Etapele formarii deprinderilor motrice si clasificarea lor

Deprinderile motrice sunt forme concrete de activitate motrica care au la baza

stereotipuri dinamice, realizate prin legaturi temporale in scoarta cerebrala motorie. Se
apreciaza faptul ca aceste legaturi temporale sunt cu atat mai trainice cu cat numarul
repetarilor este mai mare, iar varsta subiectilor este mai mica. Exercitiul fizic, repetat in
mod sistematic si continuu, este principalul excitant care contribuie la formarea
legaturilor temporale, a stereotipurilor dinamice, a reflexelor conditionate. Pentru
formarea deprinderilor motrice, excitantul trebuie sa se transmita scoartei cerebrale in
aceeasi ordine si cu intensitate corespunzatoare.
Unele componente ale deprinderilor motrice sau chiar acestea in intregime pot
ajunge la faza de automatizare. In aceasta faza, controlul scoartei cerebrale asupra
efectuarii deprinderii motrice se pastreaza, dar atentia nu mai este indreptata spre
succesiunea lantului de miscari specifice deprinderii respective. Ea este indreptata in
primul rand, asupra modificarilor intervenite in contextul ambiental si asupra rezolvarii
creatoare a sarcinilor motrice.
Deprinderile motrice se perfectioneaza treptat, in perioada relativ indelungata de
timp si neuniform, adica intensitatea transformarilor este diferita in functie de stadiile
formarii fiecarei deprinderi cu cat stadiul este mai avansat cu atat transformarile sunt mai
putine. Ele se destrama treptat daca nu sunt consolidate prin repetari multiple (in timp,
nu in aceeasi lectie). Este de retinut faptul ca o deprindere motrica nu dispare total, ea
lasa urme in legaturile temporale si deci poate fi restabilita relativ repede.
Stadiile formarii deprinderilor motrice sunt prezentate, ca numar si denumiri, in mod
relativ diferentiat in functie de punctul de vedere din care sunt abordate. Este bine de
precizat faptul ca nu trebuie sa confundam etapele insusirii deprinderilor motrice, care
sunt stadii ale procesului didactic, cu fazele fiziologice sau psihologice ale acestei
insusiri. Este normal ca in procesul pedagogic de instruire sa se tina seama atat de fazele
fiziologice cat si de cele psihologice.
Dupa d-l conf. univ. Carstea Gheorghe in Teoria si metodica educatiei fizice si
sportului - Bucuresti 1993 se pot distinge urmatoarele etape in formarea deprinderilor
motrice:
a) Etapa initierii in bazele tehnice de executie a deprinderilor motrice, cu urmatoarele
obiective principale: formarea unei reprezentari clare asupra deprinderii respective (prin
explicatie si demonstratie, in special); formarea ritmului general de executie cursiva a
deprinderii; descompunerea daca este cazul deprinderii in elemente componente si
exersarea analitica a acestora, preintampinarea sau inlaturarea greselilor tipice de
executie.
b) Etapa fixarii, a consolidarii deprinderilor motrice, cu urmatoarele obiective
principale: formarea tehnicii de executie a deprinderii in concordanta cu caracteristicile
spatiale, temporale si dinamice optime; intarirea legaturilor temporale prin exersare in
conditii relativ constante, standardizate, a deprinderii motrice, fiind create premisele si
pentru executarea acesteia in conditii variate.

c) Etapa perfectionarii deprinderilor motrice, cu urmatoarele obiective: largirea

variantelor de executie a fiecarei deprinderi prin desavarsirea executiei mai multor
procedee tehnice; exersarea cu precadere a deprinderii in conditii cat mai variate si
apropiate de cele intalnite in practica; includerea deprinderii intr-o inlantuire de alte
deprinderi si executarea acestor combinatii cu usurinta.
1 Clasificarea deprinderilor motrice
Deprinderile motrice au surse de provenienta diferite, reflectand domenii de
activitate umana in care a fost necesara actiunea motrica. Necesitatea de locomotie a
determinat aparitia mersului si a alergarii, depasirea unor obstacole a condus la aparitia
unor forme de sarituri, catarari, escaladari, actionarea in conditii de mediu natural a
impus inotul, schiul, patinajul, vaslitul, apararea a necesitat tararea, aruncarea, tractiunea,
impingerea, procurarea hranei a impus forme de transport de greutati etc.
Un alt domeniu care a determinat aparitia unor deprinderi cu o structura elevata a
fost si este sportul, care de milenii a incercat sa satisfaca dorinta de intrecere a fiintei
umane creand perpetuu deprinderi care, insotite de reguli, s-au extins pe intreaga planeta.
Dintre numeroasele criterii care s-au folosit pentru clasificarea deprinderilor
(igienice, profesionale, de baza, utilitare, aplicative, sportive), cea mai mare raspandire o
are urmatoarea clasificare:
Deprinderile motrice de baza, care includ mersul, alergarea, saritura, aruncarea,
prinderea. Au fost denumite deprinderi motrice de baza deoarece ele se regasesc in
comportamentul motric cotidian al individului, acoperind o gama larga de activitati
(locomotie, profesie, activitati gospodaresti, agrement).
Deprinderile motrice utilitare, care cuprind: echilibrul, tararea, catararea,
escaladarea, transportul de greutati, tractiunea, impingerea.
Deprinderile motrice sportive, cuprinzand structuri de miscare cu continuturi si
forme precizate prin regulamente, constituindu-se in procedee tehnice (ex.: alergarea de
viteza cu start de jos, saritura in lungime cu elan, aruncarea la cos cu doua maini de pe
loc etc.).
Educatia fizica inclusa in formele institutionalizate de invatamant,
corespunzator obiectivelor instructiv-educative proprii fiecarui ciclu, a preluat din
multitudinea deprinderilor motrice pe acelea care concura la realizarea cerintelor vietii
impuse omului contemporan.
Astfel, in invatamantul prescolar se predau si se invata:
deprinderile motrice de baza: mersul, alergarea, saritura, aruncarea si prinderea;
deprinderile motrice utilitare: catararea, echilibrul, tararea, tractiunea, impingerea,
transportul, escaladarea;
unele deprinderi motrice specifice ramurilor de sport: atletism, gimnastica, fotbal,
inot, schi, patinaj, tenis.

Calitatile motric
Calitatile motrice sunt componente ale modelului de Educatie Fizica si Sport care se
educa/dezvolta in ontogeneza(pe parcursul vieti).
Calitatile motrice sunt elemente ale potentialului fizico-motric al individului care
se manifesta prin executarea la parametri maximali a actelor si ctiunilor motrice in relatie
directa cu spatiul si timpul si care se exprima prin: rapiditate, durata, incarcatura,
amplitudine, precizie.
Toate calitatile motrice sunt insusiri ale individului dobandite genetic si care pot fii
educate in ontogeneza.
Clasificarea calitatilor motrice :
Conditionate cu determinari de ordinul morfologic si functional: viteza, forta, rezistenta;
Coordinative: cu determinarii neuro musculare: coordonare, suplete, elasticitate,
mobilitate;
Alte clasificari:
Carstea : de baza viteza, indemanare, rezistenta, forta;
Inplicate in practicarea ramurilor si probelor sportive;
T. Ardelean : - de baza : viteza , rezistenta , forta;
Combinate : detenta, indemanare, suplete;
In practica educatiei fizice si sportului, calitatile motrice ocupa un loc central in atenia
specialistilor.
Dezvoltarea calitilor motrice rol i importan
1) Influeneaz favorabil indicii marilor funciuni, motricitatea general, calitile
volitive.
2) Au un rol important n procesul dezvoltrii fizice corecte i armonioase, contribuie
la ntrirea sntii.
3) Se poate aciona segmentar, pentru dezvoltarea calitilor motrice deficitare
(corectarea deficienelor fizice) pentru dezvoltarea la un nivel superior (util n
sport).
4) Are efecte plastice deosebite (tonicitate troficitate).
5) Valorific superior aptitudinile organismului uman.
6) Aflndu-se ntr-o strns interdependen cu deprinderile motrice, favorizeaz
nsuirea acestora, iar exersarea deprinderilor are ca efect creterea indicilor
calitilor motrice.
7) Calitile motrice sunt interdependente n sensul c dezvoltarea uneia, implic
influene asupra altei caliti (influenele pot fi favorabile transfer, sau
nefavorabile interferen).
8) Sistemele de acionare specifice sunt utilizate ca mijloace pentru refacerea
capacitii motrice (recuperare) sau combaterea unor maladii (obezitate etc.).

9) Cel mai ades, calitile motrice sunt combinate, cu ponderi diferite, specifice
ramurilor sportive.
10)Se perfecioneaz prin exersare cu efort specific.
11)Se manifest difereniat pe sexe i au pondere variabil cu vrsta (figura nr. 1).
TENDINE N DEZVOLTAREA CALITILOR MOTRICE
CALITI
MOTRICE
VITEZA
FORA
NDEMNARE
A
REZISTENA
MOBILITATEA

VRSTA
1
5 6 7 8 9
0

1
1

1
2

1
3

1
4

1
5

1
6

1
7

1
8

1
9

2
0

tendin