Lista subiecte embriologie, sem II

Lp 1
1.
2.
3.
4.
5.
6.

Derivatele mugurilor faciali

Dezvoltarea nasului
Septarea gurii primitive
Derivatele arcurilor branhiale
Derivatele pungilor faringiene
Dezvoltarea campului mezobranhial ( dezvoltarea limbii si a glandei tiroide )

SUBIECTUL 1: Derivatele mugurilor faciali

Mugure frontal

Mugure nazal medial

Mugure nazal lateral

Mugure maxilar

Mugure mandibular

Solz frontal
Parte rostrala a septului nazal
Portiunile moi de la nivelul fetei
Septul nazal
Oasele nazale
Dosul si varful nasului
Portiunea mijlocie a buzei
superioare cu filtrum, tubercul si
fraul buzei superioare
Incisivii superiori si gingia
corespunzatoare
Osul incisive (palatal primar)
Papilla incisive
Oasele lacrimale
Aripile nasului
Lama ciuruita a etmoidului
Masele laterale ale etmoidului
Cornetele nazale
Maxilla zigomatico-palatina
Placile palatine
Dintii superiori(exceptie incisivii)
Gingia corespunzatoare
Partile superioare ale obrajilor
Partile laterale ale buzei
superioare
Mandibula
Dintii inferiori si gingia
Corpul limbii
Buza inferioara
Barbia
Podeaua cavitatii bucale
Partea inferioara a obrajilor

SUBIECTUL 2: Dezvoltarea nasului

Nasul se dezv din materialul mugurelui frontal care da nastere oaselor nazale;
mugurii nazali interni care formeaza apexul si dorsum nasi; mugurilor nazali
externi care formeaza cartilajele nazale, concha sup, mij, inf, aripile nasului si
partile lat-nazale pana la unghiul medial al pleoapei
Aparitia cav nazale are loc in timpul sapt VI, cand placodele olfactive devin
tot mai adanci dat cresterii mugurilor nazali invecinati, devenind fosete
olfactive care patrund in mezenchimul subiacent, transformandu-se in santuri
si apoi in canale olfactive.
Fiecare canal olfactiv are un orificiu anterior=narina primitive si unul post
obstruat de membrane oro-nazala (faza de sac olfactiv)
Prin resorbtia membrane oro-nazale, in sapt VII, canalele olfactive se deschid
direct in cav orala primitiva prin choanele primitive. Acestea sunt situate de-o
parte si de alta a liniei mediene, post de palatal primar
Odata cu formarea palatului secundar, la sf sapt VIII, si cu dezv cav nazale,
choana definitive se situeaza la jonctiunea dintre cav nazala si faringe
Piramida nazala initial lata si turtita, cu narinele obdurate, situate ventral isi
capata aspectul definitive odata cu alungirea dorsului nasului si pozitionarea
definitive a choanelor
Sinusurile paranazale se dezv ca niste diverticuli ai peretilor nazali ce se
extend inspre maxilla, etmoid, os frontal si os sphenoid, alcatuit 4 perechi de
sinusuri paranazale: frontal, etmoid, maxilar, sphenoid
Primele se formeaza sinusurile maxilare, luna IV, cavitatile rezultate au
dimensiuni mici la nastere, dar se expansioneaza in interiorul maxilarului in
perioada copilariei
Sinusurile etmoidale, apar in luna V, dar nu se dezvolta complet
inainte de pubertate, sinusurile sfenoidale se dezvolta ca extensii ale
sinusurilor etmoidale, dupa nastere, in primul an de viata si continua sa se
expansioneze in perioada copilariei
Sinusurile frontale apar la varsta de 5-6 ani si isi maresc dimens in per
adolescentei; fiecare sinus frontal e alc din 2 spatii independente, cu origini
diferite, care nefiind fuzionate dreneaza separat
Sinusurile paranazale ating maximul de dezvoltare la pubertate
Fizionomia umana a fetei se contureaza o data cu dezvoltarea sinusurilor
SUBIECTUL 3: Septarea gurii primitive
Prezinta 3 faze:
1. Faza piscina
2. Faza amfibian
3. Faza mamifer
1. Faza piscina :
O comunicare larga a canalelor olfactive cu gura primitive

 Gura primitive are aspectul unei cavitati commune respiratorii si

bucale cu contur neregulat, limitata lateralde mugurii maxilari si
inferior de mugurii mandibulari
Pe fata interna a fiecaruia dintre cei doi muguri maxilari se observa
cate un process palatin asemanator cu o lamella ce se dezvolta caudal,
de-o parte si de alta a limbii care ocupa cea mai mare parte a gurii
primitive. In timpul fazei 1, rolul santului olfactiv este pur olfactiv

2. Faza amfibian:
Coanele primitive sunt foarte apropiate de narine si buza superioara,
iar peretele despartitor dintre cele doua canale olfactive formeaza un
sept nazal median osos care devine partea mediana a plafonului gurii
primitive deci un inceput de separare a gurii primitive de cavitatea
nazala
Palatal primar, osos, constituit printr-o extensie a procesului
intermaxilar formeaza planseul cav nazale, separand incomplete cav
orala de cav respiratory rep prin cele 2 canale olfactive care comunica
intre ele
Odata cu cresterea si adancirea arcului mandibular, in sapt VIII, limba
se deplaseaza caudal si permite ascensiunea proceselor palatine.
Acestea ascensioneza, ajung in pozitie orizontala, fuzioneaza pe linia
mediana si formeaza palatal secundar.
Proc palatine fuzioneaza ant cu palatal primar, la acest niv persistand
foramen incisive ca o demarcatie intre palatal primar sic el secundar
Palatal moale nu este complet dezvoltat, astfel incat persista
comunicarea dintre cavitatea respiratory sic ea orala
In fara 2, canalul olfactiv capata rol respirator
3. Faza mamifer:
Sapt VIII-X, se edifice palatal moale si nazofaringele iar cele 2 cavitati
nazale sunt despartite atat intre ele cat si de cavitatea orala.
Palaul moale se formeaza printr-un process de fuziune al celor 2
procese palatine, care progreseaza de la extreme lor ventral catre cea
dorsal
Mezenchimul din portiunea dorsal a palatului secundar se condenseaza
pt a da nastere valului palatin, luetei, musculaturii palatului moale si
nazofaringelui
Odata cu form palatului moale, ectomezenchimului de la niv mugurelui
frontal si mugurilor nazali mediali prolifereaza alc septul nazal median;
acest sept creste caudal, fuzioneaza cu fata sup a palatului dur si a
palatului moale, separand cav orala de cav nazala si cav nazale intre
ele.
Linia de sutura este in forma literei Y, situate in plan median
La inceputul lunii III est mica in comparative cu neurocraniul, datorita
absentei sinusurilor paranazale si dimensiunii reduse a mandibulei
SUBIECTUL 4: Derivatele arcurilor branhiale
NR

PARTILE MOI DERIVATE

PARTILE DURE DERIVATE

3

NERVUL

ARC

DIN ARCURILE
BRANHIALE

DIN ARCUL BRANHIAL

Muschii masticatori:
temporal, maseter,
pterg med, lat
M digastrics
M tensor al palatinului
M tensor al
timpanului
Muschii mimicii:
buccinators,
auricular, frontal,
platisma, orbicularul
ochiului si gurii
Pantecele post al m
digastrics
M stilohioidian
M scaritei
M stilofaringian
M constrictor
faringian sup
M cricotiroidian
M ridicator al valului
palatin
M constrictori ai
faringelui

Cartilaj primitive
Meckel
Mandibula
Lig sfenomandibular
Ciocanul(maleus)
Nicovala(incus)
Lig ant al ciocanului

CRANIAN
CARE
DESERVESTE
ARCUL
BRANHIAL
Nervul
trigemen (V)

Scarita(stapes)
Proc stiloidian
Lig stilohioidian
Coarne mici hioid
Port sup a corpului
osului hioid

Nervul facial
(VII)

Coarnele mari hioid

Port inf a corpului
osului hioid
Cartilajele
laringiene: tiroid,
cricoid, aritenoide,
corniculate,
cuneiforme

Nervul
glosofaringian(I
X)
N larngeu sup,
ram din n
vag(X)

M intrinseci ai
faringelui

N laringeu
recurrent, ram
din n vag(X)

SUBIECTUL 5: Derivatele pungilor faringiene

Punga I

Punga II
Punga III
Punga IV
Punga V

Epiteliul ce captuseste cav timpanica si trompa lui

Eustachio
Foita interna a timpanului
Fonsila palatine (amigdalele)
Timusul
Paratiroidele inf
Paratiroidele sup
Corpul ultimo branhial care incorporate in tiroida
formeaza celulele parafoliculare C, secretoare de
calcitonina

SUBIECTUL 6: Derivatele campului mezobranhial

 Limba, datorita reg sale, prez 2 regiuni diferite ca structura si functie,

separate prin santul terminal
Portiunea coresp celor2/3 ant ale limbii, situate ant de V-ul lingual,
constituie corpul limbii-portiunea orala, cu rol in masticatie
Mucoasa lingual de pe supraf corpului limbii este caract de prezenta papilelor
gustative
Portiunea post, faringiana, numita si radacina limbii, are rol in deglutitie; la
acest niv se afla glandele si tesutul limfoid (tonsil lingual)
Portiunea bucala se dezvolta din 3 muguri lingual
Mugurele lingual median (tuberculul lingual Hiss) apare in decursul sapt IV,
intr-un spatiu situate ventral, intre arcurile branhiale 1 si 2
In decursul sapt VII, mugurii lingual pereche se unesc cu tuberculul lingual
impar pe care il vor acoperi; in aceasta perioada, radacina limbii care este rep
prin copula, formata din fuziunea extreme ventral ale arcurilor branhiale
La niv santului impar ce separa copula de tuberculul impar se afla foramen
caccum, locul de origine al diverticulului tiroidian
Dupa formarea sa in decursul sapt VI, limba creste foarte mult in toate
directiile, incat pe supraf ei inf se delim un sant adanc ce o separa de arcul
mandibularr
Limba devine astfel libera si mobile in reg ei bucala
Diferentierea musculaturii limbii are loc in sapt VII din materialul ultimelor 3-4
somite occipital, origine dovedita prin inervatia asigurata de nervul hipoglos
Primii muschi care se diferentiaza din mezenchimul local sunt cei extrinseci:
m geniohioidian, din a carui masa primitiva apar muschii genioglos si hioglos
Muschii intrinseci ai limbii apar spre sf lunii II