DIAGNOSTIC DE LABORATOR

A.Teste de laborator nespecifice

Se constat absena unui sindrom inflamator: leucopenie sau formul normal,VSH

normal;
n caz de suprainfecii bacteriene se evideniaz: leucocitoz (15.000 celule/mm 3), neutrofilie,
VSH accelerat.
B. Diagnostic specific
De obicei nu este necesar confirmarea de laborator virusologic sau serologic, aceasta avnd
rol de cercetare.
Diagnosticul de laborator este important din punct de vedere epidemiologic.
Produse patologice: secreii nazale, splturi nazofaringiene, prelevate imediat dup debut;
postmortem, fragmente de pulmon.
1. Examenul direct cuprinde microscopia electronic i imunofluorescena pentru detectarea
antigenelor virale, pn n ziua a-4-a de boal, pe celule epiteliale nazale sau probe de secreii nazale.
2. Cultivare se realizeaz pe culturi primare de rinichi de maimu. Efectul citopatic nu este
caracteristic, dar identificarea se poate realiza prin hemaglutinare direct.
n cazul inoculrii oulor embrionate, diagnosticul se pune pe baza proprietilor
hemaglutinante ale virusului gripal.
Inocularea la animalele de experien produce, fie infecia experimental, fie doar creterea
titrului de anticorpi specifici.
3. Diagnosticul serologic const n decelarea anticorpilor specifici de tip (anti-NP) i de subtip
(anti-HA) pe seruri pereche prin reacii de hemaglutinoinhibare, seroneutralizare, fixare a complementului
i ELISA.

Anticorpii pot fi evideniai n prima sptmn de la debut (anticorpi anti-protein viral

HA, N, NP, i M), care ating titrul maxim la 3 sptmni.
Protecia fa de rembolnvire este conferit numai de anticorpii anti-HA i anti-N, de subtip.