BALTGUL

Mihail Sadoveanu este considerat unul dintre cei mai importani prozatori romni din prima jumtate a secolului XX.
Opera sa cunoaste atat o orientare spre proza scurta (Hanul Ancutei, Crasma lui mos Precu) cat si spre specia
romanului istoric (Fratii Jderi, Zodia Cancerului); social, cu tematica targurilor de provincie (Venea o moara pe
Siret); mitice (Baltagul, Creanga de aur).
Romanul Baltagul a fost scris n numai 17 zile i publicat n noiembrie 1930, cnd Mihail Sadoveanu mplinea 50 de
ani, fiind primit cu un ropot de recenzii entuziaste de ctre criticii vremii care l-au considerat una dintre cele mai
reuite scrieri ale lui Mihail Sadoveanu.
Romanul are ca surse de inspiraie balade populare de la care Sadoveanu preia idei i motive mitologice romneti:
Salga (preia setea de implinire a actului justitiar), Dolca (Preia ideea profundei legaturi a omului cu animalul
crefincios), Miorita (tema, motivul, conflictul, discursul epic simplu, conceptia asupra mortii etc.)
De asemenea, criticii literari au remarcat profunzimea romanului, generozitatea acestuia n diversitatea codurilor de
lectur pe care le permite, fiind interpretat ca roman mitic, monografic, de dragoste, al iniierii, al familiei i, nu n
ultimul rnd, ca roman cu intrig poliist. Redus ca dimensiuni, Baltagul ilustreaz o caracteristic important: fora
de concentrare. Din acest punct de vedere, Nicolae Manolescu fcea constatarea c Sadoveanu pune ntr-o pagin
(n cazul precis al acestui roman) ct Rebreanu ntr-un capitol.
In ceea ce priveste tematica romanului, putem spune ca acesta prezinta monografia satului moldovenesc de la munte,
lumea arhaica a pastorilor, avand in prim-plan cautarea si pedepsirea celor care l-au ucis pe Nechifor Lipan. Insostita
de Gheorghita, Vitoria reconstituie drumul parcurs de barbatul sau, pentru elucidarea adevarului si savarsirea
dreptatii.
Tema este nuantata de motive precum: Baltagul, drumul initiatic (valabil in cazul lui Gheorghita), drumul de moarte (N.
Lipan), drumul de viata (Vitoria Lipan), nunta, botezul, inmormantarea, motivul visului, al hanului etc.
Titlul acestei capodopere este simbolic, intrucat baltagul (toporul cu doua taisuri) este un obiect ambivalent: arma a
crimei si instrumentul actului justitiar, reparator. De remarcat ca in roman acelasi baltag (al lui Nechifor Lipan)
indeplineste cele doua functii si faptul ca baltagul tanarului Gheorghita se pastreaza neatins de sangele ucigasilor,
intrucat atunci cand este folosit pentru infaptuirea dreptatii acesta nu se pateaza de sange. Criticul Marin Mincu
asociaza baltagul cu Labrys-ul, securea duble cu care a fost doborat minotaurul, monstrul mitic.
Structura romanului evidentiaza doua componente: una simbolica-mitica si cealalta epica-realista, care se interfereaza
pe parcursul intregului roman. Romanul debuteaza cu legenda pe care Nechifor Lipan o povestea la nunti si botezuri,
in care este evidentiata viat aspra a locuitorilor de la munte, care isi castigau paine cu toporul sau cu cata, foarte
priceputi in oierit si carora Dumnezeu le-a dat ca unica menire stapanirea in veci a acestor locuri.
Structurat in 16 capitole, romanul evidentiaza trei idei esentiale. Primele sase capitole cuprind asteptarea femeii
dominata de neliniste, speranta si semne rau prevestitoare si prezentarea gospodariei lipanilor, a oamenilor si
obiceiurilor. Apoi, pana la capitolul treisprezece, romanul ilustreaza cautarea Vitoriei Lipan pe drumul parcurs de
Nechifor, in care se face si referire la anumite obiceiuri si traditii (nunta, botez) precum si descrierea locurilor abrupte
ale muntilor. Ultima parte (capitolele 14-16) evidentiaza gasirea ramasitelor pamantesti ale lui Nechifor Lipan, ritualul
inmormantarii, demascarea criminalilor, infaptuirea actului justitiar si ideea de ciclicitate existentiala a vietii catre
moarte si din nou la viata le-om lua toate de coada de unde le-am lasat.
SUBIECT
Romanul se deschide cu o prezentare a locuitorilor din muntii tarilor de sus, a trasaturilor de caracter generat de
traiul in locuri stancoase. In Margura Tarcaului, Vitoria Lipan traieste zavorata in sine spaima ca cev rau s-a intamplat
cu barbatul ei, Nechifor Lipan, om harnic si gospodar al satului. De la starea de neliniste, Vitoria devine ingrijorata

pentru ca Nechifor plecase de la Dorna sa cumpere o turma de oi si nu se intoarse cum ar fi trebuit si nici nu daduse
vreo stire. Niciodata pana acum el nu intarziase atat de mult (73 de zile), desi zabovise la vreo petrecere, caci ii
placea cantecul si vinul bun. Nelinistita, Vitoria cere sfatul preotului din sat, dar merge si la baba Maranda, vrajitoarea,
hotarandu-se de a porni in cautarea lui Nechifor, intrucat o multime de semne prevestitoare o indemna la drum: il
vseaza pe Nechifor intors cu spatele, trecand o apa neagra, tine post negru, cocosul canta cu ciocul spre poarta,
semn de plecare, iar nor catre Ceahlau e cu bucluc.
Pune ordine in gospodarie cu o lucuditate impresionanta: pe Minodora o duce la manastire, vinde agoniseala pentru a
face rost de bani pentru drum, lasa argatului cele de trebuinta si porunci pentru timpul cat va lipsi. Ii comanda fiului ei
Gheorghita, un baltag nou si impreuna pleaca in cautarea lui Nechifor, urmand intocmai drumul parcurs de acesta.
Inbeara peste tot, Pe la hanuri si pe la oameni, de barbatul cu caciula brumarie si cal negru tintat. Din aproape in
aproape, ea afla ca la Vatra Dornei a cumparat 300 de oi si a poruncit impreuna cu ciobanii sa le coboare la iernat.
Impreuna cu el, se gaseau inca 2 munteni, care il rugasera sa le vand 100 de capete, lucru pe care Lipan l-a primit cu
bucurie, caci acestia doia erau cunostiinte vechi. Vitoria Lipan urmeaza drumul spre Paltinis, Brosteni, apoi Borca, loc
in care turma a parasit apa Bistritei, ajungand la Sabasa. Trce puntile de piatra ale Stanisoarei, poposind la Suha,
unde constata cu mirare ca aici nu mai ajunsesera trei ciobani, ci numai doi si ii se pare limpede ca intre aceste doua
localitati s-a petrecut omorul. Asa ca se intoarce la Sabasa si gaseste in ograda unui gospodar cainele barbatului ei,
gandindu-se ca acesta are sa o ajute sa dea de urma lui Nechifor. Intr-adevar, calauzita de Lupu, Vitoria gaseste
osemintele lui Lipan in prapastie, pravalit acolo de-o lovitura piezisa de baltag. Cu o luciditate si stapanire de sine
extraordinara, implineste datinile necesare pentru mort, cheama autoritatile sa constate crima, iar gandul ei se
indreapta spre infaptuirea dreptatii, demascarea si pedepsirea ucigasilor.
Vitoria Lipan nu acuza fatis pe nimeni, doar modul insinuant in care-si exprima nedumeririle in legatura cu disparitia
unui posobil martor care luase parte la targul facut de cei 3 oieri la cumpararea oilor, ori in legatura cu existenta
chitantei de primire a banilor ce ar fi trebuit sa se afle in chimirul mortului sunt sugestive pentru inteligenta Vitoriei si
inclinatiile ei de detectiv. Este foarte insistenta atunci cand ii pofteste la ingropaciune pe subprefectul Balmez, dar si
pe Calistrat Bogza si Ilie Cutui cu scopul de a pune in scena demascarea criminalilor, dovedind o dibacie deosebita in
cunoasterea firii umane.
Pe fondul unei puternice stari de tensiune pe care o creeaza, ea pune intrebari viclene si iscusite, apoi afirma ca stie
cum s-au petrecut lucrurile, relatand cu uimitoare precizie, crima celor doi. Bogza se pierde cu firea cand femeia ii
spune lui Gheorghita sa vada ca pe baltag e sange si se repede la Gheorghita, dar cade palit in frunte de baltagul
flacaului si muscat de Lupu. In cele din urma, faptasii marturisesc crima si sunt luati de autoritati.
Vitoria, se poate intoarce la ale sale, se gandeste ca are o fata de maritat si-si planifica implinirea in timp, a celor
cuvenite pentru memoria lui Nechifor Lipan, dupa care viata isi va relua cursul normal, si le-om lua de coada toata
cate le-am lasat.
VITORIA
Vitoria Lipan, personaj principal si rotund (care nu poate fi caracterizat succint si exact) este o figura reprezentativa
de erou pupolar, care intruneste toate calitatile omului simplu de la tara. La inceput, figura Vitoriei este statica, iar
naratorul accentueaza direct si indirect, pornind dinspre exterior spre interior: ochii ei caprii in care parca se
rasfrangea lumina castanie a parului erau dusi departe [] acei ochi aprigi si inca tineri, cautau zari necunoscute.
Portretul moral, reiese mai ales din faptele si gandurile eroinei, prin caracterizare indirecta. Trasatura dominanta a
Vitoriei Lipan este respectarea traditiei stramosesti, a legilor nescrise, mostenite de ea, ceea ce o motiveaza ca
personaj traditional. Ea se supara ingrozitor la gandul ca Minodora s-ar putea indeparta de credinta strabuna si de
aceea o ameninta ca ii pune la gat doua pietre, daca o mai prinde ca da gunoiul afara, in fata soarelui, ceea ce
nseamna ca o casa de crestini trebuie sa intampine soarele in curatenie.

Din momentul in care ia decizia sa plece in cautarea lui Nechifor, portretul eroinei devine dinamic, construit indirect
prin acumulare de fapte nararte. Zbuciumul si cautarile launtrice ale Vitoriei Lipan constituie un lbirint interior ca
procedeu de caracterizare indirecta, un traseu psihilogic parcurs din intunericul nestiintei la lumina certitudinii, de la
ingrijorarea incerta la certitudinea ca ceva rau s-a intamplat cu Nechifor si ca urmare, scopul sau neclintit este acela
de a afla adevarul.
Alte repere morale reies prin caracterizare indrecta din starile si trairile intrioare ale personajului. Credincioasa simte
nevoia unei purficari sufletesti inainte de a pleca la drum, avand nadejdea ca Dumnezeu si Sfanta Ana ii vor arata
calea ce trebuie urmata, ea tine chiar si post in toate vinerile negre. Impovarata de ganduri, de patima si durere,
chiar daca infatisarea exterioara pare neschimbata, viata ei interioara este profunda si tumultoasa, fapt observat doar
de Gheorghita, care remarca in mod direct: maica-sa s-a schimbat, se uita numai cu suparare si i-au crescut tepi de
aricioaica
Alte fapte si atitudini ale eroinei evidentiaza indirect particularitatile caracteriale. Cu o luciditate impresionanta si un
spirit organizatoric iesit din comun, Vitoria isi oranduieste treburile gospodaresti, vinde agoniseala ca sa aiba bani
pentru frum, daruieste manastirii Bistrita o icoana cu Sf. Ana, careia ii spune in soapta taina ei si ii cere sa ii
calauzeasca pasii in aflarea adevarului.
VIT- NECHIFOR
Relaia dintre dou personaje ale romanului Baltagul

Personaje: Vitoria i Nechifor Lipan ( Baltagul , de Mihail Sadoveanu)

Ipoteza
Vitoria i Nechifor Lipan reprezint o transpunere n timpul istoric a personajelor mioritice, crora li se confer noi
dimensiuni morale.
Argumentaie
Conflictul romanului mbrac dou aspecte:
a)
Exist un conflict exterior, determinat de faptul c, n lumea pur a muntelui, doi oameni nclcaser
rnduiala svrind o crim.
b)
Exist i un conflict interior care crete n sufletul Vitoriei Lipan, pe msur ce nelege c Nechifor a murit. n
virtutea aceleiai rnduieli, ea parcurge un drum al destinului, pentru a svri ritualul funerar, fr de care sufletul
mortului nu-i gsete odihna.
Fiecare dintre cele dou personaje este legat de ambele conflicte.
n primul rnd, cele dou personaje reprezint, la modul emblematic, lumea oamenilor de la munte.
nfiai ntr-un portret de grup la nceputul capitolului X, muntenii (Locuitorii acetia de sub brad) sunt oameni activi,
trindu-i suferinele ca i bucuriile cu aceeai inim uoar pe care Creatorul le-a dat-o la nceputul lumii.
Mai presus de orice, ei pun arinile lor de la nceputul lumii, repetarea vechilor ritualuri situndu-i ntr-un timp
neschimbat i etern.

Nechifor i Vitoria se ncadreaz n aceast lume (Aa era i acel Nechifor Lipan care acuma lipsea), chipul oierului
fiind reconstituit din amintirile Vitoriei sau ale celor care l-au cunoscut: La mustaa aceea neagr i la ochii aceia cu
sprncene aplecate i la toat nfiarea lui ndesat i sptoas, Vitoria se uita ascuit i cu ndrjire...
In aceast lume, n care muntenii se fereau de alte neamuri i de oamenii de la cmpieNechifor Lipan avusese
neansa s ntlneasc doi oieri dintr-un loc strin i dintr-o vale, care l omorser.
Vitoria are menirea de a nltura, din lumea pur a muntelui, moartea ca frdelege. Pentru aceasta, femeia poart cu
sine un beior alb (echivalent al cumpenei cu fir de argint folosit de fntnari pentru a gsi apa). Descoperind
adevrul, munteanca va deveni un Hamlet feminin (Clinescu), pedepsindu-i pe cei doi ucigai (Calistrat Bogza i
Ilie Cuui).
n al doilea rnd, att Vitoria ct i Nechifor coboar din balada pastoral Mioria, aa cum se sugereaz i n motoul romanului (Stpne, stpne, / Mai chiam -un cne).
Ca i micua btrn care-i caut fiul ucis, Vitoria Lipan triete un puternic zbucium interior, traversnd iarna cu
sentimentul tot mai acut al morii lui Nechifor.
Convins c i-a fost lui Nechifor scris o asemenea soart pe care nimica n-o poate nlturaea colind munii pentru
a-i gsi rmiele i a le pune n pmnt sfnt.
Drz, tenace i discret n marea ei suferin, Vitoria este sortit s-i aduc celui mort, prin ritual, binecuvntarea
din urm i rugciunile de care n-a avut parte
i mai realizat este conturul baladesc al lui Nechifor, mai ales n ceea ce privete faa lui uman.
Pentru cei ce l-au vzut, n mod fugar, n timpul drumului din toamn, Nechifor este omul cu cciul brumrie, darnic
i vesel, dar, mai ales, nenfricat i hotrt: Dar omul acela zicea c se duce noaptea; c se bucur s umble pe lun.
De oameni ri spunea c nu-i pas; are pentru dnii pistoale ncrcate n desagi.
Pentru Vitoria, Nechifor era omul cruia nu-i putea sta nimeni mpotriv. ntr-o noapte, cnd cei doi soi se ntorceau
de la Piatra Neam, nite hoi i-au atacat cerndu-le banii. Fr s se nfricoeze, Nechifor i-a nfruntat ntr-o scen
care i confer dimensiuni baladeti.
Adevrata fa a lui Nechifor este ns cea simbolic i aceasta deriv din Mioria: moartea este a lumii mireas,
fiindu-le dat tuturor oamenilor. Nechifor (care s-a nlat n soare) se ntoarce n marele Cosmos (din care fiina
uman se rupe prin natere). In acest mod, el devine Om universal i personaj-sum a lumii.
n al treilea rnd, fiecare dintre cele dou personaje particip la cte un drum cu multiple semnificaii.
Primul dintre acestea este drumul fcut de Nechifor i care se frnge ntre Suha i Sabasa, n preajma muntelui
Stnioara.
Aici ncepe marea cltorie de dincolo de moarte a lui Nechifor Lipan, ntr-un spaiu vegheat de Crucea Talienilor ax a lumii i poart de comunicare cu Universul.
Cel de al doilea drum este al Vitoriei, etap n care vor fi reliefate calitile ei morale: respectarea tradiiei, inteligena,
statornicia, demnitatea, spiritul justiiar.
Lungul drum al Vitoriei constituie o replic pmntean la marea cltorie a lui Nechifor. Simbolic, acesta ncepe
ntr-o zi de vineri, la rsritul soarelui i se ncheie, n scena praznicului, odat cu apusul.

Ziua ritualic a Vitoriei include toate cele trei mari momente ale vieii: botezul (La Borca a czut ntr-o cumtrie),
nunta (La Cruci a dat de nunt) i nmormntarea.
Drum labirintic svrit din porunc divin, cltoria Vitoriei ctig semnificaii sacre, este un drum spre Centru cu
finalitate salvatoare:
Dumnezeu, prin sfnta de la Bistria, a adus-o pe dnsa, Vitoria, pe ci cotite, tocmai unde
trebuia ca s-i gseasc pe cel drag, s-l ridice din locul pieirii i s-l puie n pmnt sfnt, cu toate rnduielile tiute
(s.n.).
n al patrulea rnd, cele dou personaje au prenume care simbolizeaz biruina.
Rolul ultim i revine tot Vitoriei, n scena n care, descoperind osemintele lui Nechifor, l strig: Femeia rcni aprig: Gheorghi! .
Se cuvine s observm c oierul are dou prenume, ambele cu sensul de purttorul de biruin.
Nechifor simbolizeaz sacrul convertit n profan (cci ntiul nume era al marelui mucenic Gheorghe). Boala din
copilrie i botezul pgn (Cobzria i-a suflat pe frunte descntnd i i-a schimbat numele) marcheaz trecerea
sacrului n materie; astfel, cel care moare n rp este ipostaza profan a lui Nechifor.
Din aceast pricin, n momentul gsirii osemintelor, Vitoria l strig pe numele su adevrat (Gheorghi), reiterndu1 n condiia prim i facilitndu-i ntoarcerea, prin gura de rai, n spaiul sacru.
Concluzia: Att prin aciune, ct i prin cele dou personaje centrale, Baltagul pstreaz fiorul cosmic al baladei din
care este inspirat.