34567

1 5 O CTO M BRIE 2 0 1 5

ARTICOLE DE STUDIU

30 NOIEMBRIE 6 DECEMBRIE

7-13 DECEMBRIE

14 -20 DECEMBRIE

21-27 DECEMBRIE

Vezi mana
lui Dumnezeu

n viata
ta?
PAGINA 4

Da-ne mai multa

credint a
PAGINA 9

Sa-i slujim

lui Iehova fara
distragere

Sa continuam

sa meditam la
lucruri spirituale

PAGINA 18

PAGINA 23

ARTICOLE DE STUDIU

Vezi mana lui Dumnezeu n viata

ta?

Da-ne mai multa credint a

Primul articol va arata cum se intereseaza Dumnezeu de

noi si cum putem vedea mana lui n viata

noastra. De asemenea, vom afla cum putem evita greselile

pe care le fac cei

care refuza sa vada mana lui Dumnezeu. Al doilea articol va

arata de ce este importanta credinta

pentru a fi salvati si

cum ne putem ntari si dovedi credinta
(Evr. 11:6).

TASMANIA, AUSTRALIA

PE COPERTA: Un frate conduce

o ntrunire pentru serviciul de teren

n oraselul

St. Helens, aflat pe coasta Tasmaniei.



POPULATIA

514 800
CONGREGATII

24
VESTITORI

1779

Sa-i slujim lui Iehova fara distragere

Sa continuam sa meditam la lucruri spirituale

Traim ntr-o perioada care a fost numita Epoca Distragerii.

Ce putem face ca sa evitam distragerile si,

astfel, sa ne putem concentra asupra lucrurilor spirituale? Este important

sa citim Cuvantul lui Dumnezeu. Ce putem face pentru a tra

ge mai multe foloase din studierea Bibliei? Vom gasi raspun

sul n aceste doua articole.

PROPORTIA
DE MARTORI
LA NUMARUL DE LOCUITORI

1 LA 289

ALTE ARTICOLE

3 Continuati sa-i pretui

ti pe astfel de oameni

14 N-a regretat decizia pe care a luat-o n tinerete

28 A fost spre binele meu sa ma apropii de Dumnezeu

30 Cel fara experient a da crezare oricarui cuvant

34567

Aceasta publicatie
nu se comercializeaza. Ea este dis

tribuita n cadrul unei lucrari mondiale de instruire

biblica, sustinute

prin donatii.
Daca nu exista alta indicatie,
citatele biblice sunt din Sfintele Scripturi Traducerea lumii noi.

October 15, 2015

Vol. 136, No. 20 Semimonthly ROMANIAN

The Watchtower (ISSN 0043-1087) is published semimonthly by Watchtower Bible and Tract Society of
New York, Inc.; L. Weaver, Jr., President; G. F. Simonis,
Secretary-Treasurer; 25 Columbia Heights, Brooklyn, NY 11201-2483, and by Watch Tower Bible and

Tract Society of Canada, PO Box 4100, Georgetown,

ON L7G 4Y4. Druck und Verlag: Wachtturm Bibelund Traktat-Gesellschaft der Zeugen Jehovas, e. V.,
Selters/Taunus. Verantwortliche Redaktion: Ramon
Templeton, Selters/Taunus. 5 2015 Watch Tower Bible
and Tract Society of Pennsylvania. Printed in Germany.


Continuati sa-i pretui
ti pe astfel de oameni

INCEPAND din 1992, Corpul de Guvernare nu ani

meste
crestini
maturi si cu experient a
batr

si ndeplineasc

pentru a ajuta comitetele sale saa

sarcinile.1 Acesti
asistenti,
care fac parte dintre
alte oi, acorda un sprijin pretios
Corpului de

Guvernare (Ioan 10:16). Ei participa la ntruni

rea saptamanala a comitetului n care sunt repar

tizati,
la dispozitie
necesare
punand
informatiile

si oferind sugestii. Membrii Corpului de Guvernare iau deciziile finale, iar asistentii
contribuie

la aplicarea ndrum
arii
comitetului din care fac

parte si ndeplinesc
orice sarcina li se ncredin Asistentii

teaz
a.
tesc
pe membrii Corpului

i nso

1 Pentru o prezentare pe scurt a responsabilitatilor

celor
sase

comitete ale Corpului de Guvernare, vezi cartea Regatul lui

Dumnezeu guverneaza!, pagina 131.

de Guvernare la congresele speciale si internatio

nale. De asemenea, uneori sunt repartizati sa vi calitate de reprezentanti ai sediuziteze filiale n

lui mondial.
Unul dintre acesti
frati,
care slujeste
ca asistent

arcin

din 1992, spune: Cand

ma achit de ns
arile

care mi-au fost ncredintate,

Corpul de Guverna
re se poate concentra mai bine asupra chestiuni urma la cei 20 de ani de
lor spirituale. Privind n

cand slujeste
ca asistent, un alt frate spune: Este

un privilegiu care mi-a depa sit

arile.
toate astept

Corpul de Guvernare le ncredinteaz

a multe

si apreciaza serviresponsabilita ti asistentilor

sai

ciul pretios
pe care l ndeplinesc
acesti

frati har sa-i

prenici si loiali. Fie ca toti sa continuam
tuim
pe astfel de oameni (Filip. 2:29).

Asisten tii comitetelor Corpului de Guvernare

Comitetul
coordonatorilor
John Ekrann
Robert Wallen

Comitetul
pentru personal
Gerald Grizzle
Patrick LaFranca
Daniel Molchan
Ralph Walls

Comitetul
de editare
Don Adams
Robert Butler
Harold Corkern
Donald Gordon
Robert Luccioni
Alex Reinmueller
David Sinclair

Comitetul
pentru serviciu
Gary Breaux
Joel Dellinger
Seth Hyatt
Christopher Mavor
Baltasar Perla, Jr
William Turner, Jr
Robert Wallen
Leon Weaver, Jr

Comitetul pentru

nvat amant
Ronald Curzan
Kenneth Flodin
William Malenfant
Mark Noumair
David Schafer

Comitetul
de redactare
Robert Ciranko
James Mantz
Izak Marais
Gene Smalley
John Wischuk


Vezi mana lui Dumnezeu

n viata
ta?
lui Iehova se va face cunoscuta
Mana
(IS. 66:14)
slujitorilor sai.

CANTARILE: 65, 26

PUTETI
EXPLICA?

De ce unii oameni vad mana

lui Dumnezeu n viata

lor,

n timp ce altii
n-o vad?

Ce dovezi avem ca Iehova se

intereseaza de noi n prezent?

Ce putem face pentru a

vedea si mai clar mana lui

Dumnezeu n viata
noastra?

a
MULTI
oameni considera ca nu exista o legatur
a prea strans
ntre ceea ce fac ei si ceea ce face Dumnezeu. De fapt, unii cred
ampl

ca pe Dumnezeu nu-l prea intereseaza ce li se nt

a oame
nilor. Dupa ce supertaifunul Haiyan a distrus zona centrala a
noiembrie 2013, primarul unui oras mare a spus:
Filipinelor n
alta parte.
Dumnezeu trebuie sa fi fost n

2 Alti
a de parca Dumnezeu n-ar vedea ce
oameni actioneaz

fac (Is. 26:10, 11; 3 Ioan 11). Acestia

sunt asemenea celor despre

care apostolul Pavel a spus: Ei n-au gasit

de cuviint a sa aiba o

cunostin
t a exacta despre Dumnezeu. Astfel de oameni sunt

plini de orice nedreptate, de nelegiuire, de lacomie,

de rautate
(Rom. 1:28, 29).
3 Ce se poate spune despre noi? Spre deosebire de cei mentio
nati anterior, noi suntem constien
ti ca Iehova observa tot ce fa
fata de noi si mana

cem. Dar vedem si interesul sau

sa, care ne

sustine?
Mai mult, ne aflam noi printre cei despre care Isus a

telegem
spus ca l vor vedea pe Dumnezeu? (Mat. 5:8) Ca sa n

1, 2. Ce cred unii oameni despre Dumnezeu?

3. a) Ce ntrebari ar trebui sa ne punem cu privire la Dumnezeu? b) La

ce se refera deseori Biblia cand vorbeste

despre mana lui Iehova?


mai n
ce nseamn
a aceasta, sa analizam

tai cateva exemple biblice ale unor per

soane care au vazut

mana
lui Dumnezeu
n actiune si ale altora care n-au vrut s-o

Apoi vom afla cum putem vedea n

vada.

viata
mod clar mana
lui Iehova n
noastra

cu ochii credintei.
In timp ce vom analiza
aceste aspecte, sa retinem
faptul ca Biblia

vorbeste
lui Dum deseori despre mana

actiunezeu cand se refera la puterea sa n

ne, pe care o foloseste

pentru a-si ajuta

slujitorii si a-si nvinge

dusmanii.
(Citeste

Deuteronomul 26:8.)

EI N-AU VRUT SA VADA

MANA LUI DUMNEZEU

4 La nceputul
istoriei Israelului, oamenii au avut ocazia sa vada si
sa auda cum a

actionat
Dumnezeu n favoarea poporului

Iehova i-a eliberat n

mod miraculos
sau.

pe israeliti din Egipt, iar apoi ei au nvins

mai multi regi (Ios. 9:3, 9, 10). In pofida a

ceea ce au auzit si
aproape toti
au vazut,
regii care erau la vest de Iordan si-au
unit

fortele
ca sa porneasca razboi
mpotriva

lui Iosua si
a lui Israel (Ios. 9:1, 2). Chiar

si dupa ce au nceput
lupta, acei regi au

avut ocazia sa vada mana

lui Dumnezeu.

La porunca lui Iehova, soarele a ramas

nemiscat,
iar luna s-a oprit pana cand na

tiunea
s-a razbunat
pe dusmanii
ei (Ios.

10:13). Insa Iehova a lasat

[ca dusmani
ap
a t aneze

lor] sa li se nc
inimile si
sa iasa

la razboi
mpotriva
lui Israel (Ios. 11:20).
Dusmanii
Israelului n-au vrut sa recunoas
ca faptul ca Dumnezeu lupta pentru po si,

porul sau
si.
ca urmare, au fost nvin

5 De exemplu, raul rege Ahab a avut mul lui Dumnezeu n

acte ocazii sa vada mana

tiune.
Ilie i-a spus: Nu va fi nici roua,

la cuvantul

nici ploaie, decat

meu! (1 Regi

4. De ce dusmanii

Israelului n-au vazut mana

lui Dumnezeu?

5. Ce n-a vrut sa recunoasca raul rege Ahab?

a ndoial

acele cuvinte prove17:1). Far

a,
neau de la Iehova, dar Ahab n-a vrut sa

creada acest lucru. Mai tarziu,

cand
Ilie

s-a rugat ca ofranda lui sa fie mistuita,

Ahab a vazut cazand foc din cer. Apoi, Ilie

secea aratat
ca Iehova avea sa puna capat

tei, spunandu-i lui Ahab: Coboara, ca nu

cumva sa te opreasca ploaia cea mare!

(1 Regi 18:22- 45). Chiar daca a vazut

toate

aceste lucruri, Ahab n-a vrut sa recunoasca faptul ca ele erau dovezi clare ale puterii lui Dumnezeu. Din acest exemplu si

din cele analizate anterior nvat am o lectie

Trebuie sa recunoastem ma
importanta:

na lui Iehova atunci cand este n actiune.

EI AU VAZUT MANA LUI IEHOVA

altii

6 In contrast cu acei regi rai,

au va

zut mana lui Dumnezeu, chiar daca au fost

aceeasi
n
situatie
ca ei. De exemplu, desi

majoritatea natiunilor
au luptat mpotriva

timpul lui Iosua, gabaonitii

Israelului n
au

facut pace cu Israelul. De ce? Ei au spus:

vin . . . datorita numelui lui
Slujitorii tai
caci
am auzit de
Iehova, Dumnezeul tau;

faima lui si
(Ios. 9:3,
de tot ce a facut

telept
9, 10). Ei au recunoscut n mod n
ca

adevaratul Dumnezeu lupta pentru Israel.

7 Si
mana
lui Dumnezeu
Rahav a vazut
n evenimentele care au avut loc n
timpul

vietii
elibe ei. Intrucat aflase cum si-a

rat Iehova poporul, ea le-a spus celor doi

spioni israeliti:
ca Iehova o sa va dea
Stiu

tara.
Chiar daca prin atitudinea ei si-a

asumat multe riscuri, Rahav si-a

exprimat

salveze pe
ncrederea
ca Iehova putea sa-i
ea si pe membrii familiei ei (Ios. 2:9 -13;
4:23, 24).
rege Ahab, unii
8 Spre deosebire de raul

israeliti,
Iehova a
care au fost de fat a cand

6, 7. Ce au recunoscut n mod clar unii oameni

din timpul lui Iosua?

8. Cum au recunoscut unii israeliti mana lui

Dumnezeu?
15 OCTOMBRIE 2015

raspuns
la cererea lui Ilie trimit and
foc din

cer, au recunoscut mana lui Dumnezeu n

acea situatie.
Cand au vazut ca focul de

la Iehova mistuia ofranda, ei au zis: Ie

hova este adevaratul
Dumnezeu! (1 Regi
18:39). Pentru ei, acest lucru era evident!
exemplele pozitive, cat
si cele ne9 Atat

gative pe care le-am analizat ne ajuta sa

telegem

n
ce nseamn
a a-l vedea pe Dum

actiune. Pe
nezeu sau a vedea mana sa n

masura ce l cunoastem
pe Iehova, si noi

putem sa vedem mana

sa, deoarece perce
pem calitatile
si actiunile
sale cu ochii

vrem sa
inimii (Ef. 1:18). Cu sigurant a,
fim asemenea celor din trecut, dar si ase

menea celor din prezent care au vazut

n

mod clar ca Iehova si sprijina poporul.

dovezi care arata

Totusi,
ar
avem ntr-adev

viata
ca Dumnezeu actioneaz
a n

oamenilor din prezent?

DOVEZI CA MANA LUI DUMNEZEU

ACTIONEAZ

A IN PREZENT
10 Avem multe motive sa credem ca Ie
ajute pe oameni. In
hova continua sa-i

repetate randuri, am auzit despre unele

persoane care s-au rugat pentru ajutor

spiritual si apoi l-au primit (Ps. 53:2). In

timp ce predica din casa n casa pe o mica

insula din Filipine, un frate pe nume Allan
alnit

a nt
o femeie, care a nceput
sa plan

ga. El spune: Chiar n acea dimineat a, ea

s-a rugat lui Iehova ca Martorii s-o gaseas

ca. In adolescent a, ea studiase Biblia cu

a
Martorii lui Iehova, dar, dupa ce s-a cas
a pierdut
torit si s-a mutat pe acea insula,

legatura cu ei. Dumnezeu i-a raspuns

la

rugaciune atat de repede, ncat ea a fost

In
profund miscat
a.
mai putin

de un an,
ea si-a
dedicat viata

lui Iehova.

9. Cum l putem vedea pe Iehova si mana sa n

prezent?

10. Ce dovezi avem ca Iehova i ajuta pe oa

meni n prezent? (Vezi imaginea de la nceputul

articolului.)

TURNUL DE VEGHE

Multi slujitori ai lui Iehova au vazut

dovezi ale ajutorului sau cand au renuntat

la unele obiceiuri care creeaza dependen precum fumatul, consumul de droguri

t a,
sau vizionarea de materiale pornografice.

Unii spun ca au ncercat

de mai multe ori

sa renunte
la aceste obiceiuri bazandu-se

pe propriile forte,
dar fara succes. Insa,

ajute, el
cand
l-au rugat pe Iehova sa-i

le-a dat puterea care depase

ste
norma

lul, astfel ca au reusit
sa-si nvinga slabiciunile (2 Cor. 4:7; Ps. 37:23, 24).
12 Iehova i-a ajutat pe multi
slujitori ai

sai sa faca fat a unor probleme personale.

De exemplu, o sora pe nume Amy s-a con
fruntat cu unele probleme cand
a fost re a
partizata sa ajute la construirea unei sali
Regatului si a unei case de misionari pe o

mica insula din Pacific. Ea spune: Sta

team ntr-un hotel mic si,

n fiecare zi, tre pline de noroi
buia sa mergem pe strazi

pana la santier.
Ea a trebuit si sa se adap

teze la obiceiurile locale. In plus, de mul Amy spune n

te ori nu era curent sau apa.

continuare: Si,
ca si cum toate acestea

n-ar fi fost de-ajuns, ntr-o

zi mi-am des
carcat nervii pe o sora care lucra cu noi.

M-am ntors
la hotel simtindu-m
a groaz

nic. Am stat n camera mea ntunecata

si mi-am varsat
inima naintea
lui Ieho

va, rugandu-l sa ma ajute. Cand

a venit
curentul, Amy a luat o revista Turnul de veghe care continea
un articol despre pro
gramul de absolvire a Scolii
Galaad; aces
ta vorbea despre toate problemele cu care
dorul de
se confrunta ea: o noua cultura,

casa si persoane noi cu care trebuia sa se

teleag
Ea spune: Am simtit
n
a.

ca Ieho
va mi-a vorbit n acea noapte. Asta m-a
an
n
repartitia mea (Ps.
motivat sa ram

44:25, 26; Is. 41:10, 13).

11

11, 12. a) Cum si ajuta Iehova slujitorii? b) Relatati experienta

unei surori care a primit ajutor
de la Dumnezeu.

Renuntarea

la obiceiuri

care creeaza dependent a

Simplificarea

modului de viat a

Victorii
juridice

Vezi dovezile care arata ca Iehova i ajuta pe slujitorii sai n prezent?
(Vezi paragrafele 11-13)

Faptul ca Martorii lui Iehova au avut

apararea

a
succes n
si stabilirea legala

vestii
bune este o alta dovada ca Iehova ne

sprijina cu mana
sa puternica (Filip. 1:7).

Unele guverne au ncercat

sa opreasca
lucrarea poporului lui Dumnezeu. Totusi,

Martorii lui Iehova au obtinut

cel putin

268 de victorii juridice, dintre care 24 la

Curtea Europeana a Drepturilor Omului

ncep
and
din anul 2000. Cand
privim n

urma la aceste victorii, devine clar ca ni

meni nu se poate mpotrivi

mainii
lui Dumnezeu (Is. 54:17). (Citeste
Isaia 59:1.)
14 Predicarea vestii
bune la nivel mondial
este posibila doar cu ajutorul lui Dumne a aceaszeu (Mat. 24:14; Fap. 1:8). Pe lang

ta, cand vedem unitatea familiei mondiale

de slujitori ai lui Iehova din prezent ceva
telegem
ce lumea nu poate realiza , n
de

ce chiar si
a
unii oameni care nu i se nchin
13

13. Ce dovezi avem ca Iehova si sustine

sluji

torii n apararea si stabilirea legala a vestii

bune?

14. Ce alte dovezi avem ca Dumnezeu actio

neaza n folosul poporului sau?

lui Iehova recunosc: Dumnezeu este cu

mijlocul vostru (1 Cor. 14:25).

adevarat
n
Asadar,
ca grup, noi avem suficiente do
folosul
vezi ca Dumnezeu actioneaz
a n

poporului sau. (Citeste

Isaia 66:14.) Dar
mod
ce se poate spune despre tine? Vezi n

clar mana lui Iehova n viata

ta?

VEZI MANA LUI IEHOVA IN VIATA

TA?
15

Care sunt unele motive pentru care

mod clar mana

este posibil sa nu vedem n

lui Dumnezeu n viata

noastra? Probleme
le ne pot coplesi.
In astfel de momente, am
modul n
care Iehoputea ajunge sa uitam

va ne-a ajutat deja. Cand a fost amenintat

cu moartea de regina Izabela, chiar si

profetul Ilie a uitat pe moment cum actiona
folosul sau.
Biblia spune
se Dumnezeu n

ca Ilie a cerut ca sufletul lui sa moara

(1 Regi 19:1- 4). Care a fost solutia
la problema lui? El a trebuit sa apeleze la Iehova

pentru ncurajare
(1 Regi 19:14 -18).

15. Explicati de ce s-ar putea ca uneori sa nu

vedem n mod clar mana lui Iehova n viata

noastra.
15 OCTOMBRIE 2015

 de distras din cauza n

Iov a ajuns atat

grijorarilor, ncat n-a mai putut sa vada lucrurile din perspectiva lui Dumnezeu (Iov
42:3-6). La fel ca Iov, s-ar putea sa fie necesar ca si noi sa facem eforturi mai mari
pentru a-l vedea pe Dumnezeu. Cum anu n
lumina Scripme? Trebuie sa meditam
ampl

Pe masu
turilor la ceea ce ni se nt
a.

ra ce vom ntelege
mai bine modul n care

Iehova ne sustine,
el va deveni mai real

pentru noi. Apoi, la fel ca Iov, vom putea

spune: Urechea mea auzise despre tine,
dar acum ochiul meu te vede.

17 Cum am putea vedea mana

lui Ieho

va? Sa ne gandim la urmatoarele exemple:

care ai aflat
Probabil, simti ca modul n

adevarul se datoreaza actiunii

lui Iehova.

Poate ca ai participat la o ntrunire

cresti
16

16. Ce putem face ca sa-l vedem pe Dumnezeu

la fel ca Iov?

17, 18. a) Cum putem vedea mana lui Iehova n

viata
noastra? b) Relatati o experient a care

arata cum ne ajuta Dumnezeu n prezent.

Te foloseste
Iehova pentru a-i ajuta pe altii
sa-l vada?
(Vezi paragrafele 17, 18)

na si,
dupa o anumita tema, ai spus: Este
exact ce aveam nevoie. Sau poate ai sim

tit
raspuns
la o rugaciune.
ca Iehova ti-a

Probabil, ai hotarat sa faci mai mult n

serviciul lui Iehova si ai fost uimit de mo care el te-a ajutat sa reuse
ce
dul n
sti
n
ti-ai
propus. Sau poate ca ai renuntat

la
un loc de munca pentru obiective spiri

tuale si ai vazut
cum s-a mplinit
promisiu
nea lui Iehova: Nicidecum nu te voi pa

rasi (Evr. 13:5). Daca suntem vigilenti

din punct de vedere spiritual, ne va fi mai

viata
usor
sa vedem mana
lui Iehova n

noastra.
18 O sora din Kenya pe nume Sarah spune: M-am rugat pentru o doamna cu care

simteam ca ea nu aprestudiam, ntruc

at

ciaza studiul Bibliei. L-am ntrebat

pe Ie

hova daca ar trebui sa ntrerup studiul.

Imediat dupa ce am spus Amin, a sunat
telefonul. Doamna cu care studiam m-a

sunat ca sa ma ntrebe
daca putea sa vina

cu mine la ntrunire.
Am fost foarte im
presionata!. Daca esti
atent, si tu poti ve ce mod actioneaz
viata
dea n
a Iehova n

ta. Rhonna, o sora care traieste

n Asia,
spune: Ai nevoie de o oarecare experien
t a pentru a sesiza ndrumarea
lui Iehova.

Insa, odata ce o dobande

sti,
este uimitor
de mult se intereseaza el
sa descoperi cat
de noi!.
19 Isus a spus: Fericiti
sunt cei cu ini caci
ei l vor vedea pe Dumnema curata,
zeu! (Mat. 5:8). Cum putem avea o inima
Trebuie sa avem ganduri

curata?
curate si

sa punem capat oricarei conduite gresite.

(Citeste
pentru
2 Corinteni 4:2.) Asadar,

a-l vedea pe Dumnezeu, trebuie sa progre pe plan spiritual si sa avem o conduita

sam

In

dreapta.
articolul urmator
vom analiza
cum ne poate ajuta credinta
sa vedem si

viata

mai clar mana

lui Iehova n
noastra.
19. De ce anume mai avem nevoie pentru a-l
vedea pe Dumnezeu?

Da-ne mai multa credint a

a unde am nevoie de credint a!

Ajuta-m

(MAR. 9:24)

Sunt eu genul de persoana pe care IeTE-AI ntrebat

vreodata:
timpul necazului celui mare? E adehova va dori s-o salveze n

varat, salvarea implica mai multi factori. Insa apostolul Pavel

a scos n evident a o calitate foarte importanta de care avem

nevoie pentru a fi salvati.

El a spus ca fara credint a este impo

sibil sa-i placem lui Dumnezeu (Evr. 11:6). Acest lucru poa
a,
n
realitate, credinta nu este bunul tute parea
simplu, ns

telegem cat
de
turor (2 Tes. 3:2). Aceste versete ne ajuta sa n

important este sa cultivam o credint a puternica.

2 Apostolul Petru a ndreptat

atentia
asupra importantei
cre

dintei
cand a vorbit despre ncercarea ei, n urma careia cre

dinta
poate sa fie gasita drept motiv de lauda, glorie si
onoa

re la revelarea lui Isus Cristos. (Citeste

1 Petru 1:7.) Intrucat

necazul cel mare se apropie cu repeziciune, vrem sa ne asigu ca avem o credinta puternica si, astfel, sa fim printre cei
ram

a caror
credint a va fi un motiv de lauda cand
Isus Cristos, Re
gele nostru, va fi revelat. In mod sigur, noi dorim sa ne nu am
printre aceia care au credinta spre pastrarea

mar
sufletului

n viata
(Evr. 10:39). Cu acest obiectiv n
minte, ne putem

a unde am nevoie
ruga asemenea omului care a spus: Ajuta-m

CANTARILE: 81, 135

CUM ATI
RASPUNDE?

De ce este foarte important

sa ne ntarim credinta?

Ce putem face pentru a ne

ntari credinta?

Cum putem dovedi ca avem

o credint a vie?

1. Cat de importanta este credinta?

(Vezi imaginea de la nceputul

articolului.)

2, 3. a) Ce nvat am de la Petru cu privire la importanta
credintei?

b) Ce

ntrebari vom analiza n acest articol?

 (Mar. 9:24). Sau, la fel ca

de credint a!
apostolii lui Isus, am putea spune si
noi:

Da-ne mai multa credint a (Luca 17:5).

3 In acest articol vom analiza cateva

n

trebari importante privitoare la credint a.

Cum ne putem ntari credinta?

Cum pu Si de ce putem dovedi ca avem credint a?

tem fi siguri ca Dumnezeu ne raspunde

cand i cerem mai multa credint a?

DUMNEZEU SE BUCURA

CAND NE INTARIM CREDINTA

vedere ca tot ce a fost scris

Avand
n

mai nainte a fost scris pentru instruirea

a taminte

noastra,
putem desprinde nv

valoroase din multele exemple de credint a

Biblie (Rom. 15:4). Cand

mentionate
n

citim despre persoane ca Avraam, Sara,

Isaac, Iacob, Moise, Rahav, Ghedeon, Ba
rac si multi altii,
ne-am putea simti ndem

nati sa ne analizam propria credint a (Evr.

de11:32-35). In plus, cand

citim relatari
spre frati si surori din zilele noastre care
ne-am
au dovedit o credint a remarcabila,

putea simti ndemnati sa ne straduim din

arim

rasputeri
sa ne nt
credinta.1

5 Un exemplu din Biblie este profetul

la exemplul sau,

Ilie. In timp ce meditam

sa ne imaginam urmatoarele situatii

care

arata ca el a avut o ncredere

absoluta n

Iehova. Cand l-a informat pe regele Ahab

Ilie a
ca Iehova avea sa aduca o seceta,

spus cu ncredere: Viu este Iehova . . . ca

acesti ani nu va fi nici roua,
nici ploaie,
n

decat la cuvantul meu! (1 Regi 17:1). Ilie a

asigure atat
lui,
crezut ca Iehova avea sa-i
4

10

si altora cele necesare n

timpul secetei
cat

(1 Regi 17:4, 5, 13, 14). El a fost convins ca

Iehova l putea nvia

pe copilul unei vadu
ve (1 Regi 17:21). Ilie n-a avut nicio ndoiala ca Iehova avea sa trimita foc ca sa
mistuie ofranda pe care a adus-o pe mun
tele Carmel (1 Regi 18:24, 37). Cand
a so

secesit timpul ca Iehova sa puna capat

tei, chiar nainte

sa apara vreun semn de
ma
ploaie, Ilie i-a spus lui Ahab: Urca,

nanca si bea, caci zgomotul care se aude

este vuietul unei ploi mari (1 Regi 18:41).
Dupa analiza acestor episoade din viata
lui

Ilie, ne-am putea ntreba: Este si credinta

mea la fel de puternica?

CE PUTEM FACE PENTRU

A NE INTARI CREDINTA?

1 Pentru unele exemple, vezi relatarile autobiogra

fice ale lui Lillian Gobitas Klose (Trezi ti-va!, 8 noiem
brie 1993), Feliks Borys (Trezi ti-va!, 22 aprilie 1994)

si Josephine Elias (Trezi ti-va!, septembrie 2009).

ari
credinta doar prin
Nu ne putem nt

puterea vointei.
Credinta

este un aspect
al lui Dumnezeu
al rodului spiritului sfant
telept sa ur(Gal. 5:22). De aceea, este n

mam sfatul lui Isus de a ne ruga pentru

mai mult spirit sfant,

deoarece Isus a pro
celor
mis ca Iehova le va da spirit sfant
care i-l cer (Luca 11:13).
7 Odata ce am cultivat o credint a puter trebuie sa ne-o pastr
am.

nica,
Credinta

noastra ar putea fi comparata cu un foc

a
de lemne. Dupa ce aprindem focul, flac
rile pot fi foarte puternice. Cu toate aces
tea, daca nu mai punem lemne pe foc, ta

ciunii se vor raci, iar, n cele din urma,

focul se va stinge. Dar, daca punem cu

regularitate lemne pe foc, acesta va con La fel stau lucrurile si cu
tinua sa arda.

credinta
noastra. Daca vom continua sa

citim si
sa studiem zilnic Biblia, vom cultiva o iubire profunda pentru ea si pentru
Autorul ei. Iar aceasta iubire va fi temelia

4. Ce exemple ne-ar putea ndemna sa ne ntarim credinta?

5. Cum a aratat Ilie ca avea o credint a puterni

ca n Iehova si ce ar trebui sa ne ntrebam?

6. Ce este necesar sa-i cerem lui Iehova pentru

a ne ntari credinta?

7. Cum ne putem pastra credinta

puternica?
Ilustrati.

TURNUL DE VEGHE


pe care vom putea sa ne cladim
o credin

t a tot mai puternica.

8 Ce mai poti
face pentru a cultiva si
a

Nu te mulpastra
o credint a puternica?
a tat pan
a la botez
tumi
doar cu ce ai nv

(Evr. 6:1, 2). Continua sa analizezi pro

fetiile
care s-au mplinit,
deoarece aces

tea ti vor oferi motive ntemeiate

pentru
De asemenea, foloseste
a avea credint a.

Cuvantul
lui Dumnezeu pentru a-ti masu

ra credinta
si
a vedea daca este cu adevarat asa
cum doreste
Iehova. (Citeste
Iacov 1:25; 2:24, 26.)
9 Apostolul Pavel le-a spus crestinilor

sa se ncurajeze
reciproc, fiecare prin cre
dinta
celuilalt (Rom. 1:12). Cand petre

cem timp cu fratii

ne ntarim
cre nostri,

dinta
unii altora, ndeosebi cand stam cu

cei care si-au
dovedit deja credinta

n n

cercari (Iac. 1:3). Tovarasiile

rele distrug

credinta,
bune o consoli dar tovarasiile

deaza (1 Cor. 15:33). Acesta este unul din

tre motivele pentru care suntem ndem

nati sa nu neglijam ntrunirea noastra,

ci sa continuam sa ne ncurajam unii pe

altii.
(Citeste
Evrei 10:24, 25.) Un alt

motiv este acela ca instruirea pe care o

are
ste credinta.
primim la ntruniri
ne nt

armonie cu ceea ce a
Acest lucru este n
spus Pavel: Credinta
vine prin cele auzi

te (Rom. 10:17). Asadar,

ntreab
a-te:
Par

ticip cu regularitate la ntrunirile crestine?

parte la lu10 De asemenea, cand

luam

pe altii sa
crarea de predicare, i ajutam

cultive credint a, dar si
noi ne ntarim credinta.
din secolul I,
Asemenea crestinilor

noi nvat am sa ne punem toata ncrederea

n Iehova si sa vorbim cu mult curaj n
ori
ce situatie
(Fap. 4:17-20; 13:46).

8. Ce ne va ajuta sa cultivam si sa ne pastram

credinta?

9, 10. Cum ne este ntarita credinta

de: a) tova

rasiile

bune? b) ntrunirile congregatiei?

c) lucrarea de predicare?

Cand
vedem cum ne ajuta Iehova si

la rugaciuni,
credinta
cum ne raspunde

Acest lucru s-a nnoastra se ntareste.

cazul lui Caleb si al lui Iosua. Ei

tamplat
n

Iehova cand

au aratat credint a n
au spio

nat Tara

Promisa. Credinta
li s-a ntarit si

mai mult de fiecare data cand

au vazut
cum i-a ajutat Iehova. Ca urmare, Iosua

le-a zis plin de ncredere

israelitilor:
Ni

ciun cuvant dintre toate cuvintele bune pe

care vi le-a spus Iehova, Dumnezeul vos

tru, n-a ramas

nemplinit.
Mai tarziu,
el a

zis: Acum, temeti-v

a de Iehova si slujiti-i

ireprosabil
si cu fidelitate . . . Eu si casa

mea i vom sluji lui Iehova! (Ios. 23:14;

bunata
24:14, 15). Pe masur
a ce gustam

tea lui Iehova, si noi vom ajunge sa avem

o astfel de convingere (Ps. 34:8).
11

CUM PUTEM DOVEDI

CA AVEM CREDINT A?

ca avem o credinta
Cum putem arata

vie? Discipolul Iacov a raspuns

la aceas

ta ntrebare
cand
a spus: Eu ti voi arata credinta
mea prin faptele mele (Iac.
ca avem
2:18). Actiunile
noastre vor arata

contio credint a puternica. Sa vedem n

nuare cateva exemple.

13 Participarea la lucrarea de predicare este o modalitate excelenta de a ne

dovedi credinta.
De ce? Aceasta lucrare

pretinde din partea noastra sa credem ca

situl acestui sistem este aproape si ca
sfar

arzia

nu va nt
(Hab. 2:3). O modalitate

prin care ne putem masura

credinta
este

sa ne gandim cat de mult ne implicam

lucrarea de predicare. Facem tot ce pu and

tem, probabil chiar caut

modalita ti de
12

11. De ce au avut Caleb si Iosua o credint a pu

ternica si cum i putem imita?

12. Conform cuvintelor lui Iacov, cum aratam

ca avem o credint a puternica?

13. In ce fel este lucrarea de predicare o modalitate de a ne dovedi credinta?

15 OCTOMBRIE 2015

11

Cei care fac tot ce pot n lucrarea de predicare arata ca au o credint a puternica
(Vezi paragraful 13)

a participa mai mult la aceasta lucrare?

faptul de a face
(2 Cor. 13:5) Intr-adevar,

o declaratie
publica pentru salvare este

o modalitate importanta de a arata

ca

avem o credint a puternica. (Citeste

Romani 10:10.)
ca avem credinta si prin
14 Putem arata

modul n care facem fat a problemelor

de zi cu zi. Chiar daca suntem bolnavi,

descurajati,
deprimati,
saraci sau ne con

fruntam cu alte greutati,

avem ncrede

re ca Iehova si
Fiul sau ne vor ajuta la
am

momentul potrivit (Evr. 4:16). Arat

ca avem o astfel de ncredere daca l ru pe Iehova sa ne ajute. Isus a spus ca

gam

ne putem ruga nu doar pentru necesitatile

noastre spirituale, ci si
pentru lucru
rile materiale, cum ar fi painea
noastra

pentru ziua aceasta, dupa necesita tile

zi
lei (Luca 11:3). Relatarile
biblice ne con
ving ca Iehova se poate ngriji
de noi.

In timpul unei secete ndelungate, Iehova

14, 15. a) Cum putem arata ca avem credint a

n viata
de zi cu zi? b) Relatati o experient a care

arata ce nseamna o credint a puternica n actiune.

12

TURNUL DE VEGHE

i-a asigurat lui Ilie hrana si

apa. La porun

ca lui Iehova, corbii i aduceau paine

si

carne dimineata,
paine si
carne seara, si

el bea din torent (1 Regi 17:3-6). Si

noi
avem credint a ca Iehova poate dirija lu at
sa avem cele necesare.
crurile astfel nc
aplicand

15 Suntem siguri ca,

principiile Bibliei, vom avea strictul necesar. Re atorit

becca, o sora cas

a din Asia, s-a convins de acest lucru. Ea si
membrii familiei
viata lor principiile din
sale au aplicat n

Matei 6:33 si Proverbele 10:4 punand

interesele Regatului pe primul loc si
fiind
la un moment
harnici. Rebecca spune ca,

dat, sotul
ei a simtit
ca locul lui de mun

ca le punea n pericol spiritualitatea. De

aceea, el a demisionat. Dar ei aveau de
crescut patru copii. Rebecca spune ce s-a
amplat:

nt
Am nceput
sa facem dulciuri

si
sa le vindem. De-a lungul anilor n care

ne-am castigat
existenta

n acest fel, am

simtit
ca Iehova nu ne-a abandonat. Am

avut tot timpul ce sa punem pe masa.

Ai trecut si
tu printr-o situatie
n care

ti-ai
dovedit ncrederea ca Biblia ofera

prezent?
cea mai buna ndrumare
n


N-ar trebui sa punem niciodata la n

doiala faptul ca aplicarea ndrumarii lui

Iehova este spre binele nostru. Citand

cuvintele inspirate ale lui Habacuc, Pavel
prin credinta

a scris: Cel drept va trai

(Gal. 3:11; Hab. 2:4). Prin urmare, este

Cel care ne poavital sa avem credint a n

te ajuta cu adevarat.
Pavel ne aminteste

ca Dumnezeu este cel care, potrivit pu noi, poate sa

terii sale care lucreaza n

cerem sau ne
faca nespus mai mult decat

imaginam (Ef. 3:20). Slujitorii lui Ieho

va fac tot ce pot pentru a ndeplini
voin
cunosc
ta
lui Dumnezeu. Insa, ntrucat si

limitele, ei au ncredere
ca Iehova le va

de bucurosi
binecuvanta eforturile. Cat

suntem ca Dumnezeu este cu noi!

16

IEHOVA NE RASPUNDE CAND

II CEREM MAI MULTA CREDINT A

17

In urma celor analizate, poate ca sim-

16. Ce rezultate vom avea daca ne ncredem n

Dumnezeu?

17. a) Cum a raspuns Isus la cererea apostoli

lor? b) De ce ne putem astepta

sa primim ras

puns cand cerem mai multa credint a?

tim
si

noi la fel ca apostolii, care i-au

spus lui Isus: Da-ne

mai multa credin

t a (Luca 17:5). Ei au primit raspuns

la

aceasta cerere ndeosebi la Penticosta din

spiritul sfant
a fost turnat
33 e.n., cand

peste ei si
mai
au dobandit o ntelegere

profunda a scopului lui Dumnezeu. Acest

arit
lucru le-a nt
credinta.
Drept urmare,

ei au nceput cea mai mare campanie de

a atunci (Col. 1:23). Ne
predicare de pan

putem astepta
si

noi sa primim raspuns

cand cerem mai multa credint a? Biblia ne

asigura ca vom primi raspuns,

daca ce
rem dupa vointa
[lui Dumnezeu] (1 Ioan
5:14).
Iehova Dumnezeu se
18 Cu sigurant a,

bucura cand vede ca avem o ncredere

deplina n el. El ne va raspunde la ruga

ciunile n care i cerem mai multa cre Astfel, credinta noastra va creste
dint a.

andu-ne

tot mai mult, fac

sa fim socotiti
demni de regatul lui Dumnezeu (2 Tes.
1:3, 5).

18. Cum i binecuvanteaza Iehova pe cei care

cultiva credint a?

Aratam ca avem credint a prin modul n care facem fat a problemelor de zi cu zi

(Vezi paragraful 14)


RELATARE BIOGRAFIC A

N-a regretat decizia

tinerete
pe care a luat-o n

RELATARE DE

ILVE APANYUK

ani de viat a,
Nikolai DuboIN ULTIMII sai
vinsky, fratele mai mare al bunicii mele si un
slujitor loial al lui Iehova, si-a
scris experien

tele
unele placute, altele mai putin

placu
mare parte n
timpul interdictiei
te traite
n

In

din fosta Uniune Sovietica.

pofida greuta
tilor,
unchiul Nikolai a ramas fidel si a avut o

El si-a
extraordinara pofta de viat a.
exprimat
de multe ori dorinta
ca tinerii sa cunoasca
povestea vietii
sale. De aceea, as vrea sa va

relatez cateva dintre experientele

lui. El s-a

1926 ntr-o

nascut
n
familie de t arani
din satul Podvirivka, regiunea Cernivtsi, Ucraina.
NIKOLAI POVESTESTE

CUM A GASIT ADEVARUL

Unchiul Nikolai ncepe

sa povesteasca:

Intr-o zi din anul 1941, fratele meu mai ma tile

re, Ivan, a adus acasa car
Harfa lui Dum

nezeu si Planul divin al varstelor,

cateva
reviste Turnul de veghe si unele brosuri.
Le-am

citit pe toate. Am fost surprins sa aflu ca Diavolul, nu Dumnezeu, este cauza tuturor pro
blemelor din lume. In paralel cu publicatii
le, am citit evangheliile si mi-am dat seama

ca gasisem
adevarul.
Plin de entuziasm, am
14

TURNUL DE VEGHE

nceput
sa le vorbesc si altora despre speranta
Regatului. Studiind aceste publicatii,
am
teles

n
tot mai bine adevarul
si am nceput

sa-mi
doresc foarte mult sa devin un slujitor
al lui Iehova.
teles
din cauza
Am n
ca aveam sa sufar

convingerilor mele. Era razboi,

iar eu nu vo

iam sa omor pe nimeni. Ca sa ma pregatesc

pentru ncercarile care urmau sa vina, am

a t pe de rost unele versete din

nceput
sa nv
Biblie, cum ar fi Matei 10:28 si 26:52. Am
area

ane

luat hotar
ferma de a-i ram
ntot
deauna fidel lui Iehova, chiar daca asta ar fi

nsemnat
sa mor!

In 1944, cand
am mplinit
18 ani, am pri
mit ordinul de ncorporare. Era prima data

mijlocul fratilor
cand
ma aflam n
de credin
adica alti frati tineri care venisera la cent a,
at
ofitetrul de recrutare. Le-am spus hotar

rilor ca nu vom participa la razboi. Infuriati,

sa murim
ei ne-au amenintat
ca ne vor lasa
am
transee
de foame, ne vor obliga sa sap
sau

chiar ne vor mpusca.

Fara teama, le-am ras

puns: Suntem n mainile dumneavoastra.

al
Dar, indiferent ce ne veti face, nu vom nc

ca porunca lui Dumnezeu: Sa nu ucizi

(Ex. 20:13).

eu si alti doi frati am fost

In cele din urma,

la camp

trimisi n Belarus ca sa lucram

si sa

case avariate. Imi amintesc si-acum

reparam

efectele ngrozitoare
ale razboiului,
pe care

le-am vazut
la periferia orasului
Minsk. Co
pacii de pe marginea drumului erau carboni
padure

zati.
si n
erau cadavre de
In san
turi

te
oameni si de cai. Am vazut caru
si tunuri


Schite
cu buncarul secret

de sub casa n care Nikolai

multiplica publicatii

a si tele
abandonate si chiar ram
unui avion.

alc
arii

Aveam n fata
nc
ochilor consecintele

poruncilor lui Dumnezeu.

1945, ns
a noi ne
Razboiul
s-a terminat n

aflam nca sub condamnarea la zece ani de n

chisoare pentru refuzul de a lupta. In urma

torii trei ani nu ne-am ntalnit cu alti Martori

a.
Am
si nici n-am avut hrana spirituala tiparit

reusit
sa luam legatura prin scrisori cu cateva surori, dar si ele erau arestate si condam
de munca.

nate la 25 de ani ntr-un

lagar
1950, am fost eliberati anticipat
Apoi, n

In

si ne-am ntors
acasa.
timp ce eu eram n
nchisoare, mama si sora mea mai mica,
Maria, au devenit Martore ale lui Iehova. Cei
a Martrei frati mai mari ai mei nu erau nc
tori, dar studiau Biblia. Deoarece eram ac predicare, Securitatea sovietica voia sa
tiv n

ma trimita din nou la nchisoare.

Atunci, fra-

tii
care supravegheau lucrarea m-au rugat sa

subteajut la tiparirea
publicatiilor
biblice n

ran. Aveam 24 de ani.

TIPARIREA PUBLICATIILOR

Daca luMartorilor le placea

sa spuna:

crarea Regatului este interzisa la suprafat a,

ea va continua n subteran (Prov. 28:28).

tiparirea

In acea perioada,
publicatiilor
se

mare parte n
locuri subterane sefacea
n

crete. Primul meu atelier a fost ntr-un

buncar de pe proprietatea fratelui meu mai

mare, Dmitry. Uneori nu ieseam
de acolo

doua saptamani. Daca lampa cu kerosen se

stingea din lipsa oxigenului, ma ntindeam

a cand

pe pat si asteptam
pan
camera se um

plea cu aer proaspat.

Intr-o zi, un frate cu care lucram m-a ntrebat: Nikolai, tu esti

botezat?. Desi i
15 OCTOMBRIE 2015

15


Faceam
tot ce
ni se cerea sa facem

ntr-o
zi de lucru,
ba chiar mai mult

In lagarul de munca din Mordovia, 1963

slujeam lui Iehova de 11 ani, nu eram botezat. De aceea, el a vorbit cu mine despre
acea noapte, la varsta

acest lucru si,

de
n

26 de ani, m-am botezat ntr-un lac. Dupa

trei ani am primit mai multe responsabili
ta ti,
devenind membru al Comitetului t arii.
a n
liLa data aceea, unii frati care erau nc

bertate au fost desemnati sa-i nlocuiasca pe

cei care fusesera arestati,
astfel ca lucrarea
Regatului a continuat.

DIFICULTATILE

FAPTULUI

DE A LUCRA IN SUBTERAN

subteran era mult

Munca de tiparire
n
nchisoarea!

mai grea decat

Timp de sapte

de KGB, n-am puani, pentru a nu fi urmarit

tut sa asist la ntrunirile

congregatiei
si a tre

buit sa ma ngrijesc singur de spiritualitatea

mea. Ii vedeam pe membrii familiei mele nu

ampla

mai cand
i vizitam, ceea ce se nt
rar.

Insa ei au nteles
situatia,

iar asta m-a ncu16

TURNUL DE VEGHE

rajat. Stresul constant si necesitatea de a fi

mereu atent m-au secatuit

de puteri. Trebuia

sa fim pregatiti pentru orice. De exemplu,

doi politi sti

ntr-o
seara,
au venit la casa

unde stateam. Am sarit pe un geam din cea padure.

lalta parte a casei si am fugit n

Cand

am ajuns pe camp, am auzit niste

aturi
suier

ciudate. Apoi am auzit mpu

sc
si mi-am
aturi

dat seama ca suier

aturile
erau de la gloante.

Unul dintre cei care ma urmareau

a sarit
pe

a i s-au termiun cal si a tras ncontinuu

pan
brat.
nat gloantele.
Un glont m-a nimerit n

In cele din urma, dupa o urmarire de 5 kilo

metri, am scapat
ascunzandu-m
a ntr-o
pa

dure. Mai tarziu, la proces, mi s-a spus ca n

directia
a 32 de gloante!
mea se traseser

Intrucat petreceam mult timp n subteran,

eram foarte palid. Asta ma dadea

de gol ime
mai mult posidiat. De aceea, stateam
cat
subteran mi-a afectat si
bil la soare. Viata
n

sanatatea. Cu o anumita ocazie, n-am putut

nici macar
sa particip la o ntrunire
impor

tanta cu alti frati deoarece mi curgea sange

din nas si din gura.

ARESTAREA LUI NIKOLAI

La 26 ianuarie 1957 am fost arestat. Sase

luni mai tarziu,

Curtea Suprema a Ucrainei a
dat verdictul. Am fost condamnat la moarte

a,
deoarece pedeapsa cu
prin mpu
scare,
ns

tar
sentinta
moartea fusese abolita n
a,
mi-a

 25 de ani de nchisoare.

fost comutata n
total,
Opt dintre noi am fost condamnati,
n
lagare
de munca.
Am fost trila 130 de ani n

misi n lagarele din Mordovia, unde erau n

jur de 500 de Martori. Ne ntalneam n se grupuri mici pentru a studia Turnul de

cret n

veghe. Dupa ce s-a uitat peste cateva

dintre

revistele care ne fusesera confiscate, un gardian a spus: Daca veti continua sa le cititi,

veti fi de nenvins!.
Noi faceam
tot ce ni se

cerea sa facem ntr-o

zi de lucru, ba chiar

mai mult. Totusi,

zi comandantul lagarului
cea: Munca pe care o faceti aici nu e importanta pentru noi. Ceea ce vrem este loialita
tea si supunerea voastra.

SI-A

PASTRAT INTEGRITATEA

n
1967, unDupa ce a fost eliberat din lagar
chiul Nikolai a ajutat la organizarea congregatiilor
din Estonia si din Sankt Petersburg,

area

Rusia. La nceputul
anului 1991, hotar
deoarece nu
curtii
din 1957 a fost revocata,

Sala Regatului din Velikiye Luki

Nikolai Dubovinsky

n 2011

existau dovezi ca s-ar fi comis vreo infrac

multi Martori care
tiune.
In acea perioada,

fusesera persecutati de autorita ti au fost dis

oraculpati.
In 1996, Nikolai s-a mutat n
sul
Velikiye Luki, din regiunea Pskov, aflat
la aproximativ 500 de kilometri de Sankt

iar,
Petersburg. El si-a
o casa mica,
cumparat
n 2003, pe proprietatea lui s-a construit o

sala a Regatului. In prezent, acolo se ntru

nesc doua congregatii

nfloritoare.
Eu si sotul
meu slujim la filiala Martorilor

lui Iehova din Rusia. In martie 2011, cu doar

cateva
luni nainte
de moartea sa, unchiul
Cu o
Nikolai ne-a vizitat pentru ultima oara.

stralucire n ochi, ne-a zis: Se pare ca a sap

s aluire

jurul Ierihonului a
tea zi de mar
n

nceput
deja (Ios. 6:15). Am fost profund
misca
ti de cuvintele sale. Avea 85 de ani.
el a spus: Cat

Desi n-a avut o viat a usoar

a,

de fericit sunt ca n tinerete

am hotarat sa-i
slujesc lui Iehova! N-am regretat niciodata
lucrul acesta!.


Sa-i slujim lui Iehova

fara distragere

Maria . . . asculta cuvantul

lui [Isus].

Marta . . . era distrasa de multele treburi

(LUCA 10:39, 40)

pe care le avea de facut.

CANTARILE: 94, 134

CUM ATI
RASPUNDE?

In ce fel ne-au lasat Marta si

Maria un bun exemplu?

Ce nseamna a ne folosi
de lume, dar nu din plin?

Cum urmeaza multi exemplul

lui Isus si al lui Pavel n ce

priveste
faptul de a-i sluji lui

Dumnezeu fara distragere?

minte cand

CE ITI
vine n
te gande
sti
la Marta, sora lui Lazar?

Desi
a cu numele printre
Marta este singura femeie mentionat

cei despre care Biblia spune ca Isus i iubea, el a avut sentimen

te pure de iubire altruista si

fat a de alte femei tematoare de
Dumnezeu, cum au fost Maria, mama lui, si
Maria, sora Martei
(Ioan 11:5; 19:25-27). Dar de ce o iubea Isus pe Marta?
2 Isus o iubea pe Marta nu doar pentru ca era ospitaliera si

harnica, ci si,
mai important, pentru ca avea o credint a puter Ea credea cu adevarat

a taturile

nica.
nv
lui Isus si

nu avea nicio

ndoial
a ca el era promisul Mesia (Ioan 11:21-27). Cu toate

acestea, la fel ca noi toti,

Marta era imperfecta. Cu o anumita

ocazie, cand l-a gazduit pe Isus, Marta a ndraznit sa-i spuna ce

sa faca pentru a ndrepta

un lucru pe care ea l considera gre

sit.
Ea a zis: Doamne, nu-ti pasa ca sora mea m-a lasat singu

ra sa ma ngrijesc de treburi? Spune-i deci sa ma ajute. (Cites

te Luca 10:38-42.) De ce a spus Marta aceste cuvinte si
ce
a ta din aceasta relatare?
putem nv

1, 2. De ce o iubea Isus pe Marta, dar ce arata ca ea nu era perfecta?

18


MARTA A FOST DISTRASA

3 In semn de recunostin
t a pentru ospi
talitatea lor, Isus a vrut sa le ofere Martei
si
Mariei un dar spiritual. Maria s-a folosit de aceasta ocazie pentru a asimila cu

nostin
t a de la Marele Invat ator. Ea s-a
asezat
la picioarele Domnului si

a ascul
tat cuvantul
lui. Marta ar fi putut sa faca
a ndoial

Isus ar fi laudat-o

la fel. Far
a,

daca i-ar fi acordat atentie.

Ea era pre4 Insa Marta a fost distrasa.

ocupata de pregatirea unei mese speciale pentru Isus si

de alte lucruri care ar fi

mai placut

Toata
facut
sederea
lui cat
a.

aceasta munca i-a provocat Martei o n

grijorare inutila si,

de aceea, ea s-a supa
rat pe Maria. Isus a observat ca Marta

ncerca
sa faca prea mult si i-a spus cu bu

natate: Marta, Marta, tu te ngrijorezi

si

te framanti pentru multe lucruri. Apoi,

teleaga ca un singur fel de

el a lasat
sa se n

mancare ar fi fost suficient. Dupa aceea,

Isus si-a
ndreptat
atentia

spre Maria, ara

tand ca nu fusese neglijenta si laudand-o

pentru ca l asculta cu atentie.
El a spus:

Maria a ales partea buna si

aceasta nu-i
Probabil ca Maria a uitat ce a
va fi luata.

dar, cu simancat cu acea ocazie speciala,

gurant a, n-a uitat niciodata lucrurile pe

a tat de la Isus si faptul ca el
care le-a nv

a laudat-o. Dupa mai bine de 60 de ani,

apostolul Ioan a scris ca Isus le iubea pe
Marta si
pe sora ei (Ioan 11:5). De aici
reiese clar ca Marta a meditat la cuvintele
pline de iubire prin care Isus a corectat-o

si
s-a straduit sa-i slujeasca cu fidelitate
lui Iehova pentru tot restul vietii.

5 Spre deosebire de timpurile biblice,

3, 4. In ce sens a ales Maria partea buna si

ce a nvatat
Marta cu acea ocazie? (Vezi imagi
nea de la nceputul articolului.)

5. a) De ce este greu n prezent sa ne concen

tram asupra lucrurilor mai importante? b) Ce

ntrebare ar trebui sa ne punem?

prezent exista mai multe lucruri care

n
ne-ar putea distrage de la faptul de a-i
istorie,
sluji lui Iehova. Niciodata n
omenirea n-a avut mijloace de comuni de avansate, prese de tiparit

care atat

de mare viteza, reviste bogat ilustrate,

radio, filme, televiziune . . . Acestea ne
fiecare zi cu noi distrabombardeaza n

geri . . . Pana nu demult, se credea cu

Epoca Iluminismului.
tarie
ca traim
n

ce mai mult
Insa aceasta devine din ce n
Epoca Distragerii. Aceste cuvinte au
fost adresate unui grup de studenti din
urma.

Statele Unite cu peste 60 de ani n

In Turnul de veghe din 15 septembrie 1958

se spunea: Probabil ca distragerile vor

deveni tot mai numeroase pe masur

a ce

aceasta lume se apropie de sfarsit.

Cat

de adevarate sunt aceste cuvinte! Prin ur

mare, este important sa ne ntreb

am:
Ce
putem face pentru a evita distragerile si
a

semana
mai mult cu Maria, concentrandu-ne asupra lucrurilor spirituale?

SA NE FOLOSIM DE LUME,
DAR NU DIN PLIN

Pentru a promova nchinarea

adeva partea pam
anteasc

rata,
a a organizatiei

lui Dumnezeu a dat mereu o buna ntrebuintare

tehnologiei din aceasta lume.

De exemplu, sa ne gandim
la Foto-Dra
ma Creatiunei,
o productie

realizata din
diapozitive si
imagini color filmate, sin
Inainte
cronizate cu o coloana sonora.
de

Primul Razboi
Mondial si
n timpul aces
tuia, milioane de oameni de pe tot pa

mantul au fost ncurajati de mesajul

In
transmis de Foto-Drama.
ncheiere,
aceasta descria pacea care va exista pe
ant

timpul Domniei de O Mie de

pam
n

Ani a lui Isus Cristos. Mai tarziu,

mesajul
despre Regat a fost transmis la radio si

6. Cum dau slujitorii lui Iehova o buna ntre
buintare

tehnologiei din aceasta lume?

15 OCTOMBRIE 2015

19


Sa nu permitem
ca lucrurile neesentiale

sa ne distraga de la

activitatile
spirituale
(Vezi paragraful 7)

a fost auzit de milioane de oameni de pe

antul.

tot pam
In prezent folosim din plin
computerele si
internetul pentru a ajunge
cu vestea buna la oameni din toate coltu

rile lumii, chiar si pe insule ndep

artate.
7 Biblia ne avertizeaza ca este periculos

sa ne folosim prea mult de ceea ce ne ofera lumea. (Citeste

1 Corinteni 7:29-31.)
Un slujitor al lui Iehova poate irosi cu
and

usurin
t a mult timp fac
lucruri care nu

sunt n sine gresite.

De exemplu, poate ca

i place sa dedice timp unui hobby, sa

ti, sa se uite la teleciteasca multe car

vizor, sa viziteze locuri interesante, sa

aturi

mearga la cumpar
sau pur si
simplu

sa se plimbe prin magazine ori sa caute cele mai noi dispozitive electronice
sau articole de lux. Folosirea retelelor
de

socializare, trimiterea de mesaje si

de
e-mailuri sau faptul de a verifica mereu
cele mai recente stiri
ori rezultate sporti
ve pot consuma mult timp si
chiar pot deveni o obsesie (Ecl. 3:1, 6).1 Daca petre and

cem mult timp fac

lucruri neesentiale,

1 Vezi articolul Cel fara experient a da crezare ori

carui cuvant.

7. a) De ce este periculos sa ne folosim prea

mult de lume? b) La ce ar trebui sa fim deosebit de atenti?

(Vezi nota de subsol.)

20

TURNUL DE VEGHE

cea mai imam putea ajunge sa neglijam

portanta activitate: nchinarea la Iehova.

(Citeste
Efeseni 5:15-17.)
8 Satan se foloseste
de lume pentru a ne

atrage si
a ne distrage. El a facut acest lu

cru n secolul I si
continua sa-l faca ntr-o

masura si
mai mare n prezent (2 Tim.
asculta4:10). De aceea, trebuie sa dam

re urmatorului ndemn: Nu iubiti . . . lucrurile din lume!. Daca vom face me pentru a trai
n
armonie cu
reu schimbari

acest ndemn, nu ne vom lasa

distrasi
si

vom reusi
sa ne ntarim iubirea fat a de

Iehova. Astfel, ne va fi mai usor
sa nfap

tuim vointa
lui Dumnezeu si
sa ramanem

vesnic
n favoarea sa (1 Ioan 2:15-17).

SA NE CONCENTRAM ASUPRA
LUCRURILOR MAI IMPORTANTE

Cuvintele pline de bunatate

prin care

perfecta
Isus a sfatuit-o pe Marta erau n
a taturile

armonie cu nv
sale si

cu exem

si
plul sau. El si-a
ndemnat discipolii sa

pastreze ochiul simbolic simplu, adica

sa se concentreze asupra intereselor Re

gatului si
sa le urmareasca fara distrage9

8. De ce este foarte important sa nu iubim lucrurile din lume?

9. Ce a spus Isus despre ochiul nostru simbolic

si ce exemplu ne-a lasat el?

re. (Citeste
Matei 6:22, 33.) Isus nu s-a
mpovarat

cu multe lucruri materiale; el

ant

n-a avut o casa sau pam

(Luca 9:58;
19:33 -35).

10 Isus n-a permis niciunui lucru sa-l

distraga de la lucrarea de predicare. De

pa

exemplu, la nceputul
serviciului sau

mantesc, dupa ce a nvatat

si
multimile

Capernaum, oamenii
a facut
miracole n
l-au implorat sa nu plece din orasul
lor.
Dar cum a reactionat
Isus la aceasta ce

rere magulitoare? El a spus: Trebuie sa

anunt si
altor orase
vestea buna despre
regatul lui Dumnezeu, fiindca pentru
aceasta am fost trimis (Luca 4:42- 44).
atorit

toata
Drept urmare, Isus a cal
n

Palestina predicand si
nvat andu-i pe oameni. Chiar daca era perfect, si el obo
sea si
avea nevoie de odihna, deoarece lu

(Luca
cra din greu n serviciul Tatalui
sau
8:23; Ioan 4:6).

timp ce Isus i nv
a ta pe
11 Mai tarziu,
n

discipolii sai cum sa faca fat a opozitiei,

un om l-a ntrerupt,
zicand:
Inva t atorule,

spune-i fratelui meu sa mpart

a mosteni

rea cu mine. Insa Isus a refuzat sa se im acea problema personala.
El i-a
plice n

raspuns: Omule, cine m-a numit peste voi

sa judec sau sa mpart?.

Apoi, Isus a pro
nve

fitat de aceasta ocazie ca sa-i

te
pe dis

cipoli sa nu permita ca dorinta

de a avea
distraga
mai multe lucruri materiale sa-i
de la serviciul sacru (Luca 12:13 -15).
am
an
a din viata lui Isus
12 Ultima sapt

ca om a fost foarte stresanta (Mat. 26:38;

Ioan 12:27). El stia
ca mai avea multe de

10. Ce exemplu a dat Isus la nceputul serviciu

lui sau pamantesc?
11. Ce i-a spus Isus unui om care avea o pro

blema de familie si ce i-a nvatat
el pe discipolii

sai?
12, 13. a) Ce actiune

a lui Isus i-a impresionat

pe unii prozeliti greci? b) Cum a reactionat

Isus

cand acei prozeliti au vrut sa-l cunoasca?

facut
si
ca urma sa aiba parte de un pro

ces umilitor si
de o moarte cruda. Sa ne

gandim, de exemplu, ce s-a ntamplat du 9 nisan, anul 33 e.n. Asa cum fuminica,

Ierusalim pe
sese prezis, Isus a intrat n
aru
s, iar multimile l-au aclamat ca
un mag

numele lui
fiind Cel care vine ca Rege n
Iehova (Luca 19:38). A doua zi, Isus a in templu si, plin de curaj, i-a scos
trat n

afara pe negustorii lacomi, care foloseau

casa lui Dumnezeu pentru a-i extorca pe
semenii lor (Luca 19:45, 46).

13 In multimea
de oameni din Ierusa
tiva prozeliti greci, care au
lim erau si
c
a

de impresionati de ceea ce facu

fost atat

se Isus, ncat l-au rugat pe apostolul Filip

duca la el. Dar Isus a refuzat sa se
sa-i
lase distras de la lucrurile mai importante

el nu
care i stateau
nainte.
Cu sigurant a,

cauta oameni care sa-l sustin

a si
sa-l apere pentru a nu fi ucis de dusmani.
De ace
scurt timp
ea, dupa ce le-a explicat ca n
Isus le-a spus lui Andrei si
avea sa moara,

lui Filip: Cine si

iubeste
sufletul l dis

truge, dar cine si

uraste
sufletul n aceas

ta lume l va ocroti pentru viata

vesni

In
ca.
loc sa satisfaca curiozitatea acelor

greci, Isus i-a ndemnat

pe discipoli sa

imite spiritul sau de sacrificiu si

le-a pro

mis: Daca cineva vrea sa-mi

slujeasca,

Tatal l va onora. Fara ndoiala ca Filip

le-a transmis prozelitilor
greci acest me

saj ncurajator
(Ioan 12:20-26).

14 Desi
nu s-a lasat distras de la obiec
tivul sau principal de a predica vestea bu Isus nu s-a gandit

na,
doar la lucrarea sa.
El a acceptat cel putin
o invitatie
la nunta si
chiar a contribuit la bucuria celor

mod miraculos
prezenti transformand
n

apa n vin (Ioan 2:2, 6 -10). De aseme

nea, el a acceptat invitatii
la cina de la

14. Chiar daca a pus lucrarea de predicare pe

primul loc n viat a, ce arata ca Isus a fost un om
echilibrat?
15 OCTOMBRIE 2015

21

prieteni apropiati si
de la unii oameni interesati de vestea buna (Luca 5:29; Ioan

12:2). Mai important, Isus si-a

facut
cu

regularitate timp pentru rugaciune, medi

tare si
odihna necesara (Mat. 14:23; Mar.
1:35; 6:31, 32).

SA DAM SI
NOI LA O PARTE
ORICE GREUTATE
15

Apostolul Pavel a comparat viata

unui
El a
crestin
cu o cursa de rezistent a.

pentru a termina cursa, trebuie

spus ca,

sa dam la o parte orice greutate, adica

orice lucru care ne-ar putea ncetini

sau

opri. (Citeste
si a
Evrei 12:1.) Pavel nsu
acest sens. El a
dat un bun exemplu n

iurenuntat
n
la o cariera promit atoare

daism, care i-ar fi putut aduce bogatie

si
Pavel s-a concentrat asupra lucrufaima.

rilor mai importante si a lucrat din greu n

serviciul sacru, calatorind n multe locuri,

Macedonia si Iuprecum Siria, Asia Mica,

deea. El a scris n legatura cu speranta

sa
cer: Uide a primi viat a nemuritoare n

tand
lucrurile din urma si ntinz
andu-m
a

spre cele dinainte, ma straduiesc sa ating

ceresti
tinta
pentru premiul chemarii
(Fi

lip. 1:10; 3:8, 13, 14). Profitand

la maxi atorit,

mum de faptul ca era necas

Pavel a

a disreusit
sa-i slujeasca continuu si far
tragere Domnului (1 Cor. 7:32-35).
16 Asemenea lui Pavel, unii slujitori ai
atoreasc

lui Dumnezeu aleg sa nu se cas

a,

responsabiastfel ncat sa aiba mai putine

lita ti familiale si
sa poata face mai mult n
serviciul lui Iehova (Mat. 19:11, 12). Sluji atori

torii lui Dumnezeu care sunt cas

ti au

deseori mai multe responsabilita ti.
Insa,
atori

indiferent ca suntem sau nu cas

ti,
cu

totii
putem sa dam la o parte orice greu
15. Ce i-a sfatuit apostolul Pavel pe crestini

si
cum a dat el un bun exemplu?
16, 17. Cum putem urma exemplul lui Pavel, in

diferent daca suntem sau nu casatoriti?
Rela
tati o experient a.

22

TURNUL DE VEGHE

tate si
sa-i slujim lui Dumnezeu cu cat
mai putine
distrageri. Acest lucru ar pu

tea pretinde sa renunt am

la obiceiurile

care ne consuma mult timp si

sa ne fixam

obiective care sa ne ajute sa petrecem mai

serviciul sacru.
mult timp n

17 Sa ne gandim
la Mark si
Claire, un cu

plu din Tara

Galilor. Amandoi
au nceput

pionieratul dupa terminarea scolii

si

au
continuat acest serviciu si dupa ce s-au

atorit.
cas
Mark spune: Am reusit
sa ne

simplificam si
mai mult viata
renunt and la
casa noastra cu trei dormitoare si
la locu
astrile de munca cu jumatate
de norma,

fel ncat sa putem sluji n cadrul lucrarii

internationale
de construire. De 20 de

ale Reani, ei ajuta la construirea de sali

gatului pe tot cuprinsul Africii. La un mo
ment dat mai aveau doar 15 dolari. Insa

Iehova le-a purtat de grija. Claire spune:

Simtim
ca ne fo o mare satisfactie
stiind

losim fiecare zi n serviciul lui Iehova. In

toata aceasta perioada ne-am facut foar

te multi prieteni si
n-am dus lipsa de nimic. Putinele
lucruri la care am renuntat

nu se pot compara cu fericirea pe care

ne-o aduce faptul de a-i sluji lui Iehova cu
timp integral. Multi slujitori cu timp in
tegral au experiente
asemanatoare.1
18 Dar ce se poate spune despre tine? Ce
poti face daca ti dai seama ca nu mai ur sti interesele Regatului cu acelasi enmare

tuziasm din cauza distragerilor? Probabil

a tiri n
ce privesca ai putea face mbun
at

te citirea si
studierea Bibliei. Urmatorul
cum poti face acest lucru.
articol va arata

1 Vezi si relatarea autobiografica a fratilor

Hadyn

si Melody Sanderson, intitulata Am stiut

ce este
bine si am trecut la fapte (Turnul de veghe, 1 mar
tie 2006). Ei au renuntat
la o afacere profitabila n

Australia pentru a ncepe serviciul cu timp integral.

Cititi relatarea lor pentru a afla ce s-a ntamplat

cand au ramas fara bani n timp ce slujeau ca misio

nari n India.

18. Ce ntrebari am putea sa ne punem?

Sa continuam sa meditam
la lucruri spirituale

Mediteaza la aceste lucruri, lasa-te

absorbit de ele,
sa fie clar pentru toti.
pentru ca progresul tau
(1 TIM.

4:15)

CREIERUL uman este unic. De exemplu, oamenii au capacita a ta

Un profesor de lingvistica a spus: Catea de a nv
o limba.
a ta

pacitatea unui copil de a nv

o limba este una dintre tra

saturile definitorii ale [oamenilor]. Invatarea

unei limbi ne

telegem
permite sa citim, sa scriem, sa vorbim, sa n
ce spun al
si sa-i
cant
am
laude lui Iehova. Toate aceste
tii,
sa ne rugam
actiuni
uimitoare solicita zone ale creierului si retele
neurona

le a caror functionare
nu este nca pe deplin nteleas
a de spe

cialisti.

2 Capacita tile
lingvistice ale omului sunt un dar miraculos de
la Iehova (Ps. 139:14; Rev. 4:11). Creierul nostru este unic si
din alt punct de vedere. Spre deosebire de animale, oamenii au

fost creati dupa chipul lui Dumnezeu. Ei sunt nzestra

ti cu li

ber-arbitru si pot alege sa-si foloseasca aptitudinile lingvistice

pentru a-l glorifica pe Dumnezeu (Gen. 1:27).
slujeasca si
3 Iehova le-a dat tuturor celor care doresc sa-i

sa-i aduca laude un dar minunat: Biblia. Ea este disponibila,

peste 2 800 de limbi. Cand

integral sau partial,

n
meditam

CANTARILE: 57, 52

CUM ATI
RASPUNDE?

Ce nseamna a medita?

Care sunt unele lucruri bune

la care putem medita?

Ce foloase avem daca

meditam zilnic la Cuvantul

lui Dumnezeu?

1, 2. In ce privinte
este unic creierul uman?

3. Ce dar minunat ne-a dat Iehova pentru a ne face ntelep

ti?

23

la aceste scrieri sfinte, ne umplem min

tea cu gandurile
lui Dumnezeu (Ps. 40:5;

92:5; 139:17). Iar acestea ne pot face ntelep

ti pentru salvare. (Citeste

2 Timotei 3:14-17.)

4 A medita nseamn
a a-ti concentra

gandurile si a reflecta sau a cugeta adanc

asupra unui lucru, fie bun, fie rau (Ps.

77:12; Prov. 24:1, 2). Avem parte de cele

la ceea ce
mai mari foloase cand
meditam

am nvatat
despre Iehova Dumnezeu si
Isus Cristos (Ioan 17:3).
despre Fiul sau,

raspunsul

In acest articol vom gasi

la ur

matoarele
ntreb
ari:
Cum putem citi n

asa
fel ncat sa ne fie mai usor
sa medi
tam?
La ce anume putem medita? Si
ce
putem face pentru ca meditarea sa fie un

obicei placut?

SA NE ASIGURAM CA TRAGEM
FOLOASE DIN STUDIEREA BIBLIEI

Creierul nostru poate sa faca lucruri

a un efort conuimitoare, uneori chiar far
stient.
De exemplu, respiratia,
mersul pe

jos, mersul pe bicicleta sau dactilografierea oarba sunt actiuni

pe care le facem

a sa ne gandim.

far
Acest lucru s-ar putea
ampla

nt
chiar si atunci cand
citim. De

asupra
aceea, este vital sa ne concentram

sensului a ceea ce citim. Cand

ajungem la

sfarsitul
unui paragraf sau nainte
sa n

cepem un nou subtitlu, am putea sa fa la ceea ce

cem o pauza si sa reflectam
tocmai am citit pentru a ne asigura ca
teles
am n
corect. Desigur, din cauza dis
tragerilor si a lipsei de concentrare, s-ar

putea ca mintea noastra sa hoinareasc

a

si,
astfel, citirea sa nu ne aduca foloase.
Cum putem evita acest lucru?

6 Cercetarile
stiin
tifice
arata ca rosti

4. Ce nseamna a medita si ce ntrebari vom

analiza n continuare?

5, 6. Ce anume te poate ajuta sa ntelegi

si sa
retii
mai bine ceea ce citesti?

24

TURNUL DE VEGHE

timpul cirea cu voce tare a cuvintelor n

tirii face ca acestea sa fie mai usor

de

retinut.
Creatorul creierului nostru stie

acest lucru. De aceea, el l-a ndemnat

pe Iosua sa citeasca din cartea Legii n

soapt
a. (Citeste

Iosua 1:8.) Citirea Bi

soapt
te poabliei cu glas scazut,
sau n
a,

te ajuta sa te concentrezi mai bine si sa

retii
mai mult.
7 Daca citirea nu pretinde mult efort,
schimb, presupune concenmeditarea, n
trare. Din acest motiv, creierul uman imperfect tinde sa aleaga sarcini mai usoare,

sau mai putin

solicitante. Prin urmare,
cand

cel mai bine este sa meditam

suntem

care nu
odihniti si ntr-un loc linistit,
n

sunt multe lucruri care sa ne distraga.

timpul nopPsalmistul David a meditat n

(Ps. 63:6).
tii,
cand era treaz n patul sau
alegea
Isus, care avea o minte perfecta,

locuri linistite
n care sa mediteze si sa se

roage (Luca 6:12).

LUCRURI BUNE

LA CARE SA MEDITAM

a lucrurile pe care le-am citit

Pe lang
din Biblie, exista si
alte lucruri la care pu
tem medita. De exemplu, cand
vezi minu
natele lucrari de creatie
ale lui Iehova,

a t de aici
opreste-te
si ntreab
a-te:
Ce nv

acest ludespre Iehova? Fara ndoiala,

cru te va ndemna sa-i multume

sti

lui Ie rugaciune

hova n
pentru bunatatea
sa

si,
daca esti
n compania altora, sa le m a se
part
sti
si
lor sentimentele tale (Ps.
104:24; Fap. 14:17). Iehova ne vede si se

si vorbucura cand
meditam,
ne rugam

bim cu altii
despre el. Iata ce spune Bi8

7. Cand este cel mai bine sa meditam la

Cuvantul lui Dumnezeu? (Vezi imaginea de la

nceputul articolului.)

8. a) Pe langa Cuvantul lui Dumnezeu, la ce

mai putem medita? b) Ce simte Iehova cand

vorbim cu altii
despre el?


Meditezi la necesitatile
si la situatia
celor cu care studiezi Biblia?
(Vezi paragraful 9)

blia: Atunci cei ce se tem de Iehova au

vorbit unul cu altul, fiecare cu tovara sul

lui. Iehova a luat aminte si a ascultat. Si

o

carte de amintire a nceput

sa fie scrisa
naintea lui despre cei ce se tem de Ieho
va si despre cei ce se gandesc
la numele

sau (Mal. 3:16).

9 Apostolul Pavel l-a ndemnat

pe Timo
tei sa mediteze la efectele pe care vorbirea, conduita si predarea sa le aveau asupra altora. (Citeste
1 Timotei 4:12-16.)
La fel ca Timotei, si
noi avem multe activita ti spirituale la care putem medita. De
exemplu, avem nevoie de timp pentru a

medita cand
ne pregatim
sa conducem un
studiu biblic. Pentru fiecare dintre cei cu

care studiem, ne-am putea gandi

la o ntrebare de opinie sau la o ilustrare care

9. a) La ce l-a ndemnat Pavel pe Timotei sa

mediteze? b) Cum putem aplica sfatul lui Pavel

cand ne pregatim pentru lucrarea de predicare?

l-ar putea ajuta sa progreseze. Timpul pe

trecut astfel poate fi foarte nvior

ator,
ntrucat
meditarea la aceste lucruri ne
are
ste credinta si ne ajuta sa condunt

cem studii biblice ntr-un

mod mai eficient si cu mai mult entuziasm. Acelasi lu

cru este valabil si cand

ne pregatim
inima

lucrarea de predinainte
de a merge n
care. (Citeste
Ezra 7:10.) Am putea citi
un capitol din cartea biblica Faptele pen predicare. Metru a deveni mai zelosi n

ditarea la versetele pe care intention

am

sa le folosim n acea zi si la publicatiile

pe care vrem sa le oferim ne va ajuta sa

de misiunea noastra (2 Tim.
ne achitam

1:6). Sa ne gandim
la oamenii din terito
riu si la ce anume le-ar putea starni
inte

resul. Cand ne pregatim n felul acesta,

vom reusi sa depunem marturie

ntr-un

mod eficient cu ajutorul Cuvantului lui

Dumnezeu (1 Cor. 2:4).
15 OCTOMBRIE 2015

25

La ce am mai putea medita? Daca ti

timpul cuvant
arilor

iei notite
de la n n

truniri si de la congrese, fa-ti timp sa le

revezi. Cand
faci acest lucru, ntreab
a-te:

Ce am nvatat
din Cuvantul lui Dumnezeu si de la organizatia
sa? Ai putea me fiecadita si la informatiile
care apar n

re editie
a revistelor Turnul de veghe si
precum si n
publicatiile
Treziti-v
lansa a!,

te la ultimul congres. Cand

citesti
Anua
rul, opreste-te
dupa fiecare experient a,

gandeste-te
la ea si

permite-i sa-ti sensi

bilizeze inima. Cand citesti
publicatiile

ti subliniezi ideile
noastre, ar fi bine sa ti faci notite pe margiprincipale sau sa

ne, care ti-ar

putea fi utile cand
te pre

gatesti
pentru o vizita ulterioara, o vizita

de pastorire sau o cuvantare. Cel mai important, faptul de a te opri si a medita la

ceea ce citesti
ti va da posibilitatea sa-ti
nsuse

si sa-i multume
sti
sti
informatiile

rugaciune

lui Iehova n
pentru lucrurile

bune pe care le nve

ti.

10

SA MEDITAM ZILNIC

LA CUVANTUL LUI DUMNEZEU

Desigur, cel mai important lucru la

care ar trebui sa meditam

este Cuvan
tul inspirat al lui Dumnezeu. Sa presupu

nem ca te afli ntr-o

situatie
n care nu ai

o Biblie.1 Nimeni nu te poate mpiedica

sa meditezi la lucrurile pe care le-ai memorat, cum ar fi versetele tale preferate

arilor

sau versurile cant

Regatului (Fap.
16:25). Iar spiritul lui Dumnezeu te poa ti amintesti
te ajuta sa lucrurile bune pe
a tat
care le-ai nv
(Ioan 14:26).
11

1 Vezi articolul Lupta noastra pentru a ramane

tari spiritualiceste,

aparut n Turnul de veghe din

1 decembrie 2006.

10. La ce alte lucruri bune putem medita?

11. Care este cel mai important lucru la care ar

trebui sa meditam si de ce? (Vezi si nota de

subsol.)

26

TURNUL DE VEGHE

ti rezervi unele zile ale

12 Ai putea sa

saptamanii pentru citirea si meditarea la

sap
pasajele din Biblie pe care le analizam
anal

tam
la Scoala
de Serviciu Teocratic.

Altele pot fi rezervate pentru a medita la

ce a spus si a facut
Isus. De exemplu, putem citi evangheliile, care prezinta viata
si
serviciul lui Isus (Rom. 10:17; Evr. 12:2;
1 Pet. 2:21). De asemenea, avem la dis care evenimentepozitie
si o publicatie
n

le din viata
pamanteasca a lui Isus sunt

Aceasta
prezentate n ordine cronologica.
este un instrument minunat, care ne poate fi de folos mai ales daca citim si medi cu atentie

tam
paralele din
la relatarile

evanghelii, mentionate
n fiecare capitol

(Ioan 14:6).
DE CE ESTE FOARTE

IMPORTANT SA MEDITAM?

Meditarea la lucruri spirituale va ajuta o persoana sa progreseze spre maturitate crestin

a (Evr. 5:14; 6:1). O persoana

care petrece putin

la
timp gandindu-se

Iehova si la Isus nu-si va pastra credinta

Ea este n
pericolul de a merge
puternica.
deriva sau de a se ndep

n
arta
de ade
var (Evr. 2:1; 3:12). Isus ne-a avertizat
daca nu ascultam,

ca,
sau nu acceptam,

Cuvantul lui Dumnezeu cu o inima cura nu l vom pastra.

ta si buna,
Am putea

cu usurin
t a sa fim prinsi de ngrijor
arile,

boga tiile
si placerile
vietii

acesteia si,

ar
sire
astfel, sa nu ducem nimic la desav

(Luca 8:14, 15).

sa meditam

14 De aceea, sa continuam

la Cuvantul lui Dumnezeu. Acest lucru ne

gloria lui Iehova

va ndemna
sa reflectam

si sa imitam calitatile
sale (2 Cor. 3:18).
13

12. Cum ti-ai

putea planifica sa citesti

zilnic din
Biblie?

13, 14. De ce este foarte important sa conti

nuam sa meditam la lucruri spirituale si care va

fi rezultatul?

ca apoi sa pot medita cu o minte limpede.

Chiar daca acest lucru mi

ia ceva timp
nainte sa pot ncepe

sa meditez la subiecte spirituale, ma simt mai aproape de Ie deschide mintea pentru

hova. Iar asta mi

a ntelege
mai bine adevarul
(Ps. 94:19).

Intr-adevar, vom avea parte de multe fo Scripturile n

fiecaloase daca cercetam

re zi si meditam la ceea ce nvat am (Fap.

17:11).

Nu exista onoare mai mare! Faptul de a

cunostin
creste
n
ta
despre Dumnezeu si
de a putea reflecta gloria sa sunt privilegii extraordinare, de care ne vom putea
timp ce continuam
sa
bucura vesnic,
n

nva t am
cum sa-l
imitam
pe Tatal
nostru
ceresc (Ecl. 3:11).

15 Daca vom continua sa meditam

la

lucruri spirituale, ne vom pastra zelul

Astfel, vom fi o sursa de n
pentru adevar.
viorare pentru fratii
si pentru per nostri

alnim

soanele interesate pe care le nt

n
lucrarea de predicare. Meditarea profunda la cel mai pretios
dar de la Dumne

zeu, jertfa de rascump

arare
a lui Isus, ne

va ajuta sa apreciem privilegiul de a avea

a cu Tatal
nostru Sfant,

o relatie
Ie strans
hova (Rom. 3:24; Iac. 4:8). Mark, un frate din Africa de Sud, care a stat trei ani la

nchisoare
pentru ca si-a
pastrat
neutrali

tatea crestin
a, a spus: Meditarea poate fi
Cu
comparata cu o experient a captivanta.

cat meditam mai mult la lucruri spiritua aflam

mai multe lucruri noi dele, cu atat
spre Dumnezeul nostru, Iehova. Uneori,

cand
ma simt putin
descurajat sau ngrijorat cu privire la viitor, iau Biblia si meditez la un pasaj din Scripturi. Simt ca acest

lucru ma liniste
ste
cu adevarat.

de pli16 Viata
n aceasta lume este atat

na de distrageri, ncat uneori ne este foar la lucruri spirituale.

te greu sa meditam
Un alt frate fidel din Africa, pe nume Patrick, recunoaste:
Mintea mea este ca o

cutie postal
de infor a plina de o multime

matii,
unele dorite, altele nedorite, care
fiecare zi. Cand

trebuie sortate n
verific

lucrurile din mintea mea, deseori gasesc

unele ganduri
tulburatoare
si trebuie sa

ma rog lui Iehova cu privire la ele, pentru

17 Unii se trezesc dimineata

devreme ca

sa mediteze si sa se roage.
sa citeasca,
timpul pauzei de
Altii
fac acest lucru n

pranz. Poate ca pentru tine cel mai bun

moment este seara sau nainte

de culcare.

Unora le place sa citeasca din Biblie dimi a o data,

nainte

neata
sa se cul si,
nc
ce. Astfel, ei citesc din ea zi si noapte,
sau cu regularitate (Ios. 1:8). Important

am
timp de la lucrurieste sa rascump
ar
le mai putin
importante pentru a medi
ta zilnic la Cuvantul
lui Dumnezeu (Ef.
5:15, 16).
18 Biblia promite de repetate ori ca Ie
hova i va binecuvanta
pe toti cei ce me

si se straduiesc

diteaza la Cuvantul sau

sa aplice ceea ce nvat a. (Citeste

Psal
mul 1:1-3.) Isus a spus: Fericiti sunt cei

care aud cuvantul

lui Dumnezeu si l res
pecta! (Luca 11:28). Cel mai important,
faptul de a medita zilnic la lucruri spiri aducem onoare lui
tuale ne va ajuta sa-i
Iehova, Cel care a creat minunatul creier
uman. Daca vom proceda astfel, Iehova
ati
cu fericire n
prezent si cu
ne va raspl

viat a vesnic
a n viitor, n lumea sa noua si

dreapta (Iac. 1:25; Rev. 1:3).

15, 16. a) Ce foloase avem cand meditam la

lucruri spirituale? b) De ce uneori ne-ar putea fi

greu sa meditam, dar de ce ar trebui sa perse

veram?

17. Cand ti faci timp pentru a medita?

18. Ce spune Biblia despre toti cei care medi

teaza zilnic la Cuvantul lui Dumnezeu si se stra

duiesc sa aplice ceea ce nvat a?

CUM PUTEM GASI TIMP

PENTRU A MEDITA?

15 OCTOMBRIE 2015

27

A fost spre binele

meu sa ma apropii
de Dumnezeu

DE LA varsta
de noua ani n-am mai crescut. In pre

zent, la 43 de ani, am numai un metru naltime.

Cand
si-au
dat seama ca n-aveam sa mai cresc, pa

rintii
sa lucrez din greu, ca sa
mei m-au ndemnat

nu ma gandesc mereu la statura mea. Astfel, mi-am

fata

amenajat o taraba cu fructe n

casei si ma ngri

jeam ca totul sa fie n ordine. Asta a atras multi

atori.

cumpar

Binenteles,
faptul ca munceam din greu n-a

al
schimbat prea mult situatia.
Eram tot mica de n
time
si chiar si lucrurile simple ale vietii,

cum ar fi
al
timea
n
tejghelelor, constituiau o problema pen

tru mine.Totul parea

facut
pentru oameni de aproa

mine. Imi

pe doua ori mai nalti decat

plangeam
de

mila, nsa, cand am ajuns la 14 ani, situatia

s-a
schimbat.

Intr-o zi, doua doamne, care erau Martore ale

lui Iehova, au cumparat

fructe, dupa care mi-au
28

TURNUL DE VEGHE

propus un studiu biblic. Nu dupa mult timp, mi-am

dat seama ca faptul de a-l cunoaste
pe Iehova si
era mai important decat
statura mea.
scopul sau

Asta mi-a facut bine. Psalmul 73:28 a devenit versetul meu preferat. Prima parte a acestui verset
spune: Este spre binele meu sa ma apropii de
Dumnezeu.
Dar, pe neasteptate,
familia noastra s-a mutat

din Cote dIvoire n Burkina Faso, iar viata

mea s-a

dIvoire, oamenii erau

schimbat radical. In Cote
a taraba cu fructe. Dar
obisnui
ti sa ma vada lang

aici eram o straina si,

pentru multi,
o ciudatenie.

Oamenii ma priveau cu ochii mari, astfel ca nu-mi

O data n-am iesit din
venea sa mai ies din casa.

casa cateva saptamani. Apoi mi-am amintit ce bine

mi-a fost cand

ma apropiasem de Iehova. Am scris
filialei Martorilor lui Iehova si
am fost vizitata de
Nani, o misionara,
care a venit
persoana potrivita:
cu scuterul.
Drumurile nisipoase din zona mea erau alune anotimpul ploios, noroioase. De mulcoase, iar n

te ori, cand venea sa studieze cu mine, Nani cadea

de pe scuter, dar nu se dadea batuta. Apoi, ea s-a

oferit sa ma ia la ntruniri.
Mi-am dat seama ca

asta nsemna sa ies din casa si sa suport privirile

curioase ale oamenilor. Mai mult, faptul ca eram

plus pe scusi
o greutate n
eu pe scuter nsemna

ter, care si asa

nu era usor
de condus. Totusi,
am
acceptat, amintindu-mi a doua parte a versetului

meu preferat: Pe Domnul Suveran Iehova l-am facut refugiul meu.

noroi, dar nu luam

Eu si Nani cadeam
uneori n
seama acest lucru pentru ca iubeam ntrunirile.

Ce mare diferent a era ntre zambetele pline de iubire de la sala Regatului si privirile curioase ale oa Noua luni mai tarziu

menilor de afara!
m-am botezat.
A treia parte a versetului meu preferat este: Ca

sa vestesc toate lucrarile

lui. Stiam
ca predicarea

avea sa fie cea mai grea ncercare a mea. Si-acum

mi-aduc aminte de ziua cand am predicat pentru

casa.
Copiii si adultii
prima oara din casa-n
deopo

urma
triva ma priveau cu ochii mari, veneau n

mea si-mi
imitau mersul. Asta m-a mahnit
mult,

dar mi ziceam ca si ei aveau nevoie de Paradis la

fel de mult ca mine; asa

ca n-am renuntat.

Ca sa-mi fie mai usor,

mi-am cumparat
o trici
cu mainile.

cleta ce putea fi pedalata

Cand
ur

cam un deal, partenera mea de lucrare ma mpin a sus, dupa care, cand

gea pan
prindeam viteza la

vale, ea sarea pe tricicleta. Chiar daca a fost o

mare ncercare
la nceput,
predicarea a devenit o

1998
sursa de mare bucurie pentru mine. Astfel, n

am nceput pionieratul regular.

Am condus multe studii biblice, iar patru din

tre persoanele cu care am studiat s-au botezat. In

plus, si una dintre surorile mele a acceptat adeva

rul! Deseori, vestile
despre progresul pe care-l fa

ceau altii
ma ncurajau exact cand aveam nevoie.

Intr-o zi, cand

aveam un acces de malarie, am pri dIvoire. Initiasem
mit o scrisoare din Cote
un stu
diu biblic la us a cu un student din Burkina Faso si
l predasem unui frate. Dupa un timp, studentul
Cote
dIvoire. Ce mult m-am bucurat
s-a mutat n

sa aflu ca devenise vestitor nebotezat!

ca stig
Cum mi
existenta?

O organizatie
care aju

ta persoanele cu dizabilita ti s-a oferit sa ma nve

te

sa lucrez la masina
de cusut. O instructoare a obser
care lucram si mi-a zis: Ar trebui sa te
vat felul n

nva t am
sa faci sapun.

a tat.
Si
Asa
m-au nv

ca am
nceput sa fac sapun

de rufe si de maini. Oamenilor

le place sapunul
meu si l recomanda si altora. Li-l
duc acasa personal, folosind un scuter cu trei roti.

2004, am nceput

Din nefericire, n
sa am dureri
de mari din cauza coloanei mele deformate, n
atat

cat a trebuit sa ntrerup pionieratul. Cu toate aces a particip din plin la predicare.
tea, nc

Mi se spune ca sunt cunoscuta datorita zambetu

lui meu molipsitor. Am toate motivele sa fiu bucu deoarece a fost spre binele meu sa ma aproroasa,
pii de Dumnezeu. (Relatare de Sarah Maiga)
15 OCTOMBRIE 2015

29

Cel fara experient a

da crezare oricarui cuvant

Nebun e cel care nu citeste

niciodata ziarele; dar si mai

nebun e cel care crede ce citeste

doar pentru ca-i scris n ziar.

August von Schlozer, istoric si publicist

german (1735-1809)

pe unele site-uri care demasca informatiile

fal
atoas

se?1 Apoi, trebuie sa folosim judecata san

a

(Prov. 1:3). Daca o stire

pare de necrezut, proba

bil ca asa
si
este. Mai mult, cand o informatie
i dis

crediteaza pe altii,
sa ne gandim cine ar avea de
urma rasp
andirii

n
acelei stiri
si
ca stigat

daca sur
sa stirii
nu are cumva motive ascunse pentru a o

andi.

rasp
OBICEIUL DE A TRIMITE MAI DEPARTE

DACA o persoana nu putea crede tot ce se scria n

ziare acum 200 de ani, cu atat mai mult nu putem

secolul
crede tot ce citim sau vedem pe internet n

al XXI-lea. In prezent, cu ajutorul tehnologiei moderne, avem la dispozitie

o cantitate imensa de in
formatii:
adevarate, dar si false, folositoare, dar si
inutile, inofensive, dar si
periculoase. De aceea,
trebuie sa fim foarte selectivi cu privire la lucruri demne de luat n
seama.

le pe care le consideram
Mai ales cei care folosesc de putin
timp internetul
ar putea crede ca toate stirile
sau reportajele, indi
de ciudate sau de senzationale ar parea,

ferent cat

sunt adevarate, pentru simplul motiv ca sunt online sau pentru ca le-au primit pe e-mail de la un

Cel far
a expeprieten. Insa Biblia ne avertizeaza:

a
rient a da crezare oricarui cuvant, dar cel prevaz
tor ia aminte la pasii
lui (Prov. 14:15).

atori

Cum putem sa devenim prevaz

si,
astfel,

selato
sa identificam farsele, legendele urbane, n

riile si
alte informatii
false care apar pe internet?
ai,
sa ne ntreb

Mai nt
am:
Este informatia
de pe

un site oficial si demn de ncredere

sau este de

pe un blog, unde oricine si

poate scrie parerea,

ori chiar dintr-o sursa necunoscuta? A aparut

si
30

TURNUL DE VEGHE

Unii trimit mai departe stiri

la toti cei din lista

1 Trebuie sa fim atenti deoarece, din cand n cand, unele infor

matii
false si legende urbane demascate n trecut ies din nou la

suprafat a, uneori cu mici modificari menite sa le faca sa para

autentice.

Ar trebui . . .

 a sa verifice autenticitatea informatiilor

lor far

si fara sa se gandeasca la consecinte.

De multe ori,
ei fac acest lucru din dorinta
de a primi atentie

andesc

sau de a fi primii care rasp

o stire
(2 Sam.

atori,

13:28-33). Insa,
daca suntem prevaz
ne

vom gandi la efectele negative pe care le-ar putea

repuavea acest lucru. De exemplu, ar putea pata
tatia
unei persoane sau a unei organizatii.

Verificarea unei stiri

presupune timp si

efort.

Din acest motiv, unii decid pur si

simplu sa-i lase pe

destinatari sa verifice daca informatia

este adeva

rata. Insa si
(Ef. 5:15, 16). De
timpul lor este pretios

aceea, cand
primim un e-mail cu privire la care

telept sa gandim

avem ndoieli,
ar fi n
astfel: In loc

trimit mai departe, mai bine l trimit la gunoi.

sa-l

Intreaba-te:
Am obiceiul de a trimite mai departe e-mailuri? A trebuit vreodata sa le cer scuze celor din lista mea pentru ca le-am trimis informatii

care s-au dovedit inexacte sau chiar minciuni? M-a

rugat vreodata cineva sa nu mai trimit mai depar
te e-mailuri? Aminteste ti ca toti cei din lista ta au

si
ei acces la internet si,
astfel, pot cauta lucrurile

care i intereseaza fara ajutorul tau. Ei n-au nevoie

amuzante, videoclipuri,
sa fie inundati cu relatari

slideshow-uri sau poze. De asemenea, nu este n

telept
sa trimitem mai departe nregistrari sau no
arilor

tite
biblice.1 Mai mult, nu uita ca
ale cuvant
este mai bine ca o persoana sa faca singura cerce

tari,
sa caute versete biblice sau sa pregateasc
a

raspunsuri pentru ntrunirile congregatiei

decat

trimiti tu aceste informatii.

sa-i

sti
Ce ar trebui sa faci daca gase
pe internet informatii
calomniatoare despre organizatia
lui Iehova? Respinge cu fermitate astfel de minciuni!
Unii considera ca trebuie sa le trimita si altora

pentru a le afla parerea.

Insa acest lucru nu con

a
tribuie decat la raspandirea informatiilor
daun

toare. Daca suntem tulburati de ceva ce am vazut

pe internet, ar trebui sa-l rugam pe Iehova sa ne

telepciune si sa vorbim cu fratii maturi din
dea n

congregatie
(Iac. 1:5, 6; Iuda 22, 23). N-ar trebui
sa fim surprinsi ca oamenii spun minciuni despre
noi. Isus a fost si el tinta
unor acuzatii

false. El
ca dusmanii i vor
i-a avertizat pe discipolii sai

1 Vezi Cutia cu ntrebari din Serviciul pentru Regat din aprilie 2010.

sa trimit mai departe acest e-mail senzational?

15 OCTOMBRIE 2015

31

persecuta si mintind,
vor spune tot felul de lu

cruri rele mpotriva lor (Mat. 5:11; 11:19; Ioan

10:19-21). De aceea, trebuie sa ne folosim capa
antul

citatea de gandire
si discernam
pentru
a-i identifica pe omul care vorbeste
lucruri stricate si
pe cei care umbla cu perfidie (Prov.
2:10-16).

SA RESPECTAM DREPTURILE ALTORA

Trebuie sa fim atenti si cu privire la stirile

sau

experientele
de natura spirituala pe care nu le au
Chiar daca o informatie
zim direct de la sursa.
este

adevarata, nu nseamna ca trebuie neaparat

ras

pandita. Exista momente cand n-ar fi nici corect si

nici iubitor sa facem acest lucru (Mat. 7:12). De
an
exemplu, n-ar fi iubitor, dar nici ziditor sa rasp

dim lucruri negative despre altii,

chiar daca ele

sunt adevarate
(2 Tes. 3:11; 1 Tim. 5:13). Iar unele
informatii
De aceea, trebuie sa
sunt confidentiale.

respectam dreptul altora de a dezvalui

o informa
tie
la momentul potrivit si n modul pe care l con andirea

sidera potrivit. Rasp

unei informatii
nain
te de vreme poate face mult rau.

andite

In prezent, stirile
pot fi rasp
foarte repe

de, indiferent ca sunt adevarate sau false, folositoare sau inutile, inofensive sau periculoase. Oricine trimite un e-mail ori un mesaj chiar si unei
fie ca
singure persoane trebuie sa fie constient
ca,

vrea, fie ca nu, continutul

acestuia poate ajunge n

toata lumea n doar cateva secunde. De aceea, sa

tentatiei
rezistam
de a trimite mai departe o informatie
imediat si
tuturor persoanelor pe care le cu
sa nu uinoastem.
Cand
citim o stire
senzational
a,

tam ca iubirea nu este suspicioasa, dar nu este nici

sau credula.
Mai presus de toate, iubirea renaiva,

fuza sa creada insinuarile

rauvoitoare
cu privire la
organizatia
lui
Iehova
sau
minciunile
despre
fratii

nostri,
ce sunt raspandite de oameni care sunt

minciunii (Ioan
sclavii lui Satan Diavolul, tatal

8:44; 1 Cor. 13:7). Capacitatea de gandire

si discer

atori

namantul ne vor ajuta sa devenim prevaz

si

sa ne gandim bine cum vom folosi cantitatea tot

mai mare de informatii

disponibile n prezent. Asa

cum spune Biblia, cei simpli mostenesc

nebunie,

dar cei chibzuiti sunt ncununa

ti cu cunostin
t a

(Prov. 14:18, Traducere literala noua).

n
o

Este aceasta informatie

dintr-o sursa

demna de ncredere?

Este informatia
confidential
a?

Va afecta aceasta informatie

reputatia
cuiva?

M-a rugat vreodata cineva sa nu mai trimit

mai departe e-mailuri?

Pute ti descarca gratuit

aceasta revista, precum

si alte publica tii

Pute ti citi online

Traducerea lumii noi

Accesa ti
www.jw.org
sau scana ti
acest cod

w15 10/15-M
150617

INAINTE SA APESI
BUTONUL

TRIMITE, INTREABA-TE: