FIZIOLOGIA

LEUCOCITELOR
= elemente figurate sanguine nucleate
= 4000-9000/mm3
VARIAII ALE NUMRULUI DE LEUCOCITE
Leucocitoz (>10000/mm3)
- fiziologic: la sugari, gravide
patologic: boli infecioase i inflamatorii
leucemie, tumori
Leucopenie (<4000/mm3)
- fiziologic: la vrstnici, n stri postinfecioase
patologic:
b. infecioase (ex. febr tifoid, parotidit epid.)
afectarea mduvei hematogene (radiaii, medicamente, substane toxice)
CLASIFICARE
granulocite: neutrofile, eozinofile, bazofile
agranulocite : monocite
limfocite
Formula leucocitar
Segmentate neutrofile
eozinofile
bazofile
Limfocite
Monocite

Adult
52 - 74%
0 - 4%
0 1%
25 35%
4 9%

Copil - 1 an
25 40%
1 4%
0 - 1%
50 70%
4 - 9%

LEUCOCITELE
FROTIUL SANGUIN
FIZIOLOGIA SERIEI GRANULOCITARE
Seria granulocitar:
precursori +
celule adulte granulocitare N, Eo i B
existente n:
MH snge, esuturi.
HEMATOPOEZA
GRANULOPOIEZA
Implica:
1.Factorul de stimulare a coloniilor granulo-monocitare (GM-CSF)

= pp. produs de limfocite T, macrofage, celule endoteliale, fibroblati

- stimuleaz creterea + diferenierea progenitorilor N, Eo i Mo
2.Factorul de stimulare a coloniilor de granulocite (G-CSF)
= polipeptid produs de macrofage, celule endoteliale, fibroblati
- stimuleaz formarea de colonii de granulocite (N)
Reglarea granulocitopoiezei
3.Interleukine
4. Hormoni:
STH, TSH, h. tiroidieni, androgeni ef. stimulator
ACTH, glucocorticosteroizii ef.inhibitor (Eo)
GRANULOCITELE NEUTROFILE
= 52-74% in formula leucocitara
Neutrofile granule citoplasmatice
1. Etapa medular= 12-14 zile
2. Etapa sanguin = cteva ore
Neutrofile circulante = 1/2
Neutrofile marginale = celulele care ader la endoteliul venular
3. Etapa tisular = 4-5 zile
- ncepe dup traversarea peretelui vascular prin diapedez
migreaz n zone de maxim expunere a organismului cu mediul extern - mucoase :
tract respirator
tract digestiv
tract urinar
piele
Cinetica granulocitelor
Dupa ce parasesc maduva hematogena PMN-urile trec in circulatie unde raman in medie 7 ore
dupa care le intalnim in tesuturi
In sange PMN-urile sunt distribuite aproximativ egal intre un compartiment circulant si unul
marginat Numararea leucocitelor evidentiaza compartimentul circulant. Celulele marginate pot
intra in circulatie cand creste debitul circulator (efort, emotii, administrare de epinefrina.
Intrarea PMN in tesuturi se face independent de prezenta sau absenta inflamatiei.
Neutrofilele activate participa la procesul inflamator ca fagocite si celule secretorii ale caror
produsi de secretie pot contribui la mecanisme secundare ale distructiilor tisulare.
Functiile si proprietatile neutrofilelor
1. Marginatie
2. Diapedeza

3. Chemotaxie
4. Mobilitate
Proprietile granulocitelor
Marginaia si rostogolirea = dispunerea de-a lungul pereilor vaselor mici (venule postcapilare)
i deplasarea lor prin rostogolire.
Aderena = capacitatea de fixare la nivelul endoteliului vascular; se realizeaz prin intermediul
unor molecule de adeziune exprimate att de leucocite, ct i de celulele endoteliale (integrine,
selectine).
Mobilitatea = funcia de locomoie; se realizeaz prin emitere de pseudopode i micri
ameboidale
Functiile si proprietatile neutrofilelor
= funcia principal, intervine n aprarea organismului contra infeciilor (= prima linie de
aprare)
= inglobarea i distrugerea de particule din mediul extracelular
Etape:)
1. Marginaia i aderarea granulocitelor de celulele endoteliale de la nivelul venulelor
postcapilare
2) Diapedeza = traversarea printre celulele endoteliale spre esut
3) Chemotaxia = micarea direcionat ctre focarul inflamator (prin emiterea de pseudopode pe
direcia de naintare)
indus de ageni chemotactici sau chemoatractani:
bacterii i produse bacteriene
complexe antigen-anticorp
produi de degradare tisular (ai colagenului i fibrinei)
enzime ale coagulrii i fibrinolizei
mediatori ai inflamaiei: leucotriene, PAF(platelet activating factor)
Funciile granulocitelor neutrofile
1.Fagocitoza
4) Fagocitoza propriu-zis :
Opsonizarea = fixarea agentului bacterian de opsonine (IgG sau fraciunea C5) din ser;
favorizeaz ingestia bacteriei.
Ingestia particulelor
- N emite pseudopode care nconjoar particula vezicul citoplasmatic digestiv
(fagozom)
lizozomii care conin substane bactericide fuzioneaz cu fagozomul fagolizozom
Digestia si bactericidia

DIGESTIA n fagolizozom: distrugerea ag. bacterieni fagocitai sub aciunea enzimelor

lizozomale
BACTERICIDIA= distrugerea agentului ingerat, prin:
mecanisme O2-dependente: prin RLO puternic bactericizi
mecanisme O2-independente: sisteme bactericide neoxidante (proteaze, lizozim, lactoferin)
Functiile neutrofilelor
Bactericidia prin mecanisme O2 dependente
1. NADPH + O2 ====> O2- + NADP + H+ ---NADPH oxidaza
2. O2- + O2- + 2H+ ====> O2 + H2O2 --superoxid dismutaza
3. H2O2 + Cl/Br/I- ====> HOCl/Br/I + OH- -- myeloperoxidaza
4. HOCl + O2- ===> Cl- + O2 + OH5. H2O2 + Fe+2 ===> Fe+3 + OH- + OH Reactia Fenton
H2O2 + Hb-Fe+2 ===> Hb-Fe+3 + OH- + OH mediata de Hemoglobina
H2O2 + O2- ===> O2 + OH- + OH- Reactia Haber Weiss
6. HOCl + H2O2 ===> HCl + H2O + 1 O2 oxigen singlet
7. NO + O2- ===> ONOO- nitric oxide, peroxinitrit,
Functiile neutrofilelor
1. fagocitoza
Influentata de :
Suprafata particulei (rugoasa- in favoarea procesului)
Sarcina electrica ( pozitiva- in favoarea procesului, suprafata leucocitelor fiind negativa)
Actiunea opsoninelor, sistemului complement, componentelor sistemului kininic si fibrinolitic
toate cu rol chemotactic pozitiv
in favoarea procesului: [H+] (aciditatea -)
Temperatura (TCCa++ (Ca++
Hormoni (T3, T4, estrogeni
Produsi de Inflamatie
Funciile granulocitelor neutrofile
2. Funcia de secreie
transcobalamin-I (1-globulin care transport vitamina B12)
interleukine (ex. IL-1, cu rol n inducerea febrei)
mediatori lipidici
Funciile granulocitelor neutrofile
Mediatorii lipidici: PAF, acid arachidonic , thromboxan leukotriene(LTB4), acid
hidroxieicosatetranoic (HETE)
Reprezinta: - agenti chemotactici,
- activatori celulari

- modulatori ai raspunsului
Influenteaza:- reglarea proceselor trombotice
- vasoconstrictia si vasodilatia,
- febra,
- durerea
Variaii ale numrului de granulocite neutrofile
Neutrofilie
fiziologic: nou-nascut, gravide
patologic: infecii i inflamaii acute,
leucemie granulocitar cronic,
intoxicaii cu substane toxice sau medicamente,
unele tumori
Neutropenie
- infecii bacteriene i virale (inclusiv septicemii)
- afectarea mduvei hematogene prin radiaii, substane chimice toxice sau medicamente
GRANULOCITELE EOZINOFILE
Eosinofilele
Continutul proteic al granulelor din citoplasma eozinofilelor include urmatoarele elemente:
-Proteina bazica majora (MBP)
-Proteina cationica eozinofilica (ECP)
-peroxidaza eozinofilica(EPO)
-Eosinophil-derived neurotoxina
Eosinofilele
Actiunile proteinelor granulare :
1.MBP induce degranularea mastocitelor si bazofilelor
- este implicata in remodelarea nervilor periferici
2.ECP - realizeaza pori toxici In membrana celulelor tinta prin care vor patrunde alte molecule
citotoxice in interiorul celulei
-poate inhiba proliferarea celulelor T
- are rol supresor asupra productiei de anticorpi de catre limfocitele B s
-induce degranularea mastocitelor
-stimuleaza secretia de mucus si glicozaminoglicani a fibroblastilor
3.EPO - formeaza specii reactive ale oxigenului si azotului promovand stresul oxidativ si
implicit moartea celulara prin apoptoza si necroza
1) Etapa medular = 11- 12 zile
2) Etapa sanguin = cteva ore
3) Etapa tisular = cteva sptmni
- ncepe dup ce eozinofilele prsesc circulaia printr-un proces de diapedez
sediile preferate = organele care au o suprafa de contact cu mediul extern:

piele,
plmni,
tract gastro-intestinal.
Cinetica granulocitelor eozinofile
Se dezvolta si se matureaza in maduva hematogena din precursori mieloizi ca raspuns la actiunea
unor citochine (IL3, IL5, GM-CSF)
Inainte de a parasi maduva osoasa produc si inmagazineaza in granulele secundare numeroase
prtoteine P
Trec in circulatie unde raman 4-12 ore si apoi migreaza in tesuturi la locul unor procese
inflamatorii sau in arii parazitate ca raspuns la actiunea unor citochine (eotaxin-1, eotaxin-2) and
leucotrienes (LTB4)
Activarea eozinofilelor o realizeaza citochine eliberate din seturi specifice de limfocite T helper:
IL3, IL5, GM-CSF
Fuctiile eozinofilelor
1. Producere de:
- specii reactive ale oxigenului
- mediatori lipidici (eicosanoizi din leucotriene si prostaglandine,
- enzime(elastaza),
- factori de crestere (TGF beta, VEGF, PDGF),
- citokine (IL1, IL2, IL4, IL5, IL6, IL8, IL13, TNF alpha)
2. Activitate antivirala prin ARN-azele din granulele lor
3. Indepartarea fibrinei din zona inflamata prin producerea de profibrinolizina
Fagocitoza;
Actiune antiparazitara
5. Mediatori ai raspunsurilor alergice cu implicare in patogenia asmului bronsic alaturi de
bazofile si mastocite
6. Implicate in rejectia alografelor, neoplazie, prezentarea antigenului catre limfocitele T.
Fagocitoza - particulariti:
factorii care determin chimiotaxia eozinofilului sunt:
- complexele imune antigen-anticorp ( rol mai
mare n reaciile imune)
- fibrina, enzime proteolitice, histamina
activitate bactericid mai redus dect N
eozinofilele pot fagocita i bacterii sau fungi, dar sunt mai puin atrase de acestea dect N
particip la distrugerea paraziilor (chiar dac nu i poate fagocita, eozinofilul se ataeaz de
acetia i elibereaz la exterior granulaiile care conin o substan cu puternic aciune citotoxic
(proteina bazic major).
Eozinofilie
- n boli alergice (urticarie, astm bronic alergic, rinite alergice)
- n boli parazitare

- n afeciuni dermatologice (eczeme, psoriazis)

n leucemia cu eozinofile
GRANULOCITELE BAZOFILE
Basofilele
Cinetica granulocitelor bazofileCiclul de via al B - asemntor celui al N, Eo
Se dezvolta si se matureaza in maduva hematogena din precursori mielocitari ca raspuns la
actiunea unor citochine D (IL3, IL5, GM-CSF( IL-3 participa la diferentierea celor mai multe
dintre leucocite dar are un rol particular in formarea bazofilelor )
Reprezinta aproximativ 0.01% 0.1% din leucocitele circulante
- Etapa tisular implica patrunderea lor in piele, ci aeriene, tract gastro-intestinal, membrane
bazale epiteliale i endoteliale.
Basofilele
In urma activarii elibereaza continutul granulelor:
histamina,
proteoglicani (e.g. heparina si condroitina),
Histamina si proteoglicanii sunt depozitate in granule in timp ce alti compusi vor fi
generati in urma activarii.
enzime proteolitice (e.g. elastaza si lisofosfoflipaza.
secreta mediatori lipidici , leukotriene si citokine, fiecare contribuind in procesul inflamator.
sunt o importanta sursa de citochine , ( IL4 care este considerata a avea un rol critic in evolutia
alergiilor si in producerea de Ig E)
Basofilele
Functii:
-prin continutul in heparina se opun coagularii
-prin continutul in histamina promoveaza aprovizionarea cu sange a tesuturilor
-contribuie la severitatea reactiilor alergice; datorita prezentei unui receptor pe suprafata celulara
ce leaga strans IgE se confera un raspuns selectiv al acestor celule fata de substante straine
-participa in reactiile inflamatorii
-par sa participe la controlul activitatii limfocitelor T mediind magnitudinea raspunsului imun
secundar
-au putere redusa de fagocitare
Variaii ale numrului de
granulocite bazofile
Bazofilie - n reacii inflamatorii,
- reacii alergice (ex. Urticarie)
- leucemii acute i cronice

= celule specializate
n aprarea organismului
- include:
precursorii din MH
monocitele din snge
= 4-9%
macrofagele din esuturi
Monocitele
Morphologie:
Sunt mononucleare mari, cu citoplasma abundenta, albastra-gri in coloratia Gimsa, continand
granule mici roz si uneori discrete vacuole
Nucleul are forme variate de la cea ameboidala la cea de bob de fasole sau chiar de potcoava
uneori segmentata.
Cromatina este reticulara sau usor condensata
Cele mai multe sunt mai mari decat leucocitele invecinate putand avea dimensiuni intre 10 si30
m in diametru)
Monocitele
Cinetica:
Se formeaza in maduva osoasa hematogena din precursori numiti monoblasti
Trec apoi in sange ramanand in torentul circulator 1-3 zile dupa care migreaza in tesuturi. In
sange reprezinta intre 3 si 9% din totalul leucocitelor circulante
Aproximativ jumatate sunt depozitate in splina
In tesuturi se matureaza devenind diverse tipuri de macrofage
Celul stem pluripotent
Celul stem mieloid
CFU-GM, CFU-M
Monoblati = celul cap de serie
Promonocite
Monocite = celule cu 10-15m,
nucleu mare,
citoplasm fumurie
granulaii fine, azurofile

1) Etapa medular = 5-6 zile

2) Etapa sanguin = 3 zile - 2 compartimente
central, circulant
marginal: celule care vor migra n esuturi (prin diapedez)
3) Etapa tisular
sub influena micromediului local - proces de postmaturaie al Mo => macrofage:
dimensiunile cresc de aproximativ 5 ori
crete capacitatea de fagocitoz
Macrofagele fixe, tisulare
= o populaie heterogen de celule
Exemple:
celulele Kupffer din ficat
macrofagele alveolare din plmni
celulele Langerhans din piele
celulele microgliale din creier
celulele mezangiale din rinichi, etc.
1. Aprare fagocitoz
= sistemul de aprare antimicrobian (imunitate nespecific)
Macrofagele fagociteaz:
microbi, inclusiv microbi intracelulari (ex. bacilul tuberculozei)
unele virusuri
parazii cu dimensiuni accesibile macrofagelor.
. Fagocitoza elementelor figurate
macrofagele de la nivelul splinei - rol n eritrofagocitoz, ndeprtarea L i T alterate
macrofagele din mduv i ficat - rol n eritrofagocitoz
Monocite
FUNCIILE SISTEMULUI
MONOCITO-MACROFAGIC
2. Iniierea rspunsului imun
- macrofagele funcioneaz ca celule prezentatoare de antigen: inglobare Ag prelucrare Ag
expunere Ag pe suprafaa recunoaterea antigenului de ctre limfocitele T (care recunosc
numai antigene prelucrate)
3. Modularea rspunsului imun
- macrofagele produc substane care stimuleaz producia de limfokine (ex. IL-1, TNF) de la
nivelul limfocitelor T; limfokinele la rndul lor moduleaz activitile macrofagelor
macrofagele produc IL-1, care stimuleaz transformarea limfocitelor B n plasmocite secretoare
de anticorpi

4. Funcie secretorie i de modulare a reaciei inflamatorii

- secret mediatori pro-inflamatori:

PG
PAF
enzime proteolitice
- secret IL-1 i factorul de necroz tumoral (TNF) care provoac febra (aciune asupra
centrului reglator al to din hipotalamus)
- secret factori care stimuleaz formarea granulocitelor i monocitelor (GM-CSF, G-CSF, MCSF), precum i a limfocitelor (IL-1, IL-6, TNF)
Variaii ale numrului de monocite
Monocitoza n
boli infecioase (ex. endocardita bacterian, tbc, febr tifoid),
convalescen dup boli inf. Acute
Neoplazii
Monocitopenie
dup corticoterapie,
n aplazia medular

= componenta celular major din esuturile limfatice

= celule mici/mijlocii/ mari, n funcie de gradul lor de maturare;
nucleul mare, rotund sau oval
citoplasm redus, culoare albastru deschis.
!recircul ntre snge i organele limfatice
SERIA LIMFOCITAR
Leucocite cu rol fundamental in raspunsul imunologic,
Clasa neunitara morfologic si functional de celule mononucleare
Formate in maduva hematogena, se matureaza in organele limfoide
Circula intre sange si tesuturi in cateva randuri independent de prezenta antigenelor; reprezinta
25-35 % din leucocitele circulante; Intr-un moment 2% dintre limfocite se afla in sange si 50% in
splina; Timpul lor de circulatie = 30 min. astfel cele mai multe dintre limfocite trec prin sange
intr-o singura zi.
sange organe limfatice periferice (splina,ganglioni limfatici,tesutul limfatic al mucoaselor),
mai putin tesuturi nelimfatice ganglioni limfatici regionali vase limfatice eferente ductul
toracicinapoi in circulatia sanguina
SERIA LIMFOCITAR
Caracteristici morfologice

Pe frotiul de sange colorat Giemsa limfocitele au un nucleu mare violet inconjurat de o banda
fina de citoplasma albastra ca cerul senin.
Nucleul-central, rotund sau usor incizat, cu cromatina in benzi groase,neregulate, ce mascheaza
nucleolii
Citoplasma- redusa cantitativ, mai abundenta la formele mari;
pot prezenta halou perinuclear
Dimensiunile lor variaza intre 7 si 20 microni;
80-90% sunt limfocite mici, 10-20%limfocite mari
SERIA LIMFOCITAR
Caracteristici citochimice
Citoplasma limfocitelor
Contine
- cantitati mari de ARN
Fosfataza acida
Esteraza acida
Beta-glucuronidaza
SERIA LIMFOCITAR
Functional exista trei tipuri majore: limfocitele T, limfocitele B si limfocitele NK
Fenotipul imun
Markeri de identificare permit diferentierea intre limfocitele T si B precum si diferitele lor
subclase functionale
- Markeri panantigenici pe suprafata membranelor tuturor subpopulatiilor limfocitare
indiferent de stadiul de dezvoltare
Markeri de maturare, sintetizati si represati succesiv
Markeri de activare exprimati in timpul raspunsului imun
Flow citometria identifica subclasele limfocitare in functie de prezenta pe suprafata celulara a
unor combinatii de proteine-imunoglobuline sau a unor markeri de diferentiere (CD- cluster of
differentiation )

SERIA LIMFOCITAR
Limfopoeza=proces de diferentiere si maturare de la celule stem la limfocite B, T si NK,
dependent de interactiunile intre elementele celulare si umorale ce formeaza micromediul
limfopoetic
Organele limfatice primitive sau centrale sunt reprezentate de maduva si timus; aici se produce
diferentierea de la celule precursoare la limfocite virgine sau de repaus, independent de
prezenta antigenelor

Limfocitele de repaus sunt eliberate in circulatie si vor migra in organe limfatice secundare sau
periferice, arii burso sau timo-dependente (ganglioni limfatici, splina, amigdale, T. limfatic
asociat mucoaselor
In organele limfatice secundare sau periferice se produc in urma stimularii antigenice :
-completarea maturarii limfocitelor,
-activarea lor cu expansiune clonala si manifestari functionale
SERIA LIMFOCITAR
Stadiile de diferentiere si maturare limfocitara:
Progenitori
Precursori limfocitari
Limfocite mature virgine sau de repaus
Limfocite mature activate de antigene
Limfocite diferentiate terminal cu exprimare functionala
SERIA LIMFOCITAR
Diferentierea si maturarea limfocitelor B

Celula stem limfoida

- capacitate mare de proliferare
- prezinta la suprafata membranei anumite antigene , sintetizate si represate succesiv pe
parcursul procesului de proliferare
Etapa de precursor B
Etapa de limfocit B de repaus
-se matureaza independent de prezenta Atg.
-isi secreta Ig M de suprafata
-nu poate sintetiza Ig M anticorpica
-are panantigene,exprima molecule de adeziune, receptori pentru factori de crestere,
pentru complement, etc
-nu se mai divid
SERIA LIMFOCITAR
Diferentierea si maturarea limfocitelor B

4. Etapa de limfocit matur

-se produce in organele limfatice periferice
-maturizarea se face dependent de antigen
-implica: recunoasterea Atg.,
activarea limfocitara,
diferentierea terminala

Recunoasterea antigenului
implica sinteza si exprimarea receptorului de recunoastere (Ig D). Exista Atg. ce pot fi
recunoscute direct de limfocitul B si altele ce pot fi recunoscute doar prin cooperare cu limfocitul
T helper si macrofage
Activarea limfocitara
e declansata de legarea Atg. de receptorul B de recunoastere, prin intermediul celulelor
prezentatoare de Atg. care vor secreta IL-1 stimuleaza Lf Thproduce IL-2 si IL4stimuleaza proliferarea Lf B producand 5-15 generatii de limfocite B- fiice.
Limfocitele activate exprima alti receptori pentru factori de crestere, citochine, noi interactiuni
celulare
Diferentierea terminala implica:
-generare de efectori B, plasmocite cu viata scurta, specializate in sinteza unor mari cantitati de
Ig anticorpice
-generare de celule B cu memorie imuna, viata lunga. Acestea recircula prin sange si tesuturi si la
un nou contact cu acelasi antigen asigura raspuns anticorpic rapid, eficient, secundar
Imunoblast B plasmoblast preplasmocit plasmocit
SERIA LIMFOCITAR
Diferentierea si maturarea limfocitelor T

-celula progenitoare din maduva osoasa hematogena populeaza timusul

-In timus, in lf T se codifica receptorul de recunoastere antigenica (TCR-Tcell receptor) care
dobandeste specificitate, se diversifica interactionand cu antigenele proprii, invata sa tolereze
antigenele proprii si sa le recunoasca pe cele straine
In functie de antigenele pe care le exprima exista doua subpopulatii cu profil functional diferit
- limf T helper/inducer CD4+
- limf T supresoare/citotoxice CD8+
In organele limfatice periferice se realizeaza:
-legarea antigenului
-activare
-exprimarea functiilor efectorii
Fixarea antigenelor se face pe receptorii specifici de recunoastere ceea ce declanseaza modificari
biochimice, fenotipice si morfologice
Activarea conduce la: proliferari celulare
producere de limfochine
amplificarea raspunsului imun
Celulele efectorii sunt imunoblastii T care dupa 5-10 cicluri mitotice formeaza 2 compartimente:
-Limfocite T efectoare
-Limfocite T de memorie

Limphocytes
SERIA LIMFOCITAR
Roluri
Limfocite B producere de anticorpi
Limfocite T
1.Limfocite T helper
- sunt limfocite reglatoare, care moduleaz activitatea Lf B i T
- recunosc Ag prelucrat de macrofage i alte celule prezentatoare de antigen
coopereaz cu Lf B => favorizeaz activarea, proliferarea, diferenierea Lf B
2.limfocite T supresoare
3.Limfocite T citotoxice
= Lf T efectoare, mediaz rspunsul imun celular
intervin n:
- citoliza celulelor infectate cu ag. patogeni intracelulari
(virusuri)
- citoliza celulelor neoplazice
4.Limfocite NK
Limfocite
Se numesc limfocite B pentru ca la pasari se matureaza in bursa lui Fabricius '.
In urma activarii, limfocitele B cells se multiplica si se diferentiaza I n plasmocite si celule cu
memorie.
Celulele cu memorie pastreaza informatia unei agresiuni astfel incat o noua intalnire cu aceasta
bsa le gaseasca pregatite. Sunt mai multe celule cu memorie decat celula originala B din care au
provenit fiin astfel o rezerva folositoare si eficienta.
Plasmocitele produc anticorpi, proteine care se leaga de antigene inactivandu-le si impiedicand
efectul lor nociv.
Limfocite
Secretia de anticorpi
La prima intalnire cu antigenul-raspuns primar- limfocitele B secreta cantitati mici de Ig M
monomera iar plasmocitele secreta cantitati mici de Ig M polimera
Dupa indepartarea antigenului limfocitele B de memorie raman inactive pana la un nou contact
cu acelasi antigen
La un nou contact plasmocitul diferentiat sintetizeaza si secreta cantitati mari de Ig de diferite
clase in cadrul raspunsului imun secundar.
Un limfocit B respectiv un plasmocit produc numai anticorpi cu o singura specificitate. Se pot
produce anticorpi specifici impotriva tuturor determinantilor antigenici existenti
Tipurile principale de anticorpi sunt Ig M, Ig D, Ig G, Ig A, Ig E, cu proprietati biologice diferite
Limphocite
Tipuri :
1.limfocite.T-Helper ,cu efect stimulator. Prezinta la suprafata membranei o proteina de
suprafata CD4, si de aici denumirea acestora de limfocite T CD4+ .

Activarea lor necesita prezentarea antigenului de catre moleculele de histocompatibilitate

MHC Class II de pe membrana celulei prezentatoare de antigen
In urma activarii produc interleukin-2 (IL-2) ce activeaza limfocitele B inducand un raspuns
specific.
Role of the helper T cell - Recognition
SERIA LIMFOCITAR
Efectul helper induce:
-proliferarea limfocitelor B, diferentierea in plasmocite si secretia de anticorpi
-expansiunea clonala a limfocitelor T, exprimarea functionala a limfocitelot T citotoxice, de
hipersensibilitate tardiva si supresoare
-activarea macrofagelor
Limphocite
2. lymphocite T Supresoare
Au rol in blocarea imunitatii mediata de limfocite T spre sfarsitul reactiei imune inhiband
limfocite T autoreactive ce au scapat procesului de selectie negativa in timus .
Secreta limfochine care inhiba activitatea limfocitelor B si T impiedicad sistemul imun a se
autodistruge.
SERIA LIMFOCITAR
Efectul supresor implica:
-prevenirea reactiilor imune excesive
-protectie fata de reactii autoimune
-pastrarea tolerantei imunologice
se manifesta atat legat de imunitatea umorala scazand productia de anticorpi cat si in imunitatea
celulara reducand proliferarea celulara dar si exprimarea citotoxicitatii
Limphocite
3.Limfocite T de memorie pot lua nastere prin activarea celulelor T primare sau prin
transformarea limfocitelor T helper sau supresoare dupa ce acestea si-au indeplinit functia
Limfocitele T de memorie asteapta o noua aparitie a unui antigen specific moment in care vor
putea asigura un raspuns rapid si specific.
Limphocite
4.Limfocite T citotoxice, omoara celule.
Prezinta pe suprafata membranei proteina de suprafata CD8 si de aici denumirea de limfocite T
CD8+
Aaaceste celule recunosc antigenele prezentate de moleculele de histocompatibilitate MHC Class
I ,fiind activate de antigenele prezentate de orice celula infectata de bacterii sau virusuri.

Cand sunt activate distrug celula care le-a prezentat antigenul.

Limphocite T
Celule T citotoxice specifice
-intervin tardiv in imunitatea tumorala sau alogena
-actioneaza specific pe celula tinta ce poarta antigene fata de care a fost sensibilizata
-dupa recunoasterea antigenului se diferentiaza in celula efectoare
-coopereaza cu un subgrup de limf Th
-sunt inhibate de limf Ts
-produc citoliza prin contact direct cu celula tinta prin procese enzimatice ce determina
fragmentarea AND, citoscheletului, mitocondriilor, suprimarea pompei ionice
-dupa liza se desprind de celula tinta, raman activate si produc alte lize
Limphocite T
Efectul citotoxic
Este raspunsul celular declansat de:
-celule straine alogene
-celule tumorale
-celule proprii modificate prin infectii virale sau bacteriene
Efectorii sunt celule NK si limf T citotoxice
SERIA LIMFOCITAR
Celule NK
-Au activitate citotoxica spontana antivirala, antitumorala (previn dezvoltarea tumorilor
incipiente, limiteaza metastazarea, elimina tumorile iradiate).
-Au actiune nespecifica, independenta de recunoasterea antigenelor
-Nu poseda compartiment de memorie imuna
-Activitatea lor este amplificata de actiunea unor citochine: IFN-gama, IL2, factor stimulator NK
Limphocytes
Sunt parte a sistemului imun inascut ,
Actiunea lor nu este legata de prezenta unui antigen specific.
distrug oricare celula care prezinta caracteristicile unei celule periculoase . simt ca este ceva in
neregula si hotarasc transformarea ei in tinta I
O concentratienscazuta a moleculelor de histocompatibilitate MHC Class I poate reprezenta un
astfel de semnal.
Fiecare celula nucleata prezinta in mod normal aceste molecule si absenta lor este considerata un
semnal ca ceva nu este in ordine
-daca celula a fost infectata de un virus va produce mai putine MHC Class I.
-o celula canceroasa care are un ritm de divizare accentuat va produce mai putine astfel de
proteine .
SERIA LIMFOCITAR
Celule NK- mecanism de actiune:

Se leaga de celula tinta prin molecule de adeziune

Produce liza celulei tinta sub actiunea unor enzime litice din granulele continute (perforine)
In prezenta ionilor de calciu perforina perforeaza membrana celulei tinta cu formare de pori prin
care vor patrunde in celula factori citotoxici (TNF) care activeaza endonucleazele ce
fragmenteaza acizii nucleici si factori litici ce produc liza osmotica.
Alte functii ale NK:
-secreta limfochine implicate in reglarea raspunsului imun si a hematopoezei
FIZIOLOGIA TROMBOCITELOR
= cele mai mici elemente figurate ale sngelui
= fragmente citoplasmatice anucleate de megacariocite cu origine n mduva osoas hematogen.
- au capacitatea de a adera la pereii vaselor sanguine lezate i de a forma agregate celulare =>
rol n hemostaz.
CSP
Celula stem mieloid
CFU-Meg (uniti formatoare de col. megacariocitare)
Megacarioblastul
Megacariocitul bazofil (promegacariocitul)
Megacariocitul granular
Megacariocitul trombocitogen
prin fragmentare
Trombocitele adulte.
Un megacariocit trombocitogen elibereaz ntre 2000-10000 de trombocite.
- este dependent de masa i numrul de trombocite circulante.
Scderea numrului de trombocite circulante
reglare rapid - mobilizarea depozitului splenic de trombocite (= 1/3 din nr. total trombocite
circulante)
reglare ntrziat - cu durata de 3-5 zile;
= stimularea formrii de trombocite sub actiunea unor factori stimulatori ai trombocitopoiezei
1. Trombopoietina (Tpo)
- este produs n principal de ficat
- n circulaie se fixeaz pe receptorii specifici de la nivelul trombocitelor circulante, dup care
este rapid inactivat.
- nr. trombocite circulante => Tpo libera => activarea trombopoiezei.
nr. trombocite circulante => fixarea excesiv a Tpo efectelor Tpo asupra
trombocitopoiezei.
Rol: orienteaz celulele stem spre linia megacariocitar.

2. Citokine
Citokine cu efect de stimulare a trombocitopoiezei:
- IL-3, GM-CSF - efect de stimulare asupra cel. progenitoare;
IL 3, IL-6, IL-7 i IL-11- poteneaz efectul Tpo de orientare a celulelor stem spre linia
megacariocitar.
Citokine cu efect de inhibare a trombocitopoiezei:
- factorul de cretere i transformare (TGF)
- factorul de necroz tumoral (TNF)
- interferon (IFN)
- Nr. trombocite circulante = 150.000-400.000/mm3
- Durata de via = 8-10 zile
- La subiectul normal:
2/3 n circulaia general
1/3 n splin = rezervor de trombocite
La nivelul splinei:
- trombocitele cu volum i funcii trombocitare , sunt degradate de ctre macrofagele splenice
- fiziologic, sunt distruse doar trombocitele mbtrnite
- patologic: n caz de splenomegalie: intensificarea distruciei plachetare splenice =>
splenectomia = manevr terapeutic
Trombocitele = fragmente citoplasmatice anucleate
= 2 - 5 m,
grosimea = 0.5 - 1 m,
volumul mediu = 5.8 m3 .

La MO
- zon central granulomerul (cromomerul), cu granulaii azurofile
Trombocite dispuse izolat sau grupate
La ME - 3 zone
1. Zona periferic este alctuit din:
glicocalix = GP cu rol de receptori (pentru ADP, trombin, serotonin, adrenalin, PG, factori
plasmatici ai coagulrii)
atmosfera periplachetar - deasupra glicocalixului
= factori plasmatici ai coagulrii adsorbii pe suprafaa membranei plachetare
membrana celular
Zona submembranoas
sistemul de membrane

2. Zona citoplasmatic = zona contractil

- conine proteine cu rol n
meninerea formei de disc a trombocitelor neactivate
modificarea formei trombocitelor activate (disc form sferic cu prelungiri),
n secreia plachetar i
retracia cheagului (actina, miozina, trombostenina)
STRUCTURA MORFOFUNCIONAL
3. Zona organitelor = zona cu funcia predominant secretorie
Granulele dense
Rolul unor componente:
Adenosine diphosphate (ADP) este important in recrutarea si activarea trombocitelorin locul
destinat adeziunii trombocitare .
Serotonina reduce sangerarea la nivelul leziunii vasculare prin inducerea vasoconstrictiei.
Ionii de Calciu induc schimbarea formei trombocitelor stimuland contractia scheletului actomiozinic si reprezinta un cofactor esential in cascada coagularii.
Ionii de Calciu reprezinta si un cofactor pentru phospholipasa C, implicata in producerea de catre
trombocite a thromboxaneuluiA2, un inductor potent al agregarii trombucitare si al
vasoconstrictiei.
Fosfolipidele membranelor trombocitare se pot transforma sub actiunea phospholipazei C. in
acid arachidonic care poate fi convertit sub actiunea ciclooxigenazei trombocitare in
endoperoxizi iar acestia, sub actiunea tromboxan sintetazei dau nastere tromboxanului A2.
Aspirina (acidul acetilsalicilic ) inhiba activarea trombocitara acetiland ireversibil
cyclooxygenaza si impiedicand formarea de catre trombocite a thromboxanului A2 .
Celulele endoteliale inhiba activarea trombocitelor si vasoconstrictia convertind endoperoxizii la
prostaciclina, un potent inhibitort rombocitar si vasodilatator prin actiunea enzimei prostacyclin
sintetazei. Prostacyclina celulelor endoteliale activeaza adenylate cyclaza crescand concentratia
intracelulara de cyclic adenosine monophosphate (cAMP), care va scadea cantitatea de calciu
intracelular inhiband astfel activarea trombocitara .
Un alt medicament, dipiridamol, un inhibitor al fosfodiesterazei ,inhiba activarea trombocitara
prin cresterea concentratiei trombocitare a cAMP inhiband degradarea cAMP sub actiunea
fosfodiesterazei .
Granulele alfa
Rolurile unor componente:
Factorul 4 plchetar (PF4) contribuie la formarea cheagului prin inactivarea heparan sulfatului
endogen la nivelul celulei endoteliale
PDGFeliberat de trombocite la locul leziunii vasculare intensifica procsele reparatorii prin
stimularea fibroblastilor si a cresterii celulelor musculare netede.
factorul de crestere si transformare TGF si factorul de crestere endotelial vascular (VEGF)
induc reparatia peretelui vascular stimuland proliferarea celulelor endoteliale si a
miofibroblastelor.

FUNCIILE TROMBOCITULUI
Roluri:
n hemostaza primar - oprirea iniial a sngerrii i formarea dopului hemostatic plachetar.
in hemostaza secundar (coagulare) - activitatea procoagulant
3. n reglarea fibrinolizei
4. n meninerea integritii peretelui vascular
1. Rol n hemostaza primar - oprirea iniial a sngerrii i formarea dopului hemostatic
plachetar.
aderare, agregare i metamorfoz vscoas
ADERARE TROMBOCITARA
AGREGARE TROMBOCITARA
Functiile trombocitare
FUNCIILE TROMBOCITULUI
2. Rol n hemostaza secundar (coagulare) - activitatea procoagulant prin:
adsorbia la nivelul atmosferei periplachetare a factorilor plasmatici activai implicai n
mecanismul intrinsec al coagulrii (XII, XI, X, VIII, V) rol de protecie (mpiedic
inactivarea lor de ctre proteazele plasmatice)
eliberarea factorilor trombocitari coninui n compartimentul granular n cadrul procesului de
secreie plachetar.
Prin factorii trombocitari,trombocitele intervin n :
- susinerea mecanismul intrinsec al coagulrii (ex.fosfolipide, fibrinogen trombocitar)
- retracia cheagului (trombostenina)
- repararea leziunii vasculare (ex. Factori de cretere PDGF)
3. Rol n reglarea fibrinolizei
- pe suprafaa lor are loc interaciunea dintre plasminogen i activatorii acestuia
- n cursul secreiei plachetare se elibereaz PAI-1
4. Rol n meninerea integritii peretelui vascular
Trombocitul aprovizioneaz endoteliul cu:
metabolii ai acidului arahidonic
factori de cretere (ex. PDGF) care cresc viabilitatea celulelor endoteliale
1. MODIFICRI CANTITATIVE
Trombocitopenii- sub 100.000/mm3.
=> tendin crescut de sngerri spontane, mai ales hemoragii cutanate (peteii, echimoze) i
mucoase (epistaxis, gingivoragii)
hipoplazie/aplazie medular: Rx, medicamente, toxice
deficit de trombopoietin
distrucie accelerat
Splenomegalie

Trombocitoze - peste 400.000/mm3

=> risc crescut de fenomene trombotice
- fiziologic: n efortul fizic,
- patologic: dup intervenii chirurgicale majore, n procese inflamatorii i neoplazice, n
splenectomie
Tromboza
2. MODIFICRI CALITATIVE (TROMBOPATIILE)
pot fi
ereditare sau
ctigate (boli mieloproliferative cronice, renale, hepatice, dup administrarea unor medicamente
- aspirin, antiinflamatoare, antibiotice).
Ex.
defecte de activare
defecte de aderare - boala von Willebrand
defecte de agregare - trombastenia Glanzmann
defecte de secreie - a corpusculilor deni sau a granulailor .