Sunteți pe pagina 1din 87

OBEZITATEA LA COPIL

SEF LUCRARI DR. DANA ANTON-PADURARU

OBEZITATEA:
= O PROBLEMA GLOBALA
= PROBLEMA DE SANATATE PUBLICA (PRINCIPALA A
SECOLULUI 21), CU EXPANSIUNE PANDEMICA GREU
CONTROLABILA.

INTERES MULTIDISCIPLINAR PRIN RISCURILE


ADIACENTE COMORBIDE PE TERMEN SCURT SI TERMEN
LUNG.

DEFINIIE:
= UNA DINTRE PRINCIPALELE TULBURRI DE
NUTRIIE A SUGARULUI, COPILULUI I
ADOLESCENTULUI CARACTERIZAT PRIN
ACUMULAREA DE GRSIME N ESUTUL ADIPOS
SAU N ALTE ESUTURI I ORGANE, CA
REZULTAT AL DEZECHILIBRULUI BALANEI
ENERGETICE.

COPIL 2 ANI :
G/T PERCENTILA 95 PT VARSTA
COPIL 2 ANI:
-SUPRAPONDERAL: IMC INTRE PERCENTILELE 85-95 SAU
IMC INTRE + 1DS SI + 2DS.
-OBEZ: IMC PERCENTILA 95 SAU PESTE + 2 DS.

SITUATIA OBEZITATII IN LUME


OMS: obezitatea a depasit ca prevalenta subnutritia!

INCIDENA =VARIABIL N DIFERITE ZONE


GEOGRAFICE, FIIND LEGAT DE:
-NIVELUL SOCIO-ECONOMIC DE DEZVOLTARE;
-UNELE PARTICULARITI I OBICEIURI ALIMENTARE
DIETE HIPERCALORICE I HIPERLIPIDICE
-UNELE PARTICULARITI ALE MODULUI DE VIA
ACTUAL: INACTIVITATE FIZICA,
DEPLASRI CU MIJLOACE DE TRANSPORT N COMUN,
EXCES DE VIZIONARE A PROGRAMELOR DE
TELEVIZIUNE: PREVALENA =8% N CAZUL UNUI TIMP
DE VIZIONARE MAI MIC DE
1 OR/ZI I 17% N CAZUL A PESTE 4 ORE DE VIZIONARE
TV/ZI).

RISCUL COPIILOR OBEZI DE A DEVENI


ADULTI OBEZI

ISTORIA NATURAL A OBEZITII RELEV FAPTUL C 1DIN


3 COPII OBEZI VA DEVENI ADULT OBEZ.
PENTRU COPIII SUPRAPONDERALI CARE AU UN PRINTE
OBEZ, RISCUL DE A DEVENI ADULI OBEZI ESTE MAI MARE
COMPARATIV CU COPIII NORMOPONDERALI :
-N PERIOADA 1-3 ANI: DE 4 ORI MAI MARE;
-N PERIOADA 3-10 ANI: DE 2 ORI MAI MARE;
-N PERIOADA DE ADOLESCENT: DE 5-20 ORI MAI MARE.

DAC AMBII PRINI SUNT OBEZI, RISCUL


COPILULUI DE A DEVENI OBEZ ESTE DE 80%.
80% DINTRE ADOLESCENII OBEZI VOR DEVENI ADULI
OBEZI.

1999, FREEDMAN I COL. CITAI DE


HODGES:
-COPIII 5 17 ANI I GREUTATE
PERCENTILA 95 AU UN RISC MAI MARE:
-DE 2 ORI PENTRU HIPERCOLESTEROLEMII;
-DE 7 ORI PENTRU TRIGLICERIDEMII;
-DE 2,6 ORI PENTRU HIPERINSULINEMIE;
-DE 2,4 ORI PENTRU TENSIUNE DIASTOLIC
CRESCUT I DE 4,5 ORI PENTRU TENSIUNE
SISTOLIC CRESCUT.

OMS: 250 MIL. OBEZI 22 MIL. COPII 5 ANI.


2025: 300 MIL OBEZI
1980-2000: OBEZITATE 6-19 ANI X 3

USA
10% DINTRE PRESCOLARI = OBEZI
(1/2 AU TOLERANTA SCAZUTA LA GLUCOZA);
1 DIN 4 COPII = SUPRAPONDERALI.
CANADA
PREVALENTA: 10% - FETE I 9%- BIEI.
MEXIC
CRETERE CU 50% A PREVALENEI OBEZITII LA COPII
N ULTIMII 10 ANI.

UE: 14 mil. copii supraponderali si obezi


nr. creste cu 400.000/an

ROMANIA
LOC 3 OBEZITATEA INFANTILA
NR COPII SUPRAPONDERALI: CU 18% MAI MARE IN ULTIMII 10 ANI
40% COPII= SUPRAPONDERALI
PREVALENA SUPRAPONDERALITII I OBEZITII LA COPII
7-11 ANI N JUDEELE DIN NORD-ESTUL MOLDOVEI (IAI +
NEAM), UTILIZND CRITERIILE IOTF =24,5% (V. MOCANU)

SURSA:MS CENTRUL DE CALCUL SI STATISTICA

ROMANIA

RASA NEAGR ESTE MAI AFECTAT DECT RASA


ALB:
19,5% DINTRE COPIII NEGRI COMPARATIV CU 11,8%
DINTRE COPIII ALBI, RESPECTIV 23,6% DINTRE
ADOLESCENII NEGRI COMPARATIV CU 12,7% DINTRE
ADOLESCENII ALBI.
FETELE SUNT DE 2 ORI MAI AFECTATE DECT BIEII.

ETIOLOGIE
APARIIA BOLII ESTE INFLUENAT DE O SERIE DE
FACTORI FAVORIZANI:
-FACTORI PRENATALI: APORTUL CALORIC MATERN,
DIABETUL MATERN, DISMATURITATEA, TALIA I
CIRCUMFERINA CRANIAN MICI LA NATERE (FACTORI
DE RISC CRESCUT PENTRU APARIIA ULTERIOAR A
OBEZITII ABDOMINALE).
-FACTORI PERINATALI: CLIMATUL RECE LA NATERE.
-FACTORI POST-NATALI: INTENSITATEA PROCESULUI DE
CRETERE A GRSIMII CORPORALE PN LA VRSTA DE 1
AN, ALIMENTAIA ARTIFICIAL DE LA NATERE,
GREUTATEA LA VRSTA ADOLESCENEI.

FACTORI ALIMENTARI DE RISC

Absenta alimentatiei naturale

Alimentatie artificiala sau mixta sugari


Hipercalorica
Hiperlipidica
Hiperprotidica
PREVALENTA 4,5% (2,8% alim. naturala)

Copil mare
saracia in fibre
mic dejun sarac
cina copioasa

ROLUL ALIMENTATIEI IN APARITIA OBEZITATII LA COPIL SI ADOLESCENT


FACTORI FAVORIZANTI INTRAUTERIN, PERINATAL, IN TIMPUL
COPILARIEI.
FACTORI ANTENATALI:
-APORTUL CALORIC MATERN:
-INFLUENTEAZA G FATULUI, COMPOZITIA CORPORALA
-SUPRAALIMENTATIA GRAVIDEI TRIM.3 HIPERPLAZIA INS.
PANCREATICE ALE FATULUI HIPERINSULINISM.
POSTNATAL:
-MODIFICAREA BALANTEI ENERGETICE: APORT EXCESIV CALORIC,
PRELUNGIT.
REDUCEREA CHELTUIELILOR ENERGETICE.
-INGESTIA CALORICA ALIMENTARA EXCEDENTARA IN 1-2 MESE/ZI = MAI
OBEZOGENA DECAT ACELASI CONSUM INGERAT IN 4-5 MESE/ZI.

CRESTEREA MARIMII PORTIILOR


SNAKSURI SARATE: 132 KCAL 225 KCAL
HAMBURGERI: 389 KCAL 486 KCAL
CARTOFI PRAJITI: 188 KCAL 256 KCAL
BAUTURI CARBOGAZOASE: 144 KCAL
195 KCAL

CONSUMUL DE BAUTURI CARBOGAZOASE DULCI

1 din 5

copii consum
buturi
rcoritoare

350ml/
zi

Cte zile pentru 1 kg?

26 zile
14 kg pe
an

PERIOADELE CRITICE PENTRU DEZVOLTAREA OBEZITII


SUNT:
-PERIOADA PRENATAL;
-PERIOADA DE REBOUND A ADIPOZITII (ULTIMII ANI DE
PRECOLAR);
-ADOLESCENA

=BOAL
PLURIFACTORIAL
CARE
PRESUPUNE
INTERACIUNI
NTRE
FACTORI
GENETICI,
SOCIALI,METABOLICI, COMPORTAMENTALI,CELULARI I
MOLECULARI.
-PERTURBAREA
HOMEOSTAZIEI
ENERGETICE
SE
REALIZEAZ PRIN CRETEREA ENERGIEI DE APORT
I/SAU
SCDEREA
CONSUMULUI
ENERGETIC
I
MODIFICAREA
METABOLISMULUI
ADIPOCITAR.
-CRETEREA APORTULUI ENERGETIC REPREZINT
MECANISMUL
DETERMINANT
N
MAJORITATEA
CAZURILOR DE OBEZITATE.N CAZUL APORTULUI
EXCESIV, O PARTE DIN NUTRIENII PROVENII DIN
ALIMENTE VA FI STOCAT N ESUTUL ADIPOS, N
MUCHI I FICAT PENTRU UTILIZAREA ULTERIOAR CA
SUBSTRAT ENERGETIC.

INGESTIA DE HRAN ESTE CONTROLAT DE CENTRUL


SAIETII I DE CENTRUL FOAMEI.
STIMULAREA CENTRULUI SAIETII (SITUAT N
HIPOTALAMUSUL VENTRO-MEDIAN) DUCE LA NTRERUPEREA
CONSUMULUI DE ALIMENTE PRIN INHIBAREA CENTRULUI
FOAMEI, IAR STIMULAREA CENTRULUI FOAMEI (SITUAT N
HIPOTALAMUSUL LATERAL) DUCE LA CRETEREA INGESTIEI
N URMA INHIBRII CENTRULUI SAIETII.
PRINCIPALA FUNCIE A NUCLEILOR DIN HIPOTALAMUSUL
VENTRO-MEDIAN ESTE DE A STABILIZA DEPOZITELE ADIPOASE
ALE ORGANISMULUI, AVND UN ROL IMPORTANT N
REGLAREA DE LUNG DURAT A APORTULUI ALIMENTAR.
NUCLEII HIPOTALAMUSULUI LATERAL POTENEAZ
REFLEXELE ALIMENTARE I FUNCIILE MOTORII LEGATE DE
COMPORTAMENTUL ALIMENTAR.N MENINEREA
HOMEOSTAZIEI NUTRIIONALE INTERVIN I ALI NUCLEI
CEREBRALI:PARAVENTRICULARI,

APORTUL ZILNIC DE HRAN ESTE REGLAT PE BAZA UNOR SEMNALE


INTERNE CARE INFLUENEAZ CENTRII HIPOTALAMICI
. TRANSMITEREA SEMNALELOR INTERNE LA NIVELUL SNC SE
REALIZEAZ PRIN INTERMEDIUL NEUROTRANSMITORILOR:
-NOREPINEFRINA STIMULEAZ APORTUL ALIMENTAR PRIN ACIUNEA
PE CARE O DESFOAR LA NIVELUL RECEPTORILOR 2ADRENERGICI DIN NUCLEII PARAVENTRICULARI I INHIB UNII STIMULI
AI CENTRULUI SAIETII;
-SEROTONINA STIMULEAZ SAIETATEA, REDUCE ACIUNEA
HIPERFAGIC A SEROTONINEI I SCADE INGESTIA DE GLUCIDE;
-DOPAMINA INHIB INGESTIA HRANEI;
-NEUROPEPTIDUL Y STIMULEAZ INGESTIA DE ALIMENTE, N SPECIAL
DE GLUCIDE, CT I UTILIZAREA LOR PENTRU SINTEZA DE LIPIDE;
-GALANINA STIMULEAZ APORTUL DE HRAN;
-ENTEROSTATINUL STIMULEAZ SAIETATEA;
-PEPTIDUL I GLUCAGON-LIKE ARE ROL N CONTROLUL GLICEMIC;
-COLECISTOKININA ESTE UN PEPTID INTEGRATOR AL SAIETII,
CARE FUNCIONEAZ ATT LA NIVEL INTESTINAL, CT I N
HIPOTALAMUS.

RECENT, AU FOST DESCOPERII DOI NEUROTRANSMITORI


CARE ACTIONEAZ TOT LA NIVELUL HIPOTALAMUSULUI
LATERAL I CARE AU FOST DENUMII OREXINE:OREXIN-A I
OREXIN-B.ALTURI DE EFECTUL DE STIMULARE A APETITULUI
SE PARE C OREXINELE INFLUENEAZ SECREIA GASTRIC
ACID.
LEPTINA-O PROTEIN CU ROL DE HORMON, ESTE UN
REGLATOR IMPORTANT AL APORTULUI ALIMENTAR I AL
METABOLISMULUI LIPIDIC I GLUCIDIC.
EA I EXERCIT EFECTELE ASUPRA APORTULUI ALIMENTAR
I ASUPRA CONSUMULUI ENERGETIC PRIN INTERMEDIUL UNEI
REELE NEURO-HORMONALE.
ACIONEAZ PRIN INHIBAREA APETITULUI I A CILOR
ANABOLICE, RESPECTIV PRIN STIMULAREA SENZAIEI DE
SAIETATE I A CILOR CATABOLICE.ALTURI DE SCDEREA
APORTULUI ALIMENTAR, LEPTINA CONTROLEAZ
CHELTUIELILE ENERGETICE DIRECT, PRINTR-UN MECANISM
CENTRAL I/SAU PRIN MECANISME PERIFERICE.

PRIMELE ORGANE CARE VIN N CONTACT CU


ALIMENTELE SUNT OCHII, NASUL I GURA.
MESAJELE GENERATE DE ASPECTUL, MIROSUL I
GUSTUL ALIMENTELOR SUNT TRANSMISE CENTRILOR
SUPERIORI CEREBRALI.
ACESTE MESAJE CHIMICE, SUB INFLUENA UNOR
FACTORI COMPORTAMENTALI VOLITIVI, POT DEVENI O
CAUZ DE SUPRAALIMENTAIE I OBEZITATE.

ENERGIA CONSUMAT PE PARCURSUL UNEI ZILE

ESTE SUMA DINTRE ENERGIA UTILIZAT PENTRU


NEVOILE BAZALE, ENERGIA CONSUMAT PRIN
ACTIVITATEA DE TERMOGENEZ, ACIUNEA
TERMIC A ALIMENTELOR I ENERGIA CONSUMAT
PRIN ACTIVITATE FIZIC.
N COPILRIE I N ADOLESCEN ARE LOC UN

CONSUM ENERGETIC SUPLIMENTAR DATORAT


PROCESULUI DE CRETERE.
CONSUMUL ENERGETIC DIFER N FUNCIE DE

VRST I SEX.N COPILRIE SE REMARC O


CRETERE CONTINU A CHELTUIELILOR PENTRU
METABOLISMUL BAZAL, AVND VALORI MAI
CRESCUTE LA BIEI.

FIZIOPATOLOGIE
-MECANISMELE FIZIOPATOLOGICE ALE OBEZITII SUNT
COMPLEXE I DETERMINATE DE EXCESUL DE ESUT ADIPOS, N
SPECIAL LA NIVEL VISCERAL.
-CELE MAI IMPORTANTE PERTURBRI NTLNITE N OBEZITATE
SUNT ALE HOMEOSTAZIEI GLUCOZEI I INSULINEI, DISLIPIDEMIA I
HIPERCORTIZOLEMIA.

GLUCIDELE SI OBEZITATEA
APORT CARE DEPASESTE CHELTUIELILE SI
ANTRENEAZA STOCAJ DE LIPIDE
PREZENTA IN ALIMENTE CARE CONTIN SI LIPIDE SI
CARE SUNT CONSUMATE IN EXCES
ABSORBTIA LOR CA BAUTURI INDULCITE , CONSUMATE
LA DISTANTA DE MASA MAI MARE DE 1 ORA
(ORGANISMUL NU LE CONTABILIZEAZA CA RATIE ENERG.
SI NU REALIZEAZA ADAPTAREA ASUPRA PRIZELOR
ALIMENTARE CE URMEAZA)
INDEX GLICEMIC , PUTERE INSULINO-SECRETORIE
IMPORTANTA.

LIPIDELE SI OBEZITATE
-REPREZINTA FORMA DE STOCARE ENERG.
CEA MAI ECONOMICOASA (DENS. CAL. CEA MAI
MARE -9KCAL/G)
-REGLAREA POST-PRANDIALA A PRIZEI
ENERGETICE = MAI PUTIN PRECISA DUPA UN
PRANZ GRAS
-INDUC MAI PUTINA SATIETATE SI O
TERMOGENEZA POST-ALIMENTARA MAI MICA
DECAT GLUCIDELE.
-NATURA LIPIDELOR: AG SATURATI.

PROTEINELE SI OBEZITATEA
-FARA ROL IMPORT. IN PRODUCEREA OBEZITATII
-IPOTEZA: APORT PROTEIC CRESTEREA
PRODUCTIEI FACTORI CRESTERE
HIPERPLAZIA TESUT ADIPOS.
-RAPORT AA/ GLUCOZA ELIBERARE
CRESCUTA INS CONSERVAREA EN.

CLASIFICARE
-CLASIFICARE N FUNCIE DE GRADUL DE
SEVERITATE:
UOAR: EXCES PONDERAL NTRE 20-30%;
MEDIE: EXCES PONDERAL NTRE 30-50%;
SEVER: EXCES PESTE 50% DIN GREUTATEA IDEAL.

-CLASIFICARE ETIOPATOGENIC
OBEZITATE PRIMAR:-FAMILIAL SAU NEFAMILIAL;
-GENETIC(INTRINSEC) SAU DE APORT
(EXTRINSEC,EXOGEN).
OBEZITATE SECUNDAR:
-ENDOCRIN: SINDROM CUSHING, INSULINOM,
HIPOTIROIDISM, OVAR POLICHISTIC;
-HIPOTALAMIC: PRIMAR(SINDROM BABINSKI-FRLICH,
SINDROM FOERSTER) SAU SECUNDAR( DE CAUZ TUMORAL:
MENINGIOM,CRANIOFARINGIOM,METASTAZE; POST-TRAUMATIC;
INFLAMATORIE:MENINGITE, ENCEFALITE; VASCULAR; BOLI INFILTRATIVE:
HISTIOCITOZ, SARCOIDOZ, GRANULOMATOZ);
-DIN UNELE BOLI GENETICE: CU TRANSMITERE
AUTOSOMAL DOMINANT( ACONDROPLAZIE, SINDROM PRADER-WILLI,
OSTEODISTROFIA EREDITAR ALBRIGHT, SINDROM ANGELMAN) SAU
AUTOSOMAL RECESIV(SINDROM ALSTRM,BIEDL-BARDET, COHEN,
FANCONI-BICKEL),CU TRANSMITERE X- LINKAT(SINDROM WILSONTURNER, BORJESSON- FORSSMAN-LEHMANN,MEHMO);
-DIN BOLI DE STOCAJ: SINDROM MAURIAC,
GLICOGENOZ TIP I;

-CLASIFICARE N FUNCIE DE DISTRIBUIA


TOPOGRAFIC A ADIPOZITII:
FORM GENERALIZAT;
FORM GINOID(GLUTEO-FEMURAL);
FORM ANDROID( CENTRAL, ABDOMINAL
, VISCERAL)
FORM FACIO-TRONCULAR.

-CLASIFICARE DUP CRITERIUL EVOLUTIV:


OBEZITATE STATIC;
OBEZITATE DINAMIC.

-CLASIFICARE DUP CRITERIUL HISTOLOGIC:


OBEZITATE HIPERPLAZIC(NUMRUL ADIPOCITELOR
CRETE PROGRESIV I SE STABILIZEAZ LA UN NIVEL
SUPERIOR);
OBEZITATE HIPERTROFIC(NUMRUL ADIPOCITELOR
ESTE NORMAL, VOLUMUL LOR FIIND NS MULT MAI
MARE DECT LA NORMOPONDERALI).

TABLOU CLINIC:
A)DATELE ANTROPOMETRICE CARACTERISTICE
OBEZITII SUNT:
-GREUTATE N EXCES FA DE TALIE, EXCES DE
GREUTATE FA DE GREUTATEA IDEAL A VRSTEI;
-TALIE NORMAL SAU CHIAR CRESCUT FA DE
MEDIA VRSTEI;
-CIRCUMFERINA BRA MEDIU SUPERIOAR
VALORILOR VRSTEI;
-GROSIMEA ESUTULUI ADIPOS SUBCUTANAT
CRESCUT FA DE VALORILE NORMALE VRSTEI;
-MATURAIA SEXUAL I SOMATIC( VRSTA OSOAS)
NORMALE SAU ACCELERATE.
B)ASPECTUL SOMATIC: DEPUNERE DE
GRSIME GENERALIZAT, SIMETRIC, MRIRE DE
VOLUM I DISTENSIE A ABDOMENULUI.LA
ADOLESCENI SE OBSERV DEPUNERE ACCENTUAT
DE GRSIME I N REGIUNEA PECTORAL LA BIEI I

C)SIMPTOMATOLOGIE: N GENERAL, STAREA DE SNTATE


ESTE
BUN.
DAC
EXIST,
SIMPTOMATOLOGIA SE
NCADREAZ N UNA DINTRE URMTOARELE CATEGORII:
-PROBLEME PSIHOLOGICE: IMAGINE PROAST REFERITOARE
LA PROPRIA PERSOAN, SENTIMENTE DE INFERIORITATE I
RESPINGERE DIN PARTEA COLECTIVITII DE COPII DE
ACEEAI VRST, DEPRESIE, FRUSTRARE, TENDIN LA
COMPORTAMENT ANTISOCIAL, IMATURITATE N RELAIILE
FAMILIALE
I
SOCIALE,
HIPERDEPENDEN.
-SIMPTOME LEGATE DE SUPRANCRCAREA MECANIC
REPREZENTAT DE EXCESUL PONDERAL:DEZADAPTARE
CARDIO-CIRCULATORIE,OBOSEAL, POLIPNEE I DISPNEE LA
EFORTURI MODERATE, EDEME N ORTOSTATISM LA
MEMBRELE
INFERIOARE,
DURERI
ARTICULARE.
-MODIFICRI CUTANATE: INTERTRIGO, IRITAIE TEGUMENTAR
LA
NIVELUL
PLICILOR,
PRURIT,
ABCESE,ACNEE.
-TULBURRI NESPECIFICE: CEFALEE, VERTIJ, ASTENIE,
METEORISM, CONSTIPAIE, DIGESTIE DIFICIL, TULBURRI
MENSTRUALE LA ADOLESCENTE.

EFECTE ASUPRA COPILULUI

DATE DE LABORATOR I PARACLINICE:


OBEZITATEA SE CARACTERIZEAZ PRIN
MODIFICRI ALE UNOR PARAMETRI METABOLICI I
HORMONALI:
METABOLISMUL GLUCIDIC:PESTE 50% DINTRE COPIII
OBEZI AU TOLERANA SCZUT LA GLUCOZ.

Criteriile de diagnostic ale toleranei sczute la glucoz


Criteriile OMS

Criteriile ADA

Glicemia jeun <140 mg%


(7,8 mmol/l) TTGO:
glicemie=140-200 mg% la
120 minute

Glicemia jeun < 126 mg


%(7 mmol/l) TTGO:
glicemia=140-200 mg% la
120 minute + glicemia 200
mg% la 30 minute sau
la 60 minute sau la 90
minute

METABOLISMUL LIPIDIC:
-HIPERCOLESTEROLEMIE, HIPERTRIGLICERIDEMIE, NIVELE
CRESCUTE ALE LDL I APOLIPOPROTEINEI B, SCDEREA
HDL I APOLIPOPROTEINEI A-I.
METABOLISMUL PROTEIC:
-CRETERE MODERAT A PROTEINELOR SERICE, A 2- I GLOBULINELOR.
-PERTURBAREA METABOLISMULUI AMINOACIZILOR ESTE
OBIECTIVAT PRIN HIPERAMINOACIDEMIE I
HIPERAMINOACIDURIE.
-LA UNII OBEZI ESTE MODIFICAT I METABOLISMUL ACIDULUI
URIC (URICEMIE > 6 MG%, URICURIE >0,6 G/24 ORE).
PROFILUL HORMONAL:
-NIVELE SERICE CRESCUTE DE INSULIN I CORTIZOL.
-HORMONII SEXUALI SUNT MODIFICAI , N SPECIAL DUP
PUBERTATE.
-STH ESTE MAI SCZUT LA COPIII OBEZI COMPARATIV CU
NORMOPONDERALII.

ECHILIBRUL HIDRO-ELECTROLITIC I ACIDO-BAZIC:


- RETENIA DE SODIU I EXCREIA DE POTASIU
- EXCREIA DE ALDOSTERON .
ALTE INVESTIGAII UTILE SUNT:
-HEMOGRAMA: ANEMIE , N SPECIAL LA
ADOLESCENTELE OBEZE;
-TESTELE FUNCIONALE VENTILATORII :DISFUNCIE
VENTILATORIE DE TIP RESTRICTIV;
-TESTUL DE TOLERAN LA EFORT :DEZADAPTARE
CARDIO-CIRCULATORIE;
-EXAMENUL PSIHOLOGIC (CONFIRM TULBURRILE
DE PERSONALITATE I COMPORTAMENT).

DIAGNOSTIC POZITIV:
DIAGNOSTICUL POZITIV SE STABILETE PE
BAZA:
-ASPECTULUI CLINIC;
-DATELOR ANTROPOMETRICE: GREUTATEA
CORPORAL RAPORTAT LA GREUTATEA IDEAL;
GREUTATEA CORPORAL
RAPORTAT LA TALIE;
PERIMETRUL BRA-MEDIU;
GROSIMEA PLICII CUTANATE.

N PRACTIC, PENTRU DIAGNOSTICUL POZITIV DE OBEZITATE SE


FOLOSESC:
A)EXCESUL PONDERAL: POATE FI RAPORTAT LA GREUTATEA
IDEAL PENTRU VRST SAU LA CURBELE DE CRETERE
STATURAL I PONDERAL STABILITE STATISTIC PENTRU O
ANUMIT POPULAIE.
EXIST MAI MULTE FORMULE DE CALCUL AL GREUTII:
FORMULA LORENTZ MODIFICAT DUP VRSTA COPILULUI:
-NTRE 2-6 ANI: GREUTATEA IDEAL = (T-100)-[(T-123) X 0,7]
-NTRE 6-14 ANI: GREUTATEA IDEAL = (T-100)- [(T-125) X 0,5]
-NTRE 14-16 ANI: GREUTATEA IDEAL = (T-100)-10
FORMULA PERRAULT: GREUTATEA IDEAL = (T-100) + V/10 X 9/10
INDICELE ROHRER = G(KG)/T(CM3) X 10 (VALOARE NORMAL SUB
150).
INDICELE DE MAS CORPORAL (IMC) = G(KG)/ T (M2); ESTE CEL

Valorile IMC pentru care un copil este considerat obez (dupa OMS)
Vrsta

IMC

biei

fete

Sub 2 ani

20,09

19,81

2-5 ani

19,30

19,17

5-10 ani

24,00

24,11

10-15 ani

28,30

29,11

15-18 ani

30,00

30,00

B)MRIMEA PLIULUI CUTANAT


MSURAREA SE FACE CU AJUTORUL MICROMETRELOR
SPECIALE (CALIPERS).
SEDIILE DE ELECIE PENTRU APRECIEREA GROSIMII
PLIULUI CUTANAT SUNT: SUBSCAPULAR STNG I FAA
POSTERIOAR A BRAULUI, LA JUMTATEA DISTANEI
DINTRE VRFUL OLECRANULUI I VARFUL
ACROMIONULUI, BRAUL FIIND FIXAT N UNGHI DREPT
PE TRUNCHI.

N SCOP DE CERCETARE , SE
FOLOSESC METODE DE APRECIERE A
GRSIMII CORPORALE TOTALE:
-METODE DIRECTE: BAZATE PE
ESTIMAREA DENSITII SPECIFICE
(CNTRIRE SUB AP) SAU PE
SOLUBILITATEA DIFERENIAT A UNI
GAZ INERT (CICLOPROPAN).
-METODE INDIRECTE: SE BAZEAZ PE
MSURAREA MASEI CORPORALE
SLABE (LBM) CU AJUTORUL
IZOTOPILOR RADIOACTIVI.

DIAGNOSTIC DIFERENIAL
-SINDROMUL LAURENCE-MOON-BIEDL BARDET:
- TALIE NORMAL / NTRZIAT, HIPOGENITALISM, DEZVOLTARE
NEURO-PSIHIC NTRZIAT, DISPOZIIE GENERALIZAT A
GRSIMII N EXCES, UNEORI MONSTRUOAS; ALTE CARACTERE
DIFERENIALE: TRANSMITERE AUTOSOMAL-RECESIV, ANOMALII
CRANIENE, POLIDACTILIE, BRAHIDACTILIE, SINDACTILIE, RETINIT
PIGMENTAR, ATROFIE OPTIC, NISTAGMUS.
-SINDROMUL PRADER- WILLI : NANISM, HIPOGONADISM,
DEZVOLTARE NEURO-PSIHIC NTRZIAT, TRANSMITERE
AUTOSOMAL-DOMINANT.
-SINDROMUL ALBRIGHT (PSEUDOHIPOPARATIROIDISM) : TALIA I
VRSTA OSOAS NTRZIATE, MATURARE SEXUAL NORMAL,
DEZVOLTARE NEURO-PSIHIC NTRZIAT, DISPOZIIA GRSIMII
N EXCES SIMETRIC I DIFUZ;ALTE CARACTERE DIFERENIALE:
BRAHIMETATARSIE, BRAHIMETACARPIE, PAHIDERMIE,
CATARACT LENTICULAR, HIPOCALCEMIE, HIPERFOSFATEMIE,
LIPS DE RSPUNS LA PARATHORMON.

AVANSAT, DEZVOLTARE SEXUAL I NEURO-PSIHIC


NORMAL, DISPOZIIA GRSIMII N EXCES FACIAL,
CERVICAL
I
TRONCULAR,
HIRSUTISM,
ACNEE,OSTEOPOROZ,
HTA,
HIPERGLICEMIE.
-SINDROMUL STEIN- LEVENTHAL: TALIE NORMAL,
DEZVOLTARE SEXUAL NTRZIAT, DEZVOLTARE NEUROPSIHIC VARIABIL, DISPOZIIA GRSIMII N EXCES
GENERALIZAT,
SIMETRIC,
HIRSUTISM
MODERAT,
AMENOREE,
MENSTRUAII
NEREGULATE.
-INSUFICIEN TIROIDIAN: TALIA, VRSTA OSOAS,
DEZVOLTAREA NEURO-PSIHIC I SEXUAL NTRZIATE,
DISPOZIIA GRSIMII N EXCES GENERALIZAT, SIMETRIC,
FACIES
MIXEDEMATOS,
PALOARE,
MACROGLOSIE,
CONSTIPAIE,
BRADICARDIE,
HIPOTERMIE.
-SINDROMUL FRLICH: VRSTA OSOAS I DEZVOLTAREA
NEURO-PSIHIC NTRZIATE, DISPOZIIA GRSIMII N
EXCES PE OLDURI, COAPSE I REGIUNEA PUBIAN,
DIABET INSIPID ASOCIAT (UNEORI).

-SINDROMUL KLINEFELTER: TALIE NALT, VRSTA OSOAS


NTRZIAT, HIPOGONADISM, PUBERTATE NTRZIAT,
DEZVOLTAREA NEURO-PSIHIC NORMAL SAU
NTRZIAT,GINECOMASTIE, DISPOZIIA GRSIMII N EXCES
PE OLDURI, PREPUBIAN I PE COAPSE.
-SINDROMUL MAURIAC: TALIA, VRSTA OSOAS I
MATURITATEA SEXUAL NTRZIATE, NEURO-PSIHIC
NORMAL, DISPOZIIE FACIO-TRONCULAR A GRSIMII,
HEPATOMEGALIE, SUBICTER, GLICOZURIE, HIPERLIPEMIE,
HIPERCOLESTEROLEMIE.
-GLICOGENOZA VON GIERKE: TALIA, VRSTA OSOAS I
MATURAREA SEXUAL NTRZIATE, DEZVOLTAREA NEUROPSIHIC NORMAL SAU NTRZIAT, DISPOZIIA GRSIMII
N EXCES PE OLDURI, COAPSE I REGIUNEA PUBIAN,
HEPATOMEGALIE, HIPOGLICEMIE, ACIDOCETOZ,
HIPERLIPEMIE, HIPERCOLESTEROLEMIE, HIPERURICEMIE.

TRATAMENT
PRINCIPIILE GENERALE DE TRATAMENT
-ABORDAREA TUTUROR PROBLEMELOR COMPLEXE ALE
COPILULUI I ADOLESCENTULUI OBEZ I NU DOAR A
PROBLEMEI EXCESULUI PONDERAL;
-COOPERAREA CU BOLNAVUL, FAMILIA I COALA;
-MODIFICAREA MEDIULUI FAMILIAL, A CONDIIILOR
PSIHOLOGICE I A COMPORTAMENTULUI ALIMENTAR;
-PROMOVAREA I NCURAJAREA ACTIVITII FIZICE CA
ATITUDINE DE DURAT I NU DOAR PE PERIOADA
REGIMULUI DE SLBIRE;
-REDUCEREA LA MINIMUM A MEDICAIILOR
ANOREXIANTE I A ALTOR MSURI MEDICAMENTOASE;
-PROMOVAREA STRII DE SNTATE, A CRETERII I
DEZVOLTRII NORMALE A COPILULUI I
ADOLESCENTULUI OBEZ.

PROTOCOLUL TERAPEUTIC CUPRINDE:


A)TRATAMENTUL DIETETIC;
B)PROGRAMUL DE ACTIVITATE FIZIC;
C)TERAPIA COMPORTAMENTAL;
D)TRATAMENTUL MEDICAMENTOS;
E)TRATAMENTUL CHIRURGICAL;
F)TRATAMENTUL COMPLICAIILOR;
G)EDUCAIA NUTRIIONAL A FAMILIEI.

TRATAMENTUL DIETETIC=MIJLOCUL TERAPEUTIC DE BAZ.


REGIMUL DE SLBIRE N PERIOADA DE CRETERE I
DEZVOLTARE TREBUIE S ASIGURE DESFURAREA
NORMAL A ACESTORA, MOTIV PENTRU CARE NU
POT FI DEPITE ANUMITE VALORI MINIME ALE
APORTULUI CALORIC I PROTEIC AL DIETEI:
-110 CALORII/KGC/ZI LA SUGARUL SUB 6 LUNI I 90
CALORII/KGC/ZI LA SUGARUL NTRE 6-12 LUNI;
-60 CALORII/KGC/ZI DIN GREUTATEA IDEAL PENTRU
VARST LA COPILUL PRECOLAR I COLAR SUB 12 ANI;
-LA PREPUBERI SE INDIC O REDUCERE TREPTAT A
APORTULUI CALORIC CU 5-6%, IAR LA PUBERI CU 7-8%;
-850 CALORII /ZI LA ADOLESCENT N PERIOADA DE
SLBIRE I 1000 CALORII/ZI DUP PERIOADA INIIAL
DE MINIMUM O LUN.

LA CEI MAI MULI COPII OBEZI SE OBIN


REZULTATE FAVORABILE PRIN SCDEREA
APORTULUI CALORIC ANTERIOR CU 30%.
RESTRICII MAI SEVERE SE IMPUN N CAZUL
EXISTENEI UNOR COMPLICAII AMENINTOARE
DE VIA:
-HIPOVENTILAIE ALVEOLAR
-APNEEA N SOMN
-HTA IMPORTANT.
CONINUTUL DIETEI N PRINCIPII NUTRITIVE:
20% PROTEINE
40% GLUCIDE
40% LIPIDE.

APORTUL GLUCIDIC S FIE REPREZENTAT DE


HIDROCARBONATE COMPLEXE (GLUCIDELE SIMPLE
STIMULEAZ INTENS SECREIA DE INSULIN
HIPOGLICEMIE CARE LA RNDUL SU ACTIVEAZ
CENTRUL FOAMEI).
PROTEINELE TREBUIE S AIB O DUBL
PROVENIEN:
ANIMAL : VEGETAL, IN RAPORT 1:1.
DIN RATA CALORIC ADMISA:
12-14 % AG MONONESATURAI
6-8% AG POLINESATURAI
MAXIMUM 10% AG SATURAI.
SE RECOMAND 5-6 MESE/ZI, CU URMTOAREA
REPARTIIE A CALORIILOR:
20% - MICUL DEJUN
30% - PRNZ
20% - CIN
CTE 15% LA 2 GUSTRI N VARIANTA CU 5 MESE/ZI SAU

TIPURI DE DIETE N PERIOADA DE SLBIRE:


DIETELE CNTRITE I MSURATE:
-APORT DE SARE NORMAL;
-PREPARARE FR GRSIMI;
-ASEZONAREA SALATEI CU OET, LMIE, PIPER,
CEAP, USTUROI, MUTAR;
-BRNZETURI CU CONINUT SUB 50% LIPIDE;
-CARNEA (CNTRIT FR OS) VA FI FIART SAU
FRIPT, IAR LEGUMELE FIERTE N AP;
-FRUCTELE NU SE VOR SERVI CU ZAHR;
-SE MNNC TOATE ALIMENTELE PRESCRISE I NU
VOR FI CONSUMATE ALTELE N PLUS;
-LICHIDELE VOR FI CONSUMATE OBLIGATORIU N
CANTITILE PRESCRISE;
-INTERVALUL DINTRE MESE VA FI DE CEL PUIN 3-4 ORE,
IAR NTRE MESE NU SE VOR CONSUMA ALIMENTE.

DIETA PE 4 GRUPE DE ALIMENTE:


-ALIMENTE CARE TREBUIE CONSUMATE N FIECARE ZI:
PROTEINE,AP, VITAMINE;
-ALIMENTE CARE POT FI CONSUMATE N ORICE
CANTITATE(CONINUT SUB 5G GLUCIDE/100 G):VARZ,
CONOPID, VINETE, ARDEI, DOVLECEI, RIDICHI, ROII,
FASOLE VERDE, CEAI, LMIE,BULION,
MUTAR,NDULCITORI ARTIFICIALI;
-ALIMENTE CARE TREBUIE CONSUMATE N CANTITI
STRICTE SAU CU MODERAIE DATORIT CONINUTULUI
SUB 15 G GLUCIDE/100 G:LAPTE, CEREALE, FINOASE,
SUCURI DE FRUCTE I LEGUME;
-ALIMENTE CARE TREBUIE EVITATE (CONINUT BOGAT
DE GLUCIDE I LIPIDE):BANANE, STRUGURI, NGHEAT,
PRJITURI,NAPOLITANE, DULCIURI CONCENTRATE,
CARNE DE PORC I MIEL, FASOLE I MAZRE
USCAT,UNT, MARGARIN,MSLINE,GUM DE
MESTECAT, NUCI,OU.

DIETA HIPOCALORIC A ASOCIAIEI AMERICANE


PENTRU DIABET (ADA):
-REDUCE APORTUL CALORIC LA 30-40% DIN APORTUL
OBINUIT, IAR ALIMENTELE SUNT MPRITE N 6
CATEGORII: LAPTE, VEGETALE, FRUCTE, PINE I
AMIDON, CARNE, GRSIMI.
-SE RECOMAND:20% PROTEINE, 30% GRSIMI, 50%
GLUCIDE.
-DEFICITUL CALORIC ESTE REALIZAT PRIN ELIMINAREA
ALIMENTELOR CU BOGAT CONINUT CALORIC (UNT,
BRNZ, MAIONEZ, SOSURI, PRJELI, LAPTE
INTEGRAL).

DIETA TRAFIC-LIGHT MPARTE ALIMENTELE N 5 GRUPE:


FRUCTE I VEGETALE, CEREALE, LAPTE I PRODUSE
LACTATE, PROTEINE CONCENTRATE, ALTE ALIMENTE.
ALIMENTELE SUNT DIVIZATE N 3 CULORI:
-VERZI (GO= PERMISE): VEGETALE CU CONINUT SUB 20
CALORII/PORIE;
-GALBENE (CAUTION): CONIN 20 CALORII/PORIE
MEDIE;
-ROII (STOP= INTERZISE): CONIN PESTE 20
CALORII/PORIE.

DIETA BLACKBURN BISTRIAN PT ADULTI,


MODIFICATA DE MERRITT SUSKIND PT COPII
-TRAT. OBEZITATII SEVERE
-600-800 KCAL/ZI
-1,5 2 G PROTEINE / KG G IDEALA/ZI
-12 SAPT.
-DIETA DE MENTINERE.

DIETA ATKINS:
ESTE UNA DINTRE CELE MAI POPULARE DIETE N SUA.
ESTE RELATIV BOGAT N PROTEINE U SCZUT N
GLUCIDE, PERMIND BOLNAVULUI S INGERE MAI
MULTE CALORII I N ACELEI TIMP S SLBEASC.

REGIMUL DIETETIC DUP AJUNGEREA LA GREUTATEA


CORESPUNZTOARE:
PROGRAMUL DE SLBIRE TREBUIE S CONIN I
STRATEGIA PE TERMEN LUNG DE MENINERE A GREUTII
ATINSE.
PRINCIPIILE REGIMULUI DIETETIC DE DURAT CARE S NU
PERMIT RECTIGAREA EXCESULUI PONDERAL SUNT:
-ADMINISTRAREA DE PROTEINE LA FIECARE DIN MESELE
PRINCIPALE I NU SUB MINIMUL FIZIOLOGIC, CARE S
PERMIT CRETEREA NORMAL;
-CONSUMUL DE FRUCTE I LEGUME CU CONINUT REDUS
DE GLUCIDE N ORICE CANTITATE;
-CONSUMUL CU MARE PRUDENA A ALIMENTELOR
CONCENTRATE CALORIC;
-NTRE MESE NU SE VOR CONSUMA SUPLIMENTE
CALORICE;
-SPORIREA ACTIVITII FIZICE;
-CNTRIRE ZILNIC;

TRATAMENTUL DIETETIC AL OBEZITII LA SUGAR


SCOPUL TRATAMENTULUI NU ESTE REDUCEREA GREUTII,
CI NCETINIREA RATEI DE CRETERE PONDERAL N RAPORT
CU
CRETEREA TALIEI.
SE RECOMAND O DIET NORMAL CA APORT CALORIC I
DE PRINCIPII NUTRITIVE PENTRU A SATISFACE NECESARUL
DE CRETERE.
CA REAJUSTRI DIETETICE UTILE SUNT PERMISE:
-DAC VOLUMUL DE LAPTE INGERAT ZILNIC ESTE EXCESIV
(PESTE 900ML/ZI) SE RECOMAND REDUCEREA I
NLOCUIREA LUI PRIN LICHIDE SIMPLE (AP, CEAI
NENDULCIT);
-FOLOSIREA LAPTELUI SEMIECREMAT LA SUGARI DE VRSTA
MAI MARE;
-FOLOSIREA ALIMENTELOR DIETETICE PREPARATE N CAS
I RENUNAREA LA PRODUSELE COMERCIALE CU

B)ACTIVITATEA FIZIC
- DEINE UN ROL IMPORTANT N PROGRAMUL DE SLBIRE
PRIN REALIZAREA UNEI DISCORDANE NTRE APORTUL CALORIC
I CHELTUIELILE ENERGETICE CRESCUTE.
ACTIVITATEA FIZIC VA FI ALEAS N FUNCIE DE
PERSONALITATEA, PREFERINELE I APTITUDINILE COPILULUI.
CA REGULI GENERALE ALE PROGRAMULUI DE
PROMOVARE A ACTIVITII FIZICE LA COPIL TREBUIE
RESPECTATE URMTOARELE:
-EXERCIIUL FIZIC NU POATE NLOCUI, CI DOAR COMPLETEAZ
REGIMUL ALIMENTAR;
-PENTRU A DEVENI UN FACTOR SEMNIFICATIV N REDUCEREA
GREUTII, EXERCIIUL FIZIC TREBUIE EFECTUAT ZILNIC SAU DE
3-5 ORI/SPTMN I O PERIOAD SUFICIENT DE LUNG;
-ODAT CU SCDEREA PONDERAL I AMELIORAREA FUNCIEI
CARDIO-PULMONARE, ACTIVITATEA FIZIC POATE FI
INTENSIFICAT (DURATA INIIAL=15 MINUTE,APOI SE CRETE
TREPTAT LA 30-40 MINUTE);
-SE VA ASIGURA COOPERAREA COPILULUI SAU
ADOLESCENTULUI, PRECUM I A FAMILIEI;

REGULI DE PROMOVARE A ACTIVITII FIZICE LA


SUGAR:
-SUGARUL TREBUIE NFAT CT MAI PUIN RESTRICTIV
PENTRU A PERMITE LIBERTATEA MICRILOR;
-MBRCMINTEA VA FI ADECVAT SEZONULUI I
TEMPERATURII;
-SUGARUL MARE VA FI PLASAT N ARC PENTRU A
PROMOVA MOBILITATEA SPONTAN;
PROGRAMUL DE ACTIVITATE FIZIC LA
PRECOLAR I COLAR:
-DUP TESTAREA REZISTENEI LA SUPRASOLICITRILE
FIZICE, SE NCEPE UN PROGRAM INDIVIDUALIZAT DE
EXERCIII FIZICE, COMPLETAT CU PARTICIPAREA LA
JOCURILE COPIILOR DE ACEEAI VRST;
-SE VA ACORDA O ATENIE DEOSEBIT PERIOADELOR
DE VACAN, ORGANIZNDU-SE PROGRAME SPECIALE
DE ACTIVITATE FIZIC N AFARA COLII.

PROGRAMUL DE ACTIVITATE FIZIC LA ADOLESCENT:


-DUPA TESTAREA ACTIVITII ANTERIOARE I DUP
EVALUAREA REZISTENEI ORGANISMULUI LA
SUPRASOLICITRILE FIZICE, SE VA STABILI UN
PROGRAM ZILNIC DE 2-3 ORE DE ACTIVITATE
FIZIC :MERS PE JOS, NOT, TENIS, JOCURI
SPORTIVE CU PARTENERI DE ACEEAI VRST;
-ABATERILE DE LA REGIM VOR FI CORECTATE PRIN
ACTIVITATE FIZIC SUPLIMENTAR;
-SE VOR ACORDA BOLNAVULUI RESPONSABILITI
CRESCUTE N CEEA CE PRIVETE ALEGEREA TIPULUI
I DURATEI EXERCIIILOR FIZICE.

VALORILE CONSUMULUI ENERGETIC N UNELE


ACTIVITI:
-ACTIVITATE SEDENTAR: 40 CALORII/OR;
-MERS NORMAL:100-150 CALORII/OR;
-MERS RAPID: 250 CALORII/OR;
-ALERGARE N RITM MODERAT: 870-1020 CALORII/OR;
-ALERGARE RAPID: 1130-1285 CALORII/OR;
-COBORTUL SCRILOR:425 CALORII/OR;
-URCATUL SCRILOR: 600-1080 CALORII/OR;
-MERS CU BICICLETA (5KM/ORA):240 CALORII/OR;
-NOT: 260-750 CALORII/OR:
-TENIS:360-480 CALORII/OR;
-PATINAJ (ROLE, GHEA): 420-700 CALORII/OR;
-JOGGING:600-750 CALORII/OR;
-DANS:350 CALORII/OR.

C)TERAPIA COMPORTAMENTAL:
SCOPUL TERAPIEI COMPORTAMENTALE ESTE DE A
CORECTA OBICEIURILE CARE AU DETERMINAT EXCESUL
PONDERAL I DE A PROMOVA UN STIL DE VIA SNTOS.
STRATEGIA ACESTEI TERAPII CUPRINDE:
-AUTOMONITORIZAREA COMPORTAMENTULUI ALIMENTAR I
A ACTIVITII FIZICE (PRINTR-UN JURNAL ALIMENTAR I AL
ACTIVITII FIZICE);
-AUTOMONITORIZAREA FACTORILOR DE STRESS;
-CONTROLUL STIMULILOR FAVORIZANI PENTRU
OBICEIURILE ALIMENTARE NERAIONALE;
-REZOLVAREA PROBLEMELOR INDIVIDUALE PRIN
CUNOATEREA ERORILOR COMPORTAMENTALE;
-RESTRUCTURAREA COGNITIV I SUPORTUL PSIHOLOGIC
(FOARTE UTIL ESTE TERAPIA DE GRUP).

D)TRATAMENTUL MEDICAMENTOS: ROL MINOR.


- MEDICAIA ANOREXIANT NU ARE EFICIEN PE TERMEN
LUNG.
-MEDICAIILE HORMONALE (GONADOTROFINA CORIONIC
UMAN) NU A DAT REZULTATE PE TERMEN LUNG.
-SUA I CANADA: STUDIU MULTICENTRIC CARE A URMRIT
EFICACITATEA TRATAMENTULUI CU XENICAL (ORLISTAT) 3
CAPSULE/ZI, TIMP DE 6 LUNI-2 ANI LA COPILUL MAI MARE DE 12
ANI.
MEDICAMENTUL S-A DOVEDIT UTIL N CONSOLIDAREA
REZULTATELOR TERAPIEI DIETETICE I A ACTIVITII FIZICE, DAR
S-A EVIDENIAT UN NIVEL SCZUT AL VITAMINEI D DUP 3-6 LUNI
DE TRATAMENT, SUGERNDU-SE C VITAMINA D TREBUIE
MONITORIZAR I SUPLIMENTAT N CURSUL ACESTUI
TRATAMENT.

STUDIU RANDOMIZAT EFECTUAT LA ADOLESCENI:


SIBUTRAMINA UN SUPRESIV AL APETITULUI
ADMINISTRAT CONCOMITENT CU TERAPIA
COMPORTAMENTAL A DEMONSTRAT O PIERDERE
PONDERAL MAI MARE COMPARATIV CU UN PLACEBO (7,8
KG, RESPECTIV 3,2 KG).
STUDII ASUPRA METFORMINULUI :POATE FI UTIL N
AMELIORAREA CRETERII PONDERALE N CAZURILE DE
OBEZITATE DATORATE MEDICAMENTELOR PSIHOTROPE
(VALPROAT, RISPERIDONE, OLANZAPINE).
OBESIMED: ABSOARBE CANTITI MARI DE AP,
FORMND ASTFEL O SUBSTAN NATURAL CARE UMPLE
STOMACUL. APARE ASTFEL SENZAIA DE SAIETATE.
-COPII 10 ANI: 2 CPS X 3/ZI, CU 1 ORA INAINTE DE MASA,
IN 500 ML APA.

E)TRATAMENTUL CHIRURGICAL:
TEHNICILE CHIRURGICALE RECOMANDATE ADULTULUI
NU SUNT ADECVATE COPILULUI.
LIPOABSORBIA I NLTURAREA CHIRURGICAL A UNEI
PRI DIN GRSIMEA ABDOMINAL NU SUNT EFICIENTE,
DEPOZITELE REFCNDU-SE N TIMP.
BY-PASSUL JEJUNO-ILEAL ESTE EFICIENT, DAR ARE
NUMEROASE EFECTE ADVERSE (DIAREE INTRACTABIL,
CALCULI RENALI, INSUFICIEN HEPATIC, DEFICITE
NUTRIIONALE).
PLICATURAREA GASTRIC ESTE RECOMANDAT DOAR LA
ADOLESCENII LA CARE S-A FINALIZAT PROCESUL DE
CRETERE.
N UNELE CAZURI AU FOST NCERCATE TEHNICI

F)TRATAMENTUL COMPLICAIILOR:
COMPLICAIILE CARE IN DE NCRCAREA STATIC,
COMPLICAIILE RESPIRATORII, TOLERANA SCZUT LA
GLUCOZ, COMPLICAIILE DE ORDIN PSIHOLOGIC SE
AMELIOREAZ PRIN REDUCEREA GREUTII CORPORALE
EXCESIVE.
COMPLICAIILE SEVERE METABOLICE LEGATE DE
REGIMURILE DE SLBIRE INADECVATE, ACIDOZA METABOLIC,
CETOZA, DEPLEIA MAGNEZIAN SUNT NDEPRTATE PRIN
CONTRAINDICAIA FORMAL A REGIMURILOR DEZECHILIBRATE.
PREVENIREA COMPLICAIILOR TARDIVE CARE POT
SURVENI LA VRSTA DE ADULT (HTA,CARDIOPATIE ISCHEMIC) SE
REALIZEAZ PRIN INSTITUIREA UNOR OBICEIURI ALIMENTARE
RAIONALE I PRINTR-UN RITM DE CRETERE PONDERAL
ADECVAT N FAMILIILE CU INCIDEN CRESCUT A DIABETULUI
ZAHARAT, HTA, CARDIOPATIEI ISCHEMICE.

EVOLUIE I PROGNOSTIC
FACTORII CARE POT INFLUENA EVOLUIA I
PROGNOSTICUL OBEZITII SUNT:
-ETIOLOGIA:OBEZITATEA ENDOCRIN ESTE MAI
REFRACTAR LA TERAPIA DIETETIC COMPARATIV CU
OBEZITATEA EXOGEN;
-SEVERITATEA:GRADELE MAI SEVERE RSPUND MAI
SLAB LA TERAPIE I AU RISC MAI MARE DE
COMPLICAII;
-DURATA EVOLUIEI:PE MSURA NVECHIRII BOLII,
OBICEIURILE ALIMENTARE SUNT MAI GREU
INFLUENABILE DE MSURILE TERAPEUTICE;
-VRSTA:PERIOADELE CRITICE N DEZVOLTAREA
OBEZITII SUNT PERIOADA DE SUGAR, PRECOLAR I
ADOLESCENT;
-RSPUNSUL LA TRATAMENTUL DIETETIC.

REPREZENTATE
DE:
-DOBNDIREA UNEI SENZAII DE BUNSTARE, COPILUL
DEVENIND MAI VIOI, MAI ACTIV, CU UN TONUS PSIHIC MAI BUN;
-SCDEREA VALORILOR TENSIONALE N PARALEL CU DISPARIIA
SIMPTOMATOLOGIEI (N SPECIAL CEFALEE CU CARACTER
PERSISTENT
SAU
RECIDIVANT);
-MBUNTIREA IMPORTANT A FUNCIEI CARDIACE PRIN
AMELIORAREA UMPLERII VENTRICULARE STNGI I A FRACIEI
DE
EJECIE;
-REDUCEREA
NUMRULUI
DE
APNEI/OR,
CRETEREA
SATURAIEI SANGUINE N OXIGEN I A CAPACITII
PULMONARE;
-DIMINUAREA PN LA DISPARIIE A HIPERGLICEMIEI I A
HIPERINSULINEMIEI BAZALE I POST-PRANDIALE I REDUCEREA
INSULINOREZISTENEI
PRIN
CRETEREA
SENSIBILITII
PERIFERICE
LA
INSULIN;
-EFECT DE AMELIORARE A SIMPTOMATOLOGIEI OSTEOARTICULARE;
-MODIFICRI
ANATOMO-HISTOLOGICE:
RELAXAREA
TEGUMENTELOR,
CRETEREA
MOBILITII
ORGANELOR
INTERNE, REZORBIA VACUOLELOR LIPIDICE DIN ADIPOCIT.

COMPLICAIILE OBEZITII: COMPARATIV CU ADULTUL,


SUNT MAI PUIN FRECVENTE LA COPIL.
-COMPLICAII ORTOPEDICE:
- DEFORMRI OSOASE LA NIVELUL MEMBRELOR
INFERIOARE ( GENU VALGUM, PICIOR PLAT, BOAL
BLOUNT, COXA VARA);
-EPIFIZITA CAPULUI FEMURAL;
- NECROZA ASEPTIC DE CAP FEMURAL;
- ACCENTUAREA CURBURILOR FIZIOLOGICE ALE
COLOANEI VERTEBRALE(HIPERLORDOZ);
- DURERI ALE MEMBRELOR INFERIOARE DUP
ORTOSTATISM PRELUNGIT.

-COMPLICAII METABOLICE: DISLIPIDEMIE,


HIPERINSULINISM, REZISTEN LA INSULIN, DIABET
ZAHARAT TIP II (RISC DE 12,6 ORI MAI MARE DECT COPII
NON-OBEZI), HIPERURICEMIE(RAR).
.
SINDROMUL METABOLIC
-ESTE UN FACTOR MAJOR DE RISC CARE PRECEDE
BOALA CARDIO-VASCULARA SI DIABETUL.
-PREVALENTA SA CRESTE DIRECT CU GRADUL
OBEZITATII, IAR FIECARE ELEMENT AL SINDROMULUI SE
INRAUTATESTE ODATA CU CRESTEREA GREUTATII
CORPORALE.
-FACTORII CARACTERISTICI AI SINDROMULUI METABOLIC
SUNT: OBEZITATEA ABDOMINALA, DISLIPIDEMIA
(TRIGLICERIDE CRESCUTE, LDL SCAZUTE, HDL
SCAZUTE), TENSIUNEA ARTERIALA CRESCUTA,

-COMPLICAII HORMONALE: HIPERANDROGENEMIE,


TULBURRI ALE CICLULUI MENSTRUAL,
HIPERCORTICISM REACTIV.
-COMPLICAII RESPIRATORII: SINDROAME DE
HIPOVENTILAIE, APNEEA OBSTRUCTIV DIN TIMPUL
SOMNULUI, ASTMUL BRONIC.
-FORMA EXTREM DE MANIFESTARE A SINDROMULUI
DE HIPOVENTILAIE ALVEOLAR ESTE SINDROMUL
PICKWICK DEFINIT PRIN ASOCIEREA DINTRE
OBEZITATE +SOMNOLEN + MANIFESTRI HIPNICE
RESPIRATORII + CIANOZ +CARDIOMEGALIE+
INSUFICIEN CARDIAC DREAPT.

-COMPLICAII CARDIO-VASCULARE:
HTA, HIPERTROFIE VENTRICULAR DREAPT,
ATEROSCLEROZA CORONARIAN / GENERALIZAT.
20% DINTRE COPIII OBEZI AU CEL PUIN DOI FACTORI DE
RISC PENTRU BOAL CARDIAC.
-COMPLICAII DIGESTIVE: STEATOZ HEPATIC, LITIAZ
BILIAR, COLECISTIT.
-COMPLICAII RENALE: COPIII OBEZI AU UN GRAD MAI
MARE DE ALBUMINURIE I 2-MICROGLOBULINURIE
COMPARATIV CU COPIII CU GREUTATE NORMAL,
INDICND O DISFUNCIE PRECOCE GLOMERULAR I
TUBULAR RENAL.

-COMPLICAII PSIHOLOGICE:
DEFICITE NEURO-COGNITIVE, SENTIMENTE DE
INFERIORITATE, CONFLICTE FAMILIALE, IZOLARE
SOCIAL, DIFICULTI COLARE,ABSENTEISM,
IMATURITATE EMOIONAL I PSIHIC.
-COMPLICAII ENDOCRINE:
BOAL POLICHISTIC OVARIAN.
-COMPLICAII CUTANATE:
INFECII CUTANATE MICOTICE I BACTERIENE
(FRECVEN CRESCUT), TULBURRI TROFICE ALE
MEMBRELOR INFERIOARE, DISPLAZII UNGHIALE.

PROFILAXIA OBEZITATII INCEPE INAINTE DE NASTERE !

2 ELEMENTE ESENTIALE:
-CRESTEREA PONDERALA ACCELERATA IN
TIMPUL SARCINII (TREBUIE SA ALERTEZE
MEDICUL).
-DIABETUL GESTATIONAL (TREBUIE RAPID
DEPISTAT SI TRATAT).
COPILUL CU EXCES DE GREUTATE SAU CU RISC
DE SUPRAPONDERE TREBUIE DEPISTAT RAPID
SI MONITORIZAT.
PROFILAXIA TREBUIE S NCEAP NC DIN

N PERIOADA DE SUGAR, AU VALOARE DE PREVENIRE A


OBEZITII URMTOARELE MSURI:
-NCURAJAREA ALIMENTAIEI NATURALE SAU CU UN
PREPARAT DE LAPTE ADAPTAT, MCAR N PRIMELE 3-4
LUNI DE VIA;
-N ALIMENTAIA ARTIFICIAL, SE VOR FOLOSI DILUII
CORECTE DE LAPTE DE VAC SAU CONCENTRAII
CORECTE DE LAPTE PRAF;
-DIVERSIFICAREA ALIMENTAIEI SE VA FACE N JURUL
VRSTEI DE 6 LUNI, EVITNDU-SE FOLOSIREA
PREPARATELOR COMERCIALE CU CONINUT
DISPROPORIONAT DE GLUCIDE I CALORII RAPORTAT
LA PROTEINE;
-SE VA EVITA SUPRAALIMENTAIA.

ALIMENTATIA NATURALA REDUCE RISCUL DE


DZ TIP 2 SI AL OBEZITATII LA COPIL.

MECANISME:
-SCADEREA NIVELULUI SATIETATII
-REDUCEREA NIVELURILOR SANGUINE DE
INSULINA
-EXPUNEREA SCAZUTA LA PRODUSI CHIMICI SI
NITRATI CE ALTEREAZA FUNCTIONAREA
NORMALA A PANCREASULUI.

LA COPILUL MIC I PRECOLAR, SE FAC URMTOARELE


RECOMANDRI:
-500 ML LAPTE/ZI I 3 MESE PRINCIPALE ECHILIBRATE N
PRINCIPALELE PRINCIPII NUTRITIVE;
-LA GUSTRI SE RECOMAND CARNE, UNT, FRUCTE I
LEGUME PROASPETE;
-SE VOR EVITA: CARTOFII PRJII (N EXCES),
DULCIURILE, BUTURILE NDULCITE, ALIMENTELE
HIPERCALORICE,DAR CU VALOARE NUTRIIONAL
REDUS;
-LIBERALIZAREA ACTIVITII FIZICE.

LA COLAR I ADOLESCENT, MSURILE PENTRU


PROFILAXIA OBEZITII SUNT REPREZENTATE DE:
-ALIMENTAIE RAIONAL, CU EVITAREA
DULCIURILOR CONCENTRATE I A PRODUSELOR
BOGATE N GRSIMI (SNACKSURI, CHIPSURI);
-PROMOVAREA ACTIVITII FIZICE;
-ASIGURAREA ECHILIBRULUI PSIHOLOGIC.