Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Sfaturi
Doua familii de albine sunt suficiente pentru un apicultor incepator. Cresterea
numarului de familii se face in timp, pe masura ce se acumuleaza experienta.
Incepeti cum trebuie. Construiti voi insiva macar un stup. Construirea si asamblarea
de stupi este extrem de importanta pentru incepatori. Daca va pricepeti un pic la
tamplarie va fi usor sa construiti lazi si rame. Daca nu, atunci puteti comanda partile
unui stup si sa il ansamblati singuri.
Faceti-va palnurile din timp. Inca din iarna comandati noile familii, echipamente si
lazi. Ansamblati stupii si construiti ramele pe timp de iarna astfel incat totul sa fie
pregatit pentru luna aprilie cand albinele vor iesi din amorteala iernii.
Amplasati stupii pe vatra care ati ales-o din timp astfel incat sa fiti pregatiti pentru
primavara.
Alaturati-va asociatiei crescatorilor de albine pentru a obtine cat mai multe
informatii. Este foarte important sa va abonati la o revista de profil si sa citit cat mai
multe carti pe aceasta tematica.
Pentru a incepe cu dreptul in acest domeniu este nevoie sa aveti o familie puternica.
Vara o familie de albine are pana la 75.000 de membrii. Trantorii apar si ei
primavara dar sunt dati afara din stup cand vine toamna. Pe timp de vara sunt
aproximativ 1000 de trantori in stup.
Este usor de lucrat cu o familie buna. Aveti grija sa nu stoarceti mierea tarziu
toamna deoarece exista mari sanse ca albinele sa moara de foame pe timpul iernii.
Cum invat?
Aceasta reprezinta o problema foarte important pentru un incepator. Exista foarte
multe informatii la dispozitie dar din pacate multe dintre sunt fie prea succinte fie
gresite iar altele sunt scrise intr-un limbaj mult prea academic. Exista foarte multe
pareri referitoare la unul si acelasi lucru, asa ca ce ar trebui sa creada un apicultor
incepator? Important este sa cititi cat mai multe carti, articole si reviste si sa
incercati sa alegi doar acele informatii care sunt date de experti in domeniu.
Cartile
Majoritatea oamenilor apeleaza la carti atunci cand doresc sa se documenteze. Multe
asociatii apicole au biblioteci dar veti gasi si carti de apicultura prin librarii sau de
vanzare pe internet. Din pacate multe carti de apicultua contin greseli si multe dintre
ele sunt plagiaturi ale altora mai vechi. Alte carti sunt scrise de persoane care au
foarte putina experienta in acest domeniu. Daca ai doi stupi nu inseamna ca esti
expert in apicultura si poti automat sa scrii o carte de specialitate prin care sa dai
sfaturi altora. Cel mai bine ar fi sa cautati acele carti care sunt recomandate de catre
Asociatiile de Apicultori fie din Romania, fie din strainatate.
Internetul
La fel ca si in cazul cartilor, exista multe site-uri care sunt dedicate apiculturii. Cel
mai bine ar fi totusi sa consultati site-urile romanesti deoarece acestea sunt mult mai
relevante in ceea ce priveste tipul de apicultura practicat la noi in tara. De exemplu
in tratarea diverselor boli ale albinelor se utilizeaza tratamente diferite de la o tara la
alta.
Reviste de specialitate
Majoritatea revistelor apicole au o tematica generale si cuprind articole pentru
incepatori. Noi recomandam revista "Lumea Apicola" care apare de 4 ori pe an.
De unul singur
Este destul de greu sa obtii cele mai noi informatii in domeniu daca nu te
documentezi. Este foarte bine sa lucrezi pe cont propriu dar este bine sa ai cu cine sa
iti impartasesti ideile si parerile, asa ca ar fi excelent daca ai putea apela la un
apicultor experimentat.
Este bine sa fii membru intr-o asociatie?
Raspunsul este fara nici o ezitare da. In trecut era posibil de practicat asa numita
"apicultura individuala", in cadrul careia apicultorii obisnuiau sa puna trei caturi in
Aprilie si sa le dea jos in luna August fara a storce miere de loc. Adesea daca albinea
nu dadeau miere nu erau hranite, iar daca dadeau primeau hrana si cam in asta
consta toata ingrijirea lor pana in luna Aprilie a anului urmator. In zilele noastre
acest lucru nu mai este posibil, asa ca apicultorul modern trebuie sa aiba mult mai
multe cunostinte si sa fie mult mai responsabil. Este mult mai usor sa inveti atunci
cand esti parte a unui grup organizat.
Ce cunostinte ar trebui sa am pentru inceput?
Cunostinte de baza
Orice apicultor trebuie sa stie care este ciclul de viata al fiecarui tip de albina din
stup. Acest lucru il ajuta sa inteleaga problemele cu care se confrunta stupul si sa isi
dea seama cand albinele sale sunt pe cale sa roiasca. Roitul este un proces natural al
oricarui stup, asa ca trebuie sa intelegi si sa stii cum functioneaza ciclul de viata al
unei matci pentru a putea pune in aplicare diversele tehnici anti-roit existente.
Bolile albinelor
Albinele ca orice alta creatura de pe pamant sufera de diverse boli. Un apicultor
trebuie sa le cunoasca si sa le identifice la timp pentru a le putea trata. Cele mai
importante boli sunt Loca Americana si Loca Europeana. Acesta boala este destul de
greu de identificat de catre apicultori si multi dintre ei cand se confrunta cu o
epidemie de Loca nu stiu exact ce se intampla. Daca un apicultor nu face nimic
pentru a trata indivizi infectati, atunci acestia vor imbolnavi si pe cei sanatosi. Cel
mai important lucru este recunoasterea simptomelor bolii. Este foarte important sa
faceti deosebirea dintre un puiet bolnav si unul sanatos. Totusi nu va ingrijorati,
aceste boli nu mai sunt atat de larg raspandite cum erau in trecut.
Loca americana
O alta boala intalnita in fiecare stup este varoa. Este foarte important sa cunoasteti
ciclul de viata al albinelor pentru a aplica diferitele tratamente. Monitorizarea este
foarte importanta pentru a vedea daca tratamentul aplicat are rezultate. Pentru a
afla mai multe despre bolile albinelor acceseaza sectiunea site-ului dedicata acestui
aspect.
Acesta este cel mai important din echipamentul necesar unui apicultor. Multi
apicultori cu experienta lucreaza in stupina fara nici un fel de protectie dar in general
acest lucru este destul de periculos si deloc recomandat unui incepator. Nu fiti
curajosi unde nu e cazul. Chiar si asa nu cred ca sunt multi amatori de o intepatura
in cap sau intre ochi. Pentru un incepator sunt de recomandat acele costume care au
buzunare largi in fata. Costumul trebuie sa aiba mansetele elastice si valul si palaria
detasabile. Cateva informatii suplimentare:
Prima intrebare este ce fel de lazi sa cumparati. La ora actuala pe piata exista
aproximativ sase tipuri de stupi. De multe ori apicultorii incepatori si-au inceput
activitatea cu un anumit tip de stup, pe care apoi l-au urat de-a dreptul si au
continuat cu un alt tip. Sunt multe lucruri care influenteaza un apicultor incepator in
achizitionarea tipului de stup: pretul, materialul, sfaturile primite si ceea ce a citit.
Multi au inceput sa practice apicultura ca urmare a faptului ca au mostenit sau primit
niste familii de albine. Daca sunteti in aceasta situatie ar fi bine sa nu schimbati lazile
in care sunt albinele pana nu castigati suficienta experienta.
Inainte de a lua o decizie pe care s-ar putea sa o regretati incercati mai multe tipuri
de lazi si vedeti care va este mai la indemana. La ora actuala majoritatea lazilor sunt
confectionate din lemn de brad. Totusi in ultima vreme au inceput sa se utilizeze si
alte materiale. Au aparut lazi din poliestiren. Dar inainte de a le folosi asigurati-va ca
sunt compatibili cu cei de lemn si mai ganditi-va la faptul ca nu pot fi arsi ca si cei de
lemn daca familia gazduita in interior sufera de Loca. Inainte de a-i cumpara ar fi
bine sa reflectati asupra avantajelor si dezavantajelor prezentate de astfel de stupi.
Lada este doar o "unealta" a apicultorului, deoarece albinelor nu prea le pasa unde
locuiesc. Ele isi fac la fel de bine treaba si in scurbura unui copac si intr-un stup
modern. Daca ati avea un alt hobby, cum ar fi de exemplu fotografia sau tenisul
probabil ca v-ati alege aparatul sau racheta cu multa grija. La fel trebuie sa procedati
si in cazul lazilor pentru stupi. Asadar, fiti atenti!
Ar fi bine ca la inceput sa va faceti singuri lazile pentru a va familiariza cu partile lor
componente. Lazile pot fi construite destul de usor daca aveti un minumum de unelte
de tamplarie si un pic de pricepere. Totusi nu ar strica sa va informati putin inainte.
Desene cu partiele componente ale stupilor sunt la dispozitia dumneavoastra fie in
carti, fie pe internet sau in reviste. Probleme ridica doar construirea interiorului,
exteriorul este destul de usor de realizat. Cel mai bun material pentru stupi este
lemnul de brad. Puteti utiliza si alt tip de lemn dar ar fi bine sa il evitati pe cel de
calitate inferioara.
Stup vazut din exterior
Albinele
Tipul de lada si soiul de albine din interiorul sau produc mai multe dispute in randul
apicultorilor decat orice alt subiect. Totusi nu va speriati, rezolvarea este una simpla.
Albinele prolifice au nevoie de mai mult spatiu pe cand cel mai putin prolifice de un
spatiu mai restrans. Nu va lasati inselati de ideea ca capacitatea matcii de a depune
oua este direct proportionala cu numarul de albine si in consecinta cu cantitatea de
miere produsa.
Apis mellifera carpatica este albina romaneasca, o subspecie a albinei melifere
europene. Culoarea lor, capacitatea de reproducere a matcii, frugalitate (cat
mananca), comportamentul pe faguri si in ultima instanta temperament pot varia de
la o familie la alta.
Este bine ca un apicultor incepator sa aiba in grija la inceput u roi pe 3-5 rame. Nu
este bine sa va hazardati si sa va cumparati vreo 40 de familii, cand dumneavoastra
nu aveti nici un pic de experienta. Riscati ca in primavara urmatoare sa nu mai aveti
nici o albina. Este mult mai usor pentru un incepator sa aiba in grija o colonie mica.
Dar aveti grija, albinele nu asteapta dupa dumneavoastra. Asa ca documentati-va
din timp caci micul roi se va transforma in curand in familie- si nu una oarecare, ci
una mare, zumzaitoare si cu tot felul de probleme.
Daca cumparati albine aveti grija ca acestea sa fie sanatoase. Din aceasta cauza ar fi
bine sa plecati la "cumparaturi" alaturi de un apicultor experimentat.
Alte unelte necesare
Daca nu intentionati sa depasiti stadiul de hobby. Nu aveti nevoie de cine stie ce
unelte soficticate. Totusi ar fi bine sa aveti hranitoare pentru albine, deoarece ele
trebuie hranite, mai ales primavara devreme sau cand conditiile meteo sunt
nefavorabile lungi perioade timp.
Pentru cei care sunt interesati sa atinga statutul de producator si distribuitor de
miere, atunci e nevoie de unele putin mai sofisticat.
Intepaturile
Veti fi intepati. Este un lucru cert. Nu se poate apicultura fara intepaturi. Chair daca
luati toata masurile de prevedere atunci cand lucrati in stupina, tot veti fi intepat
accidental. Umflarea la locul intepaturii este ceva normal si nu inseamna ca aveti o
reactie alergica. De obicei cu cat o zona este mai moale cu atat mai mult se va
umfla. Logic ar fi sa va acoperiti capul de fiecare data cand sunteti in preajma
stupului si sa afumati intotdeauna o familie atunci cand doriti sa lucrati in stup. Daca
purtati inele mai bine le dati jos, atunci cand lucrati in stupina.
Febra albinelor
Acum ca microbul v-a prins, s-ar putea ca entuziasmul sa va intunece ratiunea.
Apicultura este un domeniu atat de fascinant, incat este de inteles dorinta
incepatorului de a avea cat mai multe familii. E bine sa inmultiti albine, dar este o
mare prostie sa va dubalti efectivele inainte de a invata macar elementele de baza
ale apiculturii. Este bine sa intelegi exact ce se petrece in interiorul stupului, inainte
de a va apuca sa va extindeti. Ar fi pacat sa ramaneti fara albine.
Concluzii
Multi oameni se apuca de apicultura dupa ce ies la pensie, spunand ca au vrut
intotdeauna sa practice apicultura, dar nu au avut timp. Nu dorim sa discriminam pe
nimeni, dar este mult prea tarziu. Sunt atat de multe de invatat incat practic ai
nevoie de o viata intreaga. Asa ca daca doriti sa va apucati de apicultura, nu
asteptati pensia. Incepeti acum. Altfel va privati de multa placere si de multe ore de
relaxare.
veninul de albine are proprietati curative. Totusi, exista oameni care sunt alergici la
albine si pot face soc anafilactic. De aceea este bine sa stiti daca aveti sau nu alergie
la albine inainte de a va apuca de apicultura.
11. Este necesar sa aloc mult timp pentru a avea grija de albine asa cum se
cuvine?
Nu. In timpul verii este necesar sa va uitati in stup o data pe saptamana. Pe timp de
iarna puteti sa va uitati o data pe luna daca au suficienta hrana, desi acest lucru nu
este neaparat necesar. Totusi daca sunteti stresar dupa o zi grea de munca, stati in
apropierea stupului si priviti albinele la lucru. Efectul terapeutic este de-a dreptul
extraordinar.
12. Cum se ia mierea din stup si se pune apoi in borcane?
In primul rand se indepateaza cu multa grija albinele de pe rame, cu ajutorul periei
sau al izgonitorului. Totusi cel mai comod este cu ajutorul unei suflante de aer. Apoi
se ia rama, se decapaceste si apoi se introduce in storcator(centrifuga). Dupa ce
mierea este stoarsa se strecoara, se lasa la ,atirat si apoi se pune in borcane.
12. In afara de miere mai exista si alte produse apicole utile?
Da. Ceara de albine este utilizata pentru a produce lumanari si in industria
cosmetica. Propolisul si laptisorul de matca se utilizeaza pentru proprietatile lor
teapeutice.
13. Trebuie hranite albinele pe timp de iarna?
Da. Stupii ar trebui verificati o data pe luna. Daca simtiti ca sunt mai usori pregatiti
niste turte din zahar si miere ce se pun deasupra ramelor.
14. Sufera albinele de multe boli?
Albinele la fel ca orice alta creatura de pe pamant sufera si ea de diverse boli. Pentru
a le feri de boli trebuie sa va asigurati ca interiorul stupului este curat si de doua ori
pe an sa le administrati albinelor un tratament impotriva bolii numite varoua
albinelor.
15. Care tip de albina este cel mai buna?
Pentru regiunea noastra cel mai bun tip este Apis Melifera Carpatica.
Beneficiile apiculturii
protectie si cateva unelte apicole. Regulile de baza ale apiculturii sunt usor de
stapanit.
4. Albinele ajuta la polenizarea plantelor salbatice si cultivate.
5. Practicarea apiculturii poate duce si la alte activitati cum ar fi de exemplu
cresterea pomilor fructiferi.
6. Apicultura va ajuta sa va cresteti stima de sine prin faptul ca puteti obtine profit
de pe urma albinelor fara a fi nevoiti sa investiti sume exagerat de mari.
7. Mierea de albina este un produs care poate fi comercializat la nivel local, regional,
national si chiar international fara a fi nevoie de masuri speciale de depozitare.
Totusi regulile minime de igena trebuie respectate.
8. Mierea si produsele sale adiacente au proprietati curative extraordinare.
9. Majoritatea produselor apicole pot fi utilizate pe post de aliment, supliment
alimentar sau medicament.
Calendar Apicol
Primavara apicola
In fiecare primavara apicultorul face cam aceleasi activitati.
Se cerceteaza fiecare stup pentru a vedea daca matca mai este inca vie si mai are
capacitatea de a depune oua. Deasemenea stupii trebuie cercetati cu atentie pentru
a identifica eventualele boli dar si pentru ca sa te asiguri ca albinele tale au
suficienta hrana pana la prima productie de miere. Chiar daca albinele tale par
sanatoase este bine sa le dai diverse tratamente pentru a preveni diverse
boli. (Pentru mai multe informatii vezi capitolul referitor la albine si bolile
lor). In acest anotimp ar trebuie sa cercetezi stupii si sa le dai medicamentatia
necesara cel putin o data la doua saptamani.
Atunci cand albinele acopera sapte rame situate in etajul superior este cazul sa
adaugi un nou etaj. Cu aproximativ doua saptamani inainte de cules trebuie sa
opresti medicamentatia albinelor pentru a te asigura ca medicamentul nu va
contamina puritatea mierii produse.
Vara apicola
Cand se apropie luna iulie ar fi cazul sa mai adaugati un etaj in cazul stupilor
puternici astfel incat albinele acestora sa fie capabile sa isi depoziteze mierea.
Albinele au nevoie de spatiu larg, altfel nu vor mai lucra sau mai rau vor roi.
Continuati monitorizarea stupilor si adaugati un nou etaj pe masura ce cele cinci
rame centrale se umplu cu miere.
Cand toate ramele dintr-un etaj sunt pline cu miere si cand mai multe jumatate din
celule fagurile sunt capacite cu ceara, se poate realiza extractia mierii. Nu va speriati
de faptul ca pe la sfarsitul verii rata de depunere a oualelor de catre matca scade.
Este ceva normal de vreme ce se apropie sezonul friguros. In timpul noptilor calde si
umede veti putea observa un ciorchine mare de albine atarnand la intrarea in stup.
Nu va panicati! Albinele pur si simplu se racoresc.
Daca se intampla un astfel de fenomen ar fi bine sa ventilati mai bine stupul cu
ajutorul unor gauri suplimentare in cutia stupului. Pe la sfarsitul verii incepa sa scada
numarul indivizilor dintr-o familie. Trantorii sunt inca in stup dar se poate observa
clar ca activitatea este una mult mai redusa pe masura ce florile sunt din ce in ce
mai putine. Albinele devin din in ce mai nelinistite si foarte protectoare cu mierea
lor.
Activitati de facut pe timp de vara la stup:
1. Inspectarea saptamanala a stupilor ca sa te asiguri ca sunt sanatosi si ca inca mai
au matci.
2. Adauga rame si niveluri(extinderea spatiului) noi stupilor.
3. Tine sub control fenomenul de roire care poate avea loc undeva pe la mijlocul
verii; sunt putine sanse ca albinele sa roiasca la sfarsitul sezonului cald.
4. Fii atent la furtisag care poate fi cauzat de viespi sau alte albine; nu e o situatie
prea placuta sa ai de-a face cu stupi aflati sub asediu.
5. Ai grija cand colectezi mierea; nu fa acest lucru cand se apropie toamna deoarece
albinele tale vor muri de foame peste iarna iar in primavara urmatoare vei avea o
stupina goala.
Toamna apicola
Pe masura ce zilele devin din ce in ce mai scurte si vremea din ce in ce mai rece,
resursele de polen se imputineaza si ele. In aceasta perioada populatia din stup se
diminuaza foarte mult. Matca depune din ce in ce mai putine oua iar trantorii dispar
din stup. Aceasta este perioada in care albinele produc propolis care este utilizat
pentru a acoperi diverse crapaturi prin care poate patrunde frigul iernii. Albinele se
pregatesc pentru sezonul rece asa ca este cazul sa le ajuti. Fii atent la furtisag in
aceasta perioada.
Cand se apropie toamna trebuie din nou sa te asiguri ca matcile sunt viabile si ca
albinele nu sunt bolnave. In aceasta perioada este necesar ca albinele sa fie din nou
tratate. Deasemenea trebuie sa oferi albinelor tale provizii de miere si apa astfel
incat sa te asiguri ca ele nu vor muri peste iarna. Acest lucru trebuie facut inainte de
finele lunii septembrie. La sfarsitul lunii Octombrie poti deja sa impachetezi albinele
pentru iarna.
Activitati de facut toamna:
1. Verifica toti stupii si asigura-te ca au matca- cel mai usor este sa verifici daca sunt
oua in stup; daca le gasesti e evident ca stupul respeciv are matca;
ai grija sa te uiti la oua nu la larve, este o diferenta intre ele- ouale arata ca matca a
fost in zona respectiva cel mult de doua zile, larvele pe de alta parte pot avea si opt
zile, iar pentru albine opt zile e mult. Asadar daca gasesti larva nu inseamna ca
automat stupul are si matca.
2. Fii atent daca albinele tale au suficienta miere. Albinele tale au nevoie de multe
hrana (miere capacita) pentru sezonul rece. Fara ea vor pieri. Pana la instalarea
vremii reci poti sa le dai albinelor tale un sirop cu o compzitie de 2 la 1 zahar. Dupa
luna Octombrie devine prea frig pentru albine pentru a mai parasi stupul, ele
strangadu-se in ghem pentru iarna.
3. Trateaza-ti familiile de albine daca au boli. Preventiv trateaza-le cu varachet.
4. Ventilati stupii cum trebuie. Pe timp de iarna temperatura in mijlocul ghemului
este destul de ridicata. In absenta ventilatiei aerul cald din mijlocul ghemului se
ridica, apoi intalneste suprafata rece a cutiei, se produce condensare iar picuri reci ca
si gheata cad pe albinele de la margine. Aceasta este o problema foarte mare.
Albinele se vor raci si vor muri.
Iarna apicola
Ce se intampla iarna in stup? Matca este inconjurata de mii de albine lucratoare,
stand la caldura in mijlocul ghemului. Cand vremea se raceste ghemul se formeaza
in partea centrala a stupului.
Chiar daca afara poate fi ingrozitor de frig, temperatura in interiorul ghemului este
una destul de ridicata. Albine genereaza caldura prin miscarea muschilor aripilor.
Nici un trantor nu se afla pe timp de iarna in stup. Albine se hranesc pe timp de iarna
cu mierea depozitata in faguri. Unele albine parasesc supul iarna si mor. Nu este un
fenomen anormal. Albinele nu vor defeca in stup pe timp de iarna. Ele vor face acest
lucru cand temperatura de afara va fi suficient de ridicata pentru ca ele sa poata
parasi stupul si sa efectueze asa numitul zbor de curatire.
Activitati de facut iarna:
1. Tine sub observatie intrarea stupului si curata urdinisul de zapada si de albine
moarte.
2. Asigura-te ca albinele au destula mancare. Exista mari sanse ca albinele sa moara
de foame la sfarsitul iernii si la inceputul primaverii. La sfarsitul iernii, intr-o zi
calduta, fara vant si cand albinele deja zboara pe afara ar fi bine sa arunci o privire
rapida in stup. Nu scoate afara nici o rama. Doar uita-te sub capac.
Uita-te daca mai sunt albine- in mod normal ar trebui sa le ghasesti in forma de
ghem in partea superioara. Daca nu observi nici un pic de miere capacita in partea
superioara a ramelor, este cazul sa incepi hranirea urgent. Dar tine minte, odata
inceputa hranirea artificiala, aceasta nu poate fi oprita pana cand albinele nu incep
sa isi aduca nectarul necesar pentru fabricarea mierii.
3. Curata, repara si depoziteaza echipamentul pe timpul iernii.
4. Participa la seminarii apicole si citeste cat mai multe carti si reviste apicole.
5. Comanda echipamentul de care ai nevoie de la furnizori de incredere.
6. Ar fi bine sa iti dezvolti un hobby legat de cresterea albinelor cum ar fi producerea
de lumanari din ceara naturala sau de mied.
Viata in stup
Structura sociala intr-un stup de albine este condusa de o regina. Regina are o
durata de viata in medie de 3 ani de zile, depunand in toata aceasta perioada de
timp oua, prin urmare ea mentine populatia coloniei in jurul a 25000 de albine.
Aproape 95% din puii reginei sunt ceea ce denumim in continuare albine lucratoare.
La scurt timp dupa nastere regina efectueaza imperecherea prin asa numitele zboruri
de nunta, imperechiinduse cu un numar de 7 pana la 17 albine de sex masculin
(trantori). Se presupune ca regina poate primi pana la 5.000.000 de spermatozoizi in
aceasta perioada scurta de imperechere, care este depozitata intr-un buzunar aflat
pe abdomenul albinei numit spermateca. Regina acceseaza acesti spermatozoizi pe
tot parcursul vieii ei, depunand oua intr-un ritm impus de nevoile din stup.
Lucratorii
Despre albine
Albinele lucratoare alcatuiesc majoritatea populatiei si sunt toate femele, dar
neputandu-se reproduce. Albinele lucratoare sunt altruist, pentru ca au grija de
regina, si practic efectueaza toate sarcinile necesare pentru sustinerea stupului.
Aceste albine lucratoare au o durata de viata scurta, aproximativ 30 de zile, in acest
timp trecand prin diferite stadii de dezvoltare in ceea ce priveste rolul lor din stup.
Albine-lucratoare pot fi clasificate in: doici, albine casnice, care sunt responsabile
pentru intretinerea stupului, sau ca si culegatoare al caror rol este de a colecta
nectar, polen, precum si apa necesara pentru a sustine viata.
Cauzele principale de deces pentru o albina lucratoare este epuizarea.Astfel, muschii
si aripile lor suporta doar un anumit timp de zbor, in general 800 km, in momentul
atingerii acestui interval de zbor, se vor afla in incapacitatea de a zbura si a avea
grija de ele insele.
Diviziunea muncii in cadrul unui stup este data de varsta albinelor lucratoare.
Lucratoarea isi incepe viata curatind celula din care s-a nascut, apoi trece la
ingrijirea puetului si depozitarea alimenelor si isi inchei viata prin culegerea
polenului, a apei si a nectarului. In cadrul acestui program de munca albinele tinere
lucratoare petrec o mare parte din viata lor in interiorul stupului, in momentul in care
acestea devin culegatoare, devin vulnerabile, la vreme rea si la uzarea aripilor.
Trantori
Trantori, masculii sunt produsi numai de catre regina. Desi putini la numar, ei au un
singur rol, dar important, rolul de parteneri ai reginei. Durata de viata la trantor este
foarte scurt, pentru ca dupa imperechere abdomenul lor explodeaza ceea ce duce la
o moartea rapida. Trantorii sunt doar partenerii regiei, si nu sunt implicati in hranirea
coloniei, sau intretinerea stupului. Astfel, in cazul in care resursele sunt limitate,
albinele lucratoare nu le place sa pastreze trantorii si ii va goni in din stup sau ii va
omora. Trantorii isi petrec cea mai mare parte a timpului in afara stupului, acestia
sunt mai expusi epuizarii sau decesului. Toate aceste lucruri duc la o durata de viata
a trantorilor in jurul a 25 de zile.
Dinamica populatiei stupului
Temperatura joaca un rol esential in dinamica populatiei din stup. Albinele vor zbura
doar cand temperatura medie zilnica depaseste 12 de grade Celsius.
Perioada de cules joaca un rol important dupa cum a fost mentionat si mai sus.
Aceasta are un rol important in numarul de oua pe care o regina il depune. Se crede
ca o scadere a perioadei de cule da un semnal stupului ca perioada de iarna se
apropie. Acest lucru este sprijinit si de logica, in zilele cand temperaturile scad spre
punctul de inghet, cantitatea de resurse disponibile se reduce dramatic, cum ar fi
polenul si nectarul. Diminuarea resurselor din stup inseamna ca perioada de crestere
nu poate continua, ci din contra ar fi necesara o reducere a populatiei din stup.
Vremea
Albinele nu vor iesi la zbor, daca viteza vantului este mai mare de 34 km / ora, sau
daca ploua. Vantul puternic impiedica albinele sa zboare, s-a stabilit ca albinele
udate cu apa, nu mai pot zbura datorita cresterii lor in greutate nemaiputandu-se
sustine in zbor.
Miere
Mierea de albine
Mierea este un aliment dulce produs de albine pe baza nectarului extras din flori.
Mierea este mai dulce ca zaharul fiind utilizata pe post de indulcitor, fiind un
ingredient important al artei culinare.
Colectarea mierii este o activitate care se practica intens inca din timpurile antice. Se
spune ca inca de acum 10000 de ani mierea era parte din dieta omului. In Egiptul
anitc mierea era utilizata atat pentru producerea diverselor deserturi dar si pentru
imbalsamarea cadavrelor. Pentru romani mierea era atat de valoroase incat de multe
ori era utilizata in loc de aur pentru plata taxelor. Greci utilizau mierea pentru a trata
inflamatiile si taieturile. Tot ei considerau ca mierea este mancarea zeilor si drept
urmare o utilizau pentru a duce ofrande acestora. Populatia Maya din America de Sud
utiliza mierea in scopuri culinare. Chiar si in Evul Mediu, cand majoritatea bolilor erau
considerate un semn al pedepsei divine si drept urmare prea putin tratate, mierea
era utilizata pepost de medicament. Din pacate mierea nu a mai fost utilizata ca
medicament dupa al doilea Razboi Mondial ca urmare a aparitiei antibioticelor.
In Biblie atat in Vechiul cat si in Noul testament exista numeroase refrinte la miere.
Pentru hindusi mierea reprezinta unul din cele cince elixire ale imortalitatii. Pentru
evrei mierea este simbolul noului an. La masa traditionala de Anul Nou, bucatele de
mere taiate sunt inmuiate in miere pentru a aduce un an nou fericit. Pentru budisti
mierea este foarte importanta mai ales in cadrul festivalului Madhu Purnima, ce se
celebreaza in India si Bangladesh. Adeptii coranului sustin ca profetul Mahomed a
recomandat consumul de miere in scopuri terapeutice.
In compozitia mierii intra: apa, carbohidrati, fructoza, glucoza, sucroza, proteine,
aminoacizi, vitamine si diverse minerale.
Despre miere
Mierea si polenul sunt esentiale pentru albine deoarece asigura supravietuirea acestora.
Mierea se formeaza in interiorul asa numitului stomac al albinei ca urmare a actiunii unei
enzime specifice.
Pentru a produce un kilogram de miere, o albina trebuie sa execute 60000 zboruri.
Ar trebui sa iei acest lucru in considerare atunci cand urmeza sa mananci urmatoarea felie
de paine cu miere. Dar nu doar la asta ci si la faptul ca mierea este una dintre cele mai
fascinante surse de hrana. Pe langa zahar mierea contine si proteine, vitamine, minerale,
enzime acizi organici si un numar mare de componenti antibiotici activi.
Apa
- Fructoza
- Glucoza
- Sucroza
- Maltoza
- Melezitoza
Zaharuri superioare
16.3 %
31.8 %
26 %
0.8 %
8.8 %
2.3 %
4.7 %
- pH
- Acizi liberi (mEq/kg)
- Lactone (mEq/kg)
- Aciditatea totala (mEq/kg)
Cenusa
- Nitrogen
- Diastaza (mEq/kg)
4.4 %
49.1
5.8
54.9
0.74 %
0.1%
31.9 %
Este important sa stim ca mierea de mana contine mai multe minerale, mai multe
uleiuri esentiale si o aroma mai puternica fata de celelalte tipuri de miere
Proprietatile farmacologice ale mierii de mana, actiuni, efecte proprietatile mierii de
mana sunt asemanatoare cu cele obtinute din alte flori.Totusi, mai ales datorita
bogatei sale compozitii in minerale si in bioflavonoide, mierea de mana are
urmatoarele proprietati:
Antiinflamatoare
Antioxidant
Stimuleaza regenerarea epiteliilor, endoteliilor si a membranelor celulare
Depurativ
Imunostimulant
Laxativ
Boli infectioase
Afectiunile sistemului imun
Boli bacteriene
Bolile intestinului gros
Boli legate de prezenta diferitelor toxine in organism
Boli dermatologice
Boli degenerative
Boli legate de inflamatii
Deci, trebuie sa retinem ca, mierea de padure sau de mana contine mult mai multe
Obtinerea mierii
Mierea este un produs apicol obtinut prin transformarea si prelucrarea nectarului sau
manei de catre albine si depozitat in celulele fagurilor pentru a constitui hrana
populatiei din stup. Obtinerea mierii este scopul principal al apiculturii din prezent si
din trecut.
Producerea mierii de catre albine este un proces complex de transformare a materiei
prime in miere, incepand cu recoltarea si terminandu-se cu capacirea celulelor din
faguri. Albinele lucratoare recolteaza nectarul sau mana cu ajutorul aparatului bucal
(trompa) si le inmagazineaza un timp in gusa, unde sunt amestecate cu saliva, iar la
sosire transfera continutul zaharat albinelor din stup, care il prelucreaza in
continuare, pana se obtine produsul finit.
Mierea naturala
Mierea este usor sensibila la caldura, de aceea ar trebui sa fie depozitata intr-un
recipient larg plasat intr-un dulapior. Depozitarea mierii in frigider nu este un lucru
practic, deoarece aceasta se intareste. Daca mierea este depozitata o perioada
indelungata de timp se cristalizeaza.
Imediat dupa extragere, mierea este intotdeauna clara si lichida. Acest lucru se
datoreaza, continutului ridicat de fructoza, care si face ca unele sortimente, cum ar fi
salcamul sa ramana permanent in stare lichida. Daca contintul de glucoza este mai
mare decat cel de fructoza, mierea va cristaliza, la temperaturi sub 18C.
Cristalizarea mierii este un proces natural, care atesta autenticitatea produsului, insa
ATENTIE : Mierea de salcam nu cristalizeaza, daca este pura, fara alte adaosuri din
alte sortimente. Este de subliniat faptul ca, mierea cristalizata are exact aceleasi
calitati ca si cea lichida. Multe persoane prefera mierea cristalizata, deoarece este
mai usor de intins pe paine. Daca ea cristalizeaza, se introduce pur si simplu intr-un
vas cu apa calda si se tine pana cand cristalele se dizolva, dar cu atentie pentru a nu
ajunge sa fiarba sau sa se supraincalzeasca.
opaciza imediat cu propolis. Stiu ele ce stiu! De aceea, este bine ca mierea sa fie
expusa in ambalaje opace.
Asa ca, mierea terapeutica nu se cumpara nici din magazine si nici din piete, ci direct
de la apicultor. Preferati mierea din stupinele stationare, departe de sursele
poluante. Aceasta are o calitate superioara si datorita faptului ca este bine maturata
(coapta) prin vinturare, deci are un plus de enzime fata de mierea recoltata din
stupinele plecate "in pastoral". De multe ori, grabiti sa ajunga la alta sursa melifera,
apicultorii nu mai asteapta ca albinele sa matureze si sa capaceasca mierea. Extrag o
miere mult prea lichida si care, pentru a nu fermenta, este "uscata" in butoaie de
tabla, la soare. Eliminindu-se surplusul de apa, mierea poate ajunge la consistenta
celei vinturate natural. O astfel de miere nu va mai contine cantitatea normala de
principii active, iar zaharul nu mai este invertit in monozaharide direct asimilabile
decit partial.
Analiza mierii
Libertatea comertului cu produse alimentare naturale de calitate, protectia
alimentatiei si sanatatii publice precum si asigurarea competitivitatii produselor
alimentare se inscriu pe lista obiectivelor comisiilor internationale in domeniul
alimentatiei si sanatatii publice.
Acestea, alaturi de evolutia noilor metode de analiza si a echipamentelor de laborator
de inalta performanta, au determinat Uniunea europeana si nu numai (comisiile
internationale de specialitate ale F.A.O. / O.M.S. Codex Alimentarius) si Uniunii
Europene Comisia U.E. pentru Alimentatie) sa impuna noi conditii de garantie
pentru produsele alimentare de origine animala, ceea ce presupune respectarea unor
cerinte foarte stricte de calitate.
Industria mierii (care intra in aceasta categorie) se confrunta cu noi exigente si
aceasta datorita sensibilitatii ei la o serie de factori de agresiune, si anume:
Limitele maxime admise pentru metale grele (plumb, cadmiu, zinc, fier,
mercur);
Limitele maxime admise pentru pesticide;
Limitele maxime admise pentru substantele medicamentoase de uz veterinar
(in particular antibioticele) in miere; metode generale pentru analiza
contaminatilor.
Parametrul
Continutul de apa, %
(g/g), maxim
Zahar direct reducator,
exprimat in zahar invertit,
(%, g/g), minim
Miere de flori
Miere de mana
Zahar usor hidrolizabil,
exprimat in zaharoza, (%,
g/g), maxim
General
Miere de mana
Miere de salcam, lavanda,
lucerna, portocal,
rozmarin si dulcisor
Substante insolubile in
apa, % (g/g), maxim
Continutul de elemente
minerale cenusa, (%,
g/g), maxim
General
Miere de mana
Continut de HMF, mg/kg,
maxim
Indicele de culoare, mm
pe scara Pfund
Miere de salcam, maxim
Miere de mana, minim
21 g /100 g
65 g / 100 g
65 g / 100 g
65 g / 100 g
45 g / 100 g
5g/100g
10g/100g
5g/100g
15g/100 g
5g/100g
15g/100 g
0,1g/100 g
0,1g/100 g
0,6 g/100g
1g/100 g
0,6 g/100g
1,2 g/100g
10 mg/Kg / (40)
10 mg/Kg / (40)
12
65
12
65
Mierea=Medicina?
Mierea - primul medicament din istorie
Folosita cu succes de aproape cinci milenii in tratarea ranilor, mierea a fost inlocuita
in secolul XX de antibioticele obtinute pe cale artificiala. Dupa numai cateva decenii,
insa, medicii se vad nevoiti sa apeleze din nou la calitatile sale, in special datorita
cresterii rezistentei agentilor microbieni la tratamentele cunoscute.
Nu este vorba de o revenire la medicina traditionala ci, pur si simplu, miere a se
dovedeste, inca odata, a fi cel mai sigur si mai eficient antibiotic pe care omenirea la cunoscut vreodata. In fond, este singurul aliment care, in stare naturala, nu se
strica niciodata. Au dovedit-o recipientele cu miere descoperite in mormantul
faraonului Tutankhamon unde, substanta veche de peste 3300 de ani inca era
comestibila.
Dovezi ale folosirii mierii in alimentatie dateaza de acum 10.000 de ani desi, este mai
mult ca sigur faptul ca proprietatile acesteia erau cunoscute de oameni cu mult timp
inainte. Cel mai probabil, mierea salbatica, alaturi de fructe si carne a constituit unul
dintre primele alimente folosite de oameni.
Utilizarea acesteia in medicina este inregistrata pentru prima data in Egiptul antic,
acum aproape 5000 de ani, intr-un tratat atribuit celui pe care tot mai multi istorici il
considera adevaratul parinte al medicinei, Imhotep. Acesta descrie amanuntit
tratamentele cu miere aplicate pe rani deschise muncitorilor egipteni, pe care ii
coordona in constructia primelor piramide. Retetele sale, preluate de medici de-a
lungul timpului, aveau sa ramana general valabile pana aproape de zilele noastre.
Nici Hippocrate, cel mai vestit medic al Greciei antice, cel al carui principal merit este
de a fi pus bazele medicinei ca stiinta in lumea occidentala, nu a trecut cu vederea
efectele curative ale mierii. In cele nu mai putin de 70 de lucrari care i se atribuie,
Hippocrate mentioneaza calitatile antiinflamatorii ale acesteia si o recomanda in ceea
ce avea sa fie primul tratat de medicina preventiva.
De fapt, mierea devenise atat de apreciata incat, in Roma antica, era folosita ca
moneda de schimb, in locul aurului; obicei pastrat in unele tari, inclusiv Tarile
Romane, pana spre sfarsitul Evului Mediu.
Proprietatile sale antimicrobiene aveau sa transforme mierea, printre altele, in cel
mai cunoscut ingredient folosit in imbalsamarea cadavrelor. Unul dintre cele mai
cunoscute exemple fiind cel al domnitorului Vlad Tepes, al carui cap a fost inchis intrun vas cu miere si pastrat ca trofeu de catre sultanul Murad al II-lea.
Mierea in medicina moderna
Desi rolul sau fusese preluat de catre antibioticele obtinute pe cale artificiala, mierea
are parte de o revenire puternica in medicina moderna, in mare parte datorita
cresterii rezistentei agentilor patogeni la tratamentele cunoscute, se arata intr-un
studiu efectuat de British Journal of Surgery. Proprietatile terapeutice ale mierii au
revenit in ultimii ani in atentia medicilor odata cu esecurile in vindecarea ranilor,
inregistrate de antibioticele artificiale, anunta medicii britanici. Acestia recomanda
folosirea mierii ca agent antimicrobian inclusiv in cazul interventiilor chirurgicale:
Mierea prezinta un numar mare de proprietati care fac din aceasta cel mai eficient
remediu in combaterea infectiilor provocate de bacterii: concentratia mare de zahar,
umiditatea redusa, acidul gluconic este cel care creaza un mediu acid si peroxidul de
hidrogen. S-a dovedit ca mierea are un efect extrem de puternic si asupra
inflamatiilor si umflaturilor.
Mare parte din populatia lumii sufera de arsuri la stomac. Numai in SUA, una din 20
de persoane se confrunta cu acest neajuns. Doar ca putini stiu ca incetarea
medicatiei in cazul acestei afectiuni face mai mult rau decat bine, simptomele
devenind si mai urate decat inainte de inceperea tratamentului. Pentru a arata ca de
vina sunt chiar medicamentele in cauza, cercetatorii au incercat aceste medicamente
si pe oameni sanatosi, care nu aveau aceste probleme. Dupa incetarea
"tratamentului", acestia s-au pomenit cu arsuri la stomac, conform npr.org. Vestea
rea e ca aceasta "dependenta" se dezvolta in doar cateva zile. Medicamentele pentru
arsuri, factor declansator al bolii Pana acum se credea ca aceste arsuri stomacale,
aparute dupa intreruperea tratamentului, sunt doar o inchipuire, un fenomen mai
degraba psihologic. Insa studiul in cadrul caruia unei grupe de oameni sanatosi i s-au
dat astfel de medicamente, in timp ce alteia, formata tot din oameni sanatosi, i s-a
dat placebo, fara ca voluntarii sa stie ce pastile iau, a aratat clar ca doar in prima
grupa au aparut efectele adverse si ca acestea erau cat se poate de reale, a explicat
Christina Reimer, cercetator in cadrul Universitatii din Copenhaga, autoarea
studiului.
Pe langa proprietatile antiseptice, mierea s-a dovedit un remediu extrem de eficient
in tratarea cancerului, bolilor cardiovasculare si neurodegenerative, precum si in
cazul tratamentelor antiimbatranire.
Cea mai veche imagine a unor culegatori de miere, dateaza de acum 10.000 de ani,
POLEN
Polenul (din latin pollen) este o pulbere de obicei galben, constituit din
gruncioare microscopice, ce provin din anterele staminelor. Polenul mai este definit
i ca fiind o pulbere galben produs de staminele fanerogamelor, celule
reproductoare mascule. Polenul i mierea sunt singurele resurse alimentare care sau descoperit c conin 22 de nutrieni. Din aceast cauz polenul este considerat ca
fiind un aliment complet.
ISTORIC
Polenul este printre cele mai vechi suplimente alimentare folosite de om. Beneficiile
polenului au fost intuite de diverse civilizaii i religii. Egiptenii i Chinezii antici
foloseau polenul pe post de medicament i factor de ntinerire a organismului.
Hipocrate, printele medicinei considera c polenul asigura o sntate bun celor
care l consumau i ajuta la prevenirea mbtrnirii organismului. Druizii, preoii
vechilor celi, numeau Britania Insula Mierii. Legendele galice sunt pline de
referine la miere i polen. Polenul este menionat n Biblie, Talmud i n Coran. Din
pcate proprietile curative ale polenului au fost uitate de ctre lumea modern. La
ora actual polenul este o component important a apiterapiei (un tip de medicin
alternativ care ctig din ce n ce mai muli adepi). Cei care practic acest tip de
terapie consider c polenul are numeroase proprieti terapeutice, totui dovezile
tiinifice n aceast privin sunt destul de puine.
COMPOZIIA POLENULUI
Polenul poate ajuta foarte mult n cercetrile realizate de poliie. Polenul poate s
indice unde a fost o anumit persoan sau obiect, deoarece polenul are diverse
caracteristici de la o regiune la alta. De exemplu un criminal a putut fi prins dup
urmele de polen gsite pe haina sa.
ALERGIA LA POLEN
Din pcate foarte muli oameni sunt alergici la polen. Din aceast cauz se
final al acestui proces de selectie naturala este de a oferi polen pentru albine.
Polenul este colectat de albine din flori prin scuturarea antenelor sau prin zdrobirea
acestuia cu mandibulele. O incarcatura de polen cantareste 5-7 mg. Rentabilitatea
culesului de polen este influentatta de umiditatea si temperatura atmosferica, de
nevoile interne ale coloniei si de factorii atractivi (aroma, continut in polen, prezenta
nectarului)
Polenul prezinta intres ca hrana a albinelor (sub forma de pastura), ca prezenta in
miere (careia ii indica originea si ii defineste calitatea) si ca hrana pentru om.
Este foarte bogat mai ales in vitamine din complexul B (B1, B2, B3, B6, B12),
antioxidanti, inclusiv betacaroten, vitamina C si vitamina E, acid folic, provitamina A.
Cele mai importante minerale (dar nu singurele) care se gasesc in compozitia
polenului sunt calciu, fosfor, potasiu, fier, magneziu, iod. Polenul este compus din
aproximativ 55% carbohidrati, 35% proteine, 3% vitamine si minerale, 2% acizi
grasi si 5% alte substante nutritive. Contine de doua ori mai multe proteine decat
carnea de vita si reuseste sa aibe un continut de grasimi foarte scazut.
Poate fi considerat o sursa excelenta de proteine pentru vegetarieni, fiind foarte
bogat si in aminoacizi esentiali. Din punct de vedere al analizei nutrientilor, polenul
este unul, daca nu chiar cel mai complet nutrient natural. 30 de grame de polen aduc
organismului aproximativ 28 de calorii. Din aceste 30 de grame, 7 grame sunt
carbohidrati, 15% este lecitina, 25% proteine de cea mai buna calitate. Polenul de
albine nu trebuie confundat cu mierea de albine, veninul de albine sau alte produse
de acest tip. Ele nu contin polen.
Un rol important pentru functionarea normala a sistemului nervos revine unei alte
substante continute in polen - anevrina. In plus, polenul este un stimulent al poftei
de mincare, inlesneste digestia, imbunatateste tonusul, alunga oboseala, previne
rahitismul, caderea parului si chiar face sa creasca mai bine parul, hranindu-i
radacinile.
Polenul pare sa fie sigur cu toate ca specialsitii se mentin destul de rezervati daca
este vorba sa recomande polen pentru o afectiune specifica. El stimuleaza functiile
organismului, insa eficienta sa in combaterea unor boli nu a fost inca demonstrata.
Insa polenul poate sa fie implicat si in aparitia unor fenomene alergice importante. In
cazul in care exista alergii alimentare documentate, specialistii recomanda ca polenul
sa fie evitat.
Laptisor de matca
Hrana reginei
Laptisorul este o secretie glandulara a albinelor doici ce se prezinta ca o materie
gelatinoasa, pseudo-vascoasa, folosit in hrana viitoarelor matci precum si a larvelor
albinelor in primele trei etape larvare.
10-23 de zahar%
60-70 de apa%
Proteine 9-18% si amino-acizi
4-8 grasime%
Tiamina, riboflavina, piridoxina, niacina, acid pantotenic, biotina, acid folic,
steroli, biopterin si neopterin, minerale si a urmelor de elemente.
hidroxibenzoat ca un conservant natural
Propolis
Propolisul este un antibiotic natural care castiga din ce in ce mai multa popularitate
in cadrul terapiilor alternative. Este una din acele produse ale albinelor care
intradevar te lasa uimit in fata abilitatii organizatorice ale acestor insecte.
Propolis
Ce este propolisul?
Propolisul este un amestec rasinos pe care albinele il colecteaza de la copaci sau din
alte surse botanice. Urmatorul pas il reprezinta mestecarea rasinei si amestecarea
acesteia cu saliva albine si cu alte substante, lucru ce duce la formarea propolisului.
Timp de secole apicultorii au presupus ca albinele utilizau propolisul pentru a proteja
colonia impotriva ploilor sau a vanturilor reci de iarna. Totusi in secolul XX
cercetatorii au descoperit ca propolisul este mai mult decat atat. Astfel la ora actuala
se crede ca aceasta substanta are urmatoarele scopuri:
Este stiut ca albinele isi arunca de obicei resturile in afara stupului dar totusi daca in
interiorul stupului moare o soparla sau un soarece albinele nu pot sa-l tarasca pana
la iesirea din stup. In acest caz ele invelesc corpul in propolis mumificandu-l si
facandu-l astfel inofenisv si inodor.
Utilizarea propolisului
Zinc
Fier
Magneziu
Silicon
Cupru
Vitamina A
Vitamina B1
Vitamina B2
Vitamina B3
Vitamina E
Flavonoide (vitamina P)
Venin de albine
Veninul de albine este un produs de secretie al albinelor lucratoare, ce este stocat in
punga de venin si eliminat la exterior in momentul inteparii, car in fapt reprezinta un
act reflex de aparare.
Secretia de venin este influentata de varsta albineor, de hrana si de sezon. S-a
constatat ca albinele recent eclozionate nu au venin, abia la varsta de 6 zile reusesc
sa cumuleze pana la 0.15mg iar la 15-20 de zile 0.30mg.
Albinele crescute fara polen, deci fara proteine, nu produc venin. Generatiile de
albine crescute primavara cand resursele polenifere sunt bogate, produc mai mult
vein decat cele crescute vara sau toamna. Odata folosita, rezerva de venin nu se mai
reface si albina moare.
Virtutile terapeutice ale veninului de albine sunt cunoscute de foarte multa
vreme,aceste informatii aparand chiar din antichitate.
Ele au fost semnalate de crescatorii de albine, care au observat ca articulatiile
Ceara
Ceara a avut un rol important in istorie. In unele civilizatii ceara de albine a fost
utilizat ca moneda si a avut un pret foarte ridicat. In anul 181 i.Hr. atunci cand
romanii au invins corsicani, au impus la impozitare ceara de albine in valoare de
100.000 lire sterline.
Agricultorii din Franta plateau in jurul anului 1300 o taxa anuala de 2 kg de ceara de
albine pentru fiecare familie. in acest secol o petitie a fost prezentata la Curtea de la
Londra de consilierului de Compania "adorabil de Chandlers Ceara", care in cele din
urma a stabilit este cea mai veche breasla engleza. in aceeasi perioada Biserica
Romano-Catolica a decretat ca lumanarile din ceara de albine sunt cele adecvate
pentru utilizare in bisericile catolice.
In era moderna ceara de albine cunoaste multe utilizari si aplicatii. De fapt,
importanta productiei de miere inca din cele mai vechi timpuri a fost secundara
productiei de ceara de albina.
Ceara este un produs organic complex rezultat din metabolismul albinelor lucratoare,
detinat construirii fagurilor din stup, ele se incarca progresiv cu substante care-i
schimba profund compozitia si, ceea ce este mai vizibil,ea trece prin toate nuantele
de galben, pe urma la brun ajungand aproape neagra dupa cativa ani. Compozitia
chimica a cerii este foarte stabila daca se ia in considerare produsul pur, asa cum
este secretata de glande.
Ceara este, chimic, foarte inerta. Ea rezista bine la oxidari si nu este usor atacata
decat de enzimele digestive ale insectelor. In stup, ceara se incarca cu impuritati dar
nu se transforma, ceea ce permite recuperarea ei dupa mai multi ani de folosire prin
simpla reincalzire si purificare.
Culoarea galbena pe care o primeste cearea in stup este in raport cu pigmentii
polenului. Substantele, in general foarte pigmentate, care inconjoara grauncioarele
de polen ale plantelor entomofile sunt solubile in substante grase. Se dizolva usor in
ceara si o coloreaza. Ulterior, ceara se incarca cu propolisul adus de albine, cu
matasea coconilor parasiti in celule de albinele care se nasc. Examinat la
Ceara de albine face parte din categoria substantelor complexe, a caror structura nu
este complet stabila. Din punct de vedere al compozitiei, ceara contine trei elemente
principale:carbon (80%), hidrogen (13%) si oxigen (7%). Din punct de vedere
chimic, ceara este compusa din: esteri ai acizilor cerici 71%, acizi cerici liberi 13.514%, hidrocarburi 10.5-13.5%, alcoli liberi 1-1.25%, esteri ai colesterolului 1%,
umiditate si impuritati (polen, rasini etc) 1-2%.
Ceara de albine este insolubila in apa si mai mult sau mai putin solubila in diversi
solventi organici. Cel mai bun este benzenul (mai mult de 100 g ceara pentru 100 g
benzen, la 45C). Dupa benzen urmeaza esenta de terebentina. Alcoolul la cald nu
dizolva decat foarte greu ceara dar, in schimb, o separa foarte bine de propolis care
este foarte solubil in alcool. Punctul de topire al cerii pure este de 64 +/- 0,9.
Pentru ceara nepurificata, variatia punctului de topire este destul de importanta,
minima fiind de 62, iar maxima de 65. Punctul de solidificare este diferit de
punctul de topire ; pentru ceara pura el este de 63 . Masa volumica este de 927
kg/m3 minimum si 970 kg/m3 maximum (media : 953kg/m3) la 15.
Tehnologia cerii
In orice unitate apicola avem doua categorii: ceara din capacele si ceara provenita
din topirea fagurilor vechi. Acestor doua categorii de ceara li se aplica tehnologii
diferite.
Fagurii vechi topiti constituie material care include mari cantitati de propolis, de
polen, de coconi. Pentru a putea extrage cearea din acest amestec avem nevoie de
un utilaj adecvat.
Cel mai bun este un topitor de ceara special conceput pentru aceasta, pentru
cantitati mici de faguri vechi, se pot improviza instalatii care sunt suficiente dar a
caror randament nu este intotdeauna foarte bun.
Topitoarele de ceara folosesc fie extractia cu vapori de apa, fie extractia cu apa
calda.
In cazul topitoarele cu aburi, fagurii vechi sunt asezati intr-un cos metalic. Aburul
obtinut prin incalzirea cu gaz a rezervorului de apa situat la partea inferioara a
topitorului trece prin cos, topeste ceara se condenseaza. Astfel se colecteaza la iesire
ceara topita si apa provenita din condensare. Dupa ce extractia este terminata, se
scoate cosul care nu contine decat reziduuri. Acestea mai cuprind inca ceara care nu
poate fi recuperata decat prin dizolvare in solventi organici. Aceasta recuperare nu
este rentabila decat la scara industriala cu conditia ca preturile cerii si energiei sa
dea un bilant favorabil.
In extractia cu apa calda, fagurii vechi sunt scufundati direct in apa. Pentru a-i
impiedica sa se ridice se pun intr-un cos sau intr-un sac de iuta. Cosul poate avea la
partea superioara, un piston care permite exercitarea unei presiuni. Sacul de iuta
trebuie sa fie ingreunat cu cateva pietre mari. Apa calda topeste ceara, care se ridica
la suprafata si curge printr-o deschidere practicata la partea superioara a cuvei.
Pentru obtinerea unei ceri pure care sa poata fi modelata in calupuri regulate, este
absolut necesar sa retopim ceara care iese din aparat, sau, cel putin, sa o mentinem
in stare lichida cat mai mult timp posibil, in asa fel ca separarea intre apa,
impuritatile grele si ceara sa fie completa. Dupa racire, se obtine un bloc al carui
"fund" se taie ; este un amestec de diverse impuritati care se aduna la limita dintre
ceara si apa. Pentru a obtine calupuri de ceara fara defecte, se toarna ceara lichida
in forme de tabla cositorita sau vase emailate si se lasa sa se raceasca cat mai lent
posibil, etansand spatiul in care s-au pus formele umplute cu ceara lichida. Fara
aceasta precautie blocul de ceara se crapa sau se contracta in forma inestetica.
Ceara din capacele
Apilarnilul este un produs apicol natural obtinut din stup. Are proprietati biotrofice,
energizante, vitalizante, tonifiante si psihotonice, ajuta la refacerea sistemului
imunitar.
Apilarnilul este un produs apicol obtinut din larvele de trantor. Astfel intr-o colonie,
numarul indivizilor masculi este de 400-1800 trantori rareori depasind numarul de
2000. Numarul de trantori crescuti si tolerati intr-o colonie de albine satisface
necesarul biologic, fiziologic normal de masculi pentru a asigura imperecherea
matcilor pe cale naturala. Pentru colectarea de apilarnil przinta interes in mod special
doar staiul embrionar si larvar.
Apilarnilul in stare proaspata poate fi valorificat ca atare, se pastreaza la rece la
minimum -5C. Pentru o perioada mai mare de timp apilarnilul se convesrva in
depozite frigorifice la temperaturi mai scazute de -20C.
Perioada optima de producere a apilarnilului incepe o data cu inflorirea pomilor
fructiferi. Odata ce timpul perminte putem incepe activitatea de recoltare a
apilarnilului, In a 10-a zi de la depunerea oului in celule, se vor scoate faguri cu
pricina din stup si se incepe recoltarea continutului integral al celulelor de trantori.
Aspectul produsului dupa recoltare este neomogen, fiind constituit din larve inglobate
intr-un lichid laptos, De aceea se foloseste, in prezent, pentru realizarea de
preparate apiterapice, fie in stare pura, fie in amestec cu alte produse apicole sau
substante medicamentoase.
Dupa mixare produsul devine omogen, laptos. Culoarea lichidului si larvelor este usor
galbuie, cu tendinta ca in timp sa capete nuanta spre cenusiu. Gustul este usor
astringent, fara senzatii dezagreabile. Impuritati: la examenul microscopic al
produsului triturat si centrifugat s-au observat detritusuri celulare si celule de polen.
Pastura
Pastura nu este altceva decat polenul recoltat de albine si depozitat in faguri, unde
sub influenta temperaturii, a umiditatii, a conditiilor anaerobioza si a florei
microbiene din stup este transformata, prin reactii enzimatice, intr-un produs cu
conservabilitate si digestibilitate crescuta.
In momentul in care polenul este adus in stup de albinele culegatoare, este depozitat
in stup. Pastura este hrana de baza a albinelor tinere denumita si "painea albinelor",
pastura are o compozitie mai scazuta decat polenul in prograsimi, proteine si mai
bogata in zaharuri si acid lactic permitand astfel o conservare mai buna, fara a se
observa modificari majore, cantitative sau calitative.
Invelisul extern al polenului, exina, este distrus, determinind asimilarea mai usoar de
catre organism.
Pastura este recomandata in aceleasi afectiuni ca si polenul; efectul sau terapeutic
este insa mai puternic si se obtine in timp mai scurt.
Pastura poate fi recoltat prin taierea celulelor, rama asezandu-se orizontal cu
speteaza de jos spre lucrator. Cu ajutorul unui cutit cu o lama subtire si bine ascutita
se taier orizontal randul de jos de celule cu pastura, cat se poate mai aproape pe
baza celulelor. Apoi fiecare rand este sectionat pe verticala si oblic spre speteaza de
sus a ramei, iar marginea inferioara a randului de celule se indoaie inspre lucrator.
O alta metoda de a obtine pastura o putem avea prin taierea in fasii a fagurelui, se
aseaza pe o masa in pozitie orizontala si apoi se sectioneaza longitudinal prin
mijlocul fiecarui rand de celule. Pastura se scoate din celule prin scuturare, iar
cantinatea care adera de peretii celulei se scoate cu ajutorul unei andrele.
Pastura este folosita in stupina, in industria farmaceutica, in special pentru obtinerea
vitaminelor naturale. De asemenea se mai intrebuinteaza si in medicina pentru
tratarea a o serie de maladii ale sistemului nervos, endocrin i n avitaminoze.
Tipuri de miere
Cele mai variate tipuri de miere
Ar fi ciudat ca un adept al mierii sa nu cunoasca cel putin cateva varietati de miere si
sa le inteleaga proprietatile astfel incat sa fie capabil sa le utilizeze in alimentatia sa.
In cele ce urmeaza sunt prezentate in ordinea popularitatii lor, diferite sortimente de
miere
Miere de salcam
Acest tip de miere este obtinut din florile de salcam si se caracterizeaza prin faptul ca
are o remarcabila puritate si claritate.
Este una dintre cele mai cunoscute si dulci sortimente de miere datorita gustului
Textura este una foarte fina. Are o aciditate slaba si un Ph ridicat. Conductibilitatea
slaba ne arata ca mierea de rapita nu este una foarte bogata in substante minerale.
Glocoza domina asupra fructozei si astfel se explica rapiditatea cu care acest tip de
miere se cristalizeaza. Asadar, mierea de rapita se gaseste in comert doar sub forma
cristalizata, avand aspectul unei creme. Se dizolva foarte greu in apa. Ca orice tip de
miere are si proprietati curative, fiind recomandabila mai ales in tratarea bolilor ce
afecteaza rinichii. Uleiul de rapita contine si Q3, care este extrem de necesara pentru
oase.
Din aceasta cauza mierea de rapita este utilizata in tratamentul osteoporozei. Ajuta
si la refacerea si mentinerea elesticitatii peretilor vasculari. Consumul de miere de
rapita protejeaza ficatul, splina si pancreasul de diverse boli.
Miere de afine
Acest tip de miere este obtinut din florile mici si albe ale tufisurilor de afine. Este o
miere de culoarea ambrei, are un gust placut de afine. Extrem de delicioasa, poate fi
folosita in pregatirea diverselor preparate culinare.
Miere de mure
Este colectata din florile tufisurilor de mure. Are o culoare aurie, fiind mult mai
aromata si dulceaga decat alte tipuri de miere obtinute din fructe de padure.
Miere de floarea soarelui
Culoarea acestui tip de miere variaza de la auriu la galben mustar. Are un gust
fructat, unic. Se cristalizeaza foarte repede, formand o masa compacta.
In sedimentul sau granulele de polen pot ajunge si pana la 100%. Se cristalizeaza
foarte repede, chiar in faguri si din acest motiv trebuie extrasa extrem de repede.
Este utilizata in consumul casnic dar si pentru producerea de biscuiti si nugat.
Miere de mana
Acest tip de miere se obtine din substantele secretate de diverse insecte precum
Hemiptera, care traiesc pe partile verzi ale unei plante sau din secretiile provenite de
la diverse parti verzi ale plantelor.
Mierea de mana are in compozitia sa inhibina (un bactericid extrem de puternic),
saruri minerale, calciu si magneziu.
Are o valoare terapeutica deosebita deoarece organismul uman asimileaza mult mai
bine calciu si magneziu pe cale naturale decat pe cale artificiala. Mierea de mana
poate fi de mai multe tipuri,in functie de arborele de la care provine. Astfel ea poate
fi de brad, de stejar, de molid, etc.
Secretia de mana depinde de mai multi factori: factori interni (factorii genetici ai
insectelor), factorii externi (conditii meteo, sol, altitudine), factori biotici (pradatori,
paraziti, daunatori). Mana este de fapt un produs indirect care se obtine prin
intermediul insectelor care se hranesc cu sucul plantelor si apoi elimina zaharurile de
care corpul lor nu are nevoie. Albinele culeg aceste zaharuri.
Este produsa mai ales in Delta Dunarii si in regiunile sale limitrofe. Are un continut
ridicat de vitamina C. Usureaza digestia, durerile provocate de colici abdominale si
combate balonarea. Pentru aceste proprietati este un tip de miere extrem de cautat
pentru consum.
Miere de salcie
Are o culoare galben auriu, gustul sau este putin amarui dar savoarea este una cu
totul si cu totul deosebita. Este foarte bogata in vitamina B si C. Cand zahariseste
are aspectul unor cristale marunte.
Miere de fenicul
Mierea de fenicul poate fi utilizata cu succes si la copiii mici. Acest tip de miere poate
fi utilizat pentru a trata tusea, raguseala, balonarea, retentia de apa in organism,
gastrita si viermii intestinali.
Miere de salvie
Poate fi utilizata cu succes pentru a reduce durerile de gat, tusea seaca si pentru a
trata afectiunile sistemului endocrin.
Miere de hrisca
Mierea de hrisca este produsa pe scara larga in Canada si SUA, in state precum:
Minnesota, New York, Ohio, Pennsylvania si Wisconsin. Are o culoare inchisa si este
extrem de bogata in fier, din aceasta cauza fiind extrem de apreciata de iubitori de
miere. S-a descoperit ca mierea de hrisca are mult mai multi compusi antioxidanti
decat alte tipuri de miere. Este o varietate de miere extrem de densa si inchisa la
culoare. Multi experti recomanda utilizarea acestui tip de miere pentru producerea
miedului, deoarece mierea se dilueaza. Deasemenea consumul ei reduce considerabil
sansele de a face cancer sau diverse boli cardiovasculare.
Miere de manuka
Acest tip de miere este produs din nectarul cules dintr-un arbore de ceai ce creste in
regiunea de coasta a Noii Zeelande. Este faimoasa datorita factorului manuka care
este unic in lume. Are puternice proprietati antibacteriene, antivirale si antioxidante.
Este extrem de eficienta in tratarea ulcerului, a indigestiei si a durerilor de gat.
Combate diverse alergii precum si febra fanului. Trateaza cu eficienta acneea, artrita
diverse rani usoare si arsuri.
Miere de rozmarin
Acest tip de miere era considerat de catre romani ca fiind cel mai bun sortiemnt de
miere din lume. Are o culoare alba, fiind destul de rar comercializata in ciuda gustului
extrem de placut. Este utilizata pentru a trata insuficienta hepatica.
Miere de lavanda
Acest tip de miere de culoare crem, este foarte parfumat si are o granulatie extrem
de fina.
Acest sortiment de miere este recomandat spre consum persoanelor care sufera de
oboseala cronica si epuizare fizica si intelectuala.
Este utilizata si pentru a trata afectiunile pulmonare, insomniile si migrenele.
Deasemenea poate inlocui tratamentul medicamentos, in cazul in care copilul
dumneavoastra sufera de oxiuri.
Miere de castan
Aceasta varietate de miere are culoarea chihlimbarului intunecat, aroma este
intensa, intepatoare, un pic amaruie. Ramane in stare lichida pentru o lunga
perioada de timp. Ca produs alimentar este consumat in combinatie cu diverse
sortimente de branza.
Acest tip de miere este recomandat in tratarea urmatoarelor tipuri de afectiuni: boli
de stomac, boli intestinale, afectiuni renale, decongestionarea ficatului si a prostatei,
osteoporoza. Trebuie sa fiti atenti insa ca miere de castan salbatic contribuie la
cresterea tensiunii arteriale.
Miere de rododendron
Acest tip de miere se cristalizeaza spontan dupa cateva luni, formand o masa
compacta de cristale fine sau o pasta din cristale mai mari si rotunde. Are o culoare
alba, extrem de clara, mai ales in stare cristalizata. Are un parfum delicat. Gustul
este si el extrem de delicat, care aminteste de marmelada facuta din fructe de
padure. Se utilizeaza ca miere de masa.
Bolile albinelor
Albine sanatoase
Albinele, ca si orice organisme vii, se pot imbolnavi de diferite boli. Acestea, prin
moartalitea pe care o produc in randul indivizilor coloniei, reduc numarul albinelor si
prin aceasta familiile de albine se depopuleaza, devenind neproductive.
in multe cazuri, se ajunge la pierderi mari ducand la pagube insemnate pentru
apicultori, prevenirea si depistarea lor reprezinta un factor extrem de important in
asigurarea sanatatii familiilor de albine.
In orice sistem de crestere a albinelor rentabilitatea si progresul nu pot fi asigurate
decat cu albine sanatoase, ce au o desfasurare normala a ciclului biologic. Toata
lumea intelge teoretic acest lucru doar ca in practica nu este realizat atat de simplu.
Principalele boli ale albinelor
Varrooa respectiv Varrooza este cea mai frecvent intalnita.Nosemoza este destul de
des intalnita si este cauzata de protozoarul Nosema apis, care se localizeasa si se
inmulteste in peretele intestinului mijlociu al albinei.Nosemoza este considerata boala
a mizeriei. Nosemoza apare in general la sfarsitul iernii si inceputul primaverii, uneori
reapare toamna.
Bolile albinelor se pot imparti in: boli infecto-contagioase si boli necontagioase.
Nosemoza
Boala parazitara
Podisorul, peretii stupului, fagurii si obiectele din jurul stupului sunt acoperite cu
jeturi de diaree.
Matcile infestate sunt la inceput mai agitate, apoi devin apatice si cu o mobilitate
redusa, cad de pe faguri, inceteaza depunerea oualor, nu se hranesc si dupa un timp
mor. Spre deosebire de albinele adulte infestate, matcile bolnave de nosemoza nu
prezinta forme de diaree, din contra sunt cu atat mai constipate cu cat gradul de
infestare este mai mare.
Examinarea cu ochiul liber a intestinului extras cu mana dupa indepartarea capului,
permite sa se observe la albinele infestate unele modificari macroscopice. Astfel,
intestinul mijlociu este mai gros, are culoarea mata-albicioasa, iar striatiunile
transversale nu se mai observa.
Deoarece aceste simptome sunt caracteristice si altor boli, diagnosticul precis nu este
posibil decat prin examen de laborator, care consta in evidentierea sporilor de
nosemoza intr-un preparat examinat la microscop.
Tratamentul
Loca europeana
Boala bacteriana
Este cauzata de o flora bacteriana formata din Bacillus alvei, Bacillus orpheus,
Bacterium eurydice, Streptococcus pluton si Sterptococcus apis cu foarte mare
rezistenta (20-40 ani) , care se prezinta, fie sub forma de bastonas cu extremitatile
usor rotunjite, fie sub forma de filament.
Loca europeana apare mai rar decat loca americana, este mai putin grava decat
aceasta si afeceaza puiteul necpacit. Apare in general primavara inaintea culesului de
salcam sau in golurile de cules de salcam sau in golurile de cule din timpul sezonului
apicol, la familiile slabe impachetate necoresunator si cu hrana insuficienta sau de
slaba calitate.
Infectia are loc pe cale bucala prin intermediul hranei administrate puietuui de catre
Larvele bolnave sunt nelinistite, isi schimba pozitia normala in celula, preyinta la
inceput o mare transparenta a tegumentuui chitinos, apoi devin galbene cu nuante
din ce in ce mai inchise pana la maroniu.Masa putrefiata este filanta (adera si se
intinde sub forma unui fir atunci cand este atinsa cu un betisor) , fapt ce o
deosebeste de loca europeana.
Albinele lucratoare indeparteaza o parte din cadavrele larvelor, pentru ca matca sa
poata depune oua, ceea ce duce la aparitia unui puiet depus neuniform, imprastiat,
spre deosebire de cel din familiile sanatoase, care este asezat compact. in urma
deshidratarii, cadavrul devine complet uscat, aderent la peretele celulei cu care
formeaza corp comun, greu de separat. .
Tratamentul
Loca americana
Boala bacteriana
Este cauzata de Bacillus larvae, care da nastere la spori cand conditiile de viata ale
familiilor de albine sunt neprielnice. Contrar a ceea ce numele bolii ar putea lasa sa
se inteleaga, loca americana nu este originara din America.
Ea era deja cunoscuta in antichitate, dar agenul sau cauzal, Bacillus larvae, a fost
izolat in 1904 de americanul White. Este o boala infecto-contagioasa care afecteaza
puietul de albina determinandu-i moartea de regula in stadiul de puiet capacit, boala
evoluand in tot sezonul activ in lunile iulie-august.
Simptome
Boala se recunoaste relativ usor in primul rand dupa aspectul capacelelor de la puiet,
care sunt perforate si concave, ca urmare a faptului ca larvele adera de acestea, cat
si de fundul celulei.
Larvele prezinta culoarea galbena-castanie si miros asemanator cleiului de oase.
Masa putrefiata este filanta (adera si se intinde sub forma unui fir atunci cand este
atinsa cu un betisor) , acest fapt o deosebeste de loca europeana. Albinele lucratoare
indeparteaza o parte din cadavrele larvelor, pentru ca matca sa poata depune oua,
ceea ce duce la aparitia unui puiet depus neuniform, imprastiat, spre deosebire de
cel din familiile sanatoase, care este asezat compact. in urma deshidratarii, cadavrul
devine complet uscat, aderent la peretele celulei cu care formeaza corp comun, greu
de separat.
Tratamentul
Combaterea bolii se realizeaza prin distrugerea familiilor slabe sau numai a fagurilor
cu semne de boala din familiile puternice. Tratamentul de loca americana se poate
face cu oxitetraciclina sau cu locamicin, preparate si administrate ca se pentru loca
europeana sau prin administrarea de negamicin si eritromicina.
Eritromicina se foloseste in doza de 0,3 g la litru de sirop, cate 250-400 ml pentru o
familie de albine, de doua ori la interval de 3 zile, apoi inca de 3 ori la interval de 7
zile.
Negamicinul se utilizeaza in doza de 0,4 g la litrul de sirop, cate 250 ml pentru o
familie de albine, de 2 ori la interval de 3 zile, apoi inca de 3 ori la interval de 7 zile.
La aparitia bolii se trateaza toate familiile de albine din stupina, ele fiind considerate
contaminate.
Paratifoza (salmoneloza)
Boala bacteriana
Este cauzat de Bacillus paratyphi alvei, intalnit frecvent in tubul digestiv al albinelor
sanatoase si care devine patogen atunci cand rezistenta naturala a familiei scade sub
actiunea unor factori neprielnici, este o boala specifica albinelor adulte, care
evolueaza in tot sezonul activ.
Albinele bolnave prezinta abdomenul balonat, au diaree, nu pot zbura, paralizeaza si
mor.
Simptome
Septicemia
Boala bacteriana
Puietul saciform
Boala virotica
Este produsa de un virus filtrabil, apare in tot cursul sezonului activ, dar cu frecventa
vara. Este mai putin raspandit si mai putin grav. Infestarea puietului are loc prin
hrana contaminata, imbolvanirea larvelor avand loc dupa capacire.
Simptome
Boala virotica
Este cauzata de un virus ARN care afecteaza nimfele, albinele inainte de eclozionare,
albinele tinere si cele adulte. Viroza se transmite prin ingestie sau prin aspersia
materialului ivral de pe suprafata corpului prin contat.
Simptome
Albinele bolnave isi pierd capacitatea de zbor, se tarasc in fata urdinisului, fac
miscari dezordonate, prezinta abdomenul marit si corpul negru, cu aspect unsuros,
ca urmare a caderii invelisului pilos si mor cu aripile tinute sub forma de acoperis,
departate si in jos. Albinele din stupii afectati nu mai aduna rezerve de miere, ci
dimpotriva consuma tot ce culeg. in interiorul stupului, albinele bolnave cad de pe
faguri, se agita pe fundul stupului, o parte ies pe urdinis, cad cu fata dorsala spre
pamant, se agita, au trompa intinsa si nu pot sta in pozitie normala.
Tratamentul
Este cauzata de Ascosphaera apis, care se gaseste sub forma saprofilata in stup,
chiar si la familiile sanatoase. De regula se manifeta in lunile aprilie-iunie, fiind
favorizata de umiditatea crescuta din stup, mucegai si temperaturi scazute. Primul
puiet afectat este cel de trantor, deoarece se afla la marginile fagurilor unde
umiditatea este mai mare si temperatura mai mica. Afecteaza puietul capacit si
necapacit.
Simptome
In prima faza, ciuperca se dezvolta pe fagurii cu pastura si albine moarte, dupa care
ataca larvele, care se deshidrateaza, devin de consistenta dura (puiet pietrificat) si
capata culoare galbuie, daca sunt invadate de micelii lipsite de formatiuni
spongioase, sau culoare galbena-verzuie, daca miceliile au spori. Miceliul care le
inconjoara adera strans la peretii celulei, asa incat larvele nu pot fi extrase de catre
albine, iar apoi ciuperca se extinde si pe suprafata fagurelui, pe diferite portiuni. La
albinele adulte, miceliul de nuanta verzuie apare pe suprafata corpului, in spatiile
dintre inelele abdominale. Albinele bolnave de aspergiloza devin la inceput nelinistite,
apoi prezinta miscari anormale, cad de pe faguri, nu pot zbura, paralizeaza si mor.
Tratamentul
Amibioza
Boala parazitara
Simptome
Acarapioza
Boala parazitara
Este provocata de un acarian numit Acarapis wodi, care are corpul oval, de culoare
galbuie, acoperit cu perisori si 8 picioare.
Simptome
Albinele bolnave nu mai pot zbura, cad pe pamant, sunt cuprinse de tremuratori, tin
aripile departate si se aduna in grupuri mici inainte de a muri.
Tratamentul
Brauloza
Boala parazitara
Senotainioza
Boala parazitara
Este provocata de larvele mustei Senotainia tricuspis. Mustele ataca albinele in zbor
sau cand ies pe urdinis unde depun cate o larva pe corpul acestora. Dupa 10-12 zile ,
larvele patrund in cavitatea toracica si se hranesc cu hemolimfa si tesuturile moi din
corpul albinei.
Simptome
Triungulinoza
Boala parazitara
Este recunoscuta prin faptul ca in fata stupului se vad albine care prezinta miscari
convulsive si isi perie corpul cu picioarele.
Tratamentul
Puietul racit
Boala necontagioasa
Boala apare atunci cand cuibul este supradimensionat in lunile reci de primavara si
cand exista un dezechilibru intre cantitatea de puiet si cantitatea de albine
acoperitoare. Puietul racit are forma si consistenta normala, dar este lipsit de luciu.
Boala de mai
Boala necontagioasa
Anomaliile matcilor
Boala necontagioasa
Pot fi provocate de boli infecioase sau de tulburari de natura neifectioasa. Cea mai
frecventa anomalie intalnita o repreyinta matcile trantorite (albinele ouatoare), care
depun in exclusivitate oua de trantori
Diareea albinelor
Boala necontagioasa
Intoxicatiile albinelor
Boala necontagioasa
Pot fi provocate de polen sau nectar toxic, miere de mana, stropiri cu substante
chimice (insecticide, funicide, erbicide) si excese de medicamente. Intoxicatiile
albinelor nu se trateaza, se previn
Colony Collapse Disorder sau pe scurte CCD este o boala misterioasa aparuta recent
in care familiile de albinele semidomesticite, sunt determinate sa paraseasca stupul
si sa nu se mai intoarca ceea ce duce la moartea familiei.
Aceasta boala a aparut pentru prima data la sfarsitul anului 2006 in America de
Nord. Incepand de la aceasta data ea a fost subiectul a numeroase cercetari pentru a
determina care este cauza acestei maladii.
Agentii patogenti, diversi virusi, toxinele din mediul inconjurator chiar si undele
emise de telefoanele mobile au fost investigate pentru a vedea care este cauza
acestei boli nemaintalnite pana acum.
Pana acum singurul factor care a fost determinat ca avand legatura cu CCD este un
virus cunoscut sub denumirea de Israeli Acute Paralysis Virus (IAPV).
Totusi nu s-a putut dovedi ca IAPV este singura cauza a CCD, dar a fost identificat la
toate familiile suferinde de CCD. O posibila explicatie ar fi aceea ca CCD este
provocat de IAPV in corelatie cu alti factori de stres. La ora actuala se fac cercetari
pentru a verifica aceasta ipoteza.
Dusmanii albinelor
Albinele precum si produsele lor pot fi atacate de o serie de raufacatori provocand
stricaciuni cuibului familiei de albine, fie micsoreaza populatia e albine din cuib.
Viespile
Viespile ataca albinele din familiile slabe, in special toamna cand albinele nu zboara,
pentru a le consuma mierea, acestea fiind mai rezistente la frig. Se cunosc multe
specii de viespi daunatoare: Vespa crabro, Vespa germanica, Vespa gallica, Vespa
silvestris, Vespa media etc. Vespa crabro sau gargaunul este cea mai daunatoare
dintre speciile de viespi, caci pandeste albinele la urdinis, le ataca din zbor si le
mananca.
Viespile traiesc in colonii adapostite in scorburile copacilor, in soproane, poduri,
stresini sau in pamant. Atacul lor se produce dimineata, cand timpul este mai racoros
si albinele sunt mai putin vioaie si se apara mai greu sau chiar deloc.
Combaterea viespilor consta in depistarea si distrugerea cuiburilor cu insecticide, mai
ales primavara, cand sunt in numar mai mic, putandu-se distruge femelele care
supravietuiesc solitare, oprind astfel aparitia generatiilor tinere.
Lupul albinelor (Philanthus triangulum) se aseamana cu viespile, dar este mult mai
mare. El isi face cuibul in pamant si sapa multe galerii pe unde circula. De obicei
ataca albinele lucratoare ce se intorc de la cules. Atacul de viespi are loc in general
toamna cand familiile incep sa slabeasca. Combaterea acestei insecte se face in mod
asemanator cu a viespilor, sau prin omorarea ei cu o paleta in timp ce zboara prin
stupina, avand un zbor lent, apicultorului i s-e recomanda sa aiba grija sa-si
protejeze capul de un eventual atac al acestora.
Prigoria
Prigoria (Merops apiaster) cunoscuta si sub denumirea de albinarel, este o pasare
mica, cu un colorit al penajului foarte frumos. Traieste in regiuni cu terenuri puternic
erodate (rape), unde isi construieste cuiburi sub forma de galerii adanci de 1-2 m
sau in scorburile copacilor.
Pe timp rece si innorat, cand nu gasesc hrana, prigoriile se aduna in stoluri mari,
atacand albinele din stupina sau pe cele ce se intorc de la cules, acestea avand un
zbor mai greoi si mai lin. Atacurile sunt mai numeroase in luna iunie, cand isi cresc
puii si in luna august cand se pregatesc de plecare spre tarile calde. O prigorie poate
consuma intr-o zi 60-80 de albine.
Combaterea prigoriilor atunci cand numarul lor este foarte mare se poate face prin
distrugerea cuiburilor cu diferite substante de tip respirator.
Ciocanitoarea
Ciocanitoarea sau ghionoaia poate sa perforeze, iarna, peretii stupilor, in special a
celor amplasati in paduri. In astefel de cazuri se impune tinerea la distanta a
acestora de stupi prin plase protectoare sau diferite sperietori.
Soareci
Soarecii, indiferent daca sunt de casa, de camp sau de padure patrund si se
instaleaza in stupi toamna pentru iernare, pe la urdinis sau prin alte crapaturi,
consuma miere, pastura, distrug fagurii si deranjeaza albinele.
Prezenta soarecilor in stupi poate fi constata prin ascultare, dupa rumegusul de
faguri amestecat cu albine roase si fecale de soareci de la urdinisurile stupirlor. In
cazul in care se constata patrundera soarecilor se intervine imediat pentru a se
elimina daunatorii.
Pentru a impiedica patrunderea lor in stup, la urdinis se instaleaza gratii sau
reducatoare de urdinis, a caror deschidere verticala sa nu depa seasca 8 mm.
Primavara, fagurii atacati de soareci se topesc, iar stupii se spala pentru a indeparta
mirosul.
Combaterea soarecilor si sobolanilor se poate face pe cale mecanica, chimica sau
biologica, dintre acestea, cea mai eficace este cea chimica si se bazeaza pe momeli
cu diferite rodenticide.
Ursii bruni
Ursii bruni pot produce pagube stupinelor amplasate in zona de munte prin atacarea
stupilor si distrugerea acestora pentru a consuma fagurii cu miere.
Indepartarea ursilor se realizeaza prin provocarea de zgomote sau focuri de noapte
in apropierea stupinei.
In general, pierderile anuale cauzate de ursi familiilor de albine sunt reduse.
Taxonomie
Descoperirile paleontologice plaseaza aparitia albinelor solitare in urma cu 50-25
milioane de ani,iar a elor care-si fac rezerve de hrana,in urma cu 20-10 milioane de
ani.
Omul vremurilor indeparate,in cautarea hranei energetice,omora albinele si le lua
mierea,iar apoi a inceput sa le faca adaposturi primitive. Rasele de albine principale
Albina indiana uriasa- are cele mai mari dimensiuni corporale(dintre albinele
europene) si poate zbura pana la 2.000m inaltime.onstruieste un singur fagure(pe
crengi),cu celule de dimensiuni egale,unde poate depozita pana la 35kg de miere.Nu
are valoare economica deoarece este o rasa salbatica si nu se poate adapta la stup.
Albina pitica galbena-traieste in acelari areal ca si albina indiana
uriasa(Filipine,Celyon,s.a.),are cele maimmici dimensiuni,singurlu fagure avand 15
cm si in el inmagazinea 500g de miere.Specia este foarte blanda,dar lipsita de
valoare economica.
Albina indiana-este mai mica decat albinele melifere(combinate) si traieste in
China,India si japonia.Construieste pana la 12 faguri in scorburi sau stupi primitivi si
imagazineaza pana la 4 kg miere.Ele sunt blande,insa au valoare economica doar
locala.
Apis mellifear-este raspandita pe toate continentele,este exploata in stupi dezvoltati
si are o valoare economica mai mare deoarece are instinctul de a aduna multa miere.
Albina romaneasca (Apis mellifera carpatica) sa format in conditiile specifice pedoclimatice si de baza melifera din zona carpato-danubiana. Climatul temperat
continental de la noi din tara este caracterizat prin precipitatii relativ reduse, variatii
mari de temperatura si vanturi puternice.
Din punct de vedere taxonomic, sunt acceptate pentru albina noastra, cinci zone
bioapicole principale (de referinta):
Gen
Clasa
Artropode
Insecta
Structura
Impartita in cap, torace, abdomen
Clasificare
Familii mari
Familie
Subfamilii
Gen
Specie
Hymenoptere
Apidea
Apidae
Apinae
Apis
mellifera
Hymenoptere
Albine
Albine si bondari
Colonii sociale perene
Albis
Albina occidentala
Repartitie geografica
Regiunea central
mediteraneana si Europa de
sud est:
\Regiunea vest mediteraneana
si nord vestul Europei:
Orientul mijlociu:
Africa:
Subgen
ligustica, carnica, macedonia, sicula, cecropia
In prima zi dupa depunere,oul sta vertical in celula,a doua zi se inclina putin pentru
ca a treia zi sa fie complet culcat pe fundul celulei.In a treia zi de la depunere in
celula, rupand foitele embrionare, eclozioneaza tanara larva. Ea seamana cu un
viermisor alb stralucitor si este curbata ventral -invers decat oul. Datorita ingrijirii de
catre albinele doici, larva creste timp de cinci zile in ritm accelerat, masa corpului
larvei ocupand toata celula.
In interiorul celulei larva tese o gogoasa si in ziua a 14-a de la depunerea oului se
formeaza nimfa.In ziua a 21-a iese albina lucratoare.
Matca
Trantorii
La masculi (trantori) dezvoltarea dureaza cel mai mult, in medie 24 de zile. Puietul
de trantori se recunoaste in stup nu numai dupa faptul ca acesta ocupa celulele mari,
dar si dupa forma deosebita a capacelelor. In loc sa fie plate, ca la albinele
lucratoare, aceste sunt bombate. Puietul de trantor este deseori grupat catre
marginea ramelor, spre partea lor inferioara, sau in primul cat, atunci cand matca
are accel la el.
Anatomie
Albina lucratoare
Albina lucratoare adulta este alcatuita din cap, torace si abdomen, culoarea ei fiind
bruna cu pete variate de la cenusiu la negru si de la portocaliu la galben. Corpul ei
este protejat de un invelis tare numit cuticula chitinoasa, pe suprafata careia sunt
inserati numerosi peri cu forme si functii mecanice si senzoriale. Cuticula chitinoasa
protejeaza de asemenea si picioarele iar pe aripi ea este mai subtire. Elemente
morfologice distincte ale albinei lucratoare - capul, privind din fata, are forma
triunghiulara;
Trantorul se deosebeste de albina lucratoare prin marime si prin forma capului care
este mult mai mare iar din fata apare aproape circular. Regina are un corp mai
alungit decat al unei albine lucratoare. Capul ei este mai rotunjit in raport cu al unei
lucratoar.
Elemente morfologice distincte ale trantorului- capul, privind din fata, are forma
aproape rotunda;
datorita lobilor optici foarte dezvoltati, trantorul e considerat a avea cel mai
dezvoltat creier (ca masa si volum);
musculatura segmentelor abdominale 3 si 4 este mai dezvoltata decat
musculatura acelorasi segmente la lucratoare si matca;
lungimea tubului digestiv este de 47mm;
gusa mai putin dezvoltata;
organul de aparare lipseste;
Elemente morfologice distincte ale matcii- capul, privind din fata, are forma
de oval rotunjit;
Psihologia albinelor
Albina face parte din una dintre cele mai avansate grupe de insecte Ordinul
Hymenoptera (are doua perechi de aripi membranoase), familia Apidae, genul Apis
specia mellifera pe care o ingrijim.
La acest ordin apare viata sociala si organizarea indiviziilor in familie, echivaland prin
functionalitate cu un organism, ceea ce atrage cu sine diviziunea muncii, ingrijirea in
comun a urmasilor, adunarea si prelucrarea in comun a hranei, concentrarea puterii
reproducatoare a organsimului la una singura din femele -matca si la cativa masculi
=trantorii si reglarea in comun a caldurii organismuui social.
Date fiind aceste perfectionari, familia albinei melifere este considerata in zoologie ca
"supraorganism" - in care functiile de nutritie, respiratie, aparare si reproductie au
atat nivel individual cat si social.
Aparitia a doua caste la sexul femel (matca si lucratoarea) este expresia inaltei
diviziuni a muncii atinsa de specie in indeplinirea functiilor sociale. De retinut: nu
matca, unica, este noutatea in evolutie, ci lucratoarea -aceasta este, in perfectiunea
ei - o minunata diversiune de la dezvoltarea reproductiva, normala, a femelei.
Albinele dovedesc un spirit de echipa real, spre deosebire de alte vietuitoare care
traiesc in grupuri din motive egoiste, potrivit unui studiu publicat in Journal of
Evolutionary Biology, informeaza BBC News Online. Cercetatorii de la Universitatile
britanice Oxford si Edinburgh au folosit modele matematice pentru a studia
comportamentul de turma.
Comunicare
In timp stiinta a demonstrat ca albinele comunica intre ele in diverse situatii. In clipul
de mai jos descoperim cum o albina a descoperit o sursa de nectar, apoi ajunsa in
stup, le descrie colegelor cum sa ajunga la sursa si cat dureaza clatoria.
Albinele se anunta una pe alta atunci cand dau peste o floare periculoasa, se arata
intr-un studiu publicat in revista Animal Behaviour, citat de BBC. Cercetatorii au
facut descoperirea dupa ce au asezat albine moarte pe flori si au observat cum
reactioneaza nou-venitele la pericol. Albinele nu doar ca nu se mai apropiau de
pericol, dar comunicau mesajul si la intoarcerea in stup, printr-un dans special.
Cercetatorii au studiat si acest tip complex de comunicare, descoperit de biologi in
urma cu 40 de ani, si au aflat ca figurile de opt pe care albinele le realizeaza in dans
transmit detalii precise despre pericol. Unghiul in care se misca albina comunica
distanta si directia in care restul stupului trebuie sa se deplaseze pentru a descoperi
sursele mai sigure de hrana.
Kevin Abbott si Reuven Dukas de la Universitatea Hamilton din Ontario, Canada, au
dresat albinele sa zboare catre doua flori artificiale ce contineau aceeasi concentratie
de hrana, iar pe una dintre ele au asezat albinele moarte, astfel incat sa fie vizibile
pentru albinele nou-venite.
Datele inregistrate de ei indica faptul ca albinele ce se intorceau de la florile sigure
executau 20-30 de rotatii in plus in dans fata de cele care au trecut pe langa florile
periculoase. Descoperirea demonstreaza ca albinele recunosc florile cu risc mai
mare, ce ar putea adaposti pradatori ca paianjenii.
Retete cu miere
Prajituri si torturi
Prajitura cu branza si capsuni
Ingrediente
Blat 4 oua 4 lg zahar 3 lg faina 1 lg cacao 1 pac praf de copt crema 700 gr branza de
vaci 300 ml frisca 6 lg miere de albine 3 lg zahar pudra(daca o doriti mai dulce) 1
lamaie 1 plic gelatina esenta vanilie sirop 150 gr zahar 250 ml apa lamaie decor
capsuni 500gr gelatina pentru decor (tort- gelee)
Mod de preparare:
Se separa ouale ,galbenusurile se bate spuma cu 1 lg zahar iar albusurile cu restul.
Se amesteca cele doua compoziti si se cerne deasupra faina peste care s-a adaugat
praful de copt si cacao. Se coace intr-o forma dreptunghiulara tapetata cu hartie de
copt. Dupa ce blatul s-a racit se insiropeaza cu siropul care la randul lui a fost fiert si
racit. Peste blatul astfel pregatit adaugam crema care am preparat-o astfel: branza
de vaci se mixeaza bine impreuna cu mierea de albine, zaharul pudra, esenta de
vanilie, coaja si zeama de la lamaie. Apoi adaugam gelatina ( care s-a dizolvat in 100
ml apa la foc mic fara sa dea in fiert) si se amesteca bine. Dupa ce s-a inchegat un
pic se adauga si frisca batuta si se omogenizeaza. Peste stratul de branza se aseaza
capsunii, imbracam fructele intr-un strat de Tort-Gelee pe care l-am preparat dupa
instructiunile de pe plic ...numai ca in loc de apa am folosit sirop de visine. Prajitura
astfel montata se da la rece pentru cateva ore ...se portioneaza dupa bunul plac.
Prajituri cu miere
Baclava
Ingrediente:
un pachet de foi placinta nuci 800g unt200g zahar500g esenta de rom 300g miere
de albine razatura de lamaie
Mod de preparare:
Se aseaza doua foi de placinta in tava se ung cu unt topit deasupra se pune nuca
macinata,apoi iar doua foi unse cu unt ,nuca si tot asa pana ce se termina foile sau
dupa preferinta cat de groase vreti sa iasa .
Se taie direct in tava si se da la copt 25min.Intre timp se face un sirop mai
concentrat din zahar si miere se parfumeaza cu esenta de rom si razatura de
lamaie.Cand baclavaua e coapta se toarna siropul ferbinte peste ea si se mai da la
cuptor 5 min. Se serveste rece
Bulgarasi
Ingrediente:
150 gr. margarina, 2 linguri miere de albine, 5 linguri zahar tos, 250 gr. faina alba,
un praf de sare, o lingura suc natural de portocale (lamiie), 80 gr. alune
nesarate,pisate, o lingurita (rasa) cu bicarbonat de amoniu.
Mod de Preparare:
Se amesteca bine ingredientele si formeaza un bulgare din care se rup bucatele
inegale, un pic mai mari decat alunele. Pe fiecare bucatica se introduce cu jumatatea
exterioara palmei (bucatica se tine intre 3 degete, fara sa se stringa) intr-o cescuta
cu apa rece, apoi in alta cu zahar pudra si apoi se preseaza putin in alta cu alune
macinate.
Se incinge cuptorul inainte de a introduce tava la copt, se da la moderat si se lasa
aproximativ 10 minute. Pentru un aspect si un gust deosebit, fiecare fursec va fi
acoperit, inainte de a fi pus la copt, cu citiva stropi de apa si zahar pudra, un virf de
cutit si alune pisate, dupa preferinta.
Pentru ca aceste fursecuri sa nu mai fie de post, se adauga: 2 linguri faina alba, un
ou si un galbenus. Se trece fiecare fursec (doar partea de sus) prin albusul de ou
batut spuma cu zaharul (cele 5 linguri), apoi prin alune tocate.
Timp Preparare:30 Min
Chec cu miere
Ingrediente:
4 oua, 100 gr. zahar, 200 gr. faina, 50 g de nuci, o lingurita de bicarbonat, coaja
rasa de la o jumatate de lamiie, zeama de la o lamiie sau rom, 100 gr. de unt, 1/4
kg. de miere, 1/2 lingurita de scortisoara, putina sare
Mod de Preparare:
Untul si mierea de albine se pun intr-un castron pe un vas cu apa calda pentru a se
topi si a se pastra caldute. Se combina faina cu nucile taiate in felii, cu scortisoara,
coaja de lamiie rasa, bicarbonatul si sarea.
Se bat albusurile spuma, se adauga zaharul si o lingura de zeama de lamiie sau rom,
apoi se bate in continuare pina cind spuma se tine de tel. Se adauga galbenusurile,
mierea si untul topit, se pune faina si se rastoarna de 4-5 ori compozitia pentru a se
amesteca.
Se pune apoi compozitia in doua tavite speciale pentru chec, care au fost unse cu
putin unt, si se da la cuptor cu foc potrivit, pentru 30 de minute.
Timp Preparare:70 Min
Cizmulite cu miere
Ingrediente
100 g unt, 100 g miere, 125 g zahar, sare, un ou, 500 g faina, un praf de copt.
Mod de Preparare:
Untul mierea si zaharul se freaca spuma. Se adauga ouale pe rind, faina si praful de
copt.
Se lasa sa stea la temperatura camerei 4 ore apoi se intinde o foaie din care se taie
cizmulite cu o forma. Se coc 15 min la 200 grade.
Se ung reci cu gem si se decoreaza cu ciocolata. Albusul se bate spuma cu zaharul si
se decoreaza marginea de sus a cizmulitei. Se lasa la uscat pe un gratar.
Timp Preparare:55 Min
Cornuri cu gem
Ingrediente:
pentru aluat: 1 kg de faina 3 oua 4 lg miere 0,3 l lapte 2 cubulete de drojdie 2 plic
zahar vanilat razatura de lamaie sare umplutura gem de gutui pesmet nuca macinata
zahar vanilat
Mod de preparare:
Se face un aluat din ingredientele de mai sus si se lasa la dospit cam o jumatate de
ora. Se portioneaza in bucati potrivite pe care le mai lasam un pic sa se odihneasca.
Apoi intindem foaie rotunda pe care o portionam in cate triunghiuri dorim. asezam
5 gr. bicarbonat de amoniu, coaja de la o jumatate lamiie, 80 gr. unt, 80 gr. nuci
Mod de Preparare:
Mierea, galbenusurile, zaharul, untul, coaja de lamiie, bicarbonatul de amoniu si
smintina se amesteca, batindu-se bine pina se transforma in spuma. Se adauga faina
si, dupa ce se varsa compozitia pe planseta, se framinta un aluat moale.
Se intinde se se taie diferite forme care se pun in tava, unse cu albus. Deasupra
fiecarui fursec se pune cite un sfert de miez de nuca. Se lasa sa stea in tava cel putin
o ora si apoi se da la cuptor, unde se coc la foc iute, pina se auresc. Dupa ce s-au
racit, se pot uni cite doua, punind la mijloc gemul preferat de copil.
Timp Preparare:120 Min
Mod de preparare:
Se separa ouale ,galbenusurile se bat spuma cu 1 lg zahar iar albusurile cu restul.Se
amesteca lejar cele doua compoziti si se cerne deasupra faina peste care am adaugat
praful de copt si cacao. Se coace intr-o forma dreptunghiulara tapetata cu hartie de
copt. Dupa ce blatul s-a racit se insiropeaza lejer cu siropul care la randul lui a fost
fiert si racit.
Peste blatul astfel pregatit adaugam crema care am preparat-o astfel:branza de vaci
se mixeaza bine impreuna cu mierea de albine,zaharul pudra,esenta de vanilie ,
coaja si zeama de la lamaie .Apoi adaugam gelatina ( care am dizolvat-o in 100 ml
apa la foc mic fara sa dea in fiert)si amestecam bine.Dupa ce s-a inchegat un pic
adaugam si frisca batuta si o omogenizam. Peste stratul de branza se aseaza
capsunii, imbracam fructele intr-un strat de Tort-Gelee pe care l-am preparat dupa
instructiunile de pe plic ...numai ca in loc de apa am folosit sirop de visine.
Prajitura astfel montata se da la rece pentru cateva ore ...se portioneaza dupa bunul
plac.
Rulada visinica
Ingrediente:
foaie de rulada:4 oua ,4 lg zahar,4 lg faina 1 lg cacao crema: un plic de budinca de
vanilie,300ml lapte 150gr zahar,100gr margarina dulceata de visine glazura:100gr
ciocolata ,1 lingurita miere,50 gr margarina
Mod de Preparare:
Din ingredientele de mai sus se face o foaie de rulada pe care o punem la copt pe
hartie de copt .aDupa ce s-a copt o pudram cu un pic de faina si o rulam cu
totul.Crema o preparam dupa instructiunile de pe plic numai ca folosim doar 300ml
lapte si mai adaugam si margarina dupa ce s-a racit Scoatem rulada din hartie
punem un strat de dulceata apoi unul de crema si rulam.Dupa ce am tinut-o o ora la
frigider o glasam si decoram dupa preferinta
Timp Preparare: neprecizat
Dulciuri
Alvita cu miere
Ingrediente:
5 albusuri, 400 gr. de zahar, 300 gr. de nuci, 300 gr. de miere, 20 ml zeama de
lamiie, 1 pachetel cu zahar vanilat, un pachet cu foi
Mod de Preparare
Se curata nucile si se pun pentru 10 minute intr-o tava in cuptorul fierbinte, dar fara
foc. Se amesteca de 2-3 ori si, cind sint fierbinti, se freaca miezul de nuca intre
palme, pentru ca acesta sa se curete de cojile uscate. Intr-un vas smaltuit, se pun
albusurile batute spuma tare, adaugind zaharul si zeama de lamiie (toate odata). Se
continua sa se bata amestecul cu telul, pastrind vasul pe plita fierbinte, pe flacara
mica, peste care s-a pus o placa metalica. Cind spuma se tine in tel, fara sa mai
cada, este gata. Intre timp, se pune pe foc mic mierea sa se incalzeasca si se toarna
peste albus, dar se bate tare amestecul cu telul 10 minute.
Compozitia se umfla ca o spuma moale, pentru ca mierea subtiaza albusul, ce se va
intinde ca o coarda. Cind spuma isi pastreaza forma, se ia vasul de pe foc si se pune
zaharul vanilat si nucile. Compozitia se intinde in strat de 2 cm, cit este calda, pe foi,
deasupra se pune o alta foaie si se presara usor cu palma. Dupa 2-3 zile, se taie
alvita in romburi sau in patrate.
Clatite cu miere
Clatite cu miere :Reteta 1
Ingrediente
2 cesti cu faina, 1 lingurita praf de copt, 250 ml lapte, 2 linguri miere, 2 oua batute
usor, 45 g unt topit pentru uns tava, sirop de fructe, unt batut pentru servit
clatitele.
Mod de preparare:
Se amesteca faina cu praful de copt, se pun intr-un castron, si se face la mijloc o
gropita in care se toarna laptele, amestecat separat cu ouale, mierea si untul.
Se bate bine aluatul cu telul, pana ce nu mai face cocoloase.
Se incinge o tigaie potrivit de mare, se unge cu unt si se toarna in ea 2 linguri cu
aluat. Se prajeste clatita circa 2 minute pe fiecare parte, la foc potrivit, se scoate din
tigaie, se aseaza pe o farfurie si se acopera cu un servet de bucatarie.
Se procedeaza la fel cu aluatul ramas, ungandu-se tava, la nevoie, cu putin unt.
Clatitele calde se servesc cu unt batut si sirop de fructe.
Pentru untul batut: se ia unt moale - la temperatura camerei si se bate 3-4 minute
cu mixerul, pana ce devine afanat si cremos.
Timp de preparare -neprecizat
375 g faina, 300 ml lapte dulce, 2 oua, 50 g unt, 50 g zahar tos, miere, 1 lingurita
praf de copt, sare, 1/2 lingurita pudra de scortisoara, zahar vanilinat, 1 borcan cu
gem de prune, prune, unt pentru uns.
Mod de preparare:
Intr-un castron, se amesteca faina, praful de copt, pudra de scortisoara si un virf de
cutit de sare. intr-un alt vas, se pun impreuna ouale, untul topit si racit, zaharul tos,
un pliculet cu zahar vanilinat si o lingura de miere.
Se mixeaza totul, se adauga laptele si se mai mixeaza doua minute. Se toarna totul
peste ingredientele din castron si se amesteca bine.
Se unge cu unt o tigaie pentru clatite, se ia compozitie cu un polonic si se toarna cite
o gramajoara, fara sa se intinda in toata tigaia.
Se lasa la prajit pina cind la suprafata incep sa apara bule de aer, se intorc cu o
paleta si se prajesc si pe a doua parte.
Se procedeaza la fel cu restul de compozitie, iar clatitele obtinute se suprapun una
peste cealalta ca sa se pastreze calde.
Se servesc cu gem de prune sau prune proaspete.
Timp de preparare -20 min
Alvita cu miere
Ingrediente:
5 albusuri, 400 gr. de zahar, 300 gr. de nuci, 300 gr. de miere, 20 ml zeama de
lamiie, 1 pachetel cu zahar vanilat, un pachet cu foi
Mod de Preparare:
Se curata nucile si se pun pentru 10 minute intr-o tava in cuptorul fierbinte, dar fara
foc. Se amesteca de 2-3 ori si, cind sint fierbinti, se freaca miezul de nuca intre
palme, pentru ca acesta sa se curete de cojile uscate. Intr-un vas smaltuit, se pun
albusurile batute spuma tare, adaugind zaharul si zeama de lamiie (toate odata). Se
continua sa se bata amestecul cu telul, pastrind vasul pe plita fierbinte, pe flacara
mica, peste care s-a pus o placa metalica. Cind spuma se tine in tel, fara sa mai
cada, este gata. Intre timp, se pune pe foc mic mierea sa se incalzeasca si se toarna
peste albus, dar se bate tare amestecul cu telul 10 minute. Compozitia se umfla ca o
spuma moale, pentru ca mierea subtiaza albusul, ce se va intinde ca o coarda. Cind
spuma isi pastreaza forma, se ia vasul de pe foc si se pune zaharul vanilat si nucile.
Compozitia se intinde in strat de 2 cm, cit este calda, pe foi, deasupra se pune o alta
foaie si se presara usor cu palma. Dupa 2-3 zile, se taie alvita in romburi sau in
patrate.
Timp Preparare: 65 Min
Biscuiti cu miere
Ingrediente:
50 gr. miere, 2 oua, 150 gr. smintina, 150 gr. unt incalzit usor, cca 400 gr. faina, 1
pachetel zahar vanilat, 1 lingurita praf de amoniac, un virf de cutit sare
Mod de Preparare:
Ouale batute impreuna cu mierea se amesteca bine cu untul si smintina usor
incalzite, amoniacul si sarea. Se adauga faina si se framinta un aluat potrivit de
moale. Se acopera cu un servet si se lasa sa se odihneasca 20-30 minute. Se intinde
o foaie groasa de 1/2 cm, se taie dreptunghiuri nu prea mari si se aseaza intr-o tava
la o distanta de 2-3 cm. Se coc la foc mic.
Timp Preparare: 100 Min
Cornuri cu ciocolata
Ingrediente:
1 kg de faina 3 oua 4 lg miere 0,5 l lapte 2 cubulete de drojdie 2 plic zahar vanilat
razatura de lamaie sare umplutura: ciocolata cuvertura un ou pentru uns deasupra
Mod de Preparare:
Se face un aluat din ingredientele de mai sus si se lasa la dospit cam o jumatate de
ora. Se portioneaza in bucati potrivite pe care le mai lasam un pic sa se odihneasca.
Apoi intindem foaie rotunda pe care o portionam in cate triunghiuri dorim. Punem
bucatele de ciocolata in partea mai lata si rulam. Le asezam in tava tapetata cu
hartie le ungem cu ou, mai lasam un pic sa creasca apoi le bagam la cuptor la foc
potrivit. Au iesit foarte pufoase.
Timp Preparare: neprecizat
Orez dulce
Ingrediente:
o cana de orez, 4 cani de lapte, 1 lingurita scortisoara, 1 lingurita zahar vanilat, 4
linguri miere, 1 varf cutit sare
Mod de Preparare:
Se fierbe orezul cu laptele, sarea si zaharul vanilat, cam 45 de minute. Se adauga
mai spre sfarsit mierea si scortisoara.
Timp Preparare: 60 Min
Bauturi
Bautura din mure
Ingrediente
1 kg mure, miere, 2 l apa.
Mod de preparare
Murele se trec prin apa de cateva ori, apoi se pun in apa fierbinte. Se lasa 5 minute
sa fiarba si se retrage de pe foc. Se strecoara, iar semintele ramase se inlatura. Se
adauga mierea dupa gust si se amesteca. Se pune la rece.
Este o baututa bogata in vitamina C si se serveste cu gheata.
Bautura din mure
Ingrediente:
1 kg mure, miere, 2 l apa.
Mod de Preparare:
Murele se trec prin apa de cateva ori, apoi se pun in apa fierbinte. Se lasa 5 minute
sa fiarba si se retrage de pe foc. Se strecoara, iar semintele ramase se inlatura. Se
adauga mierea dupa gust si se amesteca. Se pune la rece. Mod de servire Este o
baututa bogata in vitamina C si se serveste cu gheata.
Timp Preparare: neprecizat
Cocktail orange
Ingrediente:
1 grapefruit, 1/2 lamaie, 30 ml miere, 1 felie de portocala.
Mod de Preparare:
Se storc fructele, se amesteca cu mierea. Se amesteca bine si se toarna apoi intr-un
pahar si se orneaza cu o felie de portocala. Mod de servire. Se serveste rece.
Timp Preparare: 25 Min
fara sa dea in clocot. Se toarna incet aceasta infuzie peste ceai. Se strecoara lichidul
si se adauga sucul de lamaie si mierea.
Timp Preparare: 20 Min
Mancaruri
Costite Porc Cu Miere Si Tuica
Ingrediente:
1 kg costite porc 4 catei usturoi 150 ml vin alb 2 lingurite miere albine 50 ml palinca
(tuica) sare, piper, delikat 100 ml ulei ptr prajit
Mod de preparare:
Costitele le portionam apoi le condimentam cu sare, piper si delikat. Punem 100 ml
ulei la incins si prajim costitele condimentate pe ambele parti. Intr-un pahar
preparam urmatorul amestec: 2 lingurite miere de albine, 50 ml palinca. Amestecam
bine pana mierea se dizolva in palinca apoi turnam totul peste carne, in acelasi timp
punem si cei 150 ml vin peste. Adaugam si usturoiul taiat felii si apoi turnam apa cat
sa acopere bine carnea.
Se acopera vasul cu un capac si se lasa la fiert pana scade zeama si ajunge pe
untura. Daca carnea nu e fiarta se mai poate adauga apa. Se mai potriveste gustul
cu sare daca e nevoie.
Se serveste cu pireu de cartofi alaturi mergand la fel de bine o salata de rosii sau
muraturi.
Costite Porc Cu Miere Si Tuica
Ingrediente:
1 kg costite porc,4 catei usturoi, 150 ml vin alb, 2 lingurite miere albine, 50 ml
palinca (tuica), sare, piper, delikat 100 ml ulei ptr prajit
Mod de Preparare:
Costitele le portionam apoi le condimentam cu sare, piper si delikat. Punem 100 ml
ulei la incins si prajim costitele condimentate pe ambele parti. Intr-un pahar
preparam urmatorul amestec: 2 lingurite miere de albine, 50 ml palinca. Amestecam
bine pana mierea se dizolva in palinca apoi turnam totul peste carne, in acelasi timp
punem si cei 150 ml vin peste. Adaugam si usturoiul taiat felii si apoi turnam apa cat
sa acopere bine carnea. Se acopera vasul cu un capac si se lasa la fiert pana scade
zeama si ajunge pe untura. Daca carnea nu e fiarta se mai poate adauga apa. Se
mai potriveste gustul cu sare daca e nevoie. Se serveste cu pireu de cartofi alaturi
mergand la fel de bine o salata de rosii sau muraturi.
Timp Preparare: neprecizat
foc inca 5 minute . Cand este gata se serveste cu couscous-ul sau orezul preparat in
prealabil.
Timp Preparare: neprecizat
rondele si le-am pus la calit in uleiul de masline. Am adaugat si pastarnacul ras prin
razatoarea mica, sare, concentratul de legume si piper si le-am lasat sa se inmoaie
bine. Apoi am pus apa fierbinte si am lasat sa dea in cateva clocote, dupa care am
adaugat orezul. Se fierbe la foc mic pana ce orezul absoarbe toata apa. Intre timp
am pus carnea de pui la prajit in uleiul de masline dupa care am adaugat gogosarii
taiati cubulete sare piper mierea si le-am lasat sa se calesca foarte bine adaugand
din cand in cand cate un strop de apa. La final am adaugat si smantana si l-am mai
lasat 5 min. Mentiuni: Am servit alaturi cu garnitura de orez cu legume Salata de
fructe cu miere Ingrediente 2 mere, 2 kiwi, 30 ml miere. Mod de preparare Merele se
spala se taie fiecare pe jumatate si se curata de mijloc. Se taie rondele. Kiwi se
curata de coaja se taie pe din doua , apoi rondele. Intr-un bol se pun fructele si apoi
adaugam mierea. Se lasa 1 ora la rece. Este o salata bogata in multa vitamina C. Se
serveste rece.
Timp Preparare: neprecizat
"Toamna la cuptor"
Ingrediente:
Ingrediente copanele de pui 8 buc morcov 3 buc mere 3 buc gutui 1 buc telina 1 buc
cartofi 3-4 buc piersica 1 buc conopida gogosar 1 buc ulei de masline piper sare
condiment pentru carne miere 1 lg vin alb 250ml lamaie patrunjel verde
Mod de Preparare:
Merele si gutuile taiate felii mari se calesc putin in cateva lg de ulei de masline,se
scot pe o farfurie si in uleiul ramas punem la prajit copanelele nu inainte de a le da
cu sare piper si condiment pentru carne. Intr-o tava pe care am imbracat-o in
staniol(nu e neaparat nevoie)punem cartofii taiati felii mari,morcovul si el taiat
mare,merele si gutuile calite,copanelele,cateva buchetele de conopida,felii de
gogosar,felii de telina si piersica.In uleiul ramas de la prajit copanelele adaugam
vinul ,mierea sare piper,si 200 ml apa dam in cateva clocote si turnam peste
aranjamentul din tava.Acoperim cu o folie de staniol si dam tava la cuptor pentru 45
de min la foc mediu. Ultimele 10 min lasam tava descoperita ca sa se gratineze
putin. Dupa ce a fost scoasa din cuptor garnisim tava cu felii de lamaie si frunze de
patrunjel Pofta buna!!
Timp Preparare: neprecizat
Crenvursti cu Miere
Ingrediente:
12 crenvursti de pui, 2 mere rosii, 8 linguri cu miere, 1/2 l supa de pui, ceapa verde,
sare, piper
Mod de Preparare:
Se spala merele, se curata de seminte si se taie in patratele mici. Crenvurstii se
prajesc in ulei incins, se adauga bucatelele de mar si se amesteca de cateva ori. Se
adauga supa de pui si mierea, sare, piper si se lasa sa fiarba timp de 15 minute. Se
servesc crenvurstii impreuna cu bucatelele de mar, stropiti cu sosul in care au fiert si
presarati cu ceapa verde tocata foarte fin.
Timp Preparare: 20 Min
Diverse
Gem de visine
Ingrediente:
1 kg de visine, 600gr zahar,100gr miere
Mod de preparare:
Se spala si curata de coaja si samburi un kg de visine, dupa care se toca.Se fierbe
jumatate din cantitate cu 100 de grame de miere si 600 de zahar la foc puternic.
Dupa 15 minute se adauga restul fructelor si se mai lasa 10 min. la fiert. Gemul se
pune in borcane inchise ermetic.
Gem de visine
Ingrediente:
1 kg de visine, 600gr zahar,100gr miere
Mod de Preparare:
Se spala si curata de coaja si samburi un kg de visine, dupa care se toca.Se fierbe
jumatate din cantitate cu 100 de grame de miere si 600 de zahar la foc puternic.
Dupa 15 minute se adauga restul fructelor si se mai lasa 10 min. la fiert. Gemul se
pune in borcane inchise ermetic.
Timp Preparare: neprecizat
Iaurt cu capsuni
Ingrediente:
200ml iaurt,2 lg miere,un pumn de capsuni
Mod de Preparare:
Se pune in blender capsunii,mierea si iaurtul si se mixeaza. Toate ingredientele
trebuie sa fie reci de la frigider. Se serveste rece
Timp Preparare: neprecizat
Iaurt cu piersici
Ingrediente:
iaurt de casa(facut de mine din lapte de vaca ),piersici foarte coapte,miere de albine
de salcam.
Mod de Preparare:
Cantitatile sunt variabile in functie de gust si nr de persoane. Am curatat piersicile(3
buc) de pielita si samburi am adaugat mierea de albine (2 lingurite)si la sfarsit un
pahar mare de iaurt foarte bine racit.Eu le-am mixat intr-un borcan cu mixerul
vertical dar poate merge foarte bine si in blender. Gustul e excelent ...nu poate fi
comparat cu nici un iaurt cu fructe din comert. Se serveste rece.
Timp Preparare: neprecizat
Tarta de dimineata
Ingrediente:
2 chifle graham, 4 lingurite unt sau margarina, 4 lingurite rase de miere
Mod de Preparare:
Se taie chiflele graham in doua si se pun la prajit. Se ung cu unt sau margarina si se
adauga cate o lingurita de miere care se intinde bine cu ajutorul cutitului. Se
serveste cu lapte cald!
Timp Preparare: 10 Min
Mierea ca medicament
Mierea are proprietatea de a vindeca un numar foarte mare de boli si dureri.
Mierea este produsa peste tot in lume iar cercetatorii considera ca poate fi utilizata in
tratarea a numeroase boli fara pericolul existentei unor efecte secundare.
Mierea este dulce, dar daca este consumata in cantitati moderate, ea nu va afecta cu
nimic pacientii bolnavi de diabet.
Printre bolile care pot fi tratate cu ajutorul mierii se numara: artrita, infectiile
urinare, durerile de stomac, constipatia, raceala, gripa, acneea, oboseala cronica,
indigestia, insomnia si multe altele.
Medicament natural pentru durerile de gat
Timp de secole mierea a fost utilizata ca un remediu natural pentru a trata diverse
simptome asociate cu banala raceala. In comformitate cu Asociatia americana a
medicilor de familie exista multe cauze care pot provoca o durere de gat. Acestea
includ infectii cu virusi precum raceala si gripa, drenaj a sinusurilor, alergii si fumat.
Durerile de gat cauzate de bacterii precum streptococi sunt de obicei tratate cu
ajutorul antibioticelor. Intotdeauna contactati doctorul daca aveti febra sau
simptome care dureaza mai mult de cateva zile.
Timpul este cel mai important vindecator al durerilor de gat cauzate de virusi dar
pentru a usura simptomele iritante, incercati sa consumati o lingurita de miere
pentru a calma durerile. Puteti consuma o lingurita ori de cate ori aveti nevoie pentru
a indeparta iritatia. De asemenea consumati multe lichide in special ceai cald indulcit
cu miere. Pentru a adauga vitamina C amestecati ceaiul cu suc de portocale,
grapfruit sau lamaie.
Un nou studiu realizat de catre Colegiul de Medicina Penn State a aratat ca mierea
poate oferii parintilor o alternativa eficienta si sigura pentru medicamentele de tuse.
Studiul a aratat ca o doza mica de miere data copilului inainte de culcare a usurat
mult mai mult tusea pe timpul noptii precum si somnul copilului decat in cazul celor
care nu au beneficiat de tratament sau care au utilizat medicamente traditionale
pentru raceala. Totusi fiti atenti ca mierea nu ar trebui administrata copiilor cu varsta
mai mica de un an. Mierea este un produs sigur pentru copiii mai mari si adulti.
uleiuri esentiale (10%) si polen (5%). Mai contine si aminoacizi, vitamine si cel mai
important bioflavonoizi, care sunt considerati ca fiind elementul activ care
declanseaza procesul de vindecare. Aceast ameste este numit "lipiciul albinelor" si
este utilizat pentru a captusi interiorul stupului, oferind astfel un mediu steril,
datorita proprietatilor sale antibiotice, antivirale si antifungice.
Hipocrate utiliza propolisul pentru inflamatii si pentru ulcere. Egiptenii, pentru care
albine era sfanta, utilizau propolisul in scopuri similare. Pentru romani albina era un
simbol al curajului si al valorii si drept urmare propolisul era considerat foarte
valoros. In legendele lor, Zeul Jupiter a transformat-o pe domnita Mellisa in albina
doar pentru a produce miraculosul medicament.
Proprietatile sale curative au fost ignorate multa vreme in Europa, pana prin anul
1579, cand a fost publicata cartea lui John Gerard, intitulata "Istoria Plantelor". In
aceasta carte se afirma ca propolisul poate oferi un tratament pentru numeroase boli
si dureri. Totusi de abia la sfarsitul secolului 20 propolisul a inceput sa fie utilizat pe
scara larga in anumite parti ale lumii.
Cercetarile efectuate in China au demonstrat ca propolisul este eficient in tratarea
hipertensiunii, a artero-sclerozei, a problemelor coronare, ajutand leucocitele sa
curete surplusul de sange. Testele efectuate de rusi au dovedit ca poate preveni
formarea abceselor si a ulcerului, in timp ce experimentele efectuate de americani si
polonezi au dovedit eficienta in tratarea bolilor de piele, a herpesului si a diferitelor
alergii.
Medicina alternativa numeste propolisul ca fiind "prietenul femeilor" deoarece rduce
durerile in perioada ciclului menstrual, trateaza infectiile vaginale si inflamatiile. Cele
mai recente cercetari elaborate la Institutul National pentru Inima si Plamani din
Londra, a aratat ca propolisul este capabil sa distruga bacterii care au dezvoltat
rezistenta la antibioticile sintetice moderne.
Continutul de polen al propolisului este foarte important deoarece contine 16
minerale, 16 vitamine, toti cei 18 aminoacizi, 21 de enzime si multe alte elemente.
Ajuta la intarirea sistemului imunitar si ofera protectie antioxidanta impotriva
radicalilor liberi, pe care medicina moderna ii considera ca fiind foarte daunatori.
Deasemenea impiedica eliberarea de stamine care ajuta la combaterea unor alergii,
cum ar fi febra fanului.
S-ar putea sa nu mai priviti albina in acelasi fel niciodata. Istoricul roman Plinius a
spus: "medicii utilizeaza propolisul ca si medicament deoarece reduce umflaturile,
usureaza durerile, trateaza inflamatiile atunci cand pentru acestea nu mai este nici o
speranta." La ora actuala poate fi consumat sub diferite forme deoarece este
considerat ca fiind un supliment alimentar lispsit de toxine, care ajuta la rezolvarea
problemelor respiratorii, a artritei, a reumatismului, a arsurilor, a zgarieturilor,
problemelor dentale si a problemelor legate de piele. Se poate cumpara din
magazine naturiste sub forma de capsule, creme si solutii. Se pare ca cei care
practicau medicina in trecut erau mult mai avansati decat s-a crezut pana acum.
Utilizati propolisul ca sa va mentineti cat mai sanatosi.
Polenul si beneficiile sale
Polenul este unul dintre cele mai sanatoase alimente care pot fi gasite in natura.
Polenul are capacitati de vindecare uluitoare. De ani de zile sportivii utilizeaza acest
Frumusete
Mierea este un tratament dulce pentru piele
Producatorii de cosmetice utilizeaza mierea in toate produsele de infrumusetare
incepand de la crema pentru maini, diverse lotiuni si pana la sapun si spuma de baie.
Oamenii considera ca mierea este un produs cu multiple calitati terapeutice si din
aceasta cauza producatorii o utilizeaza pe scara larga. Din ce in ce mai multi
cumparatori cer produse cosmetice care contin ingrediente naturale. Totusi in cazul
mierii, imaginea este doar inceputul. In primul rand mierea este un un produs ce
retine umiditatea, acest lucru insemnand ca mierea are capacitatea de a atrage si
retine grasimea. Din aceasta cauza mierea este utilizata intr-o mare varietate de
produse hidratante inclusiv produse de curatat, creme, sampoane si balsamuri de
par. Mierea are si proprietati anti-iritante si din aceasta cauza este utilizata in
produsele pentru o piele sensibila sau in cele destinate bebelusilor.
Tratamente cu miere > Tratamente cu propolis > Tratamente cu polen >
Tratamente cu ceara > Tratamente de infrumusetare >
Tratamente de de infrumusetare cu ceara > Tratamde de infrumusetare cu
ceara >Miere si scortisoara > Miere si ghimbir > Miere si lapte >
Energie naturala
Energie naturala pentru atleti
Nu este nici un secret faptul ca atletii de diferite varste si categorii includ mierea in
regimul lor zilnic. Mierea se gaseste deseori pe mesele de antrenament inainte de
marele meci, sub forma de bauturi energizante ce pot fi consumate in timpul
exercitiilor sau sub forma de bauturi energizante pentru atletii care trebuie sa castige
in greutate este foarte bine cunoscut beneficiul pe care il aduce consumul de
carbohidrati inainte, in timpul si dupa efectuarea exercitiilor de rezistenta.
Mai mult cercetarile au dovedit beneficiile pe care le au consumul de carbohidrati in
timpul si dupa exercitiile intense dar de scurta durata (de exemplu meciuri de fotbal,
intreceri de inot si chiar exercitii de rezistenta).
Carbohidrati consumati in timpul si dupa realizarea exercitiilor mentin nivelul de
glucoza din sange si previn oboseala prematura. Dupa exercitii, carbohidratii sunt
necesari pentru a reface muschii si gliocenul din ficat si sa il pregateasca pe atlet
pentru urmatoarea tura de antrenament. Mierea este o resursa naturala de
carbohidrati care contine 17 grame de carbohidrati intr-o lingurita. Compozitia unica
de carbohidrati a mierii (aproximativ cantitati egale de fructoza si glucoza) o fac sa
fie alimentul perfect pentru exercitii. Cercetarile publicate in "Revista pentru exercitii
fizice" sugereaza ca mierea este la fel de eficienta precum glucoza pentru a inlocui
carbohidratii in timpul exercitiilor de rezistenta.
Fapte referitoare la nutritie
Profilul nutritional al mierii
Mierea este compusa mai ales din carbohidrati si apa si mai contine o mica cantitate
de diverse vitamine si minerale inclusiv calciu, fier, magneziu, fosfor, potasiu si zinc.
Un interes deosebit se acorda in ultima vreme continutului antioxidant al mierii.
Mierea contine acid fenolic care functioneaza ca si un antioxidant contribuind la
eliminarea radicalilor liberi. In general mierea de culoare inchisa are un continut mult
mai ridicat de antioxidanti decat mierea ce prezinta o culoare mai deschisa.
Acneea
Acesta problema care ii macina pe tineri si batrani deopotriva poate fi inlaturata in
doua saptamani cu ajutorul urmatorului remediu. Faceti o pasta ce consta din trei
lingurite de miere si o lingurita de scortisoara. Aplicati pasta pe fata inanite de
culcare si spalati-va cu apa curata in dimineata urmatoare.
sau Amestecati o jumatate de ceasca de apa calda cu 1/4 ligurite de sare. Utilizand
un tampon demachiant, aplicati direct pe zona afectata. Mentineti presiunea cu
ajutorul tamponului demachiant timp de cateva minute pentru a inmuia zona iritata.
Cu ajutorul unui alt disc demachiant aplicati miere pe zona iritata timp de 10 minute,
apoi indepartati-o cu ajutorul unui prosop uscat.
Alopecia(caderea parului)
Pentru cei care sufera de alopecie sau de pierderi severe ale parului se recomanda
urmatorul tratament: se aplica pe pielea capului si pe firul de par o pasta formata din
ulei de masline incalzit, o lingurita de miere si o lingurita de scortisoara; amestecul
se mentine aproximativ 15 minute iar apoi se spala si se clateste parul cu apa calda.
Artrita
Artrita este una din multele boli care pot fi tratate cu ajutorul mierii. Astfel, sa ia o
lingura de miere ce se amestaca cu doua linguri de apa calda la care se adauga un
pic de scortisoara. Rezultatul este un fel de pasta maronie care va reduce
considerabil durerile in cateva minute. Bolnavii suferinzi de artrita pot sa bea o
ceasca cu apa calda, miere si scortisoara de doua ori pe zi- preferabil dimineata si
seara. Se spune ca acest tratament urmat cu regularitate vindeca chiar si artrita
cronica.
Colesterolul
Un nivel mult prea mare al colesterolului poate fi tratat cu ajutorul mierii. Astfel se
amesteca doua lingurite de miere cu trei lingurite de scortisoara intr-o ceasca de
ceai. Se spune ca acest amestec reducere cu aproximativ 10% nivelul colesterolului
din singe intr-o perioada scurta de timp. Ca si in cazul artritei, consumul zilnic de
miere reduce cantitatea de colesterol. Deasemenea consumul regulat de miere la
micul dejun ajuta la prevenirea atacului de cord.
Dureri de stomac
In India si Japonia se spune ca mierea amestecata cu scortisoara ajuta la prevenirea
durerilor de stomac, a ulcerului si a balonarii. Daca se consuma miere in amestec cu
scortisoara inaite de masa, atunci pot fi usor digerate si cele mai grele mancaruri. Alt
tratament pentru durerile de stomac consta in amestecarea unei lingurite de miere
cu o jumatate de lingurita de suc de lamaie intr-un pahar de apa calda. Amestecul se
bea pe stomacul gol.
Dureri de cap si migrene
Doua linguri de miere luate in timpul mesei previn migrenele si durerile de cap. Daca
migrena s-a instalat deja, atunci se amesteca o lingurita de miere intr-un pahar cu
apa calda pe jumatate plin. Procesul poate fi repetat dupa 20 de minute daca
durerea persista.
Hipertensiunea
Pentru a trata aceasta afectiune se consuma de doua ori pe zi un amestec format din
o lingurita de miere, chimion si suc de ghimbir. Cercetatorii au observat ca acest
amestec scade tensiunea arteriala.
Indigesia
Mierea ajuta la transformarea fructozei in glucoza, asadar mierea este usor de
digerat. Mierea imbunatateste modul de fuctionare a rinichilor si a intestinelor si este
extrem de eficienta in combaterea tranzitului intestinal lent si a constipatiei. Astfel se
poate consuma un amesteca ce consta din miere si otet de mere.
Intarirea imunitatii
Ca urmare a utilizarii constante a mierii, globulele albe se intaresc si drept urmare
Tratamente cu propolis
Tratamente cu polen
Reteta 1
Luati o lingurita de polen apoi beti un pahar de apa plata cu o jumatate de ora
inainte de micul dejun. Dupa cateva zile, puteti creste doza la doua lingurite pe zi.
Polenul contine cantitati mari de aminoacizi si vitamine, mai ales vitamina B, care
este cunoscuta in toata lumea pentru capacitatea sa de a creste energia. Exista
dovezi ca si in Grecia antica, atletii foloseau polenul, pentru a-si creste rezistenta
fizica.
Reteta 2
Luati in fiecare zi, inainte de mesele principale un complex de vitamina B. Daca
adaugati polen la complexul de vitamina B, veti simti cum nivelul dvs. de energie va
creste chiar din prima zi a tratamentului. Amandoua actioneaza direct asupra
creierului. Din aceasta cauza acest tratament este recomandat mai ales persoanelor
care petrec foarte mult timp in fata calculatorului sau celor care lucreaza in conditii
de stres.
Reteta 3
Cumparati capsule de polen de la diverse magazine naturiste si consumati doza
zilnica recomandata.
Reteta 4
Presarati polen de albine in supa, salate, inghetata, cereale sau pe popcorn.
Reteta 5
1 pahar de suc de mere sau suc de portocale sau orice suc natural cu conditia sa fie
lipsit de zahar. 1 banana, 1 ou, 1 ligurita de miere, 1 lingurita de granule de polen.
Amestecati totul intr-un blander si beti apoi lichidul ce rezulta. Va veti simti
instantaneu mult mai energic.
Reteta 6
Inghetata cu polen. Aveti nevoie de 2 piersici sau orice lat fruct doriti, un sfert de
ceasca de miere, 4 cesti de lapte, o jumatate de lingurita de extract de migdale, 1
lingurita de polen si 4 cesti de inghetata de vanilie. Amestecati fructele, laptele si
jumatate din cantitatea de miere intr-un blender. Adaigati apoi polenul, extractul e
migdale, laptele care a mai ramas si jumatate din inghetata. Amestecati-l pana
devine o pasta moale, apoi turnati-l peste inghetata ramasa. Puteti sa mai adaugati
si alte fructe proaspete.
Reteta 7
Bautura energizanta cu polen. 1 banana coapta, 2 prune uscate, 1 lingurita de
seminte e in, o jumatate de lingurita de suc de lamaie, o jumatate de ceasca de suc
natural de portocale, o lingurita de miere, 1 lingurita de polen in forma de granule.
Toate ingredientele sunt puse intr-un blender si se amesteca pana se obtine un lichid
pastos. Pentru un plus de energie puteti adauga o lingura de unt de migdale sau unt
de arahide.
Recomandari privind consumul de polen
Multi oameni amesteca polenul cu mierea. Mie imi place in stare pura. Te simti ca si
cum ai gusta un camp intreg de flori. La inceput poate parea un pic amar, dar dupa
numai cateva secunde vei simti gustul florii.
Polenul este utilizat ca supliment alimentar de mii de ani. Chinezii si egiptenii antici il
utilizau pentru capacitatile sale de vindecare si regenerare. Hipocrate, care este
Tipul de albina cunoscut sub denumirea de apis melifera produce in stup ceara
naturala. Albinele lucratoare au in corpul lor in regiunea abdominala glande
producatoare de ceara. Marimea glandelor depinde de varsta albinei, iar dupa ce
albina incepe sa pareseasca stupul in cautare de hrana, aceste glande se atrofiaza
incetul cu incetul. Ceara de albine este apropae alba, dar devine galbuie, chiar
maronie ca urmare a depozitarii de propolis si polen.
Amestecati impreuna praful din struna cocosului si praful din lemn dulce, adaugati
mixtura din arbust de ceai. Turnati in recipiente metalice.
Ceara in tratamentul diverselor afectiuni
In medicina populara ceara de albine era si este utilizata ca si antispetic pentru a
trata ranile si pentru a indeparta dopurile de ceara formate in urechi. Este utilizata
pentru a trata diverse afectiuni ale urechii si pentru a imbunatatii auzul. Ceara in
amestec cu untul era utilizata pentru a trata boala cunoscuta sub numele de lupus,
pentru a prepara un unguent aplicat pacientilor suferizinti de aceasta afectiune.
Ceara de albine este utilizata pentru a trata diverse rani si eczeme. Astfel in regiunea
muntoasa a Scotiei inca din cele mai vechi timpuri, ranile se trateaza cu ajutorul unui
unguent pe baza de ceara. In compozitia acestuia intra: ceara de albine, untura de
porc si rasina de pin. Deasemenea cearea de albine este utilizata pentru a impiedica
transformarea arsurilor in basici.
Ceara era utilizata in Egiptul antic in cadrul procesului de imbalsamare, pentru a
acoperi ochii, gura si nasul. Acest lucru evidentiaza proprietatile de conservare ale
acestui produs apicol.
In medicina alternativa chinezeasca, ceara de albine este foarte pretuita. Este
apreciata pentru efectul benefic pe care il are asupra circulatiei sangvine si asupra
intregului echilibru al corpului. In combinatie cu alte ingrediente este utilizata pentru
a trata diverse afectiuni ale pielii dar si ca un remediu impotriva imbatranirii. De
exemplu inca din anii 200-300 d. Hr. in China se recomanda terapia cu ceara de
albine pentru a trata afectiuni ale pielii. Astfel regiunile bolnave erau impachetate in
fase cu ceara topita.
Astfel ceara poate fi utilizata pentru a trata amigdalita. Daca suferiti de aceasta
afectiune, puneti un strat de ceara in jurul gatului. Ceara poate fi utilizata ca si
expectorant, pentru a vindeca tusea dar si pentru a stimul lactatia. Febra fanului se
trateaza daca mestecati un bucatele de fagure. Ceara mai este utilizata si pentru a
trata paradontoza, inflamatii ale nasului si chiar astmul bronsic. Astfel pentru a
vindeca paradontoza se gasesc in comert bomboane pe baza de ceara. Aceste
bomboane determina si o digestie mai usoara prin sporirea secretiei de suc gastric.
In stomac ceara nu este digerata, ci actioneaza ca un fel de unsoare care faciliteaza
tranzitul intestinal.
Deoarece ceara de albine, contine vitamina A, care este necesara pentru dezvoltarea
normala a celulelor, aceasta este utilizata pentru a trata si afectiuni ce pot aparea in
zona bucala.
Ceara se utilizeaza de cele mai multe ori in combinatie cu alte produse. Totusi
trebuie remarcat, ca aceasta este unul din produsele naturii cu o mare cantitate de
caroten. Ingerarea de ceara de albine ajuta la tratarea colitei si la imbunatatirea
circulatiei periferice. Ceara este utilizata si in prepararea diverselor supozitoare.
Ceara de albina poate fi utilizata cu succes pentru a trata ochii afectati de arsuri
provocate de soda caustica. Mierea si ceara s-au dovedit a fi mult mai eficiente in
tratarea corneei afectate, decat au fost alte metode.
Unguent pe baza de plante si ceara
Puteti face la dumneavoastra acasa o serie de unguente pe baza de plante doar prin
adaugarea de uleiuri esentiale diferite.
Ingrediente
-2 masuri de ceara de albine
-3masuri de ulei de migdale dulci
-1 masura ulei de jojoba
-1/2 masuri de ulei de canola
Se incalzeste uleiul de jojoba, de migdale si de canola intr-o tigaie, apoi se adauga
ceara. Daca doriti o consistenta cremoasa se adauga mai putina ceara, daca doriti o
consitenta mai solida se adauga mai multa ceara.
Asteptati apoi cateva minute pentru ca baza sa se raceasca. Daca este prea
cremoasa mai adaugati ceara de albine, daca este solida mai adaugati ulei de
migdale si reincalziti. Pe masura ce baza se raceste adaugati uleiurile esentiale
pentru a imbogati proprietatile vindecatoare ale preparatului.
Puteti utiliza urmatoare uleiuri esentiale in functie de afectiunea pe care doriti sa o
tratati:
Ulei de dafin- pentru a trata reumatismul
Ulei de bergamota- pentru a trata raceli si bronsite
Ulei de chimen- ulei cu proprietati antiseptice
Ulei de cedru- pentru a indeparta starile anxioase si stresul
Ulei de lamaie- pentru muscatori de insecta
Ulei de eucalipt- pentru probleme respiratorii
Ulei de gardenie- pentru palpitatii, tensiune arteriale, stari gripale
Ulei de ienupar-pentru relaxare
Ulei de portocale- anseptic si antibacterian
Ulei de patchouli- antiseptic si proprietati afrodiziace
Ulei de rozmarin- pentru dureri musculare
Tratamente de infrumusetare
Masca miere
Prin aplicarea de miere pe fata se realizeaza un foarte bun tratament cosmetic.Masca
cu miere se realizeaza in amestec cu zeama de lamiie sau albus de ou pentru tenul
gras, in amestec cu o crema hidratanta pentru fata cu pielea ofilita si amestecata cu
smintina ori citeva picaturi de ulei de masline pentru tenul uscat. Pe tenul normal si
fara probleme, mierea, eventual diluata cu un strop de infuzie de musetel, se aplica
in strat subtire, ca atare. Pentru tenul acneic sau iritat, masca se poate aplica si din
amestec de miere cu 5 picaturi de tinctura de propolis. Masca de miere actioneaza
cel mai eficient seara, pe o piele bine curatata, daca este lasata sa actioneze timp 20
minute. Se poate indeparta cu orice infuzie calduta. Are ca efect, in timp,
estomparea ridurilor, eliminarea iritatiilor cutanate si pistruilor, disparitia acneei, un
ten luminos, catifelat, vizibil sanatos si cu aparenta de tinerete. O astfel de masca nu
este indicata la persoane alergice la produse apicole sau la cei cu eczeme, fara
consultarea unui medic.
Inca din cele mai indepartate timpuri oamenii au folosit mierea pentru a trata acneea
dar si alte tipuri de cicatrici, urme si diverse pete aparute pe fata si pe corp. Nu
exista o reteta unica in functie de care poate fi preparata masca cu miere pentru
tratarea acneei. Astfel mierea poate fi combinata cu diverse plante sau substante.
Multe persoane au reusit sa scape de acnee utilizand masti pe baza de miere. Dar sa
luam lucrurile pe rand:
Cauzele acneii:
Odata cauza identificata, gasirea unui tratament nu mai pare a fi un lucru atat de
complicat. De vreme ce aceneea este cauzata de blocarea si infectarea glandelor
sebacee, curatirea acestora pare a fi tratamentul potrivit. In acest moment intra in
scena mierea. Masca cu miere inlatura agentii care blocheaza gandele sebacee si in
acelasi timp trateaza si infectiile, reducand astfel acneea. Masca cu miere trebuie
adaptata tipului de ten (usca, mixt sau gras).
Masca cu miere
Mierea in sine poate fi utilizata pentru tratarea eficienta a acneei, deoarece curata
porii si inlatura microbii. In acelasi timp mierea mentine tenul ferm si stralucitor.
Ingrediente: doar miere
Cantitate: cat este necesar
Mod de preparare: nici unul
Aplicare: intindeti un strat subtire pe fata
Sfaturi: utilizati miere cat mai pura
Precizari: mierea are proprietati anti microbiene, antioxidante si in acelasi timp este
si lipicioasa. Astfel mierea inlatura praful, pielea moarta si microbii din pori,
impiedicand si instalarea infectiilor. Antioxidanti ajuta la intinerirea tenului.
Masca pentru ten pe baza de miere si mar
O masca foarte sanatoasa, usoar de preparat, a carei ingrediente sunt usor de gasit.
Ingrediente: un mar de marime medie, patru-cinci lingurite de miere si apa calduta
Mod de preparare: Inlaturati semintele din mar iar restul mixati-l intr-un blender
pentru a obtine o pulpa cat mai fina. Adaugati apoi trei-patru lingurite de miere si
amestecati totul foarte bine.
Aplicare: Aplicati un strat pe intreaga fata. Asteptati 10-15 minute- timpul necesar
pentru ca masca sa se usuce un pic. Cand timpul a expirat, spalati-va pe fata cu apa
calduta.
Sfaturi: Masca cu miere si mar este cu atat mai eficienta cu cat ingredientele sunt
mai proaspete si mai naturale. Daca ati preparat o cantitate mai mare ar fi bine sa
tineti cantitatea ramasa intr-un recipient curat in frigider. Considerand ca aceasta
masca se prepara rapid, cel mai bine ar fi sa preparati doar cantitatea de care aveti
nevoie pentru o singura aplicare.
Precizari: Marul contribuie la curatirea delicata a tenului, datorita acidului gliconic
care inlatura pielea moarta si impuritatile de diverse tipuri. Mierea are proprietati
antioxidante si antimicorbiene, inlaturand astfel microbii care provoaca infectiile ce
duc la aparitia aceneei.
Atentionari: Pentru a vedea daca sunteti alergici la oricare dintre ingredinte, aplicati
un pic din acest amestec pe o portiune mica de la incheietura mainii si asteptati
cateva ore. Daca apar pete rosiatice, mancarimi sau alte semne de alergie nu utilizati
acest tip de masca pentru tenul dumneavoastra.
Masca cu iaurt si miere pentru ten acneic
Aceasta masca, din ingrediente naturale, reprezinta un remediu excelent pentru
acnee.
Ingrediente: Doua lingurite de lapte proaspat, doua lingurite de miere, sucul
proaspat al unei lamai, o lingurita de iaurt proaspat si apa calduta
Mod de preparare: Amestecati toate ingredientele intr-un bol, pana cand obtineti o
pasta omegena.
Mod de aplicare: Aplicati un strat din acest amestec pe intreaga fata si pe gat.
Asteptati cateva minute, pana cand se usuca. Apoi aplicati un nou strat si continuati
procedeul, pana cand se termina tot amestecul. Asteptati apoi inca zece minute si
spalati-va cu apa calduta.
Sfaturi: Utilizati aceasta masca de trei-patru ori pe saptamana. Ideal ar fi sa o
preparati chiar inainte de utilizare, de vreme ce este usor de preparat.
Precizari: Atat acidul citric din lamaie cat si laptele ajuta la curatirea tenului. Iaurtul
inmoaie pielea tenului, ceea ce este foarte important, deoarece lamaia strange si
usuca pielea
Atentionari: Inainte de utilizare verificati daca sunteti alergic la ingredientele mastii
Notificare: Puteti sa utilizati cu succes si combinatiile: lamaie-miere, miere-lapte
sau iaurt-miere.
Masca cu miere si scortisoara pentru ten acneic
Aceasta masca este folosita pe scara larga, avand rezultate excelente. Ingrediente:
Pudra de scortisoara (cantitatea depinde de suprafata fetei afectata de acnee; daca
doriti sa aplicati masca pe intreaga fata, atunci folositi trei-patru ligurite) si miere
atat cat este necesara pentru a obtine o pasta moale.
Mod de preparere: Amestecati cele doua ingrediente pana obtineti o pasta moale
ce poate fi aplicata cu usurinta
Aplicare: Aplicati fie numai pe portiunile afectate de acnee sau pe intreaga
suprafata a pielii, seara inainte de culcare si lasati sa se usuce peste noapte. A doua
zi spalati-va cu apa calduta. Tratamentul se aplica timp de doua saptamani.
Sfaturi: Rezultatele sunt extraordinare, dar este nevoie de rabdare deoarece
tratamentul nu are efecte imediate.
Precizari: Scortisoara ajuta la exfolierea tenului dar are si proprietati antibacteriene.
Astfel, in combinatie cu mierea, ajunge sa aiba efecte miraculoase
Atentionari: Multe persoane sunt alergice la praful de scortisoara iar persoanele cu
un ten foarte sensib pot suferi iritatii ca urmare a aplicarii acestei masti. Asadar ar fi
bine sa utilizati aceasta masca numai dupa ce ati testat-o pe o alta portiune a
corpului.
Masca cu miere si aloe vera
Ajuta la curatirea si intinerirea tenului.
Ingrediente: o lingurita de suc de aloe vera si o lingurita de miere.
Mod de preparare: Amestecati cele doua ingrediente in mod uniform.
Aplicare: Aplicati amestecul fie pe intreaga fata, fie doar pe suprafetele afectate.
Lasati amestecul sa se inchege timp de 10 minute inainte de aplicare.
Sfaturi: Cele mai bune rezultate se obtin cand amestecul este inca proaspat.
Precizari: Aloe Vera este bine cunoscuta pentru proprietatile sale de protejare a
pielii. Tonifica, hidrateaza si curata tenul. La acestea se adauga caracteristicile
Miere si scortisoara
19. Respiratie urat mirositoarepentru a avea respiratia proaspata toata ziua, dimineata faceti o gargara cu apa
calda in care a-ti amestecat o lingurita de miere si un pic de scortisoara.
20. Racealacei care sufera de o simpla raceala sau de una severa ar trebui sa consume o lingura
de miere cu lingura de scortisoara timp de trei zile; acest tratament are
capacitatea de a trata majoritatea tuselor cronice, a racililor si curata sinusurile.
21. Pierderea paruluipersoanele care sufera de pierderea parului sau de alopecie pot face urmatorul
tratament: inainte e baie aplicati pe pielea capului o pasta din ulei de masline, o
lingurita de miere si o lingurita de praf de scortisoara, tineti amestecul pe cap, aprox.
15 minute apoi clatiti bine.
22. Pierderea auzuluiconsumul zilnic de miere si scortisoara, seara si dimineata, poate imbunatati
considerabil auzul.
23. Pierderea in greutatemierea amestecata cu scortisoara a devenit un mod foarte popular de a pune capat
problemelor cu greutatea; luat de doua ori pe zi amestecul constand din miere, praf
de scortisoara si apa formeaza un tonic care suprima foamea, ajutand astfel la
pierderea greutatii; dac aplicm acest tratament n mod regulat, el va mpiedica
grsimea s se acumuleze n corp, chiar dac nu inem regim.
Miere si ghimbir
Ghimbir
Mierea si ghimbirul se utilizeaza pentru a trata o serie de afectiuni precum:
Afectiuni respiratorii: amestecul de miere si ghimbir este un excelent expectorant,
oferind o vindecare repida unei persoane suferinda de tuse, raceala, gat rosu sau nas
infundat.
Astm: se considera ca amestecul de miere, ghimbir si piper negru poate fi utiliza
pentru a atenua daca nu chiar pentru a trata astmul.
Miere
Indigestia: miere si ghimbir sunt disponibile pe piata
sub forma de tonic de ghimbir si miere; se considera
ca acest tonic sau sirop este un excelenta bautura
digestiva datorita proprietatilor digestive ale
ghimbirului; atat mierea cat si ghimbirul au
proprietati antioxidante, amandoua contribuind la
crestetrea sistemului imunitar al corpului; asadar
consumul unei lingurite din acest tonic este
extraordinar pentru persoanele care au probleme de
digestie.
Din aceasta cauza in multe parti ale lumii, dar mai
ales in India ghimbirul se intalneste in mai toate
gospodariile. Cea mai buna metoda de a consuma
ghimbirul este aceala de a amesteca o lingurita de
ghimbir cu una de miere.
In comert mai exista si bomboane din ghimbir si miere dar ele nu sunt la fel de bune
ca si produsul proaspat. Totusi aceste bomboane pot fi utilizate cu succes in calatorii
mai ales daca suferiti de "rau de masina".
Mierea poate fi adaugata ghimbirului pentru a-l face mai dulce. Mai mult mierea
poate fi adaugata in painea de ghimbir, la prajiturele din ghimbir, berea din ghimbir
si orice alt produs ce contine ghimbir.
iere si lapte
Lapte si miere
Ingrijirea pielii: atat mierea cat si laptele au proprietati antibacteriene si de curatire;
cand sunt luate impreuna aceste puteri sporesc, din aceasta cauza multe cosmetice
sunt facute pe baza de miere si lapte pentru a da un plus de stralucire tenului;
deasemenea o baie cu lapte si miere are efecte benefice asupra pielii intregului corp;
aceasta combinatie este utilizata in numeroase centre de infrumusetare din intreaga
lume;
Intarirea sistemului imunitar: un pahar cu lapte si miere baut in fiecare dimineata
ajuta la intarirea sistemului imunitar; lapte contine proteine iar mierea carbohidratii
necesari pentru o buna functionare a metabolismului; laptele si mierea confera
putere tuturor inclusiv copiilor si persoanelor in varsta
Prevenirea imbatranirii: combinatia de miere si lapte poate fi utilizata pentru pielea
intregului corp; in Grecia, Roma, India si Egiptul antic, oamenii beau lapte si miere
pentru a-si mentine vigoarea si tinerete; aceasta bautura era de multe ori numita
elixirul vietii
Proprietati antibacteriene: studiile eleborate paan in prezent au aratat ca mierea
combinata cu laptele au o mare putere de actiune asupra diversilor stafilococi, decat
mierea si laptele luate separat; mierea adaugata laptelui cald ajuta la tratarea
constipatie, a flatulentei si a problemelor digestive; ajuta si la tratarea problemelor
respiratorii
Insomnie: un pahar de lapte cald si miere inaite de culcare contribuie la un somn
linistitor
Lotiune cu lapte si miere
Se spune ca regina Cleopatra obisnuia sa faca baie in lapte si miere pentru a-si
pastra stralucirea si fermitatea pielii. Desi acest lucru reprezinta o extravaganta
pentru multi dintre noi, totusi puteti beneficia de proprietatile revigorante ale mierii
si laptelui cu ajutorul urmatoarei lotiuni pe care o puteti prepara la dumneavoastra
acasa. Preparati lotiunea in portiuni mici deoarece ce ramane nu poate fi pus la
frigider si reincalzit, deoarece toate proprietatile lotiunii se vor pierde.
Lapte
Mierea ingrasa?
Intre mit si realitate: ingrasa consumul de miere?
Daca "binevoitorii" tin neaparat sa va sperie cu privire la multele calorii pe care le
are mierea, pur si simplu ingnora-tii. Mierea este un aliment extrem de sanatos
folosit pe scara larga in medicina Ayurveda si Siddha. Este un adevarat sacrilegiu sa
comparati mierea cu zaharul rafinat.
Este adevarat ca ambele produse sunt dulci dar asemanarile sa incheie aici. Mierea
nu ingrasa. De ce? Pentru ca este un produs 100% natural, pe cand zaharul este un
aliment procesat foarte bogat in carbohidrati.
Daca va uitati in orice tabel cu valorile calorice ale produselor alimentare veti vedea
ca o lingurita de miere are o valoare calorica de 22 kcal pe cand o lingurita de zahar
are o valoare de 16 kcal.
Asadar, nu ar fi logic sa afirmam ca mierea ingrasa mult mai mult decat zaharul?
Raspunsul este nu. Poate nu ati stiu dar un aliment nu ingrasa doar in functie de
caloriile sale. Un aliment ingrasa foarte mult daca este procesat, nu daca este
integral precum mierea.
Mierea in stare sa naturala este compusa din carbohidrati in forma de fructoza,
glucoza, anumite cantitati de sucroza si alte zaharuri. Dar acesti carbohidrati sunt
prezenti in combinatie cu diverse vitamine, aminoacizi, minerale precum zincul,
magneziu, cupru, calciu, fier, potasiu si phosphor. Din aceasta cauza mierea este un
produs integral pe cand zaharul rafinat nu este altceva decat o sursa de carbohidrati
in forma pura.
Datorita continutului nutritional si a compozitiei carbohidratiilor sai, mierea se digera
mult mai greu in stomac. Zaharurile din miere sunt eliberate mult mai incet in sange
decat cele din zaharul rafinat. Cercetarile realizate pana acum au dovedit ca mierea
nu ingrasa deloc. Au fost realizate studii pe persoane care au consumat cate 5
lingurite de miere pe zi timp de o luna. La sfarsitul lunii s-a constatat ca persoanele
respective nu numai ca nu s-au ingrasat dar au fost si mai sanatoase, avand un nivel
al colesterolului mult mai scazut. Mierea nu ingrasa deoarece la fel ca fructele este
Un farmacist scotian a pus bazale unei diete pe baza de miere care ii ajuta pe cei
care doresc sa scapa de kilogramele in plus.
Mike McInnes, de 61 de ani, a descoperit aceasta dieta in timp ce se ocupa de
nutritia atletilor.
El a descoperit ca consumul de alimente bogate in fructoza precum fructele uscate si
mierea, ajuta la arderea grasimilor si la cresterea puterii musculare.
Corpul omenesc arde mai multe calorii in timpul primelor patru ore de somn decat o
face in cadrul oricarei activitati, chiar si a celor sportive. Mancarea a doua lingurite
de miere inainte de culcare si exercitii fizice de trei ori pe saptamana ajuta la
stimularea acestui proces.
McInnes sustine ca majoritatea afirmatiilor referitoare la pierderea in greutate nu
sunt corecte. El spune ca oamenii au impresia ca slabesc daca nu mananca seara sau
daca reduc consumul de carbohidrati si pe deasupra mai si petrec ore in sir in sala de
sport ca sa slabeasca.
McInnes afirma ca prin aceasta cura de slabire se ard doar grasimile. Si cel mai bun
moment pentru acest lucru il reprezinta primele patru ore de somn. Mancatul de
miere inainte de culcare activeaza procesul natural de recuperare a organismului
ceea ce determina arderea de grasimi. Acest efect este potentat si de realizarea de
exercitii de cate 15 minute de trei ori pe saptamana.
Aceasta dieta a fost testata de sportivi de performanta, scopul ei fiind acela de a
duce la un stil de viata sanatos nu doar la pierderea greutatii.
O dieta extrem de apreciata este cea pe baza de miere si otet de mere. Multi oameni
o evita deoarece pare destul de neplacuta la gust. Dar aceasta combinatie de otet de
miere si mere poate fi extrem de gustoasa daca ingredientele sunt amestecate in
proportia corecta. Gustul poate varia in functie de tipul de miere utilizat. Mierea de
trifoi este cea mai utilizata pentru acest tip de dieta dar si mierea de portocale si cea
din flori de mar poate fi utilizata doarece au un gust deosebit.
Conceptul de a utiliza miere si otet in curele de slabire a fost introdus de catre
doctorul Jarvis la sfarsitul anilor "50. Jarvis a publicat o serie de lucrari cu privire la
remedii naturiste pentru o serie de boli si dureri.
Reteta este una simpla: amestecati o lingurita de miere si una de otet de mere intrun pahar de apa. Beti un pahar de cel putin doua ori pe zi inainte de masa timp de
doua saptamani.
Puterea otetului este masurata prin aciditatea sa. Cu cat aciditatea este mai mare cu
atat otetul este mai puternic. Otetul de miere are o aciditate de 5-6% iar otetul alb
de bucatarie are o concentratie de 4-5%. Asadar oteul de mere este mult mai
puternic si are mult mai multe proprietati curative, dar trebuie sa fie diluat mult mai
mult decat otetul normal. Acizi din otet ajuta la neutralizarea factorilor care
determina cresterea in greutate si retentia de apa in organism.
uitati totusi ca acest remediu nu are efect fara o dieta echilibrata si in absenta
exercitiilor fizice.
Intrebari frecvente
1. De ce mor albinele dupa ce inteapa?
Albinele lucratoare mor dupa ce inteapa. Acele lor au o forma tubulara, ce pornesc
din abdomen si care pot contine oua. In momentul in care acul ramane infipt in
victima, abdomenul albinelor este practic sfasiat si astfel albina moare.
2. Ce contine veninul de albine?
Veninul de albine are o compozitie complexa, 75% din continutul sa fiind de origine
proteica si continua sa fie considerat cel mai eficace produs biologic impotriva
reumatismului. Studiul veninului cristalizat a evidentiat preponderenta componentei
organice de natura proteica (pana la 75 %), mai importante fiind melitina, apamina,
minimina, procaminele A si B, alaturi de care se mai gasesc lipide (fosfolipide),
glucide (glucoza, fructoza), minerale, enzime (fosfolipazele A2 si B, hialuronidaza,
lizofosfolipaza, glucozidaza), amine active (histamina, dopamina, noradrenalina),
aminoacizi liberi.
3. Cate oua depune o matca intr-o zi?
O matca poate sa depuna pana la 2000 de oua intr-o zi.
4. Cat de importante sunt albinele pentru agricultura mondiala?
Albinele sunt deosebit de importante pentru agricultura deoarece ele duc polenul de
la o floare la alta realizand in acest mod procesul de polenizare si fertilizarea
plantelor. Fara albine nu s-ar putea practica agricultura. O singura albina poate
poleniza 3 milioane de flori de mar; pe cale artificiala se pot poleniza doar 30000 de
flori de mar pe anotimp
cauza oamenii de stiinta au decis sa incruciseze cele doua tipuri ca sa obtine un tip
de albina care sa fie si docila si buna producatoare de miere. Din pacate a rezultat o
albina foarte agresiva care produce foarte putina miere. Veninul lor nu este mai
otravitor decat al altor albine, dar au obiceiul de a ataca in masa si de a-si urmari
victima pe distante foarte lungi. De aici deriva denumirea de albine ucigase.
13. Cand mor trantorii?
Trantorii nu culeg nectar, nu produc miere, nu curata stupul si nici nu il pazesc.
Scopul lor este acela de a se imperechea cu matca. La fel cum albinele lucratoare
mor dupa ce inteapa la fel si trantorul moare dupa ce se imperecheaza. Organele
sale genitale raman in corpul matcii.
14. Cat de mult pot trai albinele fara apa?
Albinele pot trai destul de mult fara apa deoarece in stup umezeala este destul de
ridicata.
15. Cand sunt albinele extreme de furioase?
Albinele sunt extrem de furioase atunci cand le este deranjat stupul. Din aceasta
cauza chiar si apicultorii experimentati poarte costume speciale cand lucreaza la
stupi. Trebuie stiut ca albinele devin agitate si cand vremea este una nefavorabila.
16. Care este dinstanta minima la care ar trebui sa fie amplasat un stup fata
de casa?
Nu exista o distanta standard.
17. Daca ar disparea toate albinele de pe suprafata pamantului care ar fi
consecintele pentru omenire?
Se spune ca omenirea s-ar stinge in 5 ani daca albinele ar disparea. Albinele sunt
principali polenizatori ai plantelor si in absenta lor, florile nu s-ar mai putea poleniza
si drept urmare nu s-ar mai realiza productia agricola.
18. Este importanta culoarea florii pentru albine?
Albinele nu vad culoarea florii, ci imaginea ultravioleta a florii, acesta fiind lucrul care
la atrage la o floare.
19. Cum si de ce fac albinele miere?
Albinele utilizeza nectarul pentru a produce miere. Nectarul are in compozitie apa in
proportie de 80%, la care se adauga unele zaharuri. Pentru a sorbi nectarul unei flori
albinele il sug cu ajutorul unei trompe, nectarul fiind apoi depozitat in stomacul lor.
Albinele au de fapt doua stomacuri. Unul care il folosesc pentru a depozita mierea si
stomacul utilizat pentru a produce digestia. Stomacul in care se depoziteaza mierea
are o capacitate de pana la 70 mg si cand este plin cantareste aproape la fel de mult
ca insasi albina.
Albinele se intorc la stup si dau nectarul albinelor lucratoare. Albinele lucratoare iau
nectarul din stomacul celor colectoare tot cu ajutorul trompei. Apoi albinele mesteca
nectarul aproximativ o ora. In acest timp enzimele din corpul albinei transforma
zaharurile complexe existente in nectar in zaharuri simple, astfel incat acesta devine
mai usor de digerat si mai putin sensibil la diverse bacterii atunci cand este depozitat
in fagure. Apoi albine depun nectarul in faguri, unde apa se evapora, rezultand un
sirop mai gros.
Albinele isi misca aripile pentru a determina uscarea rapida a nectarului. Cand
mierea are toate calitatile necesare, albinele inchid celula fagurelui cu un capacel de
ceara. Mierea se depoziteaza pana in momentul in care este mancata.
20. Ce se intampla cand intr-un stup sunt doua matci?
Intr-un stup nu ar trebui sa fie niciodata doua matci.
O noua regina este "fabricata" sa zicem de catre albinele lucratoare atunci cand
matca existenta este prea batrana sau moarta sau cand sunt prea multe albine intrun stup si o parte din ele trebuie sa roiasca. Asadar cand apare noua matca, o parte
din albinele lucratoare roiesc cu aceasta pentru a forma un nou "camin". Larve de
matci sunt hranite cu un anumit tip de laptisor de matca pentru a da noii "regine"
capacitatea de a depune oua.
Intotdeauna albinele au grija sa fie mai multe larve de matci, astfel asigurandu-se ca
cel putin una va reusi sa se dezvolte. Prima larva care reuseste sa iase din adapostul
sau le inteapa si omoara pe celelate care sunt inca in faza de cocon. Astfel se asigura
ca nu va mai aparea o noua matca in stup.
21. Cat de reprede zboara albinele?
Albinele pot sa zboare cu pana la 90 km/h.
22. Cand roiesc albinele?
Supraaglomerarea stupului reprezinta factorul principal care determina roirea
albinelor. O matca batrana sau o iarna blanda pot deasemenea determina albinele sa
roiasca. Un bun apicultor poate impiedica albinele sa roiasca.
23. Cum ne dam seama daca mierea pe care am cumparat-o este curata?
Mierea lichida este o miere tratata chimic. Mierea naturala se cristalizeaza usor.
Mierea naturala are cristale fine care se topesc repede in gura, pe cand cea falsificata
cu zahar are cristale care se topesc mai greu. Mierea falsificata este foarte dulce iar
daca are un gust de caramel, inseamna ca a fost incalzita direct pe flacara. Mierea se
mai inmulteste si cu glicerina.
Calitatea mierii poate fi testata cu ajutorul unei lingurite: se introduce lingurita in
borcan si se ridica- daca miere curge continuu este naturala iar daca se intrerupe si
curge sub forma de picaturi inseamna ca a fost falsificata.
24. Cum comunica albinele?
Albinele pot comunica prin asa numitele "dansuri". Acesta sunt utilizate de catre
albinele cercetase pentru a le informa pe culegatoare cu privire la locul unde se afla
sursa de nectar.
Prin vibratii sonore si miscari ale corpului ele exprima distanta, directia, timpul
necesar pentru a ajunge la locul respectiv si chiar si concentratia de zahar a
polenului. Matca anunta printr-un "cantec" iesirea din celula. Ea este cea care
transimite tuturor albinelor din stup anumite trasaturi genetice personale.
25. Sunt viespile capabile sa produca miere?
Nu, doar albinele produc miere.
8. Cand Alexandru cel Mare a murit, corpul sau a fost dus inapoi in Grecia intr-un
sicriu de aur umplut cu miere?
9. Albinele au un fel de banda magnetica in jurul creierului care le ajuta sa se
ghideze atunci cand zboara?
10. Utilizarea mierii si a altor produse apicole in scopuri terapeutice poarta numele
de apiterapie?
Copii pot sa inceapa practicarea apiculturii la aproximativ 9 ani. Cel mai important
lucru este acela ca micutii sa fie echipati corespunzator de cate ori lucreaza in
preajma albinelor.
Deasemenea, copii trebuie sa aiba grija la albinele moarte deoarece si acestea pot
intepa. Este bine sa aveti la indemana antialergice in cazul unei intepaturi.
Pentru inceput este important sa li se ofere copiilor de citit carti despre apicultura.
Bineinteles acestea trebuie sa fie scrise intr-un limbaj simplu, nepretentios, lipsit de
termeni stiintifici si daca se poate sa aiba multe imagini.
Copii trebuie sa stie cum sa desfasoara viata intr-un stup, ce rol au matca si trantorii
si care sunt atributiile unei albine lucratoare. Ei trebuie sa cunoasca nu doar
anatomia albinei dar si felul in care este construit un stup.
Asadar o buna activitate practica ar fi construirea unui stup. Copii pot invata cum sa
asambleze partile unui stup sau cum sa faca rame.
Lumea albinelor pe intelesul copiilor
Cred ca nu este copil care sa nu fi auzit de Winnie the Pooh. Ursuletul cel lacom care
a incercat sa fure mierea dintr-un stup de albine. Desi Winnie este un poznas si un
dragut, copii nu ar trebuie sa ii urmeze exemplu si sa fure mierea albinelor. Albinele
au si ele o lume a lor, pe care fiecare trebuie sa o cunoasca si sa o repecte.
Dupa cum toti copiii stiu Winnie the Pooh a incercat sa fure mierea unor albine a
caror stup se gasea in varful unui copac. Acesta este de fapt locul din natura unde
albine care traiesc in Europa isi construiesc stupul. Un copac cu scorbura ofera un loc
uscat, intunecat cu un acoperis din lemn, unde albinele isi pot fixa fagurii. Astfel ele
sunt protejate de soare si de ploaie. Scorbura le ofera si ventilatie desi albinele nu
prea au nevoie de aceasta deoarece au un sistem propriu de "aer conditionat" care
este foarte eficient. Intrarea in stup este destul de mica. Astfel, le este mult mai usor
albinelor care pazesc stupul sa il apere de viespi sau de albinele straine care vor sa
fure mierea. Albinele au nevoie de apa primavara pentru a dilua rezervele de miere
iat vara pentru a racori stupul.
Stupi artificiali
Toti copiii stiu ca albinele produc mierea. Din pacate multi copii nu stiu cat de mult
tebuie sa lucreze o albina ca sa produca mierea. Si mai putini stiu ca albina este o
insecta deosebit de inteligenta.
Intr-un stup se gaseste o regina, cateva sute de masculi numit trantori si cateva mii
de albine femele infertile numite albine lucratoare. Numarul total al albinelor dintr-un
stup este de aproximativ 80.000. Albinele lucratoare fac toate treburile intr-un stup.
Printre activitatile lor se numara: construirea fagurilor, curatarea si protejarea
stupului, harnirea reginei si a trantorilor, ingrijirea larvelor si hranirea lor cu laptisor
de matca, polen, si miere, construirea de celule in care regina depune ouale,
curatarea acestor celule, mentinerea caldurii si a umezelii in stup, colectarea de
polen, nectar si apa.
Haide-ti acum sa vedem ce fel de viata duce o albina lucratoare
In timpul scurtei lor vieti, albina lucratoare lucreaza aproape non-stop. Trebuie stiut
ca nimeni nu le invata pe albine ce au de facut. Incep sa lucrez de indata ce se nasc.
Ganditi-va cum ar fi daca un nou-nascut s-ar ridica din patul sau, si-ar face patul, sar spala si apoi ar avea grija de ceilalti bebelusi. Este ceva imposibil nu-i asa? Totusi
albinele sunt capabile de asa ceva, acesta fiind rezultatul unor mii de ani de
evolutie.
Albinele care danseaza
Profesori si elevi
Albinele se strang ghem pentru a-si tine de cald. Ele nici nu dorm nici nuj hiberneaza
dupa cum cred unii oameni.
17. Albinele si viespile fac parte din aceeasi familie?
Nu. Albinele fac parte din familia Apis iar viespile fac parte din familia Vespa.
18. In ce luni ale anului avem cele mai mari sanse sa vedem viespi?
In lunile August si Septembrie.
19. Sunt bondari mai mari, mai mici sau de aceeasi marime ca si albinele?
De regula bondariinpe care ii vedem sunt mai mari decat albinele- dar exista si
diferite tipuri de bondari dupa cum exista si diferite tipuri de albine
Intrebarile copiilor despre apicultura
Intrebarile urmatoare au fost formulate de catre elevi de scoala primara. Cele 78 de
intrebari au fost colectate si grupate. In prealabil elevilor li s-au explicat anumiti
termeni pentru a intelege despre ce anume este discutia.
Termenii explicati au fost:
Specie- un alt cuvant ce este utilizat pentru a desemna familia careia ii apartine
albina Casta- se refera la masculul, femela sau regina speciei sasu familiei respective
Colonie- grupul sau familia de albine care locuiesc impreuna intr-un stup sau cuib
Ghem- se refera la toate albinele care se strang unan alta pe timp de iarna pentru asi tine de cald In functie de raspunsuri, intrebarile au fost generalizate si grupate in
urmatoarele categorii
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
Respectati Albinele - copiii pot fi tentati sa se joace in jurul stupilor sau sa infiga
diverse obiecte in stupi. Pe langa faptul ca pericolele sunt mai mult decat evidente,
copiii trebuie invatati ca insectele sunt fragile si vulnerabile si au dreptul sa isi
construiasca casa in pace
Fii cu ochii in patru dar fii si calm in acelasi timp- cea mai buna metoda de a mentine
in siguranta atat copiii cat si albinele este aceea de a-i invata pe cei mici despre
mediul inconjurator. Spuneti-le sa fie atenti daca umbla desculti si explicati-le ca
albinele pot fi atrase de parfumuri puternice sau de zahar. Masculii de albine care nu
sunt dotati cu ace se pot comporta intr-un mod agresiv dar sunt inofensivi. ei au
ochii mai mari decat cei ai femelelor, nu sunt acoperiti de polen si le lipsesc dungile
preminente de pe abdomen.
Informati-va cu privire la miere- copiilor le place gustul dulce si bogat al mierii. Este
mult mai bine pentru ei sa consume miere decat zahar deoarece aceasta contine
vitamine. Oferindu-le miere de pe piata locala ajutati la dezvoltarea pietii locale de
miere. Fiti atenti totusi ca de multe ori mierea contine endosfere botulinice care pot
deveni active in stomacul copiilor sub 12 ani, de vreme ce acestora le lipsesc acizii
stomacali.
Faceti rezerva de apa- precum majoritatea creaturilor vii, albinele au nevoie de apa.
Sursele de apa umbroasa sunt cele mai bune. Adauga proprietatii tale o fantana sau
un mic iaz si ofera-i copilului tau oportunitatea sa priveasca viata salbatica in
actiune, Sarcina de a umple bazinul cu apa este una simpla si poate fi data in seama
celui mai tanar membru al familiei, care va invata responsabilitatea precum si
conexiunea cu natura.
Salvati albinele- este putin probabil ca multi dintre noi sa isi inconjure proprietatea
cu stupi. dar sunt multe lucruri pe care le putem face pentru a ajuta albinele
Renuntati la pesticidele si fertilizatorii pentru peluza- multe din chimicalele utilizte
pentru peluze si gradini sunt letale pentru albine, in timp ce altele pot sa le slabeasca
sistemul imunitar, permitandu-le parazitilor, bolilor si altor inamici sa le nimiceasca.
Asadar optati pentru fertilizatori organici, naturali si controlati biologic.
Cultivati plante care atrag albinele- asa cum multe plante au nevoie de albine pentru
polenizare, albinele au nevoie de plante pentru nectar si polen. dar nu tot ce este
verde este si bun. De fapt albinele tind sa fie atrase de flori de culoare albastra, mov
sau galbena. Cercetarile au aratat ca gradinile care au mai mult de 10 plante
atragatoare pentru albine primesc cei maimulti vizitatori.
Lasati buruienile sa creasca- multe buruieni obisnuite precum trifoiul sunt foarte
atragatoare pentru albine.
Despre albine
11 O colonie de albine este precum o gospodarie bine organizata,in care toti copii au
rolul lor de indeplinit.Intr-o colonie exista albine care fac curatenie, albine care
hranesc puietul, si albine care examineaza pe orcine care vin la intrarea in stup,
albinele care transporta afara din stup albinele moarte,etc
12 Nu
13 Da albinele isi folosesc picioarele destul de mult mai ales pentru a colecta si
strange polen.albina lucratoare are un element special numit cos de polen care este
localizat pe cea de-a treia pereche de picioare.
Despre matca
6 Regina este in mod normal singura albina care depune oua.Atunci cand lucrurile
merg rau intr-o colonie oalbina lucratoare poate depune oua.Regia ete foarte
importanta si devreme ce ea depune ouale ea este cea responsabila pentru
urmatoarea generatie de tinere albine si din martie pana in iunie ea poate
depune1000 de oua pe zi.Albina mascul adica trantorul are ca rol principal
imperecherea cu regina.
7 Cand o noua regina iese din larva vechea regina si alineaza un sir de albine si ele
pleaca cu ea ca sa gaseasca o noua casa-acest lucru este numit roire.noua casa
poate fi intr-un copac,sub un acoperis sau intr-un stup gol.Dupa aceasta noua regina
este conducatoarea coloniei originale.Viata si munca continua pana cand albinele se
decid din nou sa isi schimbe regina.
Despre miere
Despre polen
1. Ce beau albinele?
2. Beau albinele apa?
3. Cum ajunge nectarul in flori?
4. Cum au aflat albinele ca din nectar se face miere?
5. Din ce fel de flori colecteaza albinele nectar si polen?
6. Cum duc albinele nectarul inapoi la stup?
7. De ce depind albinele de polen?
Raspunsuri
1 si 2 Da albinele beau si ele mai ales multa apa calda. Ele beau orice fel de apa
care le vine in cale chiar si picaturi care ne cad de pe haine.
Un lucru deosebit este faptul ca o persoana le poate dresa ca sa vina sa bea apa intrun loc special amenajat. Eu am o galeata speciala cu un robinet pe care albinele o
pot utiliza pentru a obtine toata apa pe care o doresc. Albinele se pot ineca in apa
daca nu au ceva de care sa se tina. Avand un robinet care curge procesul de inecare
nu se poate produce.
3 si 4 Nectarul din flori este o parte a planului lui D-zeu. El ne-a dat un pamant
minunat si in fiecare zi putem invata de la el.
5 Albinele si florile depind unele de altele. Albinele ajuta la polenizarea florilor prin
raspandirea sau transportul polenului. Realizand aceasta munca au realizat ca pot sa
obtina mancare penru ele in nectarul florilor. De la unele flori albinele pot obtine
nectar si polen iar de la altele pot obtine doar polen sau nectar. Florile simple care au
parfum si sunt de oricare culoare in afara de rosu sunt preferatele lor
6 Acelasi raspuns ca si pentru intrebarea referitoare la necatar
7 Pentru albina polenul reprezinta proteinele iar nectarul carbohidratii adica zaharul
necesar pentru albine
Intepatura de albina
1. De ce ne inteapa albinele?
2. Care doare mai rau intepatura de albina sau cea de viespe?
3. De ce inteapa albinele mai mult decat viespile?
4. Care intepatura este mai periculoasa cea de viespe sau de albina?
5. Inteapa rau o albina sau o viespe?
6. Ce este mai usor de suportat intepatura unei albine sau a unei viespi?
7. Ce se intampla cu o albina dupa ce te inteapa?
8. Inteapa albinele doar persoanele care le enerveaza sau au si alte motive?
9. Sunt animalele ranite de intepaturile de albine?
10.Cum se cheama substanta care iti intra sub piele atunci cand esti intepat
de o albina?
11. Inteapa albinele mai tare, mai slab sau la fel in alte tari?
12. Exista vre-un medicament ce poate fi luat atunci cand esti intepat de o
albina?
13. Cum se cheama medicamentele care retin otrava?
14. Daca as fi batran si m-ar intepa o albina si nu as sti, as muri?
15. Este usor sa gasesti locul in care te-a intepat albina
Raspunsuri
1 si 8 Albinele inteapa mai ales oamenii care le deranjeaza cuibul.
2,3,4 si 6 Intepatura unei albine este destul de puternica si dureroasa, dar durerea
dureaza doar cateva minute. Intepaturile de albine si de viespi sunt diferite.
7 si 5 Albinele mor dupa ce inteapa, asa ca orice albina poate sa intepe doar odata.
Viespea pe de alta parte poate sa intepe de nenumarate ori. Oricare intepatura poate
fi periculoasa daca persoana este alergica.
9 Da, anumite animale pot fi intepate de albine. Intr-un anumit fel albinele au
preferintele lor. Se pare ca nu le plac cainii si cai dar prefera pisicile.
11 Puterea intepaturii variaza de la o albina la alta, dar situatia este asemanatoare
in toate tarile.
10, 12, 13 Cand o persoana este intepata o anumita substanta numita venin este
pompata in piele si in carne. Acest venin este stocat in ceea ce se cheama sac de
Intrebari capcana
Toate interactiunile care au loc intre copiii si albine nu se termina in stilul celei din
filmul My Girl in care a jucat M. Culkin. Reactiile alergice la intepaturile de albine sunt
destul de rare si sansele de a fi intepat de o albina sunt destul de mici, iar copiii pot
invata foarte multe de la albine.