Deschiderea - inaugurare sediu Palatul Parlamentului

Romanian artists (and not only) love the Palace?

Curator: Ruxandra Balaci
Artisti: Irina Botea, Christoph Bchel, Jordi Colomer, Nicolae Comanescu, Stefan Cosma,
Alexandra Croitoru, Josef Dabernig, Calin Dan, Suzana Dan, Euroartist Bucuresti, Daniel
Gontz, Dumitru Gorzo, Teodor Graur, Ion Grigorescu, Karen Kipphoff, Iosif Kiraly, Peter
Jacobi, Dan Mihaltianu, Gianni Motti, Vlad Nanca, Marilena Preda-Sanc, Cristian Pogacean,
Cristi Puiu, subREAL, Mona Vatamanu & Florin Tudor.
Kalinderu Medialab (KML) a fost un spatiu experimental, o platforma axata in principal pe
new media, a gazduit proiecte romanesti si internationale legate de video art, video
instalatie, net art, arhitectura, sunet, print.
Spaiul a gzduit evenimente precum:
Sufferings of the light, 2002, fotografii de Codruta Buciscanu, un program coordonat
de Iosif Kirly, proiect realizat cu ajutorul Fundatiei Aquarius si al programului UE-Phare,
Coop_02 Media Festival, 26.06 10.07.2002, curatori: Nicolae Comanescu, Floe
Tudor, Mona Vatamanu, DJ Mike.
Conceptul expozitiei este o cooperare intre artisti si DJ din Bucuresti. Coopa prezentat
proiectii de arta media, instalatii si pe durata unei nopti, sesiuni live, cu experimente de sunet.
Dupa petrecerea si interventiile live din prima seara, instalatiile si proiectiile video au ramas
expuse in galerie timp de doua saptamani impreuna cu materialele de la vernisaj (constituite
intr-un fel de arheologie documentara).
Visuals de Agricola de Cologne, Zbynek Baladran, Anca Benera, Sorin Boncea,
Angela Bontas, Irina Botea, Sarawut Chutiwongpeti, Ioan Cocan, Nicolae Comanescu, Stefan
Constantinescu (special thanks IASPIS), Stefan Cosma, Dan Dinoiu, Daniel Gontz, Eugen
Gustea, Matt Hope, Imericani (Andres Garcia, Alessio Tognola, Steve Buchanan, Bathasard
Boisseau, Jerome Doudet), Dilmana Iordanova, Zorica Jevremovic, David Kalika, Mihaela
Kavdanska & Dan Miron, Szabolcz KissPall, Peter Lassel, Ninon Liotet & Olivier
Schulbaum, Jordan Mena, Luminita Mihai, Gili Mocanu, David Mozny, Radka & Stanislav
Muller, Radu Negulescu, Ioana Nemes, Jakub Nepras, Carrusca Nuno, Andreea Paduraru,

Alina Pentac, Jonathan Phillips, Irina Radu & Nandu, Paolo Ravalico Scerri, Harald Scherz,
Julio Soto, Maria Stan, Floe Tudor, Camil Tulcan, Mona Vatamanu / British
Council_Sensurround Manchester_Trevor Johson, curator Philip Ilson_Mary Rogers,
Georgina Roberts, James Stevenson_, Scott Abraham, Peter Wobser, Laura Drew, Mr Scruff,
Segun, Anthony Burrill & Paul Plowman, Graham Hector, Steve Sanderson, Andy Votel,
Michael Chetcuti, Meam, Henry Smitson & Simon Marsland, Jai Moodie & Box/ Trieste
Contemporanea Committee (Italy)_Central European Video Presentation _curator_Giuliana
Carbi (co-curators_Ruxandra Balaci, Anna Balvanyos & Dora Hegyi, Petar Cucovic, Lilia
Dragneva, Natasa Ilic, Ilona Nemeth, Jerzy Onuch, Bojana Piskur, Gezim Qendro, Inna Reut,
Viktorija Vaseva Dimenska, Maria Vassileva, Aleksandra Wiecka, Sabrina Zannier): Anna
Baumgart, Pavel Braila, Benet Broja, Paolo Comuzzi, Vuk Cosic, Marijan Crtalic, Giuliana
Cuneaz, Anna Daucikova, Marta Deskur, Boryana Dragoeva, Veaceslav Druta, Ilir Dupi, Valie
Export, Lazar Foti, Rudina Hyka, Daniela Kostova, Patrik Kovakovsky, Ivan Moudov, Hajnal
Nemeth, Renata Poljak, Stefan Rusu, Rostopasca, Igor Savchenko, Andrei Savich, Dzenis
Siniuhin, Janos Sugar, Apolonija Sustersic, Zaneta Vangeli, Alexander Vereschak, Saso
Vrabic, Natalia Vujosevic, Flora Watzal, Erwin Wurm, Margarita Zinets / ATA center for
contemporary art_curator Mihaela Kavdanska: Boriana Dragoeva, Daniela Kostova, Ivan
Moudov, Hristo Jordanov & Ivan Nikolov, Boriana Pandova, Deyan Raykov
Sunet DJ Marika, DJ Mike, Electric Brother, Nemos.
Asociatii libere
Text de Mihnea Mircan
Conform bunelor traditii, Coop_2 isi extinde ideile si atitudinile lansate in prima parte
a proiectului Coop_1. Spatiul generos al Kalinderu Medialab, unul din locurile ce tin de
recent infiintatul Muzeu de Arta Contemporana a oferit curatorilor Nicolae Comanescu, Florin
Tudor, Mona Vatamanu si Dj Mike ocazia de a invita un numar considerabil mai mare de
artisti care sa participe cu imagini si lucrari de sunet la eveniment. Contrastind cu scena locala
a artei contemporane, seara vernisajului acestui festival a dorit sa creeze o versiune
electronica a sindromului de care suferea Flaubert: punind la incercare habitudinile
perceptiilor audientei prin proiectarea a peste 100 de filme, a doua expozitii de fotografie,
instalatii interactive pe computer, un proiect site-specific, un performance, muzica a doi DJ si
doua formatii de muzica electronica. A fost un eveniment al perceptiei simultane, un haos
fertil al instantaneelor convergente si divergente.
Coop_2 se bazeaza de fapt pe un non-concept, structurat polimorf pe juxtapuneri
constant reconfigurate. Unul dintre efectele acestui punct de vedere este ca el amina, eludeaza
2

si deplaseaza orice notiune preconceputa de lucrare de arta, facand loc altor atitudini si
experiente. Pe de alta parte, prin inlocuirea selectiei cu aglomerarea si structura teoretica cu o
inlantuire de posibilitati, curatorii au incurajat audienta catre extragerea unui demers personal
din aceasta expozitie. Acest demers, fie el idiosincratic, asemeni atentiei distributive si
nedefinit, asemeni mersului si vazului, va fi diferit in mod cert din punctul de vedere al
istoriei artei ce-si segmenteaza cursul cu expozitii de acest fel, tinzand sa supuna audienta
unui studiu, si mai ales unor operatii ce stau in miezul artei contemporane, cum ar fi trage
si pune , taie si lipeste , pauza si replay , cross-fading , back-spinning si
scratching .
Coop_2 incorporeaza de asemenea lucrari prezentate la Festivalul Contemporan de la
Trieste si de la Sensorround din Manchester precum si lucrari video din colectia ATA Center
for Contemporary Art. Datorita abundentei in cascada a materialului vizual si a coliziunii
dintre interesele private, Medialab-ul seamana in multe ocazii cu o intersectie in plin trafic.
Nu este o coincidenta faptul ca straturile complicate ale culturii urbane sunt principalele
preocupari din multe dintre filmele video proiectate in festival. Aceste proiecte video capteaza
imagini ale orasului ca intersectii de planuri si ecrane, ca mediator electronic intre tangibil si
virtual.
Invisible cities, o lucrare a artistului american Julio Soto, este impartita pe trei
episoade: Cities [and] Memory , Cities [and] Dead , Cities [and] Desire . Primul episod
pune la ndoiala demersul cinematic ce-l haituie pe arhitectul contemporan : incepe cu o
imagine au vol d oiseau a orasului si continua cu un joc subtil pe distante, creind loc unui
sentiment de nesiguranta in ceea ce priveste obiectul investigatiei. Nu putem discerne daca
ceea ce vedem este o cladire reala sau o tentativa arhitecturala, un palid si fragil model.
Indecizia noastra este rezolvata la modul violent in momentul in care constructia devine ruina,
iar modelele simuleaza entropia. Cities [and] Dead diseca un punct de vedere solitar in
moduri disparate de existenta in si in afara orasului. In aceeasi imagine, doua spatii ce provin
din contexte diferite si care se interpenetreaza din timp in timp virilizand lipsa de context a
memoriei. Lumea vizibila este contopita cu posibilitatea existentei altei lumi. Parantezele
drepte si conjunctia pe care o delimiteaza din titlul fiecarui film sugereaza inabilitatea
exprimarii diferentei intre definitiile posibile, a conturarii cu precizie a domeniului in care
aceste forte opereaza, corupand, incetinind si declinand o scanare rapida a locuitorului acelui
oras.
Hygienic and safe al artistilor Daniel Gontz (Romania) si Harald Scherz (Austria)
rastoarna logica unei camere de supraveghere. Orice prezenta inregistrata de aceasta este
3

perceputa ca o potentiala primejdie, insa artistii deturneaza acest act al supravegherii catre
indivizi necunoscuti, pe care ii supun unor interventii evident inocente, fara intentia de a-i
rani. Schimband registrul, o camera de supraveghere plasata intr-un colt inregistreaza furtul
unei alte camere de supraveghere dar nu si identitatea hotului, rasturnand astfel rolurile de
agresor si victima. Suntem incercuiti de o arhitectura conceputa progresiv pentru a expune
informatie audio-vizuala mai degraba decat sa localizeze obiecte ale realitatii. Cu cat reusim
mai mult sa multiplicam lumile in care traim, cu atat se extinde provizoratul si indoiala aflate
la indemana.
Intr-un registru absolut diferit, Ivan Moudov preia aceleasi teme in filmul sau Traffic
Control . Desi poarta uniforma de politist bulgar, gesticularile sale categorice ii asigura
atentia soferilor de pe strazile Vienei. Artistul sparge codurile puterii, aparand ca intrus dar si
ca instanta respectabila. Si de asemenea tot in Viena, Erwin Wurm pozeaza in Der Nachbar
ca un voyeur constiincios pana la extrema. Oare vecinul lui Wurm filmeaza ritualul inocent
al acestuia de a se familiariza cu flora din spatele curtii sale? Sau este invers? Sau nu exista
nici un vecin?
Non Stop Station de Nicolae Comanescu de asemenea se implica in tema orasului
contemporan poli-ritmic. Intocmai ca Roata de biciclet a lui Duchamp, metroul din filmul
sau se afla intr-o bucla in care se dar intotdeauna stationeaza sau tocmai ajunge intr-o statie.
Nu exista zona intre, nici un interstitiu nu separa punctul de plecare de scopul in sine al
miscarii. Putem citi aceasta calatorie ca un comentariu ironic la tipul de excursie moderna
ideala, insa implicatiile sunt mult mai multe. Spatiul orasului contemporan este structurat ca o
retea de sosiri, de zone de vid, de plecari sau de puncte terminus; se dezvaluie, se inverseaza,
se dubleaza. n perioada februarie iunie 2002, au fost expuse n spaiul Kalinderu lucrri
aparinnd artitilor Alexa, Antik, J. Bartha, S. Bartha, Bejenaru, Benera, Borcescu, BucanBotea, Brtescu, Buga, Comanescu, Cosma, Croitoru, Dan, Dediu, Gontz, Graur, Grigorescu,
Iacob, Iordanova, Kavdanska, Kinema Ikon, J. Kiraly, Kisspal, Man, Dan Mihlianu, Vlad
Nanca, Neme, Negulescu, Onucsan, Oroveanu, Patatics, Pentac, Marilena Preda-Snc,
Gheorghe Rasovszky, Rostopasca, Stan, SubReal, Tudor, Vanga, Vatamanu.
n spaiul 3/4 gallery (TNB) au fost expuse lucrri aparinnd artitilor Angel, Bara, Batranu,
Bernea, Bunea, Bitzan, Caltia, Ciubotaru, Dragomirescu, Dumitrescu, Dup, Elian, Ene,
Euroartist, Flondor, Gheorghiu, Gherasim, Gorduz, Gorzo, Horea, Ilea, Ilfoveanu, Lucaci,
Maitec, 2 Meta, Mitroi, Mogosanu, Marginean, Morar, Neagu, Nicodim, Pacea, Parvu,
Paduraru, Perjovschi, Prevenda, Radu, Roman, Sarbulescu, Setran, Simionescu, Salisteanu,

Spataru, Stanescu, Tiron, Tohatan, Tolan, Trestioreanu, Vasilescu, Vlad, Vrana, Zidaru,
Zamfirescu.
Muzeul National de Arta Contemporana a inaugurat la Kalinderu Medialab expozitia
PREVIEW - o selectie din lucrarile achizitionate in ultimii ani, insotite de citeva interventii
ale unor artisti foarte tineri*. MNAC declara la acel moment c expune o stare de fapt, un
punct de pornire in evolutia Muzeului, el insusi a work in progress.
PREVIEW izola citeva momente semnificative din creatia unor artisti contemporani
frecventarea noilor medii, experimentul si inovatia in discursul vizual, tendinte pe care
MNAC isi propunea sa le incurajeze, prin expozitii internationale si prin punerea spatiilor sale
si dotarilor tehnice la dispozitia artistilor romni sau straini.
Despre spaiul Kalinderu se preciza c este un spatiu experimental in constructie.
Decizia curatorilor era ca in acea prima faza s fie propus o privire mai cuprinzatoare, care
nu ocoleste pictura sau instalatia si nu impune limitari de virsta si prestigiu.
Conducerea artistic a muzeului i stabilea o viziune ferita de prejudecati si
idiosincrazii asupra artei contemporane si i propunea s contribuie la mediul unei ntlniri
cit mai profitabile cu aceasta.
n urm cu 12 ani, se aprecia c receptarea mai degraba conservatoare a artei
contemporane romneti, aceasta se afla in situatia de a-si constitui un public informat, atit
local cit si international.
Un muzeu de anvergura va coagula initiative si va produce emulatie, va stimula colaborari
intre artisti romini si artisti activi pe scena internationala, in cele din urma va reusi poate sa
inchege un sistem artistic functional, in care proiectele interesante sa nu piarda lupta cu
inertiile.
MNAC poate reprezenta sansa de a recupera un handicap cultural major.
Dupa finalizarea lucrarilor de conversie a spatiilor de expunere de la Palatul Parlamentului,
noua locatie va gazdui mai multe tipuri de expunere, diferit structurate cronologic si
conceptual, de la retrospectivele pe care le datoram unor artisti importanti la expozitii-eseu, in
care curatori romini sau straini reinterpreteaza anumite segmente sau teme din evolutia artei
contemporane.
Propunem o politica culturala flexibila.
Teritoriu in permanenta schimbare, asimilind mereu noi concepte si teme, arta contemporana
se naste la intersectia mai multor sfere de experienta si discipline, surprinzind pulsul vremii in
formulari hibride si incitante.

Alexandru Antik
Zambacalamba Net - film animatie, 2001
Alexandru Antik: autor scenariu, film motive i secvene, link"uri
Dragos Stefan: computer animatie 3D
Tehnica: computer animatie 3D
Produs: Antik & Stefan
Descriere:
Filmuleul nostru ar fi putut purta i titlul Nunta Zamfirei la captul satului global al
electronicii. De ce totui Zambacalamba
net" ? n Zambacalamba net" privirea este focalizat spre ntmplrile unui network,
comunitatea cruia se formeaz / se
coagulizeaz din nite umanoizi arhetipali i ritmuri arhaice, dar care se destram n acela
timp n elemente fr substanialitate
originar. Att natura, ct i construcia / deconstrucia acestei reele snt determinate de legile
naturii digitalului, nu dup
povestea mithic a Zamfirei. Astfel reeaua vehiculeaz numai pielea foto"realist a mirilor
(i nu invers, cnd gndirea are drept
scop o form realist"mimetic, cu metamorfozele i asociaiile sale), un limbaj care poart n
sine posibilitatea de a genera
conexiuni ale imaginaiei dup natura digitalului. Viziunea nsi se hrnete din lumea
artificial a substitutelor imaginii naturale i
tot demersul este controlat de modelele matematice generative oferite de programul 3D,
referitor la imagine i sunet. Astfel
spectatorul care priveste iconografia filmului derulat, nu recepioneaz numai o poveste a
Zamfirei in cteva minute" legat de
lumea credinei i subcontientul unei comuniti autohtone " ci o serie de ntmplri /
metamorfoze ale construciei i
deconstruciei n cmpul virtualului. Aceste dou derulri paralele vor fi recepionate ca
ntr"un mixaj, n care ns, poate fi
pereclitat oricnd povestea mithic a Zamfirei de fantasmele produse pe acest structur
network, format de umanoizii
clonai fr diferen i substaialitate.
ZAMBACALAMBA NET " filmanimation, 2001
Alexandru Antik: author scenario and draw motivs, film stills and links
6

Dragos Stefan: computer animation 3D

Technique: computer animation 3D
Produced: Antik & tefan
Statement :
Our shortmovie could be entitled Zamfira s Wedding at the End of the Global Electronic
Village. Why then Zambacalamba Net?
In "Zambacalamba Net" the gaze is focused on the story of a network"community, which is
formed / coagulated from archetypal
"humanoids" and archaic rhythms, but at the same time it is also disrupted to its elements
without originary substantiality. The
nature of this network, as well as the construction / deconstruction process are determined by
digital laws, and not by the mythical
Zamfira story . Thus, the network wears the "photo"realistic skin" of the figurines (not
vice"versa, when the thinking has been a
realist"mimetic form that generates the connections of the imagination via metamorphoses
and associations. The vision itself
grows out of the artificial world of the substitutes to natural images. All the development
concerning sound and image is controlled
by mathematical generative models offered by 3D software. When the viewer of the playing
movie watches its iconography, he
does not only receive a 4 min.12 sec. story " tied to the world of beliefs or to subconscious of
an autochthonous local community",
but also a series of happenings and metamorphoses of construction / deconstruction in the
field of the virtual. These two parallel
developments will be received like a montage, in which the mythical Zamfira story is always
endangered by the fantasies produced
by the network structure shaped by unsubstantial, cloned humanoids.
MACHETA)UNUI)WORK4SHOP)FAMILIAL)4 fotoinstalaie
Alexandru Antik
Tehnica: mixed"media; compus din 30 de elemente machete " figurine (foto siluete in cutiute
de carton, 8 concepte printate
anexate fiecare cu insemnari zilnice
O machet este ntotdeauna o construcie in miniatur. O istorie a configurrii de la
invitaie pin la sosire la locul expoziiei.
7

Miniatura nbierii gndurilor, performanelor cotidiene, a discuiilor familiale n

legatur cu evoluiile, rsturnrile ideatice i
formale ale acestei lucrri de la o zi la alta. O performan n spaiu privat, transferat ntr"o
machet pentru spaiul public, i mai
departe expus n Baia Turceasc ca un produs cultural si obiectul experienei altora.
MOCK-UP OF A FAMILIAL WORKSHOP " photo"instalation, 2001
Alexandru AntikElements: 30 mock"up elements (photo silhouettes"figures in the carton
boxis), 8 printing concepts with the daily notes attached,
size 3 m x 1,50 m
A mock"up is a miniature scale model alwais. A mock"up of the history"configuration from
the invitation by the organizers and to
the meeting with the space of the exhibition. A miniatural mock"up of the concepts and
ideas, of the daily performances, of the
familial debates about the evolution or upsettings of ideas and elements" configurations day
after day of this work. A performance
in privat space, transfered in a mock"up for public space, and exhibited as well as a cultural
product and an object.
CORPUS)TRANSIT)1)" videoinstalaie
Alexandru Antik
1998 " Expoziia Tranz(it)formation, Casa Tranzit, Cluj"Napoca
Tehnica: multimedia; Echipament de prezentare: 5 video monitoare, 5 casete video VHS/ 3h
Colaborator: Istvan SZAKACS
CORPUS)TRANSIT)2)4 videoinstalaie
Alexandru Antik
2001 " A 9"a Bienal Internaional de Art Media WRO"01, Wroclav
2000 " Transferatu , IFA Galerien " Berlin, Bonn (videograme)
1999 " Institutul Cultural Romn din Veneia, a 48thBienal Internaional de Art Veneia
Tehnica: video + 3D animatie; Echipament de prezentare: 1 video projector, 1 video ecran,
1caset video VHS / 3h
produs de Alexandru Antik & Drago tefan
CORPUS)TRANSIT)1. (1998) Viziunea lucrrii Corpus Transit se bazeaz pe un looping
film / 3 45 , unde imaginea metaforic a
unui primitiv tub organic o imagine virtual a corpului interior, contractat i redus pn la
nivelul unui primitiv tub organic.
8

ntr"o videoinstalaie, aceast imagine era segmentat i prezentat pe ecranele a cinci

monitoare TV, aezate ntr"o linie dreapt.
Acest ansamblu de primitiv tub organic era compus din prelucrarea imaginilor endoscopice,
ecografice i a documentelor unei
oral performane, toate implicnd anterior propriul corp al artistului. Micarea i pulsaia
permanent a segmentelor animate i
determinate de algoritmul sunetului ecografic, dinspre centru spre capetele exterioare, a dat o
senzaie de perpetu regenerare i
reluare a fluxului metabolic elementar.
CORPUS)TRANSIT)2. (1999) Lucrarea se bazeaz pe un un looping film / 3 45 , bazat pe
idea imaginii metaforice a unui primitiv
tub organic, se intervine cu modificri semnificative n concepia i prezentarea viziunii
anterioare, unde aceast imagine este
prezentat nesegmentat pe un singur ecran. O combinaie a imaginilor endoscopice sau
ecografice sau a detaliilor video procesate
snt combinate cu imagini, sunete, generate i animate pe calculator. Astfel sursa i
direcia pulsaiei ntre cele dou terminale
devine extrem de variat pe orizontal, ca de altfel i schimbarea fazelor pe vertical,
care structureaz n timp modulul de film.
Metafora fundamental a transferului, transformrii i transpunerii este asigurat de
suflul imaginilor i sunetelor generate
artificial, ntr"un spaiu i timp virtual. n sfrit, modulul de film, multiplicat i transpus pe o
caset video de trei ore, urmeaz ciclul
derulrii i proiectrii non"stop
CORPUS TRANSIT 1. (1998)
The vision of the work of Corpus Transit release a virtual image of the interior body,
contracted and reduced to the level of a
primitive organic tube. In an anterior video installation this image was segmented and
presented on the five screen TV monitors,
on line. The work ensemble contains the processed image of an endoscopic and ecographic
experience and the documentation of
an oral performance, all of them involving the artist s body. The permanent
movement and throb of the animated segments,

from the center to the extremities, determined by the algorithm of the ecographic
sound, give the sensation of a perpetual
regeneration and resumption of the metabolic elmentary fluxus.
CORPUS TRANSIT 2. (1999)
The second work is based on a looping film / 3 45 minutes, where the metaphoric image of
the primitve organic tube is
simulated by a varied combinationof images shot realtime and processed with images and
sounds generated and animated by the
computer. Thus, the source and the throb direction between the two terminals become
extremely varied horizontally, but also
vertically, where the changing phases create a configuration in time of the film module. The
fundamental transfer, transformation
and transposition metaphor is provided by the breath of the artificially generated images
and sounds, in a virtual space and time.Prezentare)englez)i)romn
MOCK4UP)OF)A)FAMILIAL)WORKSHOP
1) NON LABORIOSA, SED DELICIOSA
Muli au asociat punctul 0 ca nceputul genezei. Adevrat, n art ca i n matematic,
segmentele
" la 0 sau 0 la + , snt la fel de importante. Artistul opereaz att cu elemente negative , ct
i cu elemente pozitive. Aceste
elemente au conotaii legate de tririle sale n timp i spaiu. El reflecteaz asupra acestora i
atunci cnd aparent nu muncete.
Acea stare ideal paradisiac, fr starea activ a spiritului i efortul corpului, ar nsemna o
stare trndav (lene), o incapacitate a
sensibilitii de a reaciona, sau poate o atitudine de contemplaie goal fr un motiv lucrativ.
Many have associated point 0 with the beginning of the Genesis. It is true, both in art and in
mathematics " to 0 and 0 to +
segments share the same importance. The artist operates both with negative and positive
elements "these elements have
connotations that are connected to his or her experiencing time and space. The artist ponders
over these even when he or she does
not work (apparently). This ideal paradise state, without the active state of the spirit and the
effort of the body, would be similar to

10

a state of idleness, of laziness, a disability of the sensibility to react, or maybe an attitude of

void contemplation without any
lucrative model.
2) SOURCE OF INSPIRATION
Motivul inspiraiei provoac aceast stare de contemplaie fr durere, fr rit i fr
subiectivitate. Sensibilitatea fr motivul
inspiraiei este ca o litanie, o inactivitate contemplativ imobil, dar nici decum un concurs cu
tine nsui. Concursul are un scop i
un timp precis, care te oblig. Mobilizeaz att artistul ct i mediul su. Confrunt lumea
aparent cu lumea real. Creeaz situaii
de coeziune a sensibilitii, a imaginaiei, a conceptului, a mijloacelor i a experienei folosite.
Creeaz situaii limit ntre dubii i
opiuni sigure, ntre gesturile improvizaiilor i opiunilor definitive. Dintr"un motiv de
contemplaie estetic devine un motiv de
nelinite, dintr"un motiv de nelinite un motiv de aciune, de resurecie adevrat.
The motif of the inspiration causes this state of painless contemplation, a contemplation
without rite and without subjectivity. A
sensibility without the motif of the inspiration resembles to a litany, to a contemplative
immobile activity, but it is not in the least a
contest, a challenge to yourself. The contest has a precise purpose and time that compels you.
It mobilizes both the artist and its
medium. It confronts the world of appearance with the reality. It brings up situations of
cohesion of sensibility, of imagination, of
concept, of means and of the experience involved. It creates fronteer lines between doubt and
resolute options, between the
gestures in improvisation and irreversible options. From a motif of aesthetic contemplation it
turns into a motif of worry, from a
motif of anxiosity to one of action, of genuine resurrection.
3) HOW A FIGURATION TRANSFORMS INTO THE MOCK"UP CONFIGURATION
Cnd lucrurile sfinte snt desprite de cele profane, atunci ceva este fals. Atunci totul este o
litanie goal, o contemplaie
estetizant a motivului de inspiraie, care poate paraliza starea de fapt a aciunii. Trebuie s
personalizezi, s individualizezi acel
11

motiv, care se comport ca un motiv de ego superior. Motivul sfnt trebuie cobort la nivelul
intuiiei, al reflexiei individuale i
ntr"un cadru cotidian al familiarului. Abia atunci avansm posibilitatea transfigurrii
existenei noastre, acceptnd mcar un rit, cu
care arta poate s ne familiarizeze, confruntndu"ne cu dilemele, pudicitile, ereziile,
tabuurile care stau n calea autodefinirii
noastre. O figuraie care avanseaz un Lifelike Art.
When holy things are separated from the lay ones, then something is false. Then everything is
an emnpty litany, an aesthetisant
contemplation of the motif of inspiration that can paralyse the actual state of the action. One
must personalize, must provide with
individuality that motif, which acts like a superior ego motif. The motif saint has to
descend to the level of the intuition, of the
individual reflection and within an everyday framework of the commonness. It is only then
when we advance the possibility of
transfiguring our existence, accepting at least one rite, with which art can acquaint us,
confronting us with the dilemmas, the
bashfulness, the heresies and the taboos that obstruct our self"definement. A figuration that
advances a Livelike Art.
4) THE BIRTH PLACE OF THOUGHTS, ISN T THE MOUTH ONLY
(GNDURILE SE ZMISLESC ..... I N GUR)
Artistul dadaist Tristan Tzara a afirmat c gndurile se zmislesc n gur. Eu afirm c nu
numai n gur. Aici m"a referi la dou
probleme. Mult timp artistul plastic a fost educat s foloseasc numai dalta, pensula, precum
i alte mijloace specifice lui, nu i
verbalitatea. Acest obicei a devenit pgubos astzi, cnd organizatorii cer de la el s avanseze
proiectul lucrarii lui i verbal (scop,
motivaii, descriere, statemente). Aceast cerin impus att de noile contexte ale
manifestrilor, ct i intelectualizarea artei, creaz i situaii paradoxale. De multe ori
teoreticienii, criticii i curatorii, managerii artei confund un proiect artistic cu un
prospect al lucrrii. Se pune deci problema cum trebuie s alctuieti un proiect ca s nu
devin ntre timp corsetul procesului
creaiei i configuraiei lucrrii respective. Experiena participrilor mele confirm, c
proiectul trebuie s fie destul de larg s
12

cuprind elementele improvizaiei i ale neprevzutului, sau vii cu o tem de cas

semi"fcut. A doua problem la care vreau s
m refer, c n ciuda acestei necesiti a cuvintriimanifestate n workshop"urile artei
noastre alternative, ele snt de multe ori
nepersonale, reduse la teorii ale socializarii artei i alte trend"uri contemporane, i aceste
probleme sint mai puin vizate prin
prisma lucrrilor individuale. Astfel publicul scap o prghie a nelegerii prin lucrrile aduse
n proximitatea discuiilor. O nelegere
fr tririle posibile ale artei, ca o litanie estetico"artistic.
The Dada artist Tristan Tzara said that thoghts are born inside the mouth. I state that it isn t
the mouth only, and in this context I
approach two issues. For a long time the fine art creator has been educated to use only the
chisel, the brush and other means
specific to him only, except verbality. Thzis habit has become a damaging one nowadays,
when the organizers demand also a
verbal advancement of his work s project (purpose, motivations, description, statements). This
request imposed by both the new
contexts of the manifestations and the intellectualization of art also creates paradoxical
situations. Often the theorists, critics and
curators and managers of art mistake an artistic project for a prospectus of the work.
Therefore the question arises how should one
contrive a project that would not become the stays for the the process of creation and for the
configuration of the respective work.
My perosnal experience of taking part in manifestations confirms it "the project has to be
large enough so as to include the
elements of improvization and hazard, or you bring your homework half done. The second
issue is that, despite this necessity of the
speech that manifests itself within our alternative art s workshops, these discourses are
often impersonal, reduced to theories of
the socializing of art and other contemporary trends, and they barely touch these problems
from the light and atmosphere of the
works themselves. Thus the audience misses a lever of understanding through the works
brought in the vicinity of the discussions.
An understanding without the possible experiences of art, like an aesthetic"artistic litany.
13

5) LIFELIKE ART " ARTLIKE ART

" n timpul comunismului trebuia s lupt pentru dreptul fanteziei i libertii gndirii mele,
reprimat de un establishment cultural.
Contra doctrinei ideologiei acre i autoritare n"am putut s opun dect umorul spontaneitatea
unui playpower artist. Era prima
mea diviziune, ntre mine i artiti nregimentai.
" A doua diviziune s"a petrecut dup 1989, intre mine ca individual artist i artiti comunitari.
Artiti ai puterii i ai contra puterii.
Artiti oficiali i artiti opozani, fctori de art cu doctrin. Mai puin cu doctrina artei civile
i a limbajului artistic.
" A treia diviziune s"a petrecut ntre mine i artiti artizanali cei care ignor doctrina, cluzii
numai de retin i mn.
A patra diviziune nc nu s"a nfptuit ntre mine i doctrinele artei moderne. De aceea practic
o art tip dezbatere pe o tem.
Vreau s conving pe colegii mei tineri est i central europeni, care se cred n post"modernism,
c noi n"am epuizat nc acele
minunate aventuri pe care alii din vest au epuizat demult. Acum trebuie s urmm mcar un
curs paralel al acestor experiene.
"During the communism I had to fight for the rights of fantasy and for the freedom of my
thinking, repressed by a cultural
establishment. Against the sour and authoritative ideology I could oppose only the humour
and spontaneity of a palypower
artist. It was my first separation, between me and the joining artists.
"The second separation occurred after 1989, between me as an individual artist and the
communitary artists. Artists of the power
and of the counter"power. Official artists and opposing artists, makers of art with a doctrine.
Less with the civil art s doctrine and
the artistic language s doctrine.
"The third separation took place between me and the artisanal artists, those who ignore the
doctrine, led only by their eye and by
hand.
The fourth division did not happen yet "between me and the modern art s doctrines. That s
why I create a debate on a theme art.
14

I intend to convince my younger East and Central European colleagues, who deem themselves
to be in postmodernism, that we
have not exhausted yet those wonderful adventures that the Western have lived long ago. Now
we have to follow at least a
parallel flow of these experiences.
6) FINITI AD INFINITI 0 EST PROPORTIO
Dorinele devin perimate n momentul cnd snt mplinite. Cu fiecare mplinire i realizare
parc devenim mai goi pn cnd
rencepem iar de la 0. Un alt proces de lucrare, un alt imbold idee, genez, configurare. n
acest proces 0"ul este referina
magic.Ce este mai magic dect nceputlu intuitiv i conexiunile pe parcurs. Vraja atunci se
sparge cnd m ntorc la ele cu reflexiile
mele sau ale altora. Reflexii care mping nainte bila de biliard a configurrii viitoare ntre un
lucru finit i infinit, chiar i dup ce
lucrarea ajunge ntr"un depozit al artei sau nicieri.
Once granted, wishes become obsolete. We grow empty with each granting and materializing
of a wish, down to the point of
restarting everything from 0. Another process of work, another idea"impulse, genesis,
configuration. Within this process, 0 is the
magic reference. What could be more magic than the intuitive beginning and the further
conncetions? The spell is broken in the
moment when I return to them with my own or others reflections "they push forward the pool
ball of the future configuration
between a finite and an infinite thing, even after the work gets in an art s warehouse or even
nowhere7) DIAGRAM
Actul cofigurrii include o serie de opiuni. Ideal ar fi ca diagrama s conin iniialele acestui
act. n art ns un proiect nu este
niciodat un prospect. Dar pentru public? El are nevoie de un prospect? Dar atunci cum stm
cu teoria lui Beuys: Toat lumea
poate fi artist, totul e art?
The act of configuring includes a series of choices. It would be ideal if the diagram contained
the initials of this act. However, in art
a project is never a prospectus. What about the audience? Does it need a prospectus? In this
case, where do we place Beuys
15

theory "Everyone can be an artist, everything is art?

8) MORAL
Dumnezeu l"a creat pe artist n aa fel, nct s aib neaprat atta minte s dea o informaie
despre ce comite. Datoria lui moral
este s observe i s transmit aceast cunoatere, autocunoatere i post cunoatere i
mediului su.
God created the artist in such a way so as to necessarily possess enough brains to give an
information about what he or she
commits. His or her moral duty is to observe and disseminate this knowledge, self"knowledge
and post"knowledge to his medium,
too.
Matei Bejenaru
Titlu lucrare: "L air)du)temps")
Tehnica: triptic fotografic, 120 x 100 cm
Anul 1996
Descriere / concept:
Lucrarea face parte din ciclul fotografic pe care l"am dezvoltat in perioada 1995"1996 si care
consta din investigarea prin mijloace
foto si video a propriei mele personalitati.
De fapt fotografiile, au memorizat diferite actiuni si performance"uri realizate doar pentru
camera foto sau video.
Titlul "L air du temps" poate fi citit in mai multe feluri:
" numele unui parfum foarte cunoscut produs de Nina Ricci
" citit cuvant cu cuvant face legatura cu timpul
Cred ca acest triptic fotografic reprezinta personalitatea mea energetica. De fiecare data cand
am expus aceste fotografii (la
expozitiile "Experiment" de la Bucuresti si Cluj din 1996 si 1997 si la Galeria "Cupola" din
Iasi in 1997) am folosit un numar de 5 "7
ventilatoare in functie. Aerul devenea astfel o prezenta fizica foarte perceptibila, al carui
curent, uneori mai greu de suportat, ne
"vorbea" despre...."parfumul timpului". (Matei Bejenaru)
Alina Buga, Alina Penrac, Dumitru Gorzo
Ecokillers to night

16

Noaptea trecuta am visat ca eram cu niste prieteni intr-o masina mica, un fel de Tico, in care
m-am trezit, dintr-o data, singura, incuiata acolo. Ma uitam afara, unde vedeam o droaie de
pusti roind pe sosea. Erau si oameni mari dar nu se vedeau asa de bine.
Nu stiu cum am scapat din masina Erau cheile in contact dar m-am gandit ca nu stiu sa
conduc, asa ca am hotarat sa iau masina mea.
In fine, parea ciudat ca masina mea bej era singura pata vie de culoare in orasul acela. M"am
asezat la volan, care era foarte mic cu doua butoane stanga"dreapta, de unde mi"am zis ca
nu"i chiar asa de greu de condus si ma ghidam usor, apasand cate putin. In
fata mea erau aduse cele mai rare specii de pusti fara directie, care alergau in toate partile
si"mi era frica sa nu"i fac pilaf. Strangeam din ochi de cate ori parea c"am lovit cate unul, iar
ei se distrau in continuare. Trebuia sa ajung la o intersectie, la o
statie de autobuze, de unde o luam pe prietena aceea cu Tico, care m"a inchis in masina.
Dintr-o data, parea ca intru ntr-un stalp si cred c-am trecut pe langa ... cu mult secces
Dupa aceea, ma aflam intr-o casa (de pe la 1900) cu incaperi inalte unde, pe fiecare colt de
masa, erau farfurii cu portocale rase.
Mi-am pus zahar intr-una din astea si am mancat. Era foarte bun
Stateam cu fata la una din usile acelea inalte si am vazut ca nu mai avea clanta Am impins cu
mana si dincolo era o doamna, la vreo 60 de ani, 1,70 cu 83 Kg., infasurata"ntr"un capot in
cele mai vii culori pe care le"am vazut vreodata, cu parul strans pe moate
si acoperit cu o esarfa portocalie. M"a rugat s"o ajut sa"nchida usa dintre cele doua
dormitoare ca sa"si puna sutienele la uscat,
zicand ca se jeneaza sa nu I le vada cineva. Am inchis usa iar ea a"mpins inca una peste ...
Tocurile usilor erau strambe si se
vedeau: prima pica"n dreapta, a doua"n stanga iar geamurile erau acoperite cu panze
portocalii. Doamna aceea vorbea mult dar nu
auzeam ce spunea atarnase un sutien si ma gandeam ca va atarna foarte multe sutiene ... . Tot
acolo, in dreapta, era un tip
catarat pe masa, care se chinuia sa prinda o fasie mare de tull pe perete. Peretii erau umpluti
cu albastru si cu verde. Erau pictati
Mai erau doi tipi, ghemuiti pe podea, care trageau de tull, unul stanga, celalalt in dreapta si
inca unul care impingea, cu putere,
masa in perete ca sa stea materialul bine intins. I"am intrebat de ce nu pun o bagheta jos ?
Mi"au spus: " Pentru ca vrem sa mai

17

punem doua bucati de panza albastra peste masa si sa facem o suprafata curba peste care vine
asezat un suport cu rufe pentru
uscat si tu ne spui, cand incadrezi, daca se vede ceva pe langa Tot asa, intr"o noapte, eram
intr"o casa foarte mare pe care, cand o
priveam in alte vise, toti imi spuneau sa nu merg acolo ca este a unui tip nasol. Cand am
intrat, tipu "mi zice sa"l astept putin, sa
faca un dus. Geamurile erau uriase si"n casa intra o lumina de apus foarte rosie, ingrozitor de
rosie care te putea praji. In dreptul
geamurilor erau asezate, in ordine, acvarii pline cu pixuri de plastic, de cinci lei, si de fiecare
pix era atarnat cate un biletel pe care
era inscris cate un an: 1913, 1934, 1942, etc. Ma gandeam, deja, la varsta pe care ar fi putut"o
avea omul asta?
Nicolae Comnescu
Demo
1. About
2. Story:
3. History:
4. Summary of the project
5. Short bio:
6. Bio:
7. C.V.:
8. Sex
9. Virsta
10. Hobby
11. Preferinte
12. Concept
13. Context and motivation
14. Preparation
15. Involvement of participants
16. Beneficiaries
17. Scop
18. Public tinta
19. Apllicant bank details
20. Impact
18

21. Impact at local level

22. European dimension
23. Deviz estimativ
24. Costs
25. Income
26. Biography
27. Resum Shows and Education
28. Media and Press
29. Frequently Asked Questions (FAQ)
30. Comments and Acclaim
31. Sa detina un portofoliu de proiecte scrise / depuse / castigate
32. Sa cunoasca specificul / cerintele diverselor programe de finantare;
33. Sa cunoasca procedurile de aplicatie cerute de diversi finantatori;
34. Cunostinte limba engleza;
35. Cunostinte de operare pe calculator (internet, e"mail);
36. Capacitate de munca individuala si in echipa;
37. Disponibilitate, initiativa si entuziasm;
38. Rezistenta la frustrare;39. Rezistenta la efort pe termen scurt si pe termen lung.
40. Special considerations and other information
* Prezinta un avantaj cei care detin un portofoliu de retele de parteneri pentru potentiale
proiecte.
1.)ABOUT
1.1. Nu cunosti strazile.
1.2. Nu cunosti oamenii, cladirile, pisicile, masinile, prietenii, femeile, rudele, copacii,
programul tv.
1.3. Daca vrei sa le cunosti, trebuie sa platesti pentru asta.
1.4. Altfel, totul devine atragator. Necunoscind nimic.
1.5. E bine asa.
1.6. Si nici nu trebuie sa platesti.
1.7. E si mai bine asa.
EMANUEL)BORCESCU
Vin)alb)sec, avnd o arom puternic, obinut datorit strugurilor culei trziu. Acest vin
este nelipsit celor care tiu s admire

19

emfaza vreunui col de fa de mas apretat, care sunt n stare s imagineze un ntreg dialog
pompos ntre dou funde uitate n
iarb i care i urmeaz muzele afindu"i dispreul fa de ncrncenarea cotidian. Pentru a
avea aceste jubilaii interioare, se
servete rece, dnd un plus de savoare, specialitilor salvineze.
Vin) rou sec de culoarea catifelei de Salvinia. A fost cules toamna trziu, sezon
caracterizat de adieri de vnt, provocnd
ntmplri aa"zis neplcute doamnelor care poart rochii mai largi. Productorii Salviniei nu
i asum nici o responsabilitate dac
acest vin nfierbnt sngele domnilor, acetia devin prea insisteni fa de doamne.
Vin)rou)demisec, echilibrat, cu arom i buchet consistent. Te face s"i pui ntrebri
fundamentale, cum ar fi: nu este dejunul pe
iarb, o art de a tri...

nu este aerul curat, propice libert;ii voluptilor... dac nu

cumva este imperios necesar ca un vin

salvinez s fie but din pahare de cristal, chiar dac aceasta se ntmpl la un picnic... dac
dejunul pe iarb nu predispune la siest
i siesta la... Pentru a te face s reflectezi astfel, acest vin se servete la o temperatur de
18"20 o C.
Alb)de)Salvinia)demidulce este ntotdeauna potrivit pentru o surpriz, acompaniind gesturile
sofisticate ale unui cuceritor nnscut
i adugndu"i parfumul la buchetul acestuia de flori alese. Se servete bine rcit, n umbra
unei grdini cu piersici i cirei, cu
bnci de lemn, cu flori n ghivece, cu fructe culese n couri mpletite, pentru desert.
Vin preios, special produs pentru doamne. Alb)de)Salvinia,)dulce, contribuie prin buchetul
su aromat la starea euforic att de
necesar unei petreceri reuite, sau a unui picnic dup toate regulile salvineze. Nu conteaz la
ce temperatur se servete, att
timp ct se servete cu o mngiere.CASA)GONTZ
The course of life seems to be subject to a constantly changing algorithm. Cause and effect
can only be defined a posteriori. This is
what this series of images attempts to illustrate. The photographs, that were taken in Vienna,
are interconnected by surprizing
associations, be it by motive or single aesthetic elements: connection, ramification,
intersection. The observer observs himself.
20

TEODOR)GRAUR
MAN S))BEST))FRIEND))
Nu imi amintesc unde am vazut sau citit aceasta sintagma. Cred ca era ceva legat de o
reclama. Doream sa fac o pictura
interesanta Am ales, ca motiv, calculatorul instrument universal (inca nu posedam un p.c.
in 97) si unealta consacrata in artele
vizuale: o pensula perfecta pentru un profesionist. Inversand relatia, am pictat un triptic
care semana cu o reclama. Titlul a
venit de la sine : Man s Best Friend
)))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))
))T.G.
WALK))(a)umbla)si)a)vedea,)a)vedea)si)a)umbla)
Un fel de a face fotografie citadina : daca mergem pe strada,privind imprejur, din mers, putem
lua imagini cu aparatul foto la
intamplare, astfel ca obtinem poze banale, neinteresante Motivul poate chiar sa iasa din
cadru
Constienti sau nu de ceea ce se"ntampla, plimbarea e buna, iar deplasarea necesara pentru a
vedea imprejurimile. Si pentru a face
poze.
De aceea, nu se stie ce e mai important: a umbla sau a vedea?
T.G.
subREAL
INTERVIEWING THE CITIES
A sequel to the projects "The Art History Archive" and "Serving Art", "Interviewing The
Cities" aims at documenting private histories
in relation with institutions (political, cultural) and sites (architectural, natural).
The project is structured in three steps; main medium " b & w photography; main strategy "
interaction with people and
environments. The outcome is a subjective record to certain ways of building private and
collective memory, of defining human
identities and the way they relate to institutional representations of power politics.
The fulfillment of the project depends on the support of local art communities and institutions.
Steps:

21

1. "Re"enacting....". A series of double portraits of "visual communities" (artists, curators,

critics, collectors, architects, etc.). Using
the semiotic filter of technical photography, "Re"enacting...." recycles the knowledge from the
"Serving Art" series as a procedure
for documenting the role of the human factor within the art mechanisms.
2. "Framing..." An exploration of urbanism, as manifest in the historical development of
representational buildings, cityscapes,
parks etc. And a visual research on the relation between nature and city through landscape
design. Inspired by the clichs of
institutional tourism, the series is illustrating the connections between architecture/natural
habitat and Power .
3. "Listening to Sculpture" A thread based on the ambiguous function public monuments fill
in the process of building mentalities.
Generating referential energies ignored by the city dwellers at the level of consciousness,
monuments are pivotal in the analysis of
the urban psyche. "Interviewing The Cities" took shape in the mid 90s at Knstlerhaus
Bethanien; was continued in 1997"1998 at the Akademie
Schloss Solitude, Stuttgart. It was developed in: Vienna, with the support of KulturKontakt;
Amsterdam, through the financing of
Stichting De Appel; Helsinki, through a residency from the Nordic Institute for Contemporary
Art. In 2001, the project was taken
further in Turku, Montreal and Strasbourg. In 2002 "Interviewing..." is hosted by IASPIS in
Stockholm.
The outcome of the project will be a series of publications in different formats (book, web
site, CD ROM).
subREAL
"Interviuri)cu)Oraul" este un proiect n desfasurare ale carui surse tematice si estetice se
regasesc n seria anterioar "Servind
Arta" inceputa la Berlin in 1995"96 si continuata la Stuttgart in 1997"98 si prezentat n
cadrul pavilionului Romniei la Bienala de
la Veneia din 1999.

"Interviuri cu oraul" a fost dezvoltat pn n prezent la Viena,

Amsterdam, Helsinki, Strassbourg, Montreal,

Turku, Stockholm i partial in Bucuresti.
Proiectul se constituie in trei sectiuni complementare:
22

Re4interpretri " Duble portrete de artiti, critici, curatori, colecionari. Folosind filtrul
semiotic al fotografiei de reproducere,
aceasta sectiune recicleaza iconografia din "Servind Arta", incercind sa defineasca rolul
factorului uman in mecanica productiei
artistice.
Cadraje " O explorare a gindirii urbanistice, asa cum se manifesta ea in dezvoltarea istorica a
cladirilor reprezentative, a vedutelor
si parcurilor. Inspirata din cliseele turismului institutionalizat, sectiunea ilustreaza legatura
dintre arhitectura, arhitectura
peisagera si miturile politice.
Ascultnd)sculptura " Porneste de la rolul ambiguu pe care il joaca monumentele in
dezvoltarea mentalitatii urbane. Generind
energii referentiale ignorate la nivelul constientului monumentele sunt un factor pivotal in
compunerea discursului citadin, pe
multiple planuri (estetic, ideologic, simbolic).
subREAL
IOANA)NEME
cred ca sta in curiozitatea fiecaruia dintre noi
sa incerce viata la diferite dimensiuni. jucand rolul
unui liliputan sau pe cel al unui gulliver insusi,
iti schimba oarecum viziunea asupra propriei dimensiuni.
personal, mi s"a parut mult mai interesant sa explorez
lumea miniaturala a liliputanilor, probabil si pentru ca
in viata reala dimensiunile mele (1,87 cm) sunt suficiente,
iar perspectiva unui urias n"ar fi facut decit sa"mi
accentueze si mai mult frustrarile. oricum, alice
in tara minunilor le"a incercat pe toate.
constituirea unei lumi proprii miniaturale sta in puterea
noastra de a ne proiecta in rolul unui mic dumnezeu,
cu grijile si responsabilitatile aferente. devenind astfel la rindul
nostru protectori.
n"am vrut sa ofer acea tenta sexuala fotografiilor mele,
doar ca nu m"am putut abtine sa explorez si aceasta parte
din moment ce partenerii mei de joaca erau atit de prietenosi
23

si de vulnerabili. practic, in fata unor papusi"fara"feed"back"real

oricarui inhibat sexual, oricarui timid sau introvertit
imaginatia ii prinde aripi si capata puteri eliberatoare.
ioana nemes
feb 2003IRINA)BUCAN)BOTEA
"Fat ladys,
childish ladys,
glamourous ladys,
sometimes the centre of attention,
other times ignored,
All waiting to bread and all reduced to the shape of an ovule."
JZSEF)BARTHA
Tanti)Margareta)()Situaaii)gsite)2,)supraveghetor)de)sal)
Data gsirii situaiei: 28 noiembrie 1999 / Locul: Galeria de art plastic Sf.Gheorghe.
Dou sli. ntr"una din ele expoziia permanent a galeriei de art Sf.Gheorghe. Cealalt sal
este n curs de reamenajare i este
goal cu excepia unui afi pe peretele opus intrrii care spune: V RUGM NU ATINGE~I
LUCRRILE EXPUSE. Sub afi un scaun pe
care st supraveghetorul de sal (n situaia original tanti Margareta). Nu face nimic, ede
doar acolo, parc ar fi ateptnd s se
termine ceva. Sala urmtoare nu se vede din dreptul uii, deci situaia face ca aura afiului i a
supraveghetorului s fie aceeai, ca
i cum am asista la un performance.
Aplicaii:
a) InkJet print 110 x 80 cm pnz, cadru de lemn, cu textul de mai sus
Expus n Galeria UAP tg"Mure, 2002
b) Foto Cu varianta print expus n spatele supraveghetorului
c) InkJet print(a,b) 2 buci, 110x80 cm , pnz, cadru de lemn
Expuse la Galeria de Art UAP; Tg"Mure, 2002 (Opera a fost achiziqionat de Muzeul de
Art Contemporan Bucureti)
d) Proiecie video loop, proiecie video infinitizat
e) Proiecie video (d) + InkJet print (a) loop, proiecie video infinitizat pe un ecran alb de
pnz, n cadru de lemn de 110 x
80 cm + textul proiectat pe pnz alb,110x80 cm , n cadru de lemn
24

Expus ala Galeria ARTPOOL, Budapest ca parte a expoziqiei DLA

f) Performance 1" InkJet print despre supraveghetorul de sal , 110x80 cm pnz, cadru de
lemn, cu textul de mai sus (a) +
supraveghetorul de sal viu, eznd pe scaun n faa afiului pe toat durata expoziiei
Sf. Gheorghe, Galeria de Art, Performance de 8 ore (Sub titlul de Reconstituire)
g) Performance 2 " InkJet print + supraveghetor de sal " proiecie video n timp real

"

110x80 cm pnz, cadru de lemn, cu

textul de mai sus (a) + supraveghetorul de sal viu, eznd pe scaun n faa afiului pe toat
durata expoziiei
Timioara, Festivalul Zona 4 Performance , 2002
nterpretarea nu vizeaz opera de art n sine, nici personalitatea artistului, ci se
concentreaz asupra mediului de comunicare
social al artei, asupra personajelor auxiliare din spectacolul evenimentului artistic,
precum i asupra evenimentelor
complementare. n centrul ateniei se afl deschiderea

festiv, publicul vizitator,

supraveghetorul de sal, sau chiar i cocktail"ul

de dup deschidere. Toate aceste roluri, evenimente i contexte adiionale devin interesante
n prezentrile lor originale, prin
legturile create ntre ele i prin funcia lor de intermediere.
n cursul tematizrii am fost interesat de combinaia dintre prezena nemijlocit

reprezentrile mediatizate, de relaia reciproc

dintre cele dou forme de prezentare i puterea de accentuare, nuanare i creatoare de
sens a acestei combinaii. A fost de
maxim importan crearea unei conlucrri coordonate a coninuturilor de emoii, completri
mentale, impresii ale receptorului prin reprezentarea simultaneitii i secvenelor imaginii
mediatice i a prezenei nemijlocite.
Dup principiile spectacolului muzeal (Anna Wessely), spectatorul aflat n mediul
obiectelor expuse vederii i n anturajul imaginilor evocate, n

cutarea experienelor

senzuale, a cunotinelor i a experimentrii trebuie s"i asume o atitudine de

ateptare silenioas i de respect fa de necunoscut.
n acest spaiu cu puteri transfigurative al slii de expoziie, supraveghetorul de sal, la
fel ca toate celelalte obiecte artate, devine un obiect estetic creat pentru delectarea
privirii.

25

Bartha)JzsefIOSIF)KIRLY
Privind)indirect)inapoi
Indirect s"a nascut din constientizarea si modelarea unei dificultati personale de a intelege
(si coopera cu) prezentul.
Revolutia romana a fost un eveniment care mi"a revelat aproape paradigmatic decalajul intre
perceptia personala a evenimentelor asa cum s"au desfasurat ele in acele zile si intelegerea lor
dintr"o perspective as indrazni sa spun " istorica.
La inceputul lui 90 locuiam chiar in spatele cladirii guvernului si participam frenetic la
toate demonstratiile (televizate) care se desfasurau in Piata Victoriei, in fata guvernului.
Din cand in cand mergeam acasa sa ma mai incalzesc si priveam la televizor
meeting"ul la care cu 3 minute inainte luasem si eu parte. Ce vedeam pe micul
ecran era cu totul altceva. Nu recunosteam aproape nimic din atmosfera de la fata
locului. Era socant si fascinant. Descopeream prin propria experienta, ca un copil, niste
lucruri ce doar le intuiam sau la care ma gandisem si inainte, in sa pe care abia de aici incolo
aveam sa le cercetez mai cu atentie: manipularea

prin imagine, influenta

textului

si

contextului asupra imaginii, puterea si limitele unei fotografii/imagini video de a transmite

ceva, etc.
Revazute, la intervale diferite de la desfasurarea lor, imaginile inregistrate in acele zile,
capata intelesuri diferite. Nu pot sa imi ascund o anumita duiosie amestecata cu jena
cand compar propriile interpretari (din momentul trairii si dupa o distantare temporala)
date acelorasi imagini si evenimente.
De atunci, imi analizez multe din intamplarile personale de dinainte si de dupa 89 si
aproape intotdeauna incerc un fel de voluptate (uneori amara) cand descopar ca un cuvant,
un gest, o privire au avut de fapt alte sensuri decat acelea pe care le"am perceput sau am vrut
sa le percep in timp ce se intamplau.
Prezentul romanesc al anilor 90 l"am simtit, in permanenta, ostil si dur. Am avut insa
sansa ca periodic, sa ma distantez de el (geografic), plecand si revenind, ceea ce mi-a
pastrat oarecum ochiul si simturile de observatie treze. Pe de alta parte, schimbarile petrecute
au fost fascinante si, privind inapoi, nu regret ca am participat mai mult sau mai putin direct la
ele.
Consider ca unul din cele mai bune lucruri pe care am putut sa le fac in acesti ani, a fost sa
inregistrez ce se intampla in jurul meu.
Pentru ca mai tarziu sa le pot marturisi.

26

GETA BRTESCU
Cocktail automatic
Automatic miscare (gest)care se executa fara participarea vointei. Automatism, caracterul a
ceea ce este automatic, a ceea ce scapa vointei ne spune dictionarul.
Ramane artistului sa capteze automatismele ca valori expresive (dramatice): verbale sau
comportamentale, automatismele produc comicul sau absurdul, uneori tragicul prin ele
deslusim, ca printr"un obrazar transparent, chipul existentei umane.
De aceea, arta clownului nu este lipsita de profunzime. Chaplin, clownul general, a stapanit
retorica automatismelor, culminand in filmul Timpuri noi.
Fiecare timp nou produce o gama specifica de automatisme. De pilda, exista mai multe
limbi de lemn sisteme de automatisme verbale.
Pe de"o parte se schimba, lumea, pe de alta parte ne schimbam noi. In interiorul
acestui mecanism de interferente, automatismele creeaza un text pe marginea caruia
artistul gloseaza cu autoritatea libertatii sale native.
MIHAI OROVEANU
In transis
Incepand sa fotografiez, am avut probabil ca toti cei care tin o camera in mana o
perioada in care am fost de o inevitabila inocenta, intr"un dialog cu aparatul care devenea
din ce in ce mai important pentru mine, din ce in ce mai personal, dominat de un puternic
sentiment de insingurare. Gestul punerii aparatului la ochi este si un fel de a te
ascunde, de a te izola. Am avut intotdeauna un usor sentiment de vinovatie, realizand ca
pot sa manevrez memoria mea si a altora cu ajutorul unui spatiu obscur - al camerei in
care numai eu aveam privilegiul sa ma uit pe aura cheii. Mai tarziu, ca profesionist,
m"am simtit opresat de comanditar, de imaginea impusa sau cenzurata, din motive
profesionale, sentimentale sau politice. A fost momentul pierderii inocentei.
Decupajul fotografului nu este deloc discursiv, este o incercare de concentrare a unor tensiuni
a caror origine si rezultat eludeaza articularea discursiva. Aceasta operatie poate sa fie
marcata de un orgoliu para"artistic, legat de un anumit gen de luare in posesie a subiectului,
mai rau, subiectul devine tinta urmarita si vanata cu o agresivitate nedeclarata. De"a lungul
anilor am facut fotografii de tipuri foarte diferite, care pot fi, cu toate acestea incluse, toate
in categoria fotografiei documentare, cu arie foarte larga de subiecte, de la fotografie de
sport sau publicitara.

27

Alaturi de aceste lucruri, facute nu o data la comanda, am facut si multa fotografie libera,
snapshot"uri carora la inceput nu le"am dat prea mare importanta si pe care le"am clasat
intr"un capitol sub titlul generic Diverse. M"am trezit la un moment dat in brate cu o serie
care, in mod surprinzator pentru mine, avea o anumita coerenta; ceea ce incepusem prin a face
instictiv, voluntar, am ajuns sa caut in mod deliberat. Daca ar fi sa incerc sa dau un nume la
ceea ce leaga intre ele toate aceste imagini disparate, s"ar putea

spune,

postri

ale

singuratatii. Aproape fara sa"mi dau seama urmaream mai bine zis vanam figuri
izolate ale caror siluete, statice sau in miscare, jucau de fapt un rol important in definirea
acestui sentiment.
Aceasta serie care nu stiu cand a inceput si nu stiu cand o sa se termine are
pentru mine conotatii funerare; am banuit intotdeauna ca o astfel de silueta anunta un
gisant. Personajele din aceste imagini, in marea lor majoritate necunoscute, nu evoca pentru
mine nici o poveste, citirea lor nu trebuie literaturizata. Aparenta dimensiune temporala
pe care o contin e factice.
Caracterul tranzitoriu al miscarilor si gesturilor lor nu anunta sau promite injghebarea unei
naratiuni; dimpotriva, in chiar aceasta aparenta angajare a lor intr"o actiune, ceea ce ma atrage
este congelarea temporalitatii.
GHEORGHE RASOVSZKY
De la accident la Occident, de la internat la Internet
In toiul unei discutii din vara anului 1999, un bun prieten pictor revenit temporal din
Occident pe meleagurile natale, mi"a
comunicat, imperturbabil ca pentru el (si nu numai) arta a murit.
Enuntul simplu al acestui necrolog adus din supercivilizatie m"a facut, involuntar, sa privesc
in jur.
Ne aflam in sudul extrem al Dobrogei, in mijlocul unui crang mirific din apropierea
Dunarii. Aceasta zona neumblata, acest loc
fericit ne fusese parca harazit; greu de digerat, vestea prietenului meu intr"un asemenea
peisaj.
De ce n"am accepta insa linistiti, ca erudita si coplesitoarea noastra experienta artistica
dublata de acel experimentalism fanatic pe care unii dintre noi il respira prin toti porii,
ne separa definitive de perceptia inconjuratoare, epuizata astazi de un cretinism
general mai fertil ca niciodata.

28

Sa spunem oare pa si pusi modului nostru de a fi, sa devenim terminale de concepte si sa

inauguram noi sucursale de inginerie artistica?
Inclin sa cred ca eroarea unui asemenea proiect este fundamentala. Cel putin in ceea
ce ma priveste. Sunt artist si vad altfel lucrurile. Intuiesc ca mizeria este doar un
conglomerat de epitelii umane si nimic mai mult. Poate de aceea asociez imaginea
Romaniei actuale cu o sfera inoxidabila, o bila scapata dintr"un rulment urias, in timpul unui
inevitabil accident, petrecut in 1989.
Bila zace uitata undeva in noroi, stralucind ca un dinte de vipla. In interiorul ei zac amestecate
cantitati predominante de saracie,
neincredere, orgoliu, invidie, oglindite paradoxal intr"o priveliste de vis. Ca un blender urias,
bila se misca uneori, cutremurata de
acest amestec inexplicabil si amestecul tinde sa se omogenizeze, incet dar sigur.
Pentru un analist iscusit, estet extrafin sau mai stiu eu ce melc in cautare de cochili/e,
concluzia este una singura. Din crancena marmelada nu se mai poate face nimic. Nici
macar o apa si"un pamant. Abia in asemenea conditii democratia isi poate oferi
fecunditatea.
E ceea ce marea mediocritate asteapta. O clisa care sa le ascunda identitatea.
Din clisa apar periscoape spre un Occident utopic ce depaseste cu mult imaginea atat de
distorsionata a Occidentului real. Cei ce isi permit luxul teleportarii direct din poiata o fac cu
tot cu gunoiul lor ancestral, ascuns profesional prin subterfugii cosmetice.
Mutantii capitalismului autohton pot face freza oricui. Culturii romane in primul rand.
Cu gelul lor specific. Gel de limax. De profesionist. Am mai trecut prin asta, intr-o
perioada comunista cu un marketing ceva mai diluat. Vedetele acelor vremuri erau totusi
niste bebelusi in comparative cu progeniturile actuale. Cert este ca Acum existenta
noastra, a celor implicate in deconstructia unei societati bolnave de nonvaloare, este mai
amenintata ca oricand.
E clar ca lumina zilei ca tranzitia Romaniei spre civilizatie a inceput doar in maruntaiele
laptop-urile.
Daca nu ne va contine, arborele genealogic care se prefigureaza se va usca. Designerii
viitorului fac inca nani, in cautare de spirit.
Nu exista nici un fel de Dead Line.
Ar fi ridicol sa vad lucrurile in roz

29

Azi e 1999. In 1959 tata mi"a restituit aparatul sau de fotografiat in virtutea hotararii sale
irevocabile de a ma face fericit. Acest implant de libertate este nerevendicabil. El poate fi
oferit, impreuna cu Poltergeist-ul meu personal.
ALINA Penrac
7 Ways to Feel Better/ 2001/video dv, 9 56"
A project about identifying yourself with the society you live in and
finding solutions to achieve your goals/your happiness in this life.
This project is a work in progress , so the number of "ways" may increase;
titles:
1: Rerereinvent Yourself ./2001, 1 31"
2: Enjoy The Muuusic Of The Spheres./ 2001, 1 29"
3: Take Your Day One Ssstep At A Time. / 2001, 1 33"
4: Clear Your Aura./2001, 1 24"
5: Search For The Herooo Inside Yourself./ 2001, 0 52"
6: Love your enemies./ 2001, 1 36"
7: Improve Your Sexxxx Life./ 2001, 1 15"
GHEORGHE)RASOVSZKY
VIATA E FRUMOASA
" asta isi ureaza oamenii normali
" o informatie ca un hit ca sa nu zic slagar
" cu toate acestea multi fredoneaza (fara sa stie) cantecele mortii si asta ii tine in viata
" spre binele beneficiarilor
" am fost si voi fi intotdeauna de partea celor care isi tatueaza pe trupuri saracia si in
sufletele oamenilor speranta fara sa isi ascunda
amaraciunea
" fiindca acolo imi este locul
" pe anumite planuri poate ca realizam cate ceva din ceea ce ne propunem sa facem pe lumea
asta si asta e minunea care ma face din
lucid fericit dar azimutul meu fundamental este acolo unde incepe (sau se termina) o
nemultumire ancestrala
Gheorghe Rasovszky LA VITA E BELLA 2003 SANDOR BARHA
VOM MUNCI SI VOM LUPTA, TARA O VOM INALTA 4 2000
30

Totul a pornit de la lipsa de spatiu. Atunci am locuit intr-o camera foarte mica si cautam o
forma adecvata acestei situatii. Vroiam ceva mic, care in acelasi timp contine posibilitatea
variatiilor multiple. Asa am ajuns la figurinele playmobil, pe care le-am investit cu diferite
roluri si le-am fotografiat. Mai tarziu, cand le-am expus, am fost fascinat de modul in care
acestea intrau in legatura cu spatiul. De atunci ma comport ca un regizor, creez situatii care se
petrec undeva intre fictiune si realitate.
Vom munci si vom lupta, Tara o vom inalta este o ilustrare mot mot a unei lozinci din
perioada comunista. Lucrarea functioneaza ca un cadru dintr-un storyboard, care urmeaza sa
fie completat de catre cel care o priveste. Poate fi emblema/ metafora unei epoci.
Cercetatorii 4 2000
Ceea ce ma fascineaza in semiotica jocului este capacitatea obiectelor de a-si schimba sensul,
cand sunt reciclate si puse intr-un alt context. Datorita faptului ca interventiile mele sunt
minime, obiectele folosite de mine isi pastreaza si sensul initial, astfel situandu-se la granita a
doua lumi diferite. Aceasta schimbare de sens in cele mai multe cazuri da o nota de ironie
lucrarii.
Cercetatorii s-a nascut ca parodie a unui discurs foarte prezent in epoca postcomunista: cea
a centrului si a periferiei.
Vlad Nanc
Swing Me Installation
The installation consists of a swing and a video projection.
The image on the projection is a video sequence of me pushing a swing (please see film
stills). It is filmed by placing a camera on the seat of the swing, so what you actually see in
the video projection is first the soil on the ground and then the image as it goes up to my feet
and then makes its way up my body to my face and then to the sky and then back down again
in the motion of swinging. This action is looped and continues over and over again as I push
the swing. The visitors of the exhibition are invited to sit on the swing which is placed in front
of the video projection and watch it in its intended context. The feeling that the person gets
whilst swinging on the swing is trying to get in rhythm with the movement of the camera in
the video projection, so ultimately it is as if I am pushing the visitor on the swing. The
installation thus becomes a (virtually) interactive piece.The video was filmed in the exact park
that I used to see from the window of the apartment which I grew up in. In the background
you can see a typical socialist apartment block which important for the context of my piece
31

because it is the visual background of my childhood and it is necessary for the exhibition
goers to see this because it gives them an illustration of the exact context that I grew up in.
Aurora Dediu
Transitory Notes
The project entitled Transitory Notes approaches photography not only as an eyewitness of
the every-day reality but also as a witness to my own growing up process and to my own
(artistic/intellectual/personal) development. The work with this medium includes curiosity
and (self) research. The possibility to filter the reality through the camera lens offers me the
privilege to be situated both inside and outside the subject and to visually collect
places, events, people and things.
Many photos are realized during different travels, when photography becomes an accurate
medium to perceive and appropriate a new environment. Usually, the specific details
disappear when the eyes get used with the place, but the photographic recording enables me to
keep fragments of this transitory visual memory.
The project retraces a visual daily journal whose atmosphere, both intimate and existential,
deals with traditional determinations of the medium, being related to classical items such as
structure, composition of the image, or the use of ambiguity between the status of elaborated
composition and/ or documentary.
I am interested in transforming the surrounding objects and the details of the every"day life
into images. I associate the personal/intimate details and the documentary snapshots with a
puzzle whose pieces make a complete image. The personal elements become more intimate
precisely when they are associated with landscapes or documentary snapshots and included in
a wider context. The fragments start to have a meaning together, to connect and to create
different visual links. Those images become through the act of photographing, through their
dimensional enlargement and through their presentation in exhibitions - bright spots in my
memory.
Transitory Notes is developing on several levels and the working process includes a parallel
relationship between:
Collecting the photographic material, taking photos in different places;
" Processing the new material;
" Organizing the material and presenting it in relationship with the rest of the project or as a
separate section depending of its development;
" Photo installation exhibitions;
32

" Archiving the material and preparing an author s book.

(Aurora Dediu, January, 2002)
Mona Vtmanu & Florin Tudor
hyperhouse
cele doua case calatoresc prin diferite locuri, colectand,
salvand animale / save la fel ca functia computerului / virtual /
animalele sunt stocate asemenea informatiei in files & folders
si duse intr"un loc sigur / server / luna / paternul caselor
este alcatuit din stiluri digitale / fragmente din ceramica
unei moschei din constanta / interiorul devine design exterior /
un link intre spatiul real si povestea virtuala / islands
o utopie a strumfilor / script simplu / un cuplu de strumfi,
un rinocer / hipopotam se duc sa locuiasca pe o insula inventata
langa mazorbo / despre granite / despre software care chiar daca
e spart sau cu licenta te poate duce acolo unde vrei fara sa tii
cont de conditionari socio-politice.
mona & floe
Dilmana Iordanova & Mihaela Kavdanska
INTIMACY 2001
.
Patrick: Well when he s with me he seems to be.
Valerie: Does she know about you?
Patrick: I assume so
Valerie: It depends on how good he is at deceiving her.
Patrick: Or how good she is at deceiving herself.
.
Valerie: Do you ever worry that we don t make lovevery often?
John: No I don t really think about it that much.
Valerie: Why not?
John: I love you. Whether we make love three times a week or once a month doesn t really
change that. This is a test?
Valerie: I just want to know what you are.
33

John: Why do women always want to know that?

.
Claudia starts to get her things.
Leon: Have you spoken to your mystery man yet?
(She shrugs it off). Claudia: He never came back.
(A beat on Claudia " a glimpse of her loneliness. She waves it away as she heads out the door.
Leon sits in the silence.)
.
Jane: I grew up and realised I was living with a man who I didn t love.
Leon:Was it that simple?
Jane: No.
Dialogues from LANTANA 2001
Maria Stan
Travel
200 km n 265 cm. Dimineaa devreme dinspre Ardeal spre Bucureti. Ali doi caltori dorm.
Imaginea unuia dintre ei o vad mereu reflectat in geam. Cellalt ofteaz deranjat de sunetul
pe care aparatul de fotografiat l face cnd declanez. Las in urm verdele natural pentru o
prea frumoas fabric de bere. Un tren care trece prea aproape mi aduce aminte c, din
pcate, m ntorc iari acas. Urma unui copac pe un fundal industrial. n multe filme
oamenii clatoresc cu trenuri de marf. Aproape ntotdeauna oamenii tia au o poveste
tragic. Destul de mult verde. M opresc aici.
Mihaela Kavdanska
Family Portraits Series
My family has always occupied a special place in my life and, therefore, in my thoughts and
art. This series, started from presenting scenes of a day to day family life, deals with
communication and its forms. The images in themselves are composed by juxtapositions of
images of actual paintings and their digitized ASCII code version. We witness a
transformation of a visual fact into a text, a semiotic permutation but also o physical and
functional one: although the text is unreadable, it makes appeal to this faculty of the viewer.
We have two faces of the same reality, two different versions of the same communications. In
semiological terms, we are dealing with a communication, which is formed by three
intentions: the author s, the one of the artwork in itself and the reader s. The matter that raises
34

a question is that we have two different author s intentions, that is, we are close to having two
communications. The challenge for the viewer is to discover the oneness of the message, to
perceive that sometimes two or more relatively disconnected images are part of the same
more generous meaning, needing only the power of the Reader to connect them in the same
picture.

35