Motivatia

Caracterizare si definitie
Omul desfasoara multe activitati: mananca, se joaca, invata, colectioneaza lucrari de
arta, isi agreseaza semenii, ii ajuta, etc. O trasatura comuna acestor activitati este
motivatia, fiind primul lor element cronologic.
A cunoaste motivatia unei persoane echivaleaza cu gasirea raspunsului la intrebarea ,,de
ce'' inteprinde o activitate. Raspunsul este dificil, deoarece cauzele declansatoare sunt
multiple si nu se pot reduce la stimulii externi. Activitatea, reactiile sunt declansate si de
cauze interne; ansamblul lor a fost numit motivatie de la latinescul motivus (care pune in
miscare). Pentru unii psihologi, motivul este numele generic al oricarei componente a
motivatiei fiind definit ca fenomen psihic ce declanseaza, directioneaza si sustine
energetic activitatea. Componentele sistemului motivational sunt numeroase, variaza ca
origine, mod de satisfacere si functii, clasificarea si explicarea lor fiind controversate. Cei
mai multi psihologi accepta azi ca motivatia umana include trebuinte, tendinte, intentii,
dorinte, motive, interese, aspiratii, convingeri.
Pentru descrierea motivatiei s-au utilizat in psihologie metafore construite pe baza unor
notiuni imprumutate din fizica.
Motivatia actioneaza ca un camp de forte (Kurt Lewin) in care se afla atat subiectul cat si
obiectele, persoanele, activitatile. Pentru a caracteriza o componenta a motivatiei s-a
folosit conceptul de vector care poseda in fizica: marime, directie si sens. Analog
vectorilor fizici, vectorii-motivatiei sunt caracterizati prin intensitate, directie si sens,
proprietati care pot fi masurate prin anumite metode psihologice. Directia si sensul unui
vector exprima atractia, aproprierea sau evitarea sau respingerea. Intensitatea lui, se
regaseste in forta de apropiere sau respingere. Intre motivatiile active la un moment dat,
ca si intre fortele fizice, pot exista relatii diverse, dar mult mai complexe.
Rolul motivatiei
Motivatia este esentiala in activitatea psihica si in dezvoltarea personalitatii:
- este primul element cronologic al oricarei activitati, cauza ei interna;
- semnalizeaza deficituri fiziologice si psihologice (ex: foamea semnalizeaza scaderea
procentului de zahar din sanga sub o anumita limita, in vreme ce trebuinta de afiliere
este
semnalizata
de
sentimentul
de
singuratate);
- selecteaza si declanseaza activitatile corespunzatoare propriei satisfaceri si le sustine
energetic (trebuinta de afirmare a unui elev declanseaza activitati de invatare, participare
la
concursuri);
- contibuie, prin repetarea unor activitati si evitarea altora, la formarea si consolidarea
unor insusiri ale personalitatii (interesul pentru muzica favorizeaza capacitatea de
executie
a
unei
lucrairi
muzicale).
La randul ei, personalitatea matura functioneaza ca un filtru pentru anumite motive: cele
conforme orientarii ei generale sunt retinute, cele contrare sunt respinse

Sistemul motivational
Componentele sistemului motivational sunt numeroase, variaza ca origine, mod de
satisfacere si functii. Asa cum s-a afirmat, motivatia umana include trebuinte, motive,
interese,
convingeri,
tendinte,
intentii,
dorinte,
aspitarii
1.Tendintele sunt componente ale motivatiei care semnalizeaza o stare de dezechilibru
fiziologic sau psihologic. Ele sunt traite ca stari de agitatie, alerta interioara, tensiune. Din
numeroasele clasificari ale trebuintelor mai utila in explicarea diferentelor de
comportament dintre indivizi, pare cea realizata de A. Maslow, psiholog american, numita
si
piramida
trebuintelor
(1954)

Ulterior
in
1970
el
a
trebuite
cognitive:
a
sti,
a
- trebuinte estetice: de ordine, de
- trebuinte de concordanta: acord

mai
adaugat
trei
trepte:
intelege,
a
invata,
a
descoperi;
simetrie, puritate, frumos, respuingere
intre cunoastere, afectivitare, actiune

Psihologul
american
clasifica
trebuintele
si
astfel:
a. Trebuinte inferioare prezente la om si la animale, dar satisfacute de primul diferit si
trebuinte
superioare
specifice
omului
si
plasate
spre
varful
piramidei.
b. Trebuinte homeostazice si trebuinte de crestere. Homeostazia este o notiune
imprumutata din fiziologie si care denumeste tendinta organismului de a mentine
constanti parametrii mediului intern, asa cum un termostat mentine temperatura intr-un
congelator. Prin extensiune, s-a utilizat termometrul si pentru relatia dintre persoana si
mediu. Trebuintele homeostazice explica doar activitatea de adaptare. Trebuintele de
crestere nu urmaresc mentinerea starii date, ci atingerea unor parametrii superiori, ce
presupun
perfentionarea.
Cunoasterea ierarhiei trebuintelor sete utila in explicarea comportamentelor deoarece:
- diferite trepte apar pe rand in funtie de dezvoltare psihica, prima cuprinzand trebuinte
dezvotandu-se
in
copilarie,
adolescenta
sau
mai
tarziu
intensitatea
trebuintelor
scade
de
la
baza
spre
varf;
- o trebuinta superioara nu se satisface decat daca n-au fost satisfacute intr-o oarecare
masura, cele inferioare ei, (este dificil pentru un profesor sa activeze trebuinta de a sti a
unui
elev
daca
cele
de
hrana
si
adapost
nu
sunt
satisfacute);
- cu cat o trebuinta este mai inalta, cu atat este mai caracteristica pentu om.
Dupa criteriul genezei, psihologii diferentiaza trebuintele primare, innascute, care tind sa
se manifeste la toti indivizii, in toate timpurile si trebuinte secundare dobandite numai de
unii indivizi. S-a presupus ca trebuintele secundare se dezvolta din cele primare, dar
dupa formare funcioneaza independent de ele. Satisfacerea trebuintelor fiziologice ale
unui sugar este asociata cu aprobarea mamei. Treptat, aprobarea adultilor este folosita
pentru a sustine invatarea mersului sau a vorbirii. Copilul devenit elev invata la inceput
pentru a face placere parintilor, apoi este absorbit de studiu. La preadolescenti fumatul
sau consumul de alcool sunt initial activitati realizate pentru satisfacerea nevoii de
afilierea la grupul de egali si apoi devin obisnuinte. In funcie de oferta comrciala sau
culturala apar trebuinte noi care sunt doar mijloace pentru satisfacerea unor trebuinte
devin ulterior motive ale altor activitati. De exemplu automobilul a fost la inceput un
mijloc pentru satisfacerea trebuintei de confort, dar a devenit treptat un motiv pentru ore
de lucru suplimentate din care sa se castige mai mult. Astfel, aria trebuintelor uname
este in continua diferentiere si extindere, determinand aparitia unor comportamente
anterioare cat si fata de etapele instoriei trecute. Nesatisfacerea trebuintelor duce la
stingerea lor.
Este posibila si aparitia unor anomalii in satisfacera trebuintelor primare: astfel
persoanele cu bulimie nevrotica (pofta de mancare exagerata) desi isi satisfac nevoia de
hrana, continua sa manance; s-a observat ca acest comportament insoteste de multe ori
carentele afective , prin supraalimentare, subiectul compensandu-si nevoia de dragoste.
La polul opus, anorexia mentala (lipsa poftei de mancare) se presupune ca ar fi
deretminata de un conflict cu anturajul, in special cu mama.
Daca in calea satisfacerii unei trebuinte exista un obstacol, apare o stare de incordare
numita frustrare. Raspunsurile la frustare sunt diferite, cel mai frecvent fiind
agresivitatea. Frustarea este un fenomen inevitabil in viata psihica; cand este moderata,
ea are efecte benefice asupra dezvoltarii personalitatii. Astfel imposibilitatea indeplinirii
iubirii datorita diferentelor de statut poate determina o munca indarjita pentru a urca in
ierarhia sociala. Datorita caracterului inevitabil al fustrarii, personaluitatiile echilibrate
poseda toleranta la frustare, suportand, in a numite limite, stari de tensiune intensa fara
a dezvolta comortamente patologice. In legatura cu trebuinta , circula si alte notiunu mai
vag definite.
Dorinta este trebuinta constientizata

Tendinta (impulsul sau propensiunea) este trebuinta aflata in starte de exicitabilitate

accentuata
care
determina
o
portiune
spre
miscare,
actiune
spontana
Intentia este tendinta cu un grad superior de alaborare mentala, orientata spre un scop.
Valenta este forta de atractie sau de respingere exercitata de lucruri, persoane, activitati
(obiecte psihologice) asupra unui subiect, rezulta din interactia proprietatilor obiectelor cu
trebuinte le subiectului; este pozitiva cand proportiile obiectului corespund unei trebuinte;
este
negatica
in
caz
contrar,
determinand
respingerea.
2.Motivele sunt trebuinte atat de puternice incat determina, declanseaza actiunile,
activitatiile prin care se satisfac. Ele poseda doua segmente corespunzatoare functiilor
motivatiei:
- segmentul energizant, forta cu care este declansata si sustinuta activitatea (aspectul
orientativ
directional)
Vectorii-motive nu exista izolati ci formeaza grupuri sau constlatii de motive. Intr-o
constelatie relatiile dintre motive sunt analog celor dintre fortele fizice:
- motive diferite pot avea aceeasi directie si acelasi sens, energia lor cumulandu-se; un
elev invata pentru a primi o nota mare, pentru ca doreste sa se afirme in grup sau pentru
ca
este
interesat
de
un
domeniu;
- motivele pot avea orientari diferite, fiecare vizand realizarea altei activitati; poti dori sa
vizionezi un spectacol sau sa mergi in excursie la munte. Uneori aceste activitati se
ordoneaza in timp, satisfacandu-se succesiv; cand nu este trait pe plan subiectiv ca o
stare
de
tensiune
foarte
puternica,
care
se
cere
inlaturata.
Cea mai buna sistematizare a conflictelor este si azi considerata cea a lui Kurt Lewin
(1931)
El
diferentiaza:
1.
conflicte
de
apropiere
apropiere
2.
conflicte
de
evitare
evitare
3. conflicte de apropiere evitare

Motivarea si Piramida trebuintelor lui Maslow

Nevoile i motivaiile dou dintre atributele specifice fiinei umane, care ne definesc i ne difereniaz. Sunt dou din lucrurile care te pot
face s rmi un om obinuit toat viaa sau s devii lider.
De-a lungul vremii numeroi psihologi au ncercat s explice misterele comportamentului uman n funcie de aceste dou atribute.
Unul dintre primii care au realizat o ierarhizare a acestora.
Abraham Maslow (n. 1 aprilie 1908; d. 8 iunie 1970)

a fost un psiholog umanist american. Este cunoscut astzi pentru propunerea sa privind

bazele teoriei ierarhiei nevoilor umane.

Principala lui contribuie n psihologie a fost n problema
ierarhizrii nevoilor umane. Avnd o abordare umanist, Maslow observ c fiinele
umane nu sunt mpinse sau atrase numai de fore mecanice, ci mai degrab de stimuli, obiceiuri sau impulsuri instinctive necunoscute. Astfel,
el susine c fiinele umane sunt motivate de anumite nevoi nesatisfcute, i c nevoile situate pe treptele inferioare ale piramidei trebuie
satisfcute nainte de a se putea ajunge la cele superioare.
Una din diferenele eseniale fa de ceilali doi capi ai psihologiei acelor vremuri (Freud i B.F. Skinner), a fost interesul mai degrab sczut al
lui Maslow fa de oamenii bolnavi mintal sau nebuni, i orientat ctre persoane pe care le cataloga drept complet "funcionale", cu
personalitate "sntoas" (sau mai bine zis auto-actualizant), cum ar fi Einstein, Lincoln, Jefferson, Jane Addams si multi alti.
Abraham Maslow a dezvoltat o teorie a personalitii fiinei umane ce a avut o influen deosebit n mai multe domenii. Aceast larg
influen s-a datorat n parte i naltului nivel practic al teoriei sale. Muli oameni descoper c e uor de neles ce afirm Maslow. Ei pot
recunoate n piramida sa unele caracteristici ale experienei sau comportamentului lor. Descoper c sunt reale i identificabile, doar c ei
nu-i puseser niciodat problema n acest mod pn atunci.Ierarhia nevoilor, conform lui Maslow, are 5 nivele .
Maslow ierarhizeaza nevoile umane in functie de prioritatea lor in cinci categorii:
1.

Nevoile fiziologice ;

2.

Nevoile de siguranta si securitate ;

3.

Nevoile sociale ;

4.

Nevoia de stima ;

5.

Nevoia de autorealizare ;

Nevoile fiziologice-sunt nevoile de baza ale corpului uman: hrana, apa, somn, adapost, etc.
Ele sunt dominante atunci cand nu sunt satisfacute la un nivel acceptabil. in acest caz nici o alta nevoie nu poate sta la bazamotivatiei.
Nevoile de siguranta si securitate cuprind nevoia de stabilitate, protectie impotriva imbolnavirilor, a vatamarilor fizice, a
dezastrului economic, a factorilor ocazionali si imprevizibili, nevoia de structura, ordine si lege. De obicei nevoia de securitate este activa si
dominanta in cazuri deosebite, cum ar fi razboiul, epidemiile, catastrofele naturale, dezorganizarea societatii, crize economice, nevroze,
situatii negative cronice.
Nevoile sociale sunt legate de natura sociala a omului. Initial Maslow s-a referit la ele ca nevoie de dragoste si apartenenta. in
aceasta categorie intra si nevoia de prieteni, de relatii agreabile cu cei din jur, nevoia de familie. Nevoile sociale se manifesta sub urmatoarele
forme:
-Nevoia de afiliere se refera la dorinta de a avea prieteni, colaboratori, de a se asocia cu alte persoane. Individul cauta compania altor
persoane,
fie
in
grupuri
mici,
informale,
fie
in
organizatii
formale.
- Nevoia de afectivitate este o nevoie sociala universala si se manifesta in doua directii: de la individ spre alte persoane si dinspre cei din
jur
spre
individ.
- Nevoia de cooperare este una din cele mai puternice nevoi umane si rezulta din nevoia de afiliere. in cadrul organizatiilor se manifesta
mai ales prin munca in echipa.
Nevoia de stima cuprinde doua grupe de nevoi delimitate in functie de unghiul de abordare care poate fi intern sau extern. Din
punct de vedere intern, nevoia de stima cuprinde dorinta de putere, realizare, incredere, independenta, libertate iar din punct de vedere
extern dorinta de a avea reputatie sau prestigiu, statut, faima si glorie, recunoastere, demnitate, apreciere. Satisfacerea acestor nevoi duce la
incredere in sine, constientizarea valorii proprii, sentimentul de a fi util si necesar in lume.
Nevoia de autorealizare (autoactualizare) este dorinta unei persoane de a se realiza ca o personalitate unica in concordanta cu
potentialul sau si in cadrul limitelor impuse de realitate. Satisfacerea acestei nevoi permite individului sa-si realizeze potentialul, talentele
si capacitatile de care dispune, totodata va duce si la cresterea celorlalte nevoi.
Exist o relaie de dependen ntre aceste 5 trepte. Atta vreme ct nu i-ai satisfcut nevoile inferioare ierarhic de pe treptele unu i doi, nu
vei putea accede la sistemul motivaional dat de treptele superioare trei, patru i cinci.
Perceperea i satisfacerea nevoilor sociale, de individualizare i de auto-realizare sunt condiionate de satisfacerea mai nti a nevoilor de
baz biologice i de siguran. Nu numai c satisfacerea treptei 3, 4 sau 5 sunt trecute pe plan secund, n ateptare, pn se satisfac nevoile
treptelor inferioare, dar aceste trebuine superioare nici mcar nu sunt percepute sau contientizate suficient.
E clar c nu i arde de via social, recunoaterea meritelor pentru cine tie ce proiect sau crearea nalt a propriului destin atta timp ct
nu ai ce mnca, eti bolnav, nu ai cas sau o relaie satisfctoare.
Este foarte adevrat c n absena satisfacerii corespunztoare a primelor 2 nivele nu reueti s contientizezi i s te motivezi pentru
celelalte. Dar dac eti ajutat i susinut din afar s mergi direct la nivelul 5 vei reui s i le armonizezi pe toate celelalte
Atunci cnd pui accent pe cine eti tu cu adevrat, pentru a te dezvolta pe tine nsui, lucrurile de care ai nevoie vin ctre tine n mod automat.
Totui, nu e chiar uor s te motivezi (tu sau altcineva) pentru a merge direct la acest nivel,dar e calea cea mai rapid !

Pentru a intelege mai bine, va propun o scurta incursiune in piramida lui Maslow care are la baza nevoile primare instinctuale cele mai
puternice, si catre varf nevoile mai slabe specifice individului.
De retinut ca nevoile aflate la baza piramidei trebuiesc satisfacute inaintea celor aflate la varful ei nu poti satisface nivelurile 4-5 fara a fi
satisfacut nivelurile 1-3.

n 1970 Maslow a publicat o revizie a piramidei din 1954, sitund n vrful acesteia nevoile cognitive (de a cunoate, de a nelege i de a
explora) i pe cele estetice (pentru frumusee, ordine, simetrie). Cu toate acestea, nu toate versiunile piramidei sale includ ultimele 2 nivele.
Maslow a teoretizat c nevoile cognitive nesatisfacute se transform n nevoi neurotice (non-productive, care perpetueaz un stil de via
nesntos).
De exemplu, copiii ale cror nevoi de siguran nu sunt satisfcute adecvat pot deveni aduli care pun deoparte bani sau diferite posesiuni.

Nevoile sunt interdependente si isi gasesc exprimarea maxima in nevoia de autorealizare, care apare pe masura satisfacerii tot mai
multor nevoi de pe nivelele inferioare.
Nevoile de ordin superior nu actioneaza in mod obligatoriu in ordinea ierarhiei lor. La un moment dat pot fi active mai multe categorii de
nevoi.
In plus, chiar Maslow a subliniat ca ierarhia nevoilor nu trebuie privita rigid, deoarece ordinea nevoilor poate varia de la o persoana la
alta.