Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CUPRINS PORTOFOLIU
1). O planificare calendaristic anual pentru o disciplin socio-uman, la alegere.
2). Un proiect de unitate de nvare n cadrul creia se utilizeaz TIC, pentru o
disciplin socio-uman, la alegere.
3). O strategie didactic, la o disciplin socio-uman, la alegere, corespunztoare
unui nvmnt bazat pe competene i centrat pe activitatea elevilor.
4). O activitate de nvare, la o disciplin socio-uman, la alegere, proiectat
pentru formarea a 1/2 competene specifice prevzut/e de programa colar pentru
disciplina respectiv.
5). O program colar de curs opional la disciplinele socio-umane.
6). Un traseu profesional personalizat i argumentat care s dovedeasc un
management eficient al carierei didactice.
7). Rspunsuri la patru teme de reflecie, la alegere, propuse pe parcursul cursului.
8). Un eseu liber pe tema Cadrul didactic un profesionist n sistemul de
nvmnt, reprezentnd o sintez a refleciilor personale ca urmare a acestei
experiene de formare i evideniind punctele de schimbare a practicii educaionale
implicate (cinci pagini format A4, redactate cu Arial 11, la 1,5 rnduri, cu datele de
identificare ale cursantului).
9). Chestionar de evaluare privind impactul programului de formare continu.
Semestrul I
1.
2.
3.
Nr. Unitati de
invatare
crt.
Ob.
ref.
1.
1.1;
1.2;
2.1;
2.2;
3.1;
3.2;
4.1;
Raporturile
noastre cu ceilalti
4.
5.
6.
Continuturi
Nr.
ore
Saptamana Obs.
I IX
7.
Respingerea din/de
catre grup;
oameni
2.
X XI
XII XIII
b) Situatii limita
(catastrofe, accidente, agresiuni,
moartea)
3.
Recapitulare si
evaluare
semestriala
Semestrul II
1.
2.
3.
4.
Nr. Unitati de
invatare
crt.
Ob.
ref.
1.
1.1;
1.2;
2.1;
2.2;
2.
Raporturile
noastre cu ceilalti
oameni
3.1;
Continuturi
5.
6.
Nr.
ore Saptamana Obs.
12
I XII
XIII XVI
3.2;
4.1;
3.
Comunitatea
1.1.
1.Comunitatea locala:
1.2.
Sat;
Comuna;
Oras;
3.1.
7.
3.2.
4.1.
Judet;
Sector;
2.Poporul;
4.
Societate si stat
1.1.
1.2.
XVII XIX
X X XXII
4.1.
5.
Recapitulare si
evaluare finala
1.1.
1.2.
2.2.
3.1.
3.2.
4.1
Modalit
de org a
activ
Man p 51
Observaia
Frontal
Plans
didactic
Conversaia
Individual
Act indep
Grupal
Man p 52
Observaia
Frontal
53
Conversaia
Individual
Plan
Act indep
Grupal
O
Detalieri
de
coninut
1
Grupuri
din care
facem
parte
Resurse
Activiti de
nvare
3.1 - discutarea
despre grupuri
diferite pe baza
3.4 unor imagini
date;
Evaluare
Evaluare
oral
- imaginarea
unor activiti
pentru membrii
grupurilor din
care face parte.
2
3
Familia
3.1 - discutarea
Fi de
despre grupuri
portofoliu
diferite pe baza
2.2 unor imagini
date;
- imaginarea
3.4
unor povestiri,
ghicitori
privind
raporturile
persoanei cu
lucruri
i
fiine;
- imaginarea
unor activiti
Data
18.09
Filmultete
si
prezentari
PPT
Didactic
Prezentare
PPT
25.09
Grupul
de joac
pentru membrii
grupurilor din
care face parte.
- imaginarea
2.2
Act
unor povestiri,
practic
ghicitori
privind
raporturile
3.3
persoanei cu
lucruri
i
fiine;
Man p 54
Observaia
Frontal
Plan
didactic
Conversaia
Individual
Act indep
Grupal
02.10
Act practic
Soft
educativ
- jocuri de rol
4.1 pe teme date.
- folosirea
compunerii,
povestirii,
dramatizrii
pentru
evidenierea
unor relaii
sociale de grup;
- discutarea n
grup n scopul
soluio-nrii
unei dileme
civice;
5
Clasa
Reguli
3.1 - discutarea
Fi de
despre grupuri
portofoliu
diferite pe baza
3.4 unor imagini
date;
- imaginarea
4.1
unor activiti
pentru
membrii
grupurilor din
care face parte.
- discutarea
n
grup n scopul
soluio-nrii
unei
dileme
civice;
- realizarea unor
1.2
Fi de
Man p 56
Conversaia
Frontal
Plan
didactic
Act practic
Individual
M indep
Grupal
Man p 60
Conversaia
Frontal
09.10
16.10
ale
grupului
3.4
2.2
4.1
-
7
8
Drepturi
i
ndatoriri
n cadrul
grupului
1.2
4.1
2.1
Evaluare
3.1
povestiri,
portofoliu
dialoguri;
punerea unor
ntrebri;
completarea
unor
propoziii;
imaginarea
unor activiti
pentru
membrii
grupurilor din
care face
parte.
- jocuri de rol
pe teme date.
- discutarea n
grup n
scopul
soluio-nrii
unei dileme
civice;
- realizarea unor
povestiri,
dialoguri;
punerea unor
ntrebri;
completarea
unor
propoziii;
- discutarea
n
grup n scopul
soluio-nrii
unei
dileme
civice;
- recunoaterea
dup imagini a
situaiilor de
respectare i
de nclcare a
drepturilor
copilului;
- OR-s
identifice
grupurile
Act
practic
Fi de
portofoliu
Portofoliu
Act practic
Individual
M indep
Grupal
Man p 62
Conversaia
Frontal
23.10
Drepturile
Copilului
Act practic
Individual
30.1
M indep
Grupal
Investigaia
Fiele de
portofoliu
Conversaia
Comparaia
Individual
06.11
3.3
3.4
-
sociale
din
care
face
parte: familie,
grup
de
prieteni, colegi
etc.
OR-s
descopere i s
descrie ntr-o
manier clar
i
concis
diferite relaii
sociale de grup
OR-s
dovedeasc
dorin
de
participare la
activitatea
unor grupuri
realizate
Alte
materiale
personale
Turul
galeriei
Ciuraru Clementina
MIXTA
OBIECTIV FUNDAMENTAL
Formarea unui sistem corect de norme si valori, referitoare la ce este bine si ce este rau,
identificand actele de bunatate si de rautate din poveste.
OBIECTIVE OPERATIONALE:
A. COGNITIVE:
Oc1 sa recunoasca povestea Fata babei si fata mosneagului cu ajutorul
imaginilor
Oc2 sa identifice trasaturile morale ale personajelor din povestea
Fata babei si fata mosneagului cu ajutorul imaginilor
Oc3 sa aleaga imaginile cu actiunile care definesc persoane bune si
persoane rele
Oc4 sa raspunda afirmativ sau negativ unor intrebari privitoare la
propriul comportament
Oc5 sa asocieze actiunile care definesc persoane bune cu o fata vesela
pe care o lipeste pe fisa
Oc6 - sa asocieze actiunile care definesc persoane rele cu o fata trista
pe care o lipeste pe fisa
B.PSIHOMOTRICE;
Op1 sa adopte o tinuta adecvata in timpul activitatii
Op2 sa-si coordoneze corect miscarile in timpul activitatii
C. AFECTIVE:
Oa1 sa manifeste interes pentru activitate
Oa2 sa colaboreze cu educatorul si colegii in vederea atingerii
obiectivelor
EVALUAREA
Marcheaza fisa asociind actiunea care defineste persoana buna cu o fata vesela, pe care
o lipeste pe fisa, si actiunea care defineste persoana rea cu o fata trista pe care o lipeste pe
fisa.
Fac aprecieri asupra activitatii desfasurate pe tot parcursul orei, iar elevilor activi le lipesc
fluturasi in copacelul evaluarii.
RESURSE
A. MATERIALE:
- soft educational
Dozar
e
Activitatea propunatorului
Activitatea
elevilor
Metode
folosite
Evaluare
MOENT
ORGANIZ
ATORIC
CAPTA-
Activitatii
REA
ANETIEI
Urmaresc
imaginile,
identifica
PUNGUTA CU DOI BANI
personajele
si
povestea
sau
CATELUSUL SCHIOP
poezia din care
Din ce poveste fac parte gaina si fac parte.
cocosul?
Raspund
la
Cum era baba?
intrebarile
ajutatoare atunci
Dar catelusul de ce nu are un
cand
primesc
picior?
obiectul vorbitor.
Cum se numeste poezia?
frontala
Observatia
Conversatia
Cercul
discutii
Frontala
de
Individuala.
ANUNTAREA
TEMEI SI
A
OBIECTIV
ELOR
POPUSE
Sunt atenti
explicatiile
educatorului
la
Explicatia
Conversatia
PREZENT
AREA
OPTIMA
A
CONTINU
TULUI
10
din
Explicatia
Conversatia
Frontala
rea.
Folosesc intrebari ajutatoare.
- Daca lovesti colegul esti
bun sau rau?
- Ce face un om bun?
- Ce face un om rau?
- Ce fapte bune facem noi?
- Ce fapte rele mai facem
noi uneori?
Prezint pe retroproiector, imagini
din povestea Fata babei si fata
mosneagului, iar elevii identifica
titlul povestii.
Metoda cercul de discutii,
adaptata la nivelul clasei, ii
provoc la discutii cu ajutorul
intrebarilor.
Sublinieaz faptul ca bunatatea
este o insusire aleasa a omului
care inseamna blandete,
bunavointa, iar bunatatea se
demonstreaza prin fapte bune,
pe cand a fi rau inseamna sa
fapte rele iar in acest fel avem
un suflet urat.
DIRIJAREA
INVATARII
15
Se aseaza in
cerc, si respecta
indrumarile
Cercul
de
educatorului
discutii
Raspund la
intrebarile
ajutatoare, in
Frontala
momentul primirii
obiectului
vorbitor.
Cercul de
discutii
identifica
povestii
titlul
Conversatia
Raspund
la
intrebarile
ajutatoare,
in
Individuala
momentul primirii Conversatia
obiectului
vorbitor.
de
Discuta despre Cercul
discutii
insusirile morale
ale personajelor Explicat
din poveste.
Identifica
personajele fac
legatura
dintre
frumusetea fetei
cu
frumusetea
sufletului bun
si uratenia fetei
Individuala
Cercul
discutii
Explicatia
conversatia
de
scoala ?
Metoda ciorchinelui, adaptata la
nivelul clasei pe care o
demonstrez elevilor
Lipesc pe un carton mosneagul,
iar pe altul baba. In jurul
personajelor , lipiti imagini cu
actiunile personajului potrivit (
fata mosneagului cea frumoasa
ca sufletul ei, care ajuta
catelusa, care ingrijeste pomul,
care curate fantana, care nu
lipeste cuptorul daramat,care
are grija de animale),si (fata
babei cea urata ca sufletul ei,
care nu ajuta catelusa cea
bolnava, care nu ingrijeste
pomul plin cu omizi, care nu
curata fantana, care nu lipeste
cuptorul, care nu a avut grija de
animale asa cum se cuvine).
7
Feedbeak
5
EVALUA
RE
rele cu uratenia
Conversatia
sufletului rau
Ciorchinele
Identifica
aspecte, pozitive Conversatia
si negative, din Explicatia
comportamentul
lor zilnic
Urmaresc
demonstratia
facuta
educator
de
Individuala
Ciorchinele
Frontal
Conversatia
Individuala
Explicatia
Exercitiul
Frontala
Lipesc imaginile
potrivite
personajului
de
pe carton
Completeaza fisa
cu fata vesela si
cu fata trista, asa
cum
indica
imaginea
Individuala
Frontala
Individuala
drepturilor omului;
- dezbaterea unor cazuri preluate din mass-media referitoare la problemele comunitii i/sau la
problematica respectrii drepturilor omului;
- realizarea 20 mg cost unui buletin informativ/ziar/album fotografic/film etc.;
- elaborarea regulamentului clasei cuprinznd drepturi i ndatoriri, elaborarea regulamentului
de funcionare a consiliului elevilor;
- invitarea unor reprezentani ai puterii sau ai organizaiilor civice n cadrul activitilor din clas;
- vizitarea unor organizaii civice i a unor instituii ale statului, cunoaterea proiectelor i a
tipurilor de activitate ale acestora;
- colaborarea cu organizaii civice, participarea n structurile de decizie ale clasei i ale colii.
Potrivit specificului competenelor care trebuie formate, activitile de nvare, recomandate la
clasa a VIII-a, pot include:
- activiti de lmurire a nelesului cuvintelor (alctuirea de liste de cuvinte, cutarea
explicaiilor n glosare, dicionare);
- exerciii de completare a unui text, de continuare a unui text, de comentare, de rezumare etc.;
- exerciii de argumentare;
- dezbaterea unor cazuri mediatizate de nclcare a drepturilor omului;
- dezbatere pe o anumit tem n legtur cu un subiect controversat;
- activiti de negociere, de luare a deciziei, de alegere a liderului etc.;
- simularea unei situaii conflictuale i rezolvarea conflictului;
- exerciii care necesit exprimarea prerilor, a convingerilor, a sentimentelor personale;
- discutarea unor cazuri reale sau imaginare de conflicte valorice;
- construirea unor strategii de rezolvare a conflictelor valorice;
- invitarea unor reprezentani ai puterii sau ai organizaiilor civice n cadrul activitilor din clas;
- vizitarea unor organizaii civice i a unor instituii ale statului, cunoaterea proiectelor i a
tipurilor de activitate ale acestora;
- exerciii de identificare i de analiz a unor situaii n care este nevoie de aciune social;
- activiti de influenare a deciziei publice (campanii de scrisori prin mass-media);
- colaborarea cu organizaii civice, participarea n structurile de decizie ale clasei i ale colii.
ARGUMENT:
Se consider c ntr-un stat democratic cultivarea unui anumit tip comportamental se
realizeaz de la primele contacte sociale, apoi sistematic. Este i de datoria colii s-i nvee pe
viitorii ceteni s se comporte ca indivizi activi, liberi, responsabili de actele lor, capabili de
toleran i de respect fa de ceilali, contieni de drepturile i ndatoririle lor i de ale celorlali,
capabili i dornici s triasc ntr-o comunitate democratic, deschis i spre alte culturi i
civilizaii.
Dreptul la identitate este unul din drepturile fundamentale ale omului i el trebuie
respectat de societate dar i fiecare individ trebuie s fie contient de acest drept.
Prin coninutul su, prezentul opional urmrete promovarea comunitii n contiina
locuitorilor si, cunotinelor corecte despre localitate i a diferitelor aspecte ale vieii oraului i
formarea de atitudini i deprinderi indispensabile unui comportament responsabil ca cetean
romn i european.
Prin obiectivele sale se urmrete promovarea:
-
dezvoltarea personal.
Obiective de referin
Elevul de clasa a V-a va fi capabil:
vizitarea bibliotecilor;
drumeii n mprejurimi;
de pe raza localitii
4. s organizeze informaiile colectate
teme;
-
ora;
activitile propuse;
jocuri de rol
rezolvarea de probleme/sarcini;
probleme/sarcini
-
competiii de grup;
CONINUTURILE NVRII
Oraul meu
-
Populaia i activitile ei
conversaia
observaia
jocul de rol
problematizarea
BIBLIOGRAFIE
DOBRE, E., COMNESCU, M., MATEI, C., (2004) - Caietul nvtorului - clasa a III-a, Editura
Premier, Ploieti
STNCIOIU, M., (1994) - Comarnicul istoric i pitoresc, Editura UMC, Bucureti
Imi place sa predau si sa fac terapie cu elevii cu dizabilitati precum si voluntariatul in cadrrul
organizatiilor de tineri prin organizarea de dezbateri pe tema acceptarii persoanelor cu
dizabilitati si pentru a le face mai bine cunoscut Universul persoanelor cu dizabilitati..
6. Locul ideal in care as dori sa lucrez?
Educatie sau in evaluare-diagnostic si terapie pentru tulburarile din spectrul autist.
7.Departamentul in care doresc sa lucrez ?
Proiecte interdisciplinare,social -educative, unde am deja experienta .
8. Despre personalitatea mea( hobbyuri, aspiratii, ce va motiveaza, stil de viata si lucru, etc )pot
spune ca: Sunt o persoana extroversa, imi place sa dau credit celor din jurul meu, optimista. Imi
place uneori sa evadez in natura pentru a descoperi locuri frumoase, in care sa ma pot relaxa si
umple de energie. Imi place mult sa citesc. Imi plac intalnirile cu oameni de la care pot invata
ceva. Fac voluntariat in cadrul unei organizatii precum si la o casa de copii.
psihologice:
Planificare anual
Profesor: Ciuraru Clementina
Unitatea de nvmnt: coala Gimnaziala Speciala Maria Montessori Bacau
An colar: 2011 2012
Disciplina: Religie ortodox
Clasa: a V-a
Nr. ore / sptmn: 1
Nr. total ore / an: 35
- din care: - predare / nvare: 20
- recapitulare / evaluare: 10
- la dispoziia profesorului: 5
, adic:
- semestrul I: 18 ore;
- semestrul II: 17 ore.
Nr.
crt
Uniti de
nvare
Coninutul nvrii
Nr.
ore
Spt
mna
Obs.
Lecie introductiv
S1
14.IX 18.IX
Evaluare iniial
S2
21.IX 25.IX
S3
28 IX 2.X
S4
5.X 9.X
S5
12.X 16.X
S6
19.X 23.X
S7
26.X 30.X
S8
2.XI 6.XI
Comp.
specif.
Semestrul I
1
Credina
cretin
1.1;
2.1;
2.2;
3.1;
3.5
Mntuitorul
Hristos
nvtorul
desvrit
S9
9.XI 13.XI
S10
16.XI 20.XI
S11
23.XI 28.XI
Naterea Domnului*
S12
30.XI 4.XII
S13-S14
7.XII 18.XII
S16
11 15.I
S17
18.I 22.I
Evaluare semestrial
S18
25.I 29.I
S19
8.II 12.II
S20
15.II 19.II
Srbtorile mprteti
S21 S22
22.II 5.III
S23
8.III 12.III
S24-S25
S26
29.III 2.IV
S15
4.I 8.I
Sfinirea
timpului
Despre srbtori
importana
mprirea
Biserica n
primele
veacuri
cretine
3.3;
3.5;
4.3
2.1;
2.2;
3.4;
3.5
15.III 26.III
Spiritualitate
S27-S28
12.IV 23.IV
S29
26.IV 30.IV
S30
3.V -7.V
3.5;
i via
cretin
4.2;
5.1;
5.2
S31
10.V 14.V
S32
17.V 21.V
S33
24.V 28.V
S34
31.V-4.VI
S35
7.VI 11.VI
Recapitulare final
1. CUNOATEREA
2. UTILIZAREA
2.1 Integrarea corect a termenilor religioi, specifici temelor studiate, n diferite contexte de
comunicare
2.2 Comunicarea clar i corect a coninutului i mesajului moral-religios din textele studiate
3. MANIFESTAREA
4. COOPERAREA
ale la
Sunt profunde aceste ganduri ale marelui actor care cu vorbe mestesugite reuseste sa
surprinda in cateva randuri esenta vocatiei de profesor si anume aceea ca prin::urme trasate
cu creta pe tabla sa transforme mintile in suflete.
A deveni un profesionist in sistemul de invatamant este un ideal care, pentru a fi atins
necesita munca asidua, disponibilitate, putere de sacrificiu, pasiune si toate acestea puse in
slujba transformarii elevilor incredintati in oameni adevarati.
Activitatea de formare, conceput n sensul evoluiei de la principiile pedagogiei
moderniste spre elemente postmoderniste, evideniaz importana siturii pregtirii socioprofesionale la nivelul unor modele strategice specifice: modelul incitativ-personal (bazat pe
stimularea motivaiei cursanilor i pe dezvoltarea potenialului individual), modelul achiziiei prin
inserie social (bazat pe nvarea profesiunii n context profesional real), modelul umanist
(care urmrete dobndirea culturii generale, formarea intelectualilor) i modelul tehnicist
(centrat pe dobndirea culturii profesionale, n vederea formrii profesionitilor, a specialitilor).
n vederea pregtirii profesionale din perspectiva diferenierii i valorizrii aspectelor individuale,
identificm dou modele ale cror contururi sunt uor detectabile n literatura de specialitate:
primul, cel umanist, pune accentul pe dezvoltarea integral a personalitii viitorului educator,
propunndu-i s-i cultive mai mult spiritul i fiind mai puin interesat de ctigarea unor abiliti
specifice. Al doilea, cel tehnicist, pragmatic, este centrat pe nsuirea unor tehnici, algoritmi,
reguli de aciune educaional cu relevan practic imediat. Ultimele dou modele
menionate, cel umanist i cel tehnicist, chiar dac au o serie de elemente contradictorii, trebuie
mbinate n programele de pregtire a cadrelor didactice. Un bun educator, pe lng stpnirea
coninutului disciplinei pe care o pred i a tehnicilor de lucru specifice profesiei didactice, are
nevoie i de o cultur general bogat, care s-i ofere posibiliti de intervenie educativ
adecvat n situaii diverse. Modelul tehnicist trebuie, deci, s fie urmrit n mod complementar
modelului umanist, nu nlocuindu-l pe cel din urm. Este necesar formarea culturii generale n
aceeai msur cu formarea culturii profesionale a viitoarelor cadre didactice, deoarece, spre
deosebire de alte profesii, unde specialitii pot fi foarte eficieni chiar n lipsa unei culturi
generale bogate, n profesia didactic cultura general este o condiie a succesului profesional.
Concepia de tip tradiional asupra procesului de formare iniial a cadrelor didactice a
pornit de la o fundamentare predominant behaviorist i academic. Paradigmele moderne
asimileaz statutul cadrului didactic aceluia de membru al unei organizaii bazate pe cunoatere
(coala), precum i aceluia de membru al unei comuniti (profesionale, locale), ceea de duce la
o acceptare diferit a rolurilor i a identitii profesionale, accentul fiind pus n acest caz pe
latura pragmatic, personal, reflexiv i creativ a procesului de formare. Formarea
formatorilor este punctul cheie de intervenie n vederea modernizrii nvmntului, este calea
cea mai scurt i mai sigur de nnoire, de trecere de la un nvmnt modernist, tradiional,
devenit ineficient, la un nvmnt postmodernist, ancorat n prezent, autentic i de calitate.
Indiferent de poziionarea paradigmatic adoptat, competena didactic este obiectivul
central al tuturor programelor de formare profesional. Competena e o realitate dinamic i
flexibil, greu de surprins i de cuantificat. Diverse definiii ale competenei, oferite de literatura
de specialitate, fac referire la relaia dintre cel care desfoar o activitate i rezultatele bune
ale activitii sale. Varietatea abordrilor problematicii competenei didactice conduce la o
diversitate de criterii pe baza crora este apreciat activitatea profesorilor din nvmntul de
toate gradele. n acelai timp, mbuntirea programelor de pregtire profesional nu poate fi
realizat dect n urma proiectrii la nivel naional a unui profil (model) de competen, care s
poat fi luat ca reper unitar, asigurnd coerena i consistena procesului de formare iniial, ca
premis a profesionalizrii carierei didactice. Am utilizat termenul de competen, respectiv
competen didactic, n urmtoarele accepiuni: ansamblu de comportamente poteniale
(cognitive, afective, psihomotorii), care permit unui individ exercitarea eficient a unei activiti
complexe; ansamblul capacitilor unei persoane de a realiza, la un anumit nivel de
performan, totalitatea sarcinilor tipice de munc specifice profesiei didactice; standard
profesional minim, uneori specificat prin lege, la care trebuie s se ridice o persoan n
exercitarea principalelor sarcini de lucru ale profesiei didactice. Competena este legat de o
meserie, de o profesie, de un statut, de o situaie profesional sau social de referin, n cazul
acesta de profesia de cadru didactic.
Pentru nelegerea adecvat a conceptului de competen i a modalitilor prin care
aceasta poate fi format, sunt esenial de reinut anumite caracteristici, rezultate din cercetrile
pedagogiei romneti i a specialitilor din alte ri, amintii anterior:
competena se afirm ntr-un context profesional real;
competena evolueaz treptat, se situeaz ntr-un continuum, care merge de la
simplu la complex;
competena se fondeaz pe un ansamblu de resurse, aptitudinale i atitudinale;
competena este un proiect, o finalitate fr sfrit.
Pentru formarea i dezvoltarea competenelor este necesar att activitatea teoretic,
de informare, dar mai ales activitatea practic, desfurat ntr-un context profesional real.
Programele de formare iniial nu-i pot propune n mod realist dect stimularea apariiei
competenelor didactice, n accepiunea lor de standarde profesionale minim admise la care
trebuie s se ridice absolvenii, ns este necesar acoperirea unei varieti ct mai mari de
competene. Aptitudinile pedagogice ale studenilor - viitori profesori sunt premise necesare
pentru formarea ulterioar a competenelor didactice, de aceea se impune utilizarea unei