89.

Organizarea morfo-functionala a sistemului motor: date generale, nivele ierarhice, functii

motorii
Cele mai evidente activitati ale SNC sunt miscarile.Organele efectorii sunt muschii, sub controlul
motoneuronilor alfa si gama.
Motoneuronii alfa: inerveaza fb extrafusale, contractile. Sunt de 2 tipuri:
-de tip I: se contracta lent, sunt rezistente la oboseala; se gasesc in structura muschilor postural=fb musc
tonice
-de tip II: se contracta rapid, sunt vulnerabile la oboseala, predomina in structura membrelor=fb musc
fazice
Motoneuronii gama: controleaza portiunile contractile ale fusului neuromuscular si tensiunea portiunii
sale receptoare. Sunt important pt ca prin activitatea lor se intretine tonusul muscular si totodata se
declanseaza activitatea informational proprioceptiva ce sta la baza perceptiei pozitiei corpului si
segmentele sale.
Nivele ierarhice: se deosebesc 4 nivele cerebrale ce sunt implicate direct in activitatea motorize:
1.nivelul ariilor motorize suplimentara si premotorie ale cortexului cerebral: cea mai intalta treapta
ierarhica; identifica obiectul miscarii, ii stabileste planul de desfasurare, o programeaza.
2.nivelul ariei motorii primare(aria 4 Brodman): placa turnata asupra careia converg programele elaborate
in ariile precedente si de la care pornesc comenzile spre motoneuronii din TC si maduva. Comenzile se
transmit prin caile piramidale.
3.Nivelul TC: cuprinde numerosi nuclei ce transmit descendent spre neuronii motori periferici,
modelandu-se activitatea. Ex: coliculii cvadrigemeni, nucleul interstitial, nucleul rosu, nuclei vestibulari,
nuclei din FR. Importanta acestui nivel:
-cel mai vechi system motor
-in nuclei sai sunt integrate mesaje provenite de la cele 2 nivele anterioare si cerebel
-nucleii TC preiau selective aferentele necesare ajustarilor postural de origine vestibulara; principal fct
motorize a TC este de mentinere a tonusului muschilor axiali
-o alta parte din mesajele periferice ajunse la nuclei TC este dirijata spre nuclei motori a inv cranieni,
inchizand arcuri reflexe.
-de la nuclei TC pornesc tracturi descendente spre motoneuronii medulari, organizate in cele 2 grupe ! si
B ale lui Kuypers.
4.Nivelul medular: cuprinde motoneuronii cornului anterior. Reprezinta tinta finala comuna a tuturor
tracturilor descendente, mai putin fibrele care fac sinapsa cu motoneuronii medulari. Cele mai multe
influenteza zona fundamental medulara. Unii din acestia trimit axonul in subst alba, unde coboara in
segmente medulare distal=interneuroni intersegmentari=propriospinali. Alti interneuroni pot facilita,

inhiba, ecluza, comanda sosita de la structurile superioare. Alti interneuroni se organizeaza in modele
neuronale ale unor miscari ritmice(balansul membrelor superioare in timpul mersului, alternante
miscarilor membrelor inferioare).
Cele 4 nivele prezinta caractere generale:
-ele sunt subordinate ierarhic, nivelul de deasupra il poate influent ape cel subiacent
-ele se pot subordona si in parallel, adica fiecare nivel poate actiona si independent
-fiecare nivel primeste aferente periferice, a.i. poate modifica natuza comenzii centrale
-la oricare nivel, comenzile central pot controla fluxul senzitivo-senzorial adus de caile lemniscale,
actionand asupra releelor sinaptice
-cele 4 nivele sunt cartografiate somatotropic
-asupra primelor 3 nivele, isi exercita actiunea reglatoare 2 structuri importante, cerebelul si corpul striat.

90.Organizarea morfo-functionala a sistemului motor: cai descendente cu origine in corticala

Sunt reprezentate de fasciculele cortico-spinale si cortico-nucleare, care impreuna alcatuiesc calea
piramidala.
Tracturile cortico-spinale: isi au originea in cortexul cerebral motor si premotor precum si din prima arie
senzitivo-senzoriala; rep axonii neuronilor din straturile corticale profunde. Fiecare tract contine 1-1,5
milioane de fibre: 30% pornesc din aria motorie primare 4 si intre ele 1/5 sunt axoni ai neuronilor lui
Betz, 30% iau nastere din aria premotorie 6 si alte 40$ pornesc din ariile sensitive 3,1,2 ale lobului
parietal. Toate patrund in central medular, spre capsula interna. Iesite din capsula interna, fibrele tractului
cortico-spinal patrund in portiunea bazala a pedunculului cerebral, ocupand 3/5 mijlocii ale acesteia. Se
angajeaza in bazisul pontin, unde fibrele tractului sunt rasfirate de nuclei pontini si de fb transversal
ponto-cerebeloase. La niv bulbului fb se regrupeaza intr-un tract masiv=piramida bulbar.In dreptul
jonctiunii bulbo-spinale se separa cele 3 fasc: 85%-fasc cortico-spinal lateral, se incruciseaza cu
simetricul si realizeaza decusatia piramidala, apoi coboara in cordonul lateral opus, ocupand portiunea
dorso-laterala a acestuia; 2%-nu se incruciseaza, trec in portiunea anterioara a cordonului lateral-este fasc
cortico-spinal antero-lateral sau fasc lui Barne; 8-13%-nu se incruciseaza, coboara in cordonul anterior al
maduvei, este fasc cortico-spinal anterior. La nivelul MS cele 3 fasc se comporta astfel:
1.fb fasc cortico-spinal lateral(pyramidal incrucisat): 55%-sfarsesc in reg cervical, 20%-se epuizeaza in
reg toracala si 25%-coboara pana in segmentele lombosacrate.
Toate fibrele cu originea in ariile corticale 6 si 4 fac sinapsa cu lamina VII. Prin intermediul
interneuronilor din lamina VII, fb tractului cortico-spinal lat exercita o influenta facilitanta pe
motoneuronii alfa si gama, in special pe neuronii flexori. Fb tractului cortico-spinal lat cu org in cortexul
parietal nu apartin sist motor. Fac parte din sist desc, de control al fluxului sensorial, ce controleaza
ecluzele medulare si trigeminale ale durerii.

2.Fb fasc cortico-spinal antero-lateral: fac sinapsa in laminele cornului post si interneuronii zonei
fundamentale
3.Fb fasc cortico-spinal anterior(pyramidal direct): act prin intermediul interneuronilor pe motoneuronii
mediali. Ele intaresc tonusul musculaturii spinale si a celei destinale centurilor membrelor. Fb nu coboara
sub nivelul meduvei cervical. Fb cu origine in ariile corticale 6 si 4 trimit colaterale spre releele altor
sisteme. Calea cortico-spinala, nu numai ca transmite comanda central necesara declansarii miscarii
voluntare, dar si intervine in modelarea sistemelor de control, cerebelos si striat, ale acesteia.
Sectionarea unilateral, duce la scaderea tonusului muscular din jumatatea centrolaterala a corpului,
pierderea indemanarii portiunii distal a membrelor si imposibilitatea de a executa miscari fine si precise.
Tractul cortico-nuclear(cortico-bulbar, geniculat): este tractul prin intermediul caruia nuclei motori a inv
cranieni primesc comenzi de la cortexul cerebral motor. Nuclei inv oculomotori III,IV si VI primesc
conexiuni foarte precise de la arii corticale specializate, frontale si occipital. Ceilalti nuclei motori, a inv
VII, V, XII si nucleul ambiguu, primesc comenzi prin intermediul tractului cortico-nuclear.Isi are originea
in aria fetei din cortexul motor primar, se angajeaza prin central medular, de aici patrunde in genunchiul
capsule interne. Intra in 1/5 int a bazisului pedunculului cerebral si apoi in tegmentumul ponto-bulbar, pt
a se termina in nuclei amintiti.
-nucleul motor al facialului inferior: inv muschii cutanati din inferioara a fetei
-nucleul motor al hipoglosului primeste fb de la emisferul controlateral si un nr redus de la cel
homolateral
-ceilalti nuclei motori ai nervilor cranieni V, al facialului superior: inerveaza muschii orbicular al
pleoapelor si frontal
91.Organizarea morfo-functionala a sistemului motor: caile descendente cu origine in trunchiul cerebral
In TC se gas structure a caror neuroni isi proiecteaza axonii sub forma de tracturi descendente pe
motoneuronii medulari.Asa sunt: coliculii cvadrigemeni, ncl interstitial, ncl rosu, ncl vestibulari, locus
ceruleus, ncl rapheus magnus, unii ncl ai FR.
H.Kuypers a propus impartirea tracturilor in 2 grupe: A si B.
Grupa A: intra toate tracturile din cordonul antero-lateral, cu exceptia tractului rubro-spinal. In traiectul
lor, ele lasa colaterale ncl nv cranieni III, IV, VI, IX si X. Se termina in subst cenusie difuz si bilateral pe:
interneuronii din port med a zonei fundam, interneuronii propriospinali cu axon lung, motoneuronii
mediali extensori sip e cei ce controleaza grupele muscular proximale ale membrelor. Functia acestor
tracturi este de a controla postura si centurile membrelor.
Grupa B: contine doar tractul rubro-spinal, care patrunde in cordonul latero-dorsal al maduvei. Lasa
colaterale ncl motori a inv cranieni VII si XII. La niv maduvei fb sale se termina pe: interneuronii din port
lat a zonei fundam, cei propriospinali cu axon scurt, pe motoneuronii lateral ice comanda miscarile
extreme distal ale membrelor. Functia este aceea de a modula activitatea muschilor distali ai membrelor si
cu precadere a flexorilor.

Tractul reticulo-spinal: exercita influente asupra motoneuronilor bulbar; deoarece primesc aferente de la
nivel cortical, acest tract constituie etapa finala a unui record mai lung cortico-reticulo-medular.
Tractul vestibule-spinal: cu org in ncl vestibulari lat si med, vehiculeaza comenzi in legatura cu
mentinerea echilibrului static si dinamic.Este esential amplitudinilor motorii care necesita un inalt grad de
coordonare(acrobati, gimnasti, etc).
Tractul tecto-spinal: cu org in special in coliculii superiori, joaca un rol in coordonarea miscarilor capului
in directia obiectivului visual.
Tractul interstitio-spinal: implicat in coordonarea vizuo-motorie.
De la ncl rapheus magnus: pornesc fb ce inhiba transmisia inf nocioceptive
De la ncl locus ceruleus: pornesc fb care sfarsesc sip e neuronii vegetative intermedio-laterali.
Tractul rubro-spinal: la reprezentat la om
92.Cai de conducere ale sensibilitatii cutanate de la nivelul trunchiului si membrelor.Sistemul
columnar dorsal
La niv MS e rep de cordonul post. Cuprinde 85% fb nervoase primare cu org in gg spinali air ad post ale
nv spinali. 15% din fb isi au org in neuronii din cornul post al MS=fb secundare. Fb primare: sunt fb de
tipul A-beta, mielinizate, groase, cu mare viteza de conducere. Formeaza manunchiul medial al rad post
ale nv spinali si patrund in maduva medial de zona marginala, apoi angajandu-se in cordonul post.Aici se
imp in: ramuri desc, ramuri recurente, ramuri ascendente.Fb asc lungi ale nv spinali sacrati, lombari si ale
ultimilor 6 nv toracali formeaza fasc gracilis(Goll), plasat med; incepand cu reg toracala sup a MS, lat
fasc Gracilis, in cordonul post se afla si fasc cuneat(Burdach)-este format din ramurile asc lungi ale
primilor 6 nervi toracali si ale celor 8 nervi spinali cervical. La niv bulbului, fb celor 2 fasc intalnesc ncl
columnelor dorsal, ncl gracilis si cuneat, unde fac sinapsa= deutoneuronul. Prin unii neuroni de releu din
ncl gracilis sau cuneat, informatia trece fara prelucrari majore spre thalamus, asigurand transmiterea cu
inalta fidelitate a mesajului. Prin altii, transmisia e blocata pt a impiedica aparitia asa-zisului zgomot de
fond=inhibitie de contrast. Axonii neuronilor de releu rep fb secundare ale caii. Se inflecteaza ventromedial si in 1/3 medie a bulbului se incruciseaza cu simetricii realizand incrucisarea lemniscusului medial
sau piniforma, apoi isi continua drumul spre thalamus sub forma unui fascicule ascendant=lemniscusul
medial.Difera in 3 segmente:
1.la niv bulbului: este plasat dorsal cailor piramidale; fb transporta sensibilitatea membrului inferior
2.la niv puntii: lemniscusul medial se aseaza la limita dintr bazis si tegmentum pontin.
3.la niv mezencefalului: lemniscusul medial se afla in tegmentumul acestuia.
La niv jonctiunii mezzo-diencefalice, lemniscusul medial I se alatura si tracturile spino-talamice care se
aseaza latero-dorsal fata de acesta, Impreuna patrund in thalamus. La niv ncl thalamic, fb lemniscusului
medial fac sinapsa in ncl ventral postero-lateral. Axonii neuronilor talamici se angajeaza prin bratul post
al capsule interne, apoi prin subst alba a emisferului si sfarsesc pe cortexul cerebral. Se termina in ariile
somestezice I si II.

93. Cai de conducere ale sensibilitatii cutanate de la nivelul trunchiului si membrelor. Sistemul
columnar antero-lateral
Sunt conduse informatii dureroase, termice si intr-o oarecare masura si cele tactile protopatice. Receptorii
sunt rep exclusive e terminatiile nervoase libere. Sunt sensibili la orice stimuli care produc distructii
celulare: mecanici, termici sau chimici. Efectele lor succed in cascada.
1.Prima faza are loc activarea primara a receptorului: eliberarea de K, sinteza de prostaglandine(PG) si de
bradikinina(BK), toate aceste subst activeaza receptori. PG-maresc sensibilitatea receptorilor durerosi.
2.A doua faza: potentialul de actiune din terminatiile nervoase se propaga nu numai spre nevrax, ci si spre
unele structure locale. La niv lor se elib subst P(SP)-prod vasodilatatie si edem neurogenic, crescand
acumularea de bradikinina. Subst P-degranularea mastocitelor, elib de histamine, effect chemotactic pt
leucocite si det eliberarea de serotonina prin act SP asupra plachetelor sangvine. Toate terminatiile nerv
libere rep ramificatii terminale ale fb nervoase de tipul A-delta si C. Fb A-delta sunt mielinizate, viteza de
conducere 5-20m/s, conduc durerea rapida acuta, cu localizare precisa. Fb C sunt amielinice, viteza 0,5-2
m/s, polimodale, conduc durerea lenta, rau localizata, resimtita ca o arsura continua.Cele 2 tipuri de fb Adelta si C, isi au originea in gg spinali.
Fibrele asc se comporta diferit:
-unele fac sinapsa in lamina I=> tractul neo-spino-talamic sau pino-talamic lateral
-unele patrund adanc in cornul post in laminele IV si V=> tractul paleo-spino-talamic sau spino-reticulotalamic sau spino-talamic anterior
-alte fibre fac sinapsa cu neuronii din laminele IV si V=> tractul spino-tectal, care urca spre coliculii
cvadrigemeni.
Tractul spino-talamic lateral: cea mai noua comp a sist, isi are org in lamina I, formata in special din fb de
tipul A-delta. Conduc durerea rapida. Axonii laminei I incruciseaza linia mediana si trec in cordonul
antero-lateral opus. Tractul urca sub tractul Gowers. La niv TC: in bulb-ocupa o pozitie periferica, in
tegmentumul pontin-isi pastreaza pozitia postero-laterala, in tegmentumul mezencefalic-impreuna cu
tractul spino-reticulo-talamic formeaza lemniscusul spinal. Se aseaza dorso-lateral lemniscusului medial
si impreuna ajung la thalamus. La niv talamusului: cele mai multe fb fac sinapsa in ncl ventral PL, altele
in ncl ventral caudal pervo-celular, alte fibre fac sinapsa in ncl post al talamusului. Axonii grupelor
nucleare talamice strabat bratul post al capsule interne si sfarsesc in ariile corticale somestezice I si II.
Tractul spino-reticulo-talamic: format din axonii neuronilor din laminele IV si V. Fibrele sunt de tipul Abeta, A-delta si C. Maj axonilor incruciseaza linia mediana, trec in cordonul antero-lateral opus, unde se
aseaza inaintea tractului spino-talamic lateral. Urcand prin TC, maj fb sfarsesc in ncl vegetative ai FR si
subst periapeductala. Putine fb ajung la thalamus. Ele se termina in ncl intralaminari. Proiectiile sunt
nespecifice, se termina difuz pe suprafata scoartei. Totodata se indreapta spre sistemul limbic si portiunea
bazala a creierului anterior.

Tractul spino-tectal: isi are originea in laminele IV si V, fiind o dedublare a tractului spino-reticulartalamic cu care urca pana la mezencefal. Aici fb sfarsesc in straturile profunde ale coliculilor superiori,
subst periapeductala si ncl FR.
94.Caile de conducere ale sensibilitatii tactile, termice si dureroase ale capului
Aproape toata sensibilitatea capului este vehiculata spre nevrax prin ramurile nervului trigemen.
1.Fibrele sensitive trigeminale primare: isi au neuronii de origine in gg trigeminal Gasser. Dendritele
formeaza ramurile sensitive ale celor 3 ramificatii trigeminale: nv oftalmic, nv maxilar, nv mandibular.
Subramificatiile ajung in contact cu receptorii din teritoriul trigeminal:
-toata pielea fetei dinaintea unei linii care uneste vertexul cu pavilionul urechii sip e marginea lateral a
barbiei
-dura mater din lojele ant si mij a cutiei craniene
-globul ocular, mucoasa nazala si cav bucala, 2/3 ant ale limbii
-pulpa dentara, gingiile, periodontiul dintilor
2.Neuronii de origine: fb senz ale nv VII, IX, X se gas in gg cranieni ai nr: gg geniculat al facialului, gg
intracranian al glosofaringianului, gg sup al nv vag. Ramificatiile senz ale VII si X contribuie la inervatia
concai urechii si conductului auditiv extern=zona Ramsay Hunt. Glosofaringian-> urechea medie, tuba
faringiana, impreuna cu vagul inv 1/3 post a limbii si mucoasa faringiana. Ramificatiile somestezice
vagale se distribuie mucoasei laringiene si esofagiene. Apartin sensib viscerale.
Axonii neuronilor gasserieni formeaza radacina senzitiva a trigemenului care patrund in nevrax la niv
fetei VL a puntii.Fb oftalmice se dispun dorsal, cele mandibulare se dispun ventral, cele maxilare se
dispun intermediar intre cele 2. La intrarea in tegmentum , toate fb se imp in ramuri desc si asc.
Cele descendente formeaza tractul trigeminal spinal: totalitatea fb trigeminale care transporta durerea si
temperature. Se indreapta spre ncl spinal al trigemenului. Extrem inf a acestui nucleu coboara pana in al
doilea segment medular. I se descriu 3 segmente: pars oralis, pars interpolaris, pars caudalis. Se comporta
diferit: pars oralis-sensib mucoasei bucale, pars interpolaris-de la niv pulpei dentare a dintilor si pars
caudalis-pote fi omologat cu cornul post al MS.
Cele ascendente fac sinapsa in ncl principal al trigemenului plasat in tegmentumul pontin. Aduc sensib
tactile cutanata a fetei, a unei parti din mucoasa bucala si sensib tactile a dintilor.
Nucleii trigeminal spinal si trigeminal principal rep al doilea neuron al caii sensib exteroceptive a fetei.
Axonii neuronilor din ncl constituie fb trigeminale secundare, care vor forma 2 fascicule asc cu destinatie
talamica: ventral si dorsal.
Fasciculul trigeminal ventral: cel mai important. Are org in ncl trigeminal spinal si in portiunea ventrolaterala a ncl principal. Fb incruciseaza linia mediana si se alatura lemniscusului median. La niv bulbului
se dispune dorsal, iar in punte si mezencefal se gas pe marg med. Tractul ventral cuprinde totalitatea
fibrelor care transporta sensib termo-algezica a capului.Iau nastere in pars caudalis si pars interpolaris a

ncl trigeminal spinal. Pars interpolaris rep deutoneuronul caii ce transporta durerea cu punct de plecare
din pulpa dentara.
Fasciculul trigeminal dorsal: alc din maj fb homolaterale cu org in portiunea dorso-mediana a ncl
principal. Acest tract urca prin portiunea dorso-laterala a tegmentumului mezencefalic pana la thalamus.
Din ambele tracturi se desprins colaterale pt FR.La niv talamusului: fb sensib termo-algezice fac sinapsa
in ncl post, interlaminari si ventral postero-medial. Fb trigeminale secundare cu org in pars oralis si in ncl
pontin principal, fac sinapsa in ncl ventral postero-medial.
3.Proiectia corticala: are loc in zonele repartizate fetei din ariile somestezice SI si SII.
95.Sensibilitatea somestezica proprioceptiva
Este forma de sensibilitate prin care se dobandesc informatii asupra pozitiei precise a segmentelor
corpului, a directiei si amplitudinii miscarii si a gradului de contractie muscular. Proprioreceptorii sunt
rep de fusurile neuromusculare, corpusculii tendinosi Golgi, corpusculii lui Paccini, ai lui ruffini,
terminatii nervoase libere.
Aferentatia periferica si central este constituita din fb groase, mielinizate de tipul A-beta si A-gama.
Sensibilitatea proprioceptiva inconstienta este transportata numai la cerebel.
Caile sensibilitatii proprioceptive constiente a trunchiului si membrelor
Protoneuronul: se gas in gg radacinilor post ale nv spinali. Axonii lor intra in manunchiul medial al
acestor radacini si apoi patrund in cordonul post al maduvei. De aici drumul sensibilitatii va fi diferit
pentru superioara si inferioara.
1.Sensibilitatea proprioceptiva din jumatatea inferioara a corpului: este adusa la maduva de nervii spinali
sacrati, lombari si ultimii 6 nervi toracali., urmeaza sa faca sinapsa in ncl thoracic al lui Clarke(al doilea
neuron). Axonii trec in cordonul lateral homolateral , se alatura fasc spino-cerebelos dorsal. Ajung in
bulb, se angajeaza in pedunculul cerebelos inferior, fac sinapsa in nucleul Z a lui Brodal-Pompeiano care
rep al treilea neuron. Nucleul Z este asezat rostral nucleului gracilis. Axonii participa la incrucisarea
piniforma si se alatura lemniscusului median, facandu-se sinapsa in nucleul ventral postero-lateral al
talamusului(al 4lea neuron).
2.Sensibilitatea proprioceptiva constienta a membrului superior si a jumatatii superioare a trunchiului:
este adusa la maduva de fibrele nervilor spinali cervical si primii 6 toracali. Ele patrund in cordonul
posterior al maduvei si intra in constitutia tractului cuneat. Ajunse in bulb fac sinapsa in nucleul cuneat(al
doilea neuron). Iau parte la incrucisarea piniforma si apoi la formarea lemniscusului median, intalnind al
treilea neuron in nucleul ventral postero-lateral al talamusului. Proiectia se termina in zonele
corespunzatoare ale ariilor somestezice I si II.
Caile sensibilitatii proprioceptive constiente a capului
Este condusa spre nevrax in special de ramurile trigeminale. Particularitati:
-asigura inervatia proprioceptiva a muschilor extrinseci ai ochilor

-aferentele proprioceptive ale articulatiei temporo-mandibulare intra in structura nv auriculo-temporal

-restul aferentelor proprioceptive trigeminale isi au protoneuronul in ncl mezencefalic al trigemenului.
Prelungirile dendritice ale neuronilor din acest nucleu parasesc nevraxul si se alatura: nv mandibular si
ramurilor sale, nv maxilar si ramurilor sale
96.Organizarea sistemului vestibular
Receptorii vestibulari sunt:
1.Maculele otolitice din utricula si sacula: detecteaza pozitia capului in raport cu forta gravitational.Sunt
receptori pt echilibrul static.
2.Crestele ampulare din ampulele celor 3 canale semicirculare membranoase, care receptioneaza miscarile
capului-rol in coordonarea miscarilor globilor ocular in raport cu miscarile capului. Sunt receptorii
echilibrului dinamic.