Sunteți pe pagina 1din 17

Tema 15

MIŞCAREA RECTILINIE UNIFORMĂ


Conform principiului I al dinamicii, un corp se va mişca rectiliniu şi
uniform, dacă asupra lui nu! acţionează forţe sau dacă acestea îşi fac
echilibru: ∑ Fk = 0 ; a=0 ; v=ct.
În acest caz viteza medie coincide cu viteza momentană. Considerând
un mobil ce execută o mişcare rectilinie uniformă şi ataşând un sistem
de referinţă cu o singură axă Ox
O A B
x
xo x
to t
Coordonatele mobilului la diverse momente, se pot calcula cu ajutorul
ecuaţiei coordonatei pentru mişcarea uniformă:
x-x0=v(t-t0)
sau x=x +v.t0

Ecuaţia coordonatei (spaţiului) este o ecuaţie liniară ce poate fi redată


de unul din graficele următoare:
x x x

o t o t o t

PROBLEME
1) Să se scrie ecuaţiile mişcărilor reprezentate în figura următoare:
x
4

o t
1 2 3
2) Ecuaţiile mişcărilor a doi biciclişti sunt: x1=1.t şi x2=20-4.t Să se
reprezinte grafic ecuaţiile şi să se dea semnificaţia punctului de
intersecţie al graficelor respective.
R: t=4s; x=4m

49
3) Ecuaţiile mişcărilor a două mobile sunt: x1=6+t şi x2=2+2t. Să se
construiască graficele şi să se afle locul şi momentul întâlnirii lor.
R: t=4s; x=10m
4) Două maşini se deplasează una spre cealaltă cu vitezele v1=72km/h
şi v2=36km/h, plecând din două oraşe situate la distanţa d=60km. Unde
şi după cât timp se vor întâlni cele două maşini, care este viteza lor
relativă în acel moment?
R: x1=40km
5) Un mobil se mişcă uniform cu viteza v1=6m/s, altul pleacă după el
cu viteza v2=10m/s în întârziere cu τ=10s. Unde şi după cât timp îl va
ajunge pe primul?
R: t=25s; x=150m

6) Două mobile situate la d=10m pornesc simultan în acelaşi sens cu


vitezele v1=10m/s şi v2=6m/s. Unde şi după cât timp primul mobil îl
ajunge din urmă pe cel de-al doilea?
R: t=2,5s; x1=25m

7) O barcă cu motor mişcându-se împotriva sensului de curgere al unui


râu parcurge distanţa d=9km în timpul t1=30min. În cât timp va
parcurge aceeaşi distanţă înapoi, dacă viteza de curgere a râului este
vr=6km/h?
R: t2=18min

8) O şalupă parcurge distanţa dintre două porturi în t1=1h iar înapoi în


t2=2h. Care este viteza de curgere a râului dacă viteza bărcii faţă de apă
este vb=6km/h?
R: vr=2km/h

9) Din două oraşe situate la distanţa d=6km pleacă două autobuze unul
spre celălalt cu vitezele v1=18km/h şi v2=36km/h. Un porumbel zboară
de la un autobuz la celălalt mereu cu o viteză v3=40m/s, până când cele
două autobuze se întâlnesc. Ce spaţiu parcurge porumbelul în acest
timp?
R: s=16km

10) Un câine vede o pisică la distanţa d=10m şi aleargă după ea cu


viteza v1=3m/s astfel încât o prinde după 10s. Ce viteză a avut pisica?
50
R: v2=2m/s

11) Două trenuri cu lungimile "1=120m şi "2=90m se mişcă în sensuri


opuse cu vitezele v1=20m/s şi v2=10m/s. Cât timp mecanicul primului
tren vede cel de-al doilea tren? Cât timp trenurile trec unul pe lângă
celălalt?
R: t1=3s; t2=7s
Tema 16
MIŞCAREA RECTILINIE UNIFORM VARIATĂ
Principiul al II-lea al dinamicii precizeză că o forţă F neechilibrată, va
imprima unui corp o acceleraţie a=F/m .
Dacă forţa F este constantă rezultă că acceleraţia a este şi ea constantă
în timp, iar viteza se va modifica uniform în timp (creşte sau
O A B
x
xo x
to t
vo v
descreşte).

Din formula de definiţie acceleraţiei : a=∆v/∆t sau a=(v-v0)/(t-t0)


rezultă: v=v0+a(t-t0)
sau dacă momentul iniţial este t0=0 ecuaţia devine:
v = v 0 + a. t
denumită ecuaţia vitezei în mişcarea uniform variată (a=ct.)
Reprezentarea grafică a acestei ecuaţii v=f(t) este o dreaptă ce are
panta egală cu valoarea acceleraţiei (pozitivă sau negativă).
v v v

a o
a o vo
o t o t o t
Întrucât variaţia vitezei se face uniform, se poate considera că viteza
medie este egală cu media vitezelor pe spaţiul analizat AB:
vm=∆x/∆t sau vm=(v1+v2)/2
de unde, folosind şi ecuaţia vitezei, rezultă:
a. t 2
x = x0 + v 0. t +
2

51
ce reprezintă legea mişcării sau ecuaţia coordonatei în mişcarea
variată.
Reprezentarea grafică a coordonatei x=f(t) este un arc de parabolă:
x x x x
a o
a o
a o a o
o t o t o t o t
Din combinarea ecuaţiei vitezei cu ecuaţia coordonatei, prin eliminarea
timpului t , se obţine următoarea ecuaţie:
v 2 = v 02 + 2a ( x − x 0 )
denumită ecuaţia lui Galilei.

PROBLEME
1) Trenul unui metrou dezvoltă o acceleraţie a=2m/s2. În cât timp acest
tren atinge viteza de regim v=72km/h ?
R: t=10s
2
2) Un mobil, mişcându-se cu acceleraţia a=2m/s , a parcurs distanţa
d=100m în timpul t=5s. Care a fost viteza iniţială?
R: v0=15m/s
3) Ce distanţă a parcurs un automobil în timp ce viteza sa a crescut de
la v1=6m/s la v2=16m/s dacă s-a mişcat cu acceleraţia a=2m/s2 ?
R: s=55m
2
4) Un tren frânează cu acceleraţia de 0,5m/s şi după t=40s se opreşte.
Care a fost viteza iniţială şi ce distanţă a parcurs până la oprire?
R: v0=20m/s;
s=400m

5) Un vagon, desprins de tren, a parcurs o distanţă de 720m în timpul


t=2min până la oprire. Care a fost viteza iniţială şi acceleraţia mişcării?
R: v0=12m/s; a=−0,1m/s2

6) Peste un scripete ideal este trecut un fir cu două corpuri la capete de


mase m1=8kg şi m2=12kg, aflate la acelaşi nivel. După cât timp
diferenţa de nivel dintre corpuri devine h=8cm?
R: t=0,2s

52
7) Un corp porneşte din repaus într-o mişcare uniform accelerată şi
parcurge un drum d1=6m, după care merge uniform încetinit distanţa
d2=4m până la oprire. Ştiind că timpul total al mişcării a fost t=10s, să
se calculeze acceleraţiile în cele două mişcări.
R: a1=0,33m/s2; a2=−
0,5m/s2

8) Dintr-un punct pornesc, pe aceeaşi direcţie, două mobile cu vitezele


iniţiale v01=2m/s şi v02=12m/s cu aceeaşi acceleraţie, la un interval de
timp τ=10s. Cât trebuie să fie acceleraţia mobilelor pentru ca să fie
posibilă reântâlnirea lor?
R: a>-1m/s2, a<−2,4m/s2

9) Un corp porneşte din repaus într-o mişcare rectilinie cu acceleraţia


constantă. Să se determine raportul dintre spaţiul parcurs în secunda a
n-a şi cel parcurs în a 2n-a secundă.
R: (2n-1)/(4n-1)

53
10) Cunoscând graficul de evoluţie al vitezei unui mobil să se
determine:
a) acceleraţiile pe cele trei porţiuni; v(m/s)
6
b) spaţiile parcurse pe cele trei porţiuni; 4

c) ecuaţia coordonatei pe porţiunea a treia. 2

t(s)
0
2 4 6 8

R: 2m/s2; 0m/s2; -2m/s2; 8m; 6m; 9m; x(t)=-t2+14t-26

11) Un corp lunecă pe un plan înclinat de unghi α=450, după legea


x=c.t2, unde c=2,45m/s2. Care este valoarea coeficientului de frecare?
R: µ=0,3

12) De pe un deal, de înălţime h=8m şi lungime "=16m, coboară o


săniuţă care se opreşte după ce mai parcurge, pe un drum orizontal,
distanţa d=35m. Care este valoarea coeficientului de frecare?
R: µ=0,16

13) Din vârful unui plan înclinat, cu α=300 şi lungimea "=2m, se lasă
să lunece un corp fără viteză inţială. Când ajunge la bază îşi continuă
mişcarea pe orizontală până la oprire. Cu ce viteză ajunge la baza
planului şi ce distanţă parcurge pe orizontală până la oprire, dacă µ
=0,1?
R: v=4,06m/s; s=8,24m

14) De la baza unui plan înclinat cu α=300, se lansează, pe plan, un


corp, care la întoarcere are viteza egală cu jumătate din valoarea
vitezei iniţiale. Care este valoarea coeficientului de frecare pe plan?
R: µ=0,35

54
ARUNCAREA VERTICALĂ
y
Un corp lansat de jos în sus cu o viteză iniţială v0 , se va mişca
sub influenţa greutăţii, încât dacă nu intervin alte forţe, el va
v
avea o mişcare încetinită până ajunge la o înălţime maximă, t
unde viteza lui devine nulă. Acceleraţia impusă de forţa
gravitaţională va fi a=−g. Legile de mişcare pentru un astfel v0
de corp vor fi:
v=v0−gt
gt 2
şi y = v0t −
2
v = v 20 − 2gy
Pe baza acestor ecuaţii se poate calcula înălţimea maximă H şi timpul
de urcare tu , ţinând cont că sus v=0 iar y=H:
v0 v 20
tu = şi H=
g 2g

CĂDEREA LIBERĂ
Lăsând să cadă, liber, un corp de la o înălţime H, acesta va executa o
mişcare accelerată sub acţiunea greutăţii, cu acceleraţia a=g y
în sens opus axei Oy.
Ţinând cont de convenţia de semne a vitezei şi a acceleraţi- g G
ei, se pot scrie ecuaţiile mişcării: t
H
−v=−gt v
y
sau v=gt ecuaţia vitezei

gt 2
iar y= H− ecuaţia coordonatei
2
şi v2=2g(H-y) ecuaţia lui Galilei
Cu ajutorul acestor ecuaţii se poate determina viteza de cădere şi
timpul de cădere al corpului:
v c = 2gH t c = 2H / g
Aruncarea verticală de jos în sus este o mişcare dublă formată dintr-o
urcare urmată de o cădere de la înălţimea maximă H la care a ajuns
corpul

55
Se poate demonstra cu uşurinţă că :
tu=tc , vc=v0
sau că viteza corpului când trece prin acelaşi punct are aceeaşi valoare.
ARUNCAREA ORIZONTALĂ
y
De la înălţimea H se lansează, pe o direcţie orizontală, vo
un corp cu viteza iniţială v0. Mişcarea va fi compusă pe
două direcţii: pe direcţia Ox în absenţa forţelor mişcarea H
este uniformă iar pe Oy sub acţiunea greutăţii este
b
uniform accelerată (cădere liberă)
Ecuaţiile de mişcare sunt: x = v t
0

gt 2
y= H−
2
g 2
de unde y= H− x
2 v20

Această ecuaţie este a unei parabole y=f(x2). Când corpul ajunge la


sol, x este maxim şi se numeşte bătaie: y=0; x=b deci
2H
b = v0
g
Timpul de zbor tz al corpului se deduce din ecuaţia ordonatei punând
condiţia ca y=0:
2H
tz =
g
Din această expresie se vede că timpul de zbor depinde doar de
înălţimea de la care este lansat corpul, fără ca să depindă de viteza de
lansare.
Viteza cu care ajunge corpul la sol are două componente: una
orizontală egală cu viteza de lansare vx=v0 , alta verticală vy realizată
de influenţa câmpului v = 2gH gravitaţional:
y

Astfel, viteza de cădere se poate calcula cu următoarea expresie:


v c = v 20 + 2gH
Unghiul sub care se face căderea corpului depinde de viteza de lansare
vc şi de înălţimea de la care este lansat corpul:
56
2gH
tgα =
v0
unde α este unghiul măsurat faţă de orizontală a direcţiei de cădere la
sol a corpului.

ARUNCAREA OBLICĂ
Prin aruncarea unui corp cu viteza iniţială v0 sub un y
unghi α faţă de orizontală, acesta va efectua o
mişcare compusă: H
-pe axa Ox o mişcare uniformă în absenţa forţelor, vo
b x
-pe axa Oy o mişcare verticală de jos în sus, în pre-
zenţa forţei gravitaţionale G.
Componentele vitezelor sunt: vox=vocosα
voy=vosinα
Ecuaţiile care descriu mişcarea compusă, pe cele două axe sunt:
gt 2
x=vot.cosα şi y = v 0 t. sin α −
2
Prin substituirea variabilei timp t din cele două ecuaţii se obţine :
g
y = x.tgα − 2 x2
2 v 0 cos α
2

care este ecuaţia unei parabole ce descrie forma traiectoriei parcursă.


Punând condiţiile extreme pentru această mişcare, se obţin
următoarele:
v sin α
tz = 2 0
g
v 20 sin 2 α
H=
2g
v 20 sin 2α
b=
g
Bătaia unei aruncări oblice este maximă atunci când unghiul de lansare
are valoarea de 45o.

57
PROBLEME
1) Un corp aruncat vertical în sus, revine la sol după un timp t=2s.
Care a fost viteza iniţială de lansare şi la ce înălţime maximă urcă
corpul?
R: v0=10m/s;
H=5m

2) Ce viteză are un corp la înălţimea h=10m dacă a fost lansat în sus cu


viteza iniţială v0=20m/s ?
R: v=±14m/s
3) De la înălţimea H=10m cade liber un corp. În acelaşi timp este
aruncat vertical, de jos în sus, alt corp cu v02=10m/s. După cât timp şi
la ce înălţime se vor întâlni corpurile?
R: t=1s; y=5m
4) Din acelaşi loc sunt aruncate în sus două corpuri ce au vitezele
v01=60m/s şi v02=30m/s la un interval de timp τ=6s. După cât timp şi la
ce înălţime se vor întâlni corpurile?
R: t=12s; h=0

5) Un corp cade liber de la o înălţime H=4,9m şi în acelaşi timp este


aruncat în sus altul de la h=2,9m, încât ajung simultan la sol. Ce viteză
iniţială are al doilea corp?
R: v02=2m/s

6) Dintr-un turn se lasă să cadă liber două corpuri la un interval de


timp τ Care este legea de mişcare relativă a celor două corpuri?
R: sr=10τt-5τ2

7) Dintr-un avion care zboară la H=800m cu v=70m/s se lasă să cadă


un colet. Care va fi distanţa dintre locul căderii coletului şi piciorul
verticalei coborâtă din locul în care se află avionul în acel moment?
R: x=0
8) Un corp aruncat vertical în sus ajunge la înălţimea maximă
H=19,6m. După cât timp revine pe pământ?
R: t=4s

58
9) De la înălţimea h=117,7m cade o piatră dintr-un aerostat care urcă
cu viteza v0=9,8m/s. Să se calculeze viteza cu care ajunge piatra la sol
şi timpul necesar mişcării.
R: vc=49m/s; t=6s

10) Să se afle înălţimea H de la care cade liber un corp şi durata


mişcării sale ştiind că în ultima secundă strabate un spaţiu s=0,19H.
R: H=490m; t=10s

11) De la înălţimea H=225m cad liber două corpuri unul după altul. Al
doilea începe să cadă după ce primul a parcurs 16m. Să se calculeze
distanţa dintre corpuri în momentul când primul a ajuns la sol.
R: d=104m

12) Două corpuri sunt aruncate vertical în sus cu aceeaşi viteză iniţială
v0=19,6m/s la un interval de timp τ=2s unul după altul. După cât timp
se vor întâlni? Să se reprezinte graficele mişcărilor celor două corpuri.
R: t=3s

13) Un corp cade liber de la înălţimea H1=10m. În acelaşi moment un


alt corp este aruncat vertical în sus de la o înălţime H2=20m. Calculaţi
viteza iniţială a celui de-al doilea corp dacă ambele corpuri ajung
simultan la sol.
R: v02=7m/s

14) De la baza unui plan înclinat cu α=300 şi lungimea "=10m se


lansează cu v0=20m/s un corp care freacă cu µ=0,1. Din vârful planului
se mişcă prin aer până la sol. Să se calculeze :
a) viteza în vârful planului;
b) înălţimea maximă faţă de sol;
c) timpul total de mişcare;
d) viteza cu care ajunge la sol.
R: v=16,8m/s; H=8,5m; tz=2,7s; vc=19,5m/s

59
CĂDEREA LIBERĂ
DETERMINAREA ACCELERAŢIEI GRAVITAŢIONALE

Studiul căderii libere a corpurilor se face prin măsurarea timpului


necesar mişcării pe verticală a unui corp şi a distanţei parcurse de acel
corp. Se poate arăta că raportul dintre spaţiul parcurs şi timpul necesar
s/t nu este constant. Din rapoartele s/t2 se vede că acestea sunt
aproximativ constante, deci căderea liberă este o mişcare accelerată.

nr h(m) t(s) s/t s/t2 a(m/s2)


1 0,70 0,378 1,851 4,899 9,798
2 0,80 0,404 1,980 4,901 9,802
3 0,90 0,428 2,102 4,913 9,826
4 1,00 0,452 2,212 4,894 9,789
5 1,10 0,474 2,320 4,896 9,792
6 1,20 0,494 2,429 4,917 9,834
7 1,30 0,515 2,524 4,901 9,802

g=9,806m/s2

Pe baza acestor determinări se pot face următoarele interpretări:


- împrăştierea rezultatelor (erori)
- abaterile de la valoarea medie
- calculul abaterii medii pătratice
- scrierea rezultatelor finale: g=9,806±0,016m/s2
- studierea unei mişcări (uniformă sau variată) .

60
Tema 17
MIŞCAREA CIRCULARĂ
Dacă un corp este supus unei forţe F , constantă, cu orientarea
perpendiculară pe vectorul viteză v , atunci traiectoria pe B

care se mişcă el este o circumferinţă iar el parcurge arce de C A

cerc egale în intervale de timp egale. Astfel de mişcare se D


numeşte mişcare circulară uniformă. E
F

Elementele mişcării:
1) Perioada T este timpul în care mobilul parcurge o circumferinţă
completă. Mişcarea circulară este o mişcare periodică, deci se repetă
după un interval de timp , bine precizat:
T=t/n
<T>SI=s
2) Frecvenţa ν (turaţia) reprezintă numărul de circumferinţe,
complete, parcurse în unitatea de timp: υ=n/t
-1
<υ>SI=s (Hz)
Între frecvenţă şi perioadă este uşor de observat că există relaţia:
υ=1/T
3) Viteza periferică v este viteza cu care un mobil se deplasează pe
circumferinţă. Deoarece orientarea ei este tangentă la B
circumferinţă, ea se mai numeşte şi viteză tangenţială. v
v=AB/t A
Pentru o circumferinţă completă arcul de cerc AB este
egal cu lungimea cercului AB=2πR, iar timpul necesar
este egal cu o perioadă t=T, astfel formula vitezei devine:
2 πR
sau v=2πRυ v = T

4) Viteza unghiulară ω arată cât de repede sunt ϖ


descrise unghiurile la centru de către raza vectoare. v
Viteza unghiulară este reprezentată printr-un vector α

perpendicular pe planul circumferinţei.


Valoarea vitezei unghiulare este : ω=α/t
<ω>SI=rad/s
Se pot deduce uşor şi alte formule de calcul pentru viteza unghiulară:
ω=2π/T sau ω=2πυ

61
!
Sensul vectorului viteză unghiulară ω se poate deduce cu ajutorul
regulii burghiului sau a mâinii drepte, orientarea fiind perpendiculară
pe cerc.
Între viteza unghiulară şi viteza periferică se poate deduce relaţia :
v=ω.R
5) Accelaraţia centripetă ac este rezultatul acţiunii forţei
centrale Fc şi se calculează pe baza formulei de definiţie a Fc ac
acceleraţiei : a=∆v/∆t. Astfel, expresia de calcul a o
acceleraţiei centripete este:
v2
a= = 4π 2ν2 R
R
Orientarea vectorului acceleraţie centripetă este dată de orientarea
forţei centripete: spre centrul cercului parcurs de corp.
6) Forţa centripetă Fc este forţa necesară pentru a menţine un corp
într-o mişcare circulară. Această forţă este centrală şi modifică mereu
direcţia vectorului viteză, determinând apariţia acceleraţiei centripete.
Fc=mω2R
Forţa centripetă este o forţă centrală de legătură a corpului, ea poate fi
o forţă elastică, gravitaţională, electrică etc.
7) Forţa centrifugă Fcf
Pe un disc ce se poate roti în jurul unui ax, este
aşezat un corp, legat de ax prin intermediul unui D F
dinamometru. În timpul rotirii discului,
observatorul de pe disc pune în evidenţă, cu
ajutorul dinamometrului, o forţă F. Apare o nedumerire din partea
observatorului: deşi asupra corpului acţionează o forţă totuşi corpul nu
se mişcă pe disc. Pentru a rezolva dilema, observatorul ataşează
corpului o forţă Fcf , complementară forţei F, pe care o numeşte forţă
centrifugă. Forţa centrifugă (de inerţie) Fcf echilibrează forţa F în
interiorul sistemului de referinţă (disc) încât, corpul este în echilibru şi
repaus faţă de acesta. Ce se va întâmpla decă se va rupe legătura
corpului cu axul? Faţă de observator, corpul se va îndepărta, deoarece
el nu mai este în echilibru, singura forţă care rămâne, în acel moment,
este forţa centrifugă de inerţie şi are ca efect îndepărtarea corpului faţă
de axul de rotaţie.
Aplicaţii-implicaţii:
• separatorul centrifugal
62
• storcătorul de rufe
• regulatorul centrifugal
• înclinarea şoselelor în curbe
• turtirea pământului la poli
• zidul curajului

PROBLEME

1) În mişcarea diurnă a Pământului, să se calculeze viteza şi acceleraţia


centripetă a unui corp de pe Pământ, aflat la latitudinea de 450.
R: v=1172km/h

2) Cât trebuie să fie durata unei zile terestre, pentru ca la ecuator


corpurile să nu aibă greutate?
R: T=85min

3) O halteră formată din două bile identice, legate printr-o tijă subţire,
de lungime "=0,8m şi masă neglijabilă, cade în poziţie orizontală de la
înălţimea h=1m, după care una din bile loveşte perfect elastic marginea
unei mese. Ce distanţă parcurge haltera de la ciocnire până când a doua
bilă loveşte partea verticală, laterală, a mesei?
R: d=π"/2+π2"2/16h=1,6m

4) Calculaţi distanţa de la Pământ la Lună cunoscând că perioada de


rotaţie a Lunii este aproximativ 28 zile.
R: d=390.000km

5) La ce înălţime este situat un satelit geostaţionar pentru


telecomunicaţii
R: h=35.600km

6) Un corp cu masa m=1kg este legat de un fir cu lungimea "=0,4m.


Celălalt capăt al firului este fixat în mijlocul unei mese orizontale. Cât
va fi tensiunea în fir dacă corpul descrie o mişcare circulară cu
v=2m/s?
R: T=10N

63
7) Lungimea firului unui pendul conic este "=1m. Cât este
raza cercului descris de corp pentru o viteză a acestuia
v=7m/s? Cum depinde unghiul conului de masa corpului?
R: r=0,7m

8) O găleată este mişcată pe un cerc în plan vertical, cu raza R=1m.


Care este frecvenţa minimă de rotaţie, pentru ca apa din găleată să nu
cadă?
R: υ=0,5rot/s

9) Pe un disc de pickup este aşezată o monedă.


Cunoscând coeficientul de frecare µ=0,3 şi că
discul face n=36rot/min, să se calculeze la ce
distanţă maximă, faţă de centru, poate fi
aşezată moneda astfel încât ea să nu lunece pe disc în timpul rotaţiei?
R: x=20cm

10) Cu ce turaţie minimă trebuie rotit un cilindru, de rază


R=1m, în jurul axei sale verticale, pentru ca un corp aşezat pe
peretele interior al cilindrului, să rămână în repaus faţă de
cilindru (µ=0,25)?
R: υ=1rot/s

11) Pe suprafaţa interioară a unei pâlnii este aşezat un corp.


Cunoscând unghiul conului 2α=900, raza R=20cm,
coeficientul de frecare µ=0,2 , să se calculeze turaţia
maximă a pâlniei în jurul axei sale pentru ca, corpul să nu
fie aruncat din pâlnie în timpul rotaţiei?
g(1 + µ )
R: ω ≤
R (1 − µ )

12) Un camion face un viraj de rază R=100m cu viteza v=54km/h.


Care trebuie să fie coeficientul de frecare minim pentru ca el să nu
derapeze?
R: µ≥v2/Rg=0,23

64
13) Un pendul conic dublu are cele două fire de aceeaşi
lungime "=0,4m , unul în prelungirea celuilalt, care
formează cu verticala unghiurile α=600 şi β=450, având
masele egale. Să se afle viteza unghiulară de rotaţie a
axului.

g.tgβ rad
R: ω = = 3,95
"(sin α + sin β ) s

65