Se inmulteste varsta in luni cu 600 si se

aduga greutatea la nastere .

7-12 luni se inmulteste varsta in luni cu 500
si se adauga greutatea la nastere .
Pt inaltime pana la 6 luni se inmulteste varsta
in luni cu 2,5 si se aduga inaltimea la
nastere .
7-12 luni se inmulteste vartsa in luni cu 2 si se
adauga inaltimea la nastere .
Pt a se constata evolutia normala sau mai
putin normala , valorile obt se raporteaza la
etaloanele specifice , difer culturi si
comunitati .
Daca la nastere un copil cantareste 2500 g si
are o lungime de 50-60 cm la 12 luni
dezvoltarea normala va fi de 9400 g si 79 cm .
Sunt si alte repere pt a evalua dezv motrica ,
dintre acestea import sunt :
De la 9 luni , copilul poate sta culcat pe
burta , isi poate ridica umerii , capul si
barbia .

2-4 luni poate sa culcat pe burta , isi ridica

antebratele si pieptul , poate tine o jucarie , o
scutura si o rostogoleste .
4-6 luni poate sta in fund fara ajutor .
6-10 luni se ridica in picioare , se prinde cand
este ajutat , poate sa-si treaca jucaria dintr-o
mana in alta .
10-14 luni merge sprijinit de mobila , poate
sta singur in picioare si spre final merge bine .
Toate aceste aspect sunt sustinute de
dezvoltarea oaselor care devin tot mai tari si
rigide , de forta si masa musculara care este
in continua crestere , de aparitia unor miscari
precise , desprinse din miscarile globale , de
controlul miscarilor care progreseaza de la
cap spre picioare , apoi de la trunchi spre
extremitati .
In acest context al dezv motricitatii , misc
ochilor sunt printer primele care se dezvolta .
Acestea ajuta la explorare si invatare .

Controlul popular se dezv continu si se

desavarseste de la 7 ani .
Pana la 5 luni copilul se tine de un obiect ,
ghidandu-se visual , apoi dupa 5 luni poate
apuca obiectul In mod voluntar .
Miscarile se dezvolta sip e baza reflexelor care
servesc anumite functii cum ar fi : reflexul de
supt pt obt hranei , de lipit , stranut , gangurit
, etc.
Sunt unele reflexe esentiale pt supravietuire ,
iar altele dispar pe masura achizitionarii altor
reflexe mai dezv .
Ex. reflex de supt dispare intre 2-4 luni si este
inlocuit cu un comportament voluntar de
hranire , asa este si cazul catorva reflexe
inascute mai importante .
Reflexul :
1) Babinski talpa este atinsa de la calcai
spre deget cu un creion , at degetele se
resfira si piciorul se rasuceste inauntru .
Acesta dispare la un an.

2) Babkil cand este culcat se exercita o

presiune asupra palmelor , face copilul sa
intoarca inainte capul , gura se deschide si
ochii se inchid . acesta dispare la 3 luni .
3 )Reflexul de ancucare se face o presiune
asupra palmelor cu degetul , copilul strange
degetele cu fort apt a-si sustine greutatea .
4) Reflexul de cautare a mamelonului se
manifesta la presarea obrazului copilului cand
intoarce capul in directia respective pt a
suge . Acesta dispare la 4 luni .
5) Reflexul de pasire copilul este ridicat
asupra unei suprafete si atinge face semn de
mers . dispare la 5 luni .
In plan sensorial active vizuala este redusa la
nastere , dar creste la 6 luni , totusi in ziua 10
de la nastere apar reflexe la stimuli , iar la 25
zile , privirea se fixeaza pe un obiect in
miscare . La 3 luni are loc o corponare a
sensibilitatii vizuale . vederea colorata si
coordonarea tact vaz se produce la 4 luni .
se poate grabi active vizuala prin

antrenament : observarea unor planse cu

dungi albe pe fond negru pt a putea
desprinde contrastul comparative cu plansele
fara contrast . un zgomot puternic este
receptionat de copil in miscare inca de la 6
luni jumate . dupa nastere sensibilitatea
auditiva se poate constata in prezenta unui
sunet cand copilul clipeste , ii bate mai tare
inima , se schimba activitatea electrica de la
nivelul crierului , dar pt a fi perceput un
sunet , el trebuie sa fie cu 10-20 decibeli mai
puternic decat la adulti . Sensibilitatea
auditiva creste odata cu varsta si atinge
nivelul adultului abia la 12-13 ani .
Sunetele din vorbire se difer de timpuriu ast
ca la 1 luna copilul face distinctia intre BABA
si PAPA .
Priveste mirosul si gustul , s-a constatat ca la
5-6 zile , poate face dif intre mama si alta
femeie pe baza de miros .
Papilele gustative sunt prezente pe limba
inainte de nastere ,

La puutin timp dupa nastere copilul poate

face distinctia intre apa cu zahar si apa curate
, detecteaza dulceata din laptele mamei ,
ceea ce si explica preferinta pt dulce .
Ulterior apare distinctia intre dulce sarat si
amar .
Dezvoltarea perceptuala
Perceperea lungimii si distantei se pare ca se
realizeaza inca de la 2 luni , dovada fiind
faptul ca se modifica rata cardiaca la vederea
3d .
La 5 luni priveste convergent pt a determina
distanta atunci cand doresc sa apuce ceva .
La cei nascuti cu stabism , experienta vizuala
nu duce la formarea conexiunilor neuronale pt
a putea raspunde efficient la inform
inoculare .
Perspectiva lineara este folosita pt a aprecia
distanta inca de la 5-7 luni .
Perceperea mariri si distantei formei apare la
3 aprox luni

Perceperea fetei umane ajunge la distinctia

dintre o percepere si alta .
Chiar inainte de 3 luni , cpoilul poate cunoaste
poza mamei pe care prefer sa o priveasca fata
de o figura straina .
La 5 luni poate face distinctie intre chipurile
strainilor .
Este characteristic cat si ce urmeaza pun
bazele invatarii .
Invatarea se bazeaza atat pe mostenirea
biologica , cat sip e experienta .
Invatarea clasica apare la 3 luni , iar
instrumentala ( operanta ) de tip Watson ,
permite asocierile negative cu cele positive pt
schimbarile comportamentale si intra in
functiune dupa 3 luni .
Ivatarea imitative este foarte eficienta si este
conditionata , Piajet spune ca alimentarea se
dezv in mog gradual in primii ani din viata ,
dar deosebit de eficienta este invat imitativa
in achizitia vorbirii prin repetarea vorbirii
adultului .

Dezvoltarea cognitiva
Pe baza obs asupra propriilor copii , Piajet
arata ca achizitiile de a gandi parcurg o
succesiune de stadia deosebite dpdv
calitativ . motor , preoperational , etc
Prin aceasta se ajunge la o raportare tot mai
eficienta la care copilul dev tot mai activ
Adaptarea se realizeaza prin asimilare si
acomodare .
Parcurgerea acestora si a echilibrului dintre
ele duce la formarea si dezv. In mod continu a
unor abilitati care creeaza cum spune Piajet ,
structure cognitive .
Specific pt 1 an de viata , in acest context
este faptul ca ajustarea schemelor
comportamentale se face prin folosirea
reactiilor circulare .
Dezvoltarea comunicarii
Comunicarea cuprinde si rasul , surasul ,
gestica , mimica , pantomimica si nu numai
vorbirea .

Plansul este mai intens pana la 2-3 luni si

exprima foamea , durerea , furia ,
discomfortul .
Surasul ca mijloc de comunicare nonverbal
apare la 3-4 saptamani dupa grimase .
Prin gestica mainilor la 4 luni , copilul exprima
o dorinta (sa fie luat in brate ) , iar la 6 luni
sties a salute cu mana .
Sunetele si cuvintele se insusesc treptat in
relatiile cu cei din jur , astfel :
La o luna poate imita sunete guturale
2 luni poate emite vocalele
3 luni gangureste
4 luni poate face vocalize , poate sa articuleze
vocale si consoane , poate sa rada cu hohote
5 luni apare naratiunea , poate sa imite
strigate de bucurie , poate sa fie concomitant
cu vocalize
6 luni vocalizeaza pe silabe emisia clara (pa ,
la , ca )

9 luni apar polofrazele

12 luni apar primele cuv cu rol de propozitie
(pune apa-mi-e sete )
Dezvoltarea socializarii
Prin abilitatea de a anticipa apare emotia de
surriza inca de la 10 luni.
Ea exprima aceasta emotie o traire intense si
o relationare superioara cu cei din jur .
Pt aceasta perioada de varsta foarte mult a
fost cercetata emotia de teama si mai ales
fata de straini .
Cunoaste o anumita evolutie :
3 luni zambesc la toate persoanele straine
5 luni zambesc preferentiar la cei din jur
Dupa aceasta etapa copilul plange daca este
privit fix de un strain , iar ulterior
reactioneaza afectiv chiar daca nu e privit fix ,
serios .

Teama se produce relative cam at cand vine si

teama de a fi parasite , aceasta teama este
determinate de nevoia de siguranta .
Atasamentul exprima legatura emotionala cu
parintele .
Atasamentul se dezvolta pe toata perioada
sugara (ante)prescolara .
Atasarea este mai puternica fata de parintele
care se implica mai mult in relationarea cu
copiii .
Relatia respective este chiar mai puternica
decat cea de hranire .
Siguranta sau lipsa de siguranta genereaza
forme diferite de atasament .
Prin dezoltarea mersului , socializarea creste
ca si autonomia , dar nu diminueaza
atasamntul .
Inca de la 4-5 luni cand copilu isi putea duce
picioarele la gura sau de la 6 luni cand putea
sta in sezut , aparitia mersului de-a buselea la
7 luni , si apoi la 8 luni ridicarea in picioare ,

exprima printer altele si dorinta copilului de

contact cu cei din jur , de protectie mai ales
atunci cand un stimul innacceptabil este
exprimat brusc si creeaza surprindere .