CONTABILITATE

1. Suntei interesat s devenii acionar la ntreprinderea AVNTUL S.A. Din surse

mai mult sau mai puin oficiale aflai urmtoarele informaii:
capitalul social al ntreprinderii este de 500 mld. lei i a crescut de 5 ori de la data
nfiinrii ntreprinderii;
ntreprinderea a fost ntotdeauna profitabil;
dividendul pe aciune este de 50.000 lei i este superior dividendelor aferente
majoritii celorlalte titluri cotate pe piaa de capital;
ntreprinderea a emis n trecut obligaiuni care n urmtorii 3 ani se vor converti n
aciuni;
managerii ntreprinderii sunt remunerai n funcie de profitul obinut.
Sunt suficiente informaiile de mai sus pentru a lua decizia de investire?
Rezolvare:
Recomandat ar fi sa intram in posesia unor informatii suplimentare cum ar fi:care a
fost modalitatea de crestere a capitalului social ( aport in numerar, in natura,operatii
interne, conversia unor datorii) care este situatia trezoreriei intreprinderiideoarece
rentabilitatea nu este o garantie a existentei unei trezorerii indestulatoareexistenta
obligatiunilor convertite va determina in viitor cresterea numaruluiactiunilor aflate in
circulatie si prin urmare diminuarea dividendului aferent uneiactiuni ,cum a evoluat
renumeratia managerilor deoarece acestea pot fi tentati saadopte politici contabile
care sa duca artificial la maximizarea profitului
2. ntreprinderea are n planul de investiii achiziia unui utilaj (costul de achiziie este
de 200.000.000 lei) a crei durat de utilizate este de 10 ani. Acest utilaj este un
activ pe termen lung (imobilizat). Finanarea se va face printr-un credit.
ntreprinderea are posibilitatea s finaneze achiziia utilajului prin credite bancare.
Posibilitile de creditare sunt urmtoarele:
Varianta 1: credit de 200.000.000 lei, pe o durat de 6 luni, cu o dobnd de 30% pe
an;
Varianta 2: credit de 200.000.000 lei, pe o durat de 7 ani, cu o dobnd de 15% pe
an;
Varianta 3: credit de 200.000.000 lei, pe o durat de 10 ani, cu o dobnd de 10%
pe an.
Care ar fi opiunea corect pentru ca ntreprinderea s-i asigure echilibrul financiar?

Rezolvare:

Varianta
1
Sold
Rata
Dobanda
200.000. 33.333.3 5.000.00
000
33
0
166.666. 33.333.3 4.166.66
667
33
7
133.333. 33.333.3 3.333.33
333
33
3
100.000. 33.333.3 2.500.00
000
33
0
66.666.6 33.333.3 1.666.66
67
33
7
33.333.3 33.333.3
33
33 833.333
17.500.0
00

Varianta
2
Sold
Rata
Dobanda
200.000. 2.380.9 2.500.00
000
52
0
197.619. 2.380.9 2.470.23
048
52
8
195.238. 2.380.9 2.440.47
095
52
6
192.857. 2.380.9 2.410.71
143
52
4
190.476. 2.380.9 2.380.95
190
52
2
188.095. 2.380.9 2.351.19
238
52
0
14.553.5
71

Varianta
3
Sold
Rata
Dobanda
200.000. 1.666.66 1.666.66
000
7
7
198.333. 1666666 1.652.77
333
,7
8
196.666. 1666666 1.638.88
667
,7
9
195.000. 1666666 1.625.00
000
,7
0
193.333. 1666666 1.611.11
333
,7
1
191.666. 1666666 1.597.22
667
,7
2
9.791.66
7

Amortizare lunara 200.000.000/10/12 = 1.666.666

Bugetul de cash flowComparand resursele proprii cu necesarul de resurse rezulta, dupa caz,
un excedent sau un deficit la nivelul resurselor financiare de care dispune firma
dvs.:Excedent = resurse proprii necesar de resurseDeficit = necesar de resurse resurse
proprii.Previziunea echilibrului financiar prin sistemul de bugete al firmeide acoperire a
acestuia prin credite sau alte surse(amanarea unor cheltuieli, dezinvestitii etc.).In cadrul
resurselor proprii sunt evidentiate distinct:
disponibilitatile la inceputul perioadei;
resursele aferente perioadei, adica veniturile dinexploatare, financiare, exceptionale si alte
resurse. Necesarul de resurse este stabilit pe tipuri deoperatiuni, si anume:
operatiuni de finantare a cheltuielilor de exploatare,cheltuielilor financiare, cheltuielilor
exceptionalesi imobilizarilor corporale si necorporale;
operatiuni de rambursare a creditelor;
operatiuni legate de relatia cu bugetul statuluisau bugetele locale (impozit pe profit
sivarsaminte la bugetul de stat sau bugetelelocale);
operatiuni in legatura cu actionarii, managerii si salariatii firmei (plata
dividendelor, participarea la profit a salariatilor).necesarulde resurseBugetul activitatii de
investitiiPrin intocmirea acestui buget se urmareste stabilirea surselor de acoperire a
cheltuielilor pentru investitii. Relatia pe baza careia se construieste acesta o constituie
compensarea resurselor proprii pentru finantarea investitiilor cucheltuielile pentru
investitii:Excedent (+) = resurse proprii pentru finantarea investitiilor cheltuieli pentru
investitiiDeficit () = cheltuieli pentru investitii resurse proprii pentru finantarea
investitiilor Previziunea echilibrului financiar prin sistemul de bugete al firmeiDaca rezulta
deficit se identifica modalitatile de acoperire a acestuia in asa fel incat cerinta echilibrului sa
fie satisfacuta. Resursele de acoperire a deficitului provin din:
credite si alte imprumuturi;
alte surse.Principalii indicatori economico-financiari
In functie de domeniul de activitate, firmele pot calcula anumiti indicatori specifici. Pe baza
acestora,managerii pot programa, urmari si analiza activitatea desfasurata. Stabilirea acestor
indicatori pentru perioade viitoare permiteevidentierea unor aspecte cum sunt:
capacitatea firmei de a face fata obligatiilor de plata exigibile, prin calcularea indicatorilor
delichiditate:
lichiditate globala,
lichiditate intermediara si
lichiditate imediata;
rentabilitatea prin stabilirea indicatorilor rentabilitatiieconomice si financiare;raportul
resurse proprii/resurse straine in finantarea
activitatii, care se evidentiaza pe baza indicatorilor: securitate financiara, solvabilitate
patrimoniala,
rata autonomiei financiare,
gradul de indatorare;
relatiile cu clientii si furnizorii reflectate prin indicatorii:
Previziunea echilibrului financiar prin sistemul de bugete al firmei

 perioada de recuperare a creantelor si

perioada de rambursare a datoriilor.
Nivelurile stabilite ale acestor indicatori pentru exercitiul financiar viitor au rol de obiectiv si
orienteaza deciziileechipei manageriale. Asigurarea echilibrului financiar este un scop
al previziunii financiare si o conditie pentru supravietuirea si dezvoltarea economica a firmei,
problema evidentiaza doar costuri, nu face referire la plusul de productivitate adus de
investitie.
3. Pe baza urmtoarelor informaii, determinai valoarea bilanier a activelor
imobilizate, a activelor circulante i a capitalurilor proprii:
mprumuturi acordate pe termen lung 653.000 u.m.;
construcii 954.000 u.m.;
provizioane pentru deprecierea mprumuturilor acordate pe termen lung 15.750
u.m.;
investiii financiare pe termen scurt 68.350 u.m.;
materiale consumabile 268.000 u.m.;
furnizori-debitori 64.125 u.m.;
provizioane pentru riscuri i cheltuieli 65.850 u.m.;
amortizarea construciilor 354.000 u.m.;
rezerve 280.500 u.m.;
subvenii pentru investiii 65.000 u.m.;
capital social 800.000 u.m.;
titluri de participare deinute pe termen lung 90.000 u.m.;
mrfuri 65.000 u.m.;
terenuri 255.000 u.m.;
rezultat reportat 56.000 u.m.

Rezolvare :
Identif icarea tipurilor de active si pasive :
- valoare neta mprumuturi acordate pe termen lung: 653.000 u.m 15.750 u.m =
637.250 u.m.
- active imobilizate valoare neta construcii: 954.000 u.m 354.000 u.m = 600.000
u.m - active imobilizate
investiii financiare pe termen scurt: 68.350 u.m.- active circulante
materiale consumabile 268.000 u.m.- active circulante
furnizori-debitori 64.125 u.m.- active circulante
provizioane pentru riscuri i cheltuieli 65.850 u.m. - capitaluri permanente
rezerve 280.500 u.m.- capitaluri proprii
subvenii pentru investiii 65.000 u.m.- capitaluri permanente
capital social 800.000 u.m.- capitaluri proprii
titluri de participare deinute pe termen lung 90.000 u.m active imobilizate.
mrfuri 65.000 u.m.- active circulante
terenuri 255.000 u.m.- active imobilizate
rezultat reportat 56.000 u.m capitaluri proprii

Valoarea activelor imobilizate: 637.250 + 600.000 + 90.000 + 255.000 = 1.582.250

u.m
Valoarea activelor circulante: 68.350 + 268.000 + 64.125 + 65.000 = 465.475 u.m

4. Se cunosc urmtoarele informaii: avansuri pltite furnizorilor de stocuri 300.000;

venituri n avans 500.000; salarii datorate 6.000.000; mrfuri 1.700.000; cheltuieli de
constituire 200.000; conturi la bnci 7.000.000; mijloace fixe 10.000.000; provizioane
pentru deprecierea mrfurilor 200.000; cheltuieli de cercetare 400.000; cheltuieli n
avans 6.000.000; dividende de plat 2.000.000; titluri de participare 3.000.000;
amortizarea mijloacelor fixe 2.000.000; furnizori 2.000.000 (din care 400.000 cu
scadena mai mare de un an); prime de rambursare a obligaiunilor 200.000; clieni
800.000; mprumuturi din emisiunea de obligaiuni 2.000.000 (din care cu scadena
n anul urmtor 1.000.000). S se determine valoarea posturilor Total stocuri, Total
activ i Total activ minus obligaii curente (capitaluri permanente):
a) 1.800.000; 26.800.000; 11.000.000;
b) 1.500.000; 27.200.000; 10.500.000;
c) 1.500.000; 26.800.000; 10.500.000;
d) 2.000.000; 27.200.000; 11.100.000;
e) 1.800.000; 26.800.000; 15.800.000.
Rezolvare :
Total stocuri =(1.700.000-200.000)+300.000=1.800.000
Total activ = 1.800.000+200.000+7.000.000+3.000.000+(10.000.000 -2.000.000)+
800.000+6.000.000=26.800.000
Total activ minus obligaii curente (capitaluri permanente)= 26.800.000-6.000.0002.000.000-2.000.000-1.000.000 = 15.800.000
5. La nceputul lunii martie N, societatea comercial ALFA S.A. prezint urmtoarea
situaie privind stocurile de mrfuri: Stoc iniial de 200 kg. evaluate la 1.000 u.m./kg.
n cursul lunii au loc operaiile:
03.03.N: achiziie 270 kg. x 1.500 de u.m./kg.;
05.03.N: vnzare de 250 kg.;
10.03.N: achiziie de 300 kg. x 1.625 u.m./kg.;
25.03.N: vnzare de 500 kg.
La ct evaluai ieirile (E) i stocul final (Sf) dac societatea practic procedeul CMP
calculat dup fiecare intrare n stoc?
a) E = 850.000; Sf = 20.000;
b) E = 1.072.500; Sf = 32.500;
c) E = 1.060.000; Sf = 20.000;
d) E = 1.060.000; Sf = 32.500;
e) E = 1.062.750; Sf = 29.640;
Rezolvare:
01.03.N.

Stoc Initial = 200 kg la 1000 u.mm/kg

03.05.N.
Achizitie 270 kg, la 1.500 u.m./kg.
Stoc disponibil = 470 kg la (200*1000+270*1500)/470 =1287 u.m./kg
05.03.N.
Vanzare 250 kg. la 1287 u.m/kg.
Stoc disponibil = 220 kg la 1287 u.m./kg. Valoarea iesirii =321.750 u.m.
10.03
Achiztii 300 kg la 1625 u.m./kg.
Stoc disponibil = 220+300 = 520 kg la (220*1287+300*1625)/520 = 1482 u.m./kg
5.03.N
Vanzare 500 kg la 1482.
Valoare iesire = 500*1482 = 741.000 u.m.
Stoc final = 20 kg. *1482

6. Societatea comercial ALFA S.A. achiziioneaz un mijloc fix. La ce valoare va fi

nregistrat n contabilitate mijlocul fix dac se cunosc:
preul de cumprare negociat 5.000.000 lei;
cheltuielile de transport: 500.000 lei;
dobnzile aferente creditelor bancare contractate pentru producia cu ciclu lung de
fabricaie: 20.000.000 lei;
cheltuielile cu salariile muncitorilor direct productivi:
15.000.000 lei;
cheltuielile cu punerea n funciune a mijlocului fix: 700.000 lei;
Variante de rspuns:
a) 5.000.000 lei;
b) 5.700.000 lei;
c) 6.200.000 lei;
d) 26.200.000 lei;
e) 5.500.000 lei.
Rezolvare:
Raspuns corect: c)

7. Nu pot fi incluse n valoarea unei imobilizri corporale urmtoarele cheltuieli:

1. cheltuielile cu serviciile acordate dup vnzare;
2. cheltuielile cu renovarea care pot fi recuperate prin utilizarea viitoare a activului;
3. cheltuielile cu reparaiile de volum mare care amelioreaz performana activului;

4. cheltuielile cu adoptarea unui nou procedeu de producie care diminueaz

costurile;
5. cheltuielile de ntreinere.
a) 1+2+5;
b) 2+3+4;
c) 1+4+5;
d) 2+4+5;
e) 2+3+5.

Raspuns c)

FISCALITATE

1.Prezentai pltitorii impozitului pe profit i preciznd n cadrul fiecrei categorii sfera de

cuprindere a impozitului.
Rezolvare:
Contribuabili
Sunt obligate la plata impozitului pe profit urmatoarele perso ane(contribuabili):
-persoanele juridice romane;
-persoanele juridice straine care desfasoara activitate prin intermediul unui
sediu permanent inRomania;
-persoanele juridice straine si persoanele fizice nerezidente
care desfasoara activitate inRomania,intr-o asociere fara personalitate juridical;
-persoanele juridice straine care realizeaza venituri din/sau in legatura cu
proprietati imobiliaresituate in Romania sau din vanzarea/cesionarea titlurilor de
participare detinute la o persoana juridica romana;
-persoanele fizice rezidente asociate cu persoane juridice romane,pentru
veniturile realizate atat inRomania cat si in strainatate din asocieri fara personalitate
juridica.(in acest caz impozitul datoratde persoana fizica se calculeaza,se retine si se varsa de
catre persoana juridica romana).
Sfera de cuprindere a impozitului
Impozitul pe profit se aplic dup cum urmeaz:
a) n cazul persoanelor juridice romne, asupra profitului impozabil obinut din orice surs,
att dinRomnia, ct i din strintate;
b) n cazul persoanelor juridice strine care desfoar activitate prin intermediul unui
sediu permanent n Romnia, asupra profitului impozabil atribuibil sediului permanent;

c) n cazul persoanelor juridice strine i al persoanelor fizice nerezidente care desfoar

activitaten Romnia ntr-o asociere fr personalitate juridic, asupra prii din profitul
impozabil al asocieriiatribuibile fiecrei persoane;
d) n cazul persoanelor juridice strine care realizeaz venituri din/sau n legtur cu
proprietiimobiliare situate n Romnia sau din vnzarea/cesionarea titlurilor de participare
deinute la o persoan juridic romn, asupra profitului impozabil aferent acestor venituri;
e) n cazul persoanelor fizice rezidente asociate cu persoane juridice romne care realizeaz
venituriatt n Romnia, ct i n strintate, din asocieri fr personalitate juridic, asupra
prii din profitul impozabil al asocierii atribuibile persoanei fizice rezidente

2. O organizaie nonprofit realizeaz urmtoarele venituri:

- venituri din cotizaiile membrilor 10.000 lei;
- venituri din donaii 30.000 lei;
- venituri n urma realizrii unui spectacol 20.000 lei;
- venituri din activiti economice 150.000 lei.
Cheltuielile aferente obinerii acestor venituri sunt: cheltuieli aferente veniturilor din
activiti neeconomice 40.000 lei i cheltuieli aferente activitilor economice 60.000 lei.
Cursul de schimb este 1 euro = 4 lei. S se determine impozitul pe profit.
Rezolvare:
a.Pentru veniturile din cotizaiile membrilor, donaii i sponsorizri i finanri
nerambursabile de la Uniunea European organizaia non-profit este scutit de plata
impozitului pe profit.
b.Organizaiile non-profit sunt scutite de impozitul pe profit pentru veniturile din activiti
economice ce nu depesc 15.000 euro, dar nu mai mult de 10% din celelalte venituri scutite
de la plata impozitului pe profit.
Deci, limita veniturilor scutite ,din activiti economice, este minimul dintre 15.000 euro i
10% din celelalte venituri scutite de la plata impozitului pe profit, respectiv:
15.000 euro = 15.000 x 4 = 60.000 lei
10% (10.000 + 30.000 + 20.000) = 6.000 lei

- veniturile din activiti economice sunt scutite n limita a 6.000 lei, pentru restul de 144.000
lei datorndu-se impozit pe profit.
Determinarea profitului impozabil
Organizaia non-profit va datora impozit pentru partea din profit care corespunde
cuantumului veniturilor impozabile.
Profitul activitilor economice = Veconomice Ch.economice = 150.000 60.000 = 90.000
lei.
Profitul aferent veniturilor impozabile = 90.000 x (6000/150.000) = 3.600 lei
Determinarea impozitului pe profit
Impozit pe profit = 16% x 3.600 = 576 lei
3.Precizai care sunt categoriile de venituri realizate de persoanele fizice ce se supun
impozitului pe venit i care sunt cotele de impozitare aferente.
Rezolvare:
Categoriile de venituri supuse impozitului pe venit, potrivit prevederilor Codului fiscal sunt
urmtoarele:
Venituri din activiti independente
(1) Veniturile din activiti independente cuprind veniturile comerciale, veniturile din
profesiilibere i veniturile din drepturi de proprietate intelectual, realizate n mod individual
i/sau ntr-oform de asociere, inclusiv din activiti adiacente.
(2) Sunt considerate venituri comerciale veniturile din fapte de comer ale contribuabililor,
dinprestri de servicii, altele dect cele prevzute la alin. (3), precum i din practicarea unei
meserii.
(3) Constituie venituri din profesii libere veniturile obinute
din exercitarea profesiilor medicale, de avocat, notar, auditor financiar, consultant fiscal,
expert contabil, contabil autorizat,consultant de plasament n valori mobiliare, arhitect sau a
altor profesii reglementate, desfurate nmod independent, n condiiile legii.
(4) Veniturile din valorificarea sub orice form a drepturilor de proprietate intelectual
provindin brevete de invenie, desene i modele, mostre, mrci de fabric i de comer,
procedee tehnice,know-how, din drepturi de autor i drepturi conexe dreptului de autor i
altele asemenea.
Venituri din salarii
(1) Sunt considerate venituri din salarii toate veniturile n bani i/sau n natur obinute de
opersoan fizic ce desfoar o activitate n baza unui contract individual de munc sau a

unuistatut special prevzut de lege, indiferent de perioada la care se refer, de denumirea

veniturilor oride forma sub care ele se acord, inclusiv indemnizaiile pentru incapacitate
temporar de munc.
(2) Regulile de impunere proprii veniturilor din salarii se aplic i urmtoarelor tipuri
devenituri, considerate asimilate salariilor:
a) indemnizaiile din activiti desfurate ca urmare a unei funcii de demnitate
public,stabilite potrivit legii;
b) indemnizaii din activiti desfurate ca urmare a unei funcii alese n cadrul
persoanelor juridice fr scop patrimonial;
c) drepturile de sold lunar, indemnizaiile, primele, premiile, sporurile i alte drepturi
alepersonalului militar, acordate potrivit legii;
d) indemnizaia lunar brut, precum i suma din profitul net, cuvenite administratorilor
lacompanii/societi naionale, societi comerciale la care statul sau o autoritate a
administraieipublice locale este acionar majoritar, precum i la regiile autonome;
d1) remuneraia obinut de directori n baza unui contract de mandat conform
prevederilor legii societilor comerciale;
d2) remuneraia primit de preedintele asociaiei de proprietari sau de alte persoane, n
bazacontractului de mandat, potrivit legii privind nfiinarea, organizarea i funcionarea
asociaiilor deproprietari;
e)sumele primite de membrii fondatori ai societilor comerciale constituite prin
subscripiepublic;
f)sumele primite de reprezentanii n adunarea general a acionarilor, n consiliul deadminist
raie, membrii directoratului i ai consiliului de supraveghere, precum i n comisia
decenzori;
g) sumele primite de reprezentanii n organisme tripartite, potrivit legii;
h) indemnizaia lunar a asociatului unic, la nivelul valorii nscrise n declaraia de
asigurrisociale;
i) sumele acordate de organizaii nonprofit i de alte entiti nepltitoare de impozit pe
profit,peste limita de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru indemnizaia primit pe perioada
delegrii idetarii n alt localitate, n ar i n strintate, n interesul serviciului, pentru
salariaii dininstituiile publice;
j) indemnizaia administratorilor, precum i suma din profitul net cuvenite
administratorilor societilor comerciale potrivit actului constitutiv sau stabilite de adunarea
general a acionarilor;
j1) sume reprezentnd salarii sau diferene de salarii stabilite n baza unor hotrri
judectoretirmase definitive i irevocabile, precum i actualizarea acestora cu indicele de
inflaie;
j2) indemnizaiile lunare pltite conform legii de angajatori pe perioada de
neconcuren,stabilite conform contractului individual de munc;
k) orice alte sume sau avantaje de natur salarial ori asimilate salariilor n vederea
impunerii.
Venituri impozabile din cedarea folosinei bunurilor
(1) Veniturile din cedarea folosinei bunurilor sunt veniturile, n bani i/sau n natur,
proveninddin cedarea folosinei bunurilor mobile i imobile, obinute de ctre proprietar,
uzufructuar sau altdeintor legal, altele dect veniturile din activiti independente.
(2) Persoanele fizice care realizeaz venituri din cedarea folosinei bunurilor din derularea
unuinumr mai mare de 5 contracte de nchiriere la sfritul anului fiscal, ncepnd cu anul

10

fiscalurmtor calific aceste venituri n categoria venituri din activiti independente i le

supun regulilor de stabilire a venitului net pentru aceast categorie. n aplicarea acestei
reglementri se va emiteordin al preedintelui Ageniei Naionale de Administrare Fiscal.
Venituri din investiii
(1) Veniturile din investiii cuprind:
a) dividende;
b) venituri impozabile din dobnzi;
c) ctiguri din transferul titlurilor de valoare
d) venituri din operaiuni de vnzare-cumprare de valut la termen, pe baz de
contract,precum i orice alte operaiuni similare;
e) venituri din lichidarea unei persoane juridice.
(2) Sunt neimpozabile urmtoarele venituri din dobnzi:
a) venituri din dobnzi la depozitele la vedere/conturile curente;
b) venituri sub forma dobnzilor bonificate la depozitele clienilor constituite n baza
legislaieiprivind economisirea i creditarea n sistem colectiv pentru domeniul locativ .
c) venituri repartizate membrilor caselor de ajutor reciproc n funcie de fondul social deinut;
(3) Nu sunt venituri impozabile veniturile realizate la prima tranzacionare a aciunilor
emisede Fondul "Proprietatea" de ctre persoanele fizice crora le-au fost emise
aceste aciuni, ncondiiile titlurilor I i VII din Legea nr. 247/2005 privind reforma n
domeniile proprietii ijustiiei, precum i unele msuri adiacente, cu modificrile i
completrile ulterioare.
(4) Nu sunt venituri impozabile veniturile realizate din deinerea i tranzacionarea
titlurilor destat i/sau a obligaiunilor emise de ctre unitile administrativ-teritoriale.
Venituri din pensii
Veniturile din pensii reprezint sume primite ca pensii de la fondurile nfiinate
dincontribuiile sociale obligatorii fcute ctre un sistem de asigurri sociale, inclusiv cele
din fonduride pensii facultative i cele finanate de la bugetul de stat.
Venituri din activiti agricole
Veniturile din activiti agricole sunt venituri din urmtoarele activiti:
a) cultivarea i valorificarea florilor, legumelor i zarzavaturilor, n sere i solarii
specialdestinate acestor scopuri i/sau n sistem irigat;
b) cultivarea i valorificarea arbutilor, plantelor decorative i ciupercilor;
c) exploatarea pepinierelor viticole i pomicole i altele asemenea;
d) valorificarea produselor agricole obinute dup recoltare, n stare natural,
de pe terenurileagricole proprietate privat sau luate n arend, ctre uniti specializate

11

pentru colectare, uniti deprocesare industrial sau ctre alte uniti, pentru utilizare ca atare,
ncepnd cu data de 1 ianuarie2008.
Venituri din premii i din jocuri de noroc
(1) Veniturile din premii cuprind veniturile din concursuri, precum i cele din
promovareaproduselor/serviciilor ca urmare a practicilor comerciale, potrivit legii.
(2) Veniturile din jocuri de noroc cuprind ctigurile realizate ca urmare a participrii la
jocuride noroc, inclusiv cele de tip jack-pot, definite conform normelor metodologice.
Venituri din transferul proprietatilor imobiliare din patrimoniul personal
(1) La transferul dreptului de proprietate i al dezmembrmintelor acestuia, prin acte
juridicentre vii asupra construciilor de orice fel i a terenurilor aferente acestora, precum i
asupraterenurilor de orice fel fr construcii, contribuabilii datoreaz un impozit care se
calculeaz astfel:
a) pentru construciile de orice fel cu terenurile aferente acestora, precum i pentru
terenurilede orice fel fr construcii, dobndite ntr-un termen de pn la 3 ani inclusiv:- 3%
pn la valoarea de 200.000 lei inclusiv;- peste 200.000 lei, 6.000 lei + 2% calculate la
valoarea ce depete 200.000 lei inclusiv;
b) pentru imobilele descrise la lit. a), dobndite la o dat mai mare de 3 ani:- 2% pn la
valoarea de 200.000 lei inclusiv;- peste 200.000 lei, 4.000 lei + 1% calculat la valoarea ce
depete 200.000 lei inclusiv.
Venituri din alte surse
(1) n aceast categorie se includ, ns nu sunt limitate, urmtoarele venituri:
a) prime de asigurri suportate de o persoan fizic independent sau de orice alt entitate,
ncadrul unei activiti pentru o persoan fizic n legtur cu care suportatorul nu are o
relaiegeneratoare de venituri din salarii, potrivit cap. 3 din prezentul titlu;
b) ctiguri primite de la societile de asigurri, ca urmare a contractului de asigurare
ncheiatntre pri cu ocazia tragerilor de amortizare;
c) venituri, sub forma diferenelor de pre pentru anumite bunuri, servicii i alte
drepturi,primite de persoanele fizice pensionari, foti salariai, potrivit clauzelor contractului
de munc saun baza unor legi speciale;
d)venituri primite de persoanele fizice reprezentnd onorarii din activitatea de arbitrajcomerc
ial;
e) venituri primite de persoanele fizice din activitile menionate laart. 52 alin. (1) lit. a) e),n
cazul n care contribuabilul a exercitat opiunea de impozitare a acestor venituri potrivit
prevederilor art. 79.
Opiunea de impunere a venitului brut se exercit n scris, n momentul
ncheierii fiecrui raport juridic/contract i este aplicabil veniturilor realizate ca urmare aacti
vitii desfurate pe baza acestuia.
(2) Venituri din alte surse sunt orice venituri identificate ca fiind impozabile, care nu
sencadreaz n categoriile prevzute la art. 41 lit. a) - h), altele dect veniturile neimpozabile

12

nconformitate cu prezentul titlu, precum i cele enumerate prin normele metodologice

elaborate naplicarea prezentului articol.
Cota de impozit este de 16% i se aplic asupra venitului impozabil corespunztor
fiecreisurse din fiecare categorie pentru determinarea impozitului pe veniturile din:
a) activiti independente;
b) salarii;
c) cedarea folosinei bunurilor;
d) investiii;
e) pensii;
f) activiti agricole;
g) premii;
h) alte surse.

5. Un pltitor de impozit pe profit i TVA nregistreaz n trimestrul I cheltuieli cu protocolul

n sum de 10.000 lei. Cheltuielile totale efectuate sunt de 130.000 lei, iar veniturile realizate
n sum de 300.000 lei. S se determine impozitul pe profit de plat.
Rezolvare:
Venituri totale = 300.000 lei;
Cheltuieli totale = 130.000 lei, din care
- cheltuieli cu protocolul = 10.000 lei
Profitul impozabil = Venituri totale - Cheltuieli totale - Venituri neimpozabile + Cheltuieli
nedeductibile.
Impozit pe profit = 16% * Profit impozabil
Conform art.21 alin.3, lit.a Cod fiscal, cheltuielile cu protocolul au deductibilitate limitata.
Acestea sunt deductibile in limita unei cote de 2% aplicata asupra diferentei rezultate dintre
totalul veniturilor impozabile si totalul cheltuielilor aferente veniturilor impozabile, altele
decat cheltuielile de protocol si cheltuielile cu impozitul pe profit.
Baza de calcul la care se aplica cota de 2% o reprezinta diferenta dintre totalul veniturilor si
cheltuielile inregistrate conform reglementarilor contabile, la care se efectueaza ajustarile
fiscale.
Astfel, din cheltuielile totale se scad cheltuielile cu impozitul pe profit curent si amanat,
cheltuielile de protocol, cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile, iar din totalul
veniturilor se scad veniturile neimpozabile.
Conform celor de mai sus, determinam valoarea cheltuielilor cu protocolul
deductibilefiscal la calculul impozitului pe profit, astfel:
Cheltuieli protocol deductibile = 2% x [ Venituri totale -( Cheltuieli totale + Cheltuieli de
protocol)] = 2% x ( 300.000 - 130.000 +10.000) = 2% x180.000 = 3.600 lei
Astfel, din totalul cheltuielilor de protocol de 10.000 lei doar suma de 3.600 lei este
deductibila fisca, diferenta de 6.400 lei fiind nedeductibila. TVA nedeductibil aferent
protocol nedeductibil = 6.400 x19% = 1.216 lei. TVA -ul in suma de 1.216 lei care a fost

13

dedus initial, acum la calculul impozitului pe profit devine cheltuiala nedeductibila si se

inregistreaza pe contul 635" Cheltuieli cu alte impozite si taxe".
Astfel, cheltuielile totale au devenit de 130.000 + 1.216 lei = 131.216 lei, din care cheltuieli
nedeductbile = 6.400+1.216 = 7.616 lei
Determinarea profitului impozabil:
Profit impozabil = 300.000 - 131.216 + 7.616 = 176.400 lei
Impozit pe profit = 16% x 176.400 = 28.224 lei - si se rotunjeste la 28.224lei.
In concluzie, in trimestrul 1 societatea datoreaza un impozit pe profit in suma de 28.224 lei.

ANALIZA DIAGNOSTIC A INTREPRINDERII

1. S se calculeze fluxul de numerar generat de ntreprinderea B n exerciiul
n+1 i s se interpreteze fluxurile de numerar aferente activitilor
operaionale, financiare i de investiii, cunoscnduse urmtoarele informaii
din situaiile financiare:
Indicator
N
N+1
Imobilizri
1000
1100
Stocuri
300
350
Creane
400
430
Disponibiliti
100
70
TOTAL ACTIV
1800
1960
Capitaluri proprii
500
600
Datorii financiare
600
650
Furnizori
200
300
Datorii salariale i fiscale
450
390
Credite de trezorerie
50
10

Indicator
Cifra de afaceri
Cheltuieli materiale
Cheltuieli salariale
Cheltuieli fiscale i sociale
Cheltuieli cu amortizarea
Cheltuieli cu dobnda
Impozit pe profit

u.m.
1000
300
400
50
100
50
25

14

Rezolvare:
Activitatea de exploatare a generat un flux de numerar excedentar in suma
de 185 lei, deci putem aprecia ca activitatea de exploatare a entitatii s-a
derulat in conditii deeficienta.
Activitatea de investitii s-a finalizat cu un deficit de trezorerie de 200 lei .
Situatia este
normala si explicabila atunci cand mamagementul decide aplicarea unei politi
ciinvestitionale accentuate la nivelul perioadei de analiza respective
Activitatea de finantare genereaza un deficit de trezorerie de 15 ron, ceea
cereflecta caci gradul de rambursare si remunerare a surselor de
finantare este ridicatcomparativ cu sursele de finantare Se recomanda
cresterea capitalului social prinemisiune de noi actiuni.
Profitul brut
100
(+) ch cu amortizarea
100
(-) ven din dobanzi si assimilate
(+) ch cu dobanzile si assimilate
Profit din explotare inaintea modificarii capitalului circulant
Cresterea/ Descresterea creantelor
Cresterea/Descresterea stocurilor
Cresterea/Descresterea furnizorilor
FLUX DE NUMERAR GENERAT DIN ACTIVITATEA DE EXPLOATARE
Impozit pe profit platit
-25
Diminuarea datoriilor fiscale si sociale
FLUX DE NUMERAR NET DIN ACTIVITATEA DE EXPLOATARE
Achizitie terenuri si mijloare fixe
Dobanda si dividende incasate
0
FLUX DE NUMERAR NET DIN ACTIVITATEA DE INVESTITIE
Incasari din emisiuni de actiuni
25
Incasari din imprumuturi pe termen lung
Dobanzi platite(creditori)
-90
FLUX DE MUNERAR NET DIN ACTIVITATEA DE FINANTARE
FLUX DE NUMERAR GENERAL
-30

0
50
250
-30
-50
100
270
-60
185
-200
-200
50
-15

a) Fluxurile de numerar provenite din activitile de exploatare:

ncasrile n numerar din vnzrile de bunuri i prestrile de servicii;
ncasrile n numerar provenite din redevene, onorarii, comisioane
ialte venituri (care se pot estima pe baza mrimii cifrei de afaceri realizate,c
orectate cu modificarea soldului creanelor comerciale din exerciiul
financiar);

15

 pli n numerar ctre furnizorii de bunuri i servicii (materii prime

imateriale consumabile, ct. 601 + 602 7412; alte cheltuieli materiale, ct.
603 +604 + 606 + 608; alte cheltuieli din afar, cum sunt cele cu energia i
apa, ct. 605 7413; cheltuieli privind mrfurile, ct. 607; cheltuieli privind
prestaiile externe, ct.611 + 612 + 613 + 614 + 621 + 622 + 623 + 624 +
625 + 626 + 627 + 628 7416). Mrimea acestora se ajusteaz cu variaia
soldului stocurilor de materiiprime, materiale consumabile i mrfuri prin
adugarea diferenei dintre stoculfinal i cel iniial, respectiv cu variaia
soldului datoriilor comerciale (ct. 401+403)prin scderea diferenei dintre
soldul final i cel iniial al exerciiului financiar;
pli n numerar ctre i n numele angajailor (cheltuieli cu
personalulajustate cu variaia soldurilor conturilor necorespunztoare);
pli n numerar sau restituiri de impozit pe profit, doar dac nu pot
fiidentificate n mod special cu activitile de investiii i de finanare (se
refer lacheltuielile privind impozitul pe profit, ct. 691791, dac se
presupune c ntregulimpozit pe profit este aferent activitii de exploatare).
Fluxurile de numerar provenite din activitatea de exploatare
=1000(CAN) - 300(ch cu materiale) + 50(variatia stocului) - 100(vartaitii dat
com) - 50 (ch cu dob) - 50 (ch fiscale si soc) 400 (ch cu personalul ) - 25
(imp pe profit) 100= 25
Activitatea de exploatare a generat un flux de numerar excedentar insuma de
25 lei, deci putem aprecia ca activitatea de exploatare a entitatii s-a derulat
in conditii de eficienta.

2. Calculai i interpretai situaia net a unei ntreprinderi care prezint

urmtoarea situaie financiar:
Indicator
31.12.n
Imobilizri
2000
Stocuri
500
Creante
150
Disponibiliti
50
Datorii mai mari de un an
1150
Datorii mai mici de un an
350

Rezolvare:
Situatia neta a intreprinderii = Active totale - Datorii totale - Venituri in avans =
(2.000+500+150+50)-(1.150+350) = 1.200
=> se observa o situatie neta pozitiva a intreprinderi

16

Administrarea i Lichidarea ntreprinderilor

1. Asociaii societii X au decis dizolvarea acesteia. Situaia patrimoniului
conform bilanului contabil la data nceperii lichidrii se prezint astfel:
1 Construcii 30.000 lei
2 Amortizarea construciilor 20.000 lei
3 Echipamente tehnologice 15.000 lei
4 Amortizarea echipamentelor tehnologice 10.000 lei
5 Materii prime 3.000 lei
6 Ajustri pentru deprecierea materiilor prime 500 lei
7 Clieni 2000 lei
8 Clieni inceri 700 lei
9 Ajustri pentru deprecierea clienilor inceri 400 lei
10 Conturi la bnci n lei 1.300 lei
11 Furnizori 7000 lei
12 Provizioane 1.250 lei
13 Capital subscris vrsat 11.000 lei
14 Rezerve legale 1.850 lei
Operaiile de lichidare efectuate de lichidator au fost:
a) Construciile au fost vndute cu 11.000 lei, fa de valoarea rmas
neamortizat de 10.000 lei;
b) Echipamentele tehnologice au fost vndute cu 7.000 lei fa de valoarea
rmas neamortizat de 5.000 lei;
c) Materiile prime au fost vndute cu 2.850 lei fa de valoarea de 2.500 lei;
d) n vederea ncasrii nainte de scaden a creanelor certe au fost acordate
sconturi n valoare de 100 lei;
e) Din suma clienilor inceri de 700 lei se ncaseaza jumtate, restul fiind

irecuperabile;

f) Pentru plata nainte de termen a datoriilor ctre furnizori, acetia au

acordat sconturi n sum de 350 lei;
g) Cheltuielile efectuate cu lichidarea societii au fost n sum de 900 lei.
Se cere:
a) nregistrrile contabile aferente operaiilor de lichidare.
b) ntocmirea bilanului nainte de partaj.
c) nregistrrile contabile aferente operaiilor de partaj la acionari
Rezolvare:

Bilantul societatii inainte de lichidare se prezinta astfel:

Elemente de active

Valori

Elemente de
pasive

Valori

17

45,00
0
30,00
0
15,00
0
3,000

Imobilizari corporale
Amortizarea imobilizarilor
corporale
Valoarea neamortizata
Materii prime
Ajustari pt deprecierea mat
prime
Valoare neta materii prime
Clienti
Clienti incerti
Ajustari pt deprecierea clientilor
incerti
Valoare neta clienti
Banca

Capital subscris
varsat

11,00
0

Rezerve legale
Total capitaluri
propri
Furnizori

1,850
12,85
0
7,000

500 Provizioane
2,500
2,000
700

1,250

400
2,300
1,300

21,1
00 Total pasive

Total active

21,1
00

a) nregistrrile contabile aferente operaiilor de lichidare:

1) Vanzarea constructiilor:
461 Debitori diversi

13.090

7583 Venituri din vanzarea activelor

11.000

4427 TVA colectat

2.090

2) Descarcarea din gestiune:

%

212 Constructii

30.000

2812 Amortizarea constructiilor

20.000

6583 Cheltuieli privind activele cedate

10.000

Incasare:
5121 Conturi la banci in lei = 461 Debitori diversi 13.090
3)Vanzarea echipamentelor tehnologice:

18

461 Debitori diversi

8.330

7583 Venituri din vanzarea activelor

7.000

4427 TVA colectat

1.330

4) Descarcare din gestiune:

%

2131 Constructii

2812 Amortizarea constructiilor

15.000
10.000

6583 Cheltuieli privind activele cedate

5.000

Incasare:
5121 Conturi la banci in lei

= 461 Debitori diversi

8.330

5) Trecerea materiilor prime la marfuri:

371Materii prime

= 301 Marfuri

3.000

6) Vanzarea materiilor prime:

461 Debitori diversi =

3.392

707 Venituri din vanzarea marfurilor

4427 TVA colectat

2.850
542

7) Descarcarea din gestiune:

607 Cheltuieli privind marfurile

371 Marfuri 3.000

8) Anulare ajustare materii prime:

19

391 Ajustare pentru depr mat. prime = 7814 Venituri din ajustari pt depreciere 500
Incasare:
5121 Conturi la banci in lei = 461 Debitori diversi 3.392
9) Incasare client/scont acordat:
%

411 Clienti

667 Cheltuieli privind sconturile

2.000
100

5121 Conturi la banci in lei

1.900

10) Incasare 50% clienti incerti:

5121 Conturi la banci in lei = 418 Clienti incerti 350
11) Inregistrare creante irecuperabile:
654 Pierderi din creante = 418 Clienti incerti 350
12) Anulare ajustare client:
491 Ajustari pt deprecierea creantelor

= 7814 Venituri din ajustari 400

13) Plata furnizorilor/discount:

404 Furnizori de imobilizari =

7.000

5121 Conturi la banci in lei

6.650

767 Venituri din sconturi

350

14) Anularea provizionului:

20

151 Provizioane

7812 Venituri din provizioane 1.250

15) Cheltuieli de lichidare:

628 Alte cheltuieli cu serv executate de terti = 5121 Conturi la banci in lei 900
16) Inchiderea contului de TVA:
4427 TVA colectat = 4423 TVA de plata 3.962
17) Inchiderea conturilor de venituri:
%

121 Profit si pierdere

23.350

7583 Venituri din vanzarea activelor

18.000

707 Venituri din vanzarea marfurilor

2.850

7814 Venituri din ajustari

900

767 Venituri din sconturi obtinute

1.250

18) Inchiderea conturilor de cheltuieli:

121 Profit si pierdere =

%
6583 Chelt privind activele cedate

19.350
15.000

607 Chelt privind marfurile

3.000

667 Chelt priv sconturile acordate

100

654 Pierderi din creante

350

628 Chelt cu serv executate de terti

900

20) Inregistrare impozit pe profit:

691 Cheltuieli cu impozitul pe profit = 441 Impozit pe profit 640
Impozit = (23.350 19.350)* 16% = 640
21) Inchiderea contului de cheltuieli:

21

121 Profit si pierdere =

691 Cheltuieli cu impozitul pe profit 640

22) Plata impozit:

441 Impozit pe profit = 5121 Conturi la banci in lei 640
Bilant inainte de efectuarea partajului:
Elemente de
active
Conturi la banci

Total active

Elemente de
Valori pasive
16,21
0 Capital social
Rezerve legale
Total capitaluri
propri
Profit din
lichidare

16,2
10 Total pasive

Valori
11,00
0
1,850
12,85
0
3,360

16,2
10

23) Rambursarea capitalului catre asociati:

1012 Capital subscris varsat = 456 Decontari cu asociatii privind capitalul

11.000

24) Plata capitalului social catre asociati:

456 Decontari cu asociatii privind capitalul = 5121 Conturi la banci in lei 11.000

25) Decontarea rezervelor legale:

1061 Rezerve legale = 456 Decontari cu asociatii privind capitalul 1.850
26) Impozit pe profit aferent rezervelor:

22

456 Decontari cu asociatii privind capitalul = 441 Impozit pe profit

296

27) Plata impozitului:

441 Impozit pe profit = 5121 Conturi la banci in lei 296
28) Decontarea profitului din lichidare:
121 Profit si pierdere = 456 Decontari cu asociatii privind capitalul 3.360
29) Impozit pe dividend:
456 Decontari cu asociatii privind capitalul = 446 Alte impozite si taxe

786

Impozit = (1.850 296 +3.360) * 16% = 4.914 * 16% = 786

30) Plata dividendelor:
456 Decontari cu asociatii privind capitalul = 5121 Conturi la banci in lei 4.128
31) Situatia conturilor dupa partaj:
456 "Decontari cu asociatii privind
capitalul"
11,000
11,000
296
1,850
786
3,360
4,128
16,210
16,210
5121 "Conturi la banci in lei"
16,210
11,000
296
786
4,128
16,210
16,210

23

2. Cum poate fi exclus un asociat din societatea n nume colectiv, n

comandit simpl sau cu rspundere limitat?
Rezolvare:
Art. 222
(1) Poate fi exclus din societatea in nume colectiv, in comandita simpla sau cu raspundere limitata:
a) asociatul care, pus in intarziere, nu aduce aportul la care s-a obligat;
b) asociatul cu raspundere nelimitata in stare de faliment sau care a devenit legalmente incapabil;
c) asociatul cu raspundere nelimitata care se amesteca fara drept in administratie ori contravine
dispozitiilor art. 80 si 82;
d) asociatul administrator care comite frauda in dauna societatii sau se serveste de semnatura sociala
sau de capitalul social in folosul lui sau al altora.
(2) Dispozitiile acestui articol se aplica si comanditatilor in societatea in comandita pe actiuni.
Art. 223
(1) Excluderea se pronunta prin hotarare judecatoreasca la cererea societatii sau a oricarui asociat.
(2) Cand excluderea se cere de catre un asociat, se vor cita societatea si asociatul parat.
(3) Ca urmare a excluderii, instanta judecatoreasca va dispune, prin aceeasi hotarare, si cu privire la
structura participarii la capitalul social a celorlalti asociati.
(4) Hotararea irevocabila de excludere se va depune, in termen de 15 zile, la oficiul registrului
comertului pentru a fi inscrisa, iar dispozitivul hotararii se va publica la cererea societatii in Monitorul
Oficial al Romaniei, Partea a IV-a.
Art. 224
(1) Asociatul exclus raspunde de pierderi si are dreptul la beneficii pana in ziua excluderii sale, insa nu
va putea cere lichidarea lor pana ce acestea nu sunt repartizate conform prevederilor actului
constitutiv.
(2) Asociatul exclus nu are dreptul la o parte proportionala din patrimoniul social, ci numai la o suma
de bani care sa reprezinte valoarea acesteia.
Art. 225
(1) Asociatul exclus ramane obligat fata de terti pentru operatiunile facute de societate, pana in ziua
ramanerii definitive a hotararii de excludere.
(2) Daca, in momentul excluderii, sunt operatiuni in curs de executare, asociatul este obligat sa
suporte consecintele si nu-si va putea retrage partea ce i se cuvine decat dupa terminarea acelor
operatiuni.
Art. 226
(1) Asociatul in societatea in nume colectiv, in comandita simpla sau in societatea cu raspundere

24

limitata se poate retrage din societate:

a) in cazurile prevazute in actul constitutiv;
b) cu acordul tuturor celorlalti asociati;
c) in lipsa unor prevederi in actul constitutiv sau cand nu se realizeaza acordul unanim asociatul se
poate retrage pentru motive temeinice, in baza unei hotarari a tribunalului, supusa numai recursului, in
termen de 15 zile de la comunicare.
(2) In situatia prevazuta la alin. (1) lit. c), instanta judecatoreasca va dispune, prin aceeasi hotarare, si
cu privire la structura participarii la capitalul social a celorlalti asociati.
(3) Drepturile asociatului retras, cuvenite pentru partile sale sociale, se stabilesc prin acordul
asociatilor ori de un expert desemnat de acestia sau, in caz de neintelegere, de tribun al.

3. Care sunt mijloacele prin care se pot dizolva societile comerciale?

Rezolvare:
Dizolvarea societatii are ca efect deschiderea procedurii lichidarii. Dizolvarea
firmei are loc fara lichidare, in cazulfuziunii ori divizarii totale a societatii sau
in alte cazuri prevazute de lege. Dizolvarea societatii inainte de
expirareatermenului fixat pentru durata sa are efect fata de terti numai dupa
trecerea unui termen de 30 de zile de la publicarea inMonitorul Oficial al
Romaniei.
4. Definii lichidarea societilor comerciale.
Rezolvare:

Definitie:
Incetarea existentei societatii comerciale reclama indeplinirea unor operatiuni care sa punaca
pat activitatii, prin intermediul lichidatorilor, si sa duca in final la incetarea statutului de
persoana juridicaa societatii. principii generale: personalitatea juridica a societatii
subzista pentru nevoile lichidarii, legeacere ca toate actele care emana de la
societate sa arate ca aceasta este in lichidare; lichidarea se face in i n t e r e s u l
asociatilor, fapt dovedit prin aceea ca lichidarea poate fi ceruta numai
d e c a t r e a s o c i a t i c u excluderea creditorilor societatii; adunarea asociatilor numeste
lichidatorii (care preiau gestiunea societatiide la administratori), stabilindu-le puterile, insesi
conditiile lichidarii se stabilesc prin actul constitutiv (decatre asociati); lichidarea societatii
este obligatorie deoarece societatea nu poate ramane in faza de dizolvare.
Activitatea lichidatorilor se caracterizeaza prin faptul ca:
a) actul de numire al lichidatorilor de catre adunareagenerala (sau, in mod exceptional,
de catre instanta, cand conditiile pentru convocare si luarea deciziei delichidare nu
sunt intrunite) se va depune la Biroul unic al Camerei de Comert si Industrie; pana la
preluareafunctiei de catre lichidatori, administratorii continua mandatul lor;

25

b) lichidatorii pot fi atat persoane fizice catsi persoane juridice, unde lichidatorii
trebuie sa fie autorizati; lichidatorii au aceeasi raspundere ca
siadministratorii;
c) lichidatorii vor face bilantul dupa inventarierea bunurilor; operatiunile de lichidare
includoperatiuni de lichidare a activului, care cuprind transformarea
bunurilor societatii in bani si incasarea creantelor pe care societatea le are fata
de terti si lichidarea pasivului, prin care se intelege plata datoriilor societatii
catre creditorii sai;

d) dupa
terminarea acestor operatiuni se trece la repartizarea activului net intre
asociati dupa care procedura lichidarii se incheie;
e) lichidatorii isi indeplinesc obligatiile sub controlul cenzorilor; lichidarea
societatii trebuie terminata in cel mult 3 ani de la data dizolvarii; dupa
terminarealichidarii, lichidatorii trebuie sa ceara radierea societatii din
registrul tinut la Biroul unic (data de la care inceteaza

personalitatea juridica a societatii); registrele si actele

societatii trebuie pastrate 5 ani dupa datadepunerii lor la
Biroul unic al Camerei de Comert si Industrie
5. Care sunt organele care aplic procedura insolvenei?
Rezolvare:
Organele care aplica procedura insolventei sunt: instantele judecatoresti, judecatorul-sindic,
administratorul judiciar si lichidatorul. Aceste organe trebuie sa asigure efectuarea cu
celeritate a actelor si operatiunilor prevazute in legea insolventei, precum si realizarea in
conditiile legii a drepturilor si obligatiilor celorlalti participanti la aceste acte si operatiuni.

EVALUAREA INTREPRINDERILOR

1. Evaluarea economic si financiar a unei ntreprinderi se face pe baza:

a) bilantului contabil;
b) bilantului economic;
c) bilantului resurselor si destinatiilor acestora.

26

Rezolvare: a)
2. Care din urmtoarele categorii de factori fac necesar pozitionarea sistematic a
ntreprinderii pe piat:
a) factori legati de existenta preturilor libere;
b) inflatia;
c) politicile de restructurare.
Rezolvare: a)
3. Cum se reevalueaz stocurile de materii prime din ntreprinderea supus evalurii, pe baz
de expertiz si diagnostic:
a) aplicnd una din metodele FIFO sau LIFO;
b) n functie de raportul de schimb leu/dolar;
c) la preturile zilei sau, dac intrrile sunt mai rare, la media preturilor de achizitie din cea
mai recent perioad.
Rezolvare: c)
4. Prezentati formula de calcul a costului de nlocuire net procedur de evaluare sau valoare
atribuit activelor atunci cnd se determin Activul net contabil corectat sau valori juste
destinate nregistrrilor contabile.
Rezolvare:
Costul de inlocuire net (CIN) reprezinta costul curent de reproductie sau de inlocuire a unui
activ minus deprecierile pentru deteriorarea fizica si pentru orice alte forme relevante de
depreciere si neadecvare.

5. Redati formula de calcul a indicatorului Viteza de rotatie a creantelor clienti exprimat n

zile de cifr de afaceri utilizat pentru stabilirea diagnosticului financiar.
Rezolvare:
Viteza de rotatie este un factor cheie in determinarea lichiditatii. O viteza de rotatie mare
permite afacerii sa faca mai multe operatiuni fara sa isi sporeasca activele. O viteza de rotatie
a creantelor mare semnifica faptul ca suma de bani blocata in creante neincasate este mica,
lucru care imbunatateste lichiditatea
Formula de calcul este:
Viteza de rotatie a creantelor =

Vanzari pe credit*
Sold mediu creante neincasate

27

Rezultatul formulei de mai sus ne spune cate rotatii au avut creantele intr-o anumita perioada
de timp. Pentru a transforma numarul de rotatii in zile se imparte un an (respectiv 365 zile) la
numarul de rotatii.
Trebuie avuta in vedere corelatia cu viteza de rotatie a datoriilor pentru a evita situatii in care
creantele au o medie de incasare de 90 zile (4 rotatii) iar datoriile o medie de plata de 30 zile.
Soldul creantelor, spre deosebire de vinuri, nu se imbunatateste cu timpul. El trebuie mereu
corelat cu viteza de rotatie a achizitiilor pentru a se evita inrautatirea lichiditatii afacerii.
* Prin vanzari pe credit se inteleg toate vanzarile la care plata nu se face pe loc, cash.

EXPERTIZA CONTABILA
1.Ce conine cap.II al Raportului de expertiz contabil (Desfurarea expertizei contabile)?
Rezolvare:
Capitolul II, DESFASURAREA EXPERTIZEI CONTABILE, a raportului de expertiza
contabila trebuie sa contina cate un paragraf distinct pentru fiecare obiectiv ( intrebare) al (a)
expertizei contabile, care sa cuprinda o descriere amanuntita a operatiilor efectuate de
expertul contabil cu privire la structura materialului documentar, actele si faptele analizate,
locul producerii evenimentelor si tranzactiilor, sursele de informatii utilizate, daca partile
interesate in expertiza contabila au facut obiectii sau au dat explicatii pe care expertul
contabil le-a luat sau nu in considerare in formularea concluziilor sale. In fiecare astfel de
paragraf trebuie prezentat ansamblul calculelor si interpretarea rezultatelor acestora. Dar daca
aceste prezentari ar ingreuna intelegerea expunerii de catre beneficiarul raportului de
expertiza contabila, este recomandabil ca ansamblul calculelor sa se faca in anexe la raportul
de expertiza contabila, iar in textul expertizei contabile sa se prezinte doar rezultatele
calculelor si interpretarea acestora.
Fiecare paragraf din capitolul II, DESFASURAREA EXPERTIZEI CONTABILE,
trebuie sa se incheie cu concluzia (raspunsul) expertului contabil care trebuie sa fie precis,
concis, fara echivoc, redactat intr-o maniera analitica, ordonata si sistematizata fara a face
aprecieri asupra calitatii documentelor justificative, reprezentarilor (inregistrarilor) contabile,
expertizelor si actelor de control (de orice fel) anterioare si nici asupra incadrarilor legale.
Aceasta, deoarece expertul contabil analizeaza evenimente si tranzactii si nu incadrarea
judiciara a acestora. In cazuri deosebite in care expertul contabil, in exercitarea misiunii sale,
se confrunta cu acte si documente care nu intrunesc conditiile legale, care exprima fictiuni
sau sunt suspecte, el nu trebuie sa le ia in considerare in stabilirea rezultatelor concluziilor
(raspunsurilor) sale, dar trebuie sa mentioneze aceasta in raportul de expertiza contabila.
Daca raportul de expertiza contabila este intocmit de mai multi experti care au opinii
diferite, intr-un paragraf al capitolului II DESFASURAREA EXPERTIZEI CONTABILE,
fiecare expert contabil trebui sa-si motiveze detaliat opinia pe care o sustine. De regula, in

28

expertizele judiciare trebuie motivata separat opinia expertului recomandat in parte, in raport
cu opinia expertului numit din oficiu.
2. Ce conine un Raport de expertiz calificat?
Rezolvare:
Raportul de expertiza contabila care cuprinde consideratii personale ale expertului contabil
este calificat drept raport de expertiza contabila cu obervatii. Aceste observatii se fac la
sfarsitul capitolului CONCLUZII dupa paragraful cuprinzand raspunsul la obiectivele
exprtizei contabile sau se fac separat intr-un capitol distinct.
3. Explicai cazurile de imposilitate a ntocmirii unui raport de expertiz i ce conine
Raportul de imposibilitate a efecturii expertizei contabile.
Rezolvare:
In unele cazuri, cu caracter de exceptie, efectuarea lucrarilor de expertiza contabila este
ingreunata sau chiar imposibila din cauza modului defectuos de conducere a contabilitatii sau
chiar neconducerea la zi a acesteia sau a tranzactiilor si evenimentelor supuse expertizarii. In
astfel de cazuri, expertul contabil nu este abilitat ca mai intai sa refaca sau sa aduca la zi
contabilitatea si apoi sa efectueze expertiza contabila. In aceste situatii expertul contabil
intocmeste un raport de imposibilitate a efectuarii expertizei contabile din care sa rezulte
argumentat motivele imposibilitatii efectuarii expertizei contabile.
Raportul de imposibilitate a efectuarii expertizei contabile judiciare are aceeasi structura ca si
un raport normal de expertiza contabila judiciara, respectiv Introducere, Desfasurarea
expertizei contabile si Concluzii, cu precizarea ca in capitolul II sunt explicitate argumentat
motivele pentru care nu s-a putut realiza lucrarea de expertiza contabila.
4. Care sunt principiile fundamentale ce trebuie respectate pentru realizarea obiectivelor
profesiei contabile?
Rezolvare:
Profesionistul contabil se bazeaza in conduita sa pe mai multe principii.
a. Integritate - sa fie drept, cinstiti si sincer in executarea lucrarilor sale.
b. Obiectivitate- profesionistul contabil trebuie sa nu cedeze unor prejudecati sau concepte
apriorice, care sa-i impiedice obiectivitatea; sa aiba o comportare impartiala atunci cand
intocmeste un raport privind executarea lucrarilor sale.
c.
Independenta sa se manifeste liber de orice interes care ar putea fi avut in vedere, ca
incompatibil cu integritatea si obiectivitatea sa:
- implicarea financiara directa sau indirecta;
- implicarea in activitatile unui client (membru al executivului sau angajat sub controlul
directiunii);

29

- acte de comert sau slujbe asigurate in acelasi timp cu exercitarea unei profesii liberale
ce pot genera conflict de interese, in contradictie cu exercitarea liberala a profesiei;
- incidenta relatiilor familiale si personale asupra independentei;
- conditiile in care onorariile primite de la un client constituie un procentaj neacceptabil
de ridicat fata de cea a expertului;
- acceptarea executarii de lucrari in baza unor onorarii eventuale neprecizate anticipat;
d. Secretul profesional sa fie respectat secretul, caracterul confidential al informatiilor
obtinute cu ocazia executarii lucrarilor sale,
e. Norme tehnice si profesionale sa efectueze lucrarile sale in conformitate cu
normele tehnice si profesionale, sa execute lucrari pe care le pot realiza cu competenta
profesionala.
f. Comportare deontologica sa se comporte compatibil cu buna reputatie a profesiunii.
Incalcarea principiilor inseamna tot atatea incompatibilitati in exercitarea profesiei. Pe
langa incompatibilitatile explicite legate de conditia de independenta, mai exista situatii de
suspendare a dreptului profesiei si de interdictie a dreptului exercitarii profesiei.
Suspendare cauzata de:
1.
Absenta nemotivata de la intrunirea a doua sedinte consecutive ale adunarii generale a
filialei sau ale Conferintei Nationale;
2.
Neplata cotizatiei anuale sau/si a celorlalte obligatii banesti la termenele stabilite de
Regukament, pe durata unui an calendaristic,
3.
Nerespectarea normelor privind apararea si pastrarea secretului profesional.
Interdictie datorita/cauzta de:
1. absenta nemotivata de la trei reuniuni consecutive ale
Adunarii Generale a Filialei sau ale Conferintei Nationale;
2. publicitate fara respectarea prevederilor Codului privind
conduita etica si profesionala a expertilor contabili si contabililor autorizati din Romania;
3. Neplata cotizatiei anuale si ale celorlalte obligatii banesti
aferente unui an calendaristic;
4. Condamnarea membrului Corpului pentru savarsirea unei
fapte penale care, potrivit legii, interzice dreptul de gestiune si de administrare a societatii
comerciale de profil;
5. Executarea unei pedepse privative de libertate pentru
savarsirea unei fapte care nu interzice dreptul de gestiune si de administrare a societatii
comerciale de profil;
6. Neplata la buget, in termenul si cuantumul prevazut de
lege, a impozitelor cuvenite statului asupra onorariilor incasate de persoanele fizice;
7. Incalcarea normelor de lucru privind exercitarea profesiei;
8. Refuzul de a pune la dispozitie Organelor de Control ale
CECCAR a documentelor privind activitatea profesionala.
SURSA: O.G. 65/1994; L.nr. 186/1999; ROF/1995
5. Explicai principiul confidenialitii?
Rezolvare:
Confidenfialitatea este stricta, in afara de cazul in care a primit o autorizatie speciala de a
divulga informatiile sau in caz de obligatii legale sau profesionale.

30

Profesionittii contabili trebuie sa se asigure ca persoanele angajate sub orice forma

-subalterni sau colaboratori- respecta aceleasi reguli de confidentialitate.
Confidenfialitatea se refera numai la divulgarea informatiilor; ea implica, de asemenea, faptul
ca informatiile primite nu sunt folosite de profesionistul contabil in beneficiul sau personal
sau al unui tert.
Acest principiu nu se aplica divulgarii informatiilor care permit profesionistului contabil sa
indeplineasca obligatiile sale, stabilite prin normele profesionale.
In interesul public si al profesiunii, normele profesionale trebuie sa defineasca conceptul de
confidentialitate si sa furnizeze o orientare asupra naturii si intinderii obligatiilor legate de
confidentialitate si asupra circumstantelor in care divulgarea de informatii primite in
cursul exercitarii unei misiuni trebuie autorizata sau ceruta.
Obligatiile de confidenfialitate sau secret profesional sunt inscrise in legislatia fiecarei tari.
Pentru a stabili daca informatiile confidentiale pot fi divulgate, trebuie avute in vedere
urmatoarele aspecte (cu titlu de exemple):
a) cand divulgarea este autorizata de client: daca interesele tuturor partilor (cu deosebire terti)
pot fi lezate;
b) cand divulgarea este ceruta de lege sau cand exista obligatii profesionale de divulgare:
- profesionistul trebuie sa faca apel la judecata sa, pentru a determina tipul de informatii care
pot fi divulgate; trebuie sa se evite siruafiile care implica fapte sau opinii nejustificate sau
nejustificabile;
- profesionistul trebuie sa se asigure ca persoanele care primesc informafiile sunt destinatarii
corecti ai unor astfel de informatii, adica cu abilitati sa primeasca astfel de informafii;
- profesionistul trebuie sa stabileasca daca divulgarea si conse-cinfele acesteia implica
responsabilitatea sa.
Se recomanda, in toate aceste cazuri, consultarea organismului profesional si/sau a unui
avocat.

31