LP PROPRIETATI FUNDAMENTALE CELULARE DR BOGDAN DIONISIE

Explorari Functionale

LP 2011 - 2012

PROPRIETATI FUNDAMENTALE CELULARE

A. EXPLORARI ELECTRODIAGNOSTICE
I. Bazele morfo- fiziologice ale sistemului neuro- efector
II. Electrodiagnosticul de detectie (Electromiografia)
III. Electrodiagnosticul de stimulo- detectie (Viteza de conducere)
B. EXPLORAREA SISTEMULUI MUSCULAR
I. Tonometrie
II. Dinamometrie
III. Ergometrie- ergografie
C. EXPLORAREA BIOCHIMICA MUSCULARA
I. Parametri bioumorali nespecifici (profil general)
II. Parametri bioumorali nespecifici (profil muscular)
D . PROTOCOL DE EXPLORARE
I . Electrodiagnosticul de detectie
II . Electrodiagnosticul de stimulo-detectie .

A. EXPLORARI ELECTRODIAGNOSTICE
I. BAZELE MORFO- FIZIOLOGICE
Explorarea neuro-efectorie vizeaza complexul neuro- motor
nivel cerebro- spinal (elaborare si conducere a mesajelor motorii)
periferic (nerv, placa motorie, muschi, fusul neuro- muscular).
Componentele fundamentale ale sistemului neuro-motor:
1) structuri cortico-subcorticale de elaborare si conducere
mesajului motor:
- scoarta motorie, nucleii motori ai nervilor cranieni si spinali,
- tracturi piramidale si extrapiramidale;
- nervi periferici, cranieni si spinali;
2)structuri de retrocontrol al tonusului muscular
comportamentului neuro-motor:
- analizatorul kinestezic;
- aferente senzitiv-senzoriale implicate in realizarea posturii
miscarii (vestibulare, optice, acustice).
3) structuri efectoare propriu-zise:
1

la
si

si

si

LP PROPRIETATI FUNDAMENTALE CELULARE DR BOGDAN DIONISIE

- unitati motorii (U.M.);

- grupe musculare agoniste, antagoniste.
UNITATEA MOTORIE
Definitie: ansamblul morfo- functional constituit din neuronul
motor spinal, prelungirea sa axonala, ramificatiile lor si totalitatea fibrelor
musculare atasate sinaptic.
Numarul de fibre musculare incluse intr-o U.M. variaza functie de
gradul de implicare kineticaa diverselor grupe musculare:
- 1 - 4 fibre la muschii implicati in miscari fine de precizie (muschi
extrinseci ai globului ocular),
- 400 -2000 la muschii implicati in miscari grosiere (biceps brahial,
quadriceps).
Tipul de fibre musculare este identic in cadrul aceleiasi U.M. (rosiilente sau albe- rapide).
EXCITABILITATEA NEURO- MUSCULARA
Producerea excitatiei reclama depasirea unei valori minime a
intensitatii stimulului-valoarea
prag, caracteristicastimulilor cu
intensitate liminara. Intensitatea infraliminaraeste insuficient pentru
obtinerea/antrenarea unui raspuns muscular, iar intensitatea
supraliminaranu determinaun raspuns mai amplu decit stimulul liminar
(legea "totul sau nimic").
Curentul de stimulare, de intensitate cel putin egala cu pragul,
trebuie saactioneze o duratade timp determinatasi cu o anumitabruschete
pentru a produce raspuns. La cresterea intensitatii curentului intr-un
interval de timp prelungit excitarea nu mai apare, chiar la intensitati mari
de stimulare, datorita fenomenului de acomodare.
Pentru stimulare au importantaintensitatea (amplitudine)
curentului, viteza de crestere si durata aplicarii sale. Relatia dintre acesti
parametri se poate scrie sub forma:
Is = Ib + q/t (Weiss - 1901) , in care:
in care Ib = reobaza, t = cronaxia si q = pragul minimal al
curentului electric la o durata mai mica decit t. Pe baza legii lui Weiss se
definesc parametrii electrofiziologici uzuali ce caracterizeaza excitabilitatea nervului:
Reobaza (Ib) - cea mai micaintensitate de curent necesarapentru
declansarea unui raspuns muscular (prag galvanic), in timp nedefinit.
Timp util - timpul minim in care un curent dreptunghiular cu
valoarea reobazei induce raspuns muscular.
Determinarea timpului util este dificila deoarece marimea reobazei
depinde de conditiile experimentale.Reprezentarea grafica a relatiei dintre
intensitatea si timpul de stimulare realizeaza curba intensitate - durata,
2

LP PROPRIETATI FUNDAMENTALE CELULARE DR BOGDAN DIONISIE

de aspect hiperbolic (inversa proportionalitate).

Timp util principal - cea mai mica valoarea a timpului util in care
are loc raspunsul la stimularea cu un curent de intensitatea reobazei.
Cronaxia - timpul util minim necesar pentru un curent cu
intensitate dubla fata de reobaza pentru a produce raspuns (Lapique 1904).
Valoarea este variabila dupa tipul de fibra nervoasa:
- fibrele mielinice groase A, cu excitabilitate mare, au o cronaxie
de circa 0, 1 - 0, 2 ms;
- fibrele mielinice (mai subtiri) circa 0, 2 - 0, 3 ms,
- fibrele amielinice 0, 4 - 0, 7 ms.
Cronaxia motorie (Bourguignon)
Pentru ca influxul nervos satreacadin nerv in muschiul efector,
trebuie saexiste un izocronism neuro - muscular (cronaxii egale sau cel
mult un raport de 1/2 - 1/3 intre cronaxia nervului si cea a muschiului).
Blocarea transmisiei influxului la nivelul placii neuromotorii duce la
heterocronism.
Se accepta existenta a 3 categorii diferite de cronaxie, functie de
particularitatile morfo- functionale ale muschilor investigati:
a) cronaxie scurta= 0, 06 - 0, 16 ms
b) cronaxie medie = 0, 20 - 0, 36 ms
c) cronaxie lunga = 0, 40 - 0, 72 ms.
Cronaxia muschilor striati este mai mica:
- la muschii rapizi (fazici) fatade muschii tonici;
- la flexori fata de extensori;
- in punctele motorii proximale fatade cele distale.
Valorile cronaxiei fiziologice pot fi influentate de o serie de factori
constitutionali si de mediu: virsta, structura si functia muschiului,
concentratiile electrolitice, parametrii echilibrului acido- bazic,
reactivitatea corticala, echilibrul neurovegetativ, postura, temperatura
mediului ambiant.
In afarade cronaxia motorie, se pot defini cronaxii senzitive si
senzoriale.
Climaliza: Pentru un stimul prag, daca cresterea intensitatii
stimulului are loc lent, pentru obtinerea unui raspuns va trebui sa crestem
intensitatea la nivele mai mari decit pragul determinat initial (Lapique 1937). Panta de crestere a curentului este invers proportionala cu
cronaxia.
ELECTROTONUSUL (Du Bois- Raymond, 1848)
Defineste modificarile proprietatilor fizice si fiziologice ale
tesuturilor, determinate de polaritatea curentului: cele aparute la nivelul
polului negativ poartanumele de catelectrotonus, iar cele de la polul
3

LP PROPRIETATI FUNDAMENTALE CELULARE DR BOGDAN DIONISIE

pozitiv- anelectrotonus.
Catelectrotonusul se manifestaprin cresterea excitabilitatii tisulare
la catod datoritadepolarizarii prin sarcinile negative ale electrodului
(excitantul minim necesar pentru producerea stimularii actioneaza la o
intensitate mai mica). Pragul de excitabilitate este mai coborit in zona
catodului deoarece acesta depolarizeazamembrana si faciliteazainfluxul
de ioni cu aparitia excitatiei.
La anod, fenomenele se petrec in sens invers: anodul
determinahiperpolarizarea fetei externe a membranei celulare, cu
scaderea excitabilitatii tisulare (anelectrotonus). Un anelectrotonus
puternic determinaabolirea excitabilitatii prin bloc anodic.
La intreruperea circuitului, efectele asupra excitabilitatii se
inverseaza.
LEGEA EXCITABILITATII POLARE( Pflueger, 1859)
Este consecinta modificarilor de excitabilitate musculara prin
fenomenele de electrotonus si poate fi exprimataprin relatia:
IC > IA > DA > DC ,
unde: IC (A) este contractia la inchiderea catodului (anodului), DA
(C) este contractia la deschiderea anodului (catodului). Amplitudinea
raspunsului (contractiei) se evalueazape baza amplitudinii potentialului
evocat muscular (PEM).
Formula este utilizatain stabilirea unui electrodiagnostic corect in
leziuni ale nervilor periferici (muschi denervat). In aceste situatii ordinea
contractiilor se inverseaza, ceea ce reprezinta un semn de reactie
degenerativa - partiala sau totala.
II .

ELECTRODIAGNOSTICUL DE DETECTIE
( ELECTROMIOGRAFIA )
Reprezinta metoda de inregistrare a potentialelor bioelectrice
produse spontan sau prin stimulare adecvatala nivelul unitatii motorii,
aflatain diverse conditii fiziologice sau patologice. Semnalul cules
reprezintasuma potentialelor electrice ale fibrelor musculare din unitatile
motorii investigate.
1. Variante tehnice de culegere a semnalului EMG:
a. EMG globala- presupune analiza activitatii electrice a tuturor
UM dintr- un muschi, de obicei prin culegere de suprafata;
b. EMG elementara- realizeaza inregistrarea potentialelor de UM
prin culegere de profunzime (electrod acicular);
c. EMG de unicafibra(SFEMG- Single Fiber EMG)- tehnica de
finete, exploreaza dispozitia spatiala a fibrelor musculare in interiorul
unei UM.
2. Parametrii specifici EMG
4

LP PROPRIETATI FUNDAMENTALE CELULARE DR BOGDAN DIONISIE

Semnalul EMG reprezinta suma unor semnale elementare generate

la nivelul unitatilor motorii, denumite potentiale de unitate motorie
(PUM). Poate fi caracterizat prin parametrii specifici oricarui semnal
bioelectric: forma, amplitudine, durata, frecventa.
a) Forma potentialelor
PUM pot fi mono, bi, tri, sau polifazice. Polifazismul poate apare
prin:
i) plasarea electrodului intr-un teritoriu de intrepatrundere a
douaUM (conditii normale);
ii) sincronizarea defectuoasa a fibrelor musculare dintr-o UM unica
(patologie).
Valori normale: polifazism < 12 % din totalul PUM.
Peste aceasta cifra, traseul semnifica modificari functionale ale
UM.
b) Amplitudinea PUM
Evalueazaforta de contractie a fibrelor musculare. Amplitudinea
PUM depinde de intensitatea cimpului electric realizat de suma activitatii
electrice a fibrelor musculare din UM.
Valori normale: 200 - 500 mV, cu limita superioara spinala 2000
mV (dupaIsch).
Cresterea amplitudinii PUM in timpul contractiei musculare
determina fenomene de sumatie spatiala: electrodul "simte" activitatea
electrica a unor UM din ce in ce mai indepartate, care se suprapun peste
PUM inregistrate initial.
c) Durata PUM
Evalueaza sincronizarea activitatii neuro-musculare. Depinde de
mai multi factori:
i) tehnica utilizata: daca electrodul este inserat in mijlocul UM,
sincronizarea fibrelor este mai buna si durata PA mai mica;
ii) densitatea UM: la un grad mare de dispersie a fibrelor musculare,
timpul de culegere si durata PUM vor fi mai mari;
iii) tipul de fibre musculare investigate: durata este mai mare in UM cu
fibre rosii si mai mica in UM cu fibre albe.
iv) factori fiziologici: virsta, temperatura, starea de oboseala, etc.
Valori normale: 3 - 6 ms, cu variatii: 8 - 12 ms la muschii
membrelor si 5 - 6 ms la muschii fetei.
d) Frecventa PUM
Reflecta frecventa stimulului central si sincronizare cu efectorul
muscular (vezi cronaxia motorie). Frecventa de descarcare a UM creste
paralel cu efortul muscular. In timpul unei contractii maximale, ritmul de
descarcare al motoneuronilor creste in decurs de citeva ms pina la 60 100 Hz; aceasta frecventa poate fi mentinuta pe o perioada scurta, dupa
care scade treptat. Pe durata unei contractii sustinute (constante),
5

LP PROPRIETATI FUNDAMENTALE CELULARE DR BOGDAN DIONISIE

frecventa se mentine la aprox. 20 Hz.

Pe traseul EMG, cresterea de frecventa determina fenomene de
sumatie temporala prin suprapunerea PUM individuale, care nu mai apar
distincte.
Valori normale: variabile, de la 4 - 6 Hz pinala 50 - 60 Hz, functie
de intensitatea contractiei.
3. Traseul EMG normal Fig . 1
Aspectul EMG normale este determinat de mai multi factori, dintre
care mentionam:
1) numarul (densitatea) fibrelor musculare din unitatea motorie;
2) nivelul de activitate functionala a fiecarei fibre;
3) perioada de latentaa sinapselor neuromusculare;
4) viteza de conducere prin fibrele musculare;
5) modalitatea de culegere (tipul de electrozi): culegere de
suprafata (EMG globala) sau de profunzime (EMG de UM) .
a) Traseul simplu Fig. 1 a
Se obtine in timpul unei contractii usoare si constadin PUM monosau bifazice.
Parametri specifici: amplitudinea = 200- 400 mV, durata = 3- 4
ms, frecventa = 4- 10 Hz.
b) Traseul intermediar Fig. 1 b
Se obtine la o contractie de intensitate medie; prin fenomenul de
recrutare spatiala, electrodul coaxial "vede" un numar mai mare de fibre
active, apartinind mai multor UM.
Parametri specifici: amplitudine = 500- 600 mV, frecventa = 15-25
Hz.
c) Traseul interferential Fig. 1 c
Se obtine in contractie maximalasi constadintr- o succesiune de
PUM care nu mai pot fi analizate distinct. Traseul este asemanator cu cel
obtinut prin culegere de suprafata.
Parametri specifici: amplitudine = 1000- 1200- 2000 mV, frecventa
= 50 Hz (pentru PUM) si 1000 - 1200 Hz pentru traseul global.
d) Ritmul Piper Fig. 1 d
Este o forma a traseului de interferenta, obtinut prin contractie
maximala la contrarezistenta.
Apare sub forma de virfuri sinusoidale cu frecventa de 40-50 Hz ,
ale caror amplitudine, durata si frecventa sint determinate de gradul de
sincronizare a descarcarilor motoneuronale.

LP PROPRIETATI FUNDAMENTALE CELULARE DR BOGDAN DIONISIE

Fig. 1 a Traseul EMG de tip simplu

Fig. 1 b Traseul EMG de tip intermediar

Fig. 1 c Traseul EMG de tip interferential

Fig. 1 d Ritm Piper

LP PROPRIETATI FUNDAMENTALE CELULARE DR BOGDAN DIONISIE

Electromiografia patologica Fig. 2,3,4

Afectarea neuronului motor periferic sau fibrelor musculare
deservite produce modificari distincte in semiologia electromiografica
cunoscute sub denumirea de traseu EMG de tip neurogen, respectiv
traseu EMG de tip miogen.
Traseul EMG de tip miogen Fig.2 a apare in bolile musculare
(miopatii) si se caracterizeaza prin :
1. EMG in repaus: lipsa activitatii spontane in repaus
2. EMG in contractie: traseu imbogatit cu potentiale polifazice de scurta
durata si de amplitudine redusa

Fig. 2 a Traseu EMG de tip miogen

Miotonia este afectiunea caracterizata prin dificultatea in relaxarea

musculaturii dupa activitate si exagerarea reflexelor osteotendinoase.
- Miotonie congenitala Thomsen miotonie si hipertrofie difuza
predominant la membrele inferioare compatibila cu supravetuirea
- Miotonie distrofica Steinert cauzata de un deficit de colinesteraza si
exces de acetilcolina si caracterizata prin miotonie, atrofie de tip
distal: fata, gat (m. sternocleidomastoidian, m. trapez), membre cu
debut la 15 ani.
- Paramiotonia congenitala Eulenburg este miotonia la frig sau la
efort.
8

LP PROPRIETATI FUNDAMENTALE CELULARE DR BOGDAN DIONISIE

EMG in Miotonie ofera date in culegerile pe musculatura distala

Fig. 2b Salva miotonica

Salva miotonica se manifesta prin descarcari de potentiale bifazice cu
durata scurta (1-2 ms) si frecventa crescuta 150 c/s si cu amplitudine
rapid crescanda de la 50 la 400 V si descrestere graduala in 2-4 s ;
produsa la insertia acului, percutia tendonului. Diminua la repetarea
contractiei si tratament cu chinidina sau procainamida.
Spasmofilia se caracterizeaza prin cresterea excitabilitatii neuromusculare ca urmare a deficitului dobandit de calciu si magneziu
secundara deficitului de aport sau hormon parathormon.- Fig. 3

Fig.3 Aspect EMG de spasmofilie

Miastenia se caracterizeaza prin oboseala musculara rapida dupa efort

sau in cursul serii ducand la pareze trecatoare interesand muschii
occulomotori, muschii faciali, laringieni (ai fonatiei), muschii laringieni
(ai deglutitie), muschii respiratori, musculatura proximala a membrelor.

LP PROPRIETATI FUNDAMENTALE CELULARE DR BOGDAN DIONISIE

EMG in Miastenie:
- Reactia miastenica arata diminuarea progresiva a traseului aparuta in
contractie maximala in contrarezistenta si stimulare electrica cu 5 10
c/sec.
- Reactia la Prostigmin arata cresterea amplitudinii traseului
- EMG de stimulo-detectie evidentiaza blocajul miastenic
Traseu neurogen Fig. 4
1. EMG de repaus - prezenta activitatii spontane manifestata prin
potentiale de fibrilatie, de fasciculatie, de denervare , de reinervare
2. EMG de contractie traseu saracit in PUM cu ritm propriu de
descarcare

Fig. 4 Traseu EMG de tip neurogen

Traseul EMG de efort
Efortul si oboseala musculara reprezinta situatii in care explorarea
EMG s-a dovedit utila. In conditii de oboseala musculara, traseul EMG
sufera urmatoarele transformari:
- scade amplitudinea UM;
- frecventa si regularitatea descarcarilor scad (pe traseul
intermediar);
- apare o tendinta de sincronizare intre diverse UM, care genereaza
potentiale supravoltate.
Analiza spectrala constata o tendinta de deplasare a descarcarilor
catre frecventele joase.
10

LP PROPRIETATI FUNDAMENTALE CELULARE DR BOGDAN DIONISIE

III. ELECTRODIAGNOSTICUL DE STIMULO- DETECTIE

Consta in masurarea vitezei de conducere pe fibrele nervoase
motorii sau senzitive.
1. Viteza de conducere a fibrelor nervoase motorii (VCM)
Este un test obiectiv utilizat in diagnosticul si clasificarea bolilor
neuro-musculare. Poate releva existenta unei neuropatii sau a unei
miopatii. Se realizeazaprin stimularea unui nerv periferic in douapuncte
accesibile ale traiectului sau si culegerea potentialului motor evocat
(raspuns M) la nivelul muschiului inervat de nervul respectiv (ex. primul
interosos dorsal pentru nervul cubital).
Este necesar calculul latentelor cuprinse intre momentul stimularii
nervului motor si momentul aparitiei raspunsului M pentru cele
douapuncte de culegere (proximal si distal fatade locul culegerii):
VCM (m/ sec) = S/ DT ;
unde se utilizeazadiferenta DT dintre aceste latente si distanta S
dintre punctele de stimulare:
Limite de valori normale:
- median: 49, 4- 69, 3 m/s (medie: 57 m/s);
- radial: 50- 70 m/s (medie: 60 m/s);
- cubital: 49 - 66 m/s (medie: 57 m/s);
- sciatic popliteu extern: 46 - 54 m/s
- sciatic popliteu intern: 40 - 58 m/s (medie: 50 m/s);
- facial: 43- 47 m/s.
Factori care modificaviteza de conducere:
- virsta (VCM la nou-nascut este 1/2 din cea a adultului, pe care o
atinge intre 3 si 5 ani. De la virsta de 40 de ani VCM scade progresiv
- temperatura (modificari de acelasi sens temperatura- VCM);
- anestezice locale (scad VCM).
- ischemia (scade VCM).
2. Viteza de conducere a fibrelor nervoase senzitive (VCS)
Principiul metodei este identic cu cel utilizat pentru fibrele motorii,
diferatipul si plasarea electrozilor , ca si sensul de culegere a semnalului.
Tehnica de determinare presupune stimularea tegumentara distala
si culegerea potentialelor evocate senzitive (PES) de pe traiectul
proximal al nervului. Stimularea receptorilor cutanati se transmite
terminatiilor nervoase senzitive, care vehiculeazainformatia in sens
centripet.
Ca si la determinarea VCM, inregistrarea PES se realizeazain
douapuncte ale traiectului nervos, iar diferenta de latenta este utilizatain
calculul VCS.
Pentru laboratoarele in care nu exista dotare corespunzatoare, se
recomandadeterminarea VCS prin tehnica reflexului H (Hoffman)
11

LP PROPRIETATI FUNDAMENTALE CELULARE DR BOGDAN DIONISIE

Acest raspuns este reprezentat de un potential evocat muscular (raspuns

tip M) care apare prin stimularea fibrelor nervoase senzitive, dupao
latenta mult mai mare (25- 35 ms) decit cea corespunzatoare raspunsului
M direct.
Excitatia parcurge intregul arc reflex senzitivo-motor (cale
aferenta- ganglion spinal- radacina posterioaraa nervului rahidian,
sinapsa cu motoneuronii din cornul medular anterior- terminatii axonale),
de unde este transmisa fibrelor musculare ale UM.
Determinarea VCS prin tehnica reflexului H se realizeaza stimulind
fibrele nervoase senzitive in doua puncte (distal si proximal), si calculind
diferenta de latenta corespunzatoare celor doua raspunsuri M, dupa
formula deja cunoscuta.
Valori normale:
- median: 65- 69 m/s;
- cubital: 63- 66 m/s;
- radial: 58- 67 m/s;
- sciatic popliteu intern: 52- 55 m/s.
FENOMENUL JITTER
Apare sub formade discrete fluctuatii de formasi latenta in aparitia
PUM consecutive, culese din aceeasi U.M. Se evidentiazaprin culegere cu
electrozi de suprafata mica, la o viteza mare de baleiaj a spotului luminos.
Fenomenul este considerat ca o expresie a unor variatii de intirziere
sinapticala
nivelul
placilor
neuromusculare.
Jitter-ul
se
evidentiazautilizind stimuli supraliminali, deoarece stimularea
subliminalala frecventainaltaduce la aparitia blocului .
B. EXPLORAREA SISTEMULUI MUSCULAR
I. TONOMETRIE
Tehnica realizeazamasurarea tonusului muscular, apreciat prin
duritatea muschiului inainte si duparealizarea unei contractii musculare
(izotonica, izometrica)
Valori normale: se exprima in unitati conventionale- miotom, in
valori absolute sau relative (diferenta intre starea de contractie si
relaxare).
Utilitate clinica: evaluarea functionala a componentelor active,
neuro- musculare, ale aparatului locomotor. La sportivii de performanta,
tensiunea musculara diferentiala este crescuta (tensiunea contractilaeste
mai mare, iar cea post- contractila mai scazuta) in raport cu persoanele
neantrenate.

12

LP PROPRIETATI FUNDAMENTALE CELULARE DR BOGDAN DIONISIE

II. DINAMOMETRIE
Tehnica permite evaluarea fortei de contractie dezvoltate de diverse
grupe musculare
S-au standardizat tehnici adaptate fiecarei grupe musculare, functie
de modul de solicitare si tipul de activitate. Valori normale se
interpreteaza prin intermediul indicelui dinamometric:
kg- forta(indicate de dinamometru)
I.D. = ---------------------------------------------- x 100
greutate (kg)
Tehnica este utila in cel putin douadomenii:
- evaluarea antrenamentului in medicina sportiva;
- monitorizarea programului recuperator in afectiunile neuromusculare.
III. ERGOMETRIE-ERGOGRAFIE
Tehnica evalueaza lucrul mecanic efectuat in conditii de solicitare
standardizata, ca o masuraa gradului de adaptare la efort.
Cel mai frecvent se utilizeaza efortul fizic dozat al membrelor
inferioare (solicitarea fiind obtinutaprin intermediul cicloergometrului sau
al covorului rulant). Prin reglarea palierelor de efort se aplica o solicitare
gradata. Determinarile simultane ale parametrilor de efort cardiorespiratori permit evaluarea adaptarii la efort a subiectului. Se poate
evalua si lucrul mecanic efectuat de grupele musculare ale membrelor
superioare (prin muschii flexori)
Graficul obtinut permite analiza unor aspecte complexe:
- fenomenul de oboseala musculara;
- randamentul contractil;
- adaptarea locomotorie si cardio- respiratorie la efort .
C. EXPLORAREA BIOCHIMICA MUSCULARA
Completeaza informatiile obtinute prin determinarea celorlalte
categorii de parametri.
Parametrii investigati pot fi grupati in douacategorii:
-nespecifici- glicemie, electroliti, acid lactic etc
-specifici
(profil
muscular):
creatin-kinaza
(CK),
lacticodehidrogenaza (LDH), aldolaza,T4 (RIA)
I. Parametri nespecifici
1. Glicemia
Este un test de rutina care evalueaza disponibilul energetic pentru
contractia musculara.
Valori normale: vezi profil general de sanatate (GHP).
2. Electroliti (Ca, Mg, P, Na, K)
a. Calciu (total, ionizat)
13

LP PROPRIETATI FUNDAMENTALE CELULARE DR BOGDAN DIONISIE

Fractiunea ionizata este utilizata pentru transmiterea influxului

nervos si realizarea mecanismului contractil. Scaderea Ca++
determinamanifestari de tip tetaniform si chiar convulsii.
b. Magneziu
Este necesar pentru utilizarea ATP ca sursa de energie, de unde
implicarea sa in realizarea contractiei musculare. Impreuna cu ionii de
sodiu, potasiu si calciu, intervine in reglarea excitabilitatii neuromusculare. S-au descris manifestari tetaniforme prin deficit de Mg, cu
nivele serice de Ca normale.
c. Fosfor .
Poate fi evaluat in raport cu nivelul Ca, intre cele doua valori
existind o inversa proportionalitate. Fosforul intervine de asemenea in
stocarea si transferul energiei intre diverse compartimente.
Valori normale: vezi GHP.
3. Acid lactic
Valori normale: vezi GHP.
Valori crescute apar in conditii de exercitiu fizic intens, cind fluxul
sanguin si aportul de oxigen nu pot satisface necesitatile energetice
crescute ale muschiului.
II. Profil muscular
1. Creatin- Kinaza (CK)
Se gaseste in concentratii mari in muschiul scheletic si miocard,
constituind un indicator specific pentru leziuni ale acestor structuri.
Valori normale: vezi GHP
Utilitate clinica:
- afectiuni degenerative (distrofii musculare- diagnostic preclinic
precoce);
- afectiuni inflamatorii (miozite);
- infarct de miocard.
Determinarea izoenzimelor CK este utilapentru diagnosticul
diferential:
- nivelurile normale sint constituite predominant din fractiunea
circulantaCK 3;
- fractiunea CK 3 creste in leziuni musculare scheletice, fractiunea
CK 2 in infarctul de miocard;
- fractiunea CK 1 este asociatacu leziuni canceroase (plamini, sin,
prostata) sau ale SNC.
2. Lactico- dehidrogenaza (LDH)
Este o enzima intracelulara ubicvitara, ale carei valori cresc in
conditii de necroza celulara. Niveluri crescute sint utile in diagnosticul
tardiv al infarctului de miocard. Contractii musculare epuizante (ex:
travaliu uterin) pot determina cresterea nivelului LDH.
Valori normale: vezi GHP
14

LP PROPRIETATI FUNDAMENTALE CELULARE DR BOGDAN DIONISIE

3. Aldolaza
Este utilizata ca indicator de distructie celulara sau crestere a
permeabilitatii membranare. O serie de afectiuni musculare se insotesc de
niveluri crescute de aldolaza:
- afectiuni degenerative (distrofii);
- afectiuni inflamatorii (miozite- dermatomiozita, polimiozita).
4. Creatinina
Este produsul final al degradarii creatin- fosfatului muscular.
Productia de creatinina este constanta atita timp cit masa musculara
nu se modifica. Eliminarea creatininei se face pe cale renala si reprezinta
un indicator fidel al starii functionale renale (vezi testele de clearancebilant excretor). Poate fi utilizata si in diagnosticul unor afectiuni
musculare (distrofii, poliomielita).
D . PROTOCOL DE EXPLORARE
I . Electrodiagnosticul de detectie ( Electromiografia )
Este cea mai pretioasa metoda de investigatie a ansamblului neuromuscular privit prin prisma disponibilitatilor sale de electrogeneza
voluntara, spontana sau evocata electric .
Material necesar
- camera ecranata;
- canapea de consultatie ;
-complex de explorare electromiografica,
constind din :
a) electromiograf ;
b) osciloscop pentru vizualizare si fotografiere ;
c) dispozitiv de inregistrare fotografica
d) neurostimulator ;
e) integrator ;
f) electrozi de culegere percutana (pentru EMG
globalade suprafata) si coaxiali tip Bronck (pentru EMG elementarade
unitate motorie ).
Tehnica de lucru
1.Conectarea la retea a complexului de explorare electromiografica;
2. Plasarea subiectului supus examinarii in pozitie sezinda sau in
decubit dorsal pe canapeaua de consultatie ;
3. Examinarea regiunii musculare de explorat cu stabilirea ordinei
muschilor investigati in functie de testarea musculara si de consultarea
prealabila a schemelor de plasare a electrozilor de culegere
4 . Plasarea electrozilor de culegere in zonele de examinat , in
conformitate cu modalitatea de culegere (monopolara sau bipolara) si
15

LP PROPRIETATI FUNDAMENTALE CELULARE DR BOGDAN DIONISIE

tehnica de explorare .
Astfel :
4.1. EMG globala
- degresarea cu alcool a tegumentelor corespunzatoare
muschiului de explorat si umezirea cu solutie salina( 20 % ) a electrozilor
plati de suprafata sau acoperirea lor cu o pastaelectroconductoare speciala
aplicata in strat subtire ;
- in conducerea monopolara, electrodul indiferent va fi
plasat la distantade zona explorata, iar electrodul de culegere (activ) va fi
aplicat in regiunea corespunzatoare punctelor de explorat, ambii electrozi
fiind fixati prin benzi de cauciuc elastic . Legatura cu pamintul se va
asigura printr-un electrod de suprafata medie (5cm/4 cm) plasat in
apropierea zonelor de explorat ;
- in conducerea bipolarase folosesc electrozi de suprafata
redusa despartiti printr-un mic interval si plasati in aceeasi maniera in
regiunea de explorat paralel cu directia fibrelor musculare .
4. 2 . EMG elementara
- sterilizarea riguroasaa electrozilor coaxiali sau simpli(izolati la
virf);
- dezinfectia prealabila cu alcool a regiunii de explorat ;
- introducerea acelor (in vederea captarii potentialelor de UM ) se
va face sub control osciloscopic. In conducerea bipolarase folosesc de
obicei , ace coaxiale Adrian-Bronck (monofilare sau bifilare) conectate
la intrarile amplificatorului diferential al electromiografului. Cazurile
particulare de explorat (regiunea mucoasaa cavitatii bucale , muschii
orbiculari ai buzelor , ai fetei sau palmelor) necesita electrozi de
suprafataperechi (de dimensiuni reduse) distantati intre ei printr-un
interval de maximum 2 - 3 mm .
4. 3 . EMG pe o singura fibra( SF EMG )
Explorare de finete ce foloseste electrozi multifilari , care se
vor plasa in mod similar tehnicii clasice . Diferentele apar la interpretarea
traseelor obtinute (masurarea vitezei de propagare a excitatiei la nivelul
fibrei musculare, evaluarea dispunerii spatiale a fibrelor in UM si a
particularitatilor volumului conductor din zona UM explorata) .
5 . Plasarea unor electrozi de excitatie (de suprafatasau aciculari) la
nivelul muschiului sau nervului corespunzator , pentru obtinerea unor
potentiale musculare evocate electric (cazuri de contractie
muscularadeficitara) ;
6. Stabilirea parametrilor de amplificare , filtrare si afisare a
traseelor EMG sub control audio-vizual , in conditii de relaxare
musculara si de contractie voluntara progresiva, cu eventualitatea stocarii
pe pelicula fotografica sau banda magnetica a traseelor obtinute ;
16

LP PROPRIETATI FUNDAMENTALE CELULARE DR BOGDAN DIONISIE

7 . Analiza si interpretarea traseelor obtinute .

Observatii
O buna examinare EMG este asigurata prin respectarea unor
conditii dependente de locul , modul , aparatura si tehnica de examinare :
- Temperatura optima (23 - 24 0C) , evitind astfel interferentele
termoreglatoare perturbatoare ;
- Relaxare optima psiho-motorie si repaos fizic corespunzator al
pacientului ;
- Relaxarea musculara pentru o buna insertie a electrozilor aciculari
si o corecta executie a miscarilor voluntare, pentru antrenarea muschilor
vizati explorarii ;
-Ecranarea si impamintarea corecta a complexului de
electromiografie in vederea reducerii interferentelor parazitare .
II . ELECTRODIAGNOSTICUL DE STIMULO-DETECTIE
II . 1. STIMULAREA
- se va realiza transcutanat, in 2 puncte diferite pe traseul nervului
explorat (se inlatura din calcul intirzierea datorata transmisiei neuromusculare (0,5 - 2 ms ) si timpul de propagare a undei de la placa
motorie la electrodul de culegere );
- cu ajutorul unui curent supramaximal (care va antrena in
contractie toate grupele musculare ) sub forma de socuri rectangulare , cu
durata de 0,5 - 1 ms si voltaj de 150 volti (necesar pentru stimularea
nervilor din profunzimea tesuturilor sau in situatiile in care pragul de
excitabilitatea al fibrelor patologice este modificat) .
II . 2 . DETECTIA
- se culege raspunsul evocat la nivel muscular , fie prin intermediul
unui electrod coaxial Bronck , fie prin plasarea a 2 electrozi pe
tegumentele regiunii explorate ;
- biopotentialul astfel derivate sint introduse intr-un sistem de
amplificare - redare ( osciloscopic , foto , etc . )
EXEMPLU :
Nv . cubital
- stimularea ---> la nivelul cotului si pumnului ;
- detectia
---> adductorul degetului 5
Se apreciaza :
- perioada de latenta a raspunsului dupa stimulare la nivelul cotului
(8,6 ms ) ;
- perioada de latenta a raspunsului dupa stimulare la nivelul pumnului
(4 ms ) ;
- distanta intre cele 2 puncte de stimulare ( 24 cm ) .
VCM = S / T = 24 cm / 4,6 ms = 52 m/s

17