it=

=r

13_1(1.)..5.

4_11

CO

N. BASILESCU
PROFESOR UNIVERSITAR

AcAuEkuri/
)?0-211:Avir,'

PENTRU
DREPT

i LIBERTATE !
"....+>

LEGEA SUSPECTILOR!

ALBERT BAER
BUCUREVI, Str. NUMR-POMPILIU, 5

ISMS)

www.dacoromanica.ro

{,11-cry

N. BAZILESCU
PROFESOR UNIVERSITAR

PENTRU
DREPT

LIBERTATE

LEGEA SUSPECTILOR!

11/4,
51151:10TECA
04,11

"'den "t1h1.11r,

ALBERT BAER
BUCURESTI, Str. NUMA-POMPILIU, 5-9

I. t-)09

!M.

www.dacoromanica.ro

.../
c1,
roh.A

//

B IBL. I OT LeA.

ilSCCIALISII ,

PENTRU DREPT 5I LIBERTATE!

LEGEA SUSPECT1LOR!

Guvernul a depus Sambaed, la 12 Decembrie 1909,

pe biuroul Camerei Deputatilor, un proect de lege in
coprinderea urmatoare.
r
PROTECT DE LEGE

Care reglementeaza dreptul de asociatiune al iunctionarilor, meseria,

ilor,muncitorilor, Statului, judetelor, comunelor i stabilimentelor publice.

Functionarii, meseriaii, muncitorii i, in

Art. 1.
fine, orice salariat al Statului, judetelor, comunelor i
stabilimentelor publice, nu vor putea sub nici un cuvant face parte din nici un fel de asociatiuni, fie profesionale, fie de orice alta. natura, MA autorizatiunea
miriisterului de care administratiunea tine. Autorizatiu,
nea acordata poate briand fi retrasa.
,
i
muncitorii
de
mai
sus,
nu
Functionarii, meseriaii

se pot pune in greva.

Cel care va contraveni dispozitiunilor de mai sus va
fi destituit i va pierde toate avantagiile ce avea, ca
,

i retinerile ce i s'ar fi facut, pentru diversele case de

ajutor. i pensii, pe baza de legi, regulamente i .contracte.

www.dacoromanica.ro

Acei cari in 15 zile de la promulgarea legii de fatt.

vor declara di se retrag din administratiunile din cari
fac parte, vor primi retinerile ce li se Vor fi facut, daa
regulamentele acelei administratiuni ingadue aceasta.
Cad sub prevederile acestui articol toti functionarii,
meseria0i i muncitorii cari se vor gsi in seniiciu la
expirarea termenului de 15 zile pomenit mai sus.
Oricine, prin violenta, amenintari, va pro. Art. 2.
voca sau va face sa dureze o incetare partied sau totaut a muncii, pentru a impune; fie muncitorilor, fie
antreprenorilor sau patronior, o micorare sau ridicare
de salariu, sau conventii diferite de acelea adoptate
pant atunci, este pedepsit cu inchisoare de la o lunt
pant la doi ani.
Dada acei ce s'au facut culpabili de acest delict nu
fac parte din persnalul stabilimentului in care s'a produs greva, ei se vor pedepsi cu maximul pedepsei.
Aceste infractiuni se vor judeca de judecatorUl de
ocol de urgenta 0 fart ca st li se poata aplica circum-

stante uuratoare.

Acestui proect s'a adus in Comitetul Delegatilor urthatoarea modificare i adaogire :

Functionarii, meseriaii 0 in fine oriceArt. 1.
salariat al Statului, judetehir, comUnelor i stabilimen-

telor publice cu caracter economic, comercial i industrial fi in genere toti acei cdrora le e Mere-

dintatli asigurarea unui serviciu public al Statulut

' nu vor putea sub nici un cuvant face parte din nici un
fel de asociatiune profesionald fart autorizatiunea ministerului de care administratiunea tine.
Libertatea muncei este garantata.
A;t. 2.
$

www.dacoromanica.ro

Art. 3. Judet0e, comunele i stabilimetele publice

vor trebui s infiinteze, dada nu au Inca, in termen de
doui ani de la promulgarea prezentei legi, case de ajutor i asigurare contra accidentelor i baranetei pentru lucratorii, meseriasii, 0 in genere pentru toti salariatii din serviciul lor care intra in categoriile enumerate
mai sus.

Acest ultim aliniat este pur i simplu pilula aurit,

care se ofera celor 100.000 de cetateni ce se pun prin

lege azi in lanturi -- ea este o curata amagire Vorspre a putea face sa treaca proectul fara
multa zarva, de orece ea nu are nici o sanctiune, nefiind deck o simpla invitatiune adresata acestor autoritati publice, care maine va ramanea litera moarta. Iata

_spiegelung,

de ce nici nu vom vorbi de ea : ea insa denota

11.01-

rinta i mentalitatea autorilor acestei stranii legi.

Romania moderna nu a cunoscut papa azi deck dificultatile chestiunei sociale agrare ; dificultati pe cari

ea nu a $tiut Inca sa le rezolve, i cari raman tot

-deschise, ca un groaznic abiz, sub picioarele ei.

Dar iat, ca un mic inceput de Industrie se arata,

un numar de lucratori manuali sunt grupati sub acela0 acoperi0u, lucreaza 1n ace1ea0 conditiuni, au mai

acelasi salariu,supus legei de fer a cererei i ofertei,-0 impin0 de interesul comun ei se gandesc in
comun, cum l'ar orandui mai bine spre a:0 ameliora
trista lor soared si a imputina suferintele lor 0 ale familiei bor.

Din acest moment s'a nascut in Romania moderna

0 a doua parte a chestiunii sociale : chestiunea mun-

. citorilor industriali.
S.

www.dacoromanica.ro

I .

Avem dar astazi toate elementele intregei Chestiuni

sociale,=ca i in Occident.
/

Pentru a rezolva chestiunea sociala agrara nu ain,

gsit nici un moment in decurs de 43 de ani, de cand
ea a intrat prin lovitura, de Stat din 1864 in noua sa.
faza, lovitura care a surpat vechile aezaminte din temelii, si am ateptat ca vulcanul s faca explozie, ca
tara sa fie in flacari i dupa ce am innecat in sange
miscarea sociala taraneasca, ne-am pus in grabti sa..
legiferam.

Solutiunile pripite ce am edictat, nu au fest potrivire starii de lucruri ce ele erau chemate sa indrepte,
si toate reformele sociale agrare au dat literalmente
faliment,i aceasta o zicem cu durere de inima i cu
o adanca mahnire si regret.
Pentru ce ? pentru c nici una nu eea dintr'o cugetare matura i coordonata ; toate taneau din durerile
momentului,si ca i aceste dureri, ele erau spasmodice.
Tot asemenea, sunt 22 de ani, de cand am promulgat o. lege pentru infiintarea industriei nationale,sunt
aproape 30 ani de cand am rascumparat caile ferate,
de cand Statul a luat exploatatiunea atelierelor acestora, le-a marit, le-a sporit numrul i personalul,de
cand, pe fiecare zi ateliere noui se deschid : ba la
arsenalul armatei, ba la Regia Monopolurilor Statului, ba

la Turnu-Severin, Galati ori Constanta pentru Serviciul maritim si fluvial roman, etc., sunt ani de cand
zeci de fabrici mari, ocupand mii de lucrtori, sunt deschise cu autorizatiunea i sprijinul Statului,i guver-

nul nu a gasit un moment de ragaz pentru a studia

chestiunea starei lucratorilor si a o rezolva in pace si cu
sange rece !

www.dacoromanica.ro
f

7.
,

azi cand un atentat odios se comite, cand opiI

niunea publica este iarai surexcitat, cand orice masura este intrecuta, azi cand nimeni, nici guvern nici
parlament nu este stapan pe sine, azi guvernul, inteo clip, improvizeaza un proect de lege, '1 depune pe
biuroul Camereii Camera, in picioare, '1 aclama ! iar
maine tot prin aclamatiune, ea '1 va vota.
Nu, aceasta nu se poate ! Cupa este plin !
De asupra unui guvern i unei Camere surexcitate,
mai este un arbitru. El a jurat in fata Natiunii care 'L-a
ales, ca va respecta Constitutiunea, Arca sfanta, in care
stau inscrise drepturile i libertatile poporului roman.
Sire, 'I vor zice cei 100.000 de cetteni a caror '

libertate este rapita prin legea de fatkprecum zisese

odinioara Cancelarul Malesherbes lui Ludovic al XV,

coroana Ta dela D-zeu,respectiv azi de la Natiune,dar nu ne vei refuza satisfactiunea de a crede c

datorezi puterea Ta i supunerei Supuilor Tai : exista
in Romania moderna, cateva drepturi inviolabile, care
tii

apartin Natiunei. Minitrii Majestatei Voastre nu vor avea

indrasneala de a le tagadui i daca ar trebui sa o

probam nu am avea decat sa invocam marturisirea
MajestAtei Voastre Ini-Vh.

Nu, Sire, cu toate sfortarile lor, ei nu Va vor convinge de loc c intre Natiunea romanti,i un popor
de sclavi nu mai este nici o diferenta.
Care sunt aceste drepturi ?
Este, mai intai, dreptul de intrunire, inscris in litere mari i neterse, consacrat prin aproape 50 de ani
de us, pe .care '1 au toti Romanii, fara nici o distinctiune, de orice categorie, de orice breas1a,dreptul de
a se intruni, in loc inchis, pacinic i fara arme.
Este dreptul de asociatiune, pe care asemenea 11 au
.

I.

www.dacoromanica.ro

s,

toti Romanii ; dreptul de a se uni intre ei cum vor

vol i unde vor vol, in mice scop pacinic ei vor vol.
.

Este dreptul ce toti .Romnii au de a se uni, ca

cu puteri unite sa poath invinge obstacolele vietii :
drept care decurge din cele cloud dintaiu i care azi
se traduce prin dreptul de grevei. Da, si dreptul de
grevei este tot atat de natural si de legitim ca i dreptul de a teal, de a cugeta, de a scrie, de a vorbi, etc.,
este un drept public pe care constiinta universala 11.
recunoaste i 11 proclama. : este dreptul de conservatiune

individuala cu puterile colective ale tuturor acelor de o

potriv interesati ; este, inteun city ant, afirmatiunea si
expresiunea cea mai energica i cea mai eficace a soli-

daritatii sociale, in cel mai inalt si mai sublim sens

de oarece el este legat cu nenumarate jertfe i ne sfarsite suferinte.
e4

I'

DESFIINTAREA DREPTULUI DE INTRUNIRE

I DE

ASOCIATIUNE.

Proectul presintat de guvern desfiinta, scurt s i coprinzator, dreptul de asociatiune i deci 0 de intrunire, pentru
toti functionarii, meseriasii i muncitorii, i, in general

pentru toti acei ce cu un titlu oarecare primesc un salariu dela stat, judet sau comuna, adica pentru cei
00.000 de functionaripublici i pentru alti poate 1 oo.000
de muncitori i meseriasi.
Comitetul delegatilor, speriat de revolutiunea ce acest

proect ar fi urmat s. deslantuiasca in toata tara, a introdus o indoith. modificare

1. Se restrange sfera acestei probibitiuni numai

la functionarii, meseriasii i, in general, salariatii pre-

pusi la un serviciu economic, comercial sau induswww.dacoromanica.ro

9
_

trial i in general, la aceia cArora le este Meredintata asigurarea unui serviciu public.
In fond dar, ambele redacOuni sunt echivalente, caci
toate serviciile publice sunt incredintate functionarilor
publici, i deci nici un functionar public nu mai are
clreptul de- a se asocia.
,
Nu este, de exemplu, incredintata asigurarea, adica.

,
.

regulata functionare a invtamantului public profesorilor

i invatatorilor ? acea a cultului, iireotilor? acea a incasarei
veniturilor statului, perceptorilor, vamesilor, etc..? acea a
justitiei, magistratilor ? acea a pazei publice, prefectilor
i subalternilor lor ? acea a diplomatiei, 'agentilor diplomatici ? etc. etc.

Noua redactiune dar nu a limitat nimic, ea a voit

s. mascheze, Inst, prohibitiunea generala, ce proectul
cuprinde 0 in noua sa forma.
Dar chiar daca am inlatura unease? generalizare i
ne-am mentine numai la prima parte: cu caracter economic, comercial, sau industrial, i. Inca legea coprinde
totu0 9o9f6 din numrul functionarilor statului, comunelor, judetelor i stabilimentelor publice, caci afara de
magistrati, profeSori i siguranta statului mai toate cclelalte categorii de functionari au un caracter economic, lato Sensu.
De ex. toti functionarii Ministerului de Domenii, pre-

pusi la functiuni esentialemente economice : paduri,

balti, domenii, vor cade sub prohibitiune.
Asemenea, toti functionarii Ministerului de Finante,

caci toti gireaza functiuni- esentialmente cu caracter

economic.

Asemenea, toti functionarii Ministerului de Lucrairi ,

Publice, inclusiv Ministrul, functionarii de cdi ferate,
sosele, poduri, drumuri etc., caci toti imbraca functiuni .

www.dacoromanica.ro

10

principalmente economice, comerciale i industriale, etc.

Nu ar ra' rnanea complect afara, decat profesorii i

inca nu aceia din invatarnantul profesional,militarii si
inca cu exclusiunea tutulor acelor ce sunt prepusi la
intendenta sau la administratiunea economicd a trupelor, cari Oman sub prohibitiune,preotii, episcopii si magistratii, i plomatii, si in genere functiunile politice, pre-

fecti, etc.

Dar aceace va face ea aceasta lege sa fie si si. ramale o lege rea, este ca ea nu defineste precis prohibitiunea, si se stie ca primul principiu de drept este

ca legile prohibitive sa fie riguros determinative : probitiones, strictissimae interpretationis.

Cine va zice c cutare functiune are nu caracter eco.
nomic, comercial sau industrial?
Va fi o determinare generala, sau pe eategorii, sau
individual ? Incertitudine i arbitrariu, adica cele mai
mad si redibitorii vitii ale unei legi.
2. Dar in fine,- se. va zice, acestor functionari, meseriasi, etc. li se ridica numai dreptul de a constitui intre
ci asociatiuni profesionale, le ramane deci libertatea
absoluta de a constitui orice fel de alte asociatiuni
Asa dar, acei vizati de lege vor putea constitui de ex.
asociatiuni corale, asociatiuni de gimnastica, asociatiuni
de escurSiuni, asociatiuni mistice i religioase, chiar politice, socialiste sau anarhiste etc., adica ei poi discuth
T i cultiva intre ei tot felul de interese anodine; streine de
viata i trebuintele lor morale si materiale, dar numai
pentru propriile lor interese vitale nu se pot consfatul
1 pentru ocrotirea lor ei nu se pot asocia
!

Este inic i ineficace : este inic pentra ca se impiedica

tocmai acei ce au mai multa nevoe de a face apel

la solidaritatea colegiala de a se ajuta unii pe altii i

www.dacoromanica.ro

1I

este ineficace, caci daca, inteadevar, acestia urmaresc scopuri subversive, proectul le permite s o faca impu-

nit. Inteadevar, el permite ca chiar acesti functionari,

meseriasi i muncitori etc.,cu caracter economic, co-

i industrial,sa se asocieze intre ei pentru a

fonda un club politic, pentru a se inscrie la un club
politic existent, de orice nuanta, chiar anarhit5, de ar
fi, pentru a constitui societati- sportive, de Canto, de
voiaj etc., deci legea nu-i irnpiedica de a se aduna i
mercial

tonSfatui intre ei de luCruri ce nu privesc profesia bor.

desigur, ca la clubul muncitorilor nu se fac conferinse tecnice muncitorilor dela dire ferate, nu li se preda
lectiuni de mecanica etc., ci se face politica militanta,
socialista sau anarhista, i legea de fata nu poate atinge aceste asociatiuni !

Efectul acestei legi prohibitive, ca al tuturor legilor de aceasta natdra, va fi ca toti functionarii atinsi
direct sau indirect de prohibitiune, s. caute a constitui intre ei , asociatiuni clandestine, sau deghizate sub diverse fOrme $i denumiri : de board, de inmor ineintare, de canto, .de baluri
petreceri ori chiar
politice, etc, in care ei tot Vor trata i vor vorbi de
interesele lor de clas, iar nu de celeptofesionale, care
-nu sunt si nu pot fi unicul obiect al preocupatiunilor bor.

Iata dar, cum din oameiii pacinici, cctateni- buni

norabili, ei devin conspiratori, carbonari..

o-

Dar, ceeace va fi mai gray este ca societatea va fi

impartita in dotal.: una de denunfeitori fi alta de
clenunketi. Spionagiul, delatiunea vor inflori ca .altdata
la Venetia : Bocca di Lione va fi reinfiintata ad Usum
Romdnorum in plin secolul XX ; oament onorabilii,
functionari inalti sau rnuncitOri modesti vor fi tarati

www.dacoromanica.ro

12

la bara spre a se apara de para cea pou : de delictul de asociatiune prohibit&

Procese nesfarsite : daca asociatiunea are sau nu LID
caracter economic, comercial sau industrial ; daca func-

tionarului Ii este iizcredintatci asigurarea unui semiciu public! i cate alte dificulti, cate hotarari contradictorii, 6 asociatiune va fi permis aici i interzisa in
alt judet !

Dar cine va jdeca aceste delicte, cci ultimul aliniat al art. 2 se refer% numai la delictul de greva ?
Cine va mica actiunea p.ublica ? Sau .poate crt ministrul singur se coristitue in acuzator i judcator ? El singur va cherna la bara sa .pe inaltul functionar, pe micul
meseria i'l va judeca, condamna i ordona totodata gi
perderea dreptului lui la salariu i pensiune. Dar ce devin drepturile castigate ?
Ce devin legile de stabilitate ale functionarilor pu-

blici ? Toate vor cadea inaintea unei denuntari meteugite si a unui ministru mizerabil. Omul cel mai onorabil se va vedea aruncat pe Hrumuti, pecetluit cu stigmatul de conspirator,

Nimeni nu va mai fi sigur pe ziva de maine.

Iat pentru ce am zis c aceasf lege este o adevarata Lege a suspectilor, in virtutea -i in numele c5.reia atatea capete au chart in timpul marei Revolutiuni franceze 0 care va face si in Romania atatea victime nevinovate,care va arunca nelinitea in familii,
care va ridica i Omului cel mai bun increderea in sine_
Robespierre ! Robespierre! umbra ta nu las s. doarnull pe epigonii Romaniei moderne!

www.dacoromanica.ro

',I

13

II
DESFIINTAREA DREPTULUI DE GREVA.

Dar ce s. zicem de dreptul de greed

Mai intAi, trebue sa ne lamurim odata : in ce consista dreptul de greva, ?

Dreptul de greva consist in facultatea pe care o

au lucratorii dintr'un stabiliment oarecare, sau dintr'o
ramura de industrie oarecare, sau chiar din mai multe
ramuri, sau chlar din intreaga tara, mai mult Inca, din
toate rile, i din universul intreg, de este posibil, de
a se aduna i consfatui impreund asupra inasurilor
ce ei trebuie s. ia spre a'i imbunatati soarta, i daca
nici un mijloc altul nu li se pare mai propice, chiar pe acela de a suspenda prin comun intelegere lucrul partial
sau general ; adica de a se pune in greva numai intr'un stabiliment, numai inteo industrie sau in mai multe
deodata sau chiar de a face greva generalk ba chiar,
daca vor putea. greva universal.
Acest drept nascut din vicisitudinile vietii moderne
este relativ nou, a trebuit aproape un secol de lupta
pan ce el sa ajunga la recunoasterea generala.
Marea Revolutiune franceza, care a sdrobit toate lantu rile sclaviei feodale si a proclamat libertatea omului, cea
mai complect i cea mai desavar0ta, nu a mentinut in

cg.tue deck o singura libertate : libertatea de asociatiune, i aceasta de teama ca nu printrInsa s se ajunga
din nou la reinfiintarea corporatiunilor, jurandelor i
metriselor, atat de mult hulite, inainte de Revolutiune.
Incetul cu incetul, lush, patronii se putura asocia spre
a delibera asupra intereselor lor cornune, i, cu puteri
unite, sa se prezinte in fata proletariatului feireimitit..Dreptul de coalitiune si de greva, pentru lucratori,

www.dacoromanica.ro
'

14

fu considerat, ih toate tarile, ca un delict i pedepsit cu

amenzi

inchisoare.

'

El nu fu recunoscut in Anglia cleat prin legea din

2 1 Iunie 1824, care fu insa revocata in anul urmator,
definitiv proclamat abia prin legile din 27 Iunie 1871
i 13 August 1875 ; in-Franta, prin cea din 25 Mai
1864 ; in Germania, prin Gewerbeordnuug, din 1869 ;

in Olanda, prin legea din 1872 ; in Belgia, prin legea

din 31 Iunie 1866 ; in Austria abia in 1874, 'etc. etc.
azi, nu yeti gasi nicio tara in lume, nici chiar in
Rusia, Turcia ori Persia, in care sa. se mai pedepseasci
delictul de coalitiune i de grey&
Ar fi pentru o tara, ce ar mai inscrie azi in legislatiunea sa acest delict, cea mai mare i cea mai ne_

tearsa ruine.
Dreptul de greva este legitim, caci el este exercitiul unui

drept suveran, inalienabil, pe care orice om il are asu-

pra sa insui : de a lucra sau de a nu luCra.

Mai mult Inca, el este singurul paladiu, singura arma a clasei muncitoare pentru a'i imbuntati soarta.
A-i tagadui acest drept, a limita ori stnjeni exercitiul
lui, este a condamna la mizerie i restrite clasa cea mai
numeroasa i cea rnai saraca a populatiunii, este a o im-

pingefara voia eila revolutiune.

Dreptul de greva este supapa de siguranta a maui- _
nei sociale: nu o astupati, nu o inchideti, caci intreaga
maina face explozie i sare in aer!
Acest drept nu are deca o limit : sa nu aduci atingere libertatii egale a semenului tau : de a lucra

sau de a nu lucra.
,

Dreptul de greva depinde de liberul arbitru al lucratorului : el este stapAn s. hotarasca daca adera sau nu

la suspendarea colectiva a lacrului ; nimeni nu trebue

www.dacoromanica.ro

'

15

sileasck nici sa munceasca, nici sa. nu munceasca

daca. el a.la. voe0e. Violenta este impdicat i pesa.'1

depsita pretutindeni ca orice violentA, exci ea constitue

un atentat la libertatea persoanei altuia.
Dincolo, insk de aceasta limit, dreptul de coalitiune
i de greva este general i absolut.
Liberi sunt lucratorii de a se constitui in asociatiuni
permanente, in sindicate, fie pe bresle, fie pe regiuni;
de a se coalisa intre ele, la randul lor aceste sindicate,
ba chiar de a forma o Confederatiune, unick centrala coprinzand reprezentanti din toate breslele 0 din toate

regiunile unei tari, ba chiar de a se afilia la alte confederatiuni nationale, i forma la randul lor o vast
confederatiune internationalk in scop de a'0 ameliora
soarta pe cile legate.
Dintre toti muncitorii salariati, singurii cari pot, at
drept cuvint, fi privati de exercitiul dreptului de greva
sunt functionarsii publici. Organe ale Statului, suspendarea lucrului ar fi din partea lor intreruperea vietii
nationale, i deci revolutinea final, cataclismul gene-

ral, ceeace este . imposibil. .

In afara de aceasta exceptiune, insk dreptul de grey&

trebue s ramana intreg : lucratorii manuali de orice

ca.:-

tegorie, meteugarii, maWrii i contramaetri, fie ca. ei

sunt intrebuintati de un particular inteo industrie privata,-

sau de Stat in industria sa particularknu publicktrebde s aibe dreptul deplin de a se intruni, de a se consfatul, de a propune i vota greva, de a strange fondurile
trebuincioase, de a o realiza prin mijloace pacinice,
.

..-

neantinate de nici o violenta materialk fizick pentru

ca cu puteri unite, exercitand o presiune colectiv asupra patronului Stat sau particular, ei s poata obtine, sau o sporire de salariu, sau o diminuare de ore
de lucru, sau licentiarea veri unui et brutal 0 newww.dacoromanica.ro

13

drept, sau chiar modificarea regulamentelor interioare,

daca ele sunt vekatorii, si -in genere, orice, schimbari
sau concesiuni ce ar putea ameliora starea bor.
Proectul de lege face, insa, doua serii de restrictiuni:
1. El interzice in mod absolut si general dreptul de
grev nu numai functionarilor Statului, cari exercit un
serviciu public, a carui perturbatiune s'ar repercuta asupra interesului public, dar i tutulor mestesugarilor
ar lucratorilor manuali, intrebuintati in servicii parti-

.culare, de Stat, judet, comune sau orice stabiliment

public, sub pedeapsa de a fi destituiti si de a perde
chiar dreptul la retinerile ce ii s'au facut asupra salariului lor pentru diversele case de ajutor, pensiuni etc
adica confiscatiunea unor drepturi castigate, caci re-

''si

-puerile sunt proprietatea lor,

confiscatiunea este
oprita de art. 17 din Constitutiune, care zice c nici

o lege nu pbate infiinta pedeapsa confiscatiunei.

Dar oare, functiunile lor, adica locurile de lucratori
manuali i mestesugari sunt create si fixate prin lege,
.cum ar fi de ex. acelea de Mitropoliti i Episcopi, de
profesori

ci

judecatori ?

Dar oare, salariul lor este fixat nominal prin

bugetul Statului ? Dar oare, functiunea lor depinde de

Parlament si de controlul lui ? Nu,ci prin buget sa flxeaz numai o suma globala pentru plata lucratorilor,

ori care! din cutare atelier, numirea lor nu se face

cu nici un decret, nici macar cu yeti un ordin ministerial ci, pur i simplu, de care- seful de serviciu fare.
termen, i concediabil, a merct.
Ei sunt simpli lucratori, ca i oricare altii, pentru ce
dar atunci cand ei nu au dobandit satisfactiune pe cale
pacinicd, reclamnd la superiori lor, sa nu aiba, i ei,
dreptul de a recurge la suprema lor arma de aparare,
la dreptul de greva ?
.

www.dacoromanica.ro

17
.--

Argumentul invocat de d. Ministru al Industriei,ca_

lucratorilor din serviciul Statului li se garanteaza pensiuni i drepturi de retragere, etc. nu este exact de
cat in parte si numai pentru atelierele Cailor ferate,

Inca numai pentru o mica parte de lucratori din aceasta, i aceasta cu ce conditiuni !

El nu este, insa, in general adevarat pentru toate

celellalte ateliere depinzand de porturi, santiere, ocne,
tutun, etc. etc., unde conditiunea lucratorilor este identica cu acea a lucratorilor narticulari.
Iata pentru ce este inic a tagadui "dreptul de grey&
Muncitorilor manuali, ocupati in serviciile particulare
ale Statului, judetelor i stabilimentelor publice, care'i
intrebuinteaza ca un simplu patron, in servicii particulare, de ordin pur patrimonial, iar nu de interes public, ei

nu sunt prepufi la exercitiul unui sel:viciu public.

2. Dar chiar daca. ii s'ar recunoaste acestor lucratori un drept egal de greva ca i la cei-lalti lucratori

r.

intrebuintati in industriile private, dreptul lor ar fi iluzoriti cad, art. 2 din proect, desmintand insusi titlul
legei, in care el este coprins, II desfiinteaza, n fapt,
pentru toti ln.cratorii, printr'o a doua serie de restrictiuni i pedepse.
Da, = lucratorii ceilalti, au dreptul de a se pune in

greva in industria privata, dar ori cine va provoca

o greva merge la puscarie, dela una luna 'Ana la doi
ani, i daca el este strain stabilimentului in greva, capath. maximum pedepsei, doui ani.
Cu chipul acesta, ori cine v. a provoca o intrunire de
lucrtori, fie ai stabilimentelor unde el lucreaza. sau
si-a altor stabilimente similare, ori cine va lua cuvan-

tul la intrunire, ori cine va profera un cuvant mai viu

sau va lovi cu pumnul in masa mai apasat, ori eineva ameninta pe tradatori sau pe codaci cu ura i dis_

www.dacoromanica.ro

18
_

pretul camarazilor lor, va fi considerat ca a intrebuintat violente i amenintari spre a provoca greva i deci
va trebui s mearga la pucarie.
Tot astfel, capii, cari de obiceiu dirig greva i cari
vor strui a o- mentine pan ce vor dobandi satisfactiune, Ii insotesc la pucarie.
Caci s se noteze bine, aceast lege, unica in felul
ei, nu contine nici o definitiune, de ce se intelege aici
prin violente i amenintari ?
Este vorba numai de amenintari i violente fizice,
pedepsite deja de codul penal,sau trebue sa coprindem i violentele i amenintarile morale ?
.

Dupe. textul general al legei,da.

In cat, in ultima analiza, in Romania, in.plin secolul .XX,--dreptul de greva nu va mai exista pentru
nimeni si sub nici o forma ! mijloacele obicinuite de a
prepara i mentine o greva sunt suprimate, autorii morali, acei ce se devota clasei muncitoare, ca cu jertfa lor,
sa rescumpere pentru ea
i copii ei o imbuntatire materiall sau morall,sunt inlaturati ! Un Jaures,
un-

BeDel, un Guesde, ar merge, in Romania, di-

rett la' Vacareti. Dar un lucru se tie legiuitorul, care

crede C cu texte de legi se impiedica grevele si re-

volutiunile : c atunci tand cutitul va da de os,cand

viata va fi devenit imposibil,
cand intre o viata
moarta, cum zice poetul, i speranta unei vieti vii, lucratorul, fie el particular, fie in serviciul Statului, va

oscila,si cand mizeria singura 11 va povatui

i caluzi,

atunci toate aceste ubrede bariere vor fi sdrobite inteo clipa... cum fu in 1907, cele puse muncitorimei rurale,i greva, cu toate riscurile i pericolele ei, se va
declara,
i Parlamentul tot cu aclamatiune va trece
cu buretele peste aceste delicte, iar guvernul va amnistia pe capi i pe complici, i-i va ruga pe tori po=
www.dacoromanica.ro

-,
.

19

liticos sa'si reia locurile, acordandu-le complecta sa-

tisfactiune,cAci numai cu puscaria nu se vindeca ranile sociale, si mai putin cu tunul i baioneta, care
deal tmcluesc pe unii, de vista prin moarte, cum zicea Socrate,dar ele nu vindeca, ins, i pe cei ce nu
au fericirea s treac in lumea cealalta.
Si daca, in fine, pe unii Ii vom ucide, iar pe alti Ii
vom viri in puscarie, cine va face lucrul in atelierele

si uzinele Statului, sau acelea ale particularilor ?

Precursorul teribilului d-lui Ministru de Comerciu

Industrie, de azi in Romania din secolul XX, Henric

VIII, al Angliei, nu a spanzurat decat 70,000 de cersetori, recidiv4ti, dup a. ce la primele delicte de cersetorie, el le taiase nasurile, urechile

pecetluise cu fe-

rul rosu pe maini i brate, i cu toate acestea el nu a

putut impiedica pe Oamenii saraci s cerseasca, cani
nu aveau alt mijloc de a nu peri de foame, i manastirile i drumurile publice erau vesnic acoperite cu
turme de cersetori.
Faceti legi umane i bune, Domnule Ministru, ridicai prin politica D-voastra economic& bogatia nationail, imprstiati liana in uTtimul bordei buna stare, si
atunci nu yeti avea nici greve, nici revolutiuni, caci
numai foamea este cea mai rea sfatuitoare : male. suada
fames !

Dar, ab uno, discent omnes! Un nebun, un mizerabil, un fanatic, un pfodus al timpului de azi., care fra-. manta i fierbe atatea idei, i bune i rele, comite un
atentat monstruos pe care constiinta universala '1 reproba. i '1 condamna, i iata, de indata, un Ministru,
un guvern intreg, un Parlament, care
pierd cumpatul i sangele rece i voesc s pedepseasca loo,000
de cetateni,
de fapta unui nebun, ridicandu-le,

www.dacoromanica.ro

*4.

20

lor, cele mai sacre drepturi : dreptul de intrunire,

dreptul de asociatiune i dreptul de grevd.
Ministrul, care a propus acest proect de lege, i guvernul care l'a contrasemnat, nu 0-au dat de sigur seama,
un moment, de gravitatea i importanta principiilor ce

ei incontient agitau, rasturnau i violau precum am

dovedit, principii fundamentale ale dreptului nostru
public :

1. Principiul c Toti Romdnii sunt egali inaintea

legilor, dupa care nu se poate creea intre ei nici cauze
de preferanta, nici cauze de decadere civica, i aceasta cu

adevarat sub nici un cuvint.. (Art. 10 din constitutie).

2. Principiul ca toti Romdnii, fat% distinctiune, au
dreptul, de a se aduna panic i far arme, i in ori
ce scop lieu i cd pentru aceasta ei nu au nevoe de
nici o autorizatiune prealabild. (art. 26 din Constitutie).

3. Principiul ca. toti Romdnii au dreptul de a se

intr'un scop licit, fara nici o autorizatiune.

asocia,

(art. 27 al. id.).

4. Principiul c afar de functionarii publici, adica.

de organele Statului prepuse la gestiunea unui serviciu public, toti muncitorii fi meftefugarii, fie ocupati
In serviciile particulare ale Statului, judetelor. comunelor sau stabilimentelor publice, fie in stabilimentele
particulare au dreptul egal de greva, i ca acest drept,
sacro-sanct, de care depinde painea i soarta unei clase
sociale intregi,--cea mai saraca i cea mai numeroas,
nu poate fi nici limitat nici mai putin Inca suprimat,
taxa a atenta la dreptul dant ce orice om i ori ce clasa
sociala il are de a lupta, cu toate puterile lor, individuale sau colective, pe cale pacinica'. i, cu respectul
dreptului egal al celorlalti oameni i clase, de alai imbunatati soarta.

ECA

www.dacoromanica.ro
Cll SetittiVILYI\"

--

www.dacoromanica.ro