Controversa Sionului - Douglas Reed

Capitolul
Capitolul
Capitolul
Capitolul
Capitolul
Capitolul
Capitolul
Capitolul
Capitolul
Capitolul
Capitolul
Capitolul
Capitolul
Capitolul
Capitolul
Capitolul
Capitolul
Capitolul
Capitolul
Capitolul
Capitolul
Capitolul
Capitolul
Capitolul
Capitolul

1: Douglas Reed
2: Sfrsitul Israelului
3: Levitii si legea
4: Se fauresc lanturi
5: Caderea Babilonului
6: Oamenii au plns
7: Traducerea legii
8: Legea si Idumeea
9: Ascensiunea fariseilor
10: Galileanul
11: Renaste fariseismul
12: Lumina si ntuneric
13: ngradirea legii
14: Guvernul mobil
15: Talmudul si ghetoul
16: Dorul de Mesia
17: Misiunea de distrugere
18: ntrebarile lui Napoleon
19: Revolutia mondiala
20: Planul
21: Avertismentul lui Disraeli
22: Organizatorii
23: Profetul
24: Aparitia sionismului
25: Organizatia sionista mondiala

Capitolul 26: Erezia Dr-lui Herzl

Capitolul 27: "Protocoalele"
Capitolul 28: Aberatia D-lui Balfour
Capitolul 29: Ambitia D-lui House
Capitolul 30: Batalia decisiva
Capitolul 31: Se tese intriga
Capitolul 32: Din nou despre revolutia mondiala
Capitolul 33: Liga pentru pace
Capitolul 34: Sfrsitul Lordului Northcliffe
Capitolul 35: Patria nationala
Capitolul 36: Straniul rol al presei
Capitolul 37: Ieslea, mesia si masele
Capitolul 38: Trisoara de departe
Capitolul 39: Sionul se narmeaza
Capitolul 40: Invadarea Americii
Capitolul 41: Se ntinde revolutia
Capitolul 42: Razbunarea talmudica
Capitolul 43: Statul sionist
Capitolul 44: Instrumentul mondial
Capitolul 45: Sufletul evreiesc
Capitolul 46-1: Culmea
Capitolul 46-2. Culmea - Statul sionist
Capitolul 46-3. Culmea - Anii de culme
Epoilogue
Appendix

CONTROVERSA SIONULUI
Capitolul 1
Douglas Reed
Titlul c artii este luat di n Biblie, e ditia King James's d in 1611, I saia 34: 8 " For i t is t he da y o f t he L ord's
vengeance, and the year o f t he r ecompences for the co ntroversy o f Z ion" ( Caci a s osit z iua r azbunarii Domnului s i
anul r asplatirii co ntroversei S ionului". Acest v erset c onstituie motto-ul c artii. n e ditia d in 1752 a B ibliei de la
Douais-Rheims, versetul es te: " For it is t he da y of t he vengeance o f t he L ord, t he year o f r ecompences o f t he
judgment o f S ion" ( ... a nul r asplatirii judecatii S ionului). Al doilea motto e ste un c itat d in E dmund B urke de spre
revolutia franceza: " An e vent h as happened, upon w hich it is d ifficult t o s peak and impossible t o remain silent".
Autorul a fost c orespondentul pr incipal al z iarului britanic T imes n Berlin, Viena s i celelalte c apitale d in centrul
Europei ntre 1924 s i 1938, ceea ce l-a pus n legatura directa cu toate evenimentele politice si militare europene n
acesti ani s i i-a permis sa stabileasca co ntacte s i sa o btina informatii veridice. n 1938 si-a d at demisia n semn de
protest pe ntru ca r eportajele lui er au din ce n ce mai mult cenzurate, di storsionate s i falsificate [ astazi t ot ce s e
publica n marea presa a t uturor tarilor este o imensa minciuna si dezinformare, asa cum dovedeste autorul n cartea
de f ata]. A co ntinuat s a scrie cu mult s ucces de zvaluind adevarul de spre t oate tranzactiile militare s i po litice a le
secolului, p na c nd cartile lui au fost boicotate, ed iturile au refuzat s a-i ma i a ccepte ma nuscrisele si i -a fost taiat
accesul la de mnitarii si oamenii po litici ai zilei. Ruina carierei si vietii lui pu blice i-a dat nsa ragazul si singuratatea
necesare studiului intens care a produs cartea ce-o rezumam aici.
Cartea a r amas nepublicata t imp de 22 de a ni, t imp n care at t m anuscrisul ct s i aut orul au fost i ntens
boicotati de ce i ce de tin fortele de o presiune c ivila s i intelectuala s i de tin monopolul t ipografic n lumea " libera".
Retras cu resemnare n anonimat, autorul a vazut cum politica internationala continua sa evolueze pe liniile descrise
de el si cum Uniunea Sovietica, aparent adversara Israelului, pe ascuns unelteste cu acesta mpotriva tarilor atacate de
Israel (1957, 1982); a t rait sa vada Israelul devenind cea mai mare putere militara din lume dupa Uniunea Sovietica,
China c omunista s i Statele U nite; a t rait s a vada cu m numai evreii din Tel Aviv sunt s ingurii care pr otesteaza
mpotriva genocidului si macelaririi refugiatilor civili arabi de catre armata israeliana: toate aceste evenimente venind
sa confirme analiza stralucita din aceasta carte.
Capitolul 2:

Sfrsitul Israelului

Robia egipteana din Facerea si Iesirea este deci o legenda, caci nomazii "Habiru" (hebraicii) de care vorbesc
rapoartele ministrilor faraonilor cu mii de ani n urma, au patruns n Canaan si s-au amestecat cu populatia locala cu
mult nainte de t impurile legendarului Moise. n nord erau mai numerosi " Habiru" d in t riburile lui Y israel, vag
nrudite, uneori aliate, alteori n dusmanie; n sud era un trib mic al lui Iuda, tribul iudaic, care caznd sub do minatia
levitilor a dat nastere religiei iudaice, rasismului iudaic si conceptului de evreu sau iudeu. n Enciclopedia Iudaica se
spune de spre ace st trib ca "cel mai pr obabil nu era un t rib israelit". D ar n timp ce israelitii au ac ceptat sa t raiasca
mpreuna cu celelalte po pare s i s-au contopit cu ele, t ribul iudaic a pr eluat l egende israelite s i le-a r escris s i
transformat n c el mai c rncen pr ogram po litico-militar de d istrugere a al tor p opoare. I sraelitii au respins aces t
program po litico-militar cu circa 950 de ani .Hr., acum aproape trei mii de ani. Rescriind legendele israelitilor, levitii
care au pus bazele iudaismului au lasat nsa intacte unele pasaje despre "poporul ales", care vazute din afara de catre
neinitiati pa r misterioase, ca de ex emplu pasajul n car e s ocrul ar e legaturi s exuale cu nora n Facerea 38 ; da r
motivele scribilor si levitilor car e au r escris Vechiul T estament s i care r escriu tot timpul doctrina iudaica nu pot f i
totdeauna ntelese de cei dinafara.
n V echiul T estament s e po vesteste cu m t ribul iudaic co ndus de c lasa s tapnitoare a levitilor ( la car e s -a
asociat s i un t rib minuscul a l lui Veniamin) a cau tat o alianta cu israelitii car e er au mult mai numerosi, ceea ce s -a
realizat printr-un rege ales (nu ereditar) si anume Saul. Cu el a nceput istoria cuceririlor sngeroase, a masacrelor si
distrugerilor care marcheaza cariera iudaicilor n istoria antica. Saul s-ar parea ca n-a uc is a bsolut toate victimele si
unii au scapat cu viata din drumul iudaicilor; de aceea Iehova l-a pedepsit, l-a nlocuit cu David si n cele d in urma
Saul s-a sinucis. E probabil ca toata istoria asta este inventata, caci a fost scrisa cu secole mai trziu; dar ce este real si
ilustrativ este insistenta lui Iehova ca cuc eritorii sa fie fara mila, ucigasi s i calai nendurati, sa masacreze multimile,
caci de aceea au fost alesi. Cum israelitii nu l-au acceptat pe David ca rege, israelitii s-au despartit dar au fost cuceriti
cu forta armelor si stapniti de fiul lui David si-a unei Hitite, Solomon, care n-a prea pastrat nici el puritatea semintiei
2

caci a avut un harem cu multe femei din alte triburi printre care o egipteanca. Prin 937 .Ch. israelitii s-au despartit de
iudaici si d ispar a stfel d in istoria I sraelului s i a S ionului. C aci din semintia lu i D avid trebuie s a s e nasca un me sia
iudaic care sa-i instaureze definitiv pe iudaici ca sefi supremi si stapni peste toate popoarele lumii si peste aurul si
bogatiile lor. J osef Kastein scrie ca segregatia r asiala cr ncena a iudaicilor a nceput dupa moartea lui S olomon s i
disparitia israelitilor. Aceasta s egregatie es te o pera levitilor mpotriva car ora au perorat profetii e braici s ecole de -a
rndul demascnd salbatecul crez tribal al levitilor iudaici, asa cum l-a criticat si Iisus Hristos cu sapte-opt sute de ani
dupa ei.
Profetii er au n special r evoltati de nesfrsitele s acrificii de o ameni s i a nimale I ehova pe car e le c ere legea
iudaica scrisa de leviti, u nde I ehova s pune: " primul nascut d in o m sau animal t rebuie sa fie uc is pe a ltarul me u"
(Esirea 34:19) si de accentul pe care-l pun levitii pe ritualuri sngeroase si pe stropirea cu snge proaspat din victima
nca ca lda ( Esirea 29 etc.). A mos ar ata ca l ui Dumnezeu nu-i plac s acrificiile, sngele v arsat si l itaniile l evitilor
(Amos 5:22 etc), n pasaje pe care din motive obscure levitii care au scris Vechiul Testament nu le-au eliminat ci leau transcris a laturi d e s ngeroasele lor incitatii la o mor tot asa cu m n-au eliminat nici povestea despre nasterea lui
Solomon, fiul legaturii adultere dintre regele David si sotia capitanului sau credincios pe care David l-a ucis n mod
miselesc dupa ce l-a ncornorat. Pe timpul lui Miheia nca se mai ucideau copiii pe altarele lui Iehova (Miheia 6:7). Si
el c a s i ceilalti pr ofeti d in V echiul T estament cereau triburilor israelite sa nu urmeze cruzimea si salbaticia levitilor.
De aceea dup a doua secole levitii s-au concentrat n special n tribul lui Iuda, care a r amas pe loc platind doar tribut
cnd asirienii au cucerit t riburile israelite n 721 .Hr. S i le-au dus n capt ivitate. D upa cuc erirea asiriana israelitii
dispar ca popor istoric, contopindu-se cu restul p opulatiei asiriene car e de-a lungul s ecolelor a m igrat probabil spre
vest si s-a raspndit prin Europa. Istoricii Sionului relateaza cu satisfactie disparitia celor zece triburi israelite care au
refuzat s a s e nregimenteze n ar mata de stinata s a v erse o ceane de s nge n evinovat n marsul e i triumfator ca tre
suprematie a supra t uturor: D r. J osef Kastein ar ata ca d isparitia israelitilor n-a p ricinuit nici u n r egret. n r ealitate
israelitii n -au disparut cu desavrsire de pe fata pa mntului ci au fost doar "pronuntati ca f iind inexistenti" de cat re
principiile sionismului militant si nu mai p articipa n "controversa S ionului". Astfel Talmudul spune explicit: "Cele
zece triburi [ale lui Israel] nu participa n lumea ce v a sa vina (the ten tribes have no share in the world to come)".
Marele rabin al imperiului britanic a declarat n 1918: "Evreii de azi sunt descendentii triburilor lui Iuda si Veniamin
si u n a numit n umar d in de scendentii t ribului lui Levi", a ratnd astfel c lar c a e l i e xclude pe israeliti d intre e vrei.
Binenteles c a e vreii de azi nu descind deloc d in tribul lui Iuda, dupa cum stiu si ei foarte bine; da r a ici e vorba d e
apartenenta politica, nu de genealogie. Deci statul Israel n-are nici un drept la numele de "Israel", pe care l foloseste
doar di n motive po litice legate de obsesia V echiului T estament la s lujitorii sionismului c are-si imagineaza ca
ndeplinesc promisiunea facuta lui "Israel" de catre Iehova. Singurul nume cu oarecare justificare istorica al statului
Israel ar fi fost "tara lui Iuda".
Capitolul 3:

Levitii si legea

n secolul ce-a urmat victoriei asiriene, levitii tribului lui Iuda au nceput sa scrie Vechiul Testament, ncepnd
cu cartea a c incea, D eutoronomul, pe car e au citit-o p oporului n t emplul di n Ierusalim. Asa s-a n ascut " legea
mozaica" pe care M oise, da ca ar fi e xistat, n -ar fi a vut de un de s -o cun oasca. T oti er uditii r abinici sunt de aco rd
asupra faptului ca desi textele i sunt atribuite lui Moise si uneori lui Iehova, ele au fost n realitate scrise si rescrise
de leviti dupa bunul lor p lac. C artea D euteronomul sta l a baza t extului T hora, car e l a r ndul s au sta l a b aza
Talmudului, de u nde d eriva nesfrsita serie de co mentarii s i comentarii a supra co mentariilor car e n ntregimea lor
constituie "legea iudaica". "Deuteronomul" nseamna "cea de-a doua lege", a levitilor si a fost scrisa naintea primelor
doua carti ale Facerii si Iesirii; celelalte doua carti din Vechiul Testament care apartin la Thora, Leviticul si Numerii,
au fost scrise si mai trziu, desi toate patru au pretentia ca sunt o naratiune cronologica. Rescriind "legea", levitii au
produs n D euteronomul o lege t otal o pusa ce lor zece po runci pe c are legenda z ice ca le-a pr imit M oise. E ruditii
sionisti declara ca ei aveau dreptul de a "face fata conditiilor existentei n continua schimbare n spiritul nvataturilor
traditionale" ( Dr. J oseph Kastein). L evitii justifica dr eptul lor de a rescrie si modifica textul legii la bunul lor plac
printr-o porunca a lui Iehova care ar fi dat-o lui Moise personal, atunci cnd i-a dezvaluit o Thora secreta numai lui:
de a n u scrie niciodata aceasta lege s i de a o transmite numai o ral ce lor initiati, "caci", z ice T almudul ( citat de Dr.
Funk), "Iehova a prevazut ca ntr-o zi goimii vor citi Thora si vor pretinde ca sunt si ei fii lui Dumnezeu, dar nu va fi
asa, caci Dumnezeu i respinge pe cei care nu cunosc nvatatura secreta orala".
Nu se poate stabili ct de aproape este textul cartii a cincea din Vechiul Testament de textul citit or iginal n
templul d in Ierusalim, c aci levitii a u modificat t extul t ot timpul nainte de -a fi t radus s i pu blicat, dupa car e nu le-a
mai fost posibil sa schimbe prea mult; probabil ca ceea ce a intrat n Vechiul Testament nu contine textul integral, dar
3

contine destule. n timp ce cele zece porunci ziceau sa nu ucizi, sa nu furi, etc., "cea de-a doua lege" (Deuteronomul)
porunceste n mod expres sa asasinezi, sa ucizi, sa distrugi cu desavrsire popoarele nvecinate, sa le iei averea, sa-i
transformi n robi, sa n-ai mila, sa nu cruti pe nimeni. Iehova este singurul Dumnezeu care rasplateste pe credinciosii
sai cu o singura conditie: credinciosii sa nu se abata deloc de la "lege si judecati", care lege consta n primul rnd din
obligatia de a ucide si anihila pe ceilalti oameni. Iehova cere intoleranta. Stapnirea lumii prin masacru si teroare este
primul lucru pe care-l cere "legea" pe care Moise ar fi lasat-o pe patul de moarte (Deuteronomul 2). Aceasta carte a
cincea din Vechiul Testament contine istorii despre cum a fost aplicata "legea" si cum au fost distruse triburi si sate,
de cat re piosii cr edinciosi car e aplicau legea: cu vntul car e r evine o bsedant este "ucide", "distruge cu desavrsire",
"masacreaza". Cititorul de azi al Vechiului Testament nu da atentie acestor cuvinte: dar ele zugravesc o realitate, care
a avut loc n 1948, de exemplu, cnd populatia p alestiniana pa snica a satului D eir Y asin a fost masacrata cu toata
cruzimea prescrisa de "lege" si n-a fost lasat n viata nici unul, exact cum cere Deuteronomul 7:2. Trupele britanice
care au venit dupa masacru la fata locului au gasit cada vrele femeilor s i co piilor cas apiti de cat re co mandourile
israeliene aruncate n fntni, pentru a spurca apele, asa cum cere "legea". Palestinienii vaznd cum ncepe genocidul
lor la mna statului Israel si cum Natiunile Unite si puterile occidentale nu zic nimic, au fugit lasndu-si pamntul si
avutul n mna cotropitorilor -- exact asa cu m prescrie Deuteronomul 7:1; 20: 16; et c. Caci n parlamentarile lor cu
puterile o ccidentale, s ionistii z ic " Biblia e ste mandatul nostru" ( Dr. C haim Weizmann, c reatorul statului I srael); s i
cartea cincea a Vechiului Testament prescrie masacrele practicate mpotriva palestinienilor.
n continuare n Deuteronomul Iehova porunceste prin legea sa sa fie distruse toate celelalte religii (7:5), ceea
ce se aplica n mod special cr estinismului. A ici apa rtine distrugerea bi sericilor, deschiderea m uzeului anti-crestin,
canonizarea lui Iuda Iscariotul si toata ofensiva anti-crestina a guvernului bolsevic imediat ce-a preluat puterea. Tot n
virtutea acestei "legi" au cerut crucificarea lui Hristos (Deuteronomul 13:5); si tot aici se prescrie denuntul practicat
mpotriva membrilor familiei, asa cum l cer autoritatile comuniste (Deuteronomul 13:6). n privinta cinstei n afaceri,
ea es te pr escrisa n raportul cu co-religionarii, d ar e ste interzisa n relatiile c u ceilalti ( Deuteronomul 23: 19-20).
Cartea a ci ncea a V echiului T estament se ncheie cu o lista de blesteme car e vor cadea asupra ce lor ce n u respecta
"legea", n eficacitatea carora se mai crede si astazi n cercurile talmudice unde se invoca blestemele mpotriva celor
proscrisi. Dar ace ste blesteme s e vor ntoarce mpotriva dus manilor, daca cr edinciosii vor r eveni la sentimente mai
bune si vor executa "legea". Astfel, rolul "goimilor" prescris de "lege" este ca sa serveasca drept instrument al mniei
lui Iehova ndreptate cnd mpotriva iudeilor care nu urmeaza ntocmai "legea", cnd mpotriva lor nsisi pentru ca au
servit dr ept instrument mniei lui I ehova ( Deuteronomul 28: 64-66; 30: 7). A stfel se e xplica vesnicele p lngeri s i
acuze ca e vreii sunt persecutati peste tot de catre toate natiunile din lume, indiferent ct de prosperi si de privilegiati
sunt n snul acestor natiuni: " legea" le cer e aceasta. Iehova n Deuteronomul i pe depseste pe iudei mprastiindu-i
printre ceilalti o ameni, ceea ce n s ine co nstituie opresiune d in pa rtea ce lorlalti o ameni pr in s implul fapt ca exi sta;
apoi "persecutorii", adica ceilalti oameni, trebuie pedepsiti ca persecutori si distrusi. Faptul ca t ribul lui Iuda traieste
n snul altor natiuni este n acelasi timp prescris de Iehova si un act de persecutie din partea celorlalte natiuni. Astfel,
daca ntr-un a ccident 5 e vrei mor a laturi de 95 de ne-evrei, acc identul es te co nsiderat ca u n a ct de pe rsecutie
antisemita.
La co nciliul d in Trent o m na de pr elati au hotart ca V echiul T estament t rebuie co nsiderat ca pa rte di n
Scriptura ega la cu Noul T estament - lucru care a pr odus mult zbucium ce lor car e c itesc cu atentie s i cu ntelegere
Vechiul Testament. Caci Iisus Hristos a predicat tocmai mpotriva "legii" din Deuteronomul si cele doua Testamente
sunt diametral opuse.
La vreo 20 de ani dupa ce levitii au pu blicat " legea" n Ierusalim, la aproximativ 696 .Hr., tribul lui Iuda a
fost cucerit de babilonieni care l-au dus n robie n Babilon.
Capitolul 4:

Se fauresc lanturi

n timpul exilului b abilonian le vitii iuda ici au scris cele pa tru carti ale V echiului T estament car e pr eced
Deuteronomul si au inventat pr ima r obie, cea eg ipteana, descrisa n legenda lui Moise. Aceste cinci car ti co nstituie
"Thora", car e nseamna " lege"; da r n u contin t oata " legea"; cac i legea e ste tot timpul e laborata s i r escrisa d e
talmudisti. Cum doar aceasta este lege, orice alta lege a statului n interiorul caruia traieste tribul lui Iuda constituie
"persecutie antisemita". Robia babiloniana nu a cuprins marea masa a t ribului lui Iuda, care se afla raspndita peste
tot n jurul M arii M editerane pr acticnd comert, ci do ar cteva zec i de mii de pe rsoane s trns legate de activitatea
templului din Ierusalim, adica un n ucleu iudaic. Marele is toric iuda ic, Dr. J oseph Kastein, s pune ca n "robia
babiloniana" iudeii " se bucurau de libertate de plina", a veau libertate r eligioasa, de act iune, d e g ndire, t oate
privilegiile; puteau cumpara proprietati unde doreau, puteau locui unde pofteau, puteau ocupa orice functii n stat si n
4

societate. Dar pentru a-si pastra dominatia asupra lor, levitii au cerut dreptul de a construi pentru iudei cartiere nchise
locuite n mod exclusiv de e i - adica gheto-uri. n aceste gheto-uri do ar legea T almudului e lege s i ea pr escrie ce le
mai mici a manunte a le vietii z ilnice. L a o biectiunea c a I ehova nu i-a put ut da l ui M oise at tea i nstructiuni
amanuntite, se raspunde cu legea orala pe care i-a dat-o Iehova lui Moise si pe care n-o stiu dect levitii; dar nimeni
nu face obiectiuni, caci "legea" prescrie pedeapsa cu moartea pentru cei ce fac obiectiuni.
Distrugerea popoarelor printre care traieste tribul lui Iuda este pr ima porunca si ntoarcerea la Ierusalim este
recompensa. n realitate cei mai multi din cei care traiau n diaspora n-aveau nici o dorinta sa-si paraseasca caminul.
Dar pe ntru ca ntoarcerea es te s trns legata de pr ogramul de d istrugere s i de do minare a celorlalte natiuni, t rebuie
realizata c u orice pr et. C aci levitii insista sa a plice "legea" n cele mai mici de talii; s i ei fac s i r escriu legea
permanent. " Legea" cere r entoarcerea n P alestina, unde es te p lasata mitologia d in primele do ua c arti d in Thora /
Vechiul T estament, F acerea s i I esirea. Cititorul atent po ate v edea cu m t raditia folclorica o rala a nceput s a fie
nlocuita s i suplimentata n aceasta m itologie d in c e n ce mai mult cu t exte r abinice mult mai r ecente. A stfel,
examinnd cele doua istorii ale facerii lumii din Facerea 1 si Facerea 2, expertii sunt de parere ca Facerea 2 contine
mai multe interpolatii levitice t rzii de ct F acerea 1. I nterpolatiile s i a daugirile levitilor e xplica flagrantele
contradictii: la distanta de doar cteva pagini, cteva rnduri doar, Iehova porunceste omului "sa nu ucizi", iar apoi i
porunceste "sa ucizi absolut pe toti cei care-ti cad n cale, sa nu lasi pe nimeni n viata"; sau "sa fii bun cu strainii", ca
apoi sa pr escrie uc iderea si maltratarea s trainilor. P asajele u mane pr ovin din legendele mai vechi. P asajele c are
prescriu programul po litic d e masacru si nrobire a t uturor ce lorlalte natiuni sunt o pera nteleptilor sionului, a
cancelariei levitice permanent ocupata cu elaborarea "legii". In primele doua carti ale Vechiului Testament si n unele
pasaje ale profetilor israeliti sunt cele mai multe vestigii din religia originala. Oare de ce au permis levitii sa persiste
aceste pa saje mai vechi, cu un D umnezeu drept si p lin de mila pe ntru toti o amenii, c nd ar f i pu tut s a le e limine
complet? Probabil ca erau traditii orale prea bine cunoscute la vremea aceea de catre membrii tribului pentru a putea
fi e liminate tot al. V iolenta s i setea de snge a levitilor este mai e videnta n Deuteronomul, Leviticul s i Numerii. n
Iesirea apare pentru prima data motivul: "legea este pecetluita cu snge"; de aci ncolo varsarea de snge este tonul
ntregului V echi T estament. M oise a co nsfintit legea da ta de I ehova iudeilor pr in uc iderea victimelor s acrificate s i
stropind cu sngele victimelor pe dreptcredinciosi (Iesirea 24:7-8). Functia de legiuitor devine ereditara; Moise o da
fratelui lui Aaron s i ur masilor aces tuia pe v eci d e v eci, s tropindu-i cu sngele vi ctimelor uc ise ( Iesirea 29: 11-12,
16,20-21). N umai c nd sunt s caldati n sngele victimelor pr oaspat uc ise s unt pr eotii lui I ehova s fintiti. S ngele
victimelor nevinovate curge n fluvii pe tot parcursul Vechiului Testament. De ce oare trebuie preotii sa apara n fata
poporului t otdeauna scaldati n sngele ca ld nca a l victimelor? P arerea autorului e ste ca levitii s tapneau masa
poporului pr in teroare s ngeroasa s i de tineau uciderea s i varsarea de snge ca apa najul lor s uprem n fata o chilor
tuturor. Caci Iehova nu se multumeste cu victime animale: Dumnezeul iudeilor, cere victime umane, nu numai dintre
celelalte na tiuni, da r c hiar d intre iudei; I ehova c ere s a i se s acrifice pe a ltar pr imul nascut a l fiecarei femei s i al
fiecarui animal: "Sa-mi jertfesti mie [pe altar] primul nascut care iese din pntecul mamei dintre copiii lui Israel si ai
oamenilor si ai animalelor; caci sunt ai mei" (Iesirea 13:1, 12). Obiceiul de a ucide primii copii pe altarul lui Iehova a
persistat multa vreme: nca profetul Miheia (6:7) protesteaza mpotriva acestui obicei. Ulterior levitii i-au nlocuit cu
victime a nimale pe co piii car e t rebuie s acrificati pe a ltarele lui I ehova; t otusi s ngele c ald al victimelor cu care s e
mpodobeau levitii n fata mu ltimii a vea put ere s imbolica de a -i f ace s tapni pe vi ata si m oartea tuturor. n
comunitatile talmudice conservatoare levitii se stropesc cu sngele cald al victimelor si n ziua de azi, dupa cum arata
Congresul Rabinilor Reformisti din America de la Pittsburgh din 1855, care ar fi dorit sa se ntrerupa acest obicei. n
secolul n ostru nsa r abinii r eformisti a u pierdut mult d in influenta s i c ei t almudici c onservatori a u suprematie.
Prescrierile pentru sacrificii sngeroase constituie cea mai mare parte din instructiunile minutioase pe care le contin
Thora si primele 5 carti din Vechiul Testament. Daca aceste sacrificii nu sunt riguros facute, pedeapsa este moartea,
asa cum se vede din istoria vitelului de aur din Iesirea 32: n timp ce Moise era plecat sus pe munte, Aaron a facut la
cererea poporului un vitel de aur pe care l-a pus pe altar; drept pedeapsa Moise cnd s-a r entors a de zlantuit levitii
asupra po porului c are au ucis u n mare numar de oameni - "fiecare uc ignd pe fratele, pe pr ietenul, pe vecinul sau"
(Iesirea 32: 26-27). P arerea aut orului e ste ca vitelul de aur er a u n sacrificiu s imbolic n locul viteilor s i mieilor si
copiilor vi i cu al car or s nge levitii insista ca t rebuie s a-si stropeasca ve stmintele s i a ltarele. O rice ncercare de a
diminua aut oritatea arbitrara a levitilor se pedepseste cu moartea: astfel n Numerii 16:1-13, unii grupati n jurul lui
Core s-au revoltat mpo triva t iraniei, ntrebndu-l pe Moise "de aceea ne-ai adus ac i n de sert ca s a fii stapn peste
noi?" (16:13) si au fost pedepsiti cu moartea de catre Iehova, care-a continuat sa-i faca jo cul politic a l lui Moise si-a
fratelui lui Aaron, spune povestea, trimitnd o ciuma care a exterminat pe toti partizanii lui Core (16:41-50). Flagelul
ciumei a ncetat dupa ce 14,700 de oameni au fost ucisi, zice povestea si numai la interventia lui Aaron; asa de mult
tine Iehova sa ntareasca stapnirea ereditara a nomenclaturii "descendentilor lui Aaron". Tot aici l vedem pe suprem
al poporului, Moise, ca membru n grupul "nteleptilor sionului", "batrnilor Israelului" (Iesirea 16:25). Imediat dupa
povestea care arata ca daca te revolti mpotriva tiraniei levitilor pedeapsa este moartea, urmeaza lista privilegiilor lor.
5

Ultima c arte d in T hora, car tea c incea d in Vechiul T estament, a fost pr ezentata ca " un manuscris d in strabuni"
descoperit de catre leviti. Cele doua carti care-i preced, Leviticul si Numerii, au pretentia ca co ntin instructiunile pe
care i le-a dat Iehova lui Moise si acesta le-a transmis levitilor. Prima si cea mai importanta obligatie este sa practici
ura de r asa si ur a r eligioasa. D aca mai persista unele fragmente s i r esturi d in traditiile folclorice pr e-levitice c are
ndeamna la iubire, t oleranta, c inste n r elatiile c u toti c eilalti o ameni, e le sunt co ntracarate de legea levitica care
spune c lar " copiii popoarelor de a lt neam care locuiesc a ici... s unt pr oprietatea v oastra... e i vor f i r obii vostri pe
vecie... dar pe fratii vostri israeliti sa nu-i nrobiti cu strasnicie" (Leviticul 25:45). n Deuteronomul (22:25-27) n caz
de vi ol, ce l car e violeaza e ste pe depsit cu moartea, n u victima violului; n Leviticul ( 19:20-22), da ca un barbat
violeaza cu forta o sclava, victima nevinovata, sclava, este pedepsita cu biciuirea, iar barbatului " i se iarta pacatul"
(22).
Numerii, a pa tra car te di n T hora / V echiul T estament a f ost s crisa u ltima si contine si c ea mai puternica
expresie a c rezului po litic le vitic. A ici le vitii s -au debarasat de pr ivilegiul d e a njunghia pe a ltarul lui I ehova pe
primul c opil al f iecarei f emei din trib, care n u le era de pr ea mare folos, dupa cu m se vede d in profeti s i d in toate
povestile de spre r ascoale ca cea a lui C ore. Ei p un n gur a lui I ehova de cizia de a ac cepta c lasa levitilor n loc de
sacrificiul primului nascut, ca substitut: si pentru ca erau 273 mai multi primi-nascuti dect leviti n momentul acela,
excesul de primi-nascuti au fost rascumparati cu bani de la moartea pe altar si anume cu 100 de oboli de fiecare, bani
pe care i-a luat Moise (Numerii 3:40-49). Levitii au continuat sa stapneasca n mod absolut prin teroare, chiar daca
nu mai njunghiau pe a ltar fiecare pr im-nascut a l fiecarei femei; a veau putere sa otraveasca femeile acuzate de soti
gelosi (5:12-31), ntr-o ceremonie de tipul celor practicate de vracii triburilor primitive din Africa.
O mare pa rte d in po pulatia C anaanului l venerau pe B aal, n timp ce iudeii l venerau pe I ehova, ceea c e
micsora influenta levitilor. Acestia au instaurat ura religioasa, instignd la masacrul si genocidul tuturor celor care nu
li se nc hinau lor si z eului lor, I ehova. Astfel co nducatorii celor car e n u se nchinau lui I ehova a u fost s pnzurati
(Numerii 25: 4); si credinciosii lui Baal au fost masacrati (25:5). La ura religioasa s-a adaugat imediat si ura de rasa:
madianitii trebuie masacrati pentru ca sunt din alt trib: Fineas levitul a njunghiat femeia madianita (cu multa placere
relateaza scribii: "n organele genitale") pentru simplul fapt ca era madianita. Imediat dupa acest act placut lui Iehova,
mnia acestuia a ncetat - dar nu nainte de a porunci neamului ales sa masacreze populatia madianita (Numerii 26:78,17). Ultima fapta pamnteasca a lui Moise a fost sa dirijeze masacrul madianitilor, pe care i-au ucis si jefuit si ale
caror sotii si copii i-au luat sclavi (31:7-14). Cnd s-au ntors ncarcati de prada, Moise i-a certat pentru ca au crutat
femeile si copiii si a ordonat sa fie ucisi dintre prizonieri toti copiii de sex masculin si toate femeile care nu mai sunt
virgine, permitnd sa fie lasate n viata fetitele si fetele virgine care sa satisfaca poftele sexuale ale soldatilor (31:1718).
Astfel se ncheie scrierea "legii" de catre o secta putin numeroasa de leviti cu cteva mii de adepti fanatici care
a domnit n Babilon n ghetourile construite de ei sub obladuirea tolerantului guvern babilonian. O secta mica, dar a
carei a ctivitate ar e ur mari de pr oportii u niversale; ca ci acea sta s ecta at ta instinctele de agr esiune si jaf si pr omite
rasplata materiala, promovnd astfel ceea ce este mai universal n oameni si mai usor de attat - n t imp ce imboldul
bunatatii, generozitatii, tolerantei, este mult mai greu de inspirat si mult mai putin prezent n marile mase de oameni.
Spre deosebire de teologii care-si zic crestini de dupa consiliul din Trent, eruditii ebraici nu pretind ca Thora este de
autoritate di vina. D r. J oseph K astein z ice ca es te " opera un ui co mpilator an onim" c are a pr odus " un fel de istorie
pragmatica," pusa n slujba u nei lupte po litice de a impune t irania u nei secte, a levitilor, pr in ur a r eligioasa, ur a de
rasa si nationalism sovin fanatic. Ultimii care s-au pronuntat mpotriva acestei politici au fost profetii Isaia si Ieremia,
care au predicat n epo ca n car e levitii compilau primele car ti d in V echiul T estament. S i n t extele lor levitii a u
introdus i nterpolatii car e s a le aduc a "pe linie". F alsificarea t extelor es te m ai e videnta n cazu l lui I saia, u nde
interpolarile (15 capitole) au fost facute de cineva care a t rait n Babilon n "captivitate" - cta vreme Isaia a t rait cu
200 de ani nainte de acea captivitate. Dar scribul care a falsificat textul lui Isaia a o mis sa stearga o propozitie care
nu este deloc pe linie: "am sa te fac lumina pentru celelalte natiuni" (Isaia 42:6-7), text care deviaza n mod evident
de la tonul p e care l regasim n pasajele t ipic levitice: "si copiii lor o sa fie s farmati n fata lor si casele lor vor fi
jefuite si sotiile lor violate... toti cei gasiti acolo vor fi uc isi" (13:15-16, etc.)
Cartea l ui I eremia ncepe cu interpolarile levitilor: " te-am naltat de asupra ce lorlalte natiuni s i deasupra
regatelor, ca sa le smulgi din radacini si sa le darmi si sa le devastezi si sa le distrugi" (1:10). Dar si n textul corupt
de l eviti s i scribi ma i razbate n ca protestul l ui Ieremia mpotriva le vitilor, mpo triva inc antatiilor rituale ("nu va
ncredeti n minciuni, spunnd: templul do mnului, templul do mnului, templul do mnului .."), mpotriva sacrificiilor si
masacrelor ("si nu mai varsati snge nevinovat aici" ), mpotriva practicilor la care obliga "legea" ("si nu mai asupri
pe cel de alt neam si vaduva si orfanul"), mpotriva absolvirii de orice crima prin sacrificarea victimelor pe altarul lui
Iehova ( "voi at i furat, a ti as asinat, a ti co mis adulter, a ti jurat s trmb,... S i apo i at i venit a ici... S i-ati spu s, sun tem
absolviti, caci am co mis toate aceste abominatii [de sacrificii de snge](7:6-10)... caci eu nu le-am cerut stramosilor
vostri jertfe s a ar da pe a ltar s i s acrificii" ( 7:22). Autorul es te de pa rere ca nca pe t impul lui I eremia iudeii ar deau
6

copiii pe altare. Ieremia spune: "si au ridicat altare n Tofet... sa-si arda fii si fiicele, n foc; ceea ce eu [Dumnezeu] nu
le-am poruncit si nici nu m i-a stat gndul ace sta n cuget" ( 7:31). I eremia acuza ace ste pr actici p line de t icalosie s i
cruzime s i pr ezice ca iudeii vor avea de pa timit din cauz a lor. L evitii au folosit pr otestul lui I eremia pe rvertindu-l
total si invocnd un viitor amenintator pentru iudei tocmai pentru ca nu comit destule crime de felul celor pe care le
condamna I eremia. I nterpelnd levitii, I eremia z ice: " Cum pr etindeti voi: noi s untem ntelepti si no i detinem l egea
Domnului? C aci pa na mincinoasa a s cribilor a faurit minc iuni" ( 8:8), ntr-un pa saj a carui supravietuire s -ar put ea
datora arogantei si cinismului levitilor atotputernici si batjocoritori.
Dupa t oate i ndiciile, I eremia a fost uc is pr in lapidare de cat re cei pe car e-i cr itica. n t imp ce a lte religii
propovaduiau iubire si toleranta, n timp ce Buddha, printul Sidhatta Gautama, cauta sa induca binele si iubirea, ca un
protest mpo triva brahmanismului c rud si a hinduismului a car ui mpartire t iranica n caste seamana asa de bine c u
"legea" iuda ica, religia le vitilor i -a du s pe iudei napoi la o r eligie a ur ii si a d istrugerii, la o religie t ribala a
masacrelor, a jafului si a varsarii de snge, cu care s-au ntors iudeii din Babilon n 538 . Hr.
Capitolul 5:

Caderea Babilonului

Acest eveniment s-a petrecut exact ca evenimentele care au urmat celui de-al doilea razboi mondial; atunci, ca
si n 538 . Hr., guvernele erau manipulate de aceleasi forte supuse "legii iudaice". Scena de teatru este identica: pe de
o pa rte, un pot entat car e i -a o primat pe i udaici: "Regele B elsatar", tarul R usiei, H itler; de pa rtea cea lalta, ce ilalti
potentati, " eliberatorii": R egele C irus a l P ersiei, Balfour, pr esedintele T ruman. ntre ce i do i, pr ofetul lui I ehova,
Daniel n Babilon, Dr. Chaim W eizmann n secolul n ostru. Deznodamntul: Iehova i distruge pe "pagni" s i
iudaicilor li se " restituie" t otul. S criptura z ice c a B elsatar a f ost uc is n ace easi noapte n car e Daniil i-a pr ezis
razbunarea lui Iehova. Iudaicii care au asasinat tarul Rusiei, pe sotia lui si copii lui mici, au scris pe peretele camerei
n care i-au masacrat doua versuri despre Regele Belsatar cu sngele victimelor lor, desi nici Regele Belsatar si nici
profetul Daniil n-au existat vreodata. Ceea ce exi sta nsa este sngeroasa "razbunare" iudaica; o fiterii nazisti au fost
spnzurati de sarbatoarea pocaintei iudaice. Enciclopedia iudaica (The Jewish Encyclopaedia) arata ca n-a existat nici
un Rege Belsatar vreodata n Babilon si ca Nabucodonosor n-a avut nici un fiu numit Belsatar; la fel, nici Daniil n-a
existat si enciclopedia conchide simplu ca "persoana care-a compilat cartea profetului Daniil n-a avut date corecte pe
care s a s e bazeze". Acest inexistent pr ofet D aniil e ste favoritul s ionistilor ferventi d e az i, c aci el co ntracareaza
profetii i sraeliti anteriori cu "iubirea l or f ata de omenire" s i aduc e l egea m ozaica pe f agasul va rsarii de snge.
Probabil ca n razboiul dintre persani si babilonieni trupele se luptau pentru altceva, dar Vechiul Testament (si istoria
asa cum e ea r escrisa astazi) vorbeste, asa cum s-a ntmplat si n cele doua razboaie mondiale ale acestui secol, doar
de razbunarea lui Iehova si de triumful iudaic. Desi Iehova i-a facut pe iudaici captivi n Babilon ca sa-i pedepseasca
pentru neascultare, t ot R egele Belsatar s i babilonienii s unt de vina si au trebuit masacrati. L a fel Regele C irus, a lt
instrument al lui Iehova, va fi distrus la rndul sau. Acest rege care a fondat un imperiu ce-a cuprins tot vestul Asiei,
era foarte tolerant si permitea toate libertatile supusilor sai, inclusiv cea religioasa si culturala.
Legenda r obiei iudaicilor n babilonia e ste ce l put in 60% mincinoasa. C artea car e po vesteste cade rea
Babilonului a fost scrisa cu secole mai n urma si atribuita unuia "Daniil", despre care povestea zice ca o cupa un loc
de frunte la cur tea r egelui ( Nabucodonosor) a le c arui vise le stia interpreta ( Daniil 5) . " Belsatar, f iul lui
Nabucodonosor", i -a i nsultat dupa m oartea tatalui s au pe l eviti, f olosind vasele d e a ur luate d in I erusalim la u n
banchet, ocazie cu care o mna a scris "Mane, Tekel, Phares" pe perete, cuvinte interpretate de Daniil drept o profetie
ca Mezii si Persii si vor mparti posesiunile Babiloniei. Drept urmare regele l-a umplut pe Daniil de avere si onoruri
facndu-l al treilea potentat al imperiului si a fost apoi asasinat n aceeasi noapte, dupa care Regele Darius al mezilor
a o cupat, z ice po vestea, r egatul si l-a co nfirmat pe D aniil ca a l t reilea po tentat n noul r egim. Regele C irus este
singurul care a e xistat cu adevarat n tot basmul asta; si faptul ca a dus cteva mii de iudaici napoi la Ierusalim - de
buna voie sau cu forta - este singurul fapt real din basmul profetului Daniil. Aici a avut botezul focului instrumentul
politic de baza a levitilor s i anume capt area po tentatilor, nti infestnd s i apo i d irijnd, gu vernele po poarelor. Sub
calciul acestui supra-guvern, care a ajuns mondial n zilele noastre, guvernele statelor nationale si popoarele lor sunt
manipulate sa lupte n orice fel de razboi si sa comita absolut orice fel de acte, n slujba scopurilor ascunse ale sectei
dominante.
Regele Cirus a fost primul care s-a lasat manipulat de leviti; fara sprijinul lui, acestia n-ar fi put ut face nimic.
Istoricul iudaic Eduard Meyer zice: "Iudaismul s-a nascut n numele regelui Persiei si n virtutea autoritatii imperiului
sau si astfel imperiul alchemenizilor are o importanta mai mare dect orice n istorie aproape, pna n secolul nostru".
Primele cinci carti din Vechiul Testament nca nu erau complet scrise cnd a cucerit Cirus Babilonul si iudeii nu stiau
nca de o bligatia lor de a pr actica ur a de r asa, de si stiau deja ca s unt o bligati s a pr actice ur a r eligioasa. n ace l
7

moment a nceput " controversa S ionului", n momentul n care, n 458 . Hr., le vitii au terminat de scris c ele c inci
carti ale "legii" si le-au aplicat tribului iudaic sub patronajul Regelui Cirus. Atunci au pus ei bazele dusmaniei pe care
iudeii trebuie s-o poarte ntregii omeniri.
Capitolul 6:

Oamenii au plns

n 538 . Hr. samaritenii i-au primit cu multa prietenie pe iudeii rentorsi la Ierusalim si s-au oferit sa-i ajute la
reconstruirea t emplului lui I ehova, d istrus de ba bilonieni c u 58 d e a ni nainte, da r a cestia instigati de leviti i-au
refuzat n mod insultator si reconstructia templului a fost amnata cu 18 ani. Atunci a nceput dusmania nejustificata a
iudeilor pe ntru s amariteni care-a dur at 25 de secole s i mai dureaza s i a zi, cnd mai exista do ar ct eva ze ci de
samariteni n viata. "Legea" aceasta a urii si varsarii de snge nu era cunoscuta nici unui popor din Asia Mica si nici
iudeilor n t otalitatea l or; levitii er au tocmai n cur s de a o s crie n Babilon c nd iudeii au nceput pe rsecutia
samaritenilor. S amaritenii, d intr-un t rib israelit a utentic, car e s e nchinau si e i lui I ehova, n u erau sub s tapnirea
levitilor s i ac estia s e t emeau ca t olerndu-i vor s capa frnele d in mini. O rice legatura cu adevaratii israeliti, cu
samaritenii, a fost interzisa. Ierusalimul era o ruina, iudeii rentorsi acolo numarau cel mult 40.000, cam 10% din toti
cei car e s-au mprastiat de b una voie pr in lume, n caut are de locuri favorabile pe ntru comert. Rentoarcerea l a
Ierusalim a fost un t riumf po litic a l sionismului, dar o rentoarcere nefericita pe ntru popor, exact ca n 1903, 1929,
1953, cnd majoritatea evreilor n-au dorit sa se "rentoarca" n "pamntul fagaduintei". Nici conducatorii lor cei mai
mari nu doreau sa traiasca n Ierusalim; ca si azi, cnd prefera sa stea la New York, ei au preferat sa stea n Babilon.
S-a ntmplat s i a tunci cum s-a ntmplat n 194 6 c u " statul I srael": do ar o mna de s uprazelosi e rau dispusi s a s e
duca acolo si nefericitii care erau prea saraci ca sa-si permita libertatea, au fost obligati sa-i urmeze. Cei bogati care
au preferat sa ramna n Babilon condusi de propriul lor print, exilarhul, au fost supusi la contributie baneasca pentru
Ierusalim - exact ca evreii bogati din America astazi. Profesorul Wellhausen arata clar ca "natiunea nu s-a rentors din
exilul babilonian, doar o secta religioasa s-a rentors". Evreii erau de finitiv mprastiati pr in lume. Dar "rentoarcerea
la I erusalim" a vea valoare po litica, cac i de monstra v aliditatea " legii" c are pr escrie pe ntru iudaici de stinul de a
distruge, masacra, nrobi, jefui si domina celelalte popoare.
Poporul de rnd a vazut cum levitii au construit - cu ajutorul guvernului babilonian - ghetoul si sinagoga, unde
erau strns uniti ca un stat n stat n mna levitilor, care le citeau "legea", pentru ca Iehova nu era voie sa fie adorat
dect n templul lui din Ierusalim. Dr. Joseph Kastein, erudit sionist, descrie unitatea iudaica ca "acel regim sever si
inexorabil impus de obligatia de a a sculta orbeste regulamentul ritualului", care era si este n mna nucleului politic.
Cum poate o secta stapnitoare sa impuna aceasta ascultare orbeasca unor oameni mprastiati prin toata lumea? Prin
terorism si spaima de acte teroriste. Una din armele lor este frica de blestem si excomunicare; o proba din blestem o
putem citi n Deuteronomul si frica de blestem este la fel de mare n ghetouri ca si a Africanilor carora le e teama de
blestemul vraciului, sau a negrilor americani carora le e frica de voodoo. A te desparti de comunitate era o fapta care
atragea pe deapsa severa. T almudul-Thora es te unica l ege careia i se supun habotnicii. A cea l ege nvesteste clasa
preotilor cu puteri justitiare depline. Litera "legii" cere adesea pedeapsa cu moartea si n comunitatile iudaice ea a fost
de multe ori aplicata.
Iudaicii r entorsi d in Babilon s araci fiind au nceput sa traiasca n buna v ecinatate si s a se cas atoreasca cu
localnicii, n estiind ca n-au voie. L egendele I sraelului vorbeau despre S olomon cu sutele lui d e s otii d in toate
neamurile s i despre s otia ma dianita a lu i M oise. D ar scribii s i le vitii car e ramasesera n Babilon rescriau legendele
israelitilor s i-l faceau pe Moise conducatorul ostirii care avea sa masacreze pe madianitii a c aror unica cr ima era ca
existau. Astfel t imp de vreo 80 de ani, iudaicii s-au comportat normal. Pna la vremea lui Ezechiel, descendent din
familia marelui preot si arhitectul "legii mozaice", cnd s-au terminat de scris cele cinci carti ale legii; Ezechiel a fost
patronul fundarii po liticii de intoleranta, ur a de r asa, masacru si d istrugere n numele lui D umnezeu. C artea l ui
Ezechiel este cea mai importanta carte din Vechiul Testament, caci din ea au izvort primele cinci carti si un cititor
atent gaseste sursa ur ii s i setei de snge car e car acterizeaza interpolarile levitice. Astfel, c ititorul c are, dezgustat de
blestemele din Deuteronomul 28, are ndoieli cu privire la natura unui Dumnezeu care poate promulga astfel de orori,
gaseste raspunsul n Ezechiel 20:25-26: "De ac eea le-am dat legi care nu erau bune s i judecata care sa nu-i l ase sa
traiasca. Si am spurcat darurile lor, cnd mi-au sacrificat primii nascuti, ca sa le iert pacatele; caci ei trebuie sa stie ca
eu sunt Domnul Dumnezeul lor". Deci, z ic levitii pr in gur a lui E zechiel, indiferent daca " legea" pa re buna sau rea,
indiferent ct de cr ude, pr imitive, josnice s i sngeroase sunt act ele pe care le impune "legea", I ehova le cer e s i ele
trebuie executate. Dumnezeul lui Ieremia zice: "nu v-am cerut sa va njunghiati copiii pe altarele mele"; Dumnezeul
lui E zechiel zice: " ba da, v-am cer ut sa va njunghiati co piii pe a ltarele mele si o veti face, indiferent de ce p arere
8

aveti, cac i eu sunt Domnul Dumnezeul vostru". "Caci voi do mni p este voi cu mna de fier, cu bratul t are, cu furie
deplina, pe viata mea, zice Domnul Dumnezeu" (Ezechiel 20:33; 20:2).
Ezechiel a f ost martor ocular la transmutarea iudeilor n Babilon, astfel ca exista o parte veridica n scrierea
lui. P artea mitica r eflecta o bsesiile de moniace a le a cestui fondator al "legii" iudaismului literal. U nele pa rti d in
Ezechiel, z ice aut orul, n -ar put ea fi publicate da ca n-ar fi parte d in Biblie, at ta s unt de u ltragioase. " Domnul" i
porunceste lui E zechiel sa mannce e xcrement de o m ( Ezechiel 4: 12); la pr otestele lui c a e l a mncat t oata vi ata
kosher, dupa cum prescrie "legea", i da voie sa mannce balega de vita (4:15). Apoi "Domnul" i arata lui Ezechiel
cum iudeii si vor mnca pr oprii c opii s i c opiii si vor m nca pa rintii; o treime d in ei vor f i uc isi pr in foamete s i
ciuma; o treime vor fi ucisi de sabie; si treimea care-a ramas va fi mprastiata n cele patru vnturi, fugind urmariti de
macel ( 5:10-12); s i t oate as tea pe ntru ca n u au aplicat " legea" ntocmai. C apitol dupa cap itol, v erset dupa v erset,
cartea lui Ezechiel e plina de cele mai sngeroase, mai abominabile si mai revoltatoare masacre pe care "Domnul" le
dezlantuie mpo triva " copiilor l ui Israel" (care n u mai a veau de mu lt ni mic de-a f ace cu iudeii s i cu clasa l or
conducatoare de leviti, dar al caror nume este n mod impropriu folosit de 2500 de ani p na n pr ezent, chiar s i n
numele statului Israel) (Ezechiel 5,6,7,8). n 8:3-11, un scrib ("unul ncins cu calimara scribului") primeste ordinul lui
"Iehova sa nsemne cu un T fruntea celor care vocifereaza si se lamenteaza cu voce tare de pacate; si astfel toti levitii
si cei care striga cu glas mare litaniile prescrise au fost nsemnati; si toti ceilalti au fost masacrati, cu mic cu mare. De
atunci poporul a nvatat ca este bine sa te aliniezi si sa strigi cu voce tare textul prescris -- asa cum generatiile care au
trait sub comunism au nvatat prima regula a supravietuirii: sa te aliniezi si sa scandezi lozincile prescrise. Dar daca
iudeii aplica "legea" ntocmai, i z ice Domnul lui Ezechiel, atunci el va ntoarce acele nenorociri mpotriva celorlalte
popoare. Iehova i spune lui Ezechiel: "si cheama toate pasarile si toate animalele si spune-le: veniti , veniti degraba,
adunati-va de peste tot la victimele mele, pe care le ucid pentru voi, un mare masacru n muntii Israelului; veniti sa
mncati car ne si sa beti snge. Veti mnca carnea celor puternici, veti bea sngele pr incipilor acestui pamnt,... veti
mnca carne grasa pe s aturate si ve ti b ea s nge p na v a v eti mbata de sngele vi ctimelor pe care eu le v oi ucide
pentru voi .. zice Domnul Dumnezeu" (Ezechiel 39:17-19).
n t imp ce s cribii d in scoala f ondata de Ezechiel n Babilon consemnau n scris "legea" de m ai s us, i udeii
ntorsi n I erusalim t raiau normal c a t oti o amenii, c asatorindu-se cu cine le p lacea, r ugndu-se l a cine l i s e parea
potrivit, pe ntru ploaie, pe ntru r ecolta buna, pe ntru t urme pr ospere, uneori lui I ehova. D ar n 458 . H r. " legea" er a
gata si regele Persiei era gata sa-i ajute pe leviti s -o aplice. Atunci au reusit levitii sa realizeze miracolul pe care se
bazeaza puterea lor de atunci ncoace: "lobby-ul" lor a determinat un potentat de alt neam sa-si puna armata si bugetul
tarii la d ispozitia levitilor, car e s a-si r ealizeze pr opriile lor s copuri po litice cu aceste mijloace. C artile lui E zra s i
Nehemia povestesc cum emisarii levitilor din Babilon au trimis pe un mare preot, Ezra, cu 1500 de acoliti, cu soldati
persani si cu aur persan, de la Babilon la Ierusalim, n numele regelui Artaxerxes - exact ca Dr. Chaim Weizmann n
1917, c are a s osit n P alestina c u a rmata b ritanica s i c u a urul britanic; s au n 1947, s ustinut de g uvernul si a urul
american. D in punct de vedere legal E zra er a u n trimis a l r egelui Persiei; dup a cu m d in punct de vedere legal, Dr.
Chaim Weizmann, un hazar nascut n Rusia, era un emisar al guvernului britanic. Nu se stie cum l-au fortat levitii pe
Artaxerxes s a de vina marioneta lor. C uriosii n-au dect s a observe marionetele co ntemporane car e o cupa p ozitiile
cele mai nalte n guvernele marilor puteri.
Ezra a adus cu sine din Babilon legea urii de rasa. N-a permis nimanui sa faca parte din partidul lui care n-a
dovedit puritate rasiala, adica descendenta din asa-zisul trib al lui Levi. Cnd a sosit la Ierusalim, zice Dr. Kastein, "a
vazut cu oroare s i cu groaza" ca iudaicii aveau legaturi de r udenie cu alte po pulatii, ca " tolerau casatoriile mixte s i
aveau relatii pa snice cu populatiile nvecinate bazate pe legaturi de familie". Dr. Kastein, car e cu multe secole mai
trziu a o bservat cu aceeasi o roare s i gr oaza cu m o pa rte di n e vreii z ilelor n oastre au relatii normale de buna
vecinatate cu cei n mijlocul carora traiesc si prospera, explica cum ca iudaicii din vremea aceea "si respectau traditia
asa cum o ntelegeau ei la vremea aceea" si nu calcau n picioare cu buna stiinta nici o lege cunoscuta de ei. Ezra a
adus din Babilon "noua lege" care a nlocuit traditia mozaica de pna atunci. Ca reprezentant al Regelui Persiei, i-a
convocat pe iudaici si le-a facut cunoscut ca nu se admit casatorii mixte si a instituit o comisie de "mai mari" care au
nceput sa dizolve casatoriile mixte, sa desparta familiile si sa distruga relatiile de buna vecinatate. De acum ncolo
"strainii" nu mai erau tolerati. Dr. Kastein admite ca "masura lui Ezra era fara ndoiala reactionara; confera rangul si
demnitatea de lege unui decret care la vremea aceea nca nu fusese inclus n Thora", pe care levitii din Babilon nca
nu o t erminasera de scris. D r. Kastein s cria ace ste cuvi nte p e vremea c nd Hitler de clara la B erlin ca nu se ad mit
casatoriile mixte. Decretul lui Hitler a fost declarat "infam" de catre sionisti si toate puterile vestului s-au aliat ca sa-l
distruga pe autorul lui. Dar legea identica promulgata de leviti cu 24 de secole nainte sionistii n-o declara infama si
toate puterile occidentale o respecta si o sustin.
Att n 458 . Hr. ct si n 1917, popoarele vecine trupelor levitilor au fost alarmate de acest val de ura si au
atacat I erusalimul c are-i a meninta cu distrugerea ( vezi mai s us, E zechiel) s i i-au darmat z idul. E zra nsa, ca or ice
sionist din secolul nostru, se ntorsese din Ierusalim si era din nou n locuinta lui din diaspora, n Babilon; si cei din
9

Ierusalim iar au nceput sa aiba relatii bune cu localnicii. Dupa 13 ani, n 445 . Hr., Nehemia, atasat tronului Persiei
(asa cum astazi "consilierul israelian" este tot timpul alaturi de primul ministru britanic sau presedintele american), a
venit d in nou din Babilon la I erusalim, cu armata pe rsana s i cu bani d in tezaurul P ersiei s i a r econstruit z idurile
Ierusalimului care astfel a devenit primul ghetou adevarat. Ca sa-si populeze ghetoul, Nehemia a ordonat ca 10% din
iudaici sa se mute n Ierusalim. Au fost respinsi "cu oroare" (zice Dr. Kastein) cei care n-au putut dovedi "puritatea
rasei" lor, de scendenta pur a d in t ribul lui I uda, V eniamin, s au Levi. D ecretul lui H itler cu bunica ar iana, car e a
scandalizat asa de rau lumea, era mult mai ngaduitor. n 444 . Hr. Nehemia l-a facut pe Ezra sa incorporeze n Thora
interzicerea ca satoriilor mixte, ceea ce i e xclude de ci p e D avid si S olomon d in "neamul a les"; n L eviticul s-a
introdus o noua c lauza, car e-i pu ne n gur a lui I ehova cuvintele "v-am s eparat t otal de t oti strainii" ( 13:30). C apii
clanurilor si familiilor au fost convocati s i li s-a pus n vedere c a nu mai este permisa ca satoria c u o femeie de a lt
neam sub pedeapsa cu moartea (Ezra 2 13:27). "Strainii" nu mai aveau voie nici sa intre n oras. Cele doua carti ale
lui Ezra (Ezra si Nehemia) sunt scrise de martori oculari, Nehemia fiind chiar potentatul executor. "Si toti au plns,
cnd au auzit t extele legii" z ice N ehemia ( Ezra 2 , 8: 9). P lngnd au intrat n g hetoul spiritual c are-i t ine st rns n
cleste de atunci ncoace pe toti cei ce-si z ic evrei, mpinsi cu forta armelor de sionistul fanatic Nehemia cu a jutorul
armatei persane.
Dupa 12 a ni Nehemia s-a n tors l a Babilon s i i mediat regimul opresiv pe c are-l instaurase a nceput s a s e
dezintegreze s i din nou au aparut casatorii mixte si r elatii de buna vecinatate. D in nou "le-a d izolvat cu forta" s i-a
impus pe depse gr ele pe ntru ele. A cercetat atent dosarele de cadr e s i r egistrele nasterilor s i-a e xpulzat chi ar s i d in
membrii familiilor marelui preot Aaron daca vedea ca au snge mixt. Apoi a epurat fara mila din comunitate pe toti
cei care nu erau strict pe linie si-a cerut ntregului popor sa se lege din nou cu "contractul cel nou" (legea levitilor din
Deuteronomul fusese "cea de-a doua lege" mozaica). Fiecare barbat din Ierusalim a t rebuit sa iscaleasca "contractul"
individual, sub ordinul levitilor si fortat de soldatii persani. Apoi, zice Dr. Kastein, Nehemia s-a ntors la el acasa n
Babilon, dupa ce "si-a ndeplinit mis iunea de a -i i zola" pe iuda ici si le -a pr escris si o rganizat viata n cele mai mici
amanunte sub cel mai strict control.
Trecusera 400 de a ni de la despartirea israelitilor de iudaici s i 300 de a ni de la cucerirea I sraelului de catre
asirieni. n acest i nterval cas ta l evitilor a reusit s a perverteasca traditia mozaica, s a puna n scris ntr-o le ge a ur ii
rasiale s i r eligioase s i s a-i ncatuseze pe i udaici n l anturile acestei l egi ntr-o mica pr ovincie a imperiului pe rsan
numita Iudeea. De atunci ncoace timp de peste 24 de secole, un grup de oameni, al caror snge si a caror rasa s-au
schimbat total, dar car e au fost permanent ncatusati spiritual n izolarea s i n ura d ictata de "legea" lor, au parcurs
istoria de monstrnd paradoxul c a desi lanturile le -au fost faurite de leviti, forta unei ar mate straine i-a nlantuit; de
atunci p na n prezent, b anii s i ar matele ce lorlalte na tiuni le-a m entinut "legea" s i i -a t inut s ubjugati e i.
Perversiunea levitica d evenise p erfecta. D in D umnezeul ce lor zece po runci: " sa nu furi, s a nu ucizi", et c., n-a ma i
ramas nimic; Dumnezeul lui Ezechiel al carui contract l-au semnat iudeii cu soldatii persani n coasta la Ierusalim se
lauda cu faptul ca credinciosii lui i vor jertfi pe pr imul na scut pe altar, ca semn ca t ot ce-i a l lor a partine t ribului.
Aceasta incarnatie a c elui mai pr imitiv spirit t ribal, z ice r abinul S olomon G oldman, sionist de frunte, e ste u n
"Dumnezeu absorbit in nationalismul statului Israel. El devine ethosul national... el creaza lumea n limba ebraica. El
este un Zeu National". Si alt sionist de frunte zice: "Noi am crescut cu Dumnezeu... Avem un Dumnezeu national...
Noi cr edem ca D umnezeu e e vreu si ca nu exista D umnezeu englez s au american" ( Maurice S amuel). A stfel de
exemple se pot gasi cu miile n crezul sionist.
Capitolul 7:

Traducerea legii

n ur matoarele pa tru secole ce l mai important ev eniment a fost traducerea V echiului T estament in gr eaca,
permitnd astfel celorlalte natiuni sa citeasca parte din legea care a de cretat nrobirea si distrugerea lor si suprematia
iudaicilor. De aceea este uimitor ca s-a facut aceasta traducere de catre 72 nvatati ebraici la Alexandria ntre 275 si
150 . Hr. Dr. Kastein zice ca efortul de a explica Vechiul Testament pe ntelesul grecilor a cau zat "schimonosiri s i
ntorsaturi de cuvinte, schimbari de sens, adeseori nlocuirea ideilor si t ermenilor pur locali si nationali pr in unii d e
ordin general". Nu este prea clar cum distorsiunile si schimonosirile pot clarifica un text; dar n Enciclopedia Iudaica
se s pune clar ca T almudul pr escrie ca ce l c are d ezvaluie T hora un ui go i merita s a fie uc is. D e a ceea T almudul a
instituit o Thora orala car e co ntine secretele lui I ehova pe car e a stfel nu le po ate v edea o chi de go i.
Deci t raducerea T horei n greaca n Alexandria an tica n u s-a facut pe ntru ochii go ilor c i p entru iudaici, car e-si
pierdusera limba n Babilon si acum vorbeau aramaica. Ebraica a r amas de atunci ncoace un mister sacerdotal, "una
din legaturile secrete spirituale", zice Dr. Kastein, "care-i tin pe Iudaicii d in diaspora strns nlantuiti". Dar cea mai
mare co munitate de ev rei pe v remea ace ea er a la A lexandria un de t oti v orbeau greceste s i majoritatea ev reilor n u
10

ntelegeau ebraica: de a ceea au avut nevoie de V echiul T estament gr ecesc. M ai ales ca r abinii n-aveau de u nde sa
ghiceasca ca peste secole o noua religie o sa declare Vechiul Testament parte din propriile scripturi si toti l vor putea
citi, caci dac-ar fi stiut nu l-ar mai fi tradus.
Dar totusi rabinii s-au gndit ca a lti cu noscatori de gr eaca l vor c iti s i de a ceea au introdus schimonosirile,
ntorsaturile de cuvinte, distorsiunile de care vorbeste Dr. Kastein, ca de ex. Deuteronomul 32:21: "si am sa-i att cu
ceva ce nici nu e un popor, am sa-i irit cu o natiune de oameni slabi la minte"; n originalul ebraic nu e "o natiune de
oameni slabi la minte" ci "niste go imi josnici si ticalosi" (Enciclopedia Iudaica). Versiunea tradusa n greaca a fost o
noua revizuire a "legii", o noua versiune a Thorei, care dupa ce-a fost impusa de Ezra si Nehemia a mai fost o ultima
data r escrisa, de da ta acea sta " definitiv". T ot a tunci, ad ica la 400 de ani dupa e venimentele narate, s -au compilat
celelalte car ti ale V echiului T estament s i s -a r ecompilat car tea l ui D aniil. L a asa d istanta n u-i de mirare ca r egii
Babilonului s-au trezit cam amestecati si reinventati n acea carte. Dr. Kastein este destul de veridic n explicatia sa:
"Editorii car e au compilat car tile lui Joshua, J udecatorii, S amuil, C artile R egilor n forma finala au adunat f iecare
fragment [de legenda] si le-au interpretat n mod creator... caci co mpilatorii se preocupau mai mult de subiect dect
de exactitate f ilologica, s i-au nsirat povestile o ricum as a cu m s-au priceput" ( de aceea v edem de ex., ace lasi t ext
identic a tribuit la do i pr ofeti d iferiti, I saia 2: 2-4 s i M icah 4: 1-4 si numeroase r epetitii n toate cartile). D eci c e
conteaza n V echiul T estament e s ubiectul, nu adevarul. D upa moartea lui Hristos, S f. I eronim a t radus V echiul s i
Noul Testament n latina si n secolul 16 Conciliul din Trent a a laturat Vechiul Testament Scripturii crestine si toate
bisericile reformate din lume l-au adoptat fara sa "protesteze".
Dupa cu m ar ata D r. K astein s i a m vazut s i noi, V echiul T estament gr ecesc nu este pr ea fidel o riginalului
ebraico-aramaic; n afara de asta, fiinta iudaismului rezida n Thora orala si n ramificatiile Talmudului care cresc din
Thora; astfel ca goimii nu vor afla niciodata adevarul despre "legea" iudaica. Dar esenta ei a fost consemnata si orict
ar fi fost de ntoarse si schimonosite cuvintele, divinitatea tribala setoasa de snge, crezul barbar si legea distrugerii si
nrobirii tuturor celorlalte popoare sunt clar pronuntate n Vechiul Testament. Despre acest Vechi Testament vorbesc
cu veneratie p ioasa po tentatii lumii vestice dupa 19 secole s i jumatate, supusi ze losi ai po liticii s ectei sngeroase a
levitilor militanti, de pa rca ar f i ce a mai buna p arte a religiei cr estine - desi es te o lege a m asacrului, j afului s i
nrobirii propriilor lor natiuni la bunul plac al stapnilor pe care acesti potentati i slujesc.
Capitolul 8:

Legea si Idumeea

Imperiul p ersan, apo i ce l grec, apo i ce l r oman, au stapnit I udeea n timp ce ce i 72 de "ntelepti a i S ionului"
traduceau Vechiul T estament n gr eaca. T ot a tunci a a vut l oc co nvertirea cu forta a p oporului d in I dumeea la
"iudaism" ( cuvnt folosit pe ntru prima da ta de istoricul iudaic F lavius J osephus. n lipsa de a lt t ermen, de acu m
ncolo aceasta carte l va folosi pentru a descrie "legea" levitilor propagandisti ai urii religioase si de rasa). S-ar parea
ca desi "legea" i separa pe iudaici, ei cautau sa converteasca prozeliti, caci Hristos le reprosa fariseilor ca "rascolesc
pamntul si marea n cautarea unui prozelit". Probabil micul trib al lui Iuda nu mai avea dect prea putini membri si
trebuia consolidat, uitndu-se astfel de strictetea puritatii rasiale. Enciclopedia Iudaica zice ca "tribul lui Iuda mereu
si-a remprospatat fortele absorbind straini din exterior", astfel ca orice descendenta din snge pur al tribului lui Iuda
a disparut cu secole nainte de Hristos. Totusi legea ur ii de rasa a ramas tot timpul n vigoare, astfel ca de si nu mai
aveau picatura de snge iudaic n vine, iudaicii erau strict separati de restul omenirii. Dar cazul poporului idumeean
este o problema grea pe ntru sionistii ferventi, caci nu e po sibil nicicum sa fie considerati iudaici p ur snge, fiind ei
descendenti din Esau din Edom, fratele lui Iacob numit Israel (Facerea). Deci la origine traditia recunostea nrudirea
dintre israeliti s i edomiti: c hiar I ehova zice cat re M oise n Deuteronomul: "cnd vei t rece pe la fratii t ai co piii lui
Edom... nu te lega de e i, cac i pa mntul lor n-o sa t i-l dau t ie". Dar dupa 200 de ani, cnd s-a scris car tea Numerii,
Ezra si N ehemia s i armata persana i mpusesera de ja iudaismul ur ii de r asa s i edomitii ( idumeenii) e rau de-acum
"ceilalti", ca si arabii din Palestina azi. n Numerii, spre deosebire de Deuteronomul, Iehova nu-i mai spune lui Moise
despre " fratii t ai edo mitii" ci i pr omite ca o sa-i masacreze s i pe acestia ca pe t oti ce ilalti ( la fel cu moabitii, car e
fusesera frati n D euteronomul, ca apo i s a fie s i ei de stinati masacrului n Numerii). D eja pe la 400 .Hr. ce i d in
Idumeea si toate celelalte populatii se temeau de iudaici si pe buna dreptate: Ion Hyrcanus, rege si mare preot iudaic
din d inastia H asmoneilor, a navalit a supra idumeenilor s i i-a obligat sa se circumcida si sa se supuna legii mozaice.
Dar convertindu-i cu forta i-a lasat n viata, mare pacat la care a fost mpins de secta saduceilor, o secta mai bl nda
care er a pe ntru convertire cu forta, n t imp ce fariseii r eprezentau vechiul r egim despotic al levitilor car e cer e
masacrul g eneral si ge nocidul t otal. D e ac eea fariseii, 150 de a ni mai t rziu, au considerat ca di strugerea
Ierusalimului n anul 70 AD era pedeapsa pentru ca Ion Hyrcanus n-a masacrat pe toti cei din Idumeea, asa cum cere
"legea". Dintre idumeeni s-a r idicat Antipater, pe care Cesar l-a facut procurator al Iudeii, dupa ce s-a st ins dinastia
11

Hasmoneilor, n ciuda fariseilor, care-i cerusera lui Pompei sa restaureze vechea dictatura levitica sacerdotala. Fiul lui
Antipater a fost facut rege al Iudeii de catre Marcus Antonius. Confuzia si disensiunile erau asa de mari nct romanii
au pr eluat frnele I udeii si-au gu vernat-o direct. Desi fariseii er au de vina, caci e i au fost ce i car e l-au chemat pe
Pompei, ei au dat vina pe "sclavul idumeean, Irod". Daca Ion Hyrcanus ar fi "ascultat legea" si i-ar fi masacrat pe toti
idumeenii acum 150 de ani, ziceau ei, caderea Iudeii nu s-ar fi ntmplat. Asa zice si Dr. Joseph Kastein dupa doua
mii de a ni, cu aceeasi nversunata s ete de s nge si amaraciune. U n alt s ionist d in secolul 20, s criind pe t impul lui
Hitler, z ice ca da ca I on H yrcanus i-ar f i masacrat pe toti i dumeenii, hi tlerismul n -ar f i e xistat.
Dar n mod paradoxal nenorocirea Iudeii si distrugerea Ierusalimului n anul 70 AD a dus la triumful fariseilor.
Capitolul 9:

Ascensiunea fariseilor

Cel mai numeros pa rtid politic in mica pr ovincie r omana I udeea er a a l fariseilor, car e co ntinea secta
dominanta, clerul levitic. Fariseii au preluat s tindardul ideii levitice s ub cea mai fanatica forma, as a cu m s i-a ga sit
expresia n Ezechiel, E zra s i N ehemia. E nciclopedia I udaica z ice ca "au depus juramnt sa pa streze cea mai stricta
pur itate le vitica". P arte di n c ler s -a r evoltat l a c ontinua r escriere a " legii" dupa bunul p lac s i interesul po litic de
moment initiata de scoala scribilor lui Ezechiel si Ezra, zicnd ca legea nu mai trebuie schimbata. La aceasta fariseii
au raspuns ca ei sunt pastratorii "legii" si ce zic ei e lege, fiindca ei au traditia secreta orala data de Iehova lui Moise
care nu s-a scris niciodata. De aici respectul mistic pentru "nteleptii sionului" si frica de ei de care nu scapa nici un
evreu.
Totusi au existat si alte opinii si un astfel de partid moderat erau saduceii, care nu vroiau conflict cu puterea
imperiala r omana. Aceste do ua partide er au la po li o pusi s i a sa au r amas p na n ziua d e az i e vreii moderati s i cei
habotnici. Dar atunci, ca si de atunci ncoace, partidul moderat a pierdut si fanaticii habotnici au cstigat si masele sau aliniat cu acestia din urma; la fel n acest secol, cnd comunitatile evreiesti din Germania, Anglia si America s-au
opus extremismului sionist (ca si saduceii), acest extremism sionist din Rusia (ca si fariseii) a r eusit ca n rastimp de
50 de ani sa devina singurul purtator de cuvnt al "evreilor" n fata guvernelor din ntreaga lume si le-a pus pumnul n
gura t uturor ce lorlalti e vrei d in toata lumea. Fariseii sunt a do ua ntrupare a s ectei po litice nefaste: pr ima a u fost
levitii d in Babilon; a do ua, f ariseii d in Iudeea; a t reia, t almudicii d in Spania; a poi r abinii d in Rusia; si n timpul
nostru, sionistii.
"Fariseu" nseamna " unul car e s e s epara" de t ot ce n u este de stul de pur pe ntru ca s a f ie n contact cu
Dumnezeu. E i formau o a sociatie c are a dmitea n umai membri bine verificati, fiind a stfel pr imii s pecialisti n
conspiratia secreta ca s tiinta po litica. S tiinta s i e xperienta lor co nspiratorie a da t r oade n ce le mai d istrugatoare
revolutii din Europa din ultimele do ua secole, t oate organizate s i conduse d e e vrei. Metoda fariseilor de a co ntrola
strns pe conspiratori pr in teama si suspiciune a u nora fata de ceilalti face ca act iunile lor sa fie invincibile; aceasta
este m etoda i nformatorilor s i spionilor car e s pioneaza pr oprii membri pe car e s e bazeaza ar hitectura pa rtidelor
comuniste s i prezenta co misarului po litic n armata co munista es te o mostenire de la farisei, exprimata pr in textul
biblic " veti pu ne o ga rda n jurul ga rdei mele" d in o riginalul ebraic c itat n E nciclopedia I udaica. R evolutiile
comuniste din sec.19 nu pot fi ntelese fara un studiu al metodei talmudice folosite de organizatorii lor, mostenita de
la farisei. S ub do minatia fariseilor a apa rut pe ntru prima d ata ideea mesianica a u nui co nducator care v a veni sa
instaureze r asa s uperioara ca stapna a supra r estului lumii. E nciclopedia I udaica z ice ca ideea fariseilor er a o
"recunoastere universala" a i mperiului lu i Dumnezeu n viitor. Exclusi d in lumea vi itoare v or fi toti n e-evreii (rabi
Laible). Sub dominatia f ariseilor m asele i udaice cr edeau ntr-un i mperiu lumesc n care m esia l e v a da s uprematie
asupra tuturor si le va da toate bogatiile lumii. Asa promisesera levitii acolitilor lor. Fariseii promiteau la fel, dar nu
fixau nici o data precisa. Dar masele iudaice care purtasera jugul levitic (acum fariseic) timp de 400 de ani au nceput
sa ceara sa se stabileasca o data pentru dezrobirea si prosperitatea pe care le-o va da mesia, cnd s-a nascut Hristos.
Capitolul 10:

Galileanul

Expectativa mesianica er a put ernica si scribii introdusesera t reptat n scripturi pr ofetii d espre venirea lui M esia. n
comentariile rabinice (Targamuri) e scris: "Ct este de frumos regele Mesia care se va naste din casa lui Iuda. si va
ncinge salele si va lupta cu dusmanii si va uc ide multi regi". Asta asteptau iudaicii de la mesia, nvatati de farisei si
de ge neratii de leviti mai nainte. U n mesia u mil car e sa l e spuna sa -si ie rte si s a-si i ubeasca dusmanii ar f i f ost
"dispretuit si respins", cum a zis Isaia, ale carui cuvinte au prins nteles dupa moartea lui Hristos. Si totusi multi l-au
12

urmat s i ac lamat pe Hristos cnd predica u milinta s i iubire, cac i cu vintele lui au alungat negurile p e car e secole de
politica rasiala si sectara le ngramadisera deasupra legii de co mportare morala. n cuvintele lui nvatatura originala
mai veche a iesit d in nou la lumina. De aceea fariseii au vazut imediat n e l du smanul lor de moarte. E ra ur mat de
multi iudei, caci desi acestia asteptau un mesia care sa-i elibereze de trupele romane si sa-i faca bogati, multi simteau
ca ade varata lor capt ivitate er a cea fariseica, a s piritului, nu cea r omana. D ar masele largi s-au aliniat la po runca
fariseilor de a-l denunta pe Hristos ca un blasfemiator si fals mesia.
Crestinii zic ca H ristos era evreu, dar sionistii neaga aceasta atunci cnd nu sunt obligati s-o admita n public
din motive po litice n fata "goimilor" (rabinul Stephen Wise, organizator sionist de frunte ntre 1910-1950, a spus la
Carnegie Hall de Craciunul 1925 "Iisus a fost evreu, nu crestin" - crestinismul s-a nascut dupa moartea lui Hristos;
pentru aceste cuvinte a f ost excomunicat de catre Societatea Rabinilor Ortodocsi d in Statele U nite, dar a av ut mare
succes cu publicul ne-evreu; la care el a co mentat: "nici nu stiu ce m-a durut mai mult, acceptarea si iubirea frateasca
a crestinilor, sau diatriba violenta a rabinilor"). "Hristos era evreu" este argumentul cu care se astupa gura celora care
obiecteaza la masacrarea pa lestinienilor d e cat re ev rei, de exemplu; de si acest ar gument n -are nici o ap licare, ar e
mare putere de convingere pentru multime si este des folosit de catre clerul si politicienii ne-evrei care cauta sa intre
n gratiile sionistilor.
Cuvntul "evreu" n u c orespunde n otiunii de "iudeu" sau "iudaic", f olosite n timpul l ui H ristos. Mai m ult,
notiunea de evreu n-are nici o definitie legala n statul sionist Israel, ceea ce nu e de mirare, caci n Thora notiunea
cere pur snge din tribul lui Iuda si nimeni pe lume de mult nu mai are asa ceva. Deci "Hristos era evreu" nseamna
sau ca se tragea din tribul lui Iuda, sau ca locuia n Iudeea, sau ca practica religia iudaica.
Noul Testament arata genealogia Fecioarei Maria si-a lui Iosif, de si acesta nu-i era tata, din casa lui David si
din tribul lui Iuda, dar rabinii zic ca acestea sunt interpolatii false menite sa alinieze Noul Testament cu profetiile din
Vechiul T estament. H ristos s -a na scut la B ethlehem n Iudeea, din nou o in terpolatie f alsa, z ic s pecialistii iudaici;
Enciclopedia I udaica zi ce c a s -a nascut la N azareth, n G alileea. T oata lumea este de a cord ca era G alilean - o
provincie total separata de Iudeea, o alta "tara" n imperiul roman. Casatoriile ntre ga lileeni si iudei erau interzise si
Simon Macabeul i obligase mai nainte pe toti iudeii din Galileea sa imigreze n Iudeea. Deci galileenii erau diferiti
rasial si po litic de iudei. D ar ntre e i, e vreii habotnici s i s ionisti neaga c el mai t are c redinta i udaica a lui H ristos.
E gr eu de s tabilit ce a nume constituia cr edinta "iudaica" pe vremea lui Hristos. U nii d in Iudeea s e nchinau lui
Iehova; apoi erau sectele, fariseii, saduceii, esenienii, ntre care aveau loc controverse violente si care rivalizau pentru
suprematie asupra maselor; si acestea nu erau doar secte ci si partide politice; cel mai puternic era al fariseilor. Daca,
asa cum cred guvernele occidentale azi, sionistii reprezinta "evreii", cum pe vremea lui Hristos sionistii erau fariseii
cu pretentia lor de a detine religia revelata numai lor prin traditie orala, fariseii reprezentau "evreii"; si mpotriva lor a
predicat H ristos. L e-a f acut un ele r eprosuri s i saduceilor s i s cribilor, da r f ariseii er au dusmanii lui D umnezeu si-a
omenirii, n viziunea lui Hristos. Ceea ce a atacat Hristos la farisei este exact ceea ce constituie esenta iudaismului asa
cum este ea prezentata de sionisti n zilele noastre.
Desi nu se poate stabili exact rasa, religia, sau nationalitatea lui Hristos, cuvintele si faptele lui au importanta
suprema. Fara scolarizarea formala a timpului sau, fiul tmplarului cunostea textele, mai mult, fara acces la scoala si
dezbaterile secrete ale clanului fariseic cunostea, spre uimirea fariseilor, "legea" levitica si "traditia" fariseica n toata
hidosenia lor pr ofunda. O rice c ititor at ent a l V echiului T estament car e c iteste apo i "Predica de pe M unte" a lui
Hristos parca iese la lumina dintr-un tunel ntunecat, parca vede soarele rasarind din cea mai neagra noapte. "Legea"
se umflase ntr-o masa imensa de regulamente complicate a caror aplicare era istovitoare si nabusitoare, augmentata
de munti de interpretari si comentarii rabinice, peste care se adauga mreaja tesuta de nteleptii, batrnii comunitatii, n
care er a pr ins fiecare ge st a l vietii z ilnice, de zvoltata de ge neratii d e juristi care au depus t one de s udoare s i e fort
pentru a preciza, de exemplu, ca nu este voie sa fie consumat Smbata, de Sabat, un ou a carui cea mai mare parte a
iesit d in ga ina nainte ca cea de -a do ua s tea s a f ie vi zibila pe cer . D eja " legea" cu toate c omentariile e i o cupau o
cladire ntreaga si unei comisii de juristi i-ar trebui ani de zile de studiu ca sa-si dea seama despre ce este vorba n ea.
n ct eva cu vinte, t narul ga lilean nedus la s coala a explicat e xact s i de finitiv esenta " legii" s i-a dezgropat de s ub
muntii de co mpilatii acu mulate de s ecole po runcile lui D umnezeu: s a-l iubesti s incer pe Dumnezeu si s a-ti iu besti
aproapele ca pe tine nsuti. Cu aceasta a condamnat erezia fundamentala pe care levitii si fariseii au bagat-o n "lege"
de-a lungul secolelor.
Leviticul contine porunca "nu-i persecuta pe cei din jurul tau" (25:17), dar levitii au anihilat aceasta porunca
introducnd regula ca cei care nu sunt desemnati de ei ca atare nu sunt "cei din jurul tau", n speta, nici un om n afara
de s ecta iudaica nu e "om". H ristos a ar atat ca " toti o amenii" nseamna, co ntrar " legii" iudaice, " toti o amenii". Al
doilea motiv pentru care fariseii i-au jurat moarte l ui Hristos a fost pe ntru ca a r efuzat s a co nduca o r evolutie
mpotriva trupelor imperiului roman care sa le permita iudeilor sa ucida, sa jefuiasca si sa instaureze un imperiu al lor
n Asia Mica, asa cum se asteptau ei ca va face mesia. Daca ar fi acceptat acest rol, ar fi avut mult mai multi adepti n
popor si fariseii l-ar fi sprijinit. Dar el a spus: "imperiul meu nu e pamntesc; imperiul cerului e n voi; nu acumulati
13

bogatii lumesti". A ceste put ine cu vinte s imple er au un at ac d irect la adr esa ce lor mai put ernici po tentati a i vremii,
care-si consolidasera s uprematia d e-a lungul s ecolelor. S utele de pa gini a le V echiului T estament s unt de zgolite si
combatute n putine cuvinte n "Predica de pe M unte", unde i ubirea, m ila, b una ve cinatate, dreptatea, actiunea
constructiva, viata s unt o ferite ca o a lternativa la imboldul la ur a, r azbunare, r autate, s eparatism, d iscriminare,
destructivism, moarte din Vechiul Testament. Deuteronomul promite averi si putere celor care urmeaza ntocmai mii
de regulamente, dintre care unele prescriu crima si masacrul nevinovatilor; Predica de pe Munte nu promite nimica,
doar arata ce este comportarea morala, care este o satisfactie n sine. Galileanul n-a ndemnat niciodata la servilism;
doar la modestie (umilinta) interioara si a fost totdeauna consecvent atacnd fariseii.
Enciclopedia I udaica z ice ca " numai n ceea ce p riveste s epararea de g loata impura s i nespalata er a H ristos
mult diferit de farisei". Asta e asa daca prin gloata impura si nespalata fariseii nteleg toti oamenii n afara de ei si cei
aserviti lo r; s i fariseii asa au nteles s i de la nceput a u planuit o morul lui H ristos. nti l-au atacat pentru ca sta la
masa cu hangii si pacatosii (cum nu e voie dupa "lege"). Dar cu toate generatiile lor de studii juridice, Hristos le era
mult s uperior n de zbateri. L e-a r aspuns: " nu cei s anatosi au nevoie de do ctor, ci c ei bolnavi". L -au acuzat ca
discipolii lui au cules spice de gru Smbata si de sute de multe alte ncalcari ale ritualurilor - niciodata pe articole de
credinta r eligioasa. Hristos le-a r aspuns direct la t inta, ar atnd ipocrizia nvataturilor lor, car e nlocuiau doctrina cu
ritualul si cuvntul lui Dumnezeu cu porunca lor. A aratat ca miile de regulamente de pregatit mncarea kosher n-au
nici o valoare r eligioasa, cac i "nu ce intra n gura o mului determina r eligia lui, c i ce iese d in gura lui a rata c e-i n
inima lui". C u aceasta a at acat un ul d intre ce le mai pr etioase pr erogative a le fariseilor s i anume ce l de a de tine
monopolul alimentatiei maselor prin miile de regulamente cu privire la ce au voie sa mannce, cum si de unde-si pot
procura e vreii mncarea. Att de put ernic s i vechi e ste pr ivilegiul monopolului r egulamentului a limentatiei, a tt de
fundamental t raditiei levitice, nct E zechiel c nd i s -a poruncit sa mannce excrement de o m n-a o biectat ar atnd
repulsie naturala ci a obiectat aratnd ca el toata viata a mncat kosher si nu crede ca excrementul de om e kosher; si
atunci i s-a permis sa mannce excrement de vita; pna si discipolii lui Hristos n-au putut ntelege cum e posibil sa nu
fie mncatul kosher cel mai important lucru n religie si au cerut explicatii (Marcu 7:15-23). Vazndu-si atacat acest
monopol fariseii au nceput sa unelteasca uciderea lui. n acest scop au nscenat provocarea cu tributul dat cezarului si
provocarea cu definitia de o m, ntrebndu-l "cine este aproapele meu?", bazndu-se pe educatia de secole a maselor
ca numai iudeii sunt " oameni". S uccesul pr imei nscenari le-ar f i permis sa ceara moartea lui ca rasculat mpotriva
imperiului r oman; s uccesul c elei de -a do ua le-ar f i pe rmis s a cear a moartea lui ca pa catuind mpotriva " legii" lor.
Aceasta es te metoda f olosita s i azi pe ntru distrugerea u nui ad versar po litic c instit s i p ericulos: nscenarea u nei
dezbateri publice unde se ridica o ntrebare minutios pregatita dinainte n secret la care cu greu se poate raspunde pe
nepregatite. A mndoua nscenarile au fost magistral d emascate de H ristos, de as a maniera nct pe ntru oamenii
muritori ntelepciunea lui divina ramne un exemplu de-a lungul veacurilor, nti cu raspunsul "dati cezarului ce e a l
cezarului" si apoi cu parabola samariteanului milostiv, n care samariteanul (care conform doctrinei levitico-fariseice
seculare este pna n ziua de azi cea mai spurcata fiinta n ochii "legii", de care un evreu drept-credincios nu se poate
apropia fara a fi poluat - motiv pentru care Hristos l-a ales anume pentru parabola sa) a fost singurul care a aratat mila
si iubire de a proapele n t imp c e pr eotul s i levitul nu, ntrebndu-si la s frsit interlocutorul car e d intre ce i t rei es te
"aproapele", cel care are mila si ajuta, sau ceilalti doi.
Un iudaist moderat, C.G. Montefiore, i reproseaza lui Hristos ca vorbind despre iertarea dusmanilor i-a atacat
totusi pe farisei si nu le-a aratat iubire. Dar ceea c e Hristos le-a reprosat fariseilor a fost faptul ca au pervertit religia
divina n tr-o d octrina d iabolica s i u n r egulament g igantic s i a bsurd care d istruge s ufletul si bunatatea omului; s i
iubindu-i si iubindu-le opera ar fi nsemnat sa promoveze raul pe care-l fac. Pe cruce Hristos s-a rugat pentru ucigasii
lui: " iarta-i D oamne cac i nu stiu ce fac". C a ncununare a ag itatiei fariseilor, s -a ntrunit s anhedrinul ( marii pr eoti,
scribii si nteleptii) sub Caiafa si singurul iudeu dintre discipoli, Iuda Iscariotul, i-a condus pe emisarii sanhedrinului
la locul u nde stia ca er a H ristos s i l-a identificat s arutndu-l, pe ntru 30 de a rginti. I uda I scariotul a fost c anonizat
drept sfnt ortodox n Rusia sovietica dupa revolutia bolsevica si n Germania dupa caderea lui Hitler - demonstrnd
ca s ecta fariseilor iesise t riumfatoare n a mbele cazur i, cu t riumful b olsevismului n Rusia si cu nf rngerea
Germaniei n 1944 si demonstrnd puterea acestei secte azi. Evanghelia dupa Matei arata ca I uda s-a spnzurat apoi.
Istoricul sionist D r. J oseph K astein ar e multa s impatie pe ntru Iuda, car e, zi ce e l, er a un o m bun de ziluzionat de
Hristos si care "a rupt n secret" cu Hristos. Cuvintele "a rupt n secret" descriu tradarea lui Iuda n stil sionist. Fariseii
l-au judecat pe H ristos ntr-un " tribunal a l po porului" de t ip r evolutionar-sovietic, un de un informator i dentifica
victima s i apo i g loata pun e g heara pe victima s i o traste n fata unui t ribunal care n-are nici o aut oritate juridica,
unde este condamnat la moarte pe baza unor marturii mincinoase inventate ad-hoc. Din acest moment "nteleptii" au
procedat ca " consilierii" din epoca noastra si au inventat actul de acuzare care sa ceara pedeapsa cu moartea att sub
"legea" iudaica ct s i sub legea statului r oman; n pr imul caz, pe ntru blasfemia d e a s e pr etinde mesia; n cel de-al
doilea, pentru a se pretinde "regele evreilor". Guvernatorul Pilat a ncercat n fel si chip sa evite nedreptatea pe care io cereau "nteleptii" iudeilor, pretinzndu-i s a-l uc ida pe Hristos. El seamana cu politicienii e nglezi si a mericani d in
14

secolul acesta: n cele din urma teama lui de secta atotputernica a fost mai mare. Sotia lui l-a sfatuit sa nu se atinga de
Hristos. Ca un politician tipic, Pilat a ncercat sa se eschiveze trimitndu-l lui Irod Antipas, guvernatorul Galileii, ca
galilean; I rod i l-a t rimis napoi. A ncercat apo i s a-i reduca sentinta la bi ciuire la s nge; f ariseii ins istau cernd
moartea si amenintau cu denuntul: "nu-i esti prieten lui Cesar daca nu-l ucizi". Asa a cedat Pilat, exact ca guvernatorii
britanici si reprezentantii Natiunilor Unite cnd li se cer infamii sub amenintarea ca se vor duce campanii publicitare
mpotriva lor la Londra s au New York. n mod evident P ilat si cu nostea guvernul, asa cu m si-l c unosc po liticienii
secolului nostru si s tia ca va fi nlocuit s au demis d in functie da ca r efuza sa s e lase manipulat. A semanarea d intre
Pilat si guvernatorii britanici ai Palestinei dintre cele doua razboaie este izbitoare; unul dintre ei a mentionat-o, cnd
dnd telefon unui rabin sionist influent din New York, a zis secretarei: "spune-i marelui preot Caiafa ca Pilat din Pont
doreste sa vorbeasca cu el".
Pilat a mai facut o ul tima ncercare de a se es chiva s punndu-le " nteleptilor": " judecati-l v oi dupa le gea
voastra", dar acestia versati fiind i-au raspuns: "noi n-avem dreptul sa executam oameni". Atunci Pilat a ncercat sa-l
salveze pe Hristos ape lnd la po por si o ferindu-se sa-l a mnistieze, dar po porul a cer ut ca n locul lui Hristos sa fie
amnistiat Barabas, un bandit si ucigas notoriu. Probabil Pilat nu spera prea multe de la popor, caci n decursul istoriei
nca nu s-a vazut vreodata dreptate sau mila la gloata la care i se zice "poporul" si Pilat ca administrator cu experienta
stia c a " poporul" s au gloata s unt totdeauna instrumentele u nor s ecte i nfluente: " dar m arii pr eoti s i nteleptii au
convins poporul ca sa-l ceara pe Barabas si sa-l ucida pe Hristos" (Matei 27:20).
n z ilele noastre s ecta ar e aceea si put ere de a co nvinge masele. I mperiul r oman a as cultat de po runca
fariseilor, dupa cum imperiul persan ascultase de porunca levitilor cu 500 de ani n urma. n capitolul despre Hristos
din istoria sa a iudaismului, D r. K astein z ice ca Hristos a fost " un mesia r atat" s i ncheie n mod car acteristic cu
vorbele: "viata si moartea lui sunt treaba noastra [a sionistilor]".
Capitolul 11:

Renaste fariseismul

Enciclopedia Iudaica arata cum la cteva decenii dupa moartea lui Hristos fariseii, ajutati de ultimul rege Irod
al Iudeii, Agrippa I, care i-a eliminat pe saducei, au ramas atotputernici si fara rivali, exact ca levitii dupa despartirea
dintre triburile israelitice si cel iudaic. Ca si atunci, a ur mat o catastrofa, din care fariseii au renascut, ca s i levitii. n
cei ctiva a ni de put ere fariseica absoluta n I udeea e i au rescris d in nou "legea"; ace asta r ecompilatie, ar ata D r.
Kastein, r eglementeaza viata ev reilor pe ve ci de v eci n toate am anuntele. Z ice Kastein: " ntreaga istorie a
iudaismului a fost r escrisa d in punctul de vedere a l fariseilor... f ariseismul a da t forma de finitiva car acterului
iudaismului s i vietii s i g ndirii iudaice pe veci d e v eci... car acteristica pr incipala es te ' separatismul'". H ristos l e-a
reprosat ca au substituit ordinele lor comenzilor divine; Hristos a fost ucis si fariseii au intensificat caracterul tribal si
de ur a r asiala a l " legii" si au promulgat pe v eci cr ezul masacrului, nrobirii, d istrugerii s i s uprematiei lor a supra
celorlalte natiuni, chiar n ajunul dizolvarii lor.
Cuvintele D r-ului Kastein sunt r evelatoare. E l ar ata mai nti ca dupa ce N ehemia a impus " noul co ntract"
asupra tribului lui Iuda, Thora a fost "ultima data rescrisa" si ca ulterior "nici un cuvnt" nu mai putea fi schimbat.
Mai mult, la vremea cnd fariseii totusi au "rescris" din nou Thora, exista deja o traducere n greaca, astfel nct orice
schimbare au facut f ariseii ar fi t rebuit s -o f aca n o riginalul e braic. D eci nu Thora au rescris-o f ariseii n a ceasta
rescriere a legii de care vorbeste Dr. Kastein aici, ci Talmudul, aceea imensa continuare a Thorei nceputa n ultimii
ani ai Iudeii, dar consemnata n codice mult mai trziu.
n 70 A D, circa 35 de ani dupa moartea lui H ristos, era mare de zordine n I udeea; po poarele nvecinate, n
special galileenii, se rasculau mpotriva imperiului roman; fariseii, care invitasera trupele romane n Iudeea, nu faceau
nimica; dupa multe c ampanii r omanii au demolat I erusalimul s i-au desfiintat pr ovincia I udeea. T imp de 19 secole
dupa aceea n-au existat absolut nici un fel de evrei n Ierusalim; singurii care au trait n Ierusalim n mod permanent
din antichitate pna azi sunt samaritenii, dintre care un mic numar au supravietuit tuturor persecutiilor la care au fost
supusi. Dr. Kastein zice ca cei 70 de ani dinainte de distrugerea Ierusalimului sunt "anii eroici," probabil gndindu-se
la triumful fariseilor asupra tuturor altor tendinte care rivalizau sa domine asupra sufletului evreilor. n nici un caz nu
se poate spune ca iudeii ar fi rezistat "eroic" mpotriva imperiului roman, caci toate luptele care au avut loc au fost
duse de catre galileeni, pe care Dr. Kastein i dispretuieste.

15

Capitolul 12:

Lumina si ntuneric

Doua grupuri de calatori au parasit Ierusalimul n ultimele sale zile: discipolii care aduceau omenirii crestinismul; si
fariseii care, analiznd situatia po litico-militara si prevazndu-si sfrsitul, si mut au sediul ntr-un nou loc de unde sa
continue sa d irijeze d iaspora, asa cu m o d irijasera d in Babilon n trecut levitii. Criza c ivilizatiei noastre r ezulta d in
antagonismul mesajului celor doua cete ce-au parasit atunci Ierusalimul, caci sunt ireconciliabile si victoria unuia este
disparitia c eluilalt. S -ar pa rea ca mesajul distrugerii va t riumfa n zilele noastre. ntreaga i storie a o ccidentului
demonstreaza acest antagonism. Cnd "legea" era n ascendenta, au avut loc nrobiri de alte popoare, s-au ars eretici,
s-au ucis apostatii, s-au faurit po litici primitive de dominatie rasiala; secolul 20 pare cel mai mult dominat de "lege".
Cnd o presiunea " legii" a slabit put in, s -a facut dr eptate, s -a s tabilit pr incipiul dr eptului la judecata de schisa si
dreapta, s -a r espins s uprematia r asiala s i s -au acceptat toti o amenii ca fii a i lui D umnezeu: er a n as cendenta
nvatatura lui Hristos.
Dupa distrugerea Ierusalimului fariseii, libe ri si ne stnjeniti n noua lor capitala, si-au identificat dus manii n
secta crestinilor, care credeau ca Hristos a fost mesia. Crestinii nsa nu-si cunosteau dusmanii, dupa cum nu-i cunosc
nici azi, caci ei iubeau pe toata lumea. Dar tocmai refuzul de a ur si persecuta era pacatul cel mai mare al crestinilor
n ochii fariseilor, cac i " legea" pr escrie ur a. D eci c restinismul t rebuie neaparat d istrus ca s a t riumfe " legea", au
decretat " nteleptii sionului". D ar au fost pr intre e i si u nii care au protestat, de ex . G amaliel, c are a z is, c nd i
biciuiau pe Sf. Petre si Ioan pentru ca au propovaduit crestinismul: "Aveti grija ce faceti; daca fapta lor e fapta de om,
va d ispare n curnd; da r da ca e fapta lui D umnezeu, nu o put eti d istruge". M ajoritatea fariseilor nsa s e s imteau
destul de put ernici ca sa d istruga cr estinismul, chi ar da ca v or munci s ecole de -a-rndul n acest se ns.
Fariseii si-au stabilit comitetul central la Jamnia n Palestina. Acolo au intrat ntr-o lume noua, altfel de cum fusese
lumea "legii" d e p na at unci, u nde t oata v arsarea de snge si t ot j aful s i masacrul aveau loc ntre t riburi c are
pricepeau aceste notiuni si nu aveau idei mult diferite. Dar de acum "legii" i se opuneau notiuni total diferite care nu
atacau oameni ce pot fi usor ucisi si nlocuiti ci atacau chiar "legea". Munca fariseilor era mai grea: Ierusalimul nu
mai era; tribul lui Iuda era atomizat, rasa iudaica se dizolva; ce le ramasese era un "popor evreu" compus din cea mai
pestrita a mestecatura de r ase si s nge, mprastiati pr in lume s i care t rebuiau tinuti strns n clestele " ntoarcerii" n
"tara fagaduintei" a "neamului ales"; si aceasta multime mprastiata trebuia nregimentata si convinsa sa distruga toate
natiunile printre care locuia.
"Legea" n u mai put ea f i r escrisa dupa ce er a de ja cu noscuta s i a ltora s i dupa ce H ristos d emascase
interpolarile si d istorsiunile pe care s cribii le faceau tot timpul n "lege"; de si fusese uc is, nu fusese c ombatut s i
urmasii lui erau tot mai numerosi. D ar " legea" t rebuia t otusi ada ptata la fiecare necesitate po litico-militara cur enta
astfel ca fiecare gest sa fie o mplinire a por uncii lui I ehova. Fariseii d in Jamnia au invocat din nou traditia secreta
orala pe care o primisera ei de la Iehova prin Moise si au nceput din nou sa rescrie poruncile lui Iehova ca sa le poata
aplica n distrugerea crestinismului. Astfel s-a nascut Talmudul, care nu este dect o dezvoltare anti-crestina a Thorei.
n decursul veacurilor Talmudul a de venit "pavaza legii", si-a aparut n mod semnificativ atunci cnd Ierusalimul si
Iudeea n u mai e xistau si e xista n schimb o r eligie car e z icea ca D umnezeu i accepta pe t oti o amenii. S arcina
fariseilor ar put ea parea imposibila, c aci o amenii n mod natural sunt gr egari si d iaspora evreiasca mprastiata pr in
lume n mod natural s-a s imtit at rasa de ce ilalti o ameni. D ar fariseii au reusit, dupa cu m arata do ua ex emple
ilustrative co ntemporane; un ul es te cazu l baietasului d in Polonia, car e a f ost nvatat s a s cuipe mecanic fara s a s e
gndeasca pe un crucifix de la marginea drumului si sa repete cuvintele "blestemat fii tu cu religia ta noua"; si altul
este cazul spitalului pentru leprosi al fratilor moravi din Ierusalim care de secole ngrijise leprosii din Ierusalim avnd
pe frontispiciu firma "Misiunea lu i Iisus", drept care prima miscare a guvernului sionist cnd a preluat Ierusalimul a
fost sa distruga cuvntul "Iisus" de pe frontispiciu. Asta ilustreaza direct dispozitiile Talmudului: intram de-acum n
faza talmudica a sionismului.
Unul dintre farisei nsa, care, pornind din Ierusalim nainte de cadere, sa extermine crestinii din Damasc, s-a
convertit pe drum (Sf Paul), a spus ca " cuvntul lui Dumnezeu a trebuit sa-l auziti voi nti [ iudeii], da r cum ati fost
surzi, l propovaduim acum celorlalti"; fiind iudaismul cea mai salbatica religie tribala, reactia mpotriva iudaismului
a f ost m ai vi e chiar n interiorul tribului c aruia-i apartinea. Calatoria d iscipolilor d in Iudeea spre o ccident a da t
nastere civilizatiei vestice, care este floarea nflorita pe tulpina crestinismului. Cea mai mare realizare a e i este legea
raporturilor echitabile dintre oameni, legea ca un om nu poate fi ucis ori persecutat fara acuza, proces si condamnare
publica (lege amenintata cu disparitia n practicile secolului 20). Dar umbra ntunecata care a iesit din Ierusalim odata
cu lumina crestinismului, t almudul, de asemeni s-a ndreptat spre vest si aici, n vest, are loc acum lupta dintre cele
doua forte de al carei rezultat depinde supravietuirea civilizatiei. Dar si masele semite ale arabilor au fost implicate n
aceasta lupta. L a 500 de ani dupa H ristos, n cau tarea unui D umnezeu unic a l t uturor oamenilor, s -a nascut r eligia
16

musulmana a lui Mahomed, despre care zice Dr. Kastein ca er a "un beduin semi-analfabet", care se considera urmas
al pr ofetilor M oise s i I isus, pr ofet a l lui Alah du mnezeul t uturor oamenilor, n u numai a l u nui t rib din A sia M ica.
Religia musulmana nu dicteaza ur a pe ntru alte r eligii; da r Coranul r ecunoaste pr incipiul distrugator a l T almudului,
despre care zice ca "de cte ori aprind ei focul, Dumnezeu l va stinge. Ei promoveaza dezordinea pe pamnt; dar lui
Dumnezeu nu-i plac cei care fac dezordine". n timp ce Talmudul i nvata pe adeptii sai sa profere insultele cele mai
grosolane pentru religia crestina, pentru Iisus Hristos pe care Talmudul l numeste "bastard" si pentru Fecioara Maria,
Islamul nu insulta alte religii. Pna n secolul trecut nca le mai era permis istoricilor sa faca comparatii si comentarii
despre crezul tribal al lui Iehova, dar n secolul nostru s-a pus pumnul n gura tuturor.
Crestinismul s i islamul s -au r aspndit c uprinznd mase mari de o ameni, n t imp c e Talmudul s i n gradea
adeptii n cercuri strnse. n zilele noastre secta talmudica a r eusit sa creeze antagonism ntre crestinism si islam; s i
iata cum doua religii atotcuprinzatoare si binevoitoare lupta ntre ele ca sa instaureze un al treilea "neam ales", o alta
"rasa superioara", ca stapni de sclavi peste omenirea nrobita.
Capitolul 13:

ngradirea legii

Faza a treia a sionului, cea talmudica, a durat 17 secole, de la 70 AD pna prin 1800, interval n care evreii sau r aspndit pr in o ccident s i "nteleptii S ionului" s i-au mutat din loc n loc cartierul ge neral de u nde t in e vreimea
subjugata s i aliniata. n ac este 17 secole inamicul car e t rebuie d istrus co nform " legii" nu mai er au amalechitii sau
edomitii sau amoritii ci crestinismul. Din punctul de vedere al Talmudului, aceste 17 secole au fost la fel ca si cei 50
de a ni de " robie" babiloniana: ad ica u n "exil", o " captivitate", o " robie" impusa d e I ehova as upra "neamului a les"
pentru ca n-au urmat legea ntocmai dar care se va termina cu distrugerea, nrobirea si masacrarea popoarelor printre
care i-a pedepsit Iehova sa fie exilati si instaurarea "neamului ales" ca s tapnii acestor popoare sclave care au faurit
civilizatia o ccidentala. U n sionist literal c a D r. Kastein de e xemplu nu are nici u n a lt eveniment de c onsemnat n
decursul ac estor s ecole de ct cu m a s uferit " neamul ales" " persecutii": I ehova i-a mprastiat s a traiasca pr intre a lte
popoare; acest fapt n sine, existenta acestor alte popoare, este "persecutia" suferita si pentru care popoarele care i-au
gazduit trebuie pedepsite, masacrate, distruse. Singura realizare a acestor 17 secole, zice Dr. Kastein, este ca evreii leau parcurs strict separati de toti ceilalti oameni, gratie nteleptilor Sionului si Talmudului. n acest rastimp popoarele
crestinate aboleau sclavia, eliberau iobagii, reduceau privilegiile si inegalitatile si instituiau demnitatea omului printrun proces de emancipare care prin 1800 nlaturase castele.
De fapt este o realizare uimitoare neegalata de nimeni, cum au reusit nteleptii Sionului sa tina n fru timp de
17 secole ntr-o as a de s tricta s ervitudine po pulatia de e vrei mprastiati. S ub ndrumarea t almudistilor ev reii a u
participat l a nceput l a emancipare; dar n timp ce atacau conceptul de n atiune l a altii, e i si r ezervau dr eptul s a
practice politica unei rase superioare n modul cel mai arogant si brutal; practicnd cea mai acerba discriminare evreii
se p lngeau tot timpul de d iscriminarea ce lor car e n r ealitate N U d iscriminau mpotriva lor! D upa un s ecol s i
jumatate de politica sionista pe fata, se vede de ce: evreii nu vor sa renunte la discriminare n sine, caci discriminarea
este "legea" lor: dar nteleptii Sionului au vazut ca este mai usor sa pui stapnire pe popoare si natiuni daca le distrugi
structura s ociala si ad ministrativa, da ca d istrugi guve rnul legitim al ac estor p opoare; n o pera de d istrugere a
guvernului l egitim, " emanciparea" este o lozinca temporara utila s i s trigatul " jos discriminarea" l a f el. A stfel au
deschis ca lea r evolutiei pe rmanente, c are d istrugnd orice gu vern legitim l nlocuieste cu forta r evolutionara car e
consta di n d iscipolii T almudului, c ontrolati de nteleptii S ionului. A sa va lua s frsit " robia" e vreilor n o ccident.
Evenimentele din secolul nostru au dezvaluit acest plan talmudic la care au lucrat nteleptii din anul 70 AD ncoace.
Masele cr ed ca e manciparea e s frsitul iobagiei; secta pu ternica s ecreta a s ionistilor s tie ca e un mijloc de a duc e
masele ntr-o servitudine mai cruda si mai brutala. Exista un singur pericol; sa nu prinda evreii gu stul emanciparii si
sa s e e mancipeze de T almud si a stfel sa-i lase p e nteleptii S ionului fara t rupele car e s a pr eia pu terea dupa ce -au
distrus guvernele nationale. Pericolul acesta a fost mare n faza a pa tra, ntre 1800 si 1900, cnd evreii aproape ca sau lasat asimilati de natiunile gazde. Un mare numar de evrei s-au aratat dispusi sa traiasca ca toti ceilalti oameni. De
aceea Dr. Kastein, istoricul sionist, considera secolul 19 ca cel mai crunt secol din toata istoria evreimii, caci evreii
erau ct pe -aci sa faca pa ce cu restul o menirii, dar, z ice el, d in fericire nu s -a ntmplat a sa, c aci, zi ce el, s lava
Domnului, "ideologia s ionista" a r eusit sa-i mpiedice pe evrei de la a fraterniza cu ceilalti oameni. Astfel a nceput
faza a cincea, pr in 1900, cnd evreii, despre care noi credem ca au fost n fine "emancipati", sunt strict segregati si
tinuti departe de restul omenirii n "legea" Talmudului; evreii care au ncercat sa scape si sa se lase asimilati au fost
recaptati prin apelul n ationalismului pentru o tara ndepartata n car e ei n u l ocuiesc - statul I srael.
Folosind influenta pe car e au cstigat-o as upra guv ernelor pr in "emancipare", s ecta co nducatoare a r ealizat
"ntoarcerea" di n nou n " tara fagaduintei", r estabilind "legea" d in 458 . H r., c u misiunea e i d istrugatoare s i s ovin
17

imperialista. O febra s ovina a fost injectata n t oti e vreii d in lume s i t oate s uferintele vestului d in a cest s ecol a u
izvort din vechea ambitie a Sionului renviata din forma ei antica ca sa devina dogma politica a occidentului. Acum,
cnd a aparut aceasta carte, faza a cincea a durat deja 55 de ani si rezultatele ei sunt cutremuratoare. "Legea mozaica"
a fost i mpusa pe ste vi ata po poarelor occidentale s i co ntroleaza viata ace lor po poare, car e n u mai au voie s a-si
respecte legile lor. Politica si operatiile militare a do ua razboaie mondiale au fost inversate ca sa promoveze ambitia
Sionului si vietile si averile goimilor din vest au fost jertfite ca sa suporte sionismul. Patruzeci de ani de permanenta
varsare de s nge n Palestina nu sunt de ct pr eludiul masacrelor ce vor fi aco lo, la po runca S ionului ca s a s e
mplineasca "legea" care cere oceane de snge sa inunde Asia Mica.
n aceasta ultima faza vede Dr. Kastein "epoca de aur" cnd "istoria si-a r eluat cursul" dupa ntreruperea din
timpul celor 17 secole de civilizatie crestina; sionismul, zice el, "este posesorul misiunii universale" si-si va recapata
suprematia legitima instaurat ca s tapn a bsolut peste o menire, de car e po zitie a fost n mod samavolnic si c riminal
privat n 70 AD.
Sa examinam acum faza a treia a sionismului, cnd scribii din academia iudaica din Jamnia au nceput sa teasa
mreaja T almudului de c are nimeni nu poate s capa cac i pe deapsa es te t eribila p entru un e vreu care s e de zice d e
Talmud; cu aceasta m reaja i -au tinut t imp de 17 s ecole pe e vrei de parte de r estul o menirii s i i-au instruit pe ntru
misiunea lor de a distruge civilizatia crestina occidentala n zilele noastre.
Capitolul 14:

Guvernul mobil

Zice Dr. Kastein: "un grup de profesori, e ruditi s i nvatatori s -au dus la Jamnia lund pe u merii lor de stinul
poporului lor de care au fost responsabili de-a lungul secolelor... Au stabilit la Jamnia nucleul central al administrarii
poporului evreiesc... Ei nvatasera deja cum sa-si schimbe atitudinea din timpul captivitatii babiloniene... Si au urmat
un cur s s imilar acu m". S anhedrinul a fost r estabilit la Jamnia sub a lt nume si o acade mie de s cribi au nceput s a
rescrie "legea" ca sa se adreseze noului dusman, crestinismul. Rescrierea "legii" mozaice este o activitate permanenta,
caci la noi e venimente s e r aspunde pe rmanent cu noi d irective t almudice. S copul T almudului e ste de a " face vi ata
evreilor co mplet d iferita de cea a go imilor", z ice Dr. Kastein. Orice lege votata majoritar n sanhedrin er a ap licata;
"opozitia era pasibila de excomunicarea din comunitate". nainte ca crestinismul sa devina religia oficiala la Roma,
sanhedrinul de la Jamnia a d ifuzat n secret permisiunea ca e vreii sa-si renege pe fata crezul si sa pretinda ca adopta
religiile pagne recunoscute oficial, daca circumstantele o cer.
Dupa cam un secol centrul talmudic a fost mutat de la Jamnia la Usha n Galileea. "Iudaismul s-a de limitat si a
devenit tot mai exclusiv" zice Dr. Kastein. Acum a fost elaborat blestemul special al Talmudului mpotriva e vreilor
crestini. n 320 AD mparatul C onstantin a de venit cr estin, a interzis cas atoriile ntre cr estini si e vrei s i a interzis
evreilor sa t ina pe crestini sclavi. Astfel aplica e l talmudistilor pr opria lor "lege" t almudica. Dar ceea ce t almudistii
faceau a ltora e i au denuntat ca " persecutie" c nd li se ap lica lor s i ca s a s cape de "persecutie" s i-au mutat centrul
napoi la B abilonia, u nde au regasit co lonia iudaica c are r efuzase s a s e ntoarca la I erusalim cu 8 secole nainte.
Guvernul talmudic s-a stabilit la Sura, cu academii talmudice la Pumbedita. Acolo s-a terminat scrierea Talmudului.
Un e xilarh ( print a l c aptivitatii d in casa lui D avid) do mnea la S ura de forma; "presedintele a cademiei" ( n r ealitate
marele pr eot si pr im ministru) a vea put erea " nu numai pe ste e vreii d in Babilonia c i pe ste toti e vreii... d in ntreaga
lume, care recunosteau academia din Babilonia ca centrul autoritatii iudaismului si se considerau legati de legile ei";
astfel explica Dr. Kastein cum evreii de pretutindeni sunt un stat n stat si nu recunosc legile statului n care locuiesc.
Nucleul "legii" a r amas ce l stabilit de E zechiel, E zra s i N ehemia, da r T almudul a nlocuit T hora s i put erea er a
exercitata de ga onimi, pr esedintii a cademiilor d e la S ura s i P umbedita, car ora li se supunea e xilarhul si car e au
nlocuit s anhedrinul. O rice pr oblema er a r ezolvata pr in de ciziile ga onatului babilonian, luate n numele lui I ehova.
Aceste de cizii r eglementau absolut fiecare ge st, eveniment, miscare a fiecarui e vreu indiferent ct de de parte de
Babilonia traia, cu un despotism sever si absolut. Timp de 600 de ani guvernul Talmudic a ramas n orient, la Jamnia,
Usha si Sura, unde popoarele nvecinate i cunosteau caracterul si erau mai capabile sa se apere de acest salbatec si
sngeros cr ez t ribal; cta v reme put eri militare s traine mai mari nu le mutilau puterea de s upravietuire, po poarele
orientale n mijlocul carora se afla acest crez au putut gasi un compromis care sa le permita sa supravietuiasca, chiar
sa t raiasca ntr-un fel de buna vecinatate n viata z ilnica. Dar car acterul eur opeanului o ccidental ( n special a l ce lor
din nord) este de a spune adevarul, de a-si declara intentiile pe fata, de a folosi cuvintele pentru exprimarea gndurilor
fara a scunzisuri si cr estinismul a de zvoltat s i mai mult a ceste t rasaturi native. Forta car e a apa rut pr intre eur openi
odata cu Talmudul este exact opusa, orientala, subtila, secreta, conspiratorie, experta n folosirea cuvintelor pentru a
ascunde ad evaratele intentii. n ace asta co nsta marea put ere a T almudului n confruntarea cu occidentul.
Talmudul a a juns n Europa da torita islamului. A rabii i-au alungat pe r omani din Palestina; palestinienii care
18

locuisera acolo cu vreo 2000 de ani nainte de patrunderea triburilor ebraice n Palestina si-au recstigat propria patrie
si-au stapnit-o t imp de 9 secole, p na n 1517, c nd au invadat-o turcii. I ata c um t ratau cuceritorii islamici pe c ei
nvinsi: califul a o rdonat trupelor s ale n anul 637 AD " sa nu co miteti t radare, necinste, exc es s au mutilare, s a nu
ucideti nici copii nici oameni batrni; sa nu taiati pomi fructiferi nici palmieri, sa nu ucideti oi sau vite sau camile si
sa n u molestati pe ce i pe car e-i vedeti ca s e r oaga n c amerele lor". I ata ce p orunceste I ehova e vreilor n
Deuteronomul 20: 16: " In localitatile ac estor popoare, pe car e D umnezeul t au ti le da t ie n stapnire, s a nu lasi s a
scape cu viata absolut nimic ce are suflare".
Din Palestina is lamul s -a ntins n Africa de N ord s i a poi n S pania, c arnd c u sine u mbra sionismului
talmudic pe c are e vreii ajunsi sub jurisdictia islamului l-au adus n E uropa. Cucerirea Spaniei de catre Arabi a fost
"sustinuta cu trupe si cu bani" de catre evrei, zice Dr. Kastein, carora li se dadea apoi sa administreze orasele spaniole
cucerite. C entrul t almudic s-a mutat n S pania, car e, zice D r. Kastein, " n mod oportun a nlocuit B abilonia car e a
ncetat sa functioneze ca centru al iudaismului. Tot ce s-a putut realiza n Babilonia se realizase: se faurisera lanturile
cu care individul s e putea ncatusa ca s a e vite sa f ie asimilat de m ediul sau nconjurator si anume s e f aurise
Talmudul". Asa z ice D r. K astein; da r individul d e o bicei nu se ncatuseaza de buna voie. S tat-n-statul e vreimii a
continuat sa fie dirijat din Spania, prin gaonatul si academia stabilite la Cordova si uneori printr-un exilarh de forma.
Ca babilonienii s i persanii mai d emult, maurii au protejat guvernul t almudic. Spaniolii autohtoni nsa vedeau robia
sub mauri din ce n ce mai mult ca o robie sub evrei; maurii au invadat, dar evreii guvernau. Dupa 800 de ani, cnd
acest chin a luat sfrsit prin recucerirea Spaniei n 1492, spaniolii au expulzat att mauri ct si evrei, care si-au mutat
centrul guvernului talmudic n Polonia.
Am ajuns acum la un mare mister vechi de numai patru secole: de ce tocmai n Polonia? Pna la acea data n-a
existat nici o infuzie semnificativa de evrei n Polonia. Evreii au intrat n Spania adusi de maurii din Africa de Nord si
cnd au fost ex pulzati s -au mutat n I talia, E gipt, P alestina, insulele gr ecesti si T urcia. A poi s -au mai as ezat s i n
Franta, Germania, Olanda, Anglia. Nu exista nici o indicatie ca evreii expulzati din Spania s-au dus n Polonia si nici
o indicatie ca evrei din orice parte a lumii ar fi intrat n Polonia la orice data anterioara. Totusi Dr. Kastein zice ca n
1500 centrul talmudic s-a stabilit n Polonia, unde, zice el, "a aparut o populatie evreiasca de milioane". Cum apare o
populatie de milioane asa dintr-o data? Dr. Kastein, stiind bine dar nefiind dispus sa arate cum, zice "n mod aparent
prin imigratie din Franta, Germania, Boemia, mai degraba dect n alt mod", fara sa explice ce alt mod ar mai fi putut
exista si o lasa ncurcata ntr-un fel c iudat pe ntru un istoric a sa de pe dant s i a manuntit c a e l. C eea ce nu vrea D r.
Kastein s a r ecunoasca es te ca cen trul t almudic a f ost mutat ac olo un de e xista o p opulatie foarte mare car e n u era
cunoscuta lumii ca fiind evrei pentru ca nu erau evrei cu adevarat. Nu aveau snge iudaic - cum nu mai avea aproape
nimeni la ora aceea nici macar printre evreii din Spania - si stramosii lor nu pusesera piciorul n vecii vecilor vreodata
pe pa mntul I udeii s au pe nici u n a lt pa mnt dect cel t atarasc, caci ace sti " iudei car e r espectau legea" d in Polonia
sunt hazarii, un trib turco-mongol convertit la iudaism n secolul 7 AD. Este singurul caz de absorbtie masiva a unui
popor strain de catre "iudaici"; cei din Idumeea fusesera israeliti adevarati, deci erau cel putin nruditi cu iudaicii. Nu
putem g hici ce motive i-au ndemnat p e nteleptii S ionului sa e fectueze aceas ta co nvertire s i a bsorbtie a hazarilor
turco-mongoli ca " iudaici"; dar fara ea n-ar mai e xista o problema e vreiasca s i e vreii ar fi fost de mult as imilati d e
restul oamenilor.
Aparitia hazarilor ca "iudei" e ste de importanta mortala pe ntru civilizatia o ccidentala. M oartea a venit
totdeauna din Asia n Europa. Dupa ce guvernul talmudic s-a mutat n Polonia acesti asiatici mongoli au nceput sa
patrunda n occident sub forma de "evrei", "evrei din rasaritul Europei", caci nicicum nu puteau pretinde ca vin din
Palestina. D in acest moment do gma "rentoarcerii n patria pa lestiniana", n "tara fagaduintei, Canaan" a nceput sa
fie propovaduita n numele acestor mongoli care neam de neamul lor nu vazusera Palestina si Canaanul si acuza de
"antisemitism" se face de catre unii care n-au avut neam de neamul lor nici o picatura de snge semit n vine. Si de
acum ncolo ofensiva mpotriva crestinismului se duce cu alte metode asiatice.
Din nou s-a format un stat-n-stat n Polonia, care ca s i alte tari s-a aratat binevoitoare si pr imitoare, ceea ce
nsa nici de data aceasta n-a mblnzit furia urii talmudice pentru tara gazda. Dr. Kastein arata cum opera stat-n-statul talmudic n Polonia ntre 1500 si 1700. "Evreii" (hazarii) aveau constitutie proprie si, zice el, "guvern aut onom",
care "administra un sistem aut onom de fier si o disciplina r eligioasa de fier, car e a du s n mod natural la formarea
unei o ligarhii administrative si la de zvoltarea u nui misticism de forma e xtrema" (ceea ce explica cum au fost creati
revolutionarii c omunisti s i s ionisti a i secolului nostru). A cest guv ern t almudic a utonom s e numea ka halul s i a vea
puteri depline. Punea impozite n ghetourile si comunitatile evreiesti, platind o suma fixa guvernului po lonez din ele.
Decreta legi car e r eglementau fiecare act iune s i t ranzactie ntre o ameni si a vea put erea de a judeca s i e xecuta. D e
forma nu avea voie s a ap lice pe deapsa cu moartea, da r pr ofesorul S alo B aron ar ata: " In P olonia, un de t ribunalul
evreiesc nu are voie sa aplice pedeapsa cu moartea, se prescria linsarea oamenilor ca o metoda extra-legala preventiva
de catre autoritatile rabinice ca de exemplu Solomon Luria". La aceasta "metoda extra-legala preventiva" face aluzie
si D r. K astein c nd zice at t de d es " disciplina de f ier", " disciplina neiertatoare", " disciplina r igida p na la a f i
19

mortala". "Astfel", zice Dr. Kastein, "era constitutia statului evreiesc n tara straina, inconjurat de legi straine lui, cu o
structura pa rte al easa de el c hiar, pa rte di n afara . .. Isi a vea legea pr oprie evreiasca, c lerul pr opriu, s coli pr oprii,
institutii sociale proprii, avea reprezentanti n guvernul Polonez... avea toate elementele unui stat". Realizare la care,
continua el, " a co ntribuit n mare m asura guvernul polonez". Asa " sufereau" e vreii "persecutii" n Polonia.
Apoi n 1772 P olonia a fost s fsiata s i stat-n-stat-ul e vreiesc s-a t rezit d ivizat de frontiere nationale, cea mai mare
parte a jungnd sa fie n R usia. P entru pr ima da ta n 2500 de a ni de istorie, acum 2 00 de ani c entrul gu vernului
evreiesc a disparut fara urma; s-a dat la fund. Pna acum a fost vizibil, mergnd napoi n istorie, n Polonia, Spania,
Babilonia, Galileea, Iudeea, Babilon si Iuda. Dr. Kastein zice: "n-a mai fost centru", dar adevarul i scapa ma i ncolo,
unde anunta triumfator ca n secolul 19 "a luat fiinta internationala evreiasca".
Motivul pe ntru care cen trul t almudic s -a a scuns v ederii es te c lar: dupa 1772 au nceput co nspiratiile si
revolutiile comuniste si sioniste care au dominat ultimele doua secole, iar centrul talmudic este un centru conspirativ,
care nu poate lucra dect pe ascuns. Acest lucru a devenit clar cnd n 1917 revolutia comunista a instaurat n Rusia
un gu vern apr oape pur ev reiesc. n o ccident n u e v oie s a se po meneasca aces t ade var, as a de mare es te pu terea
Talmudului aici. Daca centrul talmudic ar fi ramas la suprafata masele ar fi putut vedea clar ca gu vernul talmudic al
evreilor care striga "emancipare" organiza n acelasi timp o revolutie care anihila emanciparea si instaura robia. Dr.
Kastein z ice: " Rusii s e ntrebau de c e o are evreii nu se amestecau cu restul po pulatiei, si-au ajuns la concluzia ca
kahalurile lor s ecrete de tin r ezerve importante s i ca exista u n ka hal mondial". Apoi D r. Kastein confirma banuiala
rusilor prin aluzia lui la guvernul international evreiesc din secolul 19. Autorul cartii de fata crede ca astazi guvernul
talmudic international nu este as ezat n nici o t ara a nume si c a, de si centrul put erii e ste n mod e vident n Statele
Unite, kahalul are forma unui directorat ai caror directori sunt distribuiti n diverse tari dar care lucreaza coordonat la
unison peste cap etele gu vernelor nationale. R usii, car e er au mai bine informati de ct o ricine a ltcineva la vremea
disparitiei centrului talmudic, stiau adevarul.
Nu mai este un mister pentru cei care cauta adevarul cum a o btinut acest directorat talmudic put erea deplina
asupra guvernelor tarilor occidentale; exista destule documente si informatia este publica. Dar este un mister cum de
attea s ecole evreii au continuat s a r amna subjugati s i nregimentati. C um a put ut o s ecta s a t ina o po pulatie
mprastiata pr in t ot gl obul n lanturile un ui t ribalism pr imitiv t imp de 25 de s ecole? I n cap itolele ce ur meaza s e
dezvaluie metodele folosite ntre anii 70 si 1700 AD; dar aceste metode sunt asa de straine gndirii occidentale nct
numai c ine a t rait n co munitati evreiesti r asaritene nainte de 1940 sau ntr-o tara comunista pr icepe cu m o pereaza
teroarea si frica.
Capitolul 15:

Talmudul si ghetoul

Marea forta car e a tinut m asa a liniata s i ga ta l a po runca a f ost T almudul. E nciclopedia I udaica z ice:
"Talmudul a fost considerat autoritatea aproape suprema de catre majoritatea evreilor.... Chiar si Vechiul Testament
venea a bia dupa T almud". T almudul z ice c a po runca "nteleptilor S ionului" es te de asupra po runcilor d in S cripturi
(Talmud, tratatul Berachoth, i.4). Scrierea Talmudului a fost nceputa la Jamnia de catre rabinul Iuda cel Sfnt, numit
si P rintul. T oate legile ada ugite la T hora ca f acnd parte din " traditia o rala a T horei" a u intrat n Misna; a poi s -au
consemnat dezbaterile rabinice n Gemara, care a fost produsa de doua comunitati: cea d in Ierusalim din secolul 5 si
cea d in B abilon d in secolul 7 ; de a ceea s unt d oua v ersiuni a le T almudului, c el p alestinian s i c el babilonian. C um
Talmudul a fost s cris n epoca cr estina, pr incipalul inamic pe care po runceste T almudul evreilor s a-l d istruga e ste
crestinismul. Aceasta por unca z ic s cribii T almudului ca a pr imit-o M oise pe muntele S inai de la I ehova. C nd
Conciliul d in Trent n s ecolul 16 a de cretat ca V echiul T estament t rebuie r espectat s i venerat de crestini c a a vnd
aceeasi aut oritate ca s i cu vintele lui Hristos, nu este pr ea clar de ce n -a decretat ca s i T almudul a nti-crestin t rebuie
venerat s i r espectat de cr estini, fiind Talmudul de aceea si inspiratie c a s i Vechiul T estament ( Thora). F ata de
imensele v olume a le T almudului, N oul T estament a l lui H ristos e o carticica subtire, de spre a le car ei nvataturi
Talmudul zice: "Preceptele de dreptate, echitate, mila fata de vecini nu se aplica fata de crestini si ar fi o crima daca
cineva le-ar aplica si lor... Talmudul interzice n mod expres ca s a fie salvat un ne-evreu de la moarte... sau sa-i fie
restituite b unuri furate un ui ne-evreu, s au sa i se ar ate mila u nui ne-evreu" ( explicatie da ta de er uditul e braic
P.L.B.Drach car e a fost educ at la scoala T almudului s i apo i s-a co nvertit la cr estinism). P receptele T almudului nu
sunt diferite de legea din Deuteronomul scrisa cu o mie de ani nainte de Talmud, ci sunt doar ndreptate mpotriva
unui nou grup de oameni, crestinii.
Decizia C onciliului d in Trent de a impune V echiul T estament as upra cr estinismului po ate s a f ie o lovitura
mortala data crestinismului.
20

Talmudul a fost n ecesar ca s a mentina co eziunea s ecreta a " poporului a les" n mijlocul natiunilor cr estine
care-l pr imisera s i d e car e ar fi put ut f i as imilat da ca nu l-ar fi o prit T almudul. E nciclopediile p ublice editate n
prezent de edituri total controlate de sionism pervertesc adevarul si mint despre Talmud, care a adaugat la nvataturile
cunoscute ale Thorei doar un virulent atac mpotriva crestinismului, atac ndreptat n Thora mpotriva celor care nu
erau din t ribul lui I uda. E nciclopedia I udaica a rata c a " n Misdrash ( predicile d in s inagogi) s i n Toledoth J eshua
(viata lui I isus H ristos) di n T almud care au fost s crise n Evul Mediu se po negreste pe rsoana lui I isus facndu-l
bastard, ca pr actica magia si ca a murit de-o moarte rusinoasa". I isus este descris ca "cel fara nume", "mincinosul",
"impostorul", "bastardul", "nebunul", vrajitorul", " idolatrul", " cinele", " copilul po ftei c arnale", fiul nelegitim a l
Mariei si-al unui soldat roman numit Panthera; Maria, zice Toledoth Jeshua, era sotia unui frizer care l-a dus pe Iisus
n Egipt unde a nvatat magia; iar bastarzii z ice D euteronomul 23:2 ca sunt exclusi d in congregatia lui D umnezeu.
Aceste scrieri sunt folosite ca manuale n scolile ebraice de azi. Conform acestei biografii talmudice Iisus Hristos n-a
fost crucificat de romani ci pus de sanhedrin timp de 40 de zile la stlpul infamiei, apoi batut cu pietre si spnzurat de
Passover. Dupa moarte zace n iad unde, z ice ace asta carte a T almudului, fierbe n noroi. ( Laible r eproduce textele
ebraice originale n cartea sa Jesus Christus im Talmud. El adauga ca adeptii Talmudului cad ntr-o furie nebuna fata
de crestini dar si-o ascund).
n s ec. 17 s-au e xpurgat pa sajele de scrise mai sus d in T almud pe ntru a -i as cunde car acterul, cac i Talmudul
ncepuse sa fie mai larg cunoscut si chiar denuntat de unii evrei. Aceste pasaje au fost nlocuite la porunca nteleptilor
Sionului pr intr-un cer c, la vederea car uia pr eceptorul pr opovaduia apoi e levilor pa sajele anti-crestine o ral, fara
documente, ca s a nu se poata dovedi (decretul Sinodului Iudaic din Polonia din 1631, citat de Drach n ebraica si n
traducere). Acum cnd guvernele asa-zise crestine ale tuturor tarilor au interzis pu blicului sa faca remarci cu pr ivire
la ur a anti-crestina d in Talmud, pa sajele expurgate n 1631 a u fost r eintegrate n editiile e braice ale T almudului.
Aceste pasaje clarifica ideile din Thora; astfel, Talmudul explica cine sunt "goimii" de care vorbeste Deuteronomul
32:21, trimitnd la Ezechiel 23:20, care explica c a e i sunt d in rndul dobitoacelor si copiii lor sunt pui de animale.
Legea T almudului interzice s a r estitui po sesiunile n e-evreilor, r ecomanda s a s e ar da car ti ( o i nventie t almudica),
recomanda vnatoarea de vrajitoare si prescrie rugaciunea zilnica: "Binecuvntat fii... pentru ca nu m-ai facut sa ma
nasc goim". Rabinul Levi arata ca sa ierti fara razbunare (Leviticus 19:18) nu se aplica la goimi. Evreii n-au voie sa
vnda goimilor proprietati nvecinate lor. Goimii nu sunt considerati martori n procese caci ei n-au cuvnt. Evreii nau voie s a de puna marturie mpotriva a ltor evrei n tribunalele go imilor. Adulterul cu ne-evreice nu e adu lter ca ci
"goimii n -au sotii legitime". G oimii n-au viata de apo i. P orunca d in T hora " sa iubesti pe D umnezeu" de vine n
Talmud "sa studiezi Scriptura si Misna si sa te asociezi cu cei alesi". Adica nu cu goimi. T imp de secole asta a f ost
educatia evreilor. O anecdota ar ata rezultatul: ntr-o noapte de iarna n 1952 un locatar l-a pr imit n cas a pe r abin,
nghetat bocna de frig, car e cnd s-a ma i ncalzit a po vestit cu m u n goim i-a o ferit o pereche de mnusi dar a fost
refuzat ca sa nu cumva sa i se permita unui goim sa faca o fapta placuta Domnului.
Cum au reactionat ev reii la T almud? E nciclopedia I udaica arata ca " Talmudul a facut d in T hora un cod
penal"; dar Thora este un cod penal; Enciclopedia vrea sa spuna ca Talmudul aplica codul penal. Astfel rabinii incita
la linsare si hotarasc fiecare clipa a vi etii evreului n cele mai mici amanunte n toate privintele: mncare, casatorie,
divort, drepturi as upra proprietatii, vnzari-cumparari, haine, t oaleta. L iteratura r abinica a crescut astfel g igantic cu
nesfrsite dezbateri nu despre ce e " bine" ci despre ce "zice legea". Ce zice legea despre uciderea puricilor de sabat?
Dupa u n r abin "legea z ice" ca-l po ti "strnge usor" pe pur ice, dupa a ltul, ca-i po ti t aia p icioarele. Dar un paduche,
zice "legea", poate fi omort de sabat. Ce "zice legea" despre cte fire albe poate avea o vaca rosie? Despre ce trebuie
sa-si pu na marele pr eot nti, camasa s au c hilotul? U nde trebuie l ovita n ti vi ctima sacrificata? C um sa f ie ucisi
apostatii? Trebuie strangulati, zic nteleptii Sionului, cu ncetul ca s a-si de schida gur a si p lumb topit trebuie sa li se
toarne pe g t. U n r abin p ios pr escrie s a li s e t ina limba victimelor cu clestele ca s a s e e vite s ufocarea nainte ca
plumbul topit sa le fi ars si sufletul odata cu trupul (cuvntul "pios" nu e folosit ironic ci se refera la zelul rabinului n
descoperirea ade varului " legii"). D r. K astein, er uditul s ionist, zi ce ca Talmudul " a mbracat ini ma e vreului c u o
spiritualitate r ece ca gh eata, da r tare ca otelul" si ca e i n u pot i nterpreta istoria s i u niversul "dect di n pu nctul de
vedere care-i plaseaza pe ei n centru". Astfel, globul pluteste n spatiu numai pentru a-i ntrona pe evrei pe un munte
de aur nconjurat de ne-evreii morti.
Cunostintele a utorului de spre T almud pr ovin din E nciclopedia I udaica, d in t raducerile ge rmane a le
Talmudului din Ierusalim (Zrich 1880) si ale celui babilonian (Leipzig 1889) si din cartile autorilor crescuti la scoala
Talmudului care s-au disociat de el ulterior: Laible, Drach, Graetz, Strack.
Despre T hora s e pr etindea ca I ehova i-a d ictat-o l ui Moise; T almudul se a firma c a e o pera s cribilor s i
rabinilor, a "nteleptilor", astfel ca cuvntul "nteleptilor" devine cuvntul lui Dumnezeu. n 1898 la al doilea Congres
Mondial S ionist de la Basel, D r. M andelstamm din Kiev arata ca "evreii r efuza cu hotarre s a se a simileze c u
celelalte nationalitati si s e m entin f ermi n s peranta l or istorica de a o btine stapnirea as upra ntregii lumi".
Instrumentul principal care a facilitat aceasta realizare a fost ghetoul.
21

n zilele noastre dezinformarea a facut masele sa creada ca ghetoul a fost un fel de lagar de concentrare n care
goimii care pe rsecuta i t ineau pe ev rei s i a bsolut f iecare e veniment a f ost di storsionat ca s a s e pr oduca i luzia
"persecutiei evreilor". Dar n persecutiile care au avut loc n secolul nostru evreii au suferit n proportia n care erau
reprezentati numeric n populatie, astfel ca procentajul de evrei care au suferit este foarte mic fata de procentajul de
ne-evrei car e au fost pe rsecutati; n majoritatea cazur ilor pe rsecutorii erau evreii, de e x. n U niunea S ovietica.
Ghetoul e ste cr eatia co nducatorilor ev reimii. P rimul ghe tou a a parut n B abilon, s i-al do ilea la I erusalim s ub
Nehemia, unde soldatii persani i-au construit lui Nehemia ziduri si i-au alungat pe toti ne-iudaicii din cetate. De aici
modelul g hetoului european, u nde locatarul er a complet co ntrolat, nconjurat s i c onstrns sub o teroare pe rpetua.
Ghetourile au fost c onstruite l a cer erea t almudistilor. D ezinformarea pr etinde ca cr estinii pe rsecutau evreii si-i
obligau sa t raiasca n ghettou; adevarul e c a r abinii cer eau evreilor s a t raiasca n ghetou. Tot asa se perpetueaza n
prezent minciuna de spre " antisemitismul" t uturor ce lor car e v or s a a fle ade varul. E vreii au trait n g hetou n
Alexandria antica, n Cordoba si n Cairo n Evul Mediu, la insistentele rabinilor. n 1084 evreii din Speyer au facut
petitie pr intului sa l e dea v oie s a-si c onstruiasca un g hetou; n 1412, a celasi lucru l-au petitionat n Portugalia.
Construirea g hetourilor la V erona s i M antua au fost s arbatori e vreiesti ce lebrate de P urim; c nd n R usia t arista le
dezintegrau ghetoul, e vreii se p lngeau de pe rsecutie. G hetoul a fost de sfiintat la R oma de Mussolini n anii 30 si
presa ev reisca s -a p lns t eribil de ace a " persecutie" fascista. C ine le de sfiinteaza ghe toul es te un fascist car e-i
persecuta - dar totusi existenta ghetoului este "dovada persecutiilor pe care le-au suferit evreii din partea crestinilor".
Enciclopedia Iudaica din 1903 zice ca "nu mai exista azi nici un adevarat ghetou nicaieri n lume". Rolul ghetoului a
fost pr eluat de s ionism, u n g hetou spiritual n care ev reii sunt co nstrnsi si supusi a celuiasi control t otal a l "maimarilor, nteleptilor" lor. Z ice r abinul E lmer B erger; " Multi vor s a f ie e vreii mai strns co ntrolati s i co nstrnsi d e
catre evrei si se plng ca s-a slabit controlul care se efectua asa de usor si absolut n ghetou". Sionismul, cu chemarea
sovina l a recucerirea i mperiului "promis l ui Moise" n Orientul M ijlociu, nu este dect ntruparea nregimentarii
evreilor ntr-un nou ghetou international. Guvernele si masele sunt duse de nas de sionisti si cei care se revolta, dintre
evrei chiar, sunt redusi la tacere. Sionistii duc mai departe "legea" levitilor cu adaugirile fariseilor si talmudistilor. Au
existat si ncercari de-ale evreilor de-a scapa din ghetoul fizic si spiritual: astfel zice Enciclopedia Iudaica din 1916 ca
"legea dr eptatii si ad evarului t rebuie sa do mneasca asupra t uturor oamenilor. fara deosebire de r asa s i cr ez". Asta a
fost n 1916; de atunci ncoace victoria sionismului a ntors "legea" la cea levitica (vezi cap. 3-4). Schimbarea a avut
loc n 1917.
Capitolul 16:

Dorul de Mesia

Evreii din ghetou erau supusi prin teroare, informatori, denuntatori, blesteme si excomunicari si prin pedeapsa
cu moartea; de la ei au copiat regimurile co muniste. Cautnd scapare unii evrei s-au revoltat si au fugit din ghetou;
altii s i-au pus nadejdea n "mesia". n ghetou evreii nu aveau voie sa faca nimic altceva dect sa strnga bani de la
goimi prin camatarie si comert (Dr. Kastein zice: "nu aveau dect exact atta libertate ct sa aiba activitati economice
cu cei din jurul lor"). Un evreu convertit la crestinism si apoi din nou la Talmud, Uriel da Costa din Portugalia, s-a
revoltat di n nou mpotriva T almudului s i l-a at acat ntr-o car te ad resata ev reilor d in V enetia pu blicata n 1616 la
Hamburg. E l i at aca pe " fariseii" c are, z ice e l, au creat T almudul. Rabinul L eo M odena d in Venetia imediat l-a
blestemat si excomunicat, dar dupa moartea lui s-au gasit scrieri din care se vedea ca s i rabinul era de parerea lui da
Costa dar i er a t eama s i-a ur lat cu lupii - exact ca multi n regimurile c omuniste s i neo- (post-) comuniste act uale,
care de teama i persecuta pe cei ale caror vederi le mpartasesc. Da Costa a co ntinuat sa atace Talmudul n 1624 cu
alta scriere; rabinii din Amsterdam (unde locuia acum) l-au denuntat autoritatilor goimilor, pe motiv ca ataca Vechiul
Testament si cartea lui a fost arsa de autoritatile "crestine" ale goimilor, care au mplinit legea Talmudului mpotriva
acestui evreu. Aceasta aservire a aut oritatilor ne-evreiesti fata de dictatele sioniste ale sectei conducatoare reapare n
istorie de la Babilonul antic pna si mai ales, n zilele noastre. Da Costa a fost persecutat pna n-a mai putut ndura si
s-a sinucis n 1640.
Citind istoria c ontrolului t almudic a utorul e ste c uprins de spaima. "Blestemul" r abinilor nsemna s entinta de
moarte. Enciclopedia Iudaica arata ca "multi cred n puterea fizica efectiva a blestemului... chiar nemeritat... uneori
nteleptii blestema nu din gura c i d in ochi. D upa blestemul din ochi ( privire mnioasa a tintita) e fectul imediat este
ruina sau moartea". De aici "deochiatul", care este o pedeapsa sub Talmud si azi: vezi procesul lui Alger Hiss, ai carui
avocati au aplicat-o lui Whittaker C hambers s i l-au mpins la sinucidere ( a s capat cu viata pr intr-o sa nsa). Mo ses
Maimonides a scris la Cordoba n 1135 c a "nu trebuie sa nseli pe nimeni... Iudeii si ne-iudeii trebuie tratati la fel...
Daca uni i cr ed ca e bine sa-i ns eli pe n e-evrei s e ns eala". Talmudistii l -au denuntat i nchizitiei ca " un er etic a l
evreilor" si cartile lui au fost arse la Paris si la Montpellier; pe mormntul lui scrie "evreu excomunicat". Si inchizitia
22

era sub ordinele sectei dominante talmudiste, ca s i alte guverne. Dezinformarea face masele sa creada ca inchizitia a
persecutat evreii. Dr. Kastein zice: "a persecutat eretici si oameni de alta credinta" si apoi mai ncolo zice "adica mai
ales evrei". Asa s -a n ascut l egenda ca inchizitia a pe rsecutat ev reii, la fel c a legenda ca H itler n s ecolul nostru a
persecutat evreii, cnd el si-a persecutat toti adversarii po litici: nti s-a z is "si-a persecutat adversarii po litici"; apo i
"si-a pe rsecutat a dversarii po litici, u nii fiind e vrei"; a poi " si-a persecutat adversarii po litici si e vreii"; acu m se z ice
"Hitler a persecutat numai evreii". I nchizitia u neori ardea T almudul ( n loc s a-l pu blice, cu m ar fi t rebuit s a faca),
alteori ardea scrierile anti-talmudice la cererea talmudistilor. n 1240 Talmudul a fost criticat de un evreu convertit,
Nicholas Donin, la Paris si nu s-a facut nimic; n 1232 cartea anti-talmudica a lui Maimonides a fost arsa public. Alt
critic a l T almudului, Baruch S pinoza, a fost bl estemat s i a lungat de r abinii d in Amsterdam; viata l ui a fost " n
pericol", z ice o en ciclopedie; a murit r uinat la 44 de ani nu se stie cu m. D oua s ute de ani mai trziu Moses
Mendelsohn a zis ca evreii pot ramne evrei din punct de vedere religios si daca traiesc ca buni vecini cu ceilalti si a
tradus Thora n nemteste pentru copiii lui, el fiind crescut n studiul Talmudului. Rabinii au interzis traducerea lui siau ars-o public la Berlin. De cte ori unii dintre evrei s-au ridicat mpotriva tiraniei talmudice au fost nfrnti, pentru
ca aut oritatile go imilor au colaborat cu talmudistii s i s ionistii fanatici s i pe ntru ca masele de e vrei s unt ca t oate
celelalte m ase, s e u ita do ar n farfurie s i sunt conduse ca t urmele. Asa a fost la r evolutia franceza, la cea r osie n
Rusia, la cea socialista sub Hitler. n 1933 Bernard Brown credea ca evreii nu mai sunt strict dominati de sionisti; n
1946 rabinul Elmer Berrger la fel; amndoi s-au bucurat prea devreme.
Revolta mocnita mpotriva strictetii Talmudului era uneori neutralizata cnd conducerea simtea tensiune prea
mare. n anii 900 era voie sa se dezbata dogma (zice Dr. Kastein). n realitate se permitea nu dezbaterea dogmei, c i
doar ni ste e xercitii de d ialectica u nde studentii dovedeau ca do ua a firmatii co ntrare er au ambele ade varate dupa
"lege". Aceasta practica seculara i uimeste pe goimi, care vad cum sionistii i pot ataca cu furie pe altii pentru ceea ce
fac ei nsisi zicnd ca fac bine. Astfel e drept sa interzici casatoria evreilor cu ne-evrei, dar e "persecutie" sa interzici
casatoria n e-evreilor cu e vrei; e dr ept s a masacrezi c ivili ar abi, da r e " persecutie" c nd arabii ncearca s a se ape re
mpotriva celor car e-i masacreaza. A ceste de zbateri d ialectice d adeau evreilor iluzia ca pa rticipa la pr opria lor
guvernare, asa cum masele si nchipuie ca-si aleg presedintii atunci cnd voteaza unicul candidat ntr-un stat totalitar,
sau pe un ul d intre ce i do i ca ndidati identici n S tatele U nite. A lteori r evolta lua forma venirii u nui mesia. A sa au
aparut ca m esia Abu Isa d in I spahan n sec. 7, Z onarias d in Siria n sec. 8, Saadya ben Joseph in sec. 10, Sabbatai
Zevi n 1665, care a fost urmat de comunitatea din Smirna. Sabbatai Zevi a facut gresala sa declare ca anul 1666 este
anul "ntoarcerii n t ara fagaduintei" si n 1666 a s capat do ar de venind musulman sub pr otectia s ultanului d in
Constantinopol, unde si-a sfrsit zilele n confort ca orice bun sionist din New York. Un mic numar din urmasii celor
ce-au crezut n e l mai t raiesc s i az i s i-l asteapta sa s e r entoarca s a-i c onduca. A zi s ionismul r aspunde a spiratiilor
mesianice ale celor care, "alesi" de Iehova, se pregatesc de secole pentru "misiunea" lor.
Capitolul 17:

Misiunea de distrugere

Autorul a s tudiat timp de ani de zile sute de volume si a ga sit ca cea mai buna definitie este data de eruditul
ebraic Dr. Maurice Samuel care zice: "Noi evreii, noi distrugatorii, vom fi totdeauna cei care distrug... nimic pe lume
nu pot goimii sa faca care sa ne satisfaca cerintele si vrerile". Le prima vedere pare o afirmatie nevropata; n realitate
este un caz de sinceritate dureroasa. Un evreu nascut ca atare nu se poate sustrage "legii" ramnnd un bun evreu. De
aceea evreii au fost fortati sa fie distrugatori si actiunea lor distrugatoare culmineaza n zilele noastre. Aceasta nu este
parerea aut orului c i parerea r abinilor s i t almudistilor pe care i-a c itit si s tudiat: d istrugerea c elorlalti e ste c onditia
impusa de Iehova existentei "poporului ales" care tinde spre un final unde toate popoarele vor fi distruse si subjugate.
Cuvntul este nsa n mod expres "distrugere" si nu "subjugare" sau "nfrngere" sau altceva; vezi Vechiul Testament,
Iesirea, Deuteronomul, Numerii, u nde Iehova foloseste ce l mai frecvent exact acest cu vnt n po runcile lui. U neori
"poporul a les" t rebuie sa d istruga neamurile ce lelalte la po runca lui I ehova; a lteori I ehova l r asplateste distrugnd
celelalte neamuri din calea poporului ales. Distrugerea trebuie sa fie totala si mila e o crima, pedepsita de Iehova, care
l-a detronat pe Saul fiindca n-a d istrus total si l-a nlocuit c u David - stramosul viitorului Mesia. C te vreme la a ltii
distrugerea es te un incident a l cuc eririi, la "poporul a les" d istrugerea es te s copul n sine. D espre asta vorbeste D r.
Maurice S amuel. Aceasta ch emare s a fie d istrugatori a adus multe suferinte po poarelor car e au acceptat s a fie
dominate de interese t almudiste-sioniste si n u le-a adus fericire ade varata t uturor ev reilor, pur tatorii a cestei tr iste
misiuni.
Cnd au scris legendele din Iesirea, scribii Torei au introdus motivul unei forme prin care se distrug natiunile
gazda: " n razboi e i se vor a lia cu dusmanii nostri" ( 1:10). Povestea cu sclavia eg ipteana u nde apa re acest motiv e
doar o poveste, dar n i storia B abilonului f aptul ca evreii din Babilon s -au aliat c u invazia persana inamica si au
23

facilitat distrugerea Babilonului este fapt istoric (justificat n legenda din Vechiul Testament, mpodobita cu un rege
babilonian i nexistent, ca pe depsirea babilonienilor de cat re I ehova pe ntru ca au fost instrumentul lui n pedepsirea
iudaicilor neascultatori). A poi misiunea de d istrugere s -a e xercitat as upra r egelui persan, e liberatorul iudaicilor.
Acesta, n umit n legenda E sterei " Ahasverus", a re un s fetnic, A man, car e-i at rage at entia c a e vreii car e locuiesc
printre persi nu recunosc legile r egatului c i se t in separati s i au legi pr oprii, periclitnd securitatea r egatului; r egele
imaginar Ahasverus po runceste o " distrugere" a t uturor ev reilor d in regat de t ipul ce lor po runcite de I ehova ( caci
scribii nu stiau sa scrie n alt stil), dar regina legendara Estera l-a nvatat pe rege ce sa faca si acesta l-a spnzurat pe
Aman mpreuna cu toti f iii lu i s i i -a da t mna libera u nchiului E sterei s a m asacreze pe ce ilalti l ocuitori n e-evrei.
Evreii au masacrat, zice scriptura, 75.000 de victime s i de at unci ncoace sarbatoresc cu mare bucurie n fiecare a n
aniversarea acestui masacru (Estera 9:16-17). Ahasverus, Estera, unchiul ei Mardoheu, Aman, sunt cu totii imaginari,
desi u nii co mentatori s ionisti ncearca sa-l identifice pe Ahasverus cu Xerxes, t atal lui Artaxerxes, car e a t rimis
armata persana sa-l instaureze pe Nehemia n Ierusalim dupa c e s i-a vazut 75. 000 de persi masacrati d e e vrei. Dar
desi es te pur a inventie, ceea ce e u imitor n po vestea lui Ahasverus este ca fapta lui Ahasverus, de a -si da pr ada
proprii supusi pe ntru a fi masacrati s i d istrusi d e forte in amice t almudiste, s e r epeta a zi z ilnic si e ste po litica d e
capetenie a guvernelor acum cnd "legea" Talmudului a devenit lege pentru toti. "Caci mare spaima aveau de evrei",
zice Estera 8:17.
Belsatar s i D aniil, Ahasverus si M ardoheu sunt pe rsonaje fictive, da r fictiunile s i inventiile car e de scriu
distrugeri sngeroase de victime nevinovate au devenit realitate n zilele noastre cnd dupa masacrul tarului, a sotiei
si-a co piilor lui, u nul d intre ca lai a s cris versul di n D aniil p e pe rete cu sngele victimelor s i c nd spnzurarea
functionarilor germani s-a facut dupa cum scrie n Estera 7:6,10; 9:13-14.
Repetam nca odata ca de scriind faptele "evreilor" folosim acest termen numai pentru grupul agresiv, plin de
ura si distrugator si ca n evreime a existat ntotdeauna si un curent care s-a mpotrivit acestor ticalosii iudaice; astfel,
n timp ce r abinul d in Chicago S olomon B . F reehof co nsidera ca car tea E sterei co ntine es enta iudaismului car e
trebuie respectata, Bernard Brown, tot evreu din Chicago, a z is ca Purimul ar trebui sa nu se mai celebreze, fiind o
farsa a u nor sarbatori pe care chiar profetii evrei le-au gasit dezgustatoare - asta n 1933. Spnzurarea functionarilor
germani nsa a av ut loc tot de Purim, orice-au zis el si altii ca e l. De Purim se sarbatoreste modalitatea de-a triumfa
din t otdeauna: folosirea u nui gu vern de go imi pe ntru masacrarea go imilor co nform r azbunarii lui I ehova.
Citind si studiind sursele t almudice si s ioniste, aut orul a o bservat ca istoria po poarelor es te pr ezentata n scolile
talmudice ca o serie de abateri ale "poporului ales" de la "lege", pentru care Iehova i mprastie prin lume printre alte
popoare, ceea ce n sine constituie o "persecutie" indiferent ct de bine o duc evreii acolo. Pentru aceasta "persecutie"
Iehova apo i d istruge ce lelalte po poare s i da vi ctoria " poporului a les" car e de -acum s -a pocait. D upa distrugerea
imperiului babilonian si-a celui persan a venit rndul egiptenilor, care gazduiau cea mai mare comunitate evreiasca n
Alexandria, unde, zice Dr. Kastein, "evreii au gasit azil" si "traiau ntr-o comunitate strns unita... separati de ceilalti
cu temple proprii... egiptenii simteau dispretul evreilor". Apoi zice ca e vreii "n mod natural" au ajutat invadatorilor
persani care distrugeau Egiptul, unde evreii gasisera "azil". Dupa egipteni a venit rndul grecilor. n 332 .Hr. grecii
au cucerit P ersia s i au nceput s a guv erneze E giptul. A lexandria a de venit o metropola gr eceasca. M ulti e vrei d in
numeroasa comunitate din Alexandria ar fi vrut sa traiasca n pace cu ceilalti oameni dar n-au avut voie: Dr. Kastein
scrie t riumfator n istoria sa ca "evreii din Alexandria au realizat de zintegrarea c ivilizatiei e lenice". Asa a u
dezintegrat B abilonia, P ersia, E giptul, G recia - pna la er a noastra. I storia o menirii dupa nvatatura T almudului nu
este dect istoria razbunarii lui Iehova din paragraful de mai sus.
A ur mat R oma, unde C icero avea pa rerea exprimata de Dr. Kastein dupa 20 de s ecole s i s e t emea de evrei
(vezi pr ocesul lui Flaccus, u nde zice ca stie ca e vreii s unt u nitari, c a l po t r uina s i po vatuia pr udenta). L a fel z ic
Fuscus, O vidiu si Persius si S eneca. Civilizatia occidentala a cr escut pe mostenirea artistica a G reciei si mostenirea
juridica a R omei, unde pentru prima data s-a promulgat dreptul fiecarui o m la proces public si echitabil n fata unei
curti de lege. Dr. Kastein gaseste nsa ca pentru iudei Roma "de la nceput n-a nsemnat dect forta bruta si stupida,
neintelectuala". Timp de 300 de ani Roma antica a persecutat crestinii. Dupa convertirea lui Constantin n 320 evreii
n-au mai avut vo ie sa-si c ircumcida sclavii, sa ia sclavi dintre crestini si sa aiba casatorii mixte; desi "legea" iudaica
interzice exact aceste lucruri, adica sa fie circumcisi neevreii si interzice casatoriile mixte, Dr. Kastein zice ca atunci
cnd r omanii au zis a sa, a fost o " persecutie s ngeroasa"; cnd evreii zic a sa, nu e pe rsecutie ci e dr eptul lor.
n a nul 395 P alestina a de venit p arte din Bizant s i sub gu vern crestin e vreilor nu li s-a mai interzis sa locuiasca n
Ierusalim. B izantul i-a favorizat pe e vrei. T otusi c nd pe rsanii a u invadat B izantul, e vreii "s-au alaturat m asiv
armatelor pe rsane" si apo i au pa rticipat la " un masacru gigantic a l populatiei cr estine", z ice D r. Kastein, " cu furia
unor o ameni c are de 300 de a ni as teapta s a s e razbune p entru opresiune". C are o presiune? D r. K astein ar ata ca
interzicerea de a lua sclavi d intre cr estini a fost aceas ta " mare o presiune s eculara". O data masacrul cr estinilor
nfaptuit, dragostea evreilor pentru persani s-a terminat si dupa 14 ani evreii, zice Dr. Kastein, "erau foarte doritori sa
negocieze cu mparatul bizantin Heraclius" si sa-l ajute sa recucereasca Ierusalimul.
24

Apoi a venit islamismul lui Mahomed, c are s tia ca " cei mai violenti o ameni... s unt e vreii s i pa gnii" ( vezi
Coranul), dar islamul n-a fost dusman evreimii; zice Dr. Kastein: "le-a dat absoluta libertate economica si autonomie
administrativa " n S pania, po arta de i ntrare a i slamului n E uropa. A colo r egele vi zigot E uric a vazut f oarte bi ne
pericolul pe care l-au vazut Cicero si altii naintea lui si l-a definit n anul 680, la al 12 Conciliu de la Toledo. Regatul
lui a fost distrus si islamul a luat stapnire n Spania n 712. Graetz (si Dr. Kastein, de altfel) de scrie cum evreii din
interiorul r egatului vizigot s -au aliat inv adatorilor in amici is lamici. Cum n orasele cucerite a rabii victoriosi n u-si
puteau permite s a lase t rupe n umeroase, e i da deau aceste o rase pe mna e vreilor, car e as tfel au pus s tapnire pe
Cordova, Granada, Malaga. Graetz descrie cum Tarik invadatorul a aparut sub zidurile Toledo-ului, care avea doar o
garnizoana mica; n timp ce crestinii s-au adunat n biserica sa se roage, evreii au deschis invadatorilor portile cetatii
si i-au primit cu aclamatii de bucurie, razbunndu-se astfel pentru "persecutiile" suferite... Tarik a dat si capitala pe
mna evreilor... C nd Musa I bn N ossair, gu vernatorul Africii, a adus o noua ar mata n Spania si-a mai cu cerit a lte
orase, l e-a da t pe mna e vreilor". D in nou razboiul ntre do ua n atiuni de vine t eatrul " razbunarii" e vreilor pe ntru
"persecutiile" suferite, "persecutii" care constau, dupa cum arata Graetz, din faptul ca nu aveau voie sa-i t ransforme
pe cr estini n sclavi ( zice G raetz: " cea mai cr uda pe rsecutie a fost r estrictia cu privire la luarea cr estinilor dr ept
sclavi"). Din nou, ca s i n Persia si Babilon, evreii au tradat tara gazda si s-au aliat cu invadatorii n distrugerea tarii
care i-a primit cu bratele deschise; iar invadatorii au dat tara cucerita pe mna lor. Generalii califului n-au dat atentie
avertismentului din Coran, cum nici azi politicienii si guvernantii din vest nici nu se uita la Noul Testament. Arabii la
rndul lor au gustat "razbunarea lui Iehova" desi au daruit evreilor suprematia asupra crestinilor subjugati. Abu Ishak
din Elvira avertizeaza califul din Cordova, aratnd luxul si aroganta evreilor, saracia progresiva a celorlalti, tradarea
evreilor; califul n u l-a as cultat s i-a continuat s a se lase manipulat de t almudistii centrului T almudic d in Cordova.
Califatul a dur at n S pania 800 de a ni, dupa c are e vreii i-au a jutat pe s panioli s a-i izgoneasca pe ar abi.
Poporul de-acum nvatase sa-i cu noasca s i nu credea ca co nvertirea e vreilor la cr estinism ( cnd erau convertiti) er a
sincera. Dr. Kastein si el arata ca evreii convertiti conspirau n secret si se bucurau de dispensa de la talmudisti pentru
a face p e co nvertitii. T otusi r egii spanioli i faceau pe acesti falsi co nvertiti ministrii lor de finante, ca de e x. I saac
Abrabanel. Dr. Kastein arata ca evreii de sub stapnirea araba au dat bani cu mprumut spaniolilor din nordul liber ca
sa-i ajute sa alunge pe arabii ai caror emisari si oameni de ncredere erau. Dupa expulzarea arabilor, cele 800 de ani
de mpilare e vreiasca au determinat ex pulzarea evreilor d in S pania n 1492 si d in Portugalia n 1496. D e aceea
istoricii sionisti urasc azi Spania asa de mult, unde, zic ei, n-au terminat masacrul promis lor de Iehova. De aceea au
initiat rasturnarea m onarhiei s paniole s i razboiul c ivil din 1930: z ice m arele s ionist american, j udecator n Curtea
Suprema a Statelor Unite, Brandeis, catre rabinul Stephen Wise n 1933: "Sa fie si soarta Germaniei cum a fost soarta
Spaniei!"
Desi c nd t almudistii de tineau finantele s i destinele s paniolilor t recusera 15 secole de c ivilizatie cr estina,
evenimentele au avut loc dupa cu m pr escrie " legea" d in Vechiul T estament. E vreii au t rebuit, s ub co nducerea
talmudistilor, s a " distruga" po poarele ga zda, car e, i ndiferent cu m s e lasau dominate s i jumulite de ev rei, er au
"persecutoare" pentru ca Iehova i-a mprastiat pe evrei printre ele. Tot acest rastimp dintre evrei s-au ridicat unii care
au protestat mpotriva misiunii de a distruge si masacra ntr-una; de fiecare data stapnii talmudici le-au astupat gura
si evreii au trebuit sa continue misiunea lor care nici pe ei nu-i face fericiti. n acest moment Spania i-a expulzat, i-a
mprastiat prin lume si evreii s-ar fi putut asimila cu ceilalti oameni; ar fi putut scapa de misiunea lor ucigatoare; daca
nu s-ar fi ivit o rasa de oameni care n-au nimic de-a face cu Iuda sau cu Israel, care n-au picatura de snge semit n
vine, ai caror stramosi n-au fost niciodata nici macar prin jurul Palestinei, o rasa mongoloida turca, hazarii din Asia,
care au preluat programul politic de masacrare, nrobire, stapnire si jaf al celorlalte popoare sub pretextul ca Iehova
le-ar fi promis stramosilor pe care ei nu i-au avut dreptul de a face aceste lucruri.
nca d e la caderea r egatului vizigot din Spania d e la 711, o pt secole nainte de-a fi mprastiati pr in E uropa,
evreii din Spania nu mai aveau snge iudaic si nici ei nu mai aveau pretentia ca se trag din tribul lui Iuda. Graetz zice:
"primele as ezari ale evreilor n frumoasa H esperia (Spania) s unt nvaluite n mare obscuritate"; "avnd pretentii de
neam vechi", s i-au bazat pr etentiile pe a firmatia ca " regele N abucodonosor i -a t ransportat n S pania dupa ce le-a
distrus templul din Babilon". Ideea suprematiei si a jefuirii bogatiilor a ltora atragea mu lte t riburi pr imitive d in multe
locuri si arabii care oricum sunt circumcisi se puteau declara iudaici fara ca cineva sa observe vreo diferenta. Rabinii
din nordul Africii si din desert si mareau bucuros congregatia daca puteau, departe fiind de centru. Cnd romanii au
nceput sa-i persecute pe "pagni," evreii n-au fost persecutati s i astfel multi care credeau n Baal, Isis si Adonis au
devenit uneori crestini, alteori iudaici. Legile stricte de segregare rasiala a levitilor erau de multe ori calcate n regiuni
mai ndepartate. D eja la intrarea n S pania e vreii n u erau de r asa pur a. D ar n ce i 800 de a ni de sedere n S pania
centrul t almudic d in Cordoba a co ntrolat s egregarea s i a stfel s -a format tipul de e vreu sefardit. L a ex pulzarea d in
Spania c entrul t almudic s -a mutat n P olonia. E nciclopedia I udaica zice: " evreii s efardici sunt d escendentii ce lor
expulzati din Spania si Portugalia care s-au asezat n sudul Frantei, Italia, Africa de Nord, Asia Mica, Olanda, Anglia,
America de Nord si de Sud, Germania, Danemarca, Austria si Ungaria". Polonia nu e mentionata; n t imp ce evreii
25

sefardici s -au mprastiat pr in vest s i s -au mutat mai n spre v est n m ajoritatea l or, centrul talmudic s -a mutat n
rasarit. Enciclopedia iudaica arata ca evreii sefardici se considerau mai nobili dect ceilalti, desi aveau bune raporturi
cu ei; ca nu erau telali sau camatari s i nu se a mestecau cu clasele de jos s i "rareori se ca satoreau cu ele... n era
moderna si-au pierdut influenta pe care au avut-o de secole asupra celorlalti evrei". Deci sefarditii se tineau deoparte,
nu s-au dus n Polonia si si-au pierdut influenta. Mai mult, statisticile din cartile eruditilor iudaici care indica numarul
de ev rei co ntin c ifre e xtraordinar de fluctuante, i ndicnd la intervale mici u n numar foarte m ic s i apo i imediat un
numar foarte mare, care nu poate fi nicicum explicat prin crestere biologica normala.
Cnd s-a mutat c entrul t almudic d in Cordoba n Polonia s -a s chimbat s i car acterul r asial al e vreilor. E vreii
care dus esera s teagul lui I uda d in antichitate d intr-o data au devenit neimportanti, au fot mpinsi la margine, s i-au
nceput sa scada numeric. T almudul s-a pr egatit pentru a do ua co nfruntare cu civilizatia eur opeana folosind fortele
tribului a siatic a l hazarilor, de spre care po vestesc chiar istoricii sionisti si e braistii e vrei. n jurul a nului 600 regatul
hazarilor se ntindea ntre Marea Neagra si Marea Caspica, fiind o populatie de triburi turco-mongolice al caror hagan
"s-a convertit l a i udaism mpreuna cu dregatorii l ui s i un m are n umar din s upusii l ui, probabil n 679 A D"
(Enciclopedia I udaica). Corespondenta d intre Abd el Rahman, sultanul Cordobei si r egele I osif a l hazarilor de pr in
anul 960 AD (Enciclopedia Iudaica zice ca este autentica) contine pentru prima data descrierea acestor "evrei" hazari
prin cuvntul "ashkenazi", care nseamna "evreu din rasarit" si indica asociatii cu slavii. Singurul lucru pe care-l a u
acesti t urco-mongoli as hkenazi co mun cu sefarditii este iudaismul, a dica pr ogramul po litic. C ontrolul c entral
talmudic a devenit mai lax n vest dar era de fier n ghetourile din est. Evreii si-au pierdut trasaturile semite si au mai
degraba trasaturile mongole ale hazarilor. Nici un goim nu va afla vreodata de ce t almudistii din Cordoba au permis
influxul acesta masiv de neo-iudaici hazari. Oare au prevazut ca vor avea nevoie de noi armate? In orice caz cnd le-a
fost risipita armata din Spania, cea sefardita, au avut imediat la ndemna armata ashkenazi care sa continue misiunea
de distrugere data lor de Iehova.
Hazarii fusesera nca de la nceput ostili rusilor care veneau din nord si-n cele d in urma i-au supus. Cnd au
fost t otal c onvertiti la t almud si s -a pr abusit r egatul lor ( prin a nul 1000 ) hazarii au de venit s upusii c onducatorilor
talmudici care dirijau rezistenta anti-ruseasca ca o lupta mpotriva crestinismului. S-au concentrat n special n Kiev
(orasul "sfnt" al rusilor crestini), apoi n Ucraina, Polonia si Lituania. Au devenit centrele revolutiei anti-ruse care a
devenit ulterior "revolutia mondiala", noul instrument al lui Iehova de distrugere a crestinilor si a popoarelor. Timp
de s ecole ace sti nepoti a i t riburilor mongole s albatice d in Asia fara p icatura de s nge iudaic n vine au "respectat
legea lui Iehova" cu strictete pentru ca I ehova sa-i "duca napoi" n pa mntul " fagaduit lui Moise s i stramosilor lor"
de car e stramosii lor nici nu auzisera vreodata, de unde apo i sa stapneasca lumea co nform pr omisiunii lui I ehova.
Cnd politicienii occidentului se straduiau cu trup si suflet sa-i ajute sa se "ntoarca" n "patria stramosilor lor", ei nauzisera de hazari. Arabii nsa i cunosteau si-au ncercat degeaba sa arate adevarul la Conferinta de pace din 1919 si
la Natiunile Unite n 1947.
n cei 450 de ani de la mutarea talmudismului n Polonia la hazari "centrul talmudic vizibil al lumii" (zice Dr.
Kastein) a ncetat sa existe si ideea razbunarii si distrugerii lui Iehova a devenit cunoscuta sub numele de "revolutie".
Au fost trei astfel de mari revolutii: a lui Cromwell n Anglia, revolutia franceza si cea bolsevica; una mai ucigatoare
si mai de zastruoasa de ct cea lalta, fiecare fiica ce leilalte, t oate de rivate d in "legea" scrisa n T hora-Talmud.
Distrugerea n fiecare caz a fost ndreptata mpo triva gu vernului legitim, a natiunii si a crestinismului, caci singurul
guvern legitim dup a " lege" es te a l lui I ehova, s ingura natiune legitima es te po porul a les d e I ehova s i volumele
suplimentare a le T almudului explica c a t ocmai c restinismul a po runcit I ehova anume s a fie d istrus. R evolutia e ra
ndreptata mpot riva " regelui si-a clerului" c a simboluri a le "opresiunii ma selor"; acum n u mai avem ni ci regi ni ci
cler dar r evolutia co ntinua, cu distrugerea natiunii ( uciderea r egelui e ste act ul s imbolic a l d istrugerii natiunii) s i c u
distrugerea religiei (cu actul simbolic al darmarii bisericilor ). Sursa uciderii regelui si darmarii bisericilor ca act e
rituale de distrugere a natiunilor prescrise de Iehova, autorul n-a gasit-o dect n Vechiul Testament - Thora - Talmud
unde M oise i s pune tribului lu i Iuda: " Domnul D umnezeul tau i-a da t [ pe locuitorii P alestinei] n mna t a ca s a-i
distrugi cu desavrsire. Sa nu nchei pace cu ei si sa nu le arati mila... ci sa le distrugi altarele" (Deuteronomul 7:2, 5);
"caci D omnul D umnezeul t au te-a adus n t ara ca re i-a f agaduit-o pa rintilor t ai Abraham, I saac s i I acob; si t i-a dat
orase mari si frumoase pe care nu tu le-ai construit; case pline de averi pe care nu tu le-ai adunat; fntni pe care nu tu
le-ai sapat; vii si livezi pe care nu tu le-ai plantat... sa ucizi pe toti cei pe care Domnul Dumnezeul tau i-a dat n mna
ta (6;10-11; 7:16). Domnul Dumnezeul tau i va da pe mna ta si-i va lo vi de-i va distruge complet; si el va da pe regii
lor n mna ta si tu ai sa-i distrugi cu numele lor de pe fata pamntului... Si ai sa le arzi n foc imaginile religioase"
(7:23-25). Cnd centrul guvernului talmudic s-a a scuns privirii dupa ce s -a mutat n snul u nui t rib barbar mongol
asiatic, acea sta do ctrina po litica si-a nceput marsul t riumfator n Europa. Autorul n-a put ut descoperi n studiul d e
fata da ca r evolutia lui Cromwell sau revolutia franceza au avut co nducatori e vrei t almudici. R ezultatele a mbelor
revolutii a fost un triumf al gu vernului talmudic (ntoarcerea evreilor n Anglia, emanciparea evreilor n Franta), dar
studiul lu i nu -i ar ata ca gu vernul t almudic ar fi po rnit r evolutiile. D ar c ea de -a t reia, r evolutia bolsevica, a fost
26

promovata, organizata si condusa direct de evreii crescuti n scoala talmudului si condusa n toate amanuntele dup a
preceptele talmudului. Totodata cuvntul "revolutie" si-a capatatul ntelesul talmudic de distrugere fara sfrsit pentru
mplinirea "legii". La nceput n Europa "revolutie" a nsemnat o rascoala care are loc ntr-un anumit loc cauzata de
anumite conditii locale la u n moment da t; da r r evolutia bolsevica a ar atat ca ea es te o " revolutie mondiala" si o
"revolutie permanenta", o activitate permanenta organizata pe plan mondial de o centrala internationala care tinde la
distrugere uni versala indiferent de c onditiile locale. S copul nu este mbunatatirea co nditiilor locale, ci d istrugerea
guvernului legitim, d istrugerea n atiunilor s i-a r eligiei, pe ntru instaurarea guv ernului suprem a l s ectei do minante a
rasei do minante, dupa cum pr omite T hora. C romwell n-a fost dect o marioneta, ca s i r egele C irus. Orice co pil de
scoala d in Anglia nvata ca C romwell a fost unul car e l-a de capitat pe r ege s i a adus evreii napoi n Anglia. Daca
adaugi la aceste fapte baia de snge s i masacrul preotilor co ndus de Cromwell la Drogheda, ce e C romwell a ltceva
dect unealta lui I ehova d in Deuteronomul? Cromwell este u nul d intre pr imii care-si ascund ur a fata de cr estinism
zicndu-si " crestini dup a V echiul T estament". E l a interzis s arbatoarea C raciunului, a ars bi sericile cr estine si-a
asasinat membrii clerului crestin. A cochetat un timp cu ideea de-a fi mesia evreilor. Detinea put erea cnd Sabbatai
Zevi s e pr oclamase mesia, cu un succes car e-i nspaimntase pe c ei d in guvernul t almudic de asa natura nct
talmudistii din Amsterdam s-au gndit la un contra-mesia si-au trimis de graba emisari n Anglia, ca sa verifice daca
nu-l puteau cumva declara pe Cromwell ca se trage din regele David. Cromwell ar fi fost un mesia pe placul lor cnd
ei ar fi avut nevoie de el, caci ideologia lui de distrugere totala si masacru general era corecta. (Mesia talmudica poate
fi o ricine; n 1939, un r abin d in G ermania pr opovaduia c a H itler e ste mesia e vreilor s i u n e vreu ngrijorat c are-l
cunostea pe aut orul car tii l-a ntrebat pe aut orul car tii n 1933 ce pa rere ar e de spre aceas ta pr edica a r abinului).
Cromwell n-a putut fi dovedit ca se trage din David, desi soldatii lui erau dispusi sa verse cu Biblia n mna orict de
mult snge cerea Iehova si vroiau sa aiba un consiliu ca si sanhedrinul iudaic, din 70 de ntelepti (Cromwell personal
i cam dispretuia pe acesti fanatici iehoviti dar ca un bun politician pragmatic, ca cei de azi, a dat "libertate religioasa
deplina" acestor fanatici n timp ce masacra preotii si monahii crestini n Anglia). Adevaratul lui tel era sa obtina bani
de la evreii bogati din Amsterdam, care, dupa cum prescrie Vechiul Testament, erau bancherii Europei (s-ar parea ca
ntreaga istorie a E uropei a de pins de pr eceptul c amatariei pr escris n Deuteronomul 15: 6: "Sa da i c u mprumut la
multe na tiuni da r s a nu iei c u mprumut de l a ni meni si astfel nimeni nu t e v a s tapni"). E vreii d in A msterdam
detineau t ot comertul d in Spania, Portugalia si Levant s i controlau cursul aurului. Rabinul Manasseh ben Israel din
Amsterdam a venit la Londra si-a perfectat tranzactia cu Cromwell, exact asa cum Dr. Chaim Weizmann a perfectat-o
n zilele noastre cu guvernul britanic si american: a cerut "sa fie readmisi evreii" si n aceeasi propozitie a amintit de
razbunarea s ngeroasa a l ui I ehova mpotriva ce lor car e s e mpotrivesc s i de r asplata car e-l as teapta pe ce l car e s e
supune, exact ca n alegerile prezidentiale americane, unde se promite ca va fi ales candidatul care sustine Israelul cu
banii s i a rmamentul gu vernului american. C eea ce de fapt cer ea M anasseh ben I srael er a s upunerea la do minatia
sionista, caci evreii nu parasisera niciodata Anglia si n-aveau cum "sa fie admisi" aco lo unde erau deja. Expulzarea
lor avusese loc doar pe hrtie si acum se cerea doar formalitatea anularii acelei hrtii. Desi Cromwell era n tratative
sa v nda c atedrala S t. Paul e vreilor pe ntru 500.000 de lire sterline, nu l-a put ut s atisface pe r abinul M anasseh be n
Israel d in cauza o pozitiei pu blice. A poi do mnia lui Cromwell a luat s frsit fara ca e l s a fi adu s ev reii, car e n u
parasisera niciodata Anglia, napoi n Anglia, n ciuda celor scrise n manualele scolare; si fara prea multa distrugere
permanenta n c iuda e forturilor lui d e-a v arsa ct m ai mult s nge. A nglia s i-a r eluat dr umul du pa el. D ar cu el
fenomenul "revolutiei" intrase n Europa.
La moartea lui Cromwell evreii au dat sprijin financiar lui Carol II, fiul regelui decapitat de Cromwell, care a
facut curnd dupa aceea ce i-au cerut ei si-a legalizat pozitiile evreilor n Anglia; ceea ce nu i-a mpiedecat pe evreii
din Amsterdam sa finanteze expeditia lui William de Orania si sa rastoarne pe urmasul si fratele lui Carol II. Cine a
nvins ntre Cromwell si rege? Evreii din Amsterdam. Cine a nvins ntre dinastia Stuart si casa de Orania? Evreii din
Amsterdam.
La 150 de ani dupa Cromwell revolutia a lovit din nou Europa crestina, de data aceasta n Franta. n aparenta
revolutia franceza pare nelegata de a lui Cromwell, dar e xact ca s i a lui Cromwell si c a cea b olsevica mai t rziu, a
atacat n special natiunea si religia n persoana regelui si a preotilor si monahilor si a nlocuit "tirania" acestora cu una
mult mai sngeroasa. D in cauza ca la s frsitul secolului 18 centrul t almudic s-a ca muflat s i-a de venit c onspirativ s i
secret, autorul n-a gasit legatura lui cu revolutia franceza; dar aceasta revolutie a nceput cu "drepturile omului" care
chipurile se refera la toti oamenii si apo i ajunge sa se limiteze la "problema evreiasca". Unul dintre pr imele decrete
ale revolutiei a fost "emanciparea e vreilor" ( 1791) tot asa cu m u nul d in primele act e a le r evolutiei bolsevice a fost
decretul mpotriva "anti-semitismului". Emanciparea evreilor este singurul rezultat al revolutiei franceze a car ei baie
de s nge n -a lasat ni ci o al ta ur ma n Franta de ct o apa tie s i-o i nstabilitate d in car e F ranta n u s-a mai r ecules.
Dar nu toti evreii au scris istoria asta sngeroasa a vesnicei distrugeri a popoarelor si-a civilizatiilor, dupa cum nu toti
nemtii a u fost hitleristi s i nu t oti r usii a u fost c omunisti. D intre e vrei s -au ridicat v oci car e au protestat mpotriva
"legii" d e ve snica varsare de s nge s i d istrugere a a ltor p opoare, m ai put ernice de ct di ntre po poarele a car or
27

distrugere o cere "legea" talmudica. De aceea de cte ori autorul foloseste cuvntul "evrei" vrea sa se tina seama de
acest lucru.
Capitolul 18:

ntrebarile lui Napoleon

Ajuns la putere Napoleon era pus pe fapte mari pentru el, Franta si familia lui dar s-a vazut curnd pus n fata
"problemei evreilor" si n maniera tipica a atacat-o direct. El a fost primul om de stat (si astfel precursorul lui Balfour
si Lloyd George, W oodrow Wi lson, F ranklin Roosevelt, H arry T ruman si Winston C hurchill) care a " nfaptuit
profetia" de a pr eda Ierusalimul evreilor. Dupa cum arata doua rapoarte din Le Moniteur din 1799 ( datat 17 A prilie
din Constantinopol, publicat la 22 May), pe cnd comanda trupele n Orientul Mijlociu a chemat toti evreii din Asia si
Africa sa vina cu trupele lui ca sa-i duca napoi la Ierusalim caci armata lui era deja la Aleppo. Al doilea raport dupa
cteva saptamni zice ca "Napoleon nu vrea doar sa le restituie Ierusalimul evreilor ci are planuri mai mari..." Aici s-a
oprit nsa istoria "rentoarcerii", caci Napoleon n-a mai ajuns la Ierusalim si s-a retras din Siria; poate si-a dat seama
ca evreii nu-i sunt deloc recunoscatori dar arabii n schimb s-au suparat si-i sprijina pe englezi. Astfel, Napoleon n-a
avut norocul lui Cromwell sa i se examineze pedigreul si n-a avut norocul sa fie instrumentul lui Iehova cum au fost
britanicii n 1917. n 1806, de ja mparat, N apoleon d in n ou c ontempla " problema e vreiasca" s i d in nou a a tacat-o
frontal, mai ales ca francezii se p lngeau de p rivilegiile aco rdate ev reilor care a buzau de e le. A invitat 112
reprezentanti iudaici de s eama d in Franta, G ermania si I talia la P aris s i le-a pus do ua ntrebari care ar ata ca el
ntelegea perfect spiritul iudaismului pentru care destinul universului nu este dect de a duce la marirea si grandoarea
iudaismului s i c elelalte na tiuni s i popoare nici nu exista dect ca instrumente sau pleava n mna lui Iehova care le
foloseste pentru a pedepsi sau preamari secta fanatica a iudaismului. Napoleon fusese dispus sa fie un instrument al
lui Iehova cnd vroia sa le recucereasca Ierusalimul, dar acum era mparat si nu mai era dispus sa fie o marioneta. Lea pus niste ntrebari pe care Dr. Kastein le numeste "infame" dar care chiar el recunoaste ca "au patruns n mod corect
esenta problemei": Sunt evreii din Franta parte din natiunea franceza sau nu? Respecta ei legile Frantei? i privesc ei
pe francezi ca pe niste " frati" sau niste du smani? Au voie dupa legea lor sa se casatoreasca cu francezi? L egea lor
prescrie tratament economic diferit pentru evrei si pentru francezi? Aceste ntrebari puse de Napoleon n mod public
n gura mare de finesc " legea" de d iscriminare r asiala si r eligioasa cu car e levitii, aut orii T horei s i-al V echiului
Testament, au anulat ce le 10 porunci. N apoleon i-a pus pe ce i 112 reprezentanti ntr-o s ituatie grea, de un de n u
puteau iesi dect sau n mod sincer renuntnd la legea talmudica, sau prefacndu-se pe moment ca renunta la ea, ceea
ce T almudul pe rmite. Au negat cu hotarre ca e xista s eparare t almudica ntre e i s i francezi; s-au de clarat f rancezi
nfocati, gata sa se casatoreasca cu oricine, dar numai "dupa legea c ivila", au zis e i, nu s i dup a " legea lor". Dar n
realitate nici ei si nici alti talmudisti n-au renuntat niciodata la a fi stat-n-stat si la segregarea lor rasiala crncena cu
care lucreaza pe ntru distrugerea s tatului-gazda. Atunci N apoleon s -a ar atat ntr-adevar ge nial, cernd ca ac este
raspunsuri date ntrebarilor lui sa fie legiferate de Marele Sanhedrin pentru vecie. Cei 71 de membri ai Sanhedrinului,
46 rabini s i 26 m ireni, s -au ntlnit la Paris n 1807; desi n u se ma i n trunise Marele S anhedrin de s ecole, c entrul
talmudic din Polonia de-abia se daduse la fund recent si lumea nca stia de el. Sanhedrinul s-a aratat chiar si mai zelos
dect pa triotii e vrei francezi; a nceput pr in a multumi bisericilor cr estine pe ntru ca i-au pr otejat p e ev rei ( contrar
celor s puse de s ionisti as tazi car e z ic ca istoria omenirii n-a cu noscut de ct pe rsecutii infinite s uferite de evrei d in
partea ab solut tuturor cel orlalti); apo i S anhedrinul a de clarat ca n atiunea e vreiasca a ncetat s a m ai e xiste s i deci
"legea" talmudica a vietii zilnice nu mai era "lege", dar Thora ca lege religioasa ramne n vigoare. n caz d e dubiu,
legea s tatului-gazda e suprema, a z is S anhedrinul. De acu m ncolo, a z is S anhedrinul, I sraelul e doar o cr edinta
religioasa si nu mai asteapta o rentoarcere n vreun teritoriu national anume. Acest triumf al lui Napoleon (cine stie
daca nu l-a costat coroana si ulterior viata?) a eliberat evreii de tirania talmudica si le-a permis sa traiasca mpreuna
cu ceilalti oameni daca aveau chef. Pe baza acestor declaratii sustinute de toti evreii cunoscuti popoarelor occidentale
s-au construit dr epturile c ivile n toate tarile; si iudaismul r eformat ( zice r abinul Moses P . J acobson) a r enuntat la
rugaciunile c are cer eau r entoarcerea la t ara fagaduintei. C riticilor e vreilor car e z iceau ca e vreii nu doresc
prosperitatea tarii-gazda pe care o considera doar un loc de trecere, un dusman care trebuie distrus, li s-a pus pumnul
n gur a cu aceste de claratii. D ar n mai put in de 90 de ani de claratiile S anhedrinului lui N apoleon au fost an ulate
astfel nct Bernard J. Brown, scriitor evreu, scrie: " Acum a vem ega litate deplina dupa t oate legile t arilor apr oape,
dar nationalismul evreu a devenit filosofia israelitilor. Sa nu ne miram noi evreii daca lumea ne acuza ca a m obtinut
egalitatea pr in minciuna; c a a m r amas t ot un s tat-n-stat s i ca ei ne-au acordat d repturi pe care a r t rebui sa le ia
napoi". Fara sa vrea, Napoleon a facut posteritatii serviciul de a descoperi ct de lipsite de valoare au fost declaratiile
de c inste s i loialitate al e S anhedrinului. S ingura lege a r amas t ot cea talmudica, impusa e vreimii de nteleptii
talmudului cu ajutorul po liticienilor go imi care i s ervesc ca s i r egele pe rsan Artaxerxes pe N ehemia de de mult.
28

Au mintit sau au fost sinceri membrii Sanhedrinului cnd i-au raspuns lui Napoleon? Probabil, ca si ceilalti evrei, unii
au mintit, al tii au fost s inceri. D ar S anhedrinul lui N apoleon a vea u n de fect f undamental: co nsta di n e vreii
occidentali, majoritatea s efarditi, car e n-aveau autoritate as upra hazarilor d in rasarit, un de haladuiau, n Rusia si
Polonia, marile mase de evrei ashkenazi. Acestia nu recunosc hotarrile sefarditilor si se considera purtatorii traditiei
levitilor si fariseilor. De ei Napoleon nu stia sau uitase.
Astfel s-a ncheiat a treia faza, cea talmudica si evreii erau gata sa se uneasca cu restul omenirii - dar n-a fo st
sa fie. Acum ncepe faza a pa tra, a "emanciparii" secolului 19, n care talmudistii din ghetourile ashkenazi au anulat
declaratiile Sanhedrinului lui Napoleon si-au folosit dr epturile c stigate pr in e mancipare pentru a co nstrnge s i mai
sever evreimea n ghetouri ntr-un stat-n-stat.
Capitolul 19:

Revolutia mondiala

Secolul 19 a vazut doua noi miscari convergente care au ajuns sa domine toate aspectele vietii oamenilor pe la
anul 1900. Acestea sunt sionismul, rentoarcerea "poporului ales" n "tara fagaduintei"; si comunismul, al carui scop
este distrugerea nationalitatii si statului national. Aparent opuse, aceste doua miscari paralele construiesc acelasi scop
final: cac i I ehova a pr omis "alesului" sau si " tara fagaduintei" da r s i s uprematia " peste t oate p opoarele de pe fata
lumii" s i ca va " distruge t oate n atiunile c elelalte" ( vezi V echiul T estament). R evolutia mondiala co laboreaza cu
sionismul pe ntru a mp lini pr omisiunea lui I ehova - mai bine z is, s erveste s ionismul.
nceputul sec. 19, dupa 17 secole de civilizatie crestina, a adus viata n Europa si n occident la cel mai nalt grad de
umanitarism si e tica, a stfel nct p na s i r azboiul se duc ea s ub influenta u manitarismului s i milei ( de e x., n
tratamentul pr izonierilor s i-a c ivililor). D ar pe la m ijlocul sec. 20 acest pr ogres n s pre u manitarism a fost n mare
masura sters de un regres n spre salbaticie si cruzime; o mare parte din vest a fost supusa barbarismului asiatic si se
pune ntrebarea daca civilizatia crestina occidentala va mai supravietui n partea ce-a ramas. n intervalul n care s-a
realizat regresul spre barbarism si cruzime s-a realizat si o crestere a puterii iudaismului asupra po liticii occidentului
pna a at ins culmi ne mai atinse de nimeni. Ilustratie: la nceputul sec. 19, Johannn Gottfried Herder scrie: "Natiunile
mai neevoluate din Europa sunt sclavii voluntari ai camatariei evreiesti... Evreii sunt n Europa un popor asiatic strain
prin partile noastre, legati de legea aceea veche pe care-au primit-o n tari ndepartate si de care ei singuri spun ca nu
se pot lipsi... Ei sunt legati indisolubil de o lege straina noua care este ostila tuturor popoarelor n afara de ei". Dupa
declaratia fervent pa triotarda a S anhedrinului lui N apoleon, o ricine ar fi zis ca H erder e u n bigot, mai mult, u n
"antisemit"; dar trecerea anilor a dezvaluit ca Herder spune adevarul. n 1899 Houston Stewart Chamberlain scria: "Sa facut o m are schimbare:... azi t raim... ntr-o ' lume e vreiasca'; put em cr ede c e po ftim de spre t recutul lor istoric,
prezentul lor e ste asa de put ernic n istoria noastra nct n-avem cum sa nu-i vedem... E lementul 'strain' de scris d e
Herder este din ce n ce mai proeminent... Influenta directa a iudaismului asupra sec. 19 apare pentru prima data ca o
noua influenta n istoria c ulturii;... A cest po por s train a de venit t ocmai n de cursul s ec. 19 di sproportionat de
important s i n multe arii c omponentul do minant a l vietii noastre... H erder a z is c a 'natiunile mai n eevoluate d in
Europa s unt s clavii voluntari a i ca matariei e vreiesti'. Azi ar put ea s pune a sta de spre cea mai mare pa rte a l umii
noastre ci vilizate... de spre guv ernele noastre, de spre legislatie, s tiinta, co mert, l iteratura, ar ta, de spre pr actic t oate
domeniile vietii noastre, care au devenit mai mult sau mai putin de buna voie nrobite evreimii si-si trasc acest lant
feudal legat, daca nu nca de ambele picioare, cel putin de unul... Influenta directa a iudaismului asupra sec. 19 devine
astfel o c hestiune ar zatoare a z ilei. E ste un subiect car e a fecteaza nu numai pr ezentul c i si viitorul lumii... D aca
influenta ev reiasca de vine suprema n E uropa n domeniul c ultural si intelectual, o s a v edem d in nou a ctionnd o
putere negativa, distructiva". Secolul 20 a adus dovada ca ultimele trei propozitii de mai sus sunt o profetie adevarata.
Guvernele noastre sunt marionetele sectei de stapni iudaici, a u nei noi c lase stapnitoare internationale. Cele do ua
brate, s ionismul si c omunismul, ne-au adus a ici, sionismul cr end noua c lasa s tapnitoare, comunismul d istrugnd
guvernele natiunilor s i viata nationala, s ionismul manipulnd politicienii, c omunismul incitnd gloata la masacru si
distrugere. S unt am bele co nduse de ace leasi minti? R estul car tii caut a aces t r aspuns. C e s tim de ocamdata es te ca
fiecare de zastru al lumii o ccidentale a fost ac ompaniat de o "rentoarcere" gl orioasa n " tara fagaduintei", de o
mplinire a profetiilor si a "legii" lui Iuda.
Revolutia f ranceza n -a f ost o revolutie n F ranta ci o revolutie m ondiala care a nceput ntr-un a numit loc.
Ideile despre bieti tarani asupriti n Franta care nemaiputnd suporta mpilarea nobilimii s-au rasculat nu pot rezista
unui s tudiu adevarat. R evolutia franceza a fost p lanuita s i e xecutata de o organizatie s ecreta; p lanul er a p lanul
comunismului de az i s i co munismul a mostenit as tazi s i o rganizatia car e a cr eat planul. n a ceasta r evolutie ga sim
legatura d intre r evolutia lui Cromwell d in 1640 s i c ea bolsevica d in 1917 ; si vedem un pr oces c ontinuu p lanuit si
coordonat, car e v a cu lmina ntr-un s pasm f inal n u prea ndepartat, probabil n secolul acesta. Acest f inal v a f i
29

instaurarea unui guvern mondial sub controlul organizatiei care a p lanuit si realizat cele trei revolutii; si instaurarea
unei c lase de s tapni pe ste toti ce ilalti o ameni, care, ci tndu-l pe D r. K astein, " va de cide s oarta ntregii lumi".
Revolutia lui Cromwell a parut la vremea sa ca este un episod spontan pur englez, ndreptat mpotriva dinastiei Stuart
si religiei c atolice; n-a parut sa fie un act general de regicid si anti-crestinism. Banii e vreilor bogati l-au finantat pe
Cromwell si cei din secta conducatoare a ev reilor au fost principalii beneficiari a i revolutiei lui; da r mai mult de ct
att nu se po ate dovedi. D ar r evolutia franceza a runca o noua lumina asupra lui Cromwell; c aci aceasta n-a fost o
izbucnire l ocala ci s -a do cumentat s i do vedit ca a fost r ezultatul u nui p lan de r evolutie mondiala pr egatit de o
organizatie conspirativa ntinsa n multe tari si n toate clasele sociale; regicidul si sacrilegiul n-aveau nimic de-a face
cu conditiile locale ci erau actiuni simbolice de distrugere a n atiunii pr in regele si religia sa. o actiune care ur ma sa
extinda revolutia pe plan mondial. Se ridica ntrebarea daca n-a fost si n Anglia acelasi lucru. Din nou, secta iudaica
a profitat cel mai mult de pe urma revolutiei franceze. Dar n-au ramas dovezi care sa arate ca revolutia franceza a fost
instigata de evrei; conspiratorii care-au creat-o par sa fie doar o hoarda de indivizi bolnavi sufleteste cu placere de a
distruge si omor. Singurul lucru clar este existenta planului si-a conspiratiei care-au creat revolutia franceza. Din cea
engleza n-au ramas nici macar documente care sa dovedeasca planul, dar o examinare atenta comparativa arata ca s i
acolo s-a procedat dupa un plan. Revolutia bolsevica din 1917 a runca din nou a noua lumina asupra primelor doua;
regicidul si sacrilegiul sunt semnatura organizatorilor ei, care s-au identificat ca fiind aceeasi ca n revolutia franceza;
si, dupa ce t imp de o s uta de ani au negat ade varul de spre r evolutia franceza, o rganizatorii r evolutiei mondiale au
renuntat l a minciuna lor s i au declarat publ ic c a revolutia bolsevica e ste o r evolutie pe rmanenta s i mondiala s i
organizatia car e-a cr eat-o s i car e fusese co nspiratorie s i secreta a de venit n mod public u n pa rtid politic n t oata
lumea, lucrnd s ub d irectivele de la Moscova. Astfel r evolutia bolsevica d ezvaluie pr ofilul o rganizatorilor s i
planificatorilor a nonimi ai pr imelor do ua r evolutii, r idicnd ntrebari c u privire la pr ovenienta lor. O rganizatorii si
planuitorii r evolutiei bolsevice nu s unt gr eu de identificat. A proape t oti s unt e vrei ashkenazi rasariteni; act ele
simbolice de r egicid s i sacrilegiu distrugatoare de natiune au fost co mise de ace sti e vrei a shkenazi s i imediat dupa
revolutie a ap arut o lege care interzice sa se pomeneasca rolul evreilor si-al iudaismului n revolutia din 1917 sau n
orice alte probleme. Astfel misterul din 1789 s-a rezolvat n 1917, cnd s-au definit planul si organizarea revolutiei
franceze ca parte din revolutia mondiala.
Capitolul 20:

Planul

Dovada p lanului r evolutiei a venit cu descoperirea do cumentelor s ecrete a le lui Adam Weishaupt, s eful
societatii secrete " illuminati" d e cat re guv ernul bavarez n 1786 si cu publicarea lor n 1787 [pastram o rtografia
"illuminati" pentru a nu confunda aceasta conspiratie cu denumirea de "iluminism" data de unii istorici secolului 18].
S-a v azut cu m "iluminatii" ace stia p lanuiau r evolutia mondiala s i cum a veau adepti cu mare influenta n toate
guvernele. N -a mai r amas nici o ndoiala de spre e xistenta a cestei conspiratii menite sa d istruga t oate guv ernele
legitime si toate religiile civilizate. Dupa descoperire societatea secreta s-a ascuns dar a iesit din nou la iveala n 1917
si-a lucrat de atunci n vazul lumii exact dupa planul descris n documentele lui Weishaupt n 1786. Documentele lui
Weishaupt s unt do ar un r est pa strat di n pur a s ansa c aci u nii d intre " illuminati" l-au pus pe Weishaupt n ga rda si
acesta si-a ars documentele. (Un hazard asemanator a fost cazul lui Whittaker Chambers, care captivat ca student de
comunisti la C olumbia U niversity d in New Y ork, s -a s crbit si-a dezvaluit l ui R oosevelt n 1939 de spre i nfestatia
guvernului a merican cu age nti co munisti; ag hiotantul a cestuia l-a da t pe us a a fara. si as cunsese do vezile ntr-un
ascensor ve chi nefolosit s i vazndu-se ignorat a si u itat de e le cnd n 1948 s -a vazut c itat ca m artor de un a lt fost
agent comunist din guvernul american, si-a spus din nou ce stia; dupa care spionul comunist din guvern, Alger Hiss,
l-a dat n judecata pentru calomnie. Atunci Chambers s-a dus si-a scos documentele din vechiul ascensor si le-a depus
ca marturie; Alger H iss a fost condamnat s i s -a vazut clar ca n t ot timpul c elui de -al 2 -lea r azboi mondial S tatele
Unite au fost sub influenta directa a conducatorilor revolutiei mondiale de la Moscova.)
n 1783 ducesa de Bavaria a primit informatii ca "illuminati" nvata lumea ca religia e o tmpenie (vezi Lenin:
religia e "opiumul popoarelor") si patriotismul la fel, ca sinuciderea e justificata, ca trebuie sa asculti de pasiuni, ca e
voie s a-ti ot ravesti adve rsarii, et c. D e aceea n 1 785 au fost interzisi " illuminati" n Bavaria, identificati c a o s ecta
masonica si s-a cerut ca toate societatile sa se nregistreze si sa nu mai opereze n secret. Atunci "illuminati" si-au ars
multe di n do cumente s i s-au abtinut de la co ntacte pe rsonale: s -au dat la f und (vezi is toricii illuminati-lor, C .F.
Forestier s i Leopold Engel). n 1784 illuminati er au ntinsi de la R in la V istula, de la Alpi la Marea Baltica, aveau
membri n guvern, pr in tineret, pr in cler - care propovaduiau 'toleranta religioasa', pr intre pr incipi care credeau ca-i
protejeaza s i care s e lasau manipulati. E xact ca s i co munismul. P utinele lor do cumente da te publ icitatii au fost
descoperita din ntmplare. Scrisorile purtate de un emisar de-al lor care-a fost lovit de traznet pe cnd calatorea prin
30

Silezia au dus la perchezitionarea a doua case unde s-au gasit scrisori ntre Adam Weishaupt (care-si zicea Spartacus)
si c olaboratorii lui c are contineau planul r evolutiei mondiale c e-o cun oastem as tazi s ub numele d e co munism s au
socialism. Desi nu s-au putut gasi dovezi, autorul crede ca profesorul de drept bavarez Adam Weishaupt n-a inventat
el t oate a stea c i a fost instruit s i manipulat la r ndul sau. S i a stazi, c omunistii d in lumea libera sunt foarte numerosi
printre pr ofesori u niversitari s i la facultatile de drept. W eishaupt f usese cr escut de iezuiti, p e ca re i ur a d in tot
sufletul, da r a car or metoda organizatorica a ap licat-o: aceea de a di fuza pr in cer curi concentrice ordinele de la o
centrala unica prin toata lumea; pe masura ce cercul este mai exterior membrii lui stiu si pricep mai putin din ceea ce
executa. Istoricul "illuminati"-lor, Nesta Webster, cautnd sursa acestei organizatii care functioneaza perfect n slujba
distrugerii, a a juns pe la pr imele s ecole AD s i mai nainte c hiar. Astfel a u fost or ganizatia ismaili-lor, o s ecta
subversiva a I slamului, n sec. 8, co ndusa de Abdullah I bn Maymun, car e t indea sa d istruga r eligia e xact ca
illuminati; e xact ca si ade ptii illuminati-lor, m ase m ari de oameni e xecutau si co laborau n actiuni pe care n u l e
cunosteau si nu le ntelegeau, organizati n cer curi conspirative unde f iecare cerc s tia mai mult dect cel de s ub el.
Exemplele merg mai departe cu Cabalistii, Gnosticii si Manicheenii.
Publicndu-le, guv ernul bavarez a invitat t oata l umea sa e xamineze do cumentele illuminati-lor; ni meni nu
poate zice ca nu sunt autentice. Scopul societatii era sa distruga guvernul legitim, nationalitatea si religia si sa faca loc
pentru o noua cl asa s tapnitoare, cea a i lluminati-lor. U rmareau "sa aboleasca pr oprietatea pr ivata, aut oritatea n
societate si natiunea; sa ntoarca omenirea la starea naturala fericita n care traiau toti nfratiti ntr-o singura familie
universala f ara n evoi a rtificiale, fara stiinta, fiecare t ata de f amilie fiind preot s i magistrat, da r fara r eligie cac i
Weishaupt z icea 'Dumnezeul Naturii' da r nu r ecunostea de ct n atura". W eishaupt s crie: " printii si natiunile vor
dispare... ratiunea va fi s upremul cod al o mului". D eci: at acul la r egi si pr inti pe ntru a d istruge na tiunea si at acul
mpotriva religiei. Adevaratul lu i scop l-a dezvaluit put inilor intimi; pretextele si basmele cu "fericita stare naturala"
erau pentru prostii mai put in intimi si pe ntru marele pu blic. E ra f oarte ndemnatic n a convinge pe rsonalitati
importante care se credeau "progresiste" si "luminate" lasndu-se manipulate de e l; foarte multi pr inti si clerici erau
pe listele lui de membri. Religia cu care Weishaupt nlocuia crestinismul era adorarea focului si ca sa convinga clerul
a inventat po vestea ca I isus H ristos a a vut o d octrina secreta pe car e numai c ei de stepti o pot ntrevedea pr intre
rnduri n scripturi conform careia El urmarea sa aboleasca religia si s-o nlocuiasca cu ratiunea; de aceea multi l-au
urmat creznd ca-l ur meaza pe Iisus Hristos. Azi nici nu ne mai miram de preoti comunisti.
Conducatorii illuminati-lor si bateau joc n secret de clericii care-i urmau. ntr-o scrisoare catre colaboratorul
lui pr incipal, B aronul von Knigge ( alias P hilo), Weishaupt s e lauda cu felul n care i-a pr ostit pe c lerici: "Cel mai
fascinant lucru e ca mari teologi protestanti si reformati care ne apartin noua illuminati-lor nca mai cred ca do gma
religioasa a iluminismului contine spiritul adevarat si autentic al religiei crestine. Omule, omule, ce nu te putem face
sa cr ezi! N-am cr ezut c-am s a ma va d si fondnd o noua r eligie". C onvingnd clerul iluminist c a a bsenta r eligiei e
religia cea ad evarata si ca a nti-crestinismul este adevaratul crestinism, Weishaupt a avut mare succes n Bavaria si-a
izgonit t oti pr ofesorii ne-iluministi de la uni versitatea di n I ngolstadt un de er a e l. C ontrola s colarizarea, si p lasase
clerul l ui i luminist n " locuri b une si l a curte" si zicea ca n curnd va pune m na pe seminariile t eologice s i " va
furniza preoti de care trebuie n toata Bavaria".
Cea ma i s emnificativa asemanare dintre ilu minismul lui W eishaupt, comunism s i politica iud aismului cu
privire la go imi, este atacul mpotriva religiei. "Legea" iudaica zice ca go imii n-au dreptul la alta religie dect religia
naturala s i-a r atiunii p e car e le pr opovaduia Weishaupt. Moses Mendelsohn scria cu 200 de a ni n urma ca " religia
noastra este numai pentru neamul nostru... Noi credem ca toate celelalte neamuri din lume Dumnezeu le-a ordonat sa
n-aiba alta religie dect legile naturii... cei care traiesc dupa preceptele acestei religii a naturii si ratiunii sunt oamenii
virtuosi ai celorlalte neamuri". La fel, n 1955 un tnar rabi reformist din Statele Unite, Jakob Petuchowski, a propus
ca t oti ne-evreii sa fie convertiti la " cele s apte l egi a le lui N oe" s i nu la miile de pr ecepte s i regulamente a le
Talmudului atribuite l ui Iehova n "legea m ozaica". Astfel n eamurile inf erioare v or primi de la i udaism "religia
naturii si-a ratiunii" pe care le recomanda pentru ele Moses Mendelsohn si Adam Weishaupt. Daca se cred "iudaici",
asta e c um si luau sclavii negri numele d e familie a l stapnului lor, r amnnd nsa t ot ni ste s clavi.
Nota rezumatorului: In Martie 1991 Congresul american a votat legea Public Law 102-14 prin care consfinteste ziua
Educatiei n Statele Unite ca fiind ziua de nastere a r abinului Manechem Mendel Schneerson, conducatorul miscarii
Lubavitch, care a da ruit Americii "Cele 7 legi ale lui Noe" ca pr incipiu etico-religios. "Cele 7 legi a le lui Noe" este
descrierea data n Talmud la 7 legi bi blice date l ui A dam s i N oe nainte ca Iehova s a se f i dezvaluit lui Moise pe
muntele S inai. T almudul babilonian are 6 legi n Facerea 2:16, la care se adauga a saptea data lui Noe dupa potop
(Facerea 9: 4). E le nu sunt o religie adevarata c i un fel de et ica naturala, cac i D umnezeu nu s-a revelat de ct l ui
Moise, n umai "poporului a les". E nciclopedia a mericana scrie ca " de secole Legile lui N oe au fost c onsiderate ca
legatura dintre iudaism si crestinism", fara sa indice de cnd si de catre cine.
Deci Iehova a dat religie pentru neamul ales, lumina naturii si ratiunii pentru neamurile inferioare. Weishaupt
nlocuia r eligia "neamurilor inferioare" c u lumina naturii s i r atiunii. N u s-au descoperit legaturi d irecte ntre r abinii
31

iudaici si Weishaupt. Dar s-au descoperit n cazul comunismului, unde ei au preluat conducerea. Metodele illuminatilor cupr indeau toate j osniciile imaginabile si o pinia pu blica a fost cupr insa de o roare ci tind c ontinutul a do ua
documente publicate n 1787, unde se vedea cum illuminati pedepseau cu moartea si executau pe unii din membri lor,
preamareau ateismul, a veau o masina aut omata de d istrus do cumente, av eau mijloace cu care pr ovocau avorturi,
falsificau sigilii si do cumente, f aceau cerneala invizibila si pa rfumuri ot ravitoare car e uc id lent, et c. A zi suntem
obisnuiti cu din astea n activitatile comunistilor, dar n Bavaria secolului 18 oamenii nu mai vazusera asa ceva si-au
crezul ca vad cum se de schide iadul. D ocumentele lui Weishaupt co ntin s i-o d iagrama car e ilustreaza s tructura
organizatorica a illuminati-lor, car e es te ex act ca s tructura pa rtidului co munist, cu celula o rganizatiei de baza,
raionala, regionala si comitetul central, n mijlocul caruia statea Weishaupt ca u n paianjen. Autorul crede ca aceasta
structura es te p rodusul final al u nei e xperiente d e s ecole. S tructura es te pe rfecta, caci o rice acc ident di struge d oar
local putin din organizatie. Deasupra diagramei Weishaupt a scris: "se poate vedea ce usor i vine unui om destept sa
conduca s ute s i mii de o ameni" si de desubt: " am do i n subordine, pe c are-i inspir, fiecare ar e ct e do i si as a mai
departe. A stfel pu n n miscare o mie de o ameni si-i nflacarez foarte s implu si as a t rebuie da te or dinele s i facute
operatiile politice". Dupa publicarea documentelor au aflat cei mai multi IIluminati ca seful lor era Weishaupt: pna
atunci stiusera doar de-un "conducator iubit", un "mare ntelept" bun dar sever care pr in ei va da o noua fata lumii.
Dar multitudinea asta de servitori care-l serveau era tinuta n fru nu numai prin ignoranta ci si prin teroare, asa cum
opereaza comunismul (socialismul) n zilele noastre. Ca si comunistii azi, aveau nume conspirative (ca Lenin al carui
nume e U lianov, S talin al car ui nume e D jugasvili, et c.) S -a dovedit n pr ocesele d in a nii 1945 -1955 ca e xact as a
opereaza si partidele comuniste din America, Anglia, Canada, Australia. Weishaupt prefera sa nroleze noi membri la
vrsta de 15-30 ani, cnd sunt mai impresionabili. Asa au fost recrutati Alger H iss, Harry Dexter White, Whittaker
Chambers, D onald Maclean, G uy Burgess ( agenti si spioni comunisti d in guvernul e nglez s i american). P e pr eoti
comunistii i co nving ca I isus H ristos a f ost primul co munist, exact ca W eishaupt, car e i-a c onvins c -a f ost pr imul
iluminist. Tinerii recrutati erau initiati cu ceremonii care-i intimidau, ntre care si o batjocura a slujbei crestine. Li se
cerea sa aduca "dosarul" parintilor lor (ceea ce se numeste azi n America "profilul" fiecaruia - nota rezumatorului)
indicnd ce pasiuni au etc. si li se cerea sa spioneze si sa se denunte reciproc. Ambele activitati de baza n comunism,
a caror sursa originala e posibil sa fie "legea mozaica" (vezi Deuteronomul 21:18-20 despre obligatia de a-ti denunta
membrii familiei). N eofitul nu stia niciodata c ine-l o bserva s i de nunta, cac i stia ca ar e superiori necunoscuti lui; s i
stia ca t oata lumea are obligatia sa denunte pe toata lumea, exact ca-n t arile socialiste si neo- (cripto)-comuniste de
azi. A cesta es te pr incipiul d e baza al t eroarei: nu omorul s au tortura s au nchisoarea, c i co nstiinta ca n u te pot i
ncrede-n ni meni, nici n parinti s i frati, r educe omul la supunere totala. C ine nu ntelege acest lucru n-are dect sa
citeasca descrierea l ui Whi ttaker C hambers car e po vesteste cu m a fugit si cu m s-a a scuns, ur marit de t eroarea
partidului comunist american.
Dupa 10 ani de e xistenta illuminati numarau cteva mii de membri, u nii foarte i nfluenti, c hiar cape te
ncoronate; marchizul de Luchet po vesteste cum vreo 30 de pr inti, unii do mnitori, au intrat ntr-o asociatie a l c arei
scop era s a-i d istruga tocmai pe e i. P rintre e i e rau duc ii de B runswick, G otha, S axa-Weimar, pr intii de H essen s i
Saxa-Gotha, electorul d in Mainz, M etternich, P estalozzi educ atorul, a mbasadori, po liticieni, pr ofesori s i G oethe; e
posibil ca G oethe cn d a s cris dupa 20 de ani de spre er uditul Faust car e s i-a vndut s ufletul diavolului sa fi scris
despre viata lui chiar. Diagrama lui Weishaupt arata ca perchezitia guvernului bavarez n-a descoperit dect mica parte
din c onspiratie, de ci e po sibil c a Weishaupt s a nu fi fost de ct un c onducator r egional a l u nui gr up do ar s i nu a l
ntregii co nspiratii s i e po sibil ca ade varatii co nducatori a i r evolutiei mondiale sa n u fi fost ni ciodata d emascati.
Desi n u fac referiri l a Franta, documentele i lluminati-lor do vedesc ca at unci c nd revolutia franceza s i-a nceput
atacul mpotriva natiunii si-a religiei actiona exact dupa planul detailat al lui Weishaupt. De atunci ncoace servitorii
revolutiei mondiale au negat ntr-una legatura dintre iluminism si revolutia franceza motivnd ca deoarece societatea
illuminati-lor a fost interzisa n 1786 e i n-au mai putut conspira n 1789, de parca conspiratorii nceteaza sa conspire
cnd conspiratia e de clarata ilegala. Actele Teroarei franceze sunt evident acte ale revolutionarilor mondiali; nainte
de Teroarea revolutiei f ranceze ni manui nu i-ar fi d at pr in cap ca e po sibil sa s e co mita as tfel de be stialitati, da r
bestialitatile revolutiei franceze urmeaza punct cu punct programul dat de Weishaupt illuminati-lor. Din program fac
parte v asele sfinte a le mpartasaniei batjocorite pe s trazile P arisului, e xact dupa t raditia milenara a blasfemiei si
batjocurii religiei crestine si dupa ceremonialul de initiere al illuminati-lor. Apoi ntronarea Zeitei Ratiunea la Notre
Dame - vezi religia ratiunii la i luminism s i la le gile lu i Noe. Magia neagra nc epe cu blasfemia; m agia n eagra s i
satanismul erau doua ramuri ale educatiei iluministe [nota rezumatorului; n scolile americane de stat, poate si n scoli
particulare, astazi copiii mici sunt nvatati magia; dupa rapoartele politiei, satanismul cunoaste o violenta raspndire
printre elevii d e liceu n 1992; dar pr ofesorilor s i e levilor li se interzice sa s e r efere la r eligia c restina n scolile de
stat].
Weishaupt s i adeptii lui au patruns n Franta pr in influenta la c el mai nalt nivel, e xact ca s i comunismul n
America, car e es te mult mai put ernic n cabinetul pr esedintelui de ct n mintea po porului a merican. E l po vesteste
32

cum au pus mna pe loja masonica Grand Orient din Franta si cum si-au acoperit urmele sub paravanul ei. Acesta este
si principiul "luptei comunistilor n ilegalitate" si mai ales principiul infiltrarii comuniste a tuturor organizatiilor gata
formate, chiar a celor anti-comuniste. Succesul lui Weishaupt se vede din cuvintele de jale ale ducelui de Brunswick,
Mare M aestru al M asonilor G ermani, c are n 17 94 a d izolvat or dinul vazndu-l infestat de il uministi ( fusese si el
unul): "vedem distrugere pe care n-o mai put em opri... S-a ivit o mare secta care sub lozinca binelui si fericirii pentru
toti oamenii au lucrat conspirativ n ntuneric ca sa j efuiasca omenirea de f ericire n folosul l or... Au nceput
ponegrind religia... s-a vazut planul lor de a distruge orice ordine n stat prin faptele lor... au recrutat neofiti din toate
straturile s ociale; i-au nselat pe cei mai de stepti o ameni mintind ca au alte intentii... S efii lor ur maresc do ar
suprematia asupra lumii si toate popoarele urmau sa fie guvernate din adunarile lor nocturne. Au facut asta si nca fac
asta.... trebuie s a ar atati po poarelor s i pr incipilor lor ca acesti sectari, ace sti de generati a i o rdinului nostru, au fost
doar si vor fi cei care au facut revolutia din zilele noastre si vor face revolutii n viitor". Prin aceste cuvinte a aratat ca
illuminati au facut revolutia franceza.
Masoneria, foarte put ernica n Franta, a pus mna pe clubul iacobinilor, care au organizat Teroarea iacobina
si-au aratat adevarata fata a revolutiei. Ca si revolutionarii bolsevici cu 130 de ani mai trziu, iluministii iacobini urau
oamenii saraci si urau taranii mai mult dect pe asa zisii asupritori ai taranimii; ca si n America azi, ei urau tot ce e
civilizat s i frumos, ur au bisericile si r eligia si t ot ce put ea sa r idice sufletul o mului d easupra c elui mai a bject ni vel
sub-animalic n care n-are dect nevoi de hrana si procreare. Adam Weishaupt a devenit mason n 1777, la un an dupa
ce i -a nfiintat pe illuminati. M irabeau, co nducator al r evolutiei franceze mai t rziu, s tia d e as ta s i n 1776 are n
documentele sale un program identic cu al illuminati-lor; n istoria lui a monarhiei prusace arata cum loja masonica
din M nchen a f ost i nfiltrata de ordinul i lluminati-lor; de ci c u 3 ani nainte de izbucnirea r evolutiei pr ogramul
illuminati-lor er a n mna co nducatorilor vi itoarei r evolutii s i illuminati er au cunoscuti pe rsonal d e M irabeau care
avea numele secret A rcesilas ca illuminat s i t rebuie c-a fost d in c ercurile intime a le lui Weishaupt. A dunarea
Constituanta din 1789 a adoptat un plan care, zice biograful lui Mirabeau, semana foarte mult cu programul iluminist
al lui Weishaupt gasit la Mirabeau.
n 1782 masoneria a fost total infiltrata de illuminati care i-au captat si pe ducele de Brunswick (cel care s-a
dezis de e i u lterior) s i pe pr intul de H essen. n 1785 iluministii au fost l a u n c ongres la P aris s i planul r evolutiei
franceze a fost ncredintat lojei masonice de s Amis Runis. D upa de scoperirile d in Bavaria d in 1786, illuminati s i
masonii lor s -au dat l a fund - dar aceeas i e misari au aparut di n n ou la P aris n 1787 n mod secret. M archizul d e
Luchet a scris n 1789: "Afla ca exista o conspiratie sa nlocuiasca libertatea cu despotismul, talentul cu incapacitatea,
virtutea cu viciul, cu ltura cu ignoranta... aceasta societate c onspirativa ur mareste s a s tapneasca lumea... ar e dr ept
scop dominatia universala". A descris cum monarhul va fi fortat "sa serveasca pasiunile celor din jurul lui... sa aduca
la putere oameni josnici, sa-si batjocoreasca judecata lund decizii care-i dezonoreaza prudenta" si a prezis n ce hal
va lasa revolutia franceza Franta: "tara condusa de illuminati nu va nceta sa existe dar va fi astfel umilita nct nu va
mai conta... Si populatia va descreste..." si-a ncheiat descriind revolutia permanenta ca "un foc subteran care fumega
n exterior si izbucneste periodic cu explozii violente si distrugatoare". Exact ce s -a ntmplat de -atunci ncoace. De
Luchet a de scris si pe binevoitorii nselati, " conducatori nselati car e s e cr ed luminati, gata s a-si pr avaleasca
popoarele n prapastie" si cum "conducatorii conspiratiei nu vor da drumul niciodata put erii si bogatiilor pe care-au
pus mna". Asta scria de Luchet n 1789 cnd r egele s i r egina erau n viata, pacea s i o rdinea do mneau nca, nu se
ncepuse nca s a s e nece F ranta n s nge ne vinovat s i " revolutia franceza" co nsta di n d iscutii de spre f elul n care
oamenii buni s i ntelepti vor aduc e r eforme car e s a instaureze dr eptatea s i libertatea ntr-o Franta fericita. Asa mai
credeau francezii nca s i-n 1790, c nd Edmund Burke a pr ezis d in Anglia e xact ce s e va ntmpla si ce masacre si
orori vor fi organizate n curnd de catre acei oameni buni si ntelepti. Nimeni nu stia nca de Robespierre si Danton
si nimeni n-auzise de republica; regele acceptase constitutia si poporul francez jubila, cnd Edmund Burke a prevazut
exact ce avea sa se ntmple; si dupa ce s-a dovedit ca Edmund Burke a avut dreptate, oamenii au nceput sa-l urasca
si sa-l ponegreasca pe Burke pentru ca a spus adevarul. Cta vreme nu spusese nca adevarul despre faptele revolutiei
si-a co nspiratiei, fusese pr eamarit s i ad mirat ca m are s criitor, m are o rator, m are o m de s tat, m ai a les p entru ca
sustinuse razboiul co loniilor americane mpotriva Angliei; cum a de zvaluit adevarul despre ei, stapnii organelor de
presa s i "intelectualitatea pr ogresista" s-au nhaitat mpotriva l ui as a cum f ac azi mpotriva ce lor car e ncearca sa
spuna adevarul. Americanii un timp au dansat pe strazi cntnd "libertate, egalitate, fraternitate", pna cnd crimele,
masacrele si ororile nfaptuite de illuminati revolutionari francezi le-au devenit cunoscute si atunci s-au ngrozit. Azi
danseaza din nou pe strazi cntnd Marseillaise-a.
Ca Weishaupt, i acobinii din regimul t eroarei a veau nume co nspirative d in a ntichitate. C nd a u de venit
puternici au urmat pr ogramul de r egicid si blasfemie pr escris c are ur marea, pr in uc iderea r egelui, d istrugerea
bisericilor s i batjocorirea r eligiei, s a d istruga n atiunea dupa metoda talmudica. D ar iacobinii n u erau dect
marionetele cu iva, dupa marturia co ntemporanului lor L ombard de L angres, car e s crie de spre " o co nventie
ultrasecreta la 31 Mai, o put ere teribila o culta a c arei sclavi sunt membrii Conventiei celeilalte pu blice si car e e ste
33

compusa din importanti in itiati a i i luminismului. A ceasta put ere es te de asupra lui R obespierre s i a co mitetelor
guvernului... aceasta putere oculta a pus mna pe averile natiunii si si le-au mpartit ntre fratii si prietenii lor care-au
pus umarul l a s copul l or". N-a fost o r evolutie franceza: a fost pur s i s implu "opera de r evolutie," car e-a dur at
nentrerupt de-atunci ncoace, folosind n mod documentat, organizat si evident, armate de oameni pe care-i prosteste
sa creada diverse alte lucruri si motive.
Trei o ameni au vazut c lar nca de pe-atunci ca r evolutia franceza a fost nfaptuita dupa planul illuminati-lor
publicat n 1787; ca illuminati prin francmasonerie au instigat-o si-au dirijat-o; ca societatea secreta a conspiratorilor
continua c u planul ei de r evolutie mondiala. E i s unt A batele B arruel, un iezuit care a f ost m artor ocular; J ohn
Robison, un pr ofesor de stiinte e xacte d in E dinburgh; s i r everendul Jedediah M orse, pr eot s i ge ograf d in America.
Cartile pr imilor do i s i pr edicile celui de -al t reilea s unt do cumente es entiale. C a si editorul z iarului P orcupine's
Gazette, Wi lliam Cobbet, car e i-a po pularizat, toti t rei au fost at acati de moarte de fortele o culte car e lucreaza la
revolutia pe rmanenta; C obbett a f ost i zgonit d in pa tria lui. T oti t rei au vazut n o rorile r evolutiei franceze m na
conspiratiei a nti-crestine " nu numai mpotriva r egilor, c i mpotriva o ricarui gu vern, mpotriva o ricarei c ivilizatii,
chiar mpotriva o ricarei pr oprietati" ( Abatele B arruel), " ca s a d istruga din r adacina t oate institutiile r eligioase s i s a
rastoarne t oate guv ernele e xistente n E uropa" ( Robison), " cu s copul e xpres de a s mulge d in r adacini s i de sfiinta
crestinismul si de -a r asturna o rice guv ern c ivil" ( Morse). Toti t rei au vazut ca r evolutia franceza nu s-a nascut di n
conditii locale ci dintr-un plan de revolutie permanenta si universala, un plan al societatii secrete a illuminati-lor, care
a inspirat ep isoadele cele mai cr ude si o ribile n F ranta, un p lan car e a supravietuit s i s -a n faptuit n A nglia s i
America de azi prin mijloace mai lente conspirative.
Acesti trei oameni au patit ce-a patit si autorul dupa ce-a nceput sa descrie evenimentele pe care le-a trait asa
cum au avut ele loc n realitate: nainte editurile se bateau pentru manuscrisele lui; dupa ce-a nceput cartea aceasta iau trntit usa-n nas s i-au nceput sa-l ponegreasca. Istorica specialista n revolutia franceza Nesta Webster scrie cum
un e ditor di n Londra i-a spus n 1920: " daca s crii mpotriva r evolutiei t e va dus mani t oata l umea literara"; spre
uimirea ei a fost adevarat. Autorul a fost uimit sa descopere ca conspiratia revolutiei mondiale controla nca de acum
200 de ani la fel de bine presa si literatura ca az i, desi atunci existau sute de ziare mici cu proprietari individuali iar
azi toata presa si toate editurile apartin aceleiasi mini care publica sute de titluri de nuante diferite sub nume diferite.
Barruel, Robison si Morse au fost imediat acoperiti de insulte si invective pentru c-au ndraznit sa iasa din linie si sa
spuna adevarul. Nu numai c-au fost atacati n acelasi fel n care ataca azi "intelighentia progresista" si presa din vest
dar chiar cu aceleasi cuvinte.
Citind despre atacurile mpotriva lui Barruel, Robison si Morse, autorul crede ca c iteste propria sa istorie: ca
si ei a fost nti atacat pentru ca este un "bigot", care persecuta "libertatea opiniei" si "libertatea academica", dusman
al gndirii "liberale" si "progresiste". De aici s-a trecut la aluzii murdare despre viata lor sexuala si finantele lor; si n
cele d in urma s -a s ustinut c a sunt c u t otii " nebuni". Aceasta u ltima a firmatie este cea mai p uternica ar ma d e
defaimare si poate ca de riva din Talmud, care zice ca I isus Hristos a fost nebun (vezi Enciclopedia Iudaica, articolul
despre Iisus Hristos). Atacurile mpotriva acestor trei critici contemporani ai revolutiei franceze au acelasi vocabular
precis si limitat ca si atacurile de 200 de ani mai trziu mpotriva autorului, de unde autorul trage concluzia ca aceeasi
directiva a fost da ta di n ac eeasi sursa ce ntrala. C u aceleasi formule stereotipe si cu acelasi v ocabular l imitat s-a
continuat de faimarea lor mult dupa ce ace sti t rei co ntemporani ai r evolutiei er au morti, as a de mare es te gr oaza
revolutionarilor, adeptilor "libertatii de opinie", de adevar sau de opinii divergente. nca n 1918 Columbia University
dadea bani ca sa se scrie o carte cum ca illuminati au disparut cu totii cnd guvernul bavarez i-a pus sub interdictie,
caci ei fiind o societate secreta conspirativa n-au ndraznit sa mai conspire n secret cnd li s-a spus sa n-o mai faca;
doar societatile secrete co nspirative t oate co nspira mpotriva gu vernului numai cu aprobarea gu vernului. n aceasta
carte toate lozincile de mai sus au fost nsirate - ca la carte. La vremea aceea revolutia bolsevica avea deja un an s i
"intellighentia progresista" se straduia sa arate ca nu exista nici o legatura ntre revolutia franceza si cea bolsevica; n
timp ce e i se straduiau astfel la C olumbia U niversity, e xact aco lo a fost r acolat Whittaker C hambers ca spion
comunist.
Spre deosebire de Franklin Roosevelt, primii doi presedinti americani, George Washington si John Adams, au
stiut ca B arruel, Robison s i Morse s pun ade varul. Washington s cria u nui pr ieten despre infiltrarea n America a
illuminati-lor si-a iacobinismului, n "cluburile democratice" din 1793, acuzate de Washington ca instiga la dezordine
si r ele; aut oritatea l ui G eorge W ashington f iind pr ea m are ca s a po ata f i d efaimat s i de clarat nebun, " cluburile
democratice" s-au ascuns imediat n subterana si-au continuat sa lucreze de acolo. Din cauza ca George Washington
era mason si el, masonii au facut mare caz de clarnd masoneria o norabila pr in a socierea cu el. D in r espect pe ntru
George Washington, nu s-a mai cercetat activitatea masoneriei, desi do i fosti masoni, Amos Stoddard si reverendul
Seth Pa yson, au declarat s i e i ca s i duc ele de Brunswick n public, c a masoneria a fost i nfiltrata de illuminati.
Presedintele John A dams i -a a vertizat pe m asoni n 1798 despre infiltrarea s i pe rvertirea masoneriei, ar atnd ca
"astfel de societati [secrete] pot fi pervertite sa faca tot raul de care au fost suspectate". Opinia publica a luat aminte si
34

n 1829 s -a format un partid anti-masonic care la conventia sa din 1829 a declarat ca " exista dovezi despre legatura
strnsa dintre ordinele superioare ale francmasoneriei si iluminismul (illuminati) francez" Dar iubitorilor de adevar nu
le-a mers multa vreme, cac i la ur matorul co ngres d in Vermont d in 1830, s e ar ata ca " investigatia... cur nd a fost
stinsa n mod misterios; presa a amutit ca sugrumata si masele poporului sunt tinute n ignoranta faptului ca a existat
vreodata vreun dubiu cu privire la masonerie". Cu alte cuvinte, investigatia a fost stinsa de contra-ofensiva cu acuzatii
de " bigotism", " dusman a l libertatii de o pinie", et c. exact ca az i. D e at unci ncoace nici n Anglia ni ci n America
nimeni n-a reusit sa determine guvernele sa faca o investigatie cinstita a infiltrarii dusmanoase n guvern; dezvaluirile
din 1948 a u fost pa rtiale s i s-a musamalizat cea mai mare pa rte. P artidul a nti-masonic a murit n 1840 .
John Adams era convins de existenta revolutiei permanente si universale ndreptate mpotriva guvernelor legitime; o
credea n mod gresit de origine franceza, dupa cum azi oamenii si nchipuie n mod gresit ca comunismul e rusesc. A
emis a ctul mpo triva activitatii a nti-statale d in 1798. C onfidentul lui, Alexander H amilton, c unostea s i mai bine
natura revolutiei, si-o descrie astfel: nti atacul mpotriva crestinismului, apoi nlocuirea lui cu religia 'naturala', apoi
se neaga sufletul, viata omului fiind pur fizica; apoi urmeaza atacul mpotriva statului, care este descris drept un abuz
ca si religia si se preamareste anarhia. Rezultatul, zice Alexander Hamilton, este masacrul si distrugerea gigantica din
Franta, car e a f ost s cufundata n cr ima, s aracie si bestialitate, ceea ce s e ur mareste s a s e pr oduca n t oate tarile d e
catre acei asi o rganizatori, pe ntru a d istruge s ocietatea ci vilizata s i a pr oduce de zordinea ge nerala a o menirii.
Organizatia, zice H amilton, a fost interzisa, dar elementele ei au supravietuit s i lucreaza d in umbra pr egatind noi
calamitati si un lung sir de convulsii, revolutii, masacre, devastari si nenorociri. Hamilton vedea semnele si n Statele
Unite. P rin influenta aceas ta nefasta a mericanii au simpatizat cu ororile r evolutiei franceze. P rin ea s -au justificat
toate ororile si crimele nejustificabile si orice despotism, zicndu-se ca trebuie sa-l imitam.
n z ilele noastre am vazut asa de bine toate aceste lucruri nct nu ne da m seama ct de c larvazatori au fost
acesti o ameni n 1790. Dar c larviziunea lor n-a d us la nimic. Ca un somnambul, o ccidentul co ntinua spre dezastru.
Anti-revolutionarii au fost de faimati s i r edusi la tacere. R evolutionarii s i intellighentia pr ogresista s i-au continuat
opera. A apa rut N apoleon s i t oti au uitat de r evolutie. N umai illuminati au continuat s a lucreze ca -nainte si c u
rezultat. Acest lucru a devenit clar recent, cnd Nesta Webster a studiat lazile cu documente ale politiei lui Napoleon
si-a ga sit aco lo ca 20 de ani dupa r evolutia franceza, n a junul c aderii lui N apoleon, illuminati e rau tot a ctivi si t ot
prosperi.
Comisarul special de politie napoleoniana Franois Charles de Berckheim era mason. n 1810 el descria cum
illuminati au adepti n ntreaga Europa si s e s traduiesc sa infiltreze lojile masonice. E l z ice: " iluminismul d evine o
putere mare s i formidabila... r egii si po poarele vor avea mult de suferit de la el da ca pr in prudenta nu se d istruge
mecanismul lui ngrozitor". n 1814 un a lt r aport z ice la fel. L a 20 de a ni dup a c onfesiunea pu blica a duc elui d e
Brunswick, B erckheim ar ata ca " multi o ameni cu po zitii nalte, de nastere ilustra, cu mare a vere s i mari de mnitari
sunt pr intre e i". Parerea lui Berckheim er a ca " unii d intre e i nu sunt prostiti d e visuri d emagogice ci spera sa pu na
mna pe putere si sa-si sporeasca averea si pozitia sociala; dar majoritatea adeptilor cred n ei ca-n scriptura..." Ca si
azi, do rinta de pu tere i face pe o amenii faimosi si bogati s a s e a socieze cu miscari a l caror s cop este di strugerea
averii si renumelui lor, n speranta ca as tfel vor deveni mai bogati si mai faimosi. Berckheim descrie apo i metodele
illuminati-lor n mod asemanator cu Weishaupt si n mod asemanator cu metodele comunismului astazi. El arata cum
illuminati influenteaza o piniile o amenilor pun nd s tapnire n pr imul r nd pe literatura, s avanti s i pr ofesori, car e
astfel propaga principiile illuminati-lor deghizndu-le otrava ntr-o mie de feluri. Vulgul nu vede si nu pricepe aceste
semne minuscule dar cei initiati recunosc formulele. n special universitatile sunt cmpul lor de atac. Adeptii lor sunt
profesori u niversitari car e mai nti studiaza c aracterul studentilor. D aca u nul e mai de stept s i mai cu imaginatie,
aceasta s ecta imediat pun e mna pe e l si-ncep sa-i v orbeasca de spre dr epturile po porului, de spotism, e tc. S i-i da u
literatura lor. Cnd a fost total captivat i se dezvaluie ca mai sunt milioane ca el, ca sunt toti uniti ntr-o mare familie,
ca reformele pe care el le doreste vor veni curnd. Astfel, zice Berckheim, illuminati seamana samnta otravii n cele
mai nalte c ercuri s ociale si-si r ecruteaza numerosi ade pti. Acest pr oces de scris de e l co ntinua s i-n z ilele n oastre.
La 20 de a ni dupa c e-a fost de mascat s i s ocietatea l ui secreta interzisa, l r egasim pe Weishaupt cer nd ntr-o
scrisoare di n 1808 a manunte de spre u n a numit ritual masonic. L a moartea lui n 1830 o rganizatia lui e ra mai
puternica ca oricnd dar si schimbase numele. Aceeasi organizatie cu aceiasi oameni si aceleasi scopuri a reaparut la
suprafata n 1840 sub numele de "comunism". Aceeasi pretentie de a lupta mpotriva nedreptatii si opresiunii acopera
acum s ub numele de co munism ac eeasi d istrugere s ngeroasa cu scopul de a pe rpetua s i a mplifica n edreptatea s i
opresiunea. Azi conflictul dintre civilizatia vestica crestina si comunism este pe fata si unul din ele trebuie sa dispara,
caci sunt diametral opuse si nu pot coexista.
La 50 de ani dupa revolutia franceza, conspiratia revolutiei mondiale se afla n mod public n mna evreiasca.
Dar nu s-a put ut do vedi ca ar fi fost o instigatie o riginala iudaica n cazul r evolutiei franceze. D eci e xista s i
alternativa ca revolutia mondiala n-a fost de la nceput de inspiratie iudaica si a fost doar preluata de sionism ulterior.
Nimic nu s-a put ut stabili; a sa de bine s-au ascuns itele illuminati-lor acu m 200 de a ni. n mod aparent evreii n-au
35

jucat mare rol la illuminati si au participat doar proportional n revolutia franceza, fiind acolo la fel de numerosi ca si
n a lte a ctivitati, dupa pr oportia lor n natiune. L eopold E ngel, pe rsonaj misterios car e a r eorganizat o rdinul
illuminati-lor n 1880, sustine ca "era interzis sa recruteze evrei printre iluminati". Pe de alta parte Mirabeau, iluminat
de frunte s i fruntas a l r evolutiei franceze, s -a id entificat cu iudaismul; astfel c a a firmatiile de spre neparticiparea
iudaica la illuminati pot fi pura dezinformare, dupa metoda conspirativa clasica la care tinea Weishaupt cel mai mult.
Contemporanii r evolutiei franceze s unt de aco rd ca r evolutia franceza n u a fost f ranceza s i ca a fost pr egatita de
oameni din multe tari si de nationalitate imprecisa. Chevalier de Malet zice ca "autorii revolutiei nu sunt nici francezi
nici g ermani nici italieni nici englezi etc. E i formeaza u n anumit po por c are s-a nascut s i-a cr escut n ntuneric, n
mijlocul tuturor n atiunilor c ivilizate, cu scopul d e a le s ubjuga". Asta v ede cer cetatorul car e s tudiaza o rganizarea
revolutiei franceze; dar revolutia bolsevica a aratat altfel.
Dupa ce -a izbucnit r evolutia franceza e vreii au jucat un r ol e vident, da r mai mult d e i ncitare l a v arsare de
snge s i d istrugere de ct de c onducere s i p lanificare. D e m ulte o ri e gr eu sa-i identifici c a a tare f iindca s criitorii
vremii lor nu -i descriau ca atare. Revolutia franceza n mod aparent vroia sa distruga toate religiile si nationalitatile
(din n ou revolutia bolsevica d ifera de ea) . A stfel g loata car e-a s purcat v asele s finte la adu narea r evolutionara s i-a
cotropit bisericile ca sa t ina festivalurile ratiunii a inclus si e vrei care-au adus ornamente de la sinagoga la locul de
profanare. La "Templul libertatii" un "cetatean crescut n prejudecata religiei evreiesti" si anume Alexandre Lambert
fiul, s-a apucat sa dovedeasca ca "toate religiile sunt prejudecati" si-a protestat mpotriva tiraniei Talmudului, zicnd:
"Cetateni, de rea credinta nu sunt evreii ci preotii lor. Religia lor nvata ca la evrei trebuie sa dai mprumut cu 5% dar
de la catolici trebuie sa iei ct poti mai mult; este un obicei sfnt la noi sa ne rugam dimineata sa ne ajute Dumnezeu
sa nselam un crestin n ziua aceea. Mai mult, cetateni, auziti culmea abominatiei: daca n comertul cu evreii facem o
greseala, se face restitutie; dar daca la 100 louis d'or un crestin plateste cu 25 mai mult, nu trebuie sa i se restituie. Ce
oroare! Si de unde vin toate astea daca nu de la rabini? Cine a incitat la proscrieri mpotriva noastra? Preotii nostri!
Ah, cetateni, mai presus de orice trebuie sa ne dezicem de-o religie care... ne subjuga la practici iritante si servile si
ne face imposibil faptul de a fi buni cet ateni". P e cnd se p lngea L ambert f iul, evreii er au n faza r abinica, ad ica
condusi de rabini locali dupa ce centrul iudaic din Polonia s-a dat la fund odata cu mpartirea Poloniei n 1772; toti
rabinii erau stricti si ferventi practicanti ai "legii" talmudice, dar unii erau mai blnzi altii mai severi, ca toti oamenii.
Daca s e po ate s tabili o pa rticipare a evreilor n r evolutia franceza, as ta nu vine d in acuze a le crestinilor c i d in
laudarosenia ev reilor. A stfel de ex . Lon Kahn numeste c u numele ev rei ca am estecati n uciderea r egelui si
distrugerea r eligiei, la 100 de a ni dupa e venimente. A cesta e ste un e xemplu de e fortul de pus n mare pa rte di n
literatura iudaica de a arata ca nimic de acest gen nu s-a putut ntmpla fara mna lui Iehova, adica mna evreiasca.
Probabil ca Lon Kahn nu-si poate imagina regicidul altfel dect ca moartea lui Belsatar. Daca n-ar fi fost r evolutia
bolsevica, lumea ar fi uitat de Lon Kahn; din nou prezentul dezvaluie trecutul.
Dupa revolutia franceza evreii au tras profitul, pr in conducatorii lor. Dar este de mn de mentionat a ici ca cei
care-au profitat au fost ev reii r asariteni ashkenazi s i ca ace sti ne -semiti co nvertiti la iudaism au pa truns n a cest
moment m asiv n occident. C ei mai multi e vrei francezi fusesera p na la acea da ta s efarditi veniti d in S pania s i
Portugalia care avusesera oarecare nrudire cu Palestina, chiar daca nu prea multa. Daca sufereau vreo discriminare,
aceasta a d isparut n 1790 cnd au primit cetatenia franceza. Dar n Alsacia aparuse o comunitate de evrei ashkenazi
slavici d in Rusia car e er au foarte antipatizati s i a cordarea cetateniei c atre acestia a pr icinuit dezbateri furtunoase n
Adunarea R evolutionara s i r ascoale pr intre taranii a lsacieni. D eputatul M aury a s pus: " De 17 secole e vreii nu s-au
amestecat cu celelalte popoare... nu trebuie persecutati, trebuie protejati ca indivizi si nu ca francezi, caci ei nu pot fi
cetateni... O rice le-ai face, e i r amn straini n mijlocul nostru" s i a ltii au fost de acor d cu el. E vreii sefarditi au
protestat si ei, zicnd ca ei sufera din cauza unor pretentii ciudate ale "evreilor" ashkenazi din Alsacia, Lorena si cele
trei episcopate: "acesti evrei au pretentia sa traiasca n Franta cu un regim special, sa aiba legi numai pentru ei si sa
fie o clasa de cet ateni s eparata de toti ceilalti". Acest pr otest a l e vreilor mpotriva " legii" iudaice n -a fost as cultat
niciodata de guv ernul go imilor. N ici pr otestul com erciantilor francezi car e s -au vazut r uinati de p racticile de t rust
evreiesti n-a fost ascultat. n 1791 s-a dat decretul d e emancipare a ev reilor d in Alsacia. Astfel s-a cr eat "problema
evreiasca" care i-a stat n fata lui Napoleon cnd a venit la putere, lui si ntregii lumi.
Din acest moment secta conducatoare iudaica a marginalizat din toate puterile pe adevaratii evreii, pe sefarditi
si i-a propulsat nainte pe evreii hazari mongoli ashkenazi. Din acest moment evreii ashkenazi au patruns n Europa si
America s i-au pr eluat co nducerea r evolutiei mondiale atacnd peste t ot guv ernul legitim, r eligia s i natiunea. P na
acum evreii au participat la revolutii ca si ceilalti oameni, n proportia n care se afla n populatie, si-au tras foloasele
cele mai mari. Din acest moment nu numai foloasele, ci si conducerea si planul revolutiei au fost iudaice. Din acest
moment is toria " legii iudaice" s i istoria " revolutiei" s e co ntopesc s i formeaza o s ingura istorie. D e l a mijlocul
secolului 19 revolutia mondiala es te o pera iudaica pe f ata. C el car e-a pr ezis a sta a f ost B enjamin Disraeli, pr imul
ministru evreu al Angliei.
36

Capitolul 21:

Avertismentul lui Disraeli

Benjamin Disraeli, ulterior Lord Beaconsfield, evreu sefardic, a a vertizat de repetate ori mpotriva revolutiei
mondiale si-a identificat organizatorii ei. Autorul nu este sigur daca secta talmudica a preluat conducerea organizatiei
revolutionare a lui Weishaupt sau ea a fost aceea car e l-a condus si instigat pe Weishaupt. Ambitia dominatiei sectei
iudaice ndoctrinata de secole prin Talmud si Cabala (care, zice Enciclopedia Iudaica, s-a dezvoltat ca partea secreta
orala a Talmudului stiuta doar de initiati n paralel cu partea scrisa Thora, n esenta cu aceleasi scopuri ca Talmudul)
este sa-i nrobeasca pe "pagni" "natiunii sfinte"; este semnificativ faptul ca organizatia conspirativa si distructiva a
lui Weishaupt a apa rut tocmai cnd centrul t almudic d in Polonia s-a dat la fund si-a disparut din viata publica dupa
peste 2000 de ani de existenta n diferitele sale faze. Dar este posibil si ca organizatia distructiva a illuminati-lor sa fi
fost initial a altora si sa fi fost apoi, ca masoneria, cucerita de secta iudaica.
Cele mai semnificative avertismente ale lui Disraeli le-a dat cu privire la revolutia de la 1848. nainte de 1848
el a pr ezis e xact ce va a vea loc; dup a car e, a pr ezis ca r evolutia s e va r epeta. n romanele s ale D israeli si-a f acut
portretul: n Coningsby el este Sidonia, un evreu musulman din Spania, care detine n secret puterea si manipuleaza
fiind "detinator al u nei a bsolute lipse de pr ejudecati c are es te co mpensatia o mului fara pa trie". I n 1846 Sidonia a
descris "acea put ernica revolutie care se pregateste acum n Germania... Si care e at t de putin cunoscuta n Anglia,
organizata co mplet s ub aus piciile e vreilor". D upa ce -a izbucnit r evolutia d in 1848 D israeli a s pus n P arlamentul
englez, n 1852: "Influenta evreilor po ate fi vazuta n ultima izbucnire a pr incipiului distrugerii n Europa. Are loc o
revolutie mpotriva t raditiei s i-a a ristocratiei, mpotriva religiei s i-a pr oprietatii... E galitatea naturala a o amenilor si
abolirea proprietatii sunt proclamate de societati secrete care formeaza guvernele provizorii si cei de rasa evreiasca se
gasesc n fruntea f iecareia d intre e le" ( exact ca -n R usia n 1917) . " Cei mai iscusiti manipulatori a i pr oprietatii s e
aliaza cu comunistii; acest neam ales asa de separat, da mna cu toate scursorile si cu toti cei mai de jos din Europa".
Asta, zice Disraeli, n scopul de a distruge crestinismul.
Autorul s crie ca pr intre s ursele studiate de el pe ntru aceasta car te, D israeli a fost ca o raza de l umina n
ntuneric. Eliberat de Talmud, pe care-l cunostea intim din interior, Disraeli, mndru de rasa lui israeliana, dar pe de
alta pa rte ade varat pa triot en glez, s pune ad evarul de spre s cena po litica pe car e e l a fost ac tor p rincipal. Z ice e l:
"lumea e guv ernata de cu totul altii dect si nchipuie cei care nu patrund n dosul culiselor"; lumea e guv ernata de
grupul s ecret. " Cea mai mare gr eseala", z ice D israeli-Sidonia, "este s a-ti nc hipui c a m otive economice au dus l a
revolutie". D israeli er a mpotriva co nceptului iudaic d e "razbunarea lui I ehova" car e c ere masacrarea s i d istrugerea
totala a a ltor popoare si s-a mpotrivit atrocitatilor si masacrelor planuite de guvernul britanic n India n 1857 dup a
revolta indiana, spunnd ca atunci cnd aude planurile de masacre si de "razbunare" a lui Iehova din gur a englezilor
se gndeste ca " poporul din Anglia s-a schimbat deodata si nu se mai pleaca numelui lui Hristos ci se pregateste sa
renvie cultul lui Moloh". Asta face aluzie la faptul ca iudaismul talmudic de fapt este cultul lui Moloh - cultul care
este sursa controversei Sionului veche de 3000 de ani. Din cauza ca secta levitilor lui Iuda se nchina lui Moloh s-au
disociat triburile lui Israel de tribul lui Iuda si Veniamin. Asta se vede n Vechiul Testament n do ua locuri: Ieremia
care protesteaza mpotriva cu ltului l ui Moloh-Baal ( 19:5) ar ata ca D umnezeu zice cat re t ribul lui Iuda s i locuitorii
Ierusalimului, condamnndu-i pentru ca "au umplut locul cu sngele celor nevinovati" (19:4), ca ei: "au ridicat altare
lui B aal [ Moloh], sa -si arda pe r ug copiii n sacrificii adu se lui B aal; ceea c e eu n-am c erut, ni ci nu mi-a t recut
niciodata prin minte" si pentru ca ei "au ridicat altare n Tofet sa-si arda fiii si fiicele pe rug pe altar: ceea ce eu nu leam c erut, nici n -a fost niciodata n c ugetul meu" ( 7:31). A poi ideologul d istrugerii iudaice, E zekiel, r aspunde c a
dumnezeul iudaic a cerut n mod expres ca n cinstea lui sa se sacrifice si sa se arda copiii pe rug si a dat "legi care nu
sunt bune" (20:25-26). n controversa d intre dumnezeul milei si iubirii si cel a l d istrugerii si razbunarii, D israeli s-a
disociat de Iehova-Baal-Moloh al varsarii de snge nevinovat si-al razbunarii iudaice, motiv pentru care n 1955 Lord
Herbert Samuel a vorbit cu dispret despre el.
Ceea c e l-a c aracterizat pe D israeli e vreul a fost capa citatea de a spune ad evarul a bsolut, c larviziunea,
patriotismul pentru Anglia si mila crestineasca pe care-a practicat-o. Pe vremea cnd tatal lui, Isaac Disraeli, a refuzat
functia de gardian al congregatiei talmudice si s-a disociat de talmudismul din Anglia, mai era nca posibil sa se faca
asa ce va: n ghetourile d in Rusia si Polonia n-ar ma i f i fost posibil, a r f i fost excomunicat, poate chiar ucis. A stfel
Disraeli a put ut s pune ade varul de spre e vreii o rganizatori a i holocaustului r evolutiei mondiale, desi t ot lu i i s e
datoreaza e manciparea de plina a e vreilor d in Anglia. Weishaupt a murit n 1830; t imp de 50 de ani s-au dus lupte
interne pe ntru detinerea put erii s upreme n cadrul co nspiratiei r evolutionare a lui Weishaupt, s i-au iesit vi ctoriosi
hazarii, evreii ashkenazi din estul Europei condusi de rabinii lor talmudici. n acele lupte interne pe ntru succesiunea
puterii r evolutionare au participat A lta V endita d in I talia, masoneria franceza, o rganizatia " Tugendbund" di n
37

Germania, mostenitoarea directa a Illuminismului lui Weishaupt. Printre persoanele angajate n lupta pentru putere au
fost un francez, Louis Blanc, un rus, Mihai Bakunin, si-un evreu din Germania, Karl Marx.
Bakunin era anarhist si cerea abolirea statului n sine, caci proprietatea de stat nseamna tot tirania proprietatii,
zice e l. P lanul lui Marx nsa era nlocuirea c lasei stapnitoare cu o alta, mai a bsolut t iranica. B akunin era sincer;
Marx a fost toata viata un escroc, traind n lux si lene si scriind despre munca grea si mizeria proletariatului. Cteva
saptamni dupa ce si-a terminat de scris "manifestul comunist", unde denunta faptul ca proletariatul e sarac neavnd
pamnt, cas e s i ntreprinderi s i pr escrie dr ept r emediu desfiintarea pr oprietatii pr ivate pe ntru a-i face pe t oti s araci
lipiti pa mntului, au izbucnit r evolutii n G ermania, A ustria, U ngaria I talia, F ranta, D anemarca; n as a scurt timp
"proletariatul" ni ci n-ar fi avut timp sa citeasca manifestul lui Marx si sa fie inspirat de el, presupunnd ca ar fi avut
chef s a-l c iteasca si sa-l ap lice. n r ealitate r evolutiile au fost s incronizate cu publicarea manifestului lui Marx, da r
binenteles ca n-au fost cauzate de el ci au fost organizate central sa izbucneasca simultan ca o actiune coordonata a
revolutiei mondiale. Singura organizatie mondiala perfect ramificata ca sa organizeze revolutia mondiala comunista a
fost rabinatul hazar talmudic din Europa rasariteana. Biserica Catolica avea aceleasi ramificatii, dar pe vremea aceea
nu era nca complet infiltrata, subjugata si corupta de talmudism ca azi si s-a opus distrugerii si varsarii de snge dupa
legea lui Iehova-Moloh. Iudaismul talmudic a preluat conducerea revolutiei planuite de Weishaupt, dupa cum a aratat
Disraeli n parlamentul englez.
Louis Blanc, membru n guvernul provizoriu de la Paris din 1848, urmarea un stat de "ajutor social" (welfare
state) ca ce l britanic si a merican d e az i, u nde " dreptul la munca" nsemna, ca n statele s ocialiste, lagare d e
concentrare; el era de parere ca individul nu trebuie sa aiba nici o personalitate si nu trebuie sa existe competitie, doar
nregimentare. D upa nfrngerea r evolutiei a fugit n Anglia s i si-a p ierdut importanta pe rsonal. T ot n Anglia s -a
asezat si Marx, unde-a trait n belsug 34 de ani. Numai Bakunin, nascut nobil rus, fost ofiter tarist, a alergat sa lupte
pe baricade. Bakunin descrie ntlnirea lui cu Marx: "Marx mi-a zis ca sunt un idealist sentimental, si-avea dreptate;
eu i-am zis ca e un om vanitos, perfid si viclean, si-aveam si eu dreptate". Bakunin a fost facut prizonier si condamnat
la moarte, apoi gratiat, tinut n lanturi grele tintuit de un perete timp de un an, apoi trimis n Rusia dupa sase ani, fara
dinti, bo lnav de scorbut, ruinat fizic. A fost exilat n Siberia de unde a fugit n Japonia; de acolo n America apoi n
Anglia; a poi a inaugurat I nternationala lui social-democratica n E lvetia, n 1864. Tot pe-atunci s i nf iinta si M arx
Internationala lui, s i-a nceput r ivalitatea lor. n timp ce Bakunin zacea n nchisori s i-n lanturi, M arx infiltrase s i
pusese mna pe t oate organizatiile r evolutionare, un de-n multe t ari g inerii lui er au conducatorii. N -a pu tut s a-l
elimine pe B akunin imediat cac i ac esta er a f oarte renumit; da r pr intr-o s erie de t rucuri s i nselatorii, n fine l-a
eliminat la congresul din 1872, convocat la Haga, unde Bakunin nu se putea duce. Acolo Marx a facut exact ca Stalin,
si-a d enuntat r ivalul a bsent s i l-a excomunicat s i exclus. B akunin a murit dupa ct iva ani, bo lnav - zic u nii ca s -a
sinucis pr in greva foamei. Din acel moment revolutia mondiala a fost suta la suta sub control evreiesc si scopul ei a
fost sa instaureze n lumea ntreaga u n guve rn mondial a l u nui stat mondial car e s a r eprime n mod absolut s i total
libertatea individuala si sa nregimenteze s i nrobeasca n mod fortat absolut toate popoarele. Asta a v azut Bakunin
cnd si-a publicat polemica mpotriva conducerii rabinice a revolutiei n 1869; din acel moment distrugerea lui a fost
doar chestie de timp.
Timp de 30 de a ni Disraeli si-a repetat avertismentele despre revolutia mondiala, aratnd ca tronul lui Louis
Philippe n Franta "a fost rasturnat... nu de parlament, nici de popor, nici de natura... ci de societati secrete, care stau
gata sa devasteze Europa" (1852); "mare parte din Europa e aco perita de o retea de aceste societati secrete, asa cum
suprafata pamntului e acoperita de cale ferata... ei nu vor guvern constitutional, nu vor sa mbunatateasca institutiile
sociale... ei vor sa schimbe stapnii tarii, sa izgoneasca pe actualii proprietari si sa puna capat fundatiei religioase..."
(1856). Disraeli a vazut clar natura liberalului: liberalismul "este manevra celor care lovesc n proprietate si-n Hristos
si o amenii de t reaba d in tara as ta, car e tin as a d e mult la pr oprietatea l or s i s unt as a de r eligiosi, o apl auda s i o
recunosc ca fiind progresul cauz ei liberale". F iindca nu-l put eau defaima p e D israeli, co nspiratorii l-au ridiculizat
zicnd ca are idei fixe. Din ce n ce mai mult expresiile lui sunt nsa folosite de altii care vad adevarul: "reteaua" care
acopera Europa, "mna ascunsa" care dirijeaza guvernele. Rabi Drach care s-a disociat de Talmudismul conducator al
revolutiei mondiale nainte de 1848 s i-a fost pe rsecutat zice: " ce pot cele mai ntelepte masuri a le a utoritatilor d in
toate tarile face mpotriva acestei conspiratii vaste si permanente care se ntinde ca o retea pe ct de vasta pe att de
puternica peste ntreg globul, si-si arata forta de cte ori are loc un eveniment care atinge cumva numele de israelit".
Iata secventa e venimentelor: Dr. Kastein, istoricul sionist, z ice ca n 1772 "centrul" gu vernului iudaic "a ncetat sa
existe"; autoritatile r usesti d e-atunci z ic c a a de venit u n gu vern iudaic s ecret; n 1776 Weishaupt a nfiintat s ecta
Illuminati-lor; n 1846 D israeli scria ca "revolutia se desfasoara complet sub auspicii e vreiesti"; n 1869 Bakunin a
atacat conducerea evreiasca a revolutiei; n 1872 Bakunin a fost exclus si Marx a preluat conducerea deplina; n 1917
revolutia bolsevica a produs un guvern bolsevic aproape exclusiv format din evrei.
Astfel, emanciparea evreilor n secolul 19, contrar asigurarilor date de Sanhedrin lui Napoleon, nu i-a facut sa
fie cet ateni ca t oti ceilalti c i d impotriva, sa se de dice total d istrugerii si masacrarii celorlalti s i d istrugerii t arilor n
38

care traiesc si a legilor care i-au emancipat. n acest secol zice Dr. Kastein a aparut termenul "antisemit". Acum nu se
mai put ea sustine ca exista "persecutie" si atunci s-a inventat "antisemitismul" ca forma de "persecutie" pentru care
Iehova sa dea "poporului a les" mna libera sa " se r azbune" masacrnd, nrobind si jefuind popoarele. Cum po ate f i
cineva antisemit mpotriva hazarilor, a evreilor de azi, care n mod clar nu sunt semiti, nimeni nu explica; si cum pot
semitii autentici, a rabii, fi antisemiti, iarasi nu e clar. D ar o ricine a rata s impatie pe ntru semiti, pe ntru palestinienii
masacrati si izgoniti si jefuiti, este acuzat cu violenta de... antisemitism! Dar antisemitismul e un fel de les-maiestate
si erezie; prin 1950 deja mintea maselor a fost total dominata de mascarada antisemitismului si toti se prosterneaza la
auzul t ermenului, car e a fost inventat pe ntru a f ace t abu orice d iscutie a d irectiei si conducerii politice. B ernard
Lazare, apologet al sionismului, zice ca a ntisemitismul n-are nimic de-a face cu Sem sau cu sngele semitic, sau cu
orice fel de s emitism; antisemitismul, zice e l, " consta d in c ei ce z ic: e vreii au pregatit, au manipulat, au fost
principalii promotori ai revolutiei; cta vreme istoricii impartiali se marginesc sa studieze ce rol ar fi putut juca evreii,
considernd ce fel de spirit, de caracter, de filozofie, de religie au, n procesele si miscarile revolutionare". Deci cine
zice ca evreii au condus si organizat revolutia e antisemit, dupa Lazare. Disraeli nsa, care posibil a avut snge semit
n el, z ice ca " acea r evolutie gr ozava... se pr egateste complet sub auspiciile e vreilor... ," "influenta evreilor po ate f i
observata n u ltima izbucnire a pr incipiului d istrugerii", "indivizi de rasa evreiasca se gasesc n fruntea fiecareia din
ele [societati secrete]". Cum era el nsusi de rasa evreiasca, Disraeli n-a mai subliniat ca multi dintre evrei se opun ca
si e l "revolutiei atotputernice" si "principiului d istrugator", caci contemporanii lui probabil stiau ca atunci cnd face
afirmatiile de mai sus c are a zi l-ar califica de ant isemit i excludea pe a cestia d in urma. D e la r evolutia franceza
ncoace e vreii s efardici au aratat ct de d istrugatori sunt noii veniti d in estul Europei (cei din Alsacia de ex.) si-au
rezistat influentei acestora. Dupa emancipare nemaifiind asa de nrobiti ghetoului si Talmudului ei nu aveau dect de
pierdut daca evreii ashkenazi din est si secta talmudica reuseau sa organizeze "principiul distrugerii" n vest. Evreii
sefardici l-au ascultat si nteles pe Disraeli mai mult dect masele de goimi. Au fost pedepsiti prin excomunicare: prin
manipulatiile statisticienilor, au fost de clarati inexistenti la o s uta de a ni dupa ace asta - ca s i " cele 10 t riburi
disparute" ale Israelului care nu se supusesera lui Moloh cu mult nainte.
Capitolul 22:

Organizatorii

Evreii ashkenazi s lavici d in est ndreptau revolutia d istrugatoare a tt mpo triva go imilor c restini c t s i
mpotriva evreilor sefardici, care se nfrateau cu cei din jurul lor si scapasera de tirania "nteleptilor" conducatori a i
iudaismului. Dr. Kastein zice: "Din acest moment se disting evreii din vest de cei din est". Dar ei fusesera doua rase
distincte t imp de 1000 de a ni; ceea ce vrea sa z ica Dr. Kastein este ca e vreii d in est d in ace st moment s i-au strns
rndurile n jurul gu vernului lor r abinic s i si-au ndreptat a tacul s i mpotriva e vreilor s efardici. Acestia nu-i pr ea
cunosteau bine pe ashkenazi si masele de goimi crestini habar n-aveau de ei. nregimentarea lor strnsa n ghetourile
lor s ub a bsolutismul r abinic secular i-a facut o f orta de l upta formidabila; cu o m ostenire r asiala b arbara as iatica
mongoloida, ndoctrinati de secole n Talmud, strict nregimentati sub cel mai sever despotism, au fost un instrument
extrem de put ernic folosit n acest secol cu mare maiestrie n do ua strategii d istincte car e ur maresc ace lasi r ezultat,
desi s copurile lor ap ar s a fie exact o puse. n R usia s-au opus cu nversunare emanciparii, i ar n ve st s-au agitat s i
lamentat pe motiv ca sufera din cauza "antisemitismului" care le refuza emanciparea pe care ei o refuzau. Cu ajutorul
controlului absolut asupra presei si mijloacelor de difuzare n masa [ mass-media] au ndoctrinat publicul cu aceasta
propaganda care consta din idei contradictorii n asa masura nct publicul repeta papagaliceste lozincile lor fara sa
observe contradictiile. Tot timpul secolului trecut politicienii din vest au scandat lozincile despre persecutiile pe care
le sufera evreii din Rusia, n timp ce acei evrei condusi de mna de fier a rabinilor lor talmudici se opuneau din toate
puterile ca s a fie e mancipati si sa-si t ermine " persecutia". C hiar aut orii s ionisti z ic a sa. D r. K astein s crie t extual:
"Marea majoritate a e vreilor au opus o r ezistenta pa siva acerba o ricaror ncercari de a le mbunatati situatia". D ar
rezistenta lor n -a fost d oar pa siva, c i a fost ac tiva s i uc igasa. C ea mai buna aut oritate es te D r. C haim Weizmann,
parintele s tatului I srael s i autorul s e bazeaza foarte m ult pe s crierile s i spusele D r-lui C haim Weizmann de a ici
nainte. Evreii ashkenazi din ghetouri, att cei sionisti ct si cei comunisti, au fost instruiti sa mpiedice emanciparea
evreilor cu toate mijloacele, inclusiv asasinatul, n timp ce se lamentau cu foarte mare glas de "persecutiile" si lipsa
lor de emancipare catre vestul crestin. Politicienii goimilor au prezentat acele minciuni popoarelor lor ca fiind purul
adevar s i-au fost r asplatiti cu bani, sustinere d in partea presei s i voturi la a legeri de catre " lobby-"urile put ernice si
bogate evreiesti. Rezultatul alegerilor depindea de cum candidatii deplng "persecutiile" suferite de evrei n Rusia si
cer " ntoarcerea" evreilor hazari as hkenazi d in Asia n "patria lor" P alestina. n final, o rice po litician d in vest car e
doreste sa se bucure de banii si favorurile lobby-ului evreiesc trebuie sa abandoneze interesele statului si tarii sale si
sa s ustina numai do ua cauz e, a mbele d istrugatoare: revolutia co munista mondiala care t inde sa d istruga toate
39

natiunile si izgonirea semitilor d in Palestina pe ntru a o feri P alestina r asei s tapnitoare a ev reilor hazari ashkenazi.
Evreii d in vest s -au supus cu mult mai gr eu dictatului evreilor d in es t de ct p oliticienii go imi. S e t emeau ca
dezordinea si d istrugerea pr omovata de ev reii d in est v or pun e capa t pr osperitatii lor cuc erite n vest, cum s-a
ntmplat n Spania cu sase-sapte secole n urma; si se temeau ca vor fi din nou nchisi si nregimentati n ghettouri ca
cele d in Rusia s i Polonia de cat re r abini. E vreii d in Germania vorbeau cu teama de "diese Ostjuden" c nd discutau
politica cu autorul; si evreii ashkenazi rasariteni se exprimau cu dispret despre evreii autentici din Berlin catre autor
ca "diese B erliner". D irectoratul r abinic a nceput sa-i foloseasca pe acesti hazari iudaizati d in Rusia a tt mpot riva
crestinilor d in vest ct s i mpotriva e vreilor d in vest. F iind viata e vreilor nvaluita n attea s ecrete, c ifre s tatistice
exacte sunt greu de obtinut si astfel le-a fost cu putinta rabinilor talmudici conducatori sa faca sa dispara toti evreii n
afara de cei ashkenazi de origine tatara hazara, declarndu-i pe toti evreii sefardici care mai aveau cteva picaturi de
snge semit n vine si mai aveau printre stramosi cte unii care ntr-adevar trecusera cndva pe-aproape de Palestina
si venisera cndva din Africa, ca s-au stins: un raport al celui de-al 2-lea Congres Sefardic de la New York din 1954 a
declarat c a e vreii d in t oata l umea sunt 11. 763.491; c a numai 15% d in e i, a dica 1. 744.883 s unt s efarditi s i numai
52.000 de sefarditi se afla n Europa si n ntreaga emisfera vestica - unde nainte n vest toti evreii fusesera sefardici!
Nici da ca i-ar fi bombardat cu bomba at omica n-ar f i put ut pi eri evreii s efardici a sa t otal n ctiva a ni n vest; n
realitate e i au fost de clarati inexistenti p entru ca n u vroiau s a s e nregimenteze la o pera r abinica s i numai e vreii
ashkenazi au fost de clarati ca exista apr oape n exclusivitate. E i au mostenit misiunea levitilor. A stfel nteleptii
sionului de do ua or i a u e xcomunicat si ex clus masele de ev rei pr intr-o trasatura de c ondei, pr ima da ta cn d au
"pierdut" cele 10 triburi ale Israelului, si-a doua oara cnd au "disparut" sefarditii. n realitate si israelitii adevarati si
sefarditii t raiesc n continuare, uni i a mestecati pr intre go imi, a ltii n comunitati iudaice o riginale.
Alinierea evreilor din est la revolutia mondiala acum un secol nu s-a facut nici din ntmplare si nici de capul lor, caci
rabinii i conduceau despotic. Autorul a cunoscut intim ghetourile ashkenazi din Polonia si Ruthenia n anii 1930 si-a
vazut ct de abs olut er a co ntrolul r abinilor a supra fiecarei miscari si fiecarui g nd din viata fiecarui individ din
ghetou, de neimaginat pentru cei din vest. Cei neascultatori erau pedepsiti cu asprime uneori cu moartea prin linsare
sub conducerea r abinilor aco lo unde legile t arii nu le pe rmiteau sa aplice pe deapsa cu moartea. nca s i azi se mai
ntmpla astfel de lucruri: de exemplu, n 1955 un comerciant evreu din Leeds a fost suspectat ca ar fi permis ca 223
tancuri vechi englezesti care erau n mna lui sa ajunga la egipteni, desi nimeni nu s-a plns de vnzarea strict legala
a tancurilor. Conducatorul curtii evreiesti n care-a fost acuzat a spus ca "avem noi mijloacele noastre sa procedam cu
cei gresiti noua", diferite de metodele legale ale statului. Cum presa, gu vernul si mintea publ icului sunt sub calciul
sionist, ni meni nu s -a sesizat de co ntradictia d intre " metodele" lor s i legile s tatului, sau dintre po litica t arii si
"greselile fata de comunitate". Deci nrolarea evreimii n armata revolutiei comuniste a fost ordonata de conducerea
rabinica si ur marea t rei scopuri: s a o preasca pr ocesul de e mancipare a e vreilor s i de a similare a lor cu po poarele
printre care traiesc; sa se razbune pe crestini si pe crestinism pentru ca exista; si sa pregateasca mplinirea "legii" care
prescrie distrugerea goimilor si triumful "poporului ales" adica al sectei care uzeaza de acest termen. Astfel o ambitie
care ar fi put ut fi realista ntr-un spatiu restrns p rintre triburile de la anul 500 . Hr. a de venit o gigantica opera de
devastare cu scopul de a impune o "lege" tribala din antichitate nascuta din rivalitati de cort, dintr-un trib minuscul
pierdut n ne gura is toriei, asupra n tregii omeniri. Goimii s i nchipuie ca ei c itesc acea sta " lege" n Thora s au n
Vechiul T estament, un de pe lnga interpolarile s ngeroase s i p line de ur a s i cr uzime a le levitilor s e mai stravad
resturi din religia mai blnda si civilizata a celor "10 triburi pierdute" ale Israelitilor originali; cnd n realitate "legea
iudaica" s ub car e s -au nregimentat ev reii as hkenazi e ste T almudul, car e nu contine do ua tendinte c ontrare, un a
blnda si a lta cr uda c are-o an uleaza pe cea blnda, ca V echiul T estament, c i es te u nitar s i z ice clar: " dreptatea,
echitatea, mila fata de apr oapele n u numai ca nu t rebuie pr acticate cat re cr estini, da r co nstituie o crima da ca s unt
aplicate. Talmudul n mod expres interzice sa fie salvat un ne-evreu de la moarte... sau sa i se restituie ce-a pierdut ,
sau sa-i fie c uiva mila de un ne -evreu", ar ata fostul r abin Drach. Asta e " legea" car e-i gu verneaza pe r evolutionarii
ashkenazi, car e, co nform statisticilor lor, sunt acu m "evreii", sau ce l put in constituie 85 % d in ei. Aceasta forta de
lupta at t de teribil ndoctrinata a f ost dezlantuita de peste un secol s i jumatate mpotriva E uropei, a lta data att de
frumoasa, bogata si fericita. Autorul scriind n 1955 nca spera ca crestinismul si va reveni si-si va recupera puterile
n circa 100 de ani. De atunci avansul "guvernului mondial", varsarea de snge nevinovat, masacrele sioniste, josnicia
politicienilor s i gu vernelor d in vest s i o rbirea si ndobitocirea maselor a pr ogresat de as a natura nct nu prea mai
tragem sperante.
Distrugerea s tatelor n ationale pr in revolutie nu era un scop n sine ci duc ea la triumful unei n atiuni a lese,
conducatoare; in acest scop paralel cu distrugerea statelor popoarelor lumii trebuia nfiintat statul "poporului ales" n
"tara fagaduintei". Astfel forta distrugatoare condusa de rabinii talmudici a luat doua forme: a revolutiei comuniste si
a sionismului. E le au evoluat pa ralel n ultima 10 0 de ani si-au lucrat mna-n mna. Cnd Dr. Kastein zice ca dupa
1772 "a ncetat s a mai e xiste" gu vernul e vreiesc care a guv ernat n entrerupt de pe ste 2000 de ani ev reii d in t oata
lumea s i ca a fost nlocuit cu "o internationala evreiasca", e l arata de fapt ca act iunea gu vernului e vreiesc d in acel
40

moment a f ost de a guv erna gu vernele c elorlalte natiuni de venind astfel u n s upraguvern international. Astfel
potentatii natiunilor, s ub pr esiunea r evolutiei co muniste, au cedat tot mai mult; s ub pr esiunea s ionismului au facut
razboaie dezastruoase t rimitndu-si s oldatii sa moara n slujba sionismului. Crestinii c are citesc z iarele s i n u citesc
nimic a ltceva, cr ed dezinformarea cu care i inu nda ma ss-media s i nu-si po t n chipui cum o ameni bogati s ustin
revolutia co munista car e-si pr opune sa le ia averile; Disraeli a ridicat si e l n trebarea s i i -a da t s i raspunsul: ca s a
distruga crestinismul; si ca sa aplice "legea" Talmudului.
Capitolul 23:

Profetul

Dar lupta nu se da ntre e vrei si crestini, c i ntre unii d intre e vrei a liati cu unii d intre crestini si ceilalti e vrei
amestecati cu ceilalti crestini, asa cum n antichitate lupta fusese ntre secta levitilor tribului lui Iuda ajutati de trupele
si g eneralii pe rsani s au romani s i c eilalti e vrei si ne-evrei. E ste un mister numai cu m de s ecta iudaica g aseste
totdeauna guv ernanti ne-evrei ga ta s a s e a lieze cu principiul d istrugator talmudic-levitic mpo triva propriului l or
popor, distrugndu-si propriul po por. U n a stfel de po litician t ipic s ecolului 19 a fost H enry Wentworth M onk. P e
vremea lui d ifuzarea pr esei facea de magogia s i falsul sa do mneasca n viata publ ica, un de, cu m zice D ickens, s e
adunau bani ca s a s e pr ocure batiste c u inscriptii morale pe ntru copiii t riburilor d in Africa, da r, c um z ice D israeli,
nimeni n u observa n ce oribila si c runta miz erie t raiau minerii d in Tara Galilor n Anglia. Pasiunea publicului e ra
reforma si "drepturile o mului", mai ales a oamenilor de foarte departe care nu puteau fi vizitati, erau la ordinea zilei
pentru toti ac ei "filantropi" car ora n u le pa sa c t r au si ct a d istrugere pr ovoaca luptndu-se p entru "drepturile
asupritilor". Atunci s-a nascut Monk, n 1827, pe o ferma din Canada, de unde a fost smuls la 7 a ni si dus la Londra
unde a crescut fara parinti si fara prieteni la o scoala fondata de Edward VI ntr-un regim sever, saracacios, cu batai si
foarte m ult studiu al V echiului T estament. nconjurat de o l ume cr unta s i lipsita de a fectiune a nceput s a ap lice
Vechiul T estament la A nglia z ilelor lui s i-a de cis ca e l t rebuie s a r ealizeze nvatatura l evitica de spre d istrugerea
natiunilor si rentoarcerea poporului ales n tara fagaduintei. Si altii aveau aceasta idee n Anglia. Monk era de 11 ani
cnd Lord Shaftesbury dorea ca marile puteri sa cumpere Palestina de la Turci ca s-o dea evreilor. La 14 ani Monk sia dedicat viata operei de a go li Palestina de toti ceilalti locuitori ai ei pentru ca poporul ales sa se "rentoarca" n ea.
Chemarea a sta nu -i da dea pa ce s a stea linistit pe ferma t atalui lui s i nici sa o ficieze c a pa stor c onform pr egatirii;
dominat n ntregime de litera V echiului T estament, ncetase de mult sa fie cr estin si cr edea ca e l va face ce ea c e
Dumnezeu-Iehova a o mis sa faca, adica sa restituie tribul lui Iuda n tara fagaduintei; ajunsese sa se creada deasupra
lui D umnezeu, un n ou Iehova mai mare ca I ehova, as a cu m s e cr ed si az i t oti po liticienii o ccidentali, s ervili
sionismului.
Mai er au profeti ca Monk: u nul er a M ordekai Noah, ev reu American car e a co nstruit un "refugiu" pe ntru
evreii d in America, u nde acestia ur mau sa se r efugieze, nu s e s tie de c e sau de c ine, p na se vor " ntoarce" n
Palestina; a ltul a fost Warder Cresson, co nsul a merican la I erusalim, car e r entors si-a izgonit sotia, s-a convertit la
iudaism, si-a schimbat numele n Michel Boas Israel si s-a dus n Palestina unde-a reusit sa se nsoare cu o fata locala
semita cu care nu s-a putut ntelege toata viata dect prin semne. Monk si mai nflacarat, s-a jurat sa nu-si taie parul
sau barba s i sa nu -si faca t oaleta p na nu se va " ntoarce" t ribul lui I uda n Palestina. S i-a v ndut m ica f erma
parinteasca s i n-a mai muncit a bsolut de loc tot restul vietii, pa razitnd pe a ltii. La 26 de ani a p lecat la I erusalim
unde-a a juns c u gr eu, pa ros, m urdar s i c u mna go ala s i nimeni nu l-a as cultat. A r f i d isparut f ara ur ma da ca
ntmplarea n-ar fi facut sa-l descopere pictorul Holman Hunt, care era n razboi cu Academia Regala de Arta si l-a
gasit pe Monk fascinant si pitoresc, totodata gasind atragatoare ideea de a distruge omenirea si odata cu ea Academia.
Hunt a pictat subiectul tapului ispasitor dupa directivele lui Monk si Monk a scris o carte la sugestia lui Hunt; att de
"autentic" " simteau" ce i do i ideea nct au reusit sa o moare un t ap n c hinuri si-au cumparat s i c hinuit u n a l do ilea
pentru terminarea p icturii; H unt s -a ntors n Anglia cu pictura s i M onk cu O S impla I nterpretare a Apocalipsului,
unde zicea (n mod corect) ca cele 10 triburi pierdute ale lui Israel n-au disparut ci s-au amestecat cu restul oamenilor
si apoi ca "adevaratii israeliti", crestini si iudaici (azi ar fi acuzat de antisemitism pentru aceste vorbe) trebuie sa se
ntoarca n Palestina sa formeze un stat-model, al carui guvern sa fie un supraguvern international care sa guverneze
guvernele lumii; a sta, zi ce M onk, ar pun e capa t pe ntru totdeauna o ricarui r azboi. A sa a e nuntat el pr ogramul
sionismului de a zi, de a s tabili u n s upraguvern mondial, cu aceeasi pr omisiune de magogica de pace ve snica si
universala.
Nici Monk nici Hunt n-au avut succes, dar Monk l-a captivat pe istoricul de arta Ruskin la ale carui insistente
a fost publicata cartea lui Monk si car e l-a ntretinut pe Monk multa vreme. Ruskin, crescut de o mama pur itana n
obsesia Vechiului Testament si vesnic nenorocos n dragoste, avea nevoie si el sa se dedice unei cauze si s-a dedicat
lui Monk. Hunt l-a pictat apoi pe Monk cel paros si nepieptanat n chip de Hristos cu Vechiul Testament ntr-o mna
41

si ziarul londonez Times n cealalta. Dar apoi Hunt a vndut o pictura cu 5.500 de lire sterline si avntul lui profetic
mpotriva o menirii s i-a Academiei R egale de A rta a s cazut; s i nici n-a a vut c hef sa-l ia pe M onk cel netuns s i
netesalat cu el n casele e legante un de a nceput s a fie invitat; R uskin si el o cupat cu gasirea u nei iubiri fericite
ncepuse sa se cam plictiseasca de Monk, astfel nct Hunt si Ruskin au decis sa-l convinga sa se duca la Ierusalim,
cnd a izbucnit razboiul civil n America, desi conform profetiilor lui Monk, nu acolo trebuia sa izbucneasca. Ruskin
a insistat ca er a de datoria lui sa se duca sa puna capat razboiului din America. Monk s-a conformat si ajungnd n
Statele U nite i-a s pus lui L incoln ( caci t oata lumea av ea acces la pr esedinte pe at unci n America) ca trebuie s a-i
elibereze pe negri si pe evrei. "De ce pe evrei? Doar sunt liberi?" a ntrebat Lincoln uluit, caci evreii erau mai liberi ca
oricine a ltcineva n America. "Dar nu cei d in Turcia s i Rusia si Prusia", a r aspuns Monk, "si nu va fi pace n lume
pna ce popoarele lumii conduse de Marea Britanie si Statele Unite nu vor ispasi crima lor fata de evrei pe care i-au
persecutat timp de 2000 de a ni si nu-i vor duce napoi n Palestina c a patria lor s i nu vor face I erusalimul capitala
lumii crestine u nificate". C a t oti po liticienii, M onk nu fusese niciodata n " Rusia, P rusia si T urcia" s i nu-i v azuse
niciodata pe ace i e vrei. E vreii d in Rusia s e o puneau din toate pu terile la " eliberarea" s i e manciparea lor s i t arul
Alexandru c are vr oia s a-i emancipeze fusese asasinat; n Prusia evreii erau emancipati si de aceea i urau evreii din
Rusia; iar e vreii d in T urcia nu put eau fi nicicum dusi napoi n P alestina pe ntru c a s e a flau n P alestina. D ar toate
acestea n u l-au deranjat pe M onk s i nu-i de ranjeaza pe po liticienii de azi car e-au mbratisat f ervent demagogia
dementa a lui Monk. R entors la Londra, M onk a pr imit ba ni de la R uskin s a se duc a n P alestina, de unde a fost
deportat ca element dezordonat n 1864. Sarac lipit pamntului, s-a angajat marinar si fiind naufragiat a notat la mal,
unde, pa ros s i gol pus ca, a fost luat dr ept un ur s n ntuneric de c atre un fermier s i r anit. S i-a p ierdut memoria si
putina lu ciditate si s -a r entors n C anada. D e-acolo, nsanatosit dupa ct iva a ni, a r evenit imediat la c hemarea lui
sionista si si-a revizuit profetiile. Ceea ce D umnezeu cere, a z is el, este nti sa se duca evreii napoi n Palestina si
apoi sa se instaureze o organizatie mondiala dotata cu puterea de a forta natiunile sa se supuna hotarrilor ei. Astfel a
definit profetul cu parul lung si vlvoi car e n-a muncit n viata lui nici o or a macar p lanul po litic d in Vechiul
Testament care conduce destinele omenirii astazi. Nu exista dovezi ca Monk ar fi stiut despre illuminati si alti initiati
n marele plan. N-a pr imit niciodata bani de la evrei dect o pomana de 5 lire pentru nevoi personale. Toata viata l-au
ntretinut goimii liberali.
n 1870 a izbucnit un incendiu n niste paduri din valea rului Ottawa, fapt care l-a convins pe Monk c-a sosit
apocalipsul si astfel n 1872 a sosit la Londra, unde Ruskin, care facea curte unei fete, n-a avut chef de el si i-a scris:
"mi se pare ca esti nebun". Dar Monk a mprumutat o idee de-a lui Ruskin care cerea ca englezii bogati sa dea o parte
din venit pentru reclamarea terenurilor devastate din Anglia. Monk a cerut ca toti oamenii bogati sa dea a zecea pa rte
din venitul lor pe ntru cumpararea Palestinei pe ntru neamul ales. Iubita lui Ruskin a murit si Ruskin deprimat i-a dat
lui M onk a zece a pa rte d in venitul s au. L ui Monk i s -au alaturat L aurence O liphant, un a venturier foarte pr izat n
societatea londoneza care-l dispretuia pe Monk dar se folosea de el si Hunt, a car ui sanatate nrautatindu-se era d in
nou amator de profetii. mpreuna au lansat un manifest care preconiza sfrsitul tuturor razboaielor si pacea vesnica n
lume pr in ntoarcerea po porului a les n t ara f agaduintei s i instaurarea un ui gu vern s upranational mondial numit
NATIUNILE UNITE. Pentru acest guvern t oti t rebuie sa co tizeze a zece a parte din venit, bani car e sa-i fie da ti lui
Monk. Ruskin nsa a refuzat sa mai participe. Oliphant s-a lasat si el. Samuel Butler l-a dat afara pe profetul Monk.
Hunt l-a rugat sa nu se mai creada Dumnezeu. Evreii vorbeau la fel: unul i-a spus ca nu va reusi sa faca o natiune din
evreii poligloti de azi.
n 1884 Monk s-a rentors la Ottawa unde-a-nceput sa-i piseze pe parlamentarii canadieni n pauzele cnd luau
aer n gr adina de pe malul r ului Ottawa. A cestia-l as cultau amuzati. D upa n umai 60 de a ni, mascarada s inistra a
netunsului s i nepieptanatului profet care nici macar o ora n viata lui n-a facut ceva util, a de venit politica si religia
occidentului. Azi Monk ar fi s ef de s tat al u nei tari d in vest, cac i ar e t oate cal itatile, de fapt toate r eduse l a u na
singura: t otala as ervire fata de po litica de a instaura un s upraguvern mondial sionist. D ar el n-a fost de ct un om
bolnav de vanitate si dorinta de glorie care traia fara sa munceasca pe banii altora, faurind fantasmagorii. n timp ce el
si juca farsa, adevarata forta care-a instaurat puterea suprastatala a s ionismului purcedea la treaba venind din Rusia
n occident prin imigratie masiva ncepnd cu anul 1896.
Capitolul 24:

Aparitia sionismului

Cnd sionismul si co munismul au nceput sa at ace statele d in vestul E uropei pe la mijlocul sec. 19 , acestea
erau puternice si prospere, capabile sa se refaca dupa revolutia de la 1848 si dupa razboaiele din 1866 si 1871; statele
balcanice scapate de turci de asemenea se dezvoltau; n Rusia crestina avea loc progres n ceea ce p riveste libertatea
nationala si individuala. Europa se afla dupa 18 secole de civilizatie crestina care au nsemnat un drum continuu spre
42

mai mare dreptate si compasiune si libertate individuala, cum nu s-a mai cunoscut n nici o alta civilizatie omeneasca.
Oamenii erau optimisti si credeau n progres. Dar Henry Edward Manning, preot englez care a devenit arhiepiscop de
Westminster si n-a acceptat sa fie numit papa, a vazut dincolo de aparente si-a spus: "Societatile secrete din lume, de
care oamenii rd si le neaga existenta n atitudinea lor ncrezatoare" (1861)pregatesc "preludiul perioadei anti-crestine
care v a duce l a detronarea crestinismului s i i nstaurarea unei s ocietati f ara Dumnezeu n lume". A zi revolutia anticrestina stapneste jumatate din glob, crucea crestina a fost interzisa si eliminata din steagurile tuturor natiunilor mari
europene ( mai pe rsista do ar n ce l britanic nca) s i a multor n atiuni mici s i "societatea f ara D umnezeu" a fost
instaurata ca un guvern mondial n devenire; profetia lui de acum 90 de ani a fost mplinita. Apoi Manning a descris
rolul s ionismului: " Cei c e nu mai cred n Hristos de venit o m, cei c a u manistii, r ationalistii, pa nteistii, po t f i usor
pacaliti de o ricine ar e mare put ere s i s ucces n politica, ca aces ta i va r eaduce pe e vrei n patria lor m ama... s i
combinatia asta nu e deloc imposibila din punct de vedere al structurii politice a lumii". In timpul acesta n ghetourile
din R usia sionismul t almudic s ub controlul r abinilor s -a nascut ca cea d e-a do ua forta car e, a laturi de co munism,
nascut tot acolo, va pune capat civilizatiei europene crestine. Sionismul se ocupa de coruperea conducatorilor statelor
si po poarelor. A mbele forte l ucreaza n acelasi s cop, ni ci u na nu poate i zbndi fara cea lalta, cac i numai niste
conducatori capa bili s i n ecorupti pot stavili revolutia co munista, cum au
facut-o n 1848.
Sionismul este raspunsul evreilor hazari din Rusia la faptul ca evreii din vest s-au emancipat si-au acceptat sa traiasca
n buna vecinatate cu ceilalti membri ai natiunilor n mijlocul carora se afla. Sionismul cere ca evreii sa se separe si sa
nu fie buni vecini ai celorlalti oameni.
Din timpurile Babilonului secta conducatoare iudaica n-a mai recurs la aceasta stratagema; si daca nu reuseste
acum, nu va mai reusi niciodata. De aceea talmudistii n-au adoptat-o pna acum, si-au facut-o numai cnd au vazut
ca-si pierd dominatia asupra evreilor. Dar acum s-au autoproclamat ca fiind ei mult-asteptatul mesia care-i va duce pe
"iudei" napoi n "tara fagaduintei". De aceea aut orul cr ede ca lumea se apr oprie de finalul p lanului de d istrugere a
crestinismului si de nrobire a tuturor natiunilor lumii. [Scriind n anii 1950, autorul e optimist si crede ca planul d e
distrugere va esua; rezumatorul a vazut evenimentele dintre 1956 si 1992 si e mai pesimist, caci distrugerea sionista a
civilizatiei a progresat rapid n ultimele decenii; acest rezumat este un efort disperat de a deschide ochii cititorului n
ultimele clipe].
Cartea Dr.-ului Chaim Weizmann, creatorul statului Israel si parintele masacrului palestinienilor, este cea mai
buna sursa pentru istoria sionismului si-a comunismului. Dr. Weizmann a fost de fata cnd s-a nascut sionismul, si-a
fost a poi ministrul p lenipotentiar a l sionismului n ntreaga lume. T imp de 40 de a ni a a vut de schise t oate us ile
dinastiilor r egale co nducatoare si a le s efilor de stat din o ccident; s i a fost pr imul pr esedinte a l statului I srael. E l si
relateaza activitatea fara ascunzisuri, cu uimitoare sinceritate, aratnd cum n ghetourile Rusiei s-a faurit planul care
va implica soarta tuturor popoarelor europene si va costa Europa si America fluvii de snge si bunastarea populatiei
lor.
Evreii d in Rusia, a rata D r. W eizmann, e rau de t rei feluri: pr imii do reau sa t raiasca n pace s i ntelegere cu
rusii; ei do reau sa fie e mancipati s i fiind harnici si t alentati scapasera d in g hetou si scapasera de g roaza guvernului
talmudic. P e aces tia D r. W eizmann i de sconsidera ca f iind renegati s i-i de clara d isparuti, s tersi d in a nalele
iudaismului. C eilalti erau toti n ghetouri, e rau talmudisti si e rau mpartiti n doua, mpartire care a vea loc c hiar n
interiorul familiei. Chiar familia Dr-ului Weizmann era astfel mpartita: unii erau comunisti revolutionari, iar ceilalti
erau sionisti revolutionari. Ei lucrau n unison n toate privintele si erau de acord n toate afara de una singura: cnd
va a vea loc e manciparea evreilor. R evolutionarii co munisti z iceau ca e manciparea e vreilor va av ea loc dupa
nlocuirea guvernelor legitime ale natiunilor cu guvernele lor comuniste. Revolutionarii sionisti ziceau ca va avea loc
dupa " restabilirea" lor n statul I srael d in Palestina ca natiunea iudaica. S ionistii sunt ce i mai corecti d in punct de
vedere talmudic, caci "legea" zice ca distrugerea celorlalte natiuni ale lumii are drept scop stapnirea lumii de catre ei
din I erusalim, de ci e i t rebuie s a se afle n Ierusalim nti. S e c ertau vehement n familie, a rata D r. W eizmann,
comunistii z icnd ca sionismul pune acce nt pr ea m are pe r eligia iudaica si r asa po porului a les cee a ce le s labeste
puterea de a tac mpo triva r eligiei s i natiunii, iar s ionistii z icnd ca r evolutia n-are ni ci u n r ost daca n u duce la
suprematia po porului ales, c are se cu noaste tocmai pr in religia iudaica si s epararea stricta pe baza de r asa. D esi se
certau n familie, de fapt n-aveau de ce sa se certe, caci ambele grupuri erau strict controlate si conduse de rabini, care
lucrau dupa instructiuni si dupa plan. Caci secta conducatoare faureste planuri de durata si nu lasa mna stnga sa stie
ce face mna dr eapta. A mbele pa rtide, co munistii s i sionistii, sunt ut ile s i sunt s ubordonate s ectei co nducatoare a
nteleptilor sionului.
Dr. Weizmann povesteste cum mama lui zicea ca daca fiul ei co munist are dreptate va fi o mama fericita n
Rusia, iar daca fiul ei sionist are dreptate va fi o mama fericita n Palestina. Dr. Weizman apoi spune ca amndoi fiii
ei au avut dreptate si mama lui a avut ani prosperi si fericiti n Moscova bolsevica unde comunistii si mparteau ntre
ei a verile vechii ar istocratii, dupa car e s-a dus n P alestina s i a a vut ani pr osperi s i fericiti n locul de u nde
palestinienii fusesera ucisi, izgoniti si jefuiti.
43

Comunismul er a de ja o rganizat n s ecret ca o organizatie co nspirativa ( n jargon c omunist, " n ilegalitate").

Apoi s-a nascut la Pinsk, unde si-a facut Dr. Weizmann scoala, sionismul ca societatea secreta Chibath Zion, astfel ca
Chaim Weizmann a cr escut n sionism. D ar er a ct pe -aci s a p iarda t eren d in pricina t arului Alexandru II, c are
liberase 23 milioane d e s erbi r usi s i care s e g ndea la e manciparea nationala a c elor 160 de nationalitati d in Rusia
tarista, n care evreii ( hazarii) constituiau 4% din populatie. De aceea r abinii au dat ordin evreilor, zice Dr. Kastein,
"sa opuna o rezistenta pasiva nversunata oricarei ncercari de a le mbunatati situatia", caci daca ar fi fost emancipati
pe de-o parte scapau de sub controlul talmudic al rabinilor, pe de alta ar fi slabit put erea propagandei pe care-o fac
ntr-una p lngndu-se c t s ufera de " persecutiile" a ltora. n M artie 1881 tarul A lexandru II a p roclamat guv ern
constitutional n Rusia. A fost as asinat de gr aba s i, z ice D r. K astein, " sa nu me miram da ca vedem o e vreica n
conspiratia car e a dus l a as asinarea l ui Alexandru II". A stfel s-a mentinut s ituatia de scrisa de u nul d intre pr imii
propagandisti sionisti, Moses Hess, dupa eliberarea serbilor: "Noi evreii vom fi totdeauna straini printre alte natiuni;
aceste natiuni, e adevarat ca ne vor da drepturi din sentimente de dreptate si umanitarism, dar ele nu ne vor respecta
cta vreme vom lasa amintirile trecutului nostru mare pe planul al doilea si vom accepta ca prim principiu 'unde mi-e
bine aco lo m i-e pa tria'". C nd vorbeste de spre "amintirile t recutului mare" al e vreilor, Mo ses H ess se r efera la
legendele t ribului lui Iuda d in antichitate, care n-au nimic de-a face cu adevarata lui rasa hazara de pe lnga Marea
Caspica. T ot acu m si-a pu blicat Leon P insker, a lt pr opagandist s ionist, car tea sa Auto-emanciparea, unde z ice: " nu
vom accepta nici un fel emancipare de la altii"... "exista un conflict inexorabil de nenlaturat ntre oamenii cunoscuti
ca evrei si toti ceilalti oameni". Pinsker descrie cum va avea loc auto-emanciparea: "trebuie facuta astfel nct sa se
puna presiuni irezistibile pe politica internationala de azi". Aceste cuvinte scrise n 1882 definesc esenta a ceea ce se
ntmpla azi. Pinsker era un biet imigrant evreu n Berlin si nu cunostea oameni suspusi si nu era primit la nici un sef
de s tat, da r c uvintele lui nu sunt megalomane, cac i e l s tia c are es te pr ogramul s ionismului; e l s tia de co nspiratia
sionista si de tentaculele ei n afara ghetourilor Rusiei.
Aceasta er a s ituatia cnd a crescut D r. W eizmann si-a nceput s a-si joace r olul. C uvintele " conspiratie
comunista sau "conspiratie sionista" nu sunt alese de autor, ci sunt folosite de Dr. Weizmann n cartea sa n care si
descrie act ivitatea. D r. W eizmann ura R usia s i-a i migrat f ara greutate n G ermania, unde l a v ederea evreilor
emancipati d e aco lo s -a s crbit s i-a do rit s a t raiasca d in nou viata g hetoului nchis r usesc, u nde-si p etrecea t oate
vacantele s i-si r elua r olul "n conspiratie", cu m z ice c hiar e l. Apoi s e ntorcea la u niversitatile eur opene pe car e le
frecventa ca sa duca lupta pentru dez-emanciparea evreilor din Europa. De aceea nu-l iubeau evreii din Europa, care
ziceau "diese Ostiuden" despre el si ceilalti sionisti. Evreul Gabriel Rieser le-a spus: "Noi n-am imigrat n Germania;
noi ne -am nascut ai ci; nu vrem al ta pa trie; s au s untem g ermani s au n-avem t ara". T ot as a, r abinii r eformati a i
iudaismului au zis ca " ideea mesianica merita s a fie n r ugaciunile noastre, da r trebuie sa e liminam d in ele t oate
cererile de a fi condusi napoi n tara stramosilor nostri si de a r estaura statul evreiesc". Ei se st raduiau sa se tina de
cuvntul dat de Sanhedrinul lui Napoleon si sa traiasca n pace cu restul oamenilor. Dr. Kastein arata cu oroare cum
pe la s frsitul s ec. 19 "tot al c incilea evreu se-nsura c u o ne -evreica," s i cu si mai mare o roare ca unii e vrei "sunt
obligati sa respecte pe deplin datoriile lor cetatenesti n tara lor de adoptiune". Astfel, n ultimii ani ai vietii lui Monk,
"profetul" s ionismului, t narul C haim Weizmann si t esea " conspiratia" ( cuvntul i a partine) c a min istru
plenipotentiar al sionismului la Darmstadt, Berlin, Geneva. Succesorul lui Moses Hess ca pr opagandist sionist a fost
Asher G insburg ( Ahad H a-am), car e a de clarat la sfrsitul sec. 19 ca e vreii t rebuie s a aiba u n stat n ational n
Palestina. n 1896, a nul mortii lui Monk, D r. T heodor H erzl s i-a pu blicat o pera S tatul e vreiesc. Dar D r. T heodor
Herzl nu mai er a, ca ce ilalti sionisti, v enit d in ghetoul r usesc. E l er a un evreu european o ccidental e mancipat;
sionismul ajunsese sa puna stapnire si pe vest. Evreii s-au cutremurat, dar crestinii au ramas n ignoranta lor solida,
n care zac s i-acum majoritatea. Dupa 60 de ani unii dintre goimi au nceput sa zareasca cte ceva din ce se ntmpla
cu ei.
Capitolul 25:

Organizatia sionista mondiala

Dr. H erzl a a vut o car iera meteorica, s tralucitoare da r cu sfrsit r apid si a mar s i p are ca o marioneta
manipulata de a ltii. E ra d in Viena, u nde monarhia mbatrnita habsburgica er a pe duca s i e vreii aveau stralucire si
afluenta. D e aceea a vea mai multa credibilitate n o chii e vreilor d in vest de ct ev reii din g hetourile R usiei. H erzl
zicea ca afacerea Dreyfus l-a convins ca exista antisemitism si ca evreii trebuie sa se desparta de restul oamenilor, sa
se segregheze din nou. n realitate cazul lui Dreyfus era tocmai dovada ca n fata legii toti, evrei si ne-evrei, erau egali
si nu se facea diferenta; dar Dr. Theodor Herzl considera ca rezistenta arabilor, care sunt semiti, la masacru si jaf din
partea evreilor, este tot un caz d e antisemitism; asa ca la el cuvintele nseamna altceva dect la alti oameni. n orice
caz, Dr. Herzl era de-acum sionist si cerea "sa ni se dea [noua evreilor] suveranitate asupra unei parti a lumii destul
44

de ntinse ca s a ga zduiasca o natiune". N -a s pecificat P alestina s au orice a lta t ara. n M artie 1897 s-a co nvocat un
congres international e vreiesc ca sa d iscute problema, la Mnchen, dar aco lo e vreii se o puneau sionismului, asa ca
congresul s -a mutat l a B asel. C ei mai multi d in ce i 197 de de legati er au din E uropa de es t, si-au nfiintat " o
organizatie mondiala sionista" care a proclamat "natiunea evreiasca" si "un stat legal, asigurat public". Acest congres
a avut scopul de a anula Sanhedrinul lui Napoleon. Rabinul Elmer Berger zice: "Iata cum s-a mplntat nationalismul
evreiesc car e s a-i de sparta pe ev rei de t oti ce ilalti o ameni. I ata ca tusele ghe toului n c are r amneau strnse vietile
evreilor d in t arile u nde nu fusesera e mancipati, a stfel nct sa nu aiba loc pr ocesele cr eatoare de autoemancipare si
integrare". N apoleon co nvocnd Sanhedrinul a o mis hazarii iudaizati d in Rusia, de car e s -ar pa rea ca n u stia; s -ar
parea ca ni ci Dr. Herzl nu stia prea multe despre ei, caci a fost uluit vaznd ct sunt de put ernici. Dintre cei 197 de
delegati la c ongresul lui, 70 e rau d in Rusia, u n bl oc s trns u nit, r eprezentnd o forta ur iasa de milioane s trns
controlate n ghetouri. De aici ncolo rolul lui s-a terminat si Dr. Weizmann, crescut n ghetoul rusesc, i-a luat lo cul.
Rolul Dr-ului Herzl, evreu vienez nascut la Budapesta, a fost sa faca congresul sionist evreiesc recunoscut ca entitate
politica de catre guvernele statelor occidentale.
Capitolul 26:

Erezia Dr-lui Herzl

Dr. Herzl de la ziarul Neue Freie Presse din Viena a stralucit pe firmamentul sionismului de la 1897 la 1903,
cnd avea usa deschisa la toti monarhii si oamenii de stat din Europa, vorbind n numele tuturor evreilor si nestiind
ce-l asteapta din partea fortei ce-l uluise la congresul de la Basel. Metoda lui de a negocia cu guvernele si monarhiile
era s a-i nspaimnte c u s pectrul r evolutiei c omuniste. E l s ingur s e e xplica, z icnd: " cnd c oborm, de venim
proletariatul r evolutionar; c nd urcam, se r idica p uterea teribila a bogatiei noastre". I-a spus de exemplu ducelui de
Baden ca va reduce propaganda revolutionara pe masura teritoriului primit pentru "patria natiunii evreiesti" de la cele
mai nalte autoritati. Apoi mparatul Germaniei l-a primit calare la poarta Ierusalimul si-a promis ca va cere sultanului
sa admita o companie evreiasca n Ierusalim sub protectie germana. Cnd n-a iesit nimic din asta Herzl l-a amenintat
cu revolutia comunista, zicnd: "daca nu reusim, sute de mii de-ai nostri vor sari dintr-o data sa se alature partidelor
revolutionare". La f el i -a v orbit tarului R usiei. A poi l -a vizitat pe s ultan, s i-apoi a sosit n A nglia, unde n mod
evident alte mini ascunse i-au deschis usile apartamentelor regale, cum zice chiar el. Aceste mini, dotate cu puterea
banului, sunt f orta cea mai nociva s i mai gr eu de identificat car e a pr opulsat d istrugerea c ivilizatiei cr estine si
progresul conspiratiilor de care vorbeste Dr. Weizmann. Diviziunea dintre evreii sionisti si cei ce doreau sa traiasca n
pace cu vecinii l or apare l a toate nivelurile si l a cei b ogati ca s i l a ce i saraci; si s ionistii b ogati de coniventa cu
sionistii t almudici d in g hetourile Rusiei i-au facilitat accesul Dr-ului Herzl cu ajutorul presiunilor financiare pe care
le pot exercita.
Dr. Kastein zice ca congresul celor 197 de la Basel a fost "prima ntrupare a internationalei evreiesti"; astfel el
atesta exi stenta r eala a internationalei e vreiesti, a cea r etea de car e v orbea D israeli. P arti d in aceasta r etea s ecreta
devin vizibile dupa un s tudiu aprofundat s i pe rseverent a l s urselor s i do cumentelor. A stfel Dr. Herzl z ice c a S ir
Francis M ontefiore, ev reu important di n Anglia, " mi deschide us ile a partamentelor r egale", desi D r. C haim
Weizmann l-a gasit pe Sir Francis cam prostanac. Tot asa, Baronul de Hirsch, principal suporter al lui Herzl, a fost
cel care i-a dat banii printului mostenitor Rudolf de Austria cnd acesta a vrut sa nzestreze o anumita femeie nainte
de a se sinucide la Meyerlink, bani prestati "pentru serviciul ce i l-am facut n Decembrie, cnd l-am invitat ca s a-l
poata ntlni pe pr intul d e Wales ( viitorul rege a l Angliei Edward VII)". Baronul d e H irsch mai era si cumnatul lui
Bischoffsheim de la firma B ischoffsheim s i Goldsmith d in Londra, un de S ir E rnest C assel, e vreu din G ermania
extrem de bogat, era si el membru. Acesta a devenit cel mai intim si permanent prieten si tovaras al lui Edward VII al
Angliei. Altii d in a celasi gr up a u f ost M ax Warburg, s eful bancii d in H amburg; E douard N oetzlin, pr esedinte la
Banque de Paris et de Pays Bas; Franz Philippson din Bruxelles; Wertheim si Gompertz din Amsterdam; si mai ales
Jacob Schiff de la firma Kuhn, Loeb si Company din New York. Acestia erau n strnsa colaborare si mentineau un
contact permanent. Dirijau, acordau sau retrageau baza financiara a oricarei ntreprinderi cu iuteala fulgerului, mutau
milioane ntr-o clipita si totul n cel mai strict secret; astfel influentau si determinau deciziile po litice ale gu vernelor
tarilor. A sta er a internationala e vreiasca de c are v orbeste D r. K astein. E i l sprijineau acum pe D r. H erzl. P arerea
autorului e ste ca po ate n u toti er au n sufletul lor s ionisti co nvinsi; poate m ulti d intre e i se o puneau n ascunsul
sufletului lor; da r t rebuiau s a se co nformeze si sa as culte o rdinele r abinatului si s a pr omoveze politica du sa de
nteleptii sionului.
n timp ce Dr. Herzl stralucea n frac si mnusi glac sub candelabre de cristal n saloanele Europei, nteleptii
talmudici d in ghetourile R usiei n caftan s i cu perciuni lungi la ur echi i pr egateau sfrsitul, e xploatndu-l pna la
ultima picatura. n 1903 Herzl a ca latorit prin Rusia ovationat de masele ignorante din ghetouri ca u n mesia si-a fo st
45

primit de ministrul a facerilor interne V an P lehve pe car e-a caut at s a-l co nvinga s a o btina P alestina de l a s ultan,
vorbind n numele evreilor din Rusia. Ca sa-l convinga pe Van Plehve a dat un comunicat cernd evreilor din Rusia
sa nu mai faca agitatie revolutionara comunista si sa discute despre emanciparea lor cu autoritatile rusesti. Cu aceasta
si-a semnat condamnarea la moarte, caci unde-ar fi puterea rabinica daca evreii ar trai emancipati n buna pace cu alti
oameni si unde-ar mai fi gogoasa "persecutarii" evreilor de catre toti ceilalti oameni? Cnd s-a rentors din Rusia la al
6-lea congres al Organizatiei Sioniste Mondiale, delegatia majoritara compacta din Rusia i era ostila. A crezut ca se
salveaza aratndu-si formidabilul rezultat: obtinuse o patrie pentru "natiunea evreiasca"; obtinuse un teritoriu pentru
"statul na tional e vreiesc": gu vernul britanic daruise Dr-ului Herzl de la ziarul Neue Freie Presse din Viena teritoriul
Ugandei!
Dintre delegati, 295 au acceptat si 175 au refuzat oferta; majoritatea acestora din urma erau din Rusia. Acestia
s-au aruncat la pa mnt s i-au nceput sa s e lamenteze cu voce t are n mod ritual; o femeie s-a dus si-a s fsiat harta
Ugandei de pe perete.
Dr. Herzl nu-si ntelegea evreii. El credea ca evreii erau persecutati n Rusia si-ar fi fost multumiti sa fie liberi
si fericiti oriunde; n acest caz, puteau fi liberi si fericiti n statul lo r national suveran din Uganda; si cei care n-aveau
chef sa paraseasca Rusia puteau fi liberi si fericiti n Rusia, unde autoritatile se straduiau sa-i emancipeze si sa-i faca
liberi si fericiti. Dar rabinatul talmudic din Rusia nu construise edificiul antisemitismului si-al persecutiilor chipurile
suferite din partea ne-evreilor de evreii nchisi de proprii lor rabini n ghetouri, pentru ca sa renunte acum la aceasta
propaganda si sa-si vada puterea topita si supusii mutati n Uganda. Pentru rabinatul hazar talmudic din Rusia, "patria
stramosilor" er a P alestina, n care stramosii lor nu pusesera p iciorul niciodata; si " mplinirea legii" er a d istrugerea
altor natiuni si suprematia asupra altor natiuni de care vorbeste Thora, nu emanciparea. Cnd delegatia rusa i-a ntors
spatele si-a iesit din sala, povesteste Chaim Weizmann, Dr. Herzl s-a dus sa le vorbeasca n camera lor. Nimeni nu l-a
salutat, nimeni n-a zis nimic cnd a terminat de vorbit. ntr-un an a fost mort, din cauze necunoscute, la vrsta de 44
de ani. Nu se poate afla cauza si felul mortii lui. Enciclopedia Iudaica zice c-a murit de deziluzie si alte surse iudaice
si sioniste fac aluzii misterioase. De multe ori cei care au fost blestemati sau excomunicati de catre secta stapnitoare
a iudaismului mor curnd din cauze si n circumstante misterioase. Max Suedfeld (alias Nordau), mna dreapta a lui
Herzl, nca n 1903 a pr ezis fazele sionismului cu precizie: " Herzl; co ngresul sionist; pr opunerea e nglezilor cu
Uganda; r azboiul mondial ce va veni; co nferinta de pa ce dupa e l u nde, cu ajutorul Angliei, s e va crea o P alestina
libera evreiasca". Un alt delegat a fost si mai explicit. Dr. Nahum Sokoloff a z is: "Ierusalimul va fi cndva capitala
pacii n lume". In 1956, cnd autorul scria aceste rnduri, era clar ca sionismul vrea sa faca Ierusalimul capitala lumii,
dar nu a pacii.
Dupa moartea D r-lui H erzl, D r. W eizmann a pr eluat c onducerea s ionismului n mod publ ic s i-a r espins
Uganda la congresul din 1905. Din acel moment sionismul este n totalitatea lui instrumentul rabinatului talmudic din
estul Europei.
Din povestea asta (si din altele) reiese clar indiferenta conducerii rabinice talmudice la bunastarea maselor de
evrei pe care le stapnesc. Mai mult dect indiferenta; chiar ostilitate. Iata cum au reactionat la oferta Ugandei masele
celor t rei gr upuri de e vrei: e vreii d in vest, evreii din Russia si e vreii autentici semiti d in Palestina, de care nimanui
nu-i pa sa. C ei d in vest vroiau sa s tea unde s e a flau si nu le t rebuia nici U ganda nici P alestina. C ei d in Rusia e rau
nfatisati ca foarte s uferinzi d in cauza ca er au foarte pe rsecutati s i-atunci ar f i t rebuit s a fie fericiti sa s cape de
persecutii si sa plece n Uganda. Cei din Palestina au fost cu trup si suflet doritori sa se mute n Uganda si de aceea au
fost njurati si acuzati ca sunt "tradatori ai cauzei sioniste" de catre hazarii din Rusia care au preluat numele si cauza
sionismului. nca n 1945 congresul sionist de la Tel Aviv i insulta si-i njura pe ntru ca le-ar fi placut sa se mute n
Uganda. Iata vorbele congresului sionist din 1945: "Era degradant si dezolant sa-i vezi pe toti acestia care... fusesera
primii car e au fost aici s i-au construit P alestina e vreiasca de az i, cu m si r eneaga pu blic t recutul... pa siunea p entru
Uganda s-a asociat cu ura pentru Palestina... n centrele comunitatilor din pr imele co lonii evreiesti, tineri crescuti la
scolile Aliantei Israelite acuza Palestina ca e 'tara cadavrelor si-a mormintelor', tara malariei si-a bolilor de ochi, tara
care-si distruge locuitorii. N-au fost doar ctiva cei care-au zis asa. De fapt, au fost doar putini la numar, ctiva pe ici
pe co lo, ce i car e-au ramas loiali... ntreaga P alestina fierbea... ntreaga o pozitie la acc eptarea U gandei a venit d in
afara Palestinei. C hiar n snul S ionului t oti erau mpotriva S ionului". D in 1903 ncoace, n-a contat nici ct o ceapa
degerata ce-si doresc masele de cetateni, evrei sau ne-evrei. Si nici daca s-a acceptat sau nu Uganda n-a contat. Ce-a
contat a f ost ca di n ace st m oment guvernul britanic s -a r ecunoscut obligat s a de clare t almudismul d in Rusia ca
reprezentant si stapn al tuturor evreilor, si-a legat astfel generatiile viitoare de englezi si americani la o servitudine
ale car ei r ezultate le vedem azi. D upa 1903, po liticienii di n occident n -au facut ni mic altceva dect s a e xecute
ordinele acestei secte puternice. Razboaiele din 1914 si 1939 au fost pregatite n 1903.

46

Capitolul 27:

"Protocoalele"

n acest timp se pregatea cea de-a treia eruptie a revolutiei mondiale, care era acum sub conducere marxista si
urmarea sa instaureze un terorism de stat cu puteri absolute care sa transforme tarile n imense lagare de concentrare
si sa confiste libertatea individuala a cetateanului, spre deosebire de Bakunin care vroia sa desfiinteze total guvernul.
Metodele de-a d istruge ornduirea e xistenta er au aceleasi ca a le lui Weishaupt, seful ap arent al illuminati-lor s i a le
Haute Vente Romaine-ei (condusa de printul Knigge, unul d intre intimii lui Weishaupt). Cercul e xterior al pr ostilor
pacaliti credeau ca s e lupta s a nlature nedreptatea s i co ruptia si s a c ladeasca o s ocietate mai buna; a vansnd s pre
interior li s e dezvaluia ceva ma i mu lt din adevaratul s cop; s i cei initiati pr imeau instrumentele a sasinului, o trava,
asasinatul, juramntul fals si ordinul de-a le folosi. Manifestul lu i Karl Marx se vede c lar ca deriva d in illuminismul
lui Weishaupt. n 1862 Marx si Bakunin si-au format organizatiile si tot n acelasi an Maurice Joly a publicat un atac
mpotriva lui Napoleon III acuzndu-l ca aplica metodele iluministe de coruptie si teroare. n 1868 Goedsche a acuzat
conducerea ev reiasca a r evolutiei mondiale de ex act ace leasi lucruri; n 1869 Gougenot de s M ousseaux a r eluat
aceeasi t ema; n acelasi a n Bakunin a pu blicat P olemica mpotriva e vreilor. n t oate aces te car ti apa re de scris
programul lui Weishaupt de a distruge natiunile distrugndu-le organizatia statala legitima pr in uciderea regelui sau
conducatorului s i distrugerea religiei si instaurarea unui guvern despotic mondial care sa guverneze masele nrobite
prin t eroare s i violenta. A poi nu s-a mai pu blicat ni mic d espre conspiratie p na n 1905, c nd pr ofesorul S erghei
Nilus d e la Departamentul Relatiilor Externe din Moscova a pu blicat o carte din care un exemplar se afla la British
Museum (cel put in se afla acolo n 1956). Aceasta carte n-a fost niciodata tradusa si att cartea ct si autorul au fost
nvaluite n mister. Doar un singur capitol s-a tradus n 1920, sub titlul "Protocoalele nteleptilor Sionului". Autorul
n-a putut afla daca acesta e titlul original sau e dat de traducator. Capitolul se prezinta ca si cum ar fi un proces verbal
luat la o ntlnire s ecreta a co nducatorilor ( adica a " nteleptilor") sionului. N u s-a put ut au tentifica ace st l ucru.
Cu toate aces tea car tea es te de -o i mportanta c apitala ca ci a bsolut f iecare lucru scris aco lo s -a ndeplinit c u
punctualitate n de ceniile ce -au urmat s i fiecare a firmatie facuta n ace ste pr otocoale es te pe deplin aut entificata s i
verificata de fapte. Mai mult; publicatiile anterioare, ncepnd cu documentele lui Weishaupt, dadeau vederi partiale,
fragmentare; pr otocoalele ac estea da u o i magine co mpleta s i pe rfecta de an samblu, ar atnd motivele, metodele s i
scopurile fiecarei actiuni. Ele dovedesc o cunoastere perfecta a psihologiei oamenilor probabil acumulata n decursul
veacurilor s i sunt s crise ntr-un ton de s uperioritate d ispretuitoare pe ntru masele ce viermuiesc s ub stapnirea
"nteleptilor", n umite n protocoale: "gloata", " brute b etive", " vite", " brute s etoase de s nge", car e ncearca u neori
degeaba sa scape de "clestele" care le strng. Acesti clesti sunt "puterea aurului" si forta bruta a gloatei incitata sa-si
distruga protectorii si pe cei care-i vor binele. Ideea distrugerii e prezentata n protocoale n mod stiintific, aproape ca
o stiinta sau un scop n sine. Dar nu este distrugerea scopul; scopul este puterea asupra ntregii omeniri. La fel fusese
n documentele lui Weishaupt si autorul crede ca att protocoalele acestea ct si ideologia lui Weishaupt se trag din
aceeasi sursa mai veche. Scopul final este d istrugerea natiunii s i-a r eligiei si instaurarea unui stat absolutist car e sa
guverneze prin crunta teroare.
Cnd a u f ost publ icate pr otocoalele e vreii le-au atacat cu furie s i-au facut mare caz de pr esupusa s ursa a
protocoalelor. Au a tacat vehement c ontinutul protocoalelor, negnd nu numai c a ar e xista un complot s ionist, dar
negnd existenta oricarui complot, desi oricine ar e ochi n cap poate vedea ca exista un co mplot, chiar daca nu stie
cine sunt autorii. Edmund Burke, George Washington, Alexander Hamilton, D israeli, Bakunin si multi a ltii, o ameni
sanatosi s i c institi, a u afirmat e xistenta c omplotului. M ai mult, n t imp ce e vreii negau existenta c omplotului,
complotul a r ealizat revolutia bolsevica n Rusia exact asa cum scrie n protocoale. Atacul mpotriva protocoalelor a
fost ca s i atacul mpotriva lui Robison, B arruel s i Morse, car e nu zisesera nimic de spre evrei ci d oar vorbisera d e
necesitatea investigarii co mplotului de la r evolutia franceza. D upa 120 de a ni, acee asi vehementa s i furie s-a
dezlantuit pentru sufocarea adevarului ca si atunci. Probabil niciodata nu s-a cheltuit atta pentru a face sa dispara un
document ca n acest caz.
Protocoalele au fost aduse de Victor Marsden, unul din cei doi principali corespondenti englezi la Moscova ai
ziarului The Morning Post, care le-a si tradus. Reactia publicului a fost puternica. Atunci a fost probabil ultima data
cnd s-au mai put ut discuta aces te pr otocoale, ca re au devenit t abu de atunci ncoace as tfel nct s ingura at itudine
permisa azi este sa repeti papagaliceste ca sunt false. Toata lumea a zis ca nu se poate stabili daca autorii lor sunt ntradevar co nducatori e vrei, d ar ca e le contin fapte gr ave s i r eale c are t rebuie cer cetate. Deci c e se c erea nu era s a s e
condamne nteleptii sionului, ci sa se investigheze si sa se stabileasca adevarul (vezi n Anglia Times din 8 Mai 1920;
Morning Post o serie de 23 articole; The Spectator din 27 August 1921; The Dearborn Independent n America). La
numai do i a ni pr oprietarul z iarului T imes a fost de clarat nebun s i i s-a s muls z iarul n c ircumstante mai mult de ct
ciudate descrise n alt capitol, apoi ziarul T imes a publicat afirmatia ca pr otocoalele sunt false. Proprietarul ziarului
47

The Morning P ost a fost ur marit c u o c ampanie de c alomnii s i injurii p na si-a vndut z iarul car e-a ncetat sa mai
apara. n 1927 H enry Ford, proprietarul ziarului The Dearborn Independent. a fost fortat sa publice o autocritica cu
privire la protocoale, dupa informatiile autorului, fiind santajat n momentul n care-si lansa pe piata un model nou de
automobil n care investise tot ce avea cu amenintarea ca ace st model va fi sabotat si eliminat daca nu se dezice. De
atunci ncoace campania mpotriva protocoalelor n-a ncetat nici o clipa. n Rusia comunista toate exemplarele au fost
arse n 1917 si cine avea un exemplar era un criminal vinovat de antisemitism si dupa noile legi sovietice pasibil de
pedeapsa cap itala. D upa 25 de a ni gu vernul britanic s i a merican au fortat G ermania de V est s a introduca l egea
sovietica a antisemitismului; s i n 1955 u nui t ipograf d in Mnchen la c are s -a ga sit u n ex emplar i s -a co nfiscat
ntreaga a vere. n Anglia este i nterzisa v nzarea ace stei car ti si at acul mpotriva ei es te asa de vi rulent nct toate
editurile s e tem s -o publ ice, n a fara de unele ed ituri mici s i as cunse. n E lvetia ntre ce le do ua r azboaie mondiale
cartea a fost interzisa ca fiind "literatura obscena".
Toate aceste evenimente car e au avut loc dupa 1920 sunt descrise e xact n a ceste pr otocoale d in anul 1905 :
"Detinnd presa a vem puterea de -a inf luenta ma sele n timp ce n oi ramnem n umbra... principalul ingr edient al
succesului in po litica e ste secretul n t oate actiunile; u na sa fie vorba s i a lta fapta d iplomatului... Trebuie sa fortam
guvernele... sa actioneze n sensul favorabil planului nostru mare care deja se apropie de scopul dorit, folosind o forta
pe car e n oi o v om pr ezenta ca fiind opinia pu blica, co ndusa de noi n mod secret pr in as a numita ' mare put ere' a
presei, car e, cu putine e xceptii car e po t f i neglijate, es te de ja co mplet n mna noastra... I ata cu m vom co nduce
presa:... cu o m na d e fier s i la fel t oate cel elalte pr oductii a le t ipografiei, cac i ce r ost ar av ea s a ne s capam d e
atacurile z iarelor da ca put em fi atacati n carti s i brosuri?... N imeni nu se va at inge nepedepsit de aur eola
infailibilitatii co nducerii noastre. C nd vom mpiedica o rice publ icatie o v om face s ub pr etextul ca f ace ag itatie
publica fara r ost s i fara justificare... V om t riumfa cu certitudine as upra dus manilor nostri cac i e i n u vor av ea la
dispozitie o rgane d e pr esa n care sa-si po ata pr ezenta v ederile da torita metodelor n oastre de a co nduce pr esa".
Iata de ci cu m pr otocoalele, de si nu s-a put ut do vedi c a s unt ntr-adevar d ictate de nteleptii s ionului, au descris cu
exactitate cum vor reactiona personalitatile marcante ale sionismului, care au facut exact tot ce zic protocoalele ca vor
face. Si at acul s ionistilor mpotriva protocoalelor a a vut loc e xact cu m s crie n protocoale c a se va pr oceda. D aca
protocoalele sunt sau nu culese de pe buzele nteleptilor sionului nu se poate afla; dar este cert ca sunt parte integranta
din literatura conspiratiei revolutionare a car ei prima mostra au fost documentele lui Weishaupt si ca 120 de ani mai
trziu organizatia lui Weishaupt nca e xista, ceea ce de a ltfel a do vedit s i r evolutia bolsevica d in 1917. Autorul
considera ca este foarte important sa se cunoasca protocoalele acestea, oricine le-a scris, caci ele descriu pas cu pas cu
mare precizie tot ce s -a ntmplat n viata si po litica popoarelor din 1905 pna n prezent. El are dovezi din propria
experienta despre exactitatea protocoalelor, unde este scris: "Nici o stire nu va fi data publicului necontrolata de noi.
De pe-acum am realizat aceasta n mare masura caci toate stirile sunt primite la agentii centrale de presa, unde sunt
centralizate d in t oate pa rtile lumii. Aceste age ntii vor f i a le noastre cu totul s i vor publ ica numai ce le vom s pune
noi". I n 1905 nu era nca asa; nici n 1926, c nd autorul a de venit z iarist; dar a fost asa n 1956 si este asa a stazi.
"Stirile" vin de la cteva agentii de presa si cine le detine pe acelea hotaraste ce an ume va afla o menirea din "stiri".
Subjugarea presei este azi totala si autorul ca ziarist a vazut cu ochii lui cum s-a realizat.
Instrumentul pentru distrugerea natiunilor si statelor crestine si-a religiei lor este gloata, numita "poporul" n
public si descrisa astfel n protocoale: "Mai numerosi sunt oamenii cu instincte rele dect cei cu instincte bune si de
aceea ce le mai bune r ezultate se o btin c nd sunt co ndusi pr in violenta s i t eroare... Forta gloatei e oarba, irationala,
fara judecata, oricnd la c heremul o ricarei influente d in o rice pa rte". Apoi se de monstreaza ca pe ntru guvernarea
"gloatei" este necesar "un despotism absolut", caci gloata este "salbatica"; "statul nostru", zic protocoalele, va folosi
"teroarea car e produce o supunere o arba". Acest "despotism a bsolut" devine apa najul supra-statului in ternational n
cele din urma. ntre timp despoti-marioneta regionali sunt necesari ca sa distruga tesatura statului national si vointa
cetatenilor: "Oamenii sufera cu rabdare din partea presedintilor-dictatori astazi abuzuri pentru cel mai mic din care ar
fi decapitat 20 de regi. Cum se explica...? Prin faptul ca acesti dictatori soptesc la urechile oamenilor prin agentii lor
ca pr in ace ste ab uzuri e i fac r aul n stat n c el mai nobil scop - de a as igura b unastarea po poarelor, f ratia
internationala a tuturor popoarelor, solidaritatea lor si egalitatea lor n drepturi. Natural ca ei nu le spun popoarelor ca
aceasta unificare se v a f ace n umai s i n umai s ub domnia n oastra absoluta". Presedinti-dictatori n u e xistau n 1905,
cnd au fost s crise r ndurile de mai s us, da r a u a parut c u pr imul si-al do ilea r azboi mondial, c nd presedintele
american s i pr im-ministrul e nglez s -au declarat cu puteri a bsolute n numele " bunastarii po poarelor, f ratiei
internationale, ega litatii n drepturi". S i aces ti pr esedinti-dictatori le -au spus, ntr-adevar, po poarelor lor ca s copul
final este unificare internationala; singurul lucru neclar este cine va conduce guvernul international. ncolo totul s-a
adeverit litera de litera.
Fiecare r azboi mondial a adu s natiunilor car e n-au fost nf rnte n mod paradoxal numai de ziluzii, a sa c um
statea s cris nca d in 1905 n pr otocoale: " De pe timpul [ revolutiei franceze] a m dus po poarele d in de ziluzie n
deziluzie... Astfel tinem statele sub continua presiune: ele implora liniste, sunt gata sa sacrifice orice pentru pace; dar
48

noi nu le vom aco rda pa cea de ct dupa ce au acceptat pe f ata S upra-Guvernul no stru i nternational s i anume c u
supunere". M ai ncolo zi c pr otocoalele: " pentru scopul nostru razboaiele nu trebuie s a de a ni manui cr esteri
teritoriale". S i ace sta a fost pr oclamat ca u n principiu de baza aparent moral n ambele r azboaie mondiale d e cat re
Anglia si America. Aici se adevereste si celalalt dictat al protocoalelor si anume ca fapta diplomatului sa fie alta dect
vorba lu i; c aci primul r azboi mondial a r ezultat n cucerirea de t eritorii numai pe ntru sionism si p entru comunism;
sionismului i s-a promis un teritoriu statal, comunismul a primit Rusia ca teritoriu statal. Iar n cel de-al doilea razboi
mondial d in nou numai c omunismul si s ionismul a u cucerit teritorii: c omunismul jumatate di n E uropa; s ionismul
Palestina. E xpresia luata din pr otocoalele as tea s crise n 1905 a fost vesnic pe buzele pr esedintelui a merican s i a le
premierului britanic n 1914-1918 si n 1939-1945. Motivul pentru care lozinca asta, "fara cstiguri teritoriale," este
foarte i mportanta, este explicat n protocoale, un de se spune ca "singurii nvingatori v or f i age ntiile n oastre
internationale". D espre po liticienii car e vor co nduce n atiunile s pre s copul pr otocoalelor, aces tea s pun:
"Administratorii pe care-i vom alege lund n considerare n mod stringent capacitatea lor de supunere servila nu vor
fi persoane educate si cu stiinta conducerii si de aceea vor fi manechine n mna noastra usor de manipulat de catre
oameni nvatati s i ingeniosi care vor de veni c onsilierii lor, s pecialisti c rescuti s i educati de vreme d in copilarie sa
conduca a facerile ntregii lumi". Cititorul car e a avut o cazia s a o bserve evenimentele po litice d in ve st dupa 1945
poate v erifica s ervilismul t otal a l o amenilor de stat occidentali fata de s ionism, c omunism si g uvernul mondial;
amanuntele vin n capitolele ce ur meaza; a ici aut orul at rage at entia a supra " consilierilor". C aci n 1905 nu existau
nca si nu se auzise nc a n Anglia si nici n America de "consilierii" nealesi prin alegeri dar atotputernici n guvern;
acestia au iesit la iveala n conditiile "starii de ur genta" si publicul tmp i-a acceptat cu pasivitate, justificnd parca
dispretul pe care-l arata protocoalele pentru gloata care accepta si se supune la orice abuz orict de evident. n Statele
Unite, de e xemplu, " consilierii n problemele e vreiesti" a u pr imit birouri pe rmanente la C asa Alba s i la c artierul
general militar american. La acesti consilieri, unul din ei numit n gluma "Mai Marele peste stat", se adresau primii
ministri e nglezi cnd vizitau America ca la s uprema aut oritate. P rotocoalele au pr ezis s i pr escris a ctivitatea
"consilierilor" cnd nimeni nu stia ce sunt ei si cnd nca ei nu existau.
Protocoalele r epeta ntr-una c a s copul es te d istrugerea ar istocratiei ( n 1905 nca mai e xista) s i jefuirea
proprietatii pr ivate pr in at tarea gl oatei brutale s i t mpe. D in n ou protocoalele au prezis cu mare pr ecizie ce s -a
ntmplat u lterior: " In po litica t rebuie s a stii cum s a r apesti pr oprietatea a ltora f ara ez itare da ca v rei s upunere
absoluta... C uvintele 'Libertate, E galitate, F raternitate' ne-au adus, gratie agentilor n ostri, l egiuni ntregi car e n e
urmeaza cu entuziasm o rb. S i t ot timpul a ceste c uvinte nu s unt de ct un cancer care r oade bunastarea po poarelor,
distrugnd peste tot pacea, linistea, solidaritatea, ruinnd fundamentul statului. Asta ne-a ajutat n triumful nostru cel
mai ma re: n e-a da t po sibilitatea s a pu nem mna, pr intre a ltele, pe cartea majora, ad ica d istrugerea privilegiilor,
anihilarea aristocratiei... clasa care era singura aparare ce-o aveau popoarele mpotriva noastra. Pe ruinele aristocratiei
naturale si genealogice... am stabilit noi aristocratia noastra a oamenilor cu scoala si cu bani. Calificarea aristocratiei
noastre este averea, care depinde de noi si informatia. Aceasta posibilitate de a nlocui pe reprezentantii popoarelor cu
oamenii nostri a lasat popoarele la cheremul nostru si ne-a dat puterea de a le numi noi conducatorii... noi aparem n
fata publicului pr etinznd ca salvam muncitorul d e asa z isa e xploatare, cnd i propunem sa se nroleze n armatele
noastre de s ocialisti, anarhisti, s au comunisti... P rin mizerie s i pr in invidia si ur a ge nerate de mizerie vom pu ne n
miscare g loata car e cu propriile mini i va d istruge pe ce i car e se o pun n oua... P oporul, car e cr ede o rbeste l itera
tiparita... ar e n s uflet o u ra oarba pe ntru toti c ei pe car e-i co nsidera superiori lui, ca ci po porul nu ntelege ce
constituie d iferenta de c lasa s i co nditie s ociala... A ceste g loate v or f i fericite s a ve rse s ngele ac elora pe car e, n
simplitatea ig norantei lo r, i-au invidiat din nascare si ale caror averi le vor putea apoi jefui. Dar de averile noastre nu
se vor atinge, caci noi cunoastem momentul atacului si vom lua masuri sa ne protejam avutul.... Cuvntul 'libertate'
face masele de oameni sa lupte mpotriva oricarei forte, mpotriva oricarei aut oritati, chiar mpotriva lui Dumnezeu
si-a legilor naturii. De aceea c nd vom pr elua put erea noi vom sterge acest cuvnt d in vocabular ca un cuv nt car e
arata forta brutala care face din gloate niste bestii setoase de snge... Dar chiar si libertatea ar putea fi inofensiva si siar putea avea l ocul n economia s tatului f ara sa strice b unastari a poporului da ca ar f i b azata pe credinta n
Dumnezeu... Din acest motiv este absolut indispensabil sa subminam credinta, sa smulgem din mintea maselor ideea
si sentimentul de divinitate si sa le nlocuim cu calcule matematice si nevoi materiale". Adica materialismul dialectic.
Mai departe zic protocoalele: "Am creat dusmanie ntre scopurile personale si cele nationale, ntre urile lor religioase
si de rasa, pe care le-am attat n aceste ultime 20 de secole. De aceea nici un stat nu va primi ajutor de nicaieri daca
ni s -ar o pune; fiecare se g ndeste ca n u va pr ofita di n nici o ntelegere mpotriva noastra. S untem pr ea put ernici,
nimeni n u scapa puterii n oastre. Nici cea m ai m ica ntelegere n u poate avea loc ntre natiuni f ara ca noi sa f im n
secret amestecati... Ca sa avem opinia publica la dispozitia noastra, trebuie s-o zapacim publicnd n perioade lungi si
n multe locuri opinii contradictorii, pna cnd oamenii si vor pierde capul n labirintul lor si vor ajunge la concluzia
ca ce l mai bine e sa n-aiba nici o parere n politica, care nu e pe ntru capul lor, cac i numai co nducatorii lor nteleg
aceste lucruri. Acesta este primul secret. Al doilea secret necesar succesului nostru este sa augmentam n asa masura
49

defectele nationale, obiceiurile, pasiunile, conditiile vietii civile, nct nimeni sa nu se mai descurce n haosul care va
rezulta, as tfel nct dr ept u rmare o amenii nu se v or mai ntelege ntre e i... P rin aceste m ijloace o s a epu izam
popoarele si ele vor fi fortate sa ne ofere noua puteri internationale care ne vor pune n situatia ca avnd acele puteri,
fara vi olenta si n mod gradat sa absorbim toate f ortele s tatale ale l umii s i s a f ormam un s upra-guvern. n locul
conducatorilor de azi vom instaura o structura pe care-o vom numi administratia supra-guvernamentala. Bratele ei vor
fi ca ni ste cleste si v a f i de asa dimensiuni enorme nct n m od inevitabil v a s ubjuga toate popoarele l umii".
Nu e c lar c ine a s cris pr otocoalele, da r e c lar c a co ntin att p rogramul comunismului ct s i a l s ionismului. H erzl
ameninta ca va incita gloata la violenta daca nu i se da ce cer e. Marx ur marea sa aboleasca proprietatea privata. Iar
protocoalele zic: "Aristocratia popoarelor e moarta ca forta politica, dar avnd pamnt nca ne pot da de furca caci pot
trai independent di ntr-al lor pe pr oprietatea lor. De aceea es te es ential c a s a-i de posedam d e pa mntul lor c u or ice
pret... n ace lasi t imp trebuie sa de zvoltam intensiv industria si meseriile... ceea ce ur marim es te ca industria sa
absoarba populatia si capitalul de la tara si apoi prin speculatii toti banii sa fie transferati n minile noastre... " Marx
cerea s i e l co nfiscarea pa mntului de la t arani s i mosieri; e l nu cerea co nfiscarea u neltelor m eseriasului, da r
comunistii au mers si mai departe si le-au confiscat si pe acelea.
O nota interesanta n protocoale: "Daca n zilele astea vreun stat protesteaza mpotriva noastra e doar de forma
si cu ncuviintarea noastra, cac i a ntisemitismul lor ne e ste necesar noua n conducerea fratilor nostri mai mici". O
caracteristica a vremii noastre este felul n care a cuza de antisemitism e ste tot timpul t ransferata d e la o natiune la
alta, pr oximul inamic n r azboiul imediat ur mator f iind totdeauna n atiunea acu zata. O ricine ar e oc hi n cap poate
vedea cu m apa r as a de odata acuz e de act e de an tisemitism c nd ntr-o t ara cnd ntr-alta, de cel e mai multe o ri
mincinoase, nscenate sau inventate.
Asemanarea d intre pr otocoale s i do cumentele lui Weishaupt cu privire la infiltrare e izbitoare. Z ic
protocoalele: "In serviciul nostru sunt oameni de toate opiniile, toate doctrinele, unii vor sa restaureze monarhia, altii
sunt de magogi, s ocialisti, c omunisti s i visatori ut opici de t ot felul. I -am nhamat pe t oti la jugul nostru: fiecare pe
legea lui d istrugnd u ltimele r amasite de o rdine s i aut oritate, cau tnd sa r astoarne ordinea s tabilita". A luziile l a
infiltrarile n universitati mai ales si n educatie n general de asemeni par sa derive direct din Weishaupt sau dintr-o
sursa co muna cu a lui Weishaupt: " O sa t aiem put erea uni versitatilor... A dministratorii si pr ofesorii l or v or fi
conditionati de programe secrete detailate de la care nu se vor abate nici o iota. Vor fi angajati cei bine verificati si
vor f i astfel p lasati nct s a de pinda de gu vern". Autorul da e xemplul a do i membri a i gu vernului britanic car e au
declarat public n 1956 cum au fost captati de comunism la universitate; oricine a vazut universitatile americane stie
ct de total sunt aservite comunismului si sionismului.
Weishaupt z icea ca masoneria este un paravan bun pe ntru iluminism; pr otocoalele z ic ca liberalii s unt u n
paravan bun, car e vor f i eliminati dupa ce scopul a fost at ins. " Guvernul nostru v a a vea apa renta un ui gu vern
patriarhal patern gardian al poporului" (vezi "tatucul Stalin" si alti "conducatori iubiti"). Dar si republicanii sunt un
paravan bun, pentru care protocoalele arata mare dispret, ca pentru "o caricatura de guvern, cu un presedinte luat din
gloata, di n mijlocul marionetelor n oastre, a s clavilor nostri". Apoi pr otocoalele vorbesc d espre felul n care
presedintele va deveni un agent personal, care va calca constitutia - exact ca-n Statele Unite azi si exact cum au fost
presedintii a mericani n cele do ua r azboaie mondiale. " Vom investi pe pr esedinte cu dreptul de a de clara r azboi...
Presedintele, la dispozitia noastra, va interpreta sensul legilor existente care pot fi interpretate; apoi le va anula cnd i
vom s pune noi ca t rebuie s-o f aca; apo i va a vea dr eptul sa pr opuna legi t emporare s i c hiar noi de vieri de la
constitutie; sub pr etextul binelui suprem a l statului. Astfel vom a vea put erea sa distrugem ncetul cu ncetul, pas cu
pas, t ot ce -am f ost nevoiti sa i ntroducem l a-nceput n co nstitutia s tatelor, pe ntru a l e pr egati pe n esimtite pe ntru
abolirea oricarui fel de constitutie si atunci va sosi vremea cnd orice forma de guvern va fi nlocuita de despotismul
nostru". Exact as a au facut pr esedintii a mericani n u ltimele de cenii; au calcat n p icioare co nstitutia, au declarat
razboiul din Korea, [si mai recent cel din Irak - nota rezumatorului], fara ca C ongresul sau Senatul sa fi putut apara
constitutia violata.
Protocoalele acestea din 1905 continua descriind societatea socialista pe care Europa rasariteana a cunoscut-o
din 1945 ncoace: o bligatia membrilor familiei de a se d enunta r eciproc ( vezi Vechiul T estament), interzicerea
religiei crestine, u mplerea vietii po porului cu participari o bligatorii la e venimente de masa, r escrierea mincinoasa a
istoriei. "Ceea ce vom c stiga", z ic pr otocoalele, " este ca n t oate tarile lumii nu vor mai fi d ect mase pr oletare,
ctiva m ilionari devotati noua s i po litie s i soldati... U rcarea pe t ron a de spotului nostru va v eni cnd popoarele,
istovite de nereguli si incompetenta... conducatorilor lor, vor cere: jos cu ei si dati-ne un singur rege peste toata lumea
care s a ne u neasca s i sa e limine cauzele d iscordiei, frontierele, nationalitatile, r eligiile, da toriile s tatului, sa ne de a
pacea si linistea pe care nu le putem gasi sub conducatorii si reprezentantii nostri".
Autorul s pune ca n multe pa saje a nlocuit t ermenul " goimii" cu termeni ca "poporul" s au " masele", c aci
cuvntul " goim" ar s prijini a firmatia nedovedita nca ca ace ste pr otocoale au fost cul ese de pe buzele nteleptilor
Sionului. Ceea ce el doreste sa sublinieze nu este cine a scris protocoalele ci ce contin ele. Autorul, sau autorii, pot fi
50

evrei, ne-evrei, sau anti-evrei - n-are importanta; ce ar e importanta este ca aceste protocoale au fost scrise n 1905 si
fiecare lucru ce s -a ntmplat de at unci ncoace a r ealizat pr ogramul descris n protocoale. Autorul s pera t otusi c a
sfrsitul nu va fi asa cum descriu protocoalele; dar att victoria conspiratiei statului mondial al robiei absolute, ct si
nfrngerea ei, vor cere mari jertfe si vor aduce mari suferinte.
Capitolul 28:

Aberatia D-lui Balfour

Secolul 20 a vanseaza r apid spre de zastru. n 190 3 Marea Britanie a o ferit s ionismului Uganda, r efuzata s i
Max Nordau a pr ezis r azboi n cazul n care s ionismul o cupa Palestina. n 1905 Protocoalele au descris pr ofetic si
exact orgia de distrugere a comunismului. n 1906 Arthur James Balfour, prim ministru al Marii Britanii, s-a ntlnit
cu Dr. Weizmann ntr-o camera a hotelului Queen's din Manchester si s-a dedicat cu trup si suflet cauzei sionismului.
Atunci s-a nascut primul razboi mondial.
Rabinul E lmer Berger zice ca atunci "acel grup de evrei care s-au dedicat sionismului... au nceput un fel de
diplomatie mobila car e i-a du s n multe c ancelarii s i pa rlamente, e xplornd caile labirintice si strmbe a le po liticii
internationale n acea parte a lumii n care intriga politica si trgurile secrete erau o a do ua natura. Evreii au nceput
sa faca ' politica pr actica'". P oate orice a lt pr im ministru, s upus la a celeasi "presiuni irezistibile as upra po liticii
internationale a zilelor noastre" ar fi facut ce-a facut Balfour (cum a zis Leon Pinsker n 1882 ca va face). Autorul nusi poate explica cauzele care l-au determinat pe Balfour sa faca imensul rau pe care l-a facut prin altceva dect prin
infatuarea lui si slabiciunea mintii lui. Balfour era bogat, n-avea nevoie de voturi si se tragea din politicieni ereditari
care-au condus tara cu cinste timp de secole; dar tocmai cei ca e l, vaznd schimbarile sociale, si-au imaginat ca v or
ramne la c rma d aca s e da u de pa rtea fortelor distrugerii s tructurii e xistente s i a stfel s-au lasat ma nipulati s i-au
devenit marionetele acelor forte.
Dr. Herzl, neobtinnd ce vroia de la tar, de la mparatul german, sau de la sultan, care, ca si succesorul tarului,
Lenin, stiau ca "ideea sionista este total falsa si reactionara n esenta ei" (Lenin, 1903; Stalin a repetat ideea n 1913),
si-a ndreptat ef orturile s pre Anglia. G uvernul e nglez i-a da t U ganda. S ionismul nefiind satisfacut cu Uganda, D r.
Weizmann l-a nlocuit pe D r. H erzl s i a s osit n Anglia, unde n-a a vut nici o d ificultate ca pe rsoana pa rticulara sa
obtina acces imediat la Lord Percy, ministrul Marii Britanii pentru Africa, desi un englez ca persoana particulara n-ar
fi a vut aces t acce s nici ntr-o s uta de ani . D r. W eizmann relateaza ca Lord Percy i-a s pus n aceasta ntrevedere
particulara ca binenteles c a e vreii t rebuie s a r efuze U ganda s i s a nu se multumeasca cu nimic mai put in de ct
Palestina. Lord Percy nu pare sa fi fost informat de faptul ca evreii din Palestina doreau din tot sufletul sa se mute n
Uganda si pare ca a u itat de Palestinieni, pe care i facea sa dispara si-i dezmostenea de patria lor milenara cu atta
usurinta. La sfrsitul ntrevederii, Dr. Weizmann, plecnd din cabinetul Lordului Percy si trecnd prin anticamera a
luat hrtie c u antetul ministrului s i-a scris c oncluziile ntrevederii sale cu Lord Percy pe acea hrtie, pe car e apo i a
trimis-o n Rusia, unde vaznd destinatarii hrtia cu antetul ministrului englez au interpretat cele scrise pe acea hrtie
ca fiind pozitia oficiala a M arii Britanii. Dr. Herzl a fost mazilit si-a murit la scurt timp; Uganda a fost respinsa; Dr.
Weizmann si-a stabilit cartierul general n Anglia, la Manchester, care era si sediul sionismului si baza electorala a lui
Balfour; presedintele partidului lui Balfour n Manchester era un sionist.
n 1906 partidul lui Balfour a p ierdut n favoarea candidatilor liberali, ntre care era Winston Churchill, ales
tocmai la M anchester de cat re masina e lectorala s ionista car e-l ndragise p entru ca at acase po litica d e a limita
imigratia masiva d in Rusia si pe ntru ca er a u n sionist nflacarat. La vremea c nd au avut loc ace ste a legeri, o pinia
publica habar n-avea de planul de a masacra si izgoni palestinienii din patria lor pentru ca ziarele si radioul, deja sub
strict control, cum arata protocoalele, nu vorbeau dect de "problema chineza" si opinia publica se preocupa doar de
soarta chi nezilor a ngajati p entru trei ani n minele de aur d in Africa d e S ud. C hinezii c are er au astfel angajati s e
considerau norocosi si fericiti; dar opinia publica britanica i considera niste victime si Partidul Liberal din Anglia a
cstigat alegerile angajndu-se n lupta pentru "drepturile victimelor chineze ale sclaviei din Africa de Sud", victime
de car e Partidul L iberal a u itat cu desavrsire imediat dupa a legeri. Dar ce n-a u itat a fost sa se dedice t otal cauzei
sionismului. Ca si Balfour si Partidul Conservator, de altfel. Dr. Weizmann povesteste ca at unci cnd s-a ntlnit cu
Balfour acesta "avea doar niste idei total naive si rudimentare despre miscarea [sionista]" si nici nu stia bine numele
Dr-lui Herzl, pe car e-l numea incorect " Herz". C u aceste idei naive s i r udimentare B alfour a d edicat fortele Marii
Britanii ca sa mute evreii hazari ashkenazi din Rusia n Palestina, unde neam de neamul lor nu pasisera vreodata de la
nceputul lumii si sa distruga palestinienii care traisera acolo de mii de ani. Evreii din Anglia l rugau sa nu faca acest
lucru. Dr. Weizmann l-a convins sa nu-i asculte, spunndu-i ca acestia nu sunt "evrei din aceia care trebuie", ei fiind
"the w rong kind of Jew" [ "evrei d in aceia car e nu trebuie"]. B alfour n u si-a pus niciodata ntrebarea de ce n umai
sionistii din Rusia sunt "evrei din aceia care trebuie".
51

Tot m ai multi po liticieni se de dicau sionismului, a scunznd publicului faptele s i intentiile lor s i devenind
astfel co -conspiratori ai Sionului mpotriva propriului lor popor. Dr. Weizmann s-a rentlnit cu Balfour n 1914, la
14 Decembrie, cnd primul razboi mondial ncepuse si armata engleza si cea franceza suferisera pierderi catastrofale
n Franta. T inerii e nglezi si francezi er au trimisi pe front un de t rei milioane d in ei a veau sa p iara, pe ntru ca s a
"nfrnga militarismul prusac", sa "elibereze natiunile mici" si sa "restaureze libertatea si democratia". Dar Balfour nu
se gndea la ei, nici la Anglia si nici la Franta; el se gndea doar la Dr. Weizmann, caruia i-a promis: "cred ca atunci
cnd tunurile vor nceta sa bubuie, voi o sa va capatati Ierusalimul"
Capitolul 29:

Ambitia D-lui House

n acest timp n America se nastea o masina politica al carei rezultat urma sa fie crearea de catre presedintele
Truman a statului sionist n Palestina cu 50 de ani mai trziu.
n 1900 americanii nca credeau ca pot tine America departe de razboi, dar fusesera deja implicati cnd Spania
atacase Cuba n 1898 si t oti a mericanii, instruiti de z iarele lor, fierbeau de r evolta s i indignare au zind cum vaporul
Maine a fost scufundat, chipurile, de o bomba spaniola. Dupa multi ani carcasa vaporului a fost adusa la suprafata si
s-a vazut ca explozia care a scufundat acel vapor s-a datorat unei bombe puse n interiorul vaporului de catre cineva
din interior; da r de ja "gloata" u itase complet de S pania s i Cuba si, du sa de nas de z iare, se pr eocupa de a ltele.
Rezultatul ind ignarii pu blicului cu privire la vaporul Maine a fost ca s-a schimbat fara ca publicul sa bage de seama,
esenta populatiei si esenta politicii Americii de Nord. Aceasta schimbare ncepuse nca cu razboiul civil american din
1861-65. nainte de ace l r azboi po pulatia fusese un a mestec de imigranti irlandezi, scotieni, e nglezi, ge rmani,
scandinavi, d in care s-a nascut un t ip specific "american". D upa ac el r azboi po pulatia s-a nmultit c u milioane d in
estul si sudul Europei, incluznd o masiva imigrare de evrei talmudici din ghetourile Rusiei si Poloniei, unde rabinii
lor n u-i lasasera s a s e a simileze s i s a t raiasca mpreuna cu rusii s i cu polonezii ca buni vecini. Aceeasi po litica a
rabinatului t almudic a co ntinuat n America ncepnd pe la 1900, u nde a cest r abinat a mpiedecat pe de o pa rte
asimilarea evreilor n restul populatiei si a nceput pe de alta sa acapareze puterea politica n stat. Unul care a ajutat
mult ca r abinatul t almudic s a a capareze e xclusiv po litica Americii a fost E dward Mandell H ouse, caruia i s e z ice
Colonelul H ouse, de si n-a fost ni ciodata n ar mata, un a merican d in sud, car e s e t ragea di n s tramosi o landezi s i
englezi si cr escuse n Texas n epoca r econstructiei dupa r azboiul c ivil. P asiunea vietii lui er a s a a iba put ere d in
umbra, sa traga sforile necunoscut de multime si sa devieze cursul istoriei, desi n-avea nici avere mare si nici pozitie
nalta. n exercitarea puterii s-a dovedit complet iresponsabil, cum se lauda chiar el, zicnd: "i vine foarte usor cuiva
care n-are nici o raspundere sa sada la un pahar de vin si o tigara si sa hotarasca ce trebuie facut". Col. House a deviat
cursul istoriei nspre victoria s ionismului, a vansul r evolutiei mondiale s i instaurarea un ui gu vern mondial d easupra
tuturor popoarelor. De ce a facut-o e greu de ghicit, caci n jurnalul lui intim si-n romanul lui motivele si ratiunile lui
sunt e xtrem de co nfuze si co ntradictorii. J urnalul lui z ilnic n care ar ata cu m o pera nu explica de ce facea aceste
lucruri s i r omanul lui contine o e xplicatie car e dezvaluie ca mintea lui era p lina d e idei gr andioase de magogice,
vulgare s i pue rile ntr-un fel d e ceat a car e n u se ridica niciodata. C autnd sursa ideilor lui po litice aut orul a ga sit
notite pe care si le-a facut Col. House despre Louis Blanc si revolutionarii de la 1848. El absorbise aceste idei de la
unul din prietenii intimi ai tatalui lui, un negustor evreu din Houston, a carui influenta l-a facut pe tatal lui sa-i dea un
nume evreiesc, Mandell. Cumnatul si sfatuitorul Col. House a fost mai trziu Dr. Sidney Mezes, un evreu care a fost
unul din initiatorii primului plan de guvern mondial supranational (Liga pentru Impunerea Pacii). Col. House explica
el nsusi c um a a juns s a fie t otal s ubjugat s fetnicului lui, po vestind cum s ubjuga e l mintile po liticienilor pe car e-i
manipula - fara s a-si pu na o s ecunda ntrebarea da ca nu este s i e l s ubjugat la r ndul s au. Zice Col House: " Cu
presedintele a merican si cu ceilalti p e car e i-am influentat, n mod invariabil in tentia me a era sa-i f ac s a creada ca
ideile pe care le primeau de la mine erau propriile lor idei... Deobicei, la drept vorbind, ideile nici nu erau ale mele la
origine... C el mai gr eu lucru din lume es te s a ur maresti o i dee p na-i de scoperi s ursa... D e m ulte or i cr edem ca
anumite idei izvorasc din capul nostru, cnd adevarul adevarat este ca aceste idei au fost n mod inconstient absorbite
de la altcineva".
Col. House a nvatat politica la 18 ani, n Texas, cnd a observat ca "doi-trei din Senat cu doi-trei din Congres
si cu presedintele au tot guvernul la cheremul lor. Restul sunt doar figuranti... de aceea n-am avut nici o ambitie sa am
functie nalta, sau sa tin discursuri". Astfel a intrat el n politica, cum zice el, "de la vrf si nu de jos... obiceiul meu
era sa pun n mod fictiv pe cineva n vrful piramidei, astfel nct eu sa pot apoi lucra nestingherit de solicitarile la
care sunt supusi sefii... Fiecare sef al fiecarei campanii pe care am condus-o a primit aplauzele si faima att din partea
presei ct si din partea poporului n timpul campaniei... ei au disparut apoi dupa cteva luni... Si totusi la urmatoarea
campanie si poporul si presa au acceptat cu aceeasi ncntare urmatorul sef figurant".
52

n Texas, unde House a de butat ca o rganizator de partid politic, a a vut asa succes nct si petrecea z ilele n
biroul gu vernatorului facut de e l, hotarnd c ine va fi s enator s i membru n congresul statului Texas s i pr imind
solicitarile care se fac de obicei catre guvernator din partea diverselor departamente. n 1900, zice el, era "plictisit de
pozitia mea n Texas" si "gata sa particip n conducerea natiunii;" a nceput "sa caut[e] un candidat convenabil pentru
presedintie din partea Partidului Democrat". In 1910 rabinul Stephen Wise, pr incipal organizator sionist n America
nascut la B udapesta, ca s i Herzl si N ordau si p rivit cu nencredere la o ra aceea de cat re ev reii a mericani ( care
repudiau pe atunci sionismul), i-a spus unui cetatean din New Jersey: "Marti Woodrow Wilson va fi ales guvernatorul
statului du mitale; n u-si va t ermina mandatul c aci n Noiembrie 1912 va fi a les pr esedinte al S tatelor U nite s i va fi
reales a do ua oara". Rabinul Wise stia aceste amanunte de la Col. House, dar la vremea cnd se facea acest plan de
viitor (realizat ntocmai) nici rabinul Wise si nici Col. House nu-l vazusera n viata lor pe Woodrow Wilson. Grupul
care-l folosea pe C ol. H ouse ( sugestionndu-l as a cu m c hiar e l d escrisese) pr obabil l s tudiase bi ne pe Woodrow
Wilson s i-i ga sise ac ea ca litate es entiala - de a s e lasa manipulat s i de a fi pr ezentabil pu blicului. C ol. H ouse s -a
convins ca el l-a ales pe Woodrow Wilson desi nu-l vazuse niciodata.
Pna n 1900, sionismul din Statele Unite se limita la grupul imigrantilor evrei recent veniti din Rusia care-l
adusesera cu ei d in ghetoul lor t almudic; marea masa a e vreilor a mericani er au veniti d in Germania si r epudiau
sionismul. ntre 1900 si 1910 un milion de evrei sionisti au venit din Rusia si-au nceput sa formeze un grup electoral
compact. Rabinul Wise, cunoscut doar ca agitator politic n probleme muncitoresti, nu era un reprezentant al evreimii
locale; t otusi cu el se co nsultau n secret p otentatii po litici. C nd, n 1910, C ol. H ouse a cr ezut ca -l a lege p e
Woodrow Wilson pe ntru presedintie, r abinul Wise s i-a s chimbat pa rtidul po litic; u nde fusese r epublican, a de venit
democrat pe ste n oapte. Z ice r abinul Wise de spre H ouse: " House n u numai c a s -a de dicat n mod special cauz ei
noastre da r a fost age ntul nostru de legatura ntre ad ministratia Wilson si miscarea s ionista". H ouse a vea u n mare
ascendent asupra partidului democrat, care nu mai fusese la putere de 50 de ani si-a cstigat alegerile prin strategia lui
House asa cum acesta cstigase a legerile n 1912 s i 1916 si pe ntru Roosevelt s i apoi Truman n 1 932, 1936, 1940,
1944 si 1948. Daca ideile lui House erau confuze si inspirate de surse obscure chiar si lui, strategia lui nsa este foarte
clara si d e mare s ucces. E a co nsta d in c stigarea votului numerosilor noi imigranti facnd apel la s entimentele lor
rasiale si la r eflexele lor e motionale. C hiar H ouse s i-a de scris metoda n r omanul lui P hilip Dru: A dministrator
publicat anonim. S ingurul merit a l ace stei car ti a proape ilizibile es te ace la de a de scrie s trategia e lectorala car e i-a
facut pe Wilson, T ruman, Roosevelt pr esedinti. I storia u nui pr esedinte a les s i manipulat de cat re un gr up de age nti
misteriosi, care lucreaza prin intermediul eroului romanului lui cu ajutorul unui buget pentru coruperea electoratului,
furnizat de bogatasi si transferat dintr-o banca ntr-alta pna i se pierde urma, scrisa sub forma ace asta de roman n
1912, a re o a semanare izbitoare c u istoria pr esedintelui Wilson d in jurnalul intim al lui H ouse d in 1926. Att
presedintele din roman ct si Wilson, nchipuindu-si la un moment dat ca pot actiona dupa cum cred ei, au fost sever
admonestati de "consilierul" lor si au promis cu umilinta ca "nu vor mai actiona de capul lor n viitor". Tot n roman
si descrie House strategia electorala de geniu cu care l-a facut presedinte pe Wilson si care de atunci ncoace a ales
absolut toti pr esedintii Statelor Unite. Aceasta strategie se bazeaza pe calculul ca 80% d in alegatori voteaza pentru
candidatul partidului lor oricare-ar fi, deci votul lor este 40% pentru un candidat, 40% pentru celalalt; de aceea nici
nu-si b ate capul s a i roseasca timp si b ani pentru acesti a legatori, c i se co ncentreaza as upra r estului de 20% d e
alegatori indecisi a l car or v ot ada ugat l a ce le 40 % al u nuia d in cei do i ca ndidati l va face c stigator. A cest m ic
procentaj de a legatori au fost an alizati n cee a ce pr iveste r asa, r eligia, o cupatia, apa rtenenta po litica a nterioara,
prejudecatile s i pa siunile lor s i pr opaganda e lectorala s-a facut personal, de la o m la o m, caut nd a se folosi ace ste
prejudecati si pa siuni, d e cat re age nti pe rfect o rganizati ntr-o r etea locala n strnsa legatura cu cartierul g eneral.
Restul car tii lui H ouse nu aduce nimic r evelator n afara pr ogramului po litic a l er oului P hilip Dru, car e, vi ctorios
asupra presedintelui ales prin metoda descrisa mai sus si-asupra consilierului acestuia (alter ego-ul lui House nsusi),
instituie un fel de stat n care aplica principiul impozitului proclamat de Karl Marx n Manifestul Partidului Comunist
si aplicat apoi de presedintele Statelor Unite Woodrow Wilson, ataca Mexicul si America Centrala, le nvinge si face
din America "emblema indisputabila a autoritatii". Portretizndu-se pe sine nsusi att n organizatorul alegerilor ct
si n acest erou glorios de carton Philip Dru, House n cele din urma reuneste cele doua jumatati ale portretului sau
facnd din politicianul veros, c orupt, viclean c are o rganizase a legerile, inamic initial a l lui P hilip Dru, pr ietenul d e
suflet si confidentul lui Philip Dru. Cu acesta House n-a mai stiut ce sa faca si l-a expediat mpreuna cu o fata numita
Gloria, care tot timpul romanului t rebuise sa-i audieze fanteziile po litice confuze si inepte ntr-un voiaj oceanic fara
destinatie, d in car e nu se stie daca s e vor mai ntoarce. De fapt nimanui nu-i po ate pasa de soarta nici u nuia d intre
personajele r omanului n afara de pr esedintele Woodrow W ilson, car e s i-a put ut v edea de scrisa s i a legerea c a
presedinte s i viata lui d e pr esedinte n paginile ca rtii. Autorul nu stie daca Wilson a c itit sau nu Philip Dru si daca
vazndu-se portretizat ca o marioneta demna de dispret n mna unor intriganti a fost deprimat; fapt cert este ca la 2
ani dupa c e-a fost al es pr esedintele Wilson a fost ex trem de de primat s i, dupa cu m z ice c hiar House, " dorea s a
moara". A mbasadorul britanic s i a lti ministri au remarcat de as emenea as pectul pr esedintelui Wilson, " fata t rasa si
53

cenusie, zguduita de un tic nervos frecvent, cu care ncerca n mod jalnic sa-si controleze nervii, care se prabusisera
(1919)". ( Aceleasi o bservatii s-au facut s i de spre pr esedintele R oosevelt, a les s i manipulat tot c a s i pr esedintele
Wilson; Robert Sherwood zice ca Roosevelt a fost obsedat de stafia lui Wilson; James Farley vorbeste de "fata trasa
si reactiile ntrziate ale presedintelui (1935, 1937)"; sotia lui Chiank-Kai-Shek scrie ct de socata a fost n 1943 de
aspectul rau al lui Roosevelt; la fel Flynn; la fel Frances Perkins n 1945).
ntr-unul din discursurile campaniei sale electorale din 1911 Wilson a spus: "Nu vreau sa arat simpatie pentru
concetatenii nostri e vrei c i vreau sa de monstrez s entimentul identitatii noastre cu ei. N u este cauz a lor: es te cauz a
Americii". Astfel el a pus politica externa a A mericii n slujba s ionismului, c aci pe plan intern e vreii s tapnesc
absolut totul n America, cr edincios declaratiei sale de a lupta n s lujba sionismului. Wilson co nsidera ca dus manii
sionismului sunt dusmanii Americii si-a nceput sa atace Rusia, al carei tar Alexandru II fusese asasinat de complotul
sionist cu 30 de ani n ur ma pe ntru ca ncercase sa t raduca n fapt e manciparea e vreilor s i s a-i e libereze de t irania
talmudica d in ghetou (Dr. K astein remarca c t de " naturala" a fost pa rticiparea e vreiasca l a asasinarea l ui). Tarul
Alexandru III care i-a urmat s-a istovit luptnd mpotriva conspiratiei revolutionare; dar succesorul lui, Nicolae II, a
cautat sa co ntinue o pera de e mancipare sociala s i de e liberare a cetatenilor s i d in nou a avut de furca cu sionismul
talmudic care se opunea cu crncena nversunare eliberarii si emanciparii. n timp ce presedintele american Wilson l
ataca pe ntru "intoleranta", tarul N icolae I I t ransforma R usia ntr-o m onarhie c onstitutionala ( 1906) s i introducea
sufragiul u niversal ( 1907). Cum r evolutionarii ur asc libertatea mai mult dect or ice, au creat dezordine s i t umult n
Adunarea Poporului ca sa nu poata lucra. Tarul l-a numit pe Contele Stolpin prim ministru, un om de stat integru si
luminat, car e a propus r eforma ur mata de a legeri; p arlamentul l-a o vationat, r evolutionarii au pierdut t eren, t rei
milioane de t arani r usi au fost mproprietariti s i evreul r evolutionar B agrov l-a as asinat pe C ontele S tolpin la u n
spectacol de teatru la Kiev n Septembrie 1911 (fiica Contelui Stolpin, copil orfan care supravietuise n 1917 a fost
asasinata de a lt ev reu revolutionar, co misar b olsevic). T rei luni mai t rziu, n D ecembrie 1911, Wi lson de clara
sentimentul lui d e a deziune la B agrov. I l ntlnise pe H ouse c u o luna n urma do ar; da r H ouse l " alesese" s a fie
presedintele Americii nca d in 1910 si ncepuse s a lucreze pe ntru campania lui e lectorala s i pentru alcatuirea
administratiei lui mpreuna cu Bernard Baruch. Acesta d in ur ma a do minat politica Americii t imp de 50 de a ni d e
atunci ncoace, ca "consilier special" al presedintilor, inclusiv al lui Eisenhower si al lui Winston Churchill. n 1912
era cunoscut doar ca o m de finante care a da t $50.000 pentru campania lui Wilson. I mediat dupa inaugurarea sa ca
presedinte n 1912, W ilson a fost in struit de r abinul S tephen Wise c u privire la " problemele r usesti n special c u
referire la evrei" (zice rabinul Wise). ntre timp House se consulta cu Louis D. Brandeis, jurist evreu cu care House sa gasit, zice el, n total "acord n aproape toate problemele actuale". Astfel Wilson avea patru sfetnici, pe House si trei
evrei, Baruch, Wi se s i B randeis s i toti er au mpotriva emanciparii s i desegregarii evreilor s i doreau resegregarea
evreilor prin sionism si cucerirea Palestinei; Wise si Brandeis erau conducatorii sionismului n America. Brandeis era
un evreu educat si distins care fusese asimilat cu restul americanilor, dar citind n 1897 un raport despre Dr. Herzl s-a
dedicat cauzei resegregarii s i s ionismului, m ilitnd mpotriva asimilarii; dar f ervoarea l ui s ionista nu i -a s ervit la
nimic, cac i a fost nlaturat imediat ce n -a mai fost util si nlocuit c u Stephen Wise, t almudist d in t ata-n fiu care nu
fusese niciodata asimilat cu nimeni.
Dupa inaugurare, House a pr eluat conducerea presedintelui Wilson; i tria corespondenta, decidea cu cine are
voie s a s e ntlneasca, da dea o rdine ca binetului ministerial, r edacta de claratiile pr esedintelui catre pr esa. Astfel l-a
condus pe Wilson sa faca sa fie izgoniti palestinienii din patria lor pentru a o darui unui grup de talmudisti din Rusia;
sa faca ca e vreii sa se desparta de restul o menirii si sa rupa orice legaturi; si sa colaboreze la planul de distrugere a
Rusiei si de ntindere a revolutiei mondiale. Tot n aceasta vreme, n 1913, a luat fiinta The Antidefamation League, o
ramura a o rganizatiei B-nai B -rith care f usese nfiintata n 1843 ca o loja exclusiv evreiasca, americana la nceput,
internationala u lterior; T he Antidefamation League a cr escut en orm n acest s ecol s i formeaza o po litie t erorista
extrem de temuta a statului n stat sionist.
Capitolul 30:

Batalia decisiva

Primul r azboi mondial ( 1914-1918) e ra nou n istoria o menirii c aci a a fectat n atiunile n ntregime, nu
armatele lor, dar nu era o noutate, caci fusese descris n Protocoalele Sionului nca din 1905 si de catre Max Nordau
n 1903, care a prezis ca ambitia sionista cu privire la Palestina va fi satisfacuta "n razboiul mondial care va veni". In
America, se "nlocuise conducatorul cu o caricatura de presedinte, luat din gloata, din mijlocul marionetelor noastre,
al s ervitorilor nostri", cu m de scriu Protocoalele. n A nglia r ealizarea a cestui s cop a luat do i ani de intrigi s i
comploturi despre car e masele de alegatori habar n-au a vut s i habar n-au nici acum, c onvinsi fiind de po vestile cu
care s unt ndoctrinati si a nume ca cau za pr imului s i ce lui de -al do ilea r azboi mondial e ce va n caracterul ge rman
54

care-i face pe nemti r azboinici si c eva n car acterul d iverselor na tiuni eur opene car e le face s a do reasca s uferinta,
mizerie si moarte n loc de prosperitate si liniste. Primul pas a fost eliminarea din guvernul Angliei a ace lor englezi
care promovau prosperitatea patriei si poporului lor naintea intereselor altor grupuri. Unii dintre politicienii englezi
care au pus interesele sionismului mai presus de interesele patriei si neamului lor erau oameni care se minteau pe e i
nsisi fara s a s tie s i s e aut o-hipnotizau cu lozinca un ei " cauze" de nalt o rdin moral. A stfel er a O liver L ockerLampson, s ionist en glez fanatic si me mbru n P arlamentul Britanic pe l a-nceputul s ecolului. E l scria n 1952:
"Winston [Churchill], Lloyd George, Balfour si cu mine am fost crescuti ca niste protestanti vigurosi, care credem ca
mesia va veni atunci cnd Palestina va fi d in nou a evreilor". Asa zicea si Cromwell cu secole n ur ma; asa zicea si
Monk; autorul nu stie daca aceasta este ntr-adevar baza reala a protestantismului, dar nu crede ca trebuie sa fie baza
reala a po liticii unei natiuni europene. Autorul grupeaza politicienii englezi care au militat fanatic pentru sionism n
detrimentul neamului lor s ub de numirea de "protestanti vigurosi", as a cu m s-a de scris Locker-Lampson.
Acesti " protestanti vi gurosi" s -au straduit s a m ute ac tiunea militara a pr imului r azboi mondial d in E uropa ca s a
cucereasca Palestina pentru evrei, la ordinele Dr.-lui Weizmann, care era de-acuma proeminent si extrem de activ. La
14 D ecembrie 1914 Dr. W eizmann s -a ntlnit c u Balfour, ntlnire ar anjata de Lloyd G eorge, pe vremea ac eea
ministru de finante si Balfour i-a promis ca-i va da Ierusalimul "cnd tunurile vor nceta sa bubuie". Dr. Weizmann a
fost mai rezervat n a accepta oferta dect Balfour n a o face, caci cartierul general al sionismului era la vremea aceea
n Berlin si u nii d in nteleptii s ionului mizau pe faptul ca G ermania va cstiga r azboiul. Dr. We izmann i-a spus lui
Balfour ca a steapta "pna situatia militara se mai limpezeste". Abia mai trziu s-a convins de victoria englezilor si-a
acceptat cad oul lor. O amenii de s tat en glezi, "protestantii vigurosi", au negat ul terior t oate aces tea s ustinnd ca
ntlnirile lor c u Dr. Weizmann d in vremea a ceea n-au avut loc, da r D r. W eizmann le de scrie clar si pr ecis n
memoriile sale, unde zice: "de fapt efortul D-lui Lloyd George pentru patria evreiasca a nceput cu mult nainte de a fi
el prim ministru si ne-am ntlnit de multe ori nainte de acel eveniment". Balfour a continuat sa aranjeze lucrurile n
culise cu Dr. Weizmann, mirndu-se "cum poate un pr ieten al Angliei ( asa-l credea el pe Dr. Weizmann) sa urasca
asa de mult Rusia cnd Rusia face asa de mult ca sa ajute Anglia"; dar mirarea lui nu l-a mpiedecat sa faca absolut
tot ce i -a pr escris D r. Weizmann si s a d istruga R usia, a i car ei soldati si varsau sngele c a s a s alveze vietile
englezilor. L loyd George a r emarcat ca e vreii de frunte d in Anglia sunt anti-sionisti si Dr. Weizmann a raspuns ca
"evreii bogati si puternici sunt majoritatea lor mpotriva noastra". Aceasta afirmatie (falsa de altfel) i-a impresionat pe
"protestantii vigurosi" car e er au ei nsisi o ameni bogati s i put ernici; a stfel " protestantii vigurosi" a u de venit la
ndemnul Dr-lui Weizmann din Rusia, dusmanii evreilor din Anglia care sustineau statul englez.
Alti e nglezi car e s-au o pus di ctatelor s ionismului a u f ost H erbert A squith ( prim ministru), Lord K itchener
(secretar de razboi), Douglas Haig (comandant suprem n Franta), William Robertson (sef de stat major n Franta si
apoi sef de stat major al imperiului). Herbert Asquith a fost ultimul "liberal" din Anglia pentru care a fi "liberal" n-a
nsemnat " a co rupe s i d istruge c ivilizatia s i cu ltura eur opeana", cu m nseamna acu m dupa pr escriptia da ta n
Protocoalele Sionului; dupa nlocuirea lui Partidul Liberal din Anglia s-a descompus si-a devenit un paravan pentru
comunism si legiunea de utopisti naivi care cred sincer n propaganda comunismului. Cnd un ministru englez evreu,
Herbert S amuel, car e fusese de fata la ntlnirea lui Lloyd George cu Weizmann d in Decembrie 1914, i-a nm nat
planul "de a anexa Palestina... Si a implanta acolo... circa trei sau patru milioane de evrei europeni", Asquith a zis ca
"nu ma at rage acea sta ada ugire la r esponsabilitatile noastre... S ingurul pa rtizan a l pr opunerii e ste L loyd George,
despre care nu mai trebuie sa zic ca nu-i pasa absolut deloc de evrei sau de viitorul lor". Pentru ca Asquith refuza sa
submineze interesele Angliei s i s a o an gajeze n anexarea P alestinei, au nceput i ntrigile car e au s frsit pr in a -l
nlatura.
"Protestantii vigurosi" do reau distrugerea R usiei pe ntru ca as a l e po runcea D r. Weizmann da r L ordul
Kitchener, ca si Asquith, dorea sa mentina Rusia activa n razboi ca aliata pentru ca astfel salvau vietile englezilor. n
Iunie 1915 L ord Kitchener a p lecat s pre R usia pe cr ucisatorul H ampshire, care a d isparut fara urma pe dr um,
mpreuna cu toti de pe bord, inclusiv Lord Kitchener. La auzul mortii lui, soldatii e nglezi au simtit ca au pierdut o
mare batalie n r azboi s i au avut dr eptate; cu uciderea lui, cauz a s ionismului a nlaturat un mare o bstacol. Acum
numai Asquith, R obertson, H aig si evreii d in Anglia ma i e rau inamicii ma ri ai s ionismului. Z iarele Times, Sunday
Times, T he Manchester G uardian a u devenit o rganele sionismului. n c onsiliul d e ministri alti sionisti s-au alaturat
"protestantilor vigurosi": Lord Milner, Philip Kerr, Mark Sykes, despre care Dr. Weizmann a zis ca "este una dintre
cele mai mari co mori a le noastre" s i car e a de dicat A nglia " eliberarii e vreilor, ar abilor s i ar menilor". C u lozincile
despre aceste "eliberari" de sub jugul otoman se nflacarau masele, care nu stiau (cum nu stiu nici acum) pentru ce se
lupta si se jertfesc si mor fiii lor; si n timp ce Lawrence al Arabiei muncea ca sa-i unifice pe arabi pentru "eliberarea"
lor, Lord Milner zicea ca "daca arabii [palestinieni] si nchipuie ca P alestina va fi a lor se nseala". Masele populare
se nflacarau pentru "eliberarea e vreilor, ar abilor s i ar menilor". A rabii s i armenii s e ga seau unde s -au ga sit di n
totdeauna s i nu doreau sa fie t ransmutati nicaieri. E vreii d in Europa er au la fel d e liberi ca si eu ropenii ne-evrei.
Evreii din Palestina ar fi dorit din tot sufletul sa se mute n Uganda; evreii din Europa si America doreau sa stea acolo
55

unde se gaseau; numai hazarii iudaizati din Rusia, sub directorii lor talmudici, doreau sa stapneasca Palestina, o tara
muntoasa, n ce a mai mare p arte s ecetoasa s i nefertila. Aceasta lozinca inventata de M ark Sykes, ace la d intre
"protestantii vigurosi" care ar fi trebuit sa stie si sa spuna adevarul caci era nsarcinat cu afacerile Orientului Mijlociu,
a adus multe nenorociri omenirii. Asa a nceput publicitatea seriei de "eliberari" n numele carora sunt masacrate zeci
de m ilioane de vi ctime n evinovate [vezi "eliberarea K uweit-ului" n 1990, nota r ezumatorului]. A lt "protestant
viguros", Robert Cecil, s-a dedicat si el eliberarii arabilor, evreilor si armenilor, dar de armeni a u itat toata lumea cu
mare graba. Autorul se ntreaba cum este posibil ca oameni de stat ca Balfour si Robert Cecil, descendenti din familia
Cecil s i cr escuti s i educ ati pe ntru conducerea s tatului de s ecole, s a fie as a de us or m anipulati de s ionisti, n car e
relatie, zice aut orul, Balfour "parca era drogat". Despre Robert Cecil autorul si aminteste cum l-a ascultat (fara sa-l
priceapa prea bi ne l a v remea aceea) v orbind despre Liga Natiunilor n 1930 si i nvocnd n sprijinul acelei ide i pe
profetii d in Vechiul T estament - desi acei pr ofeti, I eremia de e xemplu, er au ferventi a nti-sionisti. D r. Weizmann l
lauda pe Robert C ecil p entru ardoarea cu care milita pe ntru dublul s cop al Ligii N atiunilor s i c uceririi Palestinei
pentru sionism: "Pentru el stabilirea patriei evreiesti n Palestina si organizarea lumii ntr-o federatie mare erau doua
laturi a le ur matorului p as n conducerea o menirii". D r. W eizmann spune c lar c a P alestina da ta s ionismului s i
"guvernul m ondial" s unt do ua l aturi n c oncentrarea put erii a supra t uturor o amenilor n mna grupului s ionist
oligarhic. A utorul cr ede ca R obert C ecil nu-si da dea s eama de a cest lucru. D e ce, da ca pa cea n lume s i fericirea
tuturor, consta n stergerea granitelor nationale si desfiintarea natiunilor, se proceda asa de energic la crearea unei noi
natiuni care n-a mai fost nainte, statul Israel, cnd toate celelalte natiuni trebuiau sterse si desfiintate si contopite n
Liga Natiunilor? Raspunsul se gaseste n Talmud si n Vechiul Testament, n Protocoalele Sionului si n documentele
sionismului literal: aceasta noua natiune va fi clasa stapnitoare a restului omenirii. Un "protestant viguros" ca Robert
Cecil ar fi trebuit sa stie ce scrie n Vechiul Testament. Dar Robert Cecil i scria lui House n America despre felul n
care L iga pe ntru Mentinerea P acii instituita dupa nfrngerea lui N apoleon la Waterloo s -a t ransformat ntr-o lig a
pentru mentinerea t iraniei, n timp ce e l si cu mnatul lui H ouse, D r. M ezes, militau pentru instaurarea une i L igi a
Natiunilor exa ct ca aceea pe car e o de zavua. L a do i a ni dup a nceperea pr imului r azboi mondial Leopold Amery,
Ormsby-Gore s i R onald Graham s-au alaturat "protestantilor vigurosi" car e e xecutau indicatiile s ionismului n
interiorul gu vernului britanic. S ionismul ndeparta cu ncetul pe t oti ce i d in guvern car e nu-i er au aserviti si s e
instaura n t oate de partamentele n a fara D epartamentului de R azboi. A squith a fost ndepartat s ub pr etext ca n u
conducea razboiul n mod victorios si nlocuit cu Lloyd George care a trimis trupele din Europa n Palestina, slabind
frontul astfel nct aproape a pierdut razboiul si-a cauzat moartea a sute de mii de soldati.
La 25 N oiembrie 1916 L loyd G eorge i-a cer ut l ui Asquith, car e er a pr im ministru, sa -i cede ze c onducerea
Consiliului de Razboi si sa-l demita pe Balfour de la conducerea marinei. La refuzul lui Asquith (4 Decembrie), att
Lloyd George (ministru de finante) ct si Balfour (care se pretindea bolnav si refuza sa vorbeasca cu Asquith) si-au
dat demisia. La 6 Decembrie Lloyd George si Balfour s-au ntlnit si Balfour care demisionase sub Asquith s-a oferit
sa accepte din nou portofoliul sub Lloyd George. Astfel guvernul lui Asquith a fost nlocuit cu un guvern pur sionist,
cu Lloyd George prim ministru si Balfour secretar pentru politica externa si din acel moment resursele Angliei au fost
la dispozitia sionismului. n 1952 autorul a citit o scrisoare n ziarul Commentary din New York, unde se face aluzie
la felul c um e vreii d in North W ales au determinat alegerea lui Lloyd George, car e ca av ocat av ea multa c lientela
sionista; dar cum Lloyd George minte foarte mult n cele ce spune, autorul nu exclude motive venale n actiunile lui.
Autorul a cunoscut personal personajele acestor evenimente si este de parere ca unii dintre "protestantii vigurosi" care
s-au adunat n jurul lui L loyd George s i a l lui B alfour er au naivi si erau amagiti de lozinci si pr opaganda, da r ca
Lloyd George e ste p rimul po litician de t ipul " politicianului secolului 20 ", lip sit de s crupule, de or ice s entiment or i
convingere si capabil de orice ticalosie, care a ocupat o pozitie importanta n guvernul britanic.
Dupa omorrea l ui K itchener s i m azilirea l ui A squith n umai Wi lliam R obertson, sef de s tat major, se m ai
opunea sionismului si "protestantilor vigurosi". Patriotismul lui si do rinta de a cruta vietile soldatilor si civililor erau
asa de mari nct a pr eferat s aracia si u itarea, gloriei s i bogatiei, t itlurilor s i adulatiei cu car e au fost r asplatiti
politicienii c are si-au tradat tara de la nceputul secolului ncoace. E l se o punea de turnarii ar matelor britanice d in
Europa si trimiterii lor n Palestina, zicnd ca trebuie sa se puna capat razboiului si nu sa fie extins si generalizat pe
alte continente. n timp ce el se preocupa cum sa crute ct mai multe vieti si sa puna capat razboiului, Lloyd George,
primul ministru englez, se preocupa cum sa execute mai fidel directivele Dr-ului Weizmann n detrimentul A ngliei.
n ace st s cop Lloyd George a inclus n Consiliul de Razboi "reprezentanti a i do minioanelor" sub pr etext ca s i
canadieni, sud-africani, neo-zeelandezi, australieni lupta alaturi de englezi si trebuie reprezentati. Sub acest pretext l-a
inclus pe Generalul S muts d in Africa de Sud, cel ma i mare servitor al sionismului din afara Europei, care pr imise o
mare suma de bani ca mostenire de la "un evreu bogat si puternic", Henry Strakosch, acelasi Strakosch care i-a dat si
lui Wi nston Churchill o m are s uma de b ani (vezi bi ografia Generalului S muts). A sta dovedeste ct de f alsa e ste
afirmatia D r-ului Weizmann ca " evreii bogati s i puternici" nu sunt s ionisti. n a fara de a verea pr imita de la H enry
Strakosch, G eneralul S muts pr imise cado u o cas a s i o masina de la a ltcineva c are a r amas necunoscut aut orului.
56

Politica Generalului Smuts a fost acea a lui House din America si a lui Lloyd George din Anglia; si motivele lui sunt
clar aratate de mita cu care-a fost cumparat. Totusi biografii lui vorbesc cu piosenie despre motivele lui "religioase",
asa cu m vorbeste L loyd George u neori despre " motivele lui r eligioase", ca u n " protestant vi guros" ce este.
Propaganda generalului Smuts l descrie ca pe fauritorul acordului dintre buri si englezi n Transvaal, pe care i-a lasat
mai nvrajbiti dect i gasise.
La 17 Martie 1917 Generalul Smuts a sosit la Londra ovationat frenetic la comanda de presa si radioul britanic
ca "unul d intre c ei mai straluciti ge nerali a i r azboiului" ( zicea Lloyd George), de si nu luptase mai nicaieri de ct n
ciocniri m inore l ocale c u plcuri din Africa, si-a fo st inclus n consiliul secret a l po liticienilor car e co nduceau
destinele Angliei d intr-o cas a pa rticulara, de parte de guv ern. G eneralul S muts, cr edincios stapnilor l ui, a pr opus
imediat ( n Aprilie) sa se t ransfere t rupele britanice d in Europa n P alestina, ceea ce Lloyd George a s i facut,
ordonnd comandantului militar din Egipt Generalul Murray sa atace Ierusalimul. Acesta a o biectat si-a fost nlocuit
si po stul lui a fost o ferit G eneralului S muts, car e nsa, ca po litician versat, n-a r aspuns la o ferta de ct dupa ce s -a
consultat cu Generalul R obertson. A flnd de la acesta ct e cev a d in adevar de spre r azboi s i strategia militara, a
preferat sa fie adulat si ovationat la Londra n huzur dect sa se osteneasca si sa fie nfrnt n Palestina, si-a refuzat,
pentru acelasi motiv p entru care fusese d emis G eneralul Murray, z icnd ca " situatia militara act uala nu justifica o
campanie ofensiva pentru ocuparea Ierusalimului si-a Palestinei". Totusi Lloyd George a ordonat n Septembrie 1917
sa fie trimise trupele engleze din Europa n Palestina, de unde, zicea el, se vor rentoarce victorioase n primavara lui
1918 sa lupte n Franta, dat fiind ca, zicea el si asa toamna si iarna nu se poate lupta n Europa. n aceste teorii a fost
sustinut de Henry Wilson, un militar irlandez care asa i-a dezgustat pe compatriotii lui nct n 1922 doi irlandezi l-au
mpuscat n pragul casei. Cea mai buna descriere a intelectului, caracterului si calitatilor Generalului Henry Wilson ca
om de stat si conducator de ostire o da jurnalul lui intim, unde-si nota preocuparile, gndurile si actiunile. Astfel si
descrie el misiunea n Rusia din Ianuarie 1917: "Dineu de gala la Ministrul de Externe... mi-am pus decoratia legiunii
de onoare si steaua si colierul de cavaler de Bath, mi-am pus epoletii rusesti si pe cap o caciula de astrahan fumuriu si
s-a vazut ce b arbat frumos sunt. Am creat senzatie la dineul si receptia de la Ministerul de E xterne. Eram mult mai
nalt dect marele duce Serghei si mi s-a spus ca eram ntr-adevar 'remarcabil'. Superb!" Acest mare om de stat, care
n 1915 fusese de acord ca nu trebuie farmitata armata pe fronturi multiple, acum n 1917 sustinea exact contrariul.
Motivul: vaznd disputa d intre L loyd George s i propriul lui sef, William R obertson, car e nu se supunea d ictatelor
sioniste, a pr ins ocazia pentru a-i lua locul sefului lui, William Robertson. Dr. Weizmann l lauda c a pe "un pr ieten
nou descoperit," "un bun prieten de-al lui Lloyd George". William Robertson arata degeaba ca planul de mbarcare si
transport al trupelor era complet vicios, ca nu exista nici o posibilitate ca e l sa se desfasoare asa cum era conceput;
Lloyd George si luase hotarrea. Generalul Allenby a primit ordinul sa intre n Ierusalim, unde spre surprinderea lui
Turcii n u i s-au mpotrivit m ai deloc, c aci I erusalimul n-avea nici o valoare s trategica s i Lloyd George a por uncit
transferarea t rupelor di n Franta n Palestina, s pre de zolarea co nducatorilor militari s i-a c elor cu noscatori, a le caror
rapoarte er au suprimate de -o pr esa de -acum t otal aservita sionismului. A stfel, Colonelul R epington, cel ma i b un
corespondent de razboi din vremea aceea, care scria pentru Times, noteaza n jurnalul lui intim ca "editorul ziarului
Times adesea masluieste criticile mele sau le suprima" (autorul acestei carti a a vut exact aceeasi experienta cu exact
acelasi editor al ziarului Times dupa 20 de ani, n timpul celui de-al doilea razboi mondial, cnd acest editor continua
sa perverteasca s i s a s uprime adevarul exact n a ceeasi m aniera pentru ndobitocirea m arelui pu blic). D upa o luna
Colonelul Repington n-a mai fost corespondentul ziarului Times.
Acum L loyd George l -a de stituit pe G eneralul Robertson, car e a f acut o ul tima ncercare de a-si s alva
compatriotii c ernd Generalului P ershing, co mandantul a merican, p e car e s -a dus sa -l v ada l a Paris, sa nlocuiasca
trupele retrase din Europa cu trupe americane, la care si acesta a o biectat la trimiterea trupelor engleze n Palestina.
Dupa demiterea Generalului Robertson si divortul dintre Colonelul Repington si Times, H.A. Gwynne, u ltimul care
mai ndraznea sa crteasca, a publicat n The Morning Post articolul Colonelului Repington si drept urmare att el ct
si R epington au fost da ti n judecata s i a mendati ( reputatia lor er a nca pr ea buna ca s a s e ndrazneasca ce va mai
drastic mpotriva lor). La vremea aceea Times era deja total dominat de "putere", The Morning Post nca nu. Gwynne
i-a r elatat Colonelului Repington cu m gu vernul u rmareste sa d istruga s i acest z iar ( cum a si facut-o); dupa aceea a
ramas un singur periodic n Anglia care nu era total aservit sionismului, The Truth, care nsa n 1953 a fost si el adus
la ordine schimbndu-i-se proprietarul.
Henry Wi lson raportase l ui L loyd George ca ofensiva germana v a v eni l a m ijlocul l ui A prilie 1918. La 7
Martie 1918 acesta a ordonat o campanie intensiva n Palestina. La 21 Martie 1918 ntreaga armata germana a atacat
n Franta caci nu mai avea adversar pe frontul rusesc. Celor 1.192.511 soldati englezi din Palestina li s-a ordonat sa
revina imediat n Franta, unde trupele engleze suferisera "cea mai mare nfrngere din istoria armatei" (zice Colonelul
Repington). n Iunie 1918 nemtii luasera 175.000 prizonieri englezi si 2.000 de tunuri. Daca dezastrul a fost mai putin
total de ct ar fi put ut f i, ac est lucru se da toreaza numai t enacitatii s i pa triotismului Generalului Robertson, car e n
ciuda a buzurilor, insultelor s i sabotajului la car e er a s upus, s -a s traduit p na n ultima clipa s a s alveze vietile
57

compatriotilor lui. D upa ace ea au nceput s a s oseasca t rupele a mericane. ( Autorul a fost co mbatant s i pa rticipant
nemijlocit n aceste eve nimente. N u regreta s ngele varsat s i r anile suferite, cac i s uferintele de at unci si marile
suferinte pe care le-a adus subiectul cartii lui n Europa de atunci ncoace l-au determinat sa studieze acest subiect si
sa scrie cartea de fata, n speranta ca ochii altora vor fi deschisi, cum au fost ai lui si astfel se va putea salva ceva - asa
cum onestitatea Generalului Robertson a salvat ceva n primul razboi mondial).
Astfel s -a cucerit pamntul Palestinei, dar nca nu era nimic pe el, caci nu exista nca nici o formula care sa
nlesneasca daruirea unei tari arabe de catre o putere europeana catre un trib mongoloid asiatic. Trebuiau amestecate
mai multe natiuni: o "Liga a Natiunilor".
Capitolul 31:

Se tese intriga

Cuvintele " conspiratie" s i "intriga" sunt pr eluate de a utor di n scrierile biografilor s i analistilor politici a i
timpului. Astfel, Arthur D. Howden, biograful Colonelului House, zice ca n anii razboiului din 1914-1918, "s-a urzit
tesatura un ei intrigi de asupra O ceanului Atlantic". U rzelile car e-i c uprinsesera individual pe L loyd G eorge s i pe
Woodrow Wilson si-au mpletit itele n acesti a ni. De at unci gu vernul e nglez s i c el a merican au fost tot mai strns
nnodate n aceste ite. n America adevaratul presedinte era House, "ofiterul de legatura ntre administratia Wilson si
miscarea s ionista", cum l descrie rabinul W ise. B randeis s e daruise s ionismului si e ra consilierul lu i W ilson " n
problemele e vreiesti", inaugurnd a stfel n istorie o f unctie care n u existase ni ciodata. Rabinul Wi se era
coordonatorul suprem: House si Baruch numeau membrii administratiei lui Wilson, care locuia la Casa Alba, dar era
gasit ce l mai adesea la apa rtamentul lui H ouse din N ew Y ork. C nd un membru al pa rtidului lui s i-a e xprimat
uimirea, Wilson a raspuns: "Dl. House este alter ego-ul meu; este eul meu independent. Tot ce gndeste el gndesc si
eu". H ouse r ezida ade sea la W ashington, un de d eschidea s crisorile lui Wilson, i t ria ntlnirile s i ntrevederile s i
dadea instructiuni membrilor gu vernului. n apartamentul lui din New York avea o linie t elefonica d irecta cu Casa
Alba. N u er a necesar sa se ceara p arerea pr esedintelui de spre de ciziile po litice. H ouse le lua s tiind ca e le vor fi
aprobate. n 1914 House s-a hotart sa intre n politica internationala, despre care habar n-avea, caci nascut si crescut
n Texas, unde politica internationala ca si orice stiinta despre alte natiuni erau anatema, n-avea de unde sa aiba vreun
habar. Balfour se tragea din nobilimea scotiana si avea idei foarte cetoase, Lloyd George era un avocatel fara scrupule
de provincie din Tara Galilor, House era si mai provincial, un Texan care nu stia nimic despre ce nu era n Texas; dar
toti t rei au avut idei, actiuni s i c omportament i dentic, de parca ar f i f ost scoliti l a aceea si scoala m isterioasa.
Editorul lui H ouse, S eymour, po vesteste c um "membrii cabinetului si c autau candidatii s i c andidatii si c autau
posturile, n l ocuinta l ui House. Redactorii s i z iaristii i cereau parerea, ce le ce s e t ransmiteau presei straine er au
scrise aproape la dictarea lui. Functionarii trezoreriei Statelor Unite, diplomatii britanici... Si oamenii de afaceri din
metropola veneau la el sa-si discute planurile". Un alt politician care se dirija dupa planurile oamenilor de afaceri era
Winston Churchill, care a de clarat ca "omul de afaceri cosmopolit este cel chemat sa faca pace n lumea moderna si
este culmea suprema a civilizatiei".
La 30 M ay 1915 H ouse a de cis c a " America v a intra inevitabil ntr-un r azboi mpotriva G ermaniei"
(cuvintele-i apartin) si n Iunie 1916 a condus campania de realegere a pr esedintelui Wilson "pentru ca n-a i mplicat
America n razboi". Asa de mult ade var za ce n spusele po liticienilor s i gu vernantilor pe car e-i vot eaza alegatorii
"pentru platforma lor po litica". I n pu blic s i H ouse s i mentorul lui r abinul S tephen Wise e rau mpotriva r azboiului.
Wilson crezndu-i, dupa alegeri s -a apuc at s a medieze pa cea, s i-a d eclarat la 4 Ianuarie 1917 ca " tara as ta n -are
intentia sa fie implicata n razboi... ar fi o crima mpotriva civilizatiei daca am intra n razboi;" la 20 Ianuarie a fost
inaugurat presedinte dupa alegeri si rabinul Wise l-a informat ca "a venit vremea ca americanii sa priceapa ca soarta
lor i cheama sa participe la lupte" si la 12 Februarie 1917 House era multumit de ritmul rapid n care America intra
n razboi. La 2 Aprilie 1917 americanii au fost informati de c atre pr esedintele Wilson ca se a fla n stare de r azboi,
desi Congresul nu fusese consultat si Congresul este singurul care poate sa declare razboi, dupa constitutie. Exact asa
prescriau Protocoalele Sionului cu 12 ani nainte ca vor face presedintii-marionete pe care-i vor instaura ei deasupra
natiunilor; exact asa a facut Truman n 1950 n Coreea, unde a trimis trupe la lupta fara sa consulte Congresul, carora
li s-au alaturat apoi trupele altor natiuni ntr-o formula care are toate caracteristicile "noii ordini mondiale". Cnd a
anuntat Congresul ca a de clarat r azboi fara s a-l consulte, Wi lson a a nuntat s copul lui de a instaura " o noua ordine
internationala". Marile mase n-au priceput nimic cum nu pricep nici azi; cei initiati au stiut ca este vorba de stabilirea
unei "federatii mondiale a po poarelor" n care nationalitatile sa fie abolite, cu exceptia unei singure natiuni supreme
care er a n cur s de a fi cr eata acu m n Palestina. D in ac est moment guv ernul e nglez si ce l a merican au conlucrat
perfect ca doua brate ale aceluiasi mecanism. Cum au prezis Max Nordau n 1903 si Dr Weizmann n 1915, guvernul
britanic s-a subjugat total scopurilor sionismului si a instaurat un "protectorat britanic" n Palestina care sa organizeze
58

expulzarea palestinienilor s i i migrarea h azarilor d in es tul Europei. Dr W eizmann explica "protectoratul": " evreii
preiau tara; toata greutatea organizarii o iau ei, dar timp de urmatorii 10-15 ani vor lucra sub un protectorat britanic
temporar". Acesta era "mandatul," adica guvernarea de catre o alta tara a un or teritorii cucerite militar de la altii n
favoarea unei a treia natiuni. "Mandatul" chipurile ar fi fost instituit pentru o multime de teritorii, care nsa toate sau
au fost lasate bastinasilor sau au fost daruite cuceritorilor; doar Israelul a fost rapit de la palestinieni si guvernat "sub
mandat" de englezi pentru folosul si domnia unui popor total strain de el.
Imediat dupa razboi Dr. Weizmann a cerut ca "populatia evreiasca din Palestina... sa fie recunoscuta de catre
guvernul s uzeran c a natiunea e vreiasca". N oua co nducatori s ionisti ai evreilor s i u n r eprezentant a l gu vernului
britanic, Mark Sykes, s-au ntrunit n casa particulara a u nui evreu si-au decis sa-l t rimita pe B alfour n America sa
negocieze interesele sionismului n P alestina. D ar D r. W eizmann nu dorea o ocupatie co muna a nglo-americana a
Palestinei, cum o dorea Balfour, ci doar una britanica, caci opinia publica americana nu era nca asa de nregimentata
pe vremea aceea ca acum si Dr. Weizmann stia asta; i-a scris lui Brandeis sa se opuna planului de protectorat comun
anglo-american a supra P alestinei si s a sprijine u n protectorat pu r b ritanic ( 8 Aprilie 1917) s i a stfel pr esedintele
american a sprijinit protectoratul britanic si-a refuzat unul mixt anglo-american. "Cnd va veni vremea si dumneata si
judecatorul B randeis veti cr ede de cu viinta ca e cazul ca eu sa z ic ce va sau sa fac ce va, eu voi fi ga ta", i-a s pus
presedintele Wilson rabinului Wise cu multa supunere si umilinta. La conferinta lui Balfour cu Brandeis, acesta n-a
facut altceva dect sa repete continutul scrisorii Dr-lui Weizmann catre el, adica instructiuni pe care Balfour le auzise
si din gura Dr-lui Weizmann chiar. Despre numirea lui Brandeis la Curtea Suprema a Statelor Unite, John O. Beaty,
profesor la Southern Methodist University, zice ca "este una dintre cele mai mari zile din istoria Americii, caci pentru
prima data avem, de pe la nceputul secolului 19, un nalt demnitar n cele mai nalte functii ale statului nostru a carui
inima este devotata altor interese n afara Statelor Unite".
Cum l -a instruit D r. W eizmann, B randeis a pr omovat pr otectoratul pur b ritanic as upra P alestinei; apo i a
redactat mpreuna cu House si l-a pus pe pr esedintele Wilson sa semneze, o de claratie n care r epudiaza t ratatele
secrete, dnd mare satisfactie opiniei publice care de atunci ncoace a fost total dusa de nas cu cea mai mare usurinta,
creznd ca nu mai exista nimic secret si totul este cu mare exactitate prezentat de curajoasa presa "independenta" - n
realitate toata n mna Sionului. n realitate singurul tratat pe care l-a anihilat declaratia aceasta a lui Brandeis-HouseWilson a fost tr atatul S ykes-Picot, co nform ca ruia P alestina smulsa de la t urci ur ma s a fie guvernata de u n
conglomerat international impartial care sa asigure viata arabilor care-o locuiau de mii de ani. Guvernul britanic era
total a servit s ionismului; gu vernul britanic t rebuia s a gu verneze P alestina. " Aici se vede fructul exi stentei u nei
diplomatii nationale evreiesti", zice biograful lordului Balfour.
Singurii care s-au opus acestor masinatii si intrigi, n afara de ctiva functionari si generali rapid nlaturati, au
fost unii evrei din Anglia si America; att de mare este aservirea catre sionism a politicienilor ne-evrei, chiar daca de
cele ma i mu lte ori sunt doar niste marionete, nct s-ar putea foarte bine ca Protocoalele Sionului sa nu fie scrise de
evrei. n 1915, Asociatia Anglo-Iudaica a de clarat ca e i "considera ca po stulatul 'national' al sionistilor si privilegiile
speciale ale evreilor n Palestina sunt periculoase s i apt e sa cauzeze a ntisemitism". Dar acea sta asociatie co nsta di n
evreii europeni stabiliti de mult ca locuitori ai diferitelor tari si Dr. Weizmann a spus ca "acesti evrei trebuie sa-si dea
seama ca nu ei ci noi suntem stapni pe situatie". Guvernul britanic nu-i asculta pe evreii englezi, cetateni britanici de
multa vreme; guvernul britanic considera ca doar revolutionarii din ghetourile din Rusia sunt reprezentantii evreilor.
n 1917 comitetul Asociatiei Anglo-Iudaice din nou a afirmat ca evreii sunt doar o comunitate religioasa si nu cer "o
patrie nationala" apa rte s i c a e vreii d in Palestina n u do resc de ct libertate r eligioasa s i drepturi c etatenesti ca t oti
ceilalti; "Goimii" adunati n jurul Dr-lui Weizmann nsa s-au nfuriat teribil auzind acestea si sub ndrumarea acestuia
Wickham Steed, un "goim" de la T imes, a publ icat un articol de fond care "argumenta n mod magnific n favoarea
sionismului" ( cuvintele lui Weizmann). B randeis s i r abinul Wise ( nascut n U ngaria) e rau la fel de vigilenti de
cealalta pa rte a oceanului, n America s i pr esedintele Wilson, ntrebat de e i ce va face c nd evreii americani vor
protesta mpotriva planurilor sioniste, le-a raspuns cum fusese instruit ca va arunca protestele lor la gunoi.
Dr. W eizmann era e xasperat n Anglia de " evreii care se a mesteca d in afara n treburile" lui evreiesti,
considernd ca e l er a s ingurul ndreptatit s a a iba pr obleme e vreiesti s i alti e vrei nu erau. A poi i-a c erut lu i Lloyd
George sa nu-l lase sa vorbeasca pe Edwin Montagu, ministru membru n cabinetul britanic, evreu, sau cel putin sa-l
lase sa vorbeasca numai cu el, Weizmann, de fata. P entru ca o pe rsoana pa rticulara lipsita de o rice functie ca Dr.
Weizmann nu putea participa le sedinta consiliului de ministri, desi Lloyd George si Balfour ar fi dorit-o, el a trebuit
sa as tepte ntr-o camera a laturata s i L loyd George s i B alfour l-au chemat imediat ce E dwin Montagu si-a t erminat
prezentarea. Edwin Montagu a reusit, n ciuda go imilor aliniati mpotriva lui, sa ndulceasca put in proiectul britanic
cu privire la P alestina, s pre furia D r-lui Weizmann c are s -a p lns de "amestecul ev reilor britanici" n afacerile
evreilor. D upa do ua zi le, la 9 Octombrie, D r. Weizmann anunta t riumfator l ui B randeis ca gu vernul britanic s-a
angajat sa construiasca n Palestina o "patrie nationala" pentru Sion. Proiectul a mai fost revizuit, apoi publicat la 2
Noiembrie si t rimis n America, unde, revizuit d in nou pentru ochii pr esedintelui a merican de c atre Brandeis, Jacob
59

de H aas si r abinul Wise, i-a fost s upus ace stuia s pre " aprobare"; pr esedintele Wilson n-a facut a ltceva de ct s a i-l
trimita lu i Brandeis care-l avea deja si care i l-a pasat rabinului Wise "sa i-l dea Colonelului House ca sa-l t ransmita
cabinetului britanic".
Acest pr oiect, inclus n tr-o s crisoare de -a lui Balfour cat re R othschild, e ste " declaratia Balfour". F amilia
Rothschild era s i e a, ca s i a lti e vrei, mpartita cu privire la P alestina. N umele Rothschild a fost folosit ca s a de a
prestigiu declaratiei Balfour; adevaratul ad resant er a Weizmann, car uia i-a fost pr edat do cumentul imediat dupa
sosire de catre Mark Sykes n anticamera Ministerului de Razboi, unde Dr. Weizmann petrecea foarte multa vreme.
Autorul nu-si e xplica actiunile gu vernului britanic n pr oblema Palestinei prin motive rationale, caci nu se vede nici
un fel de r ationament. S tudiul documentelor s i marturiilor nu dezvaluie de ct v agi lozinci si c itate di n Vechiul
Testament car e nu pot f i nicicum motive r ationale. A stfel, L loyd G eorge le-a de clarat unor vizitatori s ionisti " veti
avea Palestina de la Dan la Beersheba", n prezenta rabinului Wise care-l dispretuia si pentru blbiala lui din Vechiul
Testament, printre altele. Cu alta ocazie a c erut convocarea unui grup de 10 religiosi evrei, adica un minyan, ca sa-i
convinga de sinceritatea lui de "protestant viguros" si le-a citit din Vechiul Testament fragmente n care Iehova, dupa
parerea lui, recomanda protectoratul britanic n Palestina. n alte mprejurari a da t alte explicatii, toate contradictorii.
Astfel n 1937 a declarat ca a facut aceste lucruri "ca sa cstige suportul evreilor din America" (care nsa se opuneau
actiunilor lui) pentru "cauza aliatilor". Minciuna sfruntata a lui Lloyd George este respinsa cu mult dispret si dezgust
de catre rabinul american Elmer Berger, caci la acea vreme America era de mult n stare de razboi si rabinul Berger
respinge ideea ca e l, familia lui, pr ietenii lui s i "evreii o bisnuiti" d in America ar fi fost t radatori daca n -ar f i fo st
mituiti ca sa nu fie tradatori. Cel mai bine cunoscut motiv invocat de Lloyd George este afirmatia lui ca "acetona a
facut un sionist din mine", adica Dr. Weizmann ar fi descoperit proprietatile chimice ale acetonei pe care furniznd-o
guvernului britanic, la ntrebarea cum ar putea fi rasplatit ar fi raspuns "eu nu cer nimic pentru mine, cer doar pentru
poporul meu" s i ar fi pr imit at unci n d ar P alestina. D r. Weizmann nsusi si bate joc de aceas ta m inciuna pue rila,
aratnd ca Lloyd George era sionist febril cu mult nainte de-a f i prim m inistru si c a e l, C haim Weizmann, pr imise
10.000 de lire pentru munca lui de chimist n slujba guvernului britanic, dupa cum tot bani primise pentru patentul pe
care-l vnduse anterior trustului inamic german de coloranti.
Daca s-ar putea da o explicatie cinstita pentru actiunile lui Lloyd George si-a acolitilor lui, ea ar fi fost data de
mult; din pacate acest lucru nu se poate; se poate doar constata decaderea si ticalosirea politicii si-a politicienilor care
conduc popoarele de la primul razboi mondial ncoace. Att n Anglia ct si n America, alegatorii n-au ales nimic, nau votat nimic si au fost mereu dusi de nas ca o turma de oi de catre mincinosi sfruntati total aserviti sionismului pe
de-o parte, comunismului pe de cealalta.
n N oiembrie 1917 S tatele U nite s -au aliniat A ngliei n slujba sionismului d istrugator s i militant. D ar
sionismul este do ar una d in agentiile pr incipiului distrugerii. Celalalt brat a l a cestui pr incipiu, de zvoltat tot de catre
evreii talmudici condusi de rabinii lor si Dr. Weizmann n ghetourile lor din Rusia, este revolutia comunista. Acest al
doilea brat al directoratului talmudic din Rusia a obtinut tot n Noiembrie 1917 pr ima mare victorie, numita t imp de
70 de a ni "Marea R evolutie S ocialista d in Octombrie ( 7 Noiembrie)". T ot n Noiembrie 1917 bratul r evolutionar
comunist a l t almudismului a r eusit s a d istruga s tatul national r us s i sa inaugureze d istrugerea pe s cara larga a
celorlalte state nationale. Astfel po liticienii din occident au creat acest monstru al distrugerii cu doua fete, una fiind
sionismul si cealalta co munismul. Dar aceste doua fete s-au dovedit a apartine aceluiasi trup dintru nceput: cine se
opunea la r evolutia co munista er a " antisemit". De la nceputurile e i, gu vernele o ccidentale au sprijinit s i servit
revolutia mondiala prin aservirea lor totala fata de bratul talmudic al distrugerii comuniste.
Capitolul 32:

Din nou despre revolutia mondiala

Triumful concomitent al bolsevicilor din Moscova si-al sionistilor din Londra n aceeasi saptamna nu este o
coincidenta, caci aceste doua fapte sunt doua fete ale aceluiasi triumf: manipulantii ascunsi care-au dirijat si promovat
sionismul sunt tot cei care-au dirijat si promovat comunismul; ei executa comanda dubla a lui Iehova "sa distrugi si sa
nimicesti n atiunile... S i s a do mnesti as upra lor". I n es tul E uropei au distrus, n v est au stapnit ( si s tapnesc).
n 1917 s -a vazut ca D israeli spunea ade varul c nd zicea despre 1848 ca evreii er au conducatorii "fiecareia d intre"
societatile s ecrete car e au drept s cop sa a nihileze c restinismul s i c ivilizatia. Au fost a sa de multi e vrei ntre
conducatorii revolutiei din 1917 nct pe drept cuvnt poate fi numita o afacere evreiasca: acesta este un fapt dovedit,
nu o apreciere rasista. Si conducerea revolutiei bolsevice a t inut sa se identifice ca agent de distrugere iehoviana prin
actele s ale imediat ce -a av ut pu terea n mna, pr in batjocorirea cr estinismului s i pr in uc iderea r egelui dupa r itual
talmudic. n occident s-au facut eforturi mari de 70 de ani ncoace ca sa se ascunda adevarul; istoricii care au ncercat
sa povesteasca faptele asa cum au avut ele loc au fost atacati si li s-a pus calus n gura sub pretext ca ar fi "antisemiti"
60

cnd ar ata ca r evolutia bolsevica a fost o c onspiratie a e vreilor co ndusi de d irectoratul talmudic al r abinilor d in
ghetourile din rasaritul Europei. Subliniem din nou ca nu toti evreii au participat si participa la conspiratie; nu este o
chestie de rasa, ci de executare a unui plan al directoratului rabinic talmudic din Rusia. Scopurile revolutiei bolsevice
sunt ace leasi cu scopurile o rganizatiei d in c are facea pa rte W eishaupt: di strugerea t uturor guv ernelor l egitime s i
distrugerea religiilor go imilor, simbolizate anterior prin uciderea regelui si-a preotilor, executate de la 1917 ncoace
prin coruperea sau nlocuirea formei de guvernamnt si de simtire religioasa.
Winston C hurchill stia acea sta, cn d scria: " S-ar pa rea ca ev anghelia lui H ristos s i cea a a nticristului s-au
nascut d in ace lasi po por; aceas ta r asa mistica si misterioasa pa re a leasa ca sa de a manifestarea s uprema att a
divinitatii c t s i a d iavolului... D e la 'Spartacus' Weishaupt p na la Karl Marx s i p na la T rotki ( Rusia), B ela Kun
(Ungaria), Rosa Luxemburg (Germania) si Emma Goldman (Statele Unite), aceasta conspiratie mondiala care vrea sa
distruga civilizatia si sa reconstruiasca societatea ntr-un stadiu retrograd, pe baza de rautate si invidie si cu o nivelare
imposibila a tuturor, a crescut ntr-una. A jucat un rol vizibil si n tragedia Revolutiei Franceze, cum a aratat capabila
istorica moderna Nesta Webster. A fost sufletul fiecarei miscari subversive din sec. 19; si acum n fine acest grup de
personalitati e xtraordinare a le lumii ntunericului din marile o rase d in Europa s i America i-a pus mna n beregata
poporului r us si-a de venit s tapnul a bsolut a l acelui e norm imperiu. N -avem cu m e xagera r olul ace stor ev rei
internationali, majoritatea lor atei, n crearea bolsevismului si n realizarea revolutiei n Rusia. Rolul lor a fost desigur
imens; s i probabil ca a f ost mult ma i mare de ct r olul t uturor altor pa rticipanti". A ceasta es te ultima da ta c nd un
politician de vaza a spus adevarul despre Rusia sovietica. Dupa aceea toti au spus minciuni, inclusiv Churchill, care a
refuzat n 1953 sa permita sa fie dat publicitatii articolul din care am citat mai sus, publicat n The Illustrated Sunday
Herald n 20 Februarie 1920 ( dupa legea e ngleza, n u po ate f i r epublicat f ara pe rmisiunea lui). A stfel po litica
guvernelor occidentale s-a bazat de atunci ncoace exclusiv pe minciuna, desi informatii corecte au existat si exista.
Raportul gu vernului Britanic R ussia, N o. 1, C olectia de Rapoarte de spre B olsevism, contine r aportul ministrului
olandez Oudendyke, car e z ice: "Bolsevismul e ste organizat s i facut de evrei, car e n-au nationalitate s i a l c aror uni c
scop este sa distruga pentru interesul lor societatea existenta". Ambasadorul Statelor Unite n Rusia David R. Francis
zice si el: "Conducatorilor bolsevici de-aici, care sunt majoritatea evrei si 90 % din ei acum au sosit din strainatate, nu
le pa sa ni ci de R usia nici de a lta t ara ci s unt i nternationalisti s i ei lucreaza ca s a instaureze o revolutie s ociala
mondiala". Raportul lui Oudendyke a fost exclus din editiile ulterioare ale rapoartelor oficiale ale guvernului britanic
si do cumentele originale co ntemporane cu revolutia bolsevica s unt ex trem de gr eu de ga sit acu m. A utorul a a vut
norocul sa gaseasca la Robert Wilton, corespondentul ziarului Times, care a fost de fata la revolutia bolsevica, acest
raport oficial n starea l ui o riginala n emasluita. E ditia franceza a c artii lui Wilton c ontine lista o ficiala a
conducatorilor b olsevici ( aceasta l ista a fost ex purgata di n ed itia e ngleza). A stfel er au n atotputernicul co mitet
central al partidului bolsevic 3 r usi (cu Lenin cu tot) si 9 e vrei; n comitetul executiv ( care dirija politia secreta) 42
evrei si 19 rusi, letoni si georgieni; n comisariatul po porului 17 e vrei si 5 ne-evrei. La Moscova po litia secreta era
condusa de 23 e vrei si 12 alte persoane. Pe lista oficiala d in 1918-1919 a gu vernantilor statului bolsevic, 458 e rau
evrei, 108 nu erau. Pe vremea aceea s-au constituit asa zise "partide mici de opozitie", asa zise "socialiste" etc., ca sa
pacaleasca masele care sub tarism vazusera ca partidele de opozitie fusesera tolerate; si n conducerea acestor pretinse
partide de o pozitie, 55 erau e vrei, 6 nu erau. C artea l ui Wilton co ntine lista exacta cu toate n umele. C ele do ua
guverne bolsevice de s curta dur ata di n U ngaria s i Bavaria d in 1918 -1919 a u a vut a ceeasi proportie e tnica.
Robert Wilton a facut eforturi imense sa spuna lumii adevarul despre ce se n tmpla n Rusia, a fost persecutat si-a
murit putin timp dupa aceea la 50 si ceva de ani. Fusese crescut n Rusia, stia perfect ruseste si cunostea perfect toata
tara. Era stimat att de rusi ct si de englezi, si-a fost de fata la luptele de strada. A raportat exact evenimentele de la
nceputul gu vernului lui Kerenski si p na n N oiembrie 1917, cn d a va zut cum u n r egim e vreiesc instaureaza u n
despotism a bsolut a supra u nui a lt po por, de un de co ntinua sa faca r evolutie mondiala. S i a vazut cum i se pu ne
calusul n gura si cum nu i se permite sa spuna si sa scrie adevarul. Felul n care i s-a pus lui Wilton calusul n gur a
este r elatat n mod surprinzator chiar de cat re cei car e au facut-o s i anume de catre co nducerea zi arului T imes n
Istoria Oficiala a acestui ziar.
Istoricii oficiali ai ziarului Times l lauda pe Wilton foarte mult exact pna n 1917. Apoi dintr-o data ei zic ca
Wilton " nu era de mn de t oata ncrederea," ca s e p lngea d e masluirea ar ticolelor lui, ca s e p lngea de e liminarea
stirilor trimise de el. Apoi ziarul Times a nceput sa publice articole despre Rusia scrise de oameni care nu vazusera
Rusia si nu stiau nici limba si nici nimic despre tara, dar nu mai publica deloc articolele lui Wilton. Articolele acestor
autori laudau guvernul bolsevic ca fiind un guvern eliberator care promoveaza democratia. (Autorul cartii arata ca e l
personal, ca co respondent a l z iarului T imes, a pa tit exact la fel ntre 1933 -1938). S i t ot istoricii o ficiali a i z iarului
Times ar ata de ce zi arul T imes a av ut t oata ncrederea n Wi lton s i i-a pu blicat ar ticolele e xact p na n N oiembrie
1917, ca apoi dintr-o data sa nu mai aiba nici o ncredere n el si sa nu-i mai pu blice scrierile: "Din nefericire pe ntru
Wilton una din stirile lui... a creat n cercurile sioniste si chiar la Ministerul de Externe, impresia ca el ar fi antisemit,"
zice ac easta istorie o ficiala. C ercurile sioniste, z ic e i, nu cercurile co muniste; ar atnd clar identitatea di ntre
61

conducerea s ionista s i co nducerea co munista. D e ce s -ar s upara sionistii, c are c hipurile nu doresc de ct o pa trie
evreiasca n Palestina, pentru ca un corespondent a l z iarului nu vrea sa scrie ca gu vernul bolsevic aduce libertatea,
fericirea s i b unastarea poporului r us? D e ce es te an tisemitism s a cr itici gu vernul bolsevic? S i cu m a a juns de la
cercurile sioniste la redactia ziarului Times si la Ministerul de Externe ideea ca lui Robert Wilton trebuie sa i se puna
calusul n gura? Chiar istoricii o ficiali ai Times-ului arata ca "seful propagandei de la Ministerul de Externe a t rimis
un document scris de unul din aghiotantii lui la Times n care se repeta afirmatia" ca Wilton este antisemit preluata de
la o publ icatie sionista; a cest aghi otant a fost R eginald Leeper, ulterior a mbasador en glez n Argentina, car e s i-a
nceput car iera la minister exact n 1917. Leeper l-a acuzat pe Wilton de antisemitism n Mai 1917, cnd cariera lui
avea o vechime de patru luni. Dar cuvntul lui a fost destul ca sa nimiceasca si sa distruga un om a carui cariera de 17
ani fusese impecabila s i de mna d e t ot r espectul s i t oata adm iratia. I mediat dupa acuz atia lui Leeper, ar ata i storia
oficiala a Times-ului, ceea ce trimitea Wilton sau "se ratacea pe undeva" sau se lua decizia sa fie ignorat; asa a facut
exact acelasi redactor sef cu articolele autorului cartii de fata n 1938. Wilton s-a luptat un t imp, trimitnd rapoarte
adevarate despre ce s e ntmpla n Rusia, fiind tratat cu dispret insultator de catre z iarul al car ui c orespondent er a;
apoi ca un ultim act n slujba adevarului a r elatat ntr-o carte exact tot ce s -a ntmplat n Rusia n 1917, si-a aratat
adevarata f ata a r egimului bolsevic s i insigniile s ale: legea co ntra an tisemitismului, legile co ntra cr estinismului,
ridicarea lui I uda Iscariotul la r ang de s fnt s i iscalitura t almudica n ca mera n care a fost asasinata familia t arului
Romanov.
Prin legea sovietica mpotriva antisemitismului (unde "antisemitismul" este ceva nedefinit care poate cuprinde
absolut orice), conducerea bolsevica, aproape n ntregime compusa din evrei, dadea pedeapsa cu moartea pentru cei
care ar cauta sa identifice originile revolutiei; caci a identifica conducatorii ca evrei era un act de antisemitism. Astfel
talmudul a de venit legea d e ba za n Rusia bolsevica, a sa cu m a de venit ncetul cu ncetul de a tunci ncoace n
occident. C a s i n faza a nti-crestina a R evolutiei Franceze, bisericile au fost da rmate cu dinamita s i cat edrala S f.
Vasile a f ost transformata ntr-un muzeu a nti-crestin. Wilton ar ata: " Evreii s unt 10 % din t otalul populatiei, da r n
conducerea bolsevica ei sunt 90 %, chiar mai mult ". Daca n loc de evrei Wilton ar fi zis "Ucrainenii sunt 10 % etc".,
n-ar fi fost acuz at s i e liminat: aces t s implu fapt de a r elata n mod veridic u n fapt s tatistic es te co nsiderat
"antisemitism". Crestinilor li s-a interzis sa stie sau sa spuna simple cifre adevarate.
Un a lt a vertisment dat cr estinilor ca e i sa pr iceapa ca s ub put erea sovietica e i nu mai au dreptul la adevar a
fost ca nonizarea lui I uda I scariotul, a c arui t radare a a vut loc n anul 29 A.D. S i n-are nimic d e-a face cu
evenimentele d in 1917 A.D.; da r co nducerea t almudica a r evolutiei bolsevice a t inut s a de a as pectul s pecific a l
razbunarii talmudice a l ui Iehova, masacrelor si uciderilor n masa ce-au urmat; rusii s i a lti goimi a u fost masacrati
pentru ca asa a zis Iehova ca trebuie sa pateasca goimii. Un evreu numit Kanegisser a mpuscat n August 1918 un alt
evreu numit Urisky; acest act a fost pretextul sub care evreul Peters, seful politiei secrete din Petrograd, a ordonat sa
se de zlantuie " teroarea de masa" mpotriva r usilor n mod s pecific t almudic; s i alt e vreu, Z inoviev, a cer ut ca 10
milioane de rusi sa fie "anihilati;" aceste masacre ale taranilor rusi care-au urmat n 1919 s unt consemnate n editia
originala a rapoartelor guvernului britanic despre bolsevism.
Dar cel mai evident indiciu despre importanta ritualului talmudic n masacrele si distrugerea pe care le-a adus
bolsevismul e ste uc iderea familiei Romanov. Wilton este singurul care a consemnat adevarul despre acest masacru,
caci toata lumea n afara de el mintea si sustinea ca sotia si copiii mici ai tarului au fost arestati dar "protejati" si au
murit apoi de moarte naturala.
n Martie 1917 tarul, respectnd constitutia, la sfatul ministrilor lui, a a bdicat si t imp de u n a n sub guvernul
Kerenski a fost r elativ bine t inut n nchisoare la T obolsk de cat re ni ste r usi. n Aprilie 1918 regimul e vreiesc a
preluat puterea si Romanovii au fost luati de niste soldati straini care nu stiau ruseste, la care rusii le ziceau "letoni",
dar care erau n realitate veniti din Ungaria si dusi la Ekaterinburg n muntii Urali unde erau n stapnirea unui evreu,
Yankel Yurovsky. De sus pna jos de-acum puterea teroarei era n mna evreilor: evreul Yankel Sverdlov conducea
Rusia de fapt, fiind seful po litiei secrete din Moscova. Aceasta politie la E katerinburg era co ndusa de 7 evrei, unul
dintre e i fiind Yankel Y urovsky. L a 20 Iulie e i au anuntat ca l-au mpuscat pe t ar s i ca familia lui a fost t rimisa
undeva "n siguranta". Moscova a apr obat actiunea celor din Ekaterinburg; si tot globul se felicita de umanitarismul
cu care au erau tratati s otia si co piii mici a i t arului, car e er au morti de mult. Adevarul s -a aflat ntmplator cnd
Ekaterinburg a cazut pentru scurt timp n minile r usilor a lbi la 25 Iulie s i R obert W ilton i-a nsotit. G eneralul
Diterichs, comandantul rusilor albi, un criminolog rus vestit, Sokolov si Wilton au dezgropat dovezile. Cnd rusii albi
s-au retras Wilton a luat cu el dovezile si le arata detailat fotografiate n cartea lui. Masacrul a avut loc din ordinele si
n colaborare s trnsa cu Sverdlov d in Moscova; s -au ga sit do vezile c onvorbirilor lui t elefonice c u uc igasii d in
Ekaterinburg. ntr-una din aceste convorbiri i se raporta lui Sverdlov: "ieri a p lecat curierul care-ti aduce ce dor esti".
Curierul era Yurovsky si se crede ca i ducea lui Sverdlov capetele familiei Romanov ucise, caci trupurile lor au fost
gasite decapitate. Martorii oculari care n-au putut fugi au descris scena; unul din ei a participat la omoruri. Iata ce s-a
ntmplat: la 16 Iulie, la miezul noptii, Y urovsky i-a s culat d in s omn pe t ar s i familia lui, i-a dus ntr-o camera la
62

subsol si i-a mpuscat. Ucigasii care au tras au fost Yurovsky, 7 complici de-ai lui neidentificati, apoi unul Nikulin de
la politia secreta locala s i doi puscasi rusi n slujba politiei secrete. Victimele au fost tarul, sotia l ui, fiul lu i bolnav
care nu putea umbla si pe care tarul l tinea n brate, cele patru fiice ale tarului, apoi patru alti rusi care erau doctorul,
servitorul, bucatareasa si ca merista t arului. P eretii c amerei n care au fost uc isi pur tau marturia mpuscaturilor si
mpunsaturilor de baioneta cu care au fost masacrati Romanovii si servitorii lor, cnd Sokolov si Wilton au examinato si-au fotografiat-o.
nainte de -a p leca d in E katerinburg Yurovsky s-a l audat ca " nimeni nu va s ti vreodata ce -am f acut cu
cadavrele". Dar s-a aflat totusi. El a ncarcat cadavrele n 5 camioane si le-a dus la o mina de fier parasita din padure,
le-a taiat n bucati s i le-a ar s folosind 150 de g aloane de petrol. U n o arecare Voikov d e la po litia secreta d in Urali
(care venise mpreuna cu Lenin din Germania n acelasi tren sa faca bolsevismul n Rusia) i-a dat lui Yurovsky 400
de livre de ac id sulfuric ca s a d izolve o asele victimelor. C enusa s i fragmentele de o ase au fost ar uncate n put ul
minei, pe fundul car eia s e s parsese g heata pe ntru ca cen usa s a s e lase la fundul apei si s a n u ramna la s uprafata
ghetii; apoi s-a construit si instalat un nou fund al putului minei, deasupra celui vechi. Dar cnd s-a nlaturat aceasta
podea falsa a putului minei s-au gasit imediat ramasitele. Deasupra lor era cadavrul unui cine care apartinuse uneia
dintre fiicele t arului. Sub cadavrul cinelui s-au gasit bucati de oase si piele de o m, un deget si multe fragmente de
lucruri s i haine care n-au fost complet distruse. Cei care-au dezgropat ramasitele copiilor tarului au fost uimiti de o
mica co lectie de pioneze, monezi si foite de staniol; Sidney Gibbes, profesorul de engleza al copilasului tarului le-a
identificat ca provenind din buzunarele copilului asasinat. Precautiunile luate pentru distrugerea trupurilor victimelor
si nlaturarea ur melor cr imei do vedesc ce e xperienta de cr iminali de pr ofesie au avut m embrii guvernului s i
conducatorii statului bolsevic. Acestea sunt metodele criminalilor de profesie din Chicago din vremea prohibitiei si a
bandelor de criminali din Statele Unite n general.
Acum ca adevarul despre masacrarea sotiei si copiilor tarului n-a ma i putut fi ascuns, s-a facut un proces "de
ochii lumii" n care "28 de persoane au fost acuzate de uciderea t arului s i-a familiei lui". S au publicat 8 nume ( din
acei 28) ; nici u nul d intre c ei 8 n-aveau nimic de -a face cu masacrarea Romanovilor; apo i s-a afirmat ca 5 ar fi fost
executati ca fiind vinovati; ace stia, da ca au fost s au nu executati, n -au avut ni ci o legatura cu crima. A sasinul
principal, S verdlov, a fost u lterior uc is la r ndul lui de c atre c omplicii lui n cadrul luptelor pe ntru putere di n
interiorul bolsevismului s i dupa el a u mai fost omorti m ii de oameni ne vinovati n masacrele dezlantuite de aceste
lupte pentru putere bolsevice. Orasul Ekaterinburg a fost apoi botezat Sverdlovsk ca sa imortalizeze crima rituala pe
care-a comis-o Sverdlov.
Iata dovada ca asasinarea tarului si-a familiei lui a fost un ritual talmudic: unul din asasini a ramas n camera
si-a scris pe pereti inscriptii batjocoritoare n ungureste, n ebraica si-n germana. Printre aceste inscriptii este una care
leaga masacrarea Romanovilor de poruncile de distrugere din Thora-Talmud pe care le-au dat levitii. Este o inscriptie
scrisa nemteste de cineva care a pa rodiat versurile poetului evreu Heinrich Heine despre moartea lui Belsatar, regele
imaginar car uia i s -a pr ezis s frsitul pr in scrisul un ei mini nevazute pe pe rete (vezi cartea D aniil d in Vechiul
Testament). Z ice H eine: "Belsazar w ard aber in s elbiger N acht / V on s elbigen Knechten u mgebracht". Z ice
bolsevicul t almudist uc igas a l Romanovilor: "Belsatsar ward in selbiger Nacht / Von seinen Knechten u mgebracht,"
folosind n batjocura calamburul "zar = tar".
"Marea Revolutie Socialista din Octombrie" a a vut loc n Rusia, desi n-a fost ruseasca, dar a av ut pr ieteni si
promotori n guvernele si conducerea altor tari. n 1917-1918 politicienii suspusi din vest au nceput sa dea sprijinul
lor comunismului asa cum l dadeau sionismului. Ajutorarea bolsevismului s-a facut de catre ambele parti beligerante
n primul razboi mondial: trupele lor se bateau pe cmpul de lupta, sutele de mii mureau de ambele parti ale frontului,
dar conducatorii guvernelor si dadeau mna peste capul trupelor pe care le trimiteau la moarte luptnd unii mpotriva
altora s i e rau n de plin acord n s lujba bolsevismului. D esi sionistii lucrau n special pr in presiuni exercitate asupra
guvernelor e nglez si a merican, statul major sionist era la Berlin; bolsevicii la rndul lor au fost pusi n p icioare mai
nti de catre Germania si mai apoi de catre dusmanii Germaniei. Ambasadorul Gerard din Berlin i spune lui House
cum la nceputul pr imului r azboi mondial " se t rimit napoi n Rusia a cei r usi c are s unt r evolutionari s i e rau aici la
nchisoare, dot ati cu bani si p asapoarte, ca s a pr ovoace t ulburari n tara lor". Wilton scrie ca hotarrea de a s trni
revolutia n Rusia a fost luata n 1915 n mod formal la o aduna re a s tatului major ge rman si a ustriac. G eneralul
Ludendorff, s eful statului major ge rman, s i-a e xprimat u lterior regretul pe ntru c a " trimitnd pe L enin n Rusia
guvernul nostru... Si-a luat o mare raspundere. Din punct de vedere militar a fost justificat sa fie ruinata Rusia; dar
guvernul nostru ar fi trebuit sa mpiedice sa fim si noi trti n distrugere odata cu ea". Sa zicem ca germanii au gresit,
cautnd un avantaj militar car e a avut co nsecinte po litice gr ave p e c are e i nu le-au prevazut; dar co nducatorii
americani si englezi, al caror interes militar si politic ar fi trebuit sa fie sa sprijine, nu sa distruga Rusia, care era aliata
lor, nu dusman ca n cazul nemtilor, ce justificare au ca au distrus pe aliata lor?
House, atotputernicul fac-totum din Statele Unite, zice ca "bolsevicii le-au aparut maselor rusesti doritoare de
pace si pamnt ca fiind primii conducatori care au depus un efort sincer pentru a le satisface nevoile". Dar adevarul
63

despre satisfacerea nevoilor taranilor rusi de-a avea pamnt este ca tarul si guvernul lui au muncit timp de 50 de ani la
mproprietarirea taranilor rusi si-au fost asasinati tocmai pentru acest lucru.
In 1917 H ouse l-a instruit pe pr esedintele american "sa nu faca a bsolut ni mic de ct s a-si e xprime s impatia
pentru e fortul R usiei de -a s e transforma ntr-o de mocratie virila s i s a-i o fere a jutorul n ostru financiar, industrial si
moral n toate felurile posibile". De remarcat asemanarea dintre frazeologia lui House si-a apologetilor bolsevicilor de
la L ondra; aut orul cr ede ca ace leasi pe rsoane s criau instructiunile dupa car e act ionau si vorbeau att H ouse s i
guvernul american de-o parte a oceanului ct si ziarul Times si ministerele engleze de cealalta si dupa care a actionat
presedintele american Roosevelt n cel de-al doilea razboi mondial. Dar un politician, Winston Churchill, la ora aceea
a de scris ade varata f ata a bolsevicilor: " Ei d ispretuiesc as a lucruri cu m ar fi natiunea. I dealul lor es te r evolutia
mondiala proletara. Dintr-o lovitura bolsevicii au rapit Rusiei doua lucruri mult dorite: victoria si pacea; victoria pe
care apr oape c -o de tinea s i p acea p e car e o do rea d in t ot s ufletul. N emtii l-au trimis p e L enin n Rusia c a s-o
distruga... D e-abia s osit aco lo L enin a -nceput s a che me cu degetul d intr-un c olt ntr-altul t ot f elul de p ersoane
dubioase din ascunzisurile lor confortabile din New York, Glasgow, Berna si alte tari (de remarcat de unde proveneau
"revolutionarii rusi" si cum "au luptat si suferit pentru revolutie") si si-a adunat n jurul lui spiritele conducatoare ale
unei s ecte formidabile, cea mai formidabila s ecta di n lume... nconjurat de aces tia s -a apuc at cu o ndemnare
diabolica sa distruga fiecare institutie pe care se baza viata statului si natiunii ruse. Rusia a fost distrusa. Trebuia sa
fie d istrusa..." ( discurs n Casa Comunelor d in 5 Noiembrie 1919) . " Cea mai formidabila secta d in lume" z ice
Churchill; asa a zis si Bakunin cu 50 de ani n urma. Astfel triumfa Dr. Weizmann la Londra si Washington n acelasi
timp n care t riumfau r udele s i prietenii lui la Moscova, r ezolvnd de zbaterile aprinse la car e ca s tudent C haim
Weizmann a pa rticipat l a B erlin, Freiburg si G eneva, u nde e l si pr ietenii lui de zbateau daca t rebuie sa s e d edice
sionismului sau revolutiei mondiale. Dar ambele conlucreaza si servesc aceluiasi scop si ambele au triumfat deodata.
Dugdale, car e lucra pe ntru Balfour ca fac-totum, ar ata: "Lenin si T rotki au pr eluat put erea n ac eeasi saptamna n
Noiembrie 1917 n c are na tionalismul evreiesc a cs tigat. C u ani n urma Weizmann si T rotki s ezusera n oapte de
noapte n ca fenele la G eneva pr edicnd studentilor cr ezurile lor po litice [ aparent] opuse. A mbii er au nascuti n
Rusia... S i at rageau multimea d e s tudenti e vrei cnd de-o pa rte a s trazii, c nd de ce alalta: L eon T rotki,
propovaduitorul revolutiei rosii; Chaim Weizmann, propovaduitorul unei traditii nentrerupte de 2000 de ani. Acum
printr-o coincidenta stranie fiecare si-a vazut visul cu ochii n aceeasi saptamna". De fapt cele doua "parti ale strazii"
din Geneva sunt cele doua brate ale clestelui n strnsoarea caruia se zbate si este zdrobita civilizatia crestina, fiecare
brat faurit de un grup de "revolutionari nascuti n Rusia" dar nu rusi de origine.
Pentru Chaim Weizmann si sionistii lui s uccesul bolsevismului n Rusia a fost o mic a ncurcatura c aci
pretentia lor la Palestina se baza pe "persecutiile" pe care le sufereau evreii din Rusia, care "n-aveau o patrie a lor" -si-acum toata Rusia era a lor! In Rusia evreii erau supremi si "antisemitismul" se pedepsea cu moartea! (De aceea au
trebuit suprimati imediat cei care relatau faptele reale despre Moscova, cei ca R obert Wilton). Rabinul Elmer Berger
zice "Guvernul sovietic i-a privilegiat pe evrei ca atare... dintr-o lovitura, i-a emancipat pe acei evrei pentru care doar
sionismul parea eficace, dupa propovaduitorii sionismului. Dar evreii sovietici nu mai aveau nevoie de Palestina, sau
de alt refugiu. Pretextul suferintei evreilor din Rusia, de care s-a prevalat adesea Herzl cautnd sa smulga stapnirea
Palestinei d e la a lte put eri, d isparuse". Dar acest lucru nu l-a o prit pe C haim Weizmann, car e imediat a pr oclamat:
"Zic uni i... c a e vreii d in Rusia sunt liberi. Nimic mai gr esit de ct a sta. N oi nu ne-am co nstruit miscarea n oastra
sionista pe suferintele alor nostri nici din Rusia si nici din alta parte. Aceste suferinte nu sunt deloc cauza sionismului.
Cauza fundamentala a s ionismului a fost s i e ste pe v eci s traduinta i neradicabila a e vreimii s a a iba o patrie a e i".
Astfel gura mincinoasa a lui C haim Weizmann a rostit un a devar n mijlocul t uturor minc iunilor lui: a devarul e c a
organizatorii s ionisti niciodata n -au fost m otivati de " suferintele a lor lor ni ci d in R usia nici d in alta pa rte". L or
suferintele evreilor d in Rusia s au d in alta pa rte le-au fost t otdeauna pe rfect indiferente. D ar e i s-au prevalat
ntotdeauna de pr etextul ace stor suferinte d in 1912 pna az i. Orict de e videnta este nsa minciuna, n-a a vut ni ci o
importanta, caci guvernul britanic, cum arata Dugdale, era complet aservit sionismului; nimeni nu mai putea pretinde
ca "evreii au nevoie de-o patrie n care sa se refugieze", dar Lloyd George s-a angajat "sa cucereasca Palestina pentru
evrei". U n e veniment care l-a ajutat pe Lloyd George a f ost ascensiunea lui Hitler, care a a jutat sionismului o ferind
din nou pretextul "persecutiilor la care sunt supusi evreii", care disparuse odata cu victoria talmudismului n Rusia.
Hitler, daca n-ar fi aparut singur, sionistii si l-ar fi creat; asa de perfect se ncadreaza el n planurile lor.

64

Capitolul 33:

Liga pentru pace

Odata cu triumful celor doua puteri evreiesti din Rusia, odata cu triumful bolsevismului si-al sionismului, s-a
dezvaluit ad evaratul s cop al pr imului r azboi mondial, s copul pe ntru care militau si aceste do ua brate talmudice: si
anume a cela de a institui o "federatie mondiala" care s a " preia put erea as upra ntregii o meniri" si s -o c onduca cu
mna de fier. Masele au nceput sa fie attate (atunci si apoi dupa 25 de ani) sa distruga "dementul din Berlin" tocmai
pentru ca e l a vea intentia sa co nduca cu mna de fier. Dar faptele car e er au ticalosie, r eactionarism pr usac c nd le
faceau nemtii, er au "progres" s i idei nalte u manitare c nd erau poruncite di n Washington; cee a ce er a a mbitie
megalomana cnd era vorba de Kaiser-ul german, era un concept luminat al "noii ordini mondiale" cnd provenea de
la Londra. Politicienii occidentului au devenit mincinosi de profesie. Disraeli a scris n 1832 ca "practica po litica n
rasarit se defineste prin cuvntul disimulare"; dar aceasta este practica politicii n occident n acest secol si a de venit
asa atunci c nd conducatorii po litici o ccidentali s-au subjugat unui t rib a siatic, sionismului si revolutiei mondiale si
caracterul lor a capatat caracteristica duplicitatii asiatice.
Curios, Woodrow W ilson c are n final a fost t otal a servit s ionismului, s-a zbatut cel ma i mu lt mpotriva lu i
initial. A scris la nceputul presidintiei sale ca "este intolerabil ca guvernul republicii [americane] nu mai este n mna
poporului si a f ost apucat de a numite interese speciale care nu sunt cele ge nerale a le po porului... ceva s-a interpus
ntre poporul Statelor Unite si conducerea propriilor destine la Washington". n ciuda acestor zbateri tocmai de el s-au
folosit ca sa lanseze " federatia mondiala" bazata pe uz de forta. n N oiembrie 1915 cnd poporul a merican nca l
adora pe Wilson "pentru ca a evi tat intrarea Statelor Unite n razboi" House l instruia pe Wilson despre "pastrarea
pacii n lume" prin uz de forta. Acest plan de a pastra pacea n lume prin razboaie (adica "uzul fortei") a fost aprobat
de Secretarul pentru Afaceri Externe englez, Edward Grey, care nu era corupt dar era dus de nas si care credea ca face
razboi pentru a pune capat razboiului. n Mai 1916, presedintele american Wilson instruit de House a declarat planul
pentru "Liga pentru Fortarea Pacii", despre care chiar House scrie n jurnalul lui intim ca Wilson nu prea stia mare
lucru. Dar cuvntul "fortare" i-a speriat pe unii, care, ca S enatorul George Wharton Pepper de exemplu, au zis ca "a
face ape l la forta es te n ce l mai bun caz inutil s i n ce l mai r au caz pe riculos". Atunci pr omotorii aces tei ligi i-au
schimbat numele n "Liga Natiunilor", care era n fond acelasi plan: sa dezarmeze natiunile si sa treaca ar matele lor
sub co ntrolul u nui co mitet s upranational care s a le foloseasca dupa b unul p lac pe ntru disciplinarea " afacerilor
oamenilor" n scopurile do rite de a cel co mitet. Acesta es te s i n prezent p lanul gu vernului mondial, a l integrarii
europene, al noii ordini mondiale. Ca si n cazul sionismului, Wilson era angajat dinainte si cnd a intrat America n
razboi n Aprilie 1917 a intrat cu scopul de a instaura "o noua ordine internationala". Acest lucru a fost declarat odata
cu victoria bolsevismului n Rusia s i o data cu proclamatia Balfour car e daruia lui Weizmann Palestina. Caci "noua
ordine mondiala" er a s copul s i ncununarea ce lorlalte do ua vi ctorii, a s ionismului s i-a co munismului: d istrugerea
statelor n ationale s i subjugarea natiunilor s ub c alciul asupritor al u nei s ecte pr ivilegiate. T hora-Talmudul e ste
singura sursa originala a ideii de a distruge natiunile si aceasta idee a continuat n traditia Thora-Talmud nentrerupta
de 2500 de ani. Daca aceasta traditie si are originea mai adnc n istorie autorul nu stie, dar stie ca de 2500 de ani
aceasta a fost n entrerupt traditia d in T hora s i T almud s i n-a mai fost ga sita ni caieri a ltundeva c a idee o riginala.
Deci House a de cis si Wilson a de clarat ca t rebuie stabilita " noua o rdine internationala" ( azi, n 1992, pr esedintele
american George Bush o instaureaza sub t itlul de "noua o rdine mondiala") s i House a instituit pentru cr earea e i u n
grup numit T he I nquiry ( Cercetarea) un de l-a numit pr esedinte pe cu mnatul lui D r. S idney M ezes ( presedinte pe atunci la C ity College o f N ew Y ork) s i ca s ecretar pe W alter L ipmann ( ziarist l a T he N ew R epublic); e i er au
"sprijiniti personal" de Dr. Isaiah Bowman (director la American Geographical Society). Astfel conducerea grupului
era pur ev reiasca, de si nu din Rusia, ceea ce face s a pa ra verosimila aluzia D octorului J oseph Kastein, istoricul
sionist, la "o conducere internationala" a evreimii. Acest grup a elaborat proiectul pentru Liga Natiunilor pe care l-a
semnat House n Iulie 1918 nu presedintele Wilson. Astfel la conferinta de pace din 1918 s-a vorbit despre prioritatile
acestei " noi o rdini mondiale" de spre car e n u se auzise nimic pe t impul r azboiului s i a ceste pr ioritati er au victoria
sionismului si o btinerea Palestinei p entru el. Presedintele Wilson care n general era zdrobit de melancolie si foarte
depresiv avea momente de exaltare zicndu-si c a e l a "restituit pamntul fagaduintei po porului a les"; atunci rabinul
Stephen Wise car e-l nsotea l compara cu "regele C yrus a l P ersilor, car e i-a r eadus pe e vreii din a ntichitate la
Ierusalim". Cyrus a r eadus tribul lui Iuda la Ierusalim dupa o absenta de 50 de ani. Wilson se fericea ca t ransplanta
tribul tatar-mongol asiatic al hazarilor din Rusia ntr-o tara pe care cu totul alta rasa, evreii semiti din antichitate, o
parasisera cu 1800 de ani nainte.
Dr. C haim Weizmann, c el mai puternic o m d in lume, ce l care po runcea pr esedintilor, pr im ministrilor s i
regilor s i c are i-a s cris lui Lady C rewe: " noi i ur m la fel p e a ntisemiti si pe filosemiti", s -a decis sa-si inspecteze
fieful, "tara fagaduintei", n 1918. Cnd a sosit n Palestina razboiul facea ravagii n Europa, dar el a cerut sa se puna
65

cu solemnitate p iatra f undamentala la o uni versitate eb raica n P alestina. C nd Lord Allenby s-a o pus ar atnd ca
trupele britanice nu pot fi deturnate din Franta si trimise sa cucereasca terenul pentru aceasta universitate ebraica din
Palestina, Balfour i-a telegrafiat si i-a ordonat sa faca imediat ce z ice Dr. Weizmann. Placerea Dr-ului Weizmann a
costat s ute de m ii de vieti s i a pr elungit pr imul r azboi mondial. C nd n fine acest r azboi a luat s frsit, la 11
Noiembrie 1918 Dr. W eizmann a fost uni cul invitat l a pr nz la L loyd George pe car e l-a ga sit c itind "psalmii lui
David cu lacrimile pe obraz". Dr. Weizmann a fost seful delegatiei sioniste la conferinta de pace din 1919 unde urma
sa se instaureze " noua o rdine mondiala". Acolo i-a informat pe ceilalti ca " evreii au suferit mai mult de ct oricine
altcineva n urma razboiului" - lucru binenteles la fel de fals ca si mu lte alte "suferinte" evreiesti. Politicienii go imi
din 1919 au acceptat cu fervoare minciuna, insultnd astfel milioanele de o ameni car e au murit s i-au suferit cu
adevarat. D in nou vocea car e a pr otestat a f ost a un ui e vreu, S ylvain Lvy d in Franta, car e l e-a s pus ca mai nti
Palestina e o t ara ar ida cu pamnt pr ost car e es te locuita de 600. 000 de ar abi bastinasi si ca e vreii, car e t raiesc n
huzur si o duc mult mai bine dect acei arabi, o sa-i jefuiasca pe acei arabi; apoi le-a spus ca cei pe care vor sa-i duca
n Palestina sunt evreii hazari rusi, care sunt cunoscuti ca au tendinte explozive; apoi, ca crendu-se o patrie nationala
a evreilor alta dect patria n care traiesc i va aliena de oamenii n mijlocul carora vor continua sa traiasca n Europa
si America. D elegatii go imi de la co nferinta de pace au ascultat cu greata pr ofetiile lui S ylvain Lvy, c are s -au
ndeplinit ntocmai ntru totul. Dr. Weizmann a zis ca n patria nationala a evreilor vor fi pastrate nestirbite drepturile
locuitorilor n e-evrei, da r P alestina v a de veni "evreiasca, as a cu m Anglia e ste en glezeasca". D elegatii go imi la
conferinta de pace au fost total satisfacuti de spusele Dr-ului Weizmann si Sylvain Lvi a pierdut, cum au pierdut toti
evreii car e s-au ridicat mpotriva pr incipiului d istrugator de 25 de secole ncoace. D in pr imul moment l-au lasat sa
vorbeasca doar de forma, caci Rabi Wise zicndu-i presedintelui american n particular nainte de conferinta de pace
de la Paris ca "evreimea lumii (din care-i excludea pe adevaratii evrei semiti si pe evreii ca Sylvain Lvi) conteaza pe
dumneata", pr esedintele W ilson i -a pus mna pe u mar s i i-a s pus: "Fii pe pa ce. V ei p rimi P alestina".
A mai fost cineva tradat de Conferinta de pace de la Paris: Colonelul Lawrence, Lawrence al Arabiei, care-i unise pe
arabi n lupta mpo triva do minatiei t urcesti s i c are-i iu bea pe e vrei a sa cu m i iubea pe t oti s emitii ( chiar D r.
Weizmann a recunoscut ca Lawrence nu era antisionist). Lawrence care luptase si reusise sa duca arabii la victorie cu
foarte pu tine forte militare s i foarte put ine p ierderi de vieti, luptase pe ntru ca s a v ada d in nou nflorind viata s i
civilizatia semita araba. A sosit la Conferinta de pace de la Paris un om normal, ncrezator n cuvntul presedintelui
Wilson care a declarat la 8 Ianuarie 1918 ca "natiunilor de sub jugul turcesc trebuie sa li se asigure siguranta absoluta
a vietii lor s i o cazia de a -si de zvolta abs olut independent o nflorire aut onoma". S -a ntors de la acea co nferinta
deziluzionat. La vremea acee a er a unul d intre ce i mai faimosi o ameni d in lume si daca ar fi a cceptat sa minta ar fi
trait n glorie si bogatie, decorat si adulat. Scrbit si dezgustat, si-a aruncat decoratiile, si-a repudiat rangul si numele
si s-a nrolat sub alt nume ca simplu soldat n aviatie. A murit ntr-un accident de motocicleta n conditii neclare [nota
rezumatorului: "accidentele" care-i napadesc pe cei care se opun sionismului sau neo-comunismului din Romnia sau
"noii o rdini mondiale" ar unca o n oua lumina as upra " accidentului" n care a murit L awrence a l Arabiei].
Singurul lucru asupra caruia au fost cu totii de acord la acea conferinta a fost aservirea lor totala sionismului si "noii
ordini mondiale" si cedarea Palestinei catre sionisti. ncolo erau opusi n toate. Wilson si alter ego-ul lui, House, s-au
despartit. H ouse er a n cu lmea g loriei, caut at s i a dulat de pr imi ministri, a mbasadori, cape te ncoronate; l t rata pe
presedintele Wilson ca pe u n s ervitor, s punndu-i s a pa raseasca ncaperea pe ntru ca e l ar e t reaba cu Clemenceau.
Umilit, Wilson s-a prabusit si s-a mbolnavit pentru ultima data; s-a ntors n America si-a murit la putin dupa aceea,
fara sa-l mai vada pe House niciodata. Dar si House a fost curnd un instrument care si-a pierdut utilitatea, parasit si
uitat n apartamentul lui. L loyd George s -a ga sit s i e l singur, ur mat de pa tru credinciosi ce i-au ramas di n ruina
partidului liberal. Balfour a mai fost vazut timp de ctiva ani bntuind aleile din Saint James's Park. Ei n-au reusit sa
realizeze tot ce le-au cerut stapnii lor. Americanii s-au opus cu tarie si Wilson n-a putut crea o forta militara care sa
fie s ubordonata L igii N atiunilor, cu m c ereau francezii si a stfel Wilson s i-a adus a minte d intr-o data ca c onstitutia
americana nu permite desfiintarea suveranitatii nationale. S i-asa stapnii lor au trebuit s a pr ovoace a l do ilea r azboi
mondial si sa se multumeasca cu Liga Natiunilor, n care poporul american n-a vrut sa intre si n care Anglia a intrat
dar prim ministru ne mai fiind Lloyd George, armata britanica n-a putut fi pusa sub comanda acestei ligi. Astfel nu sa instaurat "noua ordine mondiala" la care visa House, dar s-a instaurat batjocura "mandatului britanic n Palestina".
Capitolul 34:

Sfrsitul Lordului Northcliffe

Dupa Conferinta de pa ce de la Paris u nde s-a pu s pu mnul n gura e vreilor d in Europa care ca S ylvain Lvi
protestau, s-a tinut C onferinta de la S an R emo di n 1920 u nde s -a mpartit impe riul t urcesc ntre nvi ngatori s i s -a
aplicat inventia D r-lui Weizmann din 1915 conform careia un "mandat britanic" urma sa administreze Palestina ca
66

"patrie nationala a e vreilor". S -au ridicat pr oteste cac i ade varata fata a lucrurilor a nceput s a fie cun oscuta, da r
Balfour l -a a sigurat pe Weizmann ca pr otestele " n-au nici o importanta, fiindca ne-am s tabilit po litica". P olitica lui
era s tabilita a stfel nct orict de d istrugatoare e ra ea, nimic n -avea nici o importanta pe ntru Balfour de ct s a-si
slujeasca stapnii. Lloyd George l urgenta pe Weizmann la San Remo sa se grabeasca pna nu se linistesc lucrurile
caci, zicea el, lumea e ca Marea Baltica, daca ngheata si se linistesc lucrurile Dr. Weizmann "va trebui sa astepte un
al doilea dezghet" - adica un al doilea razboi mondial. Astfel Liga Natiunilor i-a arogat dreptul de-a pune teritorii sub
diverse mandate; si apoi a ratificat aceste mandate. Asta a facut n 1922. Se auzeau proteste din partea tuturor afara de
trei parti: sionistii originari din Rusia care dirijau mandatarea, po liticienii "filosemiti" pe care-i folosea si-i "ura" Dr.
Weizmann si intelighentia liberala s entimentala pe c are-o de scriu Protocoalele S ionului cu atta d ispret. C ei c are
protestau erau as a de numerosi nct fara forta co nspirativa s i co ruptia t otala a gu vernelor, n-ar fi putut s a nvinga
sionismul. Protestau: 1) arabii din Palestina; 2) evreii din Palestina; 3) conducatorii sionisti de frunte din America si
fruntasii e vreimii ne-sioniste d in Anglia si America; 4) gu vernantii si soldatii britanici d in Palestina; 5) o bservatorii
britanici s i a mericani o ficiali d in Palestina; si 6) o mare parte d in pr esa nca nesubjugata total la o ra aceea fortelor
oculte ale distrugerii.
1) Arabii d in Palestina cu nosteau Thora, l-au auzit pe Dr. Weizmann z icnd ca " Biblia [ Vechiul T estament]
este mandatul nostru" si stiau ca Iehova porunceste n Thora evreului "cnd Domnul Dumnezeul tau te va aduce n
tara pe care-o vei stapni si va izgoni multe natiuni din ea... tu sa-i distrugi cu desavrsire; sa nu faci pace cu ei si sa
nu le ar ati mila" ( Deuteronomul 7: 1-3). E i s tiau ca s ionismul nsemna ca e i vor fi e xterminati si c hiar as a s -a
ntmplat n 1948. n 1945 Regele Ibn Saoud i-a spus lui Roosevelt: "ati facut do ua r azboaie mondiale ca sa a flati
ceea c e noi stiam de 2000 de ani"; si n 1948 sionistii au aplicat literalmente po runca de mai sus a lui Iehova. N ici
chiar evreii antisionisti nu credeau c-o vor face: Bernard J. Brown zicea n 1933 ca "arabul necultivat nu pricepe ca
evreul modern nu aplica Biblia literalmente si nu va fi asa de crud cu semenii lui"; dar Bernard J. Brown din Chicago
nu-i cunostea pe hazari. Arabii n-au fost dusi de nas de angajamentele pe care Balfour si Wilson si le-au luat n public
sa le protejeze viata si drepturile, nici de declaratiile oficiale ale lui Churchill din 1922, care sustinea ca nu va cauza
disparitia arabilor din Palestina si nu va face exact tot ce-a facut ulterior. Poate ca ar abii nu stiau toate promisiunile
facute de Balfour, Lloyd George si Wilson n secret sionistilor, dar ei stiau ce zice Thora.
2) E vreii d in Palestina e rau total a nti-sionisti si a veau convingerea ca hazarii sionisti n frunte cu Dr.
Weizmann si toti colegii lui d in Rusia erau "pagni, lipsiti de pietate, fara inima, ignoranti si rai". Dr. Weizmann s i
sionistii pr oveniti d in g hetourile R usiei s i-a E uropei r asaritene la r ndul lor nu stiau nimic de spre ade varatii e vrei,
evreii semiti din Palestina, si-au "aflat cu oroare ct de departe suntem de ei" (cuvintele-i apartin). I-au desconsiderat
ca pe niste caraghiosi care plictisesc organizatiile evreiesti din America cu plngeri mpotriva sionismului; "90% din
scrisorile lor", z ice D r. W eizmann, i e rau ostile. D r. W eizmann a fla co ntinutul a cestor s crisori adr esate al tora,
violnd secretul corespondentei, printr-un cenzor britanic corupt care i le arata. Politicienii din conferintele de la Paris
si San Remo i-au ignorat total att pe arabii ct si pe evreii din Palestina.
3) I n 1919 Louis Brandeis a vizitat t ara car e l-a nflacarat pe ntru iudaism t imp de 20 de a ni s i-a fo st
deziluzionat de ea. A cer ut s ionistilor s a nceteze f ortarea i migrarii evreilor eur openi n Palestina s i s a instaureze
patrii spirituale pr in tarile n care traiau, cu doar un centru cultural, o universitate si academii si cteva ferme pentru
cei car e do reau sa imigreze n P alestina. D ar as ta nsemna s a s e r enunte la natiunea s tapnitoare dupa pr escriptiile
distrugerii s tabilite d e I ehova-Thora-Talmud-rabini, l a n atiunea care s a f ie s tapna peste "noua ordine mondiala" adica nalta t radare. S ionistii d in Rusia l-au lichidat pe B randeis la fel de us or ca pe H erzl n 1903-4. B randeis a
ridicat propunerea lui la Congresul Sionistilor Americani din 1921. Dr. Weizmann a insistat sa se instituie u n " fond
national" si un buget national" evreiesc; guvernele l-au sustinut pe Weizmann si Brandeis a fost nvins si debarcat.
4) S oldatii si gu vernantii britanici d in Palestina aveau experienta n a dministrarea t eritoriilor s traine si-au
vazut imediat ca mandatul britanic din Palestina era ceva imposibil, caci stiau ca nu se poate administra n pace si cu
dreptate o tara daca bastinasii care-au locuit-o de mii de ani sunt jefuiti si expulzati si averea lor este rapita de niste
intrusi imigranti - iar rolul lor este sa-i forteze pe bastinasi sa se lase jefuiti si expulzati fara sa crcneasca. Timp de
30 de a ni au trimis u n fluviu de pr oteste la Londra car e au fost total ignorate. Arabii au priceput de la-nceput ce-i
asteapta si-au nceput sa se lupte nca din 1920.
5) E de mirare c a Wilson s i Lloyd George a u t rimis o bservatori n Palestina, fiind ei t otal aserviti lui
Weizmann oricum; totusi au facut-o si acestia au repetat ce-au zis arabii, evreii din Palestina si soldatii britanici deacolo. Comisia King-Crane din 1919 i-a raportat lui Wilson ca "sionistii se pregatesc sa deposedeze practic total pe
toti lo cuitorii n e-evrei din Palestina", "prin diverse forme de cumparare", au adaugat ei, dar ofiterii britanici care-au
fost co nsultati de aceasta co misie stiind adevarul au zis ca " programul s ionist po ate fi e xecutat numai facnd uz de
forta ar melor". Comisia H aycraft i-a r aportat lui Lloyd George n 1921 ca pr oblema p alestiniana c onsta n credinta
corecta a arabilor ca sionistii au intentia sa subjuge palestinienii.
67

6) Cel ma i mu lt i-a ncurcat pe sionisti adevarul care mai era nca aratat n presa nca necenzurata si aservita
dupa cum prescriu Protocoalele. ntre 1914 si 1918 guvernul englez si cel american nca mai trebuiau sa tina cont de
parerile cet atenilor s i co ruptia pr esei a de venit t otala numai dup a instaurarea cen zurii n primul r azboi mondial.
Ascensiunea coruptiei n presa s-a vazut n acel interval prin ce-au patit Colonelul Repington, H.A. Gwynne si Robert
Wilton. Dar n 1922 s-a ridicat cenzura si ziarele n general si-au revenit la tendinta de a raporta faptele impartial s i
veridic; de ci ntregul e fort a f ost acum ndreptat nspre a o pri z iarele s a s puna ade varul. I ata cu m au facut-o:
Lord Northcliffe era proprietarul a doua ziare de larga raspndire si era cel mai important proprietar al ziarului Times,
cel mai important ziar din Anglia. Era un bun redactor, combativ, curajos si patriot; uneori avea dr eptate, alteori nu
avea, da r er a i ndependent s i incoruptibil. A r f i accept at unele tactici ca sa-si s poreasca a bonatii, da r n u jertfea
niciodata in teresul n atiunii s i n -ar fi a cceptat bl asfemii, o bscenitati si t radare. S i nu putea fi intimidat. S i-a f acut
dusmani pr intre c onspiratorii d in g hetourile d in Rusia de do ua o ri. nti, n M ay 1920 a t iparit n T imes a rticolul
despre Protocoalele Sionului cernd sa se investigheze toata povestea si sa se vada daca sunt sau nu adevarate. Apoi
n 1922 a vi zitat P alestina mpreuna cu un z iarist, J effries, car e-a sc ris c a martor ocular o car te c lasica de spre
realitatile din Palestina - spre deosebire de editorii de la Times si The Guardian care scriau despre Palestina seznd n
Anglia si consultndu-se cu Dr. Weizmann. Lord Northcliffe a avertizat Anglia ntr-o serie de articole ca n Palestina
sunt 700. 000 de a rabi c are t raiesc a colo de mii de a ni s i c a e vreii n-ar t rebui sa importe n secret ar me ca s a-i
masacreze. Wickham Steed nsa, redactorul sef la Times, unde Lord Northcliffe nu era unicul proprietar, era dedicat
sionismului, c um a rata c hiar D r. W eizmann, s i-a refuzat s a-i pu blice ar ticolele, pe car e le-a co mbatut fara s a vada
Palestina, caci a r efuzat s-o viziteze. n mod surprinzator Istoria Oficiala a z iarului T imes din 1952 povesteste toate
acestea fara ascunzisuri: spune cum Wickham Steed a "evitat" sa viziteze Palestina la cererea Lordului Northcliffe si
"n-a facut nimic" cnd Lord Northcliffe i-a cerut sa publice un articol de fond despre Balfour si sionism. Faptele sunt
relatate m ai jos a sa cu m sunt e le pr ezentate n aceasta I storie Oficiala, u nde aut orul a fost s urprins sa vada c a
povestea Lordului Northcliffe n-a fost nici ascunsa nici masluita; si din experienta directa a autorului, care a fost de
fata la multe din ele.
n M ai 1920 L ord N orthcliffe a publ icat n T imes ar ticolul n care cer ea s a s e faca lumina cu privire la
Protocoalele Sionului. n 1922 a vizitat Palestina si-a scris seria de articole pe care dorea s-o publice n Times despre
realitatile de acolo. La 22 Februarie 1922 s-a rentors din Palestina, furios ca redactorul sef de la Times refuzase sa-i
publice articolele s i l -a cr iticat pe aces ta ntr-o s edinta de co nducere d in 2 Martie 1922 unde a c erut de misia lui
Wickham (sa nu uitam ca Lord Northcliffe era principalul proprietar al ziarului) - dar spre surprinderea lui, Wikham a
ramas pe loc; mai mult , s i-a l uat avocat mpotriva Lordului N orthcliffe; s i ma i mu lt, si-a luat av ocatul L ordului
Northcliffe mpotriva L ordului N orthcliffe ( 7 Martie 1922) s i acest av ocat l-a de semnat pe clientul s au Lord
Northcliffe ca "dement", "incapabil de munca", unul care "probabil va muri curnd" si i-a spus lui Wikham sa ramna
linistit n continuare redactor-sef! Wikham l-a vizitat pe Lord Northcliffe n Pau, Franta, la 31 Martie si la ntoarcere
a mprastiat vestea la Times ca Lord Northcliffe e nebun.
Dar altii care nu erau n aceeasi banda l-au gasit pe Lord Northcliffe perfect normal, lucid si do tat cu mare
putere mintala la 3 Mai 1922, la 11 Mai 1922 ( cnd a tinut un discurs "excelent si de mare efect") si la 24 Mai 1922
(cnd a vorbit c u e l un a lt d irector de l a T imes). L a 8 I unie 1922, de la B oulogne, L ord N orthcliffe i-a cer ut lui
Wikham sa vina la el la Paris pe data de 11 Iunie unde s-au ntlnit si Lord Northcliffe i-a spus ca de-acum ncolo el
personal va fi redactor-sef la Times. A doua zi au plecat cu totii la Evian, n Elvetia, dar Wikham ascunsese un medic
conspirator cu el pe t ren si imediat ce t renul a t recut f rontiera e lvetiana Wikham l-a de clarat pe Lord Northcliffe
nebun pe baza marturiei a celui medic anonim p itit n t ren descris de Wikham ca "un stralucit specialist francez" a l
carui nume n u s-a put ut af la niciodata. P e b aza acestei de claratii de nebunie da ta de e l pe rsonal si de u n individ
nevazut si necunoscut care putea sa fie doctor dar putea si sa nu fie, Wikham a telegrafiat la Times ordinul ca nimic
ce vine de la Lord Northcliffe nu trebuie luat n seama caci Lord Northcliffe e nebun. Wikham s-a rentors la Times la
13 Iunie 1922 si nu si-a revazut victima niciodata. La 18 Iunie 1922 Lord Northcliffe s-a rentors la Londra si-a gasit
toate usile nchise si telefonul lui taiat, iar un politist fusese plantat la usa lui ca sa nu-i permita intrarea n propriul lui
birou la ziarul al carui proprietar principal era. Lord Northcliffe a murit la 14 August 1922. Cauza mortii: endocardita
ulceroasa, chipurile; avea 57 de ani. Toate astea au fost povestite fara jena n Istoria Oficiala a Ziarului Times la 30
de ani dupa moartea victimei; pe vremea aceea totul s-a facut n cel mai mare secret, publicul si alti ziaristi nestiind
nimic. [Nota rezumatorului: cititorii familiari cu metodele lui Ceausescu si Iliescu si cu spitalele de psihiatrie unde au
fost torturati dizidentii si intelectualii cinstiti din Romnia nu se vor mira de povestea aceasta. Autorul crede ca daca
publicul ar fi stiut felul n care-a fost maltratat si anihilat Lord Northcliffe calaii lui ar fi avut de raspuns la oarecari
ntrebari - la vremea aceea, n 1922].
Autorul a participat la primul razboi mondial ca unul din milioanele de combatanti, care nu pricepea nimic, sia nceput sa priceapa abia 30 de ani mai trziu, dupa mult studiu si experienta vasta. Dar n 1922 l-a cunoscut bine pe
Lordul Northcliffe personal, lucrnd sub el nainte de moartea acestuia; dar habar n-avea de sionism, de Palestina, de
68

Protocoale, de cauzele mortii Lordului Northcliffe. A fost cu Lord Northcliffe la Boulogne ca secretarul lui personal
n Mai 1922, t ocmai c nd a a vut loc co nspiratia descrisa mai sus. L-a cu noscut pe Lordul Northcliffe ca pe u n o m
extrem de capabil si inteligent si perfect normal; dar Lord Northcliffe i-a spus ca i se da otrava. Acesta este singurul
lucru pe care l-a observat la Lordul Northcliffe si nu l-a observat la alti oameni. Autorul nu poate spune daca Lord
Northcliffe a f ost ntr-adevar o travit s au avea mania p ersecutiei; da r banuiala lui este ca Lord Northcliffe nu avea
mania pe rsecutiei. Binenteles, nu s-a facut aut opsie s i moartea L ordului N orthcliffe la 57 de a ni a r amas n mod
oficial - de e ndocardita ul ceroasa de car e nu stia ni meni sa fi s uferit v reodata. A utorul a fost a laturi de L ordul
Northcliffe pna n ziua cnd acesta a pl ecat spre Evian, unde a fost nhatat de Wikham si acel misterios anonim ca
"nebun" si n-a stiut nici atunci nici dupa moartea Lordului Northcliffe ca acesta a fost tratat ca un nebun si sechestrat
pna la moarte, asa de perfect a lucrat conspiratia n secret. A continuat sa lucreze la Times fara sa stie nimic din ce
se n tmpla s i cnd fratii Lordului Northcliffe l -au ntrebat l a rentoarcerea l ui la L ondra, n timp ce vi ctima era
sechestrata la Evian, despre Lordul Northcliffe, fratii lui probabil stiau de acuzatia de nebunie dar n-au spus nimic si
autorul n-a aflat dect dupa 30 de ani din Istoria Oficiala a Ziarului Times ca Lordul Northcliffe a fost declarat nebun
si s echestrat s i maltratat, de si a fost un ul d in ultimii c are l-au vazut pe L ord Northcliffe nainte de s echestrare.
Dupa e liminarea L ordului N orthcliffe, pr esa a d evenit d in ce n ce mai as ervita, as a cu m o de scriu Protocoalele
Sionului, pna la aservirea totala de azi. Lord Northcliffe a fost sechestrat la 18 Iunie 1922. La 24 Iulie 1922 consiliul
Ligii N atiunilor s -a ntlnit la Londra s i-a r atificat mandatul britanic s a instaureze cu forta ar melor statul s ionist pe
pamntul p alestinienilor. C arta L igii N atiunilor fusese s crisa de comitetul d e " Investigatii" a l lui House; Dr.
Weizmann, B randeis s i r abinul S tephen Wise scrisesera de claratia B alfour; si B en V . C ohn, un sionist am erican
numit de Weizmann, a r edactat documentul mandatului britanic, a car ui scriere chipurile era sub jurisdictia Lordului
Curzon. Acesta, car e nu era de aco rd cu mandatul ( motiv p entru care a f ost mpiedecat de a de veni pr im ministru
cnd er a normal s a de vina), n -a put ut de ct s a intervina ca s a schimbe cuvintele " Recunoscnd dreptul istoric a l
evreilor asupra Palestinei", cu cuvintele "Recunoscnd legatura istorica a evreilor cu Palestina", caci, zicea el, daca se
admite dr eptul istoric a l e vreilor at unci e vreii vor face tot ce vor acolo pentru ca au "dreptul istoric". Lord Curzon,
om cu scoala, n u credea nici ca hazarii d in Asia ( Dr. W eizmann s i t oti s ionistii lui er au hazari) au vreo l egatura
istorica cu Palestina; dar n-a putut face mai mult.
n acest r astimp Chaim Weizmann facea t urul lumii c ernd asigurari ca me mbrii c onsiliului L igii N atiunilor
vor vota pentru mandatul britanic car e s a as igure o cuparea Palestinei de catre s ionisti. La Roma, c nd ministrul de
externe Schanzer al Italiei a zis ca V aticanul este ngrijorat de soarta camerei de la Ierusalim n care a a vut loc Cina
Cea de Taina, Chaim Weizmann a raspuns n batjocura: "Nu prea am luat cursuri de istoria bisericii, asa ca nu stiu de
ce le pa sa italienilor de c amera n care a a vut loc C ina Cea de T aina". ( In 1950 sionistii de schisesera n cladirea
aceea, chi ar s ub ca mera C inei C elei de T aina, o asa numita " Pivnita a C atastrofei" pe ntru pelerinaj iudaic, pe car e
pna si rabinul sef al Africii de Sud vizitnd-o a fost ngrozit de superstitiile primitive dezvoltate acolo. El scrie: "Mi
se pare ca a re ceva ne-evreiesc, ceva care apartine mai degraba de superstitie dect de credinta religioasa autentica...
Ma ngrozesc gndindu-ma ce efect vor avea aceste povesti pur apocrife asupra evreilor simpli, piosi si superstitiosi
din Yemen".) La Berlin, Chaim Weizmann a ntmpinat opozitia unui ministru evreu, Walter Rathenau; acesta zicea
ca n u vede de ce e vreii d in Germania t rebuie sa de vina straini n patria lor; Walter R athenau a fost as asinat cu
promptitudine si astfel sionismul s-a mai scapat de un evreu incomod campion al evreilor integrati n societate. Ca sasi a sigure votul Spaniei, C haim Weizmann i-a spus de legatului spaniol: "Acum Spania ar e sansa s a p lateasca parte
din ce ne datoreaza noua evreilor". "Partea" aceasta se referea la o datorie pe care Spania chipurile o contractase n
evul mediu cnd oferise az il e vreilor, pe car e I ehova mniat i mprastiase d in t ara f agaduintei p rintre s emintiile
lumii. Semintiile lumii erau vinovate prin nsasi existenta lor de faptul ca I ehova i mprastia pe evrei printre ele; ele
devenind as tfel instrumentele mniei lui I ehova, pentru care cr ima t rebuiau apoi s a p lateasca pe veci de veci. D e
aceea acum Spania si Brazilia puteau plati doar "parte" din ce datorau ca foste instrumente ale mniei lui Iehova. Dar
Spania si B razilia s i-au platit " partea" de da torie s i Liga N atiunilor a votat pe ntru mandatul britanic. N ici macar
Chaim Weizmann nu s tie da ca v oturile a u fost obtinute pr in e forturile lui s au pr in a lte pr esiuni e xercitate a supra
sefilor de state de cineva necunoscut chiar si lui.
n Anglia Lorzii Sydenham, Islington si Raglan au ncercat sa opreasca mandatul si-au introdus o motiune n
camera lorzilor car e a votat cu o mare majoritate r epudiind Declaratia Balfour. D ar votul lor n-a avut put ere, caci
camera lorzilor fusese despuiata de putere n stat.
Astfel la 24 Iulie 1922 Liga Natiunilor a votat ca trupele britanice vor mentine un cordon militar n Palestina
care sa asigure intrarea sionistilor n averile si pa mnturile stramosesti ale pa lestinienilor. (Mandatele votate de Liga
Natiunilor atunci includeau de forma si Irakul, Siria si Transiordania si diverse teritorii n Oceania etc., care mandate
au fost curnd lichidate sub o forma sau alta, prin independenta sau nglobare, astfel ca din toata afacerea mandatelor
s-a a les do ar scopul pr incipal, t erorizarea pa lestinienilor cu forta ar mata a un ei mari put eri n scopurile s ionismului
pna c nd sionismul va fi de stul de put ernic militar ca s a co ntinue t eroarea f ara t rupe b ritanice). C urnd a fost s i
69

America amestecata, de si pu blicul a merican n-a av ut h abar t imp de 30 de a ni d e ce face gu vernul s au acolo.
Presedintele Wilson er a mort, tara av ea pr esedinte r epublican, pe H arding si r epublicanii s-au grabit sa s e p lece
sionismului mai abitir dect oricine, desi n-aveau nici o nevoie s-o faca si publicul la ora aceea nu i-ar fi sustinut dacar fi stiut. n Iunie 1922 Congresul si Senatul american au votat o rezolutie identica cu declaratia Balfour din 1917.
Astfel nct administratia americana republicana nu mai difera cu nimic de cea democrata si alegatorul american fara
sa s tie ar e u n singur ca ndidat l a a legeri indiferent ct e m arionete apa r n c ampania e lectorala s i pe lista de vot:
candidatul "sectei formidabile".
Capitolul 35:

Patria nationala

Timp de 10 a ni s -a pu blicat minciuna ca sionistii a veau n Palestina do ar un ce ntru cultural iudaic, u niversitate,
biblioteca, cteva ferme. Dar arabii niciodata n-au crezut minciuna care-a dus de nas restul lumii. Ei au vazut imediat
cum li se aplica lor cu armamentul secolului 20 varsarea de snge si holocaustul cerut de Iehova n scrierile levitilor
din sec. 5 . Hr. Au cautat sa se apere rasculndu-se si protestnd si sngele lor a fost varsat de atunci ncoace fara
ntrerupere. Plngerile lor n-au fost ascultate. Leopold Amery, Secretar britanic pentru Colonii, s-a dus n Palestina n
1925 s i le-a s pus pa lestinienilor c a A nglia nu-si va s chimba po litica o rice-ar fi. Autorul r idica ntrebarea ce put ere
determina un guvern sa stabileasca o politica pe care apoi sa refuze s-o reexamineze sau s-o schimbe cnd conditiile o
cer. Att guvernul englez ct si guvernul american au refuzat sa dezvaluie cine le stabileste politica si cine nu le da
voie s-o schimbe cnd popoarele lor o cer.
n timp ce Palestina ncepea sa se zvrcoleasca, politicienii de la Londra si Washington se felicitau de isprava
lor s i Lloyd George, de si er a pe duc a cac i nu mai era ut il, nca s e gr abea sa linga c izmele stapnilor lui. L a o
conferinta pu blica s e lauda: " La s coala u nde a m nvatat eu se pr eda mai mult de spre istoria e vreilor de ct de spre
istoria propriului meu popor". Dar si cei care l-au nlocuit au facut exact ca e l. n 1935 Lord Balfour s-a dus la Tel
Aviv sa-si vada opera, unde a facut un tur sub puternica paza militara si-a fost ncntat de "receptia cordiala". n Siria
nsa, un de t eroarea m ilitara era mai put in eficace, a fost h uiduit si-a f ugit repede napoi n A nglia sub puternica
escorta m ilitara. C aci de -acum ar abii ncepusera s a v ada tragicul destin l a car e f usesera condamnati. Arabii, car e
cunosc T almudul, cu nosc T hora, cunosc secta levitilor s i de-acum i cu nosteau si pe hazari, nu vindeau dect putin
din p amntul lor s i cautau sa se salveze de co tropirea sionista s i sa-si apere a vutul si vietile. E vident, nu puteau fi
deposedati total dect de o forta militara superioara.
La nceput marile puteri n-au recunoscut pe fata ca vor face a sta. Churchill a cer ut n 1922 sa li se permita
arabilor dr epturi po litice n propria lor t ara ( alegeri), da r C haim Weizmann a interzis a ceasta s i a poi s-a p lns ca
arabii cred "celor car e r astalmacesc s copurile s ionistilor", c nd chiar e l le r efuza dr epturi c ivile n propria lor t ara.
Desi gu vernul britanic sub calciul lui C haim Weizmann refuza sa-si r evizuiasca po litica, ca sa astupe gura lu mii a
trimis d in nou observatori; a cestia, c omisia S haw s i c omisia S impson, a u raportat v eridic la fel c a s i c omisiile
dinaintea lor s i Chaim W eizmann s -a p lns ca r apoartele lor sunt "dusmanoase". L loyd George a-nceput pe fata sa
dezaprobe confiscarile averilor palestinienilor de catre sionisti, la care Chaim Weizmann a raspuns ca "evreii, care au
suferit atta [probabil din partea lui Iehova, caci n-a explicat la ce suferinte se referea; asta era n 1925, cnd nca nu
se inventase gogorita 'holocaustului'] .. nu vor face ca arabii sa sufere la mna lor". Dupa aceasta declaratie a nceput
persecutia arabilor si mai a bitir. Dar lui C haim Weizmann nu-i pasa de ce z ic arabii; scopul lui era sa tina guvernul
englez s i a merican s trns n pu mnul lui s i a cestea sa -i e xecute or dinele. D usmanii lui nu erau att ar abii ct evreii
nesionisti militanti. Acestia nu doreau o Palestina scaldata n sngele arabilor dezmosteniti dar doreau un monument
cultural al iudaismului si aceasta a fost slabiciunea care i-a dat cstig de cauza lui Weizmann. Caci mandatul britanic
cerea ca " toti e vreii sa co laboreze la instaurarea pa triei nationale ev reiesti". C um mase largi de e vrei se o puneau
faptelor s ionistilor n P alestina, C haim Weizmann s -a co ncentrat n ur matorii 8 ani s a-i n eutralizeze pe aces tia. n
acest s cop a inventat termenul de "ne-sionist". E vreii d in Anglia l-au nteles s i l -au evitat, da r ce i d in America au
cazut n c apcana s i n 1928 s -a a nuntat cr earea unui gr up "nesionist" car e-l va a juta pe Weizmann sa "construiasca
Palestina". I n 1929 Weizmann a instaurat " Agentia E vreiasca L argita" car e chipurile includea toti e vreii, cac i
includea o arecari " nesionisti". Arabii au recunoscut imediat pericolul momentului n care ace asta agentie va de veni
guvernul Palestinei si si-au intensificat lupta. Pna si guvernul britanic a trebuit sa recunoasca n 1930 ca mandatul
era un fiasco s i act ul P assfield ordona s a s e suspende imigratia sionista s i sa s e co ntroleze aut oritatea A gentiei
Evreiesti. Dar Chaim Weizmann l-a c hemat imediat pe pr imul ministru britanic Ramsay Macdonald la e l si acesta a
revocat actul Passfield si a ntrebat cu umilinta cine doreste Chaim Weizmann sa fie numit comisionarul britanic al
Palestinei.
Nimeni, z ice autorul, nu poate s pune cu ce er au santajati ace sti po liticieni, d e ce s e t emeau de er au asa d e
70

servili si supusi lui Chaim Weizmann. Memoriile lor nu dezvaluie; dar att politicienii englezi ct si cei americani din
1930 ncoace s-au supus o rdinelor unuia ca C haim Weizmann cu cea mai mare u milinta imediat fara sa crcneasca,
aratnd ca-l co nsiderau r eprezentant a l u nei put eri de car e se t emeau mai mult d ect de moarte.
ntre timp n Palestina, n 10 ani populatia evreiasca a crescut cu mai put in de 100.000; n 1927 mai multi evrei au
parasit Palestina dect au venit aco lo; e xodul e vreilor d in Palestina a co ntinuat n 1929 -32. Daca a r fi fost lasati n
pace, evreii nu s-ar fi dus aco lo s i ar abii si-ar fi r ecstigat patria. Dar n-au fost lasati n pa ce. Caci acu m au aparut
Roosevelt n America si Hitler n Germania.
Capitolul 36:

Straniul rol al presei

ntre 1933 si 1939 s-a pregatit cel de-al doilea razboi mondial. Autorul scrie de-acum si ca martor ocular, fiind
intim implicat la nivel nalt n acest r azboi c a c orespondentul z iarului T imes la B erlin. Cum b olsevizarea R usiei
lasase o lacuna n "persecutiile pe care le sufera evreii", au aparut persecutiile pe care le sufereau evreii n Germania un dar ceresc pentru Chaim Weizmann si sionism. Autorul a fost de fata cnd a ars cladirea parlamentului din Berlin,
incendiu care i-a permis lui Hitler sa instaureze un regim de lagare de concentrare dupa modelul sovietic, pe care lam e xperimentat c u totii n t arile s ocialiste dup a 1945. D e a tunci autorul a banuit c e i s -a ve rificat m ai trziu:
ntinderea ciumei bolsevice d in Rusia n restul Europei. Caci regimul lui H itler si regimul lui Stalin au fost unul siacelasi lucru; nazismul si comunismul sunt exact aceeasi forma a "revolutiei mondiale" si antagonismul lor n timpul
celui de-al do ilea razboi mondial nu anuleaza identitatea lor ca sistem.
Toti e xpertii militari si po litici a i t impului au fost de acord ca cel de -al do ilea razboi mondial put ea fi e vitat
(Churchill n memoriile lu i l nu meste "razboiul care n -a fost necesar") da ca c ineva s -ar fi o pus lui H itler c nd
ncepuse sa navaleasca pe Rin, n Austria s i Cehoslovacia - pna si n 1938 ar fi putut fi evitat razboiul (asa zice s i
Churchill), cnd generalii germani erau gata sa-l debarce pe Hitler. Dar put erile occidentale i-au dat mna libera lui
Hitler si-au preferat sa verse sngele a 45 milioane de oameni. Toti corespondentii ziarelor occidentale au avertizat ca
Hitler t rebuie o prit. n 1933 Norman E butt, corespondent la T imes ca s i aut orul ( care er a a l do ilea co respondent) a
scris ca r azboiul va izbucni n 5 ani daca Hitler nu este descurajat. Acest raport a mai aparut nca n Times dar dupa
aceea rapoartele corespondentilor au nceput sa nu mai apara, sa fie masluite, sa fie ratacite, sa fie ignorate. n schimb
apareau articole car e-l d escriau pe H itler ca pe un o m dr ept, bun si p asnic c are ar e do leante ce -ar t rebui a scultate.
Vaznd minciuna gr osolana s i pe rnicioasa, N orman E butt n -a mai r ezistat s i s -a r etras s i aut orul a r amas s ingurul
corespondent la Berlin si, din 1935, la Viena. n 1937 autorul a avertizat ziarul Times ca Hitler si Goering au anuntat
ca razboiul va ncepe n toamna anului 1939. Dupa ce Hitler a ocupat Viena, autorul a fost arestat de trupele hitleriste
pentru scurt timp apoi a p lecat la Budapesta de unde a vazut capitularea de la Mnchen din 1938. Vaznd cum orice
demonstreaza, dovedeste si arata un reporter cinstit si constiincios este ignorat sau falsificat de interesele oculte din
presa care acopera lumea cu o retea groasa de minciuni, autorul si-a da t de misia si-a preferat sa ramna fara pine,
dect sa participe la oribila si groteasca nselaciune care-a dus la varsarea a oceane de snge si-a cauzat si cauzeaza si
astazi suferinte nesfrsite si prabusirea civilizatiei crestine.
Dupa 14 ani, n Istoria Oficiala a Ziarului Times, se face aluzie la eroarea ziarului Times, de pe vremea aceea
cnd l lauda pe Hitler ca pe un om cinstit si pasnic si se recunoaste ca "anumiti reporteri tineri mai nensemnati si-au
dat demisia n semn de protest"; dar pna si aici ziarul s-a simtit obligat sa minta, caci autorul a fost singurul care si-a
dat demisia, nu era tnar (avea 43 de ani) si nu era nensemnat caci era singurul reporter pentru Europa Centrala si era
la T imes de 17 ani. S i t ot minciuna e ste a firmatia ca " aceasta er oare nu se va mai r epeta", cac i z iarul T imes, ca si
toate celelalte ziare mari ale stabilimentului, au continuat sa minta si sa falsifice si n 1945, cnd s-a daruit jumatate
din E uropa b olsevismului; s i c nd s-a ntins c iuma r osie n China; s i c nd s -a s ionizat P alestina. C nd si-a da t
demisia, autorul era doar dezgustat ca pa triot, caci vedea ca se pr egateste un masacru al t ineretului t arii s ale s i i se
interzicea sa arate publicului pericolul care-l ameninta. Nu stia nimic de pataniile Colonelului Repington, identice cu
ale lui.
Pe vremea cnd era corespondent la Times autorul a vazut cum s-a nascut legenda "suferintelor si persecutiile
evreilor", legenda "holocaustului". nti Times a scris ca "sunt persecutati oponentii politici si evreii". Apoi ncetul cu
ncetul formula a de venit: " sunt pe rsecutati evreii si o ponentii po litici". Apoi pr esa a t aiat d in formula "oponentii
politici" s i-a scris t ot timpul ca "sunt pe rsecutati ev reii". Astfel s-a m intit cu nerusinare, i gnorndu-se s uferintele
majoritatii victimelor, care NU erau evrei si publicul a fost dus de nas ca "numai evreii au suferit sub nazism". Astfel
n 1945 tribunalul de la Nrnberg a judecat "crimele mpotriva evreilor", iar victimele de sute de ori mai numeroase
ne-evreiesti au fost total ignorate; si t ot n 1945 guvernul britanic si c el a merican au abandonat cu nepasare sute de
milioane de victime sa sufere mai rau dect orice-au suferit evreii - care au suferit n proportia n care se aflau printre
71

restul victimelor, ni ci mai mult nici mai put in. [ Nota r ezumatorului: n 1991 Crucea Rosie a o btinut de l a f osta
Uniune Sovietica informatia ca la Auschwitz au fost n total 300.000 de detinuti din care un mic procentaj erau evrei.
Dar mitul celor 6 milioane de evrei gazati continua nestingherit n mintea marelui public ntunecata de minciuni de
tipul celor descrise aici].
Autorul po vesteste c um p na la 43 de a ni nu s i-a da t s eama ca ar exi sta v reo d iferenta ntre evr ei s i alti
oameni, p na n-a r aportat de spre pe rsecutiile d in lagarele de co ncentrare n aziste. P ovesteste cum lua marturiile
victimelor persecutiilor hitleriste, le asculta istoria, le examina ranile, cerceta lagarele de concentrare - chiar cu riscul
de a fi la rndul lui persecutat. Povesteste cum peste 90% din victimele hitlerismului erau nemti n Germania, cehi n
Cehoslovacia si asa mai departe; cu m u n numar mic de e vrei, sub 10 %, er au si e i persecutati de Hitler, n ace easi
proportie n care se a flau n populatie. S i apo i ar ata cu m pr esa s i mass-media au negat cu desavrsire s uferintele a
90% din vi ctime s i-au pretins ca numai evreii au fost persecutati. De exemplu: rabinul Stephen Wise scrie n 1949:
"Masurile luate mpotriva evreilor continuau sa fie mai pline de cruzime sistematica si de distrugere planificata dect
teroarea de zlantuita mpotriva a ltora. L a 29 Ianuarie 1933 Hitler a de venit ca ncelar.... regimul de t eroare a nceput
imediat cu batai si arestari ale evreilor... Am planuit un mars de protest la New York pe 10 Mai, ziua cnd s-a ordonat
arderea cartilor evreiesti n Germania.... Evreii au suferit cel mai mult n urma acestui atac.... lagarele de concentrare
au fost nfiintate ca sa fie umplute cu evrei". Toate aceste afirmatii sunt minciuni. Evreii n-au suferit mai mult ca altii,
ci exact ca o rice alt opozant politic ne-evreu. Teroarea n-a nceput la 29 Ianuarie ci la 27 Februarie. Nu s-a ordonat
arderea nici unei carti evreiesti; autorul a fost de fata la fiecare din aceste evenimente si-a vazut clar si precis ce se
ardea. S-au ars cartile "marxiste" si multe carti scrise de autori germani si englezi ne-evrei si pr intre ele s-au gasit si
cteva carti scrise de autori evrei. Evreii n-au suferit deloc mai mult dect ne-evreii persecutati ca oponenti politici; si
lagarele de concentrare n-au fost umplute cu evrei. Evreii erau n lagare n aceeasi proportie numerica n care erau sin a fara lagarelor pr intre r estul o amenilor. T otusi aceas ta minciuna de spre " persecutia e vreilor" a do minat m intea
omenirii din 1939 ncoace. La vremea cnd si-a dat demisia, autorul era dezgustat numai de felul n care se nega si
falsifica pericolul razboiului care avea sa ucida 45 de milioane n mod inutil si minciuna despre persecutia evreilor n
mod special l aga sa do ar ca un f apt minor. D e-abia mult mai t rziu si-a da t s eama ca t ot s copul r azboiului er a
continut n acea minciuna. Cnd a studiat ulterior biografia lui Robert Wilton si-a dat din nou seama de asemanarea
evenimentelor. Wi lton ncercase s a spuna ad evarul de spre bolsevism n Rusia s i a junsese la pr oblema e vreiasca.
Autorul a cautat sa arate ce se ntmpla n Europa si-a ajuns tot acolo unde-a ajuns Wilton. Dupa ce si-a dat demisia,
autorul a ncercat sa deschida ochii omenirii scriind ntr-o carte adevarul pe care ziarul Times refuza sa-l publice. O a
doua carte l-a dus mai departe, la cau zele r azboiului; si atunci a nceput sa pr iceapa de ce s e ntinde at t de asiduu
peste omenire minciuna ca evreii au fost persecutati mai mult ca altii.
Capitolul 37:

Ieslea, mesia si masele

Hitler s i Roosevelt s i-au nceput do mnia de odata ( unul la 4 M artie, c elalalt la 5 Martie 1933) , s i-au fost
amndoi sarbatoriti si adorati ca mesia de catre evreii sionisti din tarile respective: n America rabinul Rosenblum l-a
numit pe R oosevelt " mesager du mnezeiesc, favoritul de stinului, mesia Americii d e mine"; s i n 1937, c u invazia
hitlerista la usa, un evreu i-a povestit autorului cum la ascensiunea lui Hitler rabinul lui predica la sinagoga cum ca
Hitler era "mesia al evreilor" (era un rabin pios si batrn care interpreta dupa profetiile levitice). Att n America ct
si n G ermania - si n Rusia, de a ltfel - seful s tatului er a descris de mass-media ca mai mult dect un Dumnezeu si
copiii erau crescuti sa-l adore. Acesti trei "conducatori iubiti", "tatuci ai poporului", "mesia", "eliberatori" pareau a fi
opusi u nul a ltuia. D e fapt t oti t rei au lucrat cot la c ot s i-au promovat pr incipiul distrugerii civilizatiei c restine
occidentale ntrecndu-se u nul pe celalalt. T oti t rei a u promovat c ele t rei r amuri a le d istrugerii: comunismul,
sionismul si "guvernul mondial care sa forteze pacea n lume".
Roosevelt er a n umai m inciuna, pna si e xteriorul l ui e ra m incinos, caci era paralitic s i s edea n fotoliu cu
rotile, dar cnd aparea n vazul publicului era totdeauna proptit n picioare, asa cum apare si n statuile lui; un expert
politic a de cis ca ade varata stare a picioarelor lui nu cadreaza cu imaginea c e t rebuie s-o aiba n mintea po porului.
Prima lui inovatie a fost ca de la nceput cabinetul lui a fost inaugurat de judecatorul Cardozo, un s ionist d irijat de
rabinul Stephen Wi se; as tfel de l a nceput i nteresele americanilor au t recut pe p lanul doi. R oosevelt a co ntinuat
politica lui Wilson. Problema Americii era acum imigrarea masiva a ev reilor hazari din Europa rasariteana, care era
un element destabilizator si alarmant resimtit de toate popoarele napadite de hazari. Dr. Weizmann scrie: "De cte ori
numarul evreilor dintr-o tara ajunge la punctul de saturatie, tara reactioneaza... Anglia a ajuns la punctul unde poate
sa a bsoarba numai u n anumit numar de e vrei si n u mai multi.... A ceasta r eactie nu este an tisemitism in sensul
obisnuit, vulgar a l cuvntului; este o car acteristica s ociala si eco nomica a imigratiei e vreiesti pe car e n -o put em
72

schimba. Sir William [Evans Gordon, care ceruse n 1906 sa se stabileasca un numar de imigranti evrei anual primiti
n tara] n-avea nici o prejudecata speciala anti-evreiasca. E l a facut ce-a facut... cu bunatate, n interesul tarii sale...
Dupa parerea lui era fizic imposibil ca Anglia sa recompenseze evreii pentru ce pacatuise Rusia mpotriva lor... sunt
sigur ca s-ar fi o pus o ricarui a lt fluviu de imigranti straini d e a lta r asa; dar s-a ntmplat sa nu fie a lt fluviu asa de
mare". D upa 40 de a ni, vorbind n fata e vreilor din America, Weizmann a spus: "Unele t ari po t digera u n anumit
numar de e vrei; o data n umarul de pasit, ce va dr astic t rebuie s a a iba loc; e vreii t rebuie sa p lece".
Dr. Weizmann zicea asa numai pentru ca vroia sa demonstreze evreilor ca e i nu pot fi asimilati si nu pot trai n pace
cu vecinii lor. Acest argument este baza sionismului, dar nu este adevarat. Dar, daca n 1906 Dr. Weizmann zicea ca
un gu vern nu po ate p lati pe ntru pr esupuse da une c auzate de a lt gu vern u nor t erte pe rsoane, de la 1906 ncoace
guvernele o ccidentale n-au facut altceva dect sa supuna m ultimi n evinovate l a m ari suferinte ca sa l e f aca " sa
plateasca pe ntru suferintele" chi purile cauz ate de t erte pe rsoane. S i, da ca ce s punea e l e ade varat, ca t arile nu pot
digera dect un anumit numar de e vrei, a ltfel se ntmpla ce va dr astic, nu e c lar de ce se straduia sa aduca n mod
nelimitat evrei hazari din estul Europei n America - pentru a provoca acel lucru drastic. Probabil atunci alte guverne
vor fi facute sa plateasca pentru ce "sufera" evreii acum n America.
ntre 1881 si 1920 au fost peste 3 milioane de imigranti legali n America din Rusia, majoritatea evrei. n 1877
recensamntul arata 230.000 de evrei n America; n 1926 arata 4 milioane si jumatate. Dar probabil erau mult mai
multi, cac i " nteleptii" lor n u le pe rmit s a s e lase n umarati de go imi. Acum se es timeaza ca m 1 0 milioane; da r
dispozitiile lui Roosevelt fac identificarea foarte gr ea. Totusi n America e ste cel mai mare gr up de e vrei d in lume,
dar s i a ici s unt mai put in de 10% . N umeric neimportanti, e i de tin a bsolut t oata pu terea s i po zitiile po litice. A cest
lucru i -a a larmat pe a mericani, car e au s tabilit c ote de i migrare de 3% d in totalul po pulatiei de acea nationalitate
pentru fiecare natie n 1910, caci, zicea congresul n 1924, "Poporul american nu poate lasa unui grup strain... dreptul
de a -i d icta car acterul legilor t arii". Dar inovatia lui R oosevelt co nsta t ocmai n a lasa ac est gr up strain sa d icteze
legile Statelor Unite de la el ncoace.
Ca si Wilson, Lloyd George, generalul Smuts, Roosevelt a fost ales de o mna ascunsa sa devina presedinte.
Biograful lui House zice ca House l-a ales pe Roosevelt nca dinainte de 1913 si l-a instruit de pe-atunci p entru a-l
face presedinte. Desigur House se astepta sa fie mentorul lui Roosevelt cum fusese al lui Wilson - dar Roosevelt n-a
avut n evoie de e l dupa a legeri s i H ouse d ispare dupa 1933 de pe f irmament. D e l a nceput, R oosevelt a s prijinit
revolutia mondiala si primul lui gest a fost sa recunoasca guvernul comunist. De la nceput a fost aservit sionismului.
De la nceput a lucrat pentru "liga pentru fortarea pacii", cu noul nume de "Natiunile Unite". Din grupul din jurul lui
Wilson doar House lipsea, restul erau toti gramada pe Roosevelt: Bernard Baruch, care-i era consilier dinainte de-a fi
presedinte si care-a facut planul Natiunilor Unite, apoi rabinul Stephen Wise si Brandeis, care se simtea stimulat de
ce f acea H itler n Germania sa i zgoneasca palestinienii din Palestina. Dar rabinul Stephen Wi se nu l-a sprijinit p e
Roosevelt pentru presedintie (desi-l sprijinise pentru senat si ca guvernator) pna nu s-a convins ct este Roosevelt de
docil. Dupa alegeri a de clarat ca R oosevelt "are din nou admiratia mea" si-a fost din nou intimul lui Roosevelt. Dar
acum g arda s ionista a pr esedintelui american er a mai e videnta dect fusese p e vremea lui Wilson, cnd apareau ca
niste americani care sunt evrei din punct de vedere religios; caci acum ei nu se sfiau sa spuna ca e i sunt evrei si nu
americani s i c a interesele s ionismului pr imeaza or icnd si interesele A mericii nu-i intereseaza. T ot ce -a f acut
presedintele american Roosevelt a slujit pr incipiului distrugator sub cele trei forme ale sale: sionismul, comunismul,
guvernul mondial.
Roosevelt a mai avut un sfatuitor, pe Felix Frankfurter, evreu nascut la Viena, care House credea ca este mai
puternic dect ceilalti trei. Si Frankfurter, ca B randeis si Cardozo, a ajuns n Curtea Suprema. Era seful Facultatii de
Drept de la Harvard si-a educat generatia de avocati care-au dominat politica Americii ntre 1940 s i 1960. Studentii
lui au fost m pinsi n posturi c heie nlaturnd pe a ltii. U nul d intre e i a fost A lger H iss, do vedit u lterior a f i age nt
comunist sovietic si consilier intim a l lu i Roosevelt. Altul a fost Dean Acheson, prieten si a liat al lui Hiss. La Yalta
unde s-a pecetluit tragedia milioanelor din rasaritul Europei, Hiss a jucat un mare rol n a cauza aceasta tragedie; si
Acheson a jucat un mare rol dnd China pe mna teroarei rosii comuniste. Alti intimi ai lui Roosevelt au fost sionistul
Henry Morgenthau, care a faurit planul Morgenthau de a da jumatate Europa prada bolsevismului; senatorul Herbert
Lehman, a lt mare s ionist car e a pr omovat imigrarea masiva n Palestina d in 1945-46, duc nd la r azboiul d in
Palestina; apoi Samuel Rosenmann, care locuia la Casa Alba si-i scria d iscursurile lui Roosevelt; a poi D avid N iles,
evreu din Rusia, consilier n problemele evreiesti a l lu i R oosevelt; a poi Benjamin Cohen, ma re sionist care scrisese
declaratia Balfour n 1917; si nca a lti t rei e vrei d in Rusia, S idney H illman, Isador Lubin si Leo Pasvolsky. N ici u n
ne-evreu n jurul lui R oosevelt. D ar aces tia nu erau dect vrful p iramidei s ioniste car e a do minat s i nlocuit vi ata
politica americana de la Roosevelt ncoace. Dar goimii nu trebuie sa se plnga ca nu li se permite acces la guvernarea
tarii lor. Nici un evreu care era mpotriva comunismului, mpotriva sionismului, sau mpotriva guvernului mondial na fost tolerat n pr eajma pr esedintelui a merican. Din cau za ca po stul lor er a as a de vag, de co nsilieri neoficiali, ce i
numiti mai sus care-l nconjurau pe Roosevelt ntr-un zid compact nu puteau fi atacati de nimeni si chiar cnd erau
73

criticati, R oosevelt pur s i simplu ignora t ot ce s e s punea mpotriva lor. S i ace sti co nsilieri au construit imaginea
persecutiei suferite de evrei - din partea lui Hitler de data asta; fusese din partea tarului Rusiei pe vremea lu i Wilson.
Aplicndu-se p lanul magistral a l lui H ouse pe ntru alegeri, Roosevelt a fost r eales de t rei o ri. A pelul s e facea la
grupuri car e, c hipurile, s ufereau persecutii - negrii, sau cei s araci s i l i s e promitea razbunare mpotriva
"persecutorilor" lor daca-l a leg pe Roosevelt. Ambele partide, r epublican si d emocrat, se ntrec n a cur ta "voturile
minoritatilor", a c elor " care s ufera d iscriminare". R oosevelt a inaugurat de as emenea po litica de ficitului bugetar,
principiul de a c heltui mai mult de ct v enitul gu vernului, cac i da toriile n-au importanta, f iind datoriile gu vernului
catre s tat. R oosevelt a introdus as tfel n Statele Unite, s ub pr etext ca s coate t ara d in cr iza eco nomica, falimentul
national car e vlaguieste s i du ce de r pa o tara care-a fo st puternica s i prospera pr in munca e xtrem de productiva s i
inventiva - pna la el. Suferintele negrilor care gem sub discriminare, chipurile, de care li se rupe inima politicienilor
americani e ste o cauza sustinuta cu legende si ag itatie t ot timpul de cat re do ua organizatii e vreiesti d in New York:
Comitetul E vreiesc American si Liga mpotriva D efaimarii s i de cat re A sociatia Americana pe ntru Promovarea
Oamenilor de C uloare si e a de la nceput s ub c onducere e vreiasca. N egrii sunt pa sivi si manipulati n lupta "lor"
mpotriva "discriminarii de care sufera". Desegregarea este o activitate pe care n-o doresc nici albii nici negrii, fiecare
fiind multumit sa stea ntre a i lui, d ar este impusa de ace ste gr upuri militante e vreiesti, car e au impus car utarea cu
forta a co piilor d intr-un c olt a l o rasului ntr-altul pe ntru ca copiii a lbi s a mearga la scoala n cartier negru si co piii
negri sa mearga la scoala n cartier alb. Autorul a vazut bugetul Comitetului Evreiesc American, pentru 1953, unde se
stabilea ca litigatiile pe ntru drepturile negrilor s unt o c omponenta pr incipala a act ivitatii ac estui co mitet s i
desegregarea este preocuparea lor.
Roosevelt a convenit asa de bine stapnilor lui, facnd exact totul dupa cum i se prescria nct a fost reales de
trei o ri; o singura da ta a a vut un r ival s erios n Huey Long, t ot un po litician c a R oosevelt, t ot u n de magog c are
promitea saracilor ca-i va despuia pe bogati ca sa le dea celor saraci, dar unul la a carui inaugurare ca guvernator al
Louisianei R abinul Walter P eiser a r efuzat s a-l bi necuvnteze, caci Huey L ong l-a at acat pe B ernard Baruch. D ar
Huey Long a avut mare succes, caci promitea si mai mult dect Roosevelt n programul lui de "a mparti averile" si-a
face d in "fiecare u n r ege". Ca si Roosevelt, Huey Long era nconjurat do ar de evrei s i n-a fost niciodata acuzat de
antisemitism (dar de orice altceva). Mai viclean dect Roosevelt, a deturnat fluviul de bani din bugetul federal pe care
Roosevelt l revarsa n campania lui electorala, pentru finantarea propriei lui campanii, impunnd o lege n Louisiana
care interzicea aut oritatile locale s a pr imeasca ba ni federali fara apr obarea s tatului L ouisiana. H uey L ong era u n
pericol pentru Roosevelt si-ar fi put ut zdruncina caruta principiului distrugerii care nainta asa de lin n Statele Unite.
La 8 Septembrie 1935 Huey Long a fost mpuscat de Carl Austin Weiss, tnar evreu din Louisiana, care la rndul sau
a fost imediat ucis de paznicul personal al lui Huey ca sa nu poata spune nimic despre motivele si asociatii lui. Huey
Long se pare ca stia ca va fi asasinat, caci a povestit n Iulie, cu doua luni nainte, ca stia despre un complot n care sa planuit sa fie mpuscat cu un singur glont. Aflase pr intr-un dictafon care nregistrase conversatia complotistilor n
camera de hotel n car e co mplotau. H odding Carter, car e z ice ca a fost de f ata l a acea co nversatie, pr etinde c a
complotistii v orbeau numai a sa, n gluma, zicnd "ce-ar fi daca", da r n u planuiau sa-l uc ida cu adevarat.
Efectul politic a fost net. Roosevelt a fost reales. Nu s-au facut cercetari asupra asasinarii lui Huey Long, dupa cum n
ultima suta de ani nu s-au facut niciodata investigatii cinstite si complete n nici un asasinat politic. S-a lansat t eoria
unui "nebun singuratic", ca n toate asasinatele politice. Astfel de "nebuni singuratici" s-au dovedit totdeauna falsi si
totdeauna a iesit la iveala complotul n cazurile n care s-au facut investigatii cinstite, ca de exemplu al lui Lincoln, al
arhiducelui Franz Ferdinand, si-al regelui Alexandru al Iugoslaviei. Dar Roosevelt a fost reales si rolul lui a fost sa
implice S tatele U nite n intriga internationala a lui H ouse s i Wilson s i t ot ca Wi lson pr omitea ntr-una ca va t ine
America departe de ea. Cu doi ani nainte de razboi, n Octombrie 1937, Roosevelt facea aluzii ca va duce America n
razboi de dr agul evreilor, car e, s ustinea e l, er au de-acum s ingurii car e s ufereau la mna lui H itler - exact as a cu m
Wilson cu trei a ni nainte de r azboi, n D ecembrie 1911, a meninta R usia cu razboiul. S i Wilson s i R oosevelt n-au
facut dect sa-si a firme crezul po litic s i a nume c a interesele sionismului pr imeaza si patria a mericana nu conteaza.
Dar ce i car e-au s cris di scursul lui Roosevelt di n 5 Octombrie 1937 nu l-au s cris de stul de subtil s i a uzindu-l p e
Roosevelt c a z ice "atunci c nd apare o ep idemie co munitatea s e u neste s i e ste de aco rd sa-i pu na la car antina pe
pacienti, ca sa protejeze sanatatea comunitatii si sa mpiedice dezastrul", americanii au priceput ca Roosevelt vrea sa
declanseze un razboi mondial si au fost asa de revoltati nct Roosevelt a fost obligat sa tot declare n public ca "fiii
vostri nu vor fi trimisi sa lupte pe un front strain", chiar dupa ce stia bine ca r azboiul va ncepe n toamna lui 193 9
(autorul t rimisese n Octombrie 1937 depesele c u aceasta informatie de la V iena) si a vea t oate p lanurile ga ta s a-i
trimita pe fiii lor pe fronturile straine.
De-acum go gosile cu persecutarea n mod special a ev reilor n G ermania er au bine nradacinate n mintea
oamenilor, pr in t oate canalele a mericane care s e ntreceau unele pe a ltele n inventarea minciunilor: as tfel, r abinul
Stephen Wise po vesteste cu m C ongresul E vreiesc American a nceput s a b oicoteze G ermania d in cauz a u nui
"pogrom pe s cara nationala" mpotriva evreilor, chipurile p lanuit de nemti; apo i r abinul Stephen Wise spune foarte
74

candid ca pogromul n-a avut loc niciodata, dar boicotul din cauza pogromului a avut loc. Pentru a ntelege ce nsemna
un "boicot" al nemtilor condus de catre evreii americani, trebuie sa ne amintim ca sionistii au facut tot timpul afaceri
cu nazistii c hiar n timpul c elui mai cr ncen r azboi. A stfel, n 1940, r abinul S tephen Wise a t ratat cu functionarii
nazisti t ransferul e vreilor d in Polonia n Ungaria, a mbele t ari o cupate de nazisti, co ntra co st, n scopuri cu noscute
doar de el si de directoratul rabinic talmudic care conduce sionismul. I-a cerut lui Roosevelt banii pentru a-i mitui pe
nazisti si presedintele american i-a dat dispozitii lui Henry Morgenthau, trezorierul Statelor Unite, sa transfere banii
la biroul d in Geneva a l C ongresului M ondial Evreiesc, pentru conducatorii n azisti, n ciuda protestelor
Departamentului de Stat si-al Ministerului de Externe britanic. Cuvntul "pogrom" ("masacru" pe ruseste) e folosit de
cte ori e nevoie de propaganda imprecisa si mincinoasa. Astfel Dr. Weizmann spune clar ca "n-au existat niciodata
pogromuri" mpotriva ev reilor da r t ot el foloseste cuv ntul t ot timpul, z icnd ca "el cunoaste a tmosfera d inaintea
pogromului " - care tot el zice ca n-a existat niciodata! Unde au murit 5 sau 6 evrei, Dr. Weizmann zice ca a avut loc
"un pogrom"; dar unde evreii au cauzat n 1938 masacrul n care au murit 69 englezi, 92 e vrei si 1.500 (o mie cinci
sute) de arabi, Chaim Weizmann zice ca a avut loc "terorism arab". Sir Adrian Carton de Wiart, fiind n Polonia ntre
cele doua razboaie, zice raspicat: "Problema evreiasca e fara raspuns.... Se mprastie zvonuri ca ar avea loc pogromuri
dar eu cred ca sunt exagerari gr osolane cac i nu exista nici o marturie vizibila ca ar fi avut loc masacrarea a mii d e
evrei".
Acest pogrom imaginar din Berlin a fost baza politicii lui Roosevelt. Sionistilor din jurul lui nu le pasa ctusi
de put in daca e vreii sufera s au nu; d impotriva, s ionistii au nevoie ca e vreii sa s ufere pe ntru ca s a po ata ei folosi
aceasta n scopurile l or si ei do reau sa provoace suferinte evreilor, n u sa l e amelioreze. A stfel s ionistii a mericani
continua politica revolutionarilor talmudici din Rusia care nu vroiau usurarea greutatilor care apasau poporul, vroiau
augmentarea lor, ca s a p oata de zlantui d istrugerea s i nu se da deau napoi de la a sasinat pe ntru a as igura ca n u se
mbunatateste s tarea p oporului. C nd evreii d in Germania au nceput s a-i pr eseze pe r abinul S tephen Wise s i co sionistii lu i americani s a nc eteze b oicotul, rabinul W ise si ai lu i s -au nspaimntat de ar monia ca re ar put ea s a s e
stabileasca ntre evreii din Germania si Hitler si rabinul Wise zice ca nu trebuie sa admita "tratamentul mbunatatit al
evreilor car e ar dezarma act iunea pr otestatara evreiasca d in t oata lumea". Rabinul Wise, t emndu-se ca pr opaganda
despre persecutia e vreilor s i-ar put ea da n petec, pr efera sa-i vada pe e vreii d in Germania ca s ufera. Zice el: " E o
cruzime sa mori de mna unui nazist; dar e de 10 mii de ori mai rau sa supravietuiesti datorita bunatatii unui nazist.
Noi vom supravietui nazismului daca nu vom comite pacatul de neiertat de a face un trg cu nazismul pentru a salva
victime e vreiesti" ( Conferinta M ondiala a E vreilor din 1934) ; " Refuzam cu dispret or ice pr opunere car e ar as igura
viata si a vutul unor evrei prin rusinea evreimii" (1936). Dar facuse trg cu nazistii pentru transferul evreilor dintr-o
tara n alta, probabil pentru a-i pregati pentru transportare n Palestina, fara ca demnitatea evreimii sa fi fost lezata. n
America, B randeis er a de asemenea neclintit n a cer e ca e vreii d in Germania sa sufere; zice Brandeis: " Ar fi
deplorabil.... s a u suram s ituatia eco nomica a lui Hitler pe ntru ca a stfel sa s alvam pr in emigratie p e u nii din evreii
Germaniei". D ar t rezorierul S tatelor U nite p latise mita p entru transmutarea ev reilor; s alvarea evreilor n u era
dezirabila.
n 1938 sionistii a mericani au nghetat de gr oaza ca H itler s -ar put ea ntelege cu evreii. O swald Pirow,
ministrul apa rarii sudafrican, t rata cu Hitler n acest s cop cu asentimentul pr imului ministrului e nglez, N eville
Chamberlain. T ratativele er au prospere s i s e ntrevedea un a cord. Atunci a s urvenit - din nou o asasinare. Un t nar
evreu l-a mpuscat pe diplomatul german von Rath la Paris, cineva a provocat razmerite n Germania, sinagogi au fost
arse, tratativele lui Pirow cu Hitler au fost ntrerupte si din nou nu s-a cercetat asasinatul, de frica ca nu cumva sa se
afle adevarul; si rabinul Wise a sustinut din nou ca asasinul a fost "un tnar singuratic mpins la nebunie". Roosevelt a
reactionat imediat ca un automat si si-a rechemat ambasadorul din Germania, zicnd cu oroare ca "nu pot sa cred ca
asa ce va [ arderea s inagogii] s e po ate ntmpla n c ivilizatia s ecolului nostru"; de si vazuse ar derea bi sericilor s i
dinamitarea catedralelor fara prea multa uimire n Rusia bolsevica si se grabise sa salute cu dragoste frateasca pe acei
care au ars si dinamitat bisericile. Roosevelt si-a manifestat oroarea la incendierea sinagogilor din Germania la o clipa
dupa ce-l felicitase cordial pe Hitler printr-o telegrama pentru capitularea Cehoslovaciei cotropite de nazisti - ceea ce
pare ca nu deranja cu nimic civilizatia secolului nostru. n acest moment pe autor l-a necat scrba si si-a dat demisia.
Statele U nite au intrat n r azboi n 1937 -38, c nd Roosevelt da dea ace ste de claratii s i nu cnd au atacat japonezii
Pearl H arbour. A ceste de claratii a le lui Roosevelt c onduc d irect la d eclaratia lui d in 1942, cn d a jurat r azbunare
crncena mpotriva Germaniei pentru ca, chipurile, evreii ar fi suferit asa de mult n Germania, unde el si consilierii
lui c onfidentiali s-au opus ca e vreilor s a li s e us ureze s oarta ct usi d e put in. Asasinarea lui von Rath a fost ca s i
atentatul de la Sarajevo - pretextul pentru un razboi mondial. Roosevelt nici o clipa nu s-a ndoit ca-si va tr tara n
razboi, caci n 1938 mentorul lui, Baruch, se lauda cu victoriile americane n razboiul ce n u ncepuse nca. Autorul
prezice c a pr esedintele S tatelor U nite va t r t ara lui ntr-un a l t reilea r azboi mondial pe ntru a s atisface a mbitii si
scopuri oculte, exact ca Wilson si Roosevelt.
75

n aces ti 6 ani c nd "razboiul inutil" c are-a necat Europa n s nge si-a ar uncat o menirea n spre de zastru
autorul a fost la Berlin, Viena, Praga, Budapesta, Belgrad, Bucuresti, Sofia si Varsovia, n cercurile guvernamentale,
si-a vazut cu m s e pr egateste ade varatul masacru. A vorbit cu Hitler, G oering si G oebbels, a pr nzit cu Litvinov,
ministrul de externe sovietic, la Geneva, l-a vizitat pe Mussolini si pe Ramsay Macdonald, premierul britanic; a avut
conversatii de ore ntregi cu Eduard Benes la Praga, apoi cu cancelarul austriac si prim ministrul maghiar, cu regii si
politicienii din tarile balcanice. A asistat la sedintele Ligii Natiunilor unde s-a dus la nceput cu entuziasm naiv, cnd
nca nu pricepea, si-a fost dezgustat de trgul de telali care a fost Liga Natiunilor unde totul se vindea si cumpara la
ntuneric, pe coridoare. S-a dus la Mo scova nsotindu-l pe Anthony Eden, s i-a vazut un regim exact ca a l lui Hitler
dar mai rau, cu singura diferenta ca la Moscova toate posturile politice si posturile influente erau ocupate de evrei. Pe
atunci n -a pr iceput multe, da r a pr iceput un lucru: ca H itler va ncepe u n r azboi s i c a ce lelalte put eri do reau acest
lucru si nu do reau sa-l mp iedice. Un a lt prim ministru britanic, S tanley Baldwin, nega intentiile r azboinice a le lui
Hitler, zicea el, "ca sa nu-si p iarda alegerile". Alt pr im ministru britanic, N eville C hamberlain, credea po ate ca-l v a
putea mpinge pe Hitler sa lupt e mpotriva lui Stalin, desi toti stiau ca Hitler si Stalin vor ncepe razboiul mpreuna ca
aliati si prieteni. Cnd a izbucnit razboiul autorul a crezut ca e o nebunie colectiva, o ratacire mintala care a dezlantuit
acest "razboi inutil". Dupa 18 ani de studiu intens si vaznd evenimentele care au decurs din razboi, autorul stie acum
ca exista unii care au vrut si creat cel de-al do ilea razboi mondial pe ntru ca lor le-a fost util.
Capitolul 38:

Trisoara de departe

Balfour a murit n 1930, lundu-si un duios ramas bun de la Dr. Weizmann pe patul de moarte si lasnd n Palestina
razmerita s i d istrugere s i moarte cu care guvernatorii britanici nu mai stiau ce sa faca; ar abii se o puneau la jaful la
care er au supusi si c nd mandatarii britanici ncercau s a faca dr eptate, pr imeau ordine de la L ondra s a faca
strmbatate. L i se o rdona s a o prime pe cei pe ca re-ar f i t rebuit s a-i pr otejeze s i sa-i favorizeze p e invadatorii d in
Rusia. C oruptia car e do mneste n gu vernul britanic de la B alfour ncoace face po sibil ace st lucru; da ca p na acu m
traditia c ivilizatiei o ccidentale a fost ca forta c ivila e de asupra ce lei militare, n Palestina forta s uprema a fost o
armata pus a la d ispozitia u nor interese s traine de t ara s i de locuitorii ei, a u nor dus mani a i locuitorilor t arii.
Prim Ministru britanic n anii 1930 era Ramsay Macdonald si fiul lui, Malcolm Macdonald, era Secretar al Coloniilor.
Dupa attea pierderi din rndurile soldatilor britanici n razmeritele din Palestina, Ramsay Macdonald a anuntat ca va
suspenda imigratia sionista, va reglementa cumparaturile de pamnt palestinian si va pedepsi pe toti cei vinovati de
rascoala si distrugeri. Imediat au nceput atacurile mpotriva lui la Londra. Dr. Weizmann cu trei asociati de-ai lui lau vizitat acuz ndu-l ca nu recunoaste " implicatiile morale a le pr omisiunilor facute ev reilor" ( cuvintele lui
Weizmann). Politicienii britanici, americani si sudafricani au nceput o campanie furioasa mpotriva lui. Intimidat, a
convocat un co mitet s pecial p entru problema P alestinei, d in car e faceau parte f iul lui, u n ministru socialist, Arthur
Henderson, D r. We izmann si 6 sionisti d e frunte - si, binenteles, nici un pa lestinian. D r. Weizmann a a tacat c u
violenta ideea de a pe depsi razmeritele si distrugerile indiferent cine e autorul, sustinnd ca binenteles numai arabii
pot fi pasibili de pedeapsa, fiindca numai e i po t fi vinovati. Ramsay Macdonald a capitulat s i n 1 934-35 imigratia
hazarilor d in Rusia n Palestina a nregistrat cifre r ecord. Satisfacut, Dr. Weizmann a ntreprins u n tur n Africa d e
Sud, Turcia, Franta, Italia, Belgia si alte tari; n Franta s-a gasit n deplin acord cu coreligionarul sau Lon Blum, si-a
fost multumit d e Aristide B riand, ministrul de e xterne francez, de si ac esta " era ca m ncetosat s i nu prea s tia ce s e
ntmpla" (asa-i descria Dr. Weizmann pe toti cei care executau ordinele lui). Pe Mussolini l-a vizitat de trei ori. n
discursurile lui, Chaim Weizmann insista asupra "responsabilitatii" pe care o are lumea civilizata de a go li Palestina
de ar abi pe ntru el. C u t oate aces tea ar abii se cr amponau de pa tria lor si da ca n-ar fi fost c el de -al do ilea r azboi
mondial ar fi nca acolo.
n 1936 arabii se r asculau cu vehementa; britanicii r efuzau sa le pe rmita a legeri libere, c aci Dr. Weizmann
sustinea ca de mocratia nu permite a legeri libere n P alestina, da r cu din c e n ce mai put in succes de pu blic.
Succesorul lui Macdonald, pr imul ministru Baldwin, t emporiza: a mai t rimis o c omisie " sa investigheze," - care
comisie - ce surpriza! - a fost primita si instruita de nimeni altul dect Dr. Chaim Weizmann, care trecea ca fulgerul
de la Londra la Ierusalim si napoi si era la amndoua capetele firului n orice consultare. Astfel Dr. Weizmann dadea
dispozitii guvernului britanic ce sa faca, comisiei ce sa raporteze si din nou guvernului britanic ce sa faca cu raportul
primit. S i s -a r epezit s i p na la New York ca sa dea instructiuni s i aco lo. Comisia a naintat propunerea s a mparta
Palestina n state s eparate; cee a ce nsemna ca evreii vor av ea u n stat cu teritoriu separat s muls de la locuitorii
Palestinei, c are vor f i izgoniti d e pe p amntul s tramosilor lor. A sta nca nu ndraznise s a pr opuna ni meni. S i a ici
autorul gaseste admirabila vi clenia a siatica a lu i Chaim W eizmann; caci W eizmann a insistat asupra s epararii
Palestinei n parti d istincte da r f ara gr anite pr ecise, cac i I ehova n pr omisiunile lui cat re l eviti n-a indicat gr anite
76

precise. I ata cuvi ntele lui C haim Weizmann: " Arabii s e t em ca le v om r api ntreaga P alestina. O rice-am zice n oi
despre garantarea drepturilor lor, ei sunt cuprinsi de teama si nu vor sa asculte de ratiune. Un stat evreiesc cu granite
teritoriale stabilite s i garantate international ar fi ceva final; depasirea ac estor granite ar fi u n act de r azboi de care
evreii nu s-ar face vinovati, nu numai din cauza implicatiilor morale, dar si din cauza ca t oata lumea ar fi mpotriva
lor". Apoi, Dr. Weizmann mai sustinea si ca s tatul evreiesc ar fi un aliat n Palestina, un agent stabilizator n caz de
razboi. Asa trebuia prezentata marelui public narmarea hazarilor contra palestinienilor. n 1938 a propus secretarului
britanic a l c oloniilor, O rmsby-Gore, sa se formeze o forta militara sionista de 40. 000 de o ameni. S -ar parea ca t oti
erau de acord sa faca razboi si se pregateau de pe-atunci. Apoi, dupa dezordinea care a urmat asasinarii lui von Rath,
Chaim Weizmann a nceput sa agite despre felul n care Hitler persecuta evreii - celelalte pe ste 90 % din victime au
fost total trecute sub tacere: "Daca un guvern are voie sa distruga o ntreaga comunitate care nu e vinovata de nimic...
asta e nceputul anarhiei si distrugerea bazei civilizatiei," i-a spus Dr. Weizmann lui Anthony Eden, n timp ce evreii
se narmau ca sa distruga ntreaga comunitate a arabilor din Palestina care nu erau vinovati de nimic. Evreii cereau sa
fie narmati de puterile occidentale n acest scop - si-au fost.
Astfel occidentul se pregatea de razboi: Roosevelt era gata, dar era tinut n culise pentru mai trziu; n Anglia
nsa as censiunea lui N eville C hamberlain aducea co mplicatii. C nd Chamberlain a accept at ca H itler s a invadeze
Cehoslovacia, ziarele si opinia publica din Anglia ziceau ca astfel a salvat lumea de razboi. Autorul era la Praga si la
Budapesta atunci si descrie senzatia pe care-a avut-o prin cuvintele lui Thomas Jefferson, care scrie: "Ma uit cu mila
la majoritatea co ncetatenilor mei care, c itind ziarele, t raiesc s i mor n cr edinta ca a stfel au aflat cev a d in ce s-a
ntmplat n lume n viata lor". Autorul crede ca C hamberlain a gresit dar nu cu buna stiinta, caci generalii germani
erau pregatiti sa-l debarce pe Hitler atunci. Ceea ce autorul i reproseaza lui Chamberlain este ca a declarat ca dictatul
de la Mnchen era justificat din punct de vedere moral. Dar sfrsitul lui Chamberlain s-a datorat faptului ca a ncercat
sa disocieze Anglia de aventura sionista din Palestina. Autorul crede ca a fost nlaturat din aceleasi motive ca Asquith
n 1916.
Fragmentarea Palestinei s-a ventilat n 1938, an n care numarul victimelor arabe ajunsese la 1500; din nou s-a
trimis o comisie sa investigheze, co misia Woodhead, care a r aportat n Octombrie 1938 ca nu gaseste nici o solutie
practica; n N oiembrie a fost as asinat von R ath s i d ezordinile legate de evrei c are au avut loc n Germania au fost
imediat f olosite de sionisti ca s a i ntensifice distrugerea arabilor din Palestina. A tunci C hamberlain a f acut ceva
nemaiauzit - a convocat o conferinta la Londra unde pentru prima data din 1919 au fost admisi si arabii. Rezultatul a
fost r ezolutia britanica de a " stabili n decurs de 10 ani u n s tat pa lestinian independent" s i " de a t ermina mandatul
britanic". A tt arabii ct si i migrantii s ionisti ur mau sa guverneze acest stat, i migratia sionista trebuia sa n u
depaseasca 75. 000 pe a n t imp de 5 a ni s i pa mnturile cu mparate de la ar abi t rebuiau sa fie acc esibile n pa rte s i
arabilor la revnzare, limitnd deposedarea arabilor. Asta ar fi adus pace n Palestina dar n-ar fi creat statul Israel ca
stat separat evreiesc. Atunci a intervenit Winston Churchill. El fusese boicotat n presa si avusese o eclipsa politica de
10 ani d in cauza aceasta. E ra de primat s i se co nsidera un o m s frsit. n 1939 i-a s cris lui B ernard Baruch: "Vine
razboiul. S i noi si voi vom pa rticipa n razboi. Tu si-ai tai veti conduce lucrurile de-acolo, dar eu voi sta pe margine
aici". I mediat dupa ce-a scris aceasta scrisoare, car iera politica a lui Churchill s-a redresat mult si ( ca si n cazul lui
Lloyd George n 1916) atitudinea lui fata de sionism a fost una din cauzele principale, daca studiem documentele. El
fusese un suporter al sionismului n public n 1906, astfel nct un vorbitor sionist zicea ca ar fi o tradare ca evreii sa
nu-l voteze. Dar n primul razboi mondial nici n-a prea aparut si Dr. Weizmann l mentioneaza doar o singura data si
nu ca "prieten". Apoi ca Secretar pentru Colonii i-a suparat pe sionisti, caci raportul lui, zice Dr. Weizmann, "reducea
din puterea declaratiei Balfour", propunnd ca n Palestina "Consiliul Legislativ sa aiba majoritatea membrilor alesi",
ceea ce nsemna alegeri libere n Palestina. Dar Dr. Weizmann interzicea alegerile libere n Palestina, caci asta ar fi
nsemnat ca ar abii s a po ata s a-si c onduca pr opria t ara. T imp de 10 a ni, ntre 1929 s i 1939, C hurchill n-a fo st
"prietenul" s ionistilor si a a vut esec n cariera sa, p na a fost " redescoperit" n 1939 ca u n sustinator f ervent a l
sionismului. nca n Octombrie 1938 el vorbea de "a da... arabilor asigurari solemne... ca imigratia evreiasca anuala
nu va de pasi anumite limite t imp de c el put in 1 0 ani". Curnd dupa a ceea e l si Weizmann au cazut de aco rd n
particular ca imigratia sa fie de milioane. Si dintr-o data Weizmann scrie cum "l-am ntlnit pe Dl. Winston Churchill
care mi-a spus ca binenteles ca va fi mpotriva propunerii" de a permite arabilor sa aiba acces la guvernul propriei lor
tari, as a cu m c hiar C hurchill pr opusese cu 17 ani n ur ma. n z iua c nd urma s a a iba loc de zbaterile n pa rlament,
Weizmann a pr nzit cu Churchill car e i-a c itit d iscursul ce ur ma sa-l t ina n pa rlament s i i l-a supus spre apr obare,
ntrebndu-l (scrie Dr. Weizmann) ce altceva sa mai adauge sau schimbe. Exact asa faceau si marile ziare T imes si
Manchester Guardian cu editorialele lor. n America si n toata lumea Churchill era admirat pentru discursurile lui, pe
care chipurile "le redacta singur".
Totusi propunerea lui Chamberlain a cstigat cu 268 voturi contra 179, dar politicienii englezi au nceput sa
raspunda la pr esiunile s ioniste s i 110 s au a btinut de la vot. A sa a nceput s a fie r asturnat C hamberlain, membrii
partidului sau abandonndu-l, n timp ce p artidul care era n opozitie a vea sionismul ca pr incipal scop. "Socialistii"
77

din o pozitie u itasera de mult de " suferintele clasei muncitoare", de ce i "exploatati" s i s e pr eocupau acum do ar de
victoria invadatorilor d in Palestina: Herbert Morrison, co nducator socialist, l at aca pe Malcolm Macdonald care c a
"fost socialist" decazuse si nu sustinea agresiunea sionista din Palestina; caci a fi socialist de-acum nsemna a-i izgoni
pe palestinieni din tara lor.
n ace st moment a iz bucnit c el de -al do ilea r azboi mondial, n car e R oosevelt " se de dicase n pu blic s i n
particular" sa s prijine sionismul ( zice H arry H opkins), iar n Anglia C hamberlain era pe ca le d e-a f i nlocuit cu
Churchill, foarte iubit de publicul care nu stia ca Dr. Weizmann i spunea ce sa faca.
Capitolul 39:

Sionul se narmeaza

Sase a ni a dur at aces t razboi car e, v orba lui Wilson, " avea cauz e o bscure". P opoarele car e-au s ngerat di n
cauza l ui n u vedeau nici o deosebire ntre comunism s i n azism. Cnd s-a r upt a lianta d intre aces te do ua forme d e
"revolutie" s i-au devenit inamice, conducatorii sionisti ca at otputernicul Brandeis din America erau n fond de acord
cu Hitler desi de cealalta parte a frontului: att ei ct si Hitler vroiau sa-i desparta pe evrei de restul omenirii, sa-i faca
o rasa aparte. Brandeis a d ecretat: "Nici un evreu nu are voie sa traiasca n Germania". Churchill cerea ca "trei sau
patru milioane de evrei" sa fie transplantati n Palestina. Rusia bolsevica, desi facea de forma propaganda antisionista,
a furnizat evreii care-au fost transplantati n Palestina. La sfrsitul macelului s-au vazut rezultatele si scopurile, care
fusesera as cunse: r evolutia mondiala ( bolsevismul) a ava nsat cu ajutorul o ccidentului p na n mijlocul E uropei;
sionismul a fost narmat ca sa ocupe si stapneasca Palestina cu forta; si guvernul mondial, pentru instaurarea caruia
lucreaza at t s ionismul c t s i bolsevismul, fusese d in nou nascut, de data asta la N ew Y ork. D upa ce l de -al do ilea
razboi m ondial a aparut c lar n viata internationala co nturul p lanului descris de Weishaupt s i de P rotocoalele
Sionului.
Cum trupele b ritanice n -au e xpulzat pa lestinienii d in pr opria lor t ara c u forta a rmelor, s ionistii au o btinut
acum armele ca s-o faca ei nsisi. Fara stirea maselor de 33 de ani Dr. Weizmann dadea ordine guvernelor din Anglia
si America, de sigur nu ca pe rsoana pa rticulara c i ca r eprezentant a l fortei pe car e D r. Kastein o n umeste
"internationala e vreiasca" s i N eville C hamberlain o numeste " evreimea internationala". Acum a ap arut n cabinetul
lui Churchill care ca sef al marinei ar fi trebuit sa se ocupe de flota de razboi, dar n loc de aceasta el si Weizmann sau ocupat de P alestina: " trebuie s a instauram u n stat de 3 s au 4 milioane de e vrei n P alestina" a zis W eizmann si
Churchill i -a r aspuns: " Sunt ntru totul de a cord" - dupa ce cu un an n ur ma da duse as igurari s olemne ar abilor ca
imigratia evreilor n Palestina va fi limitata. Nici macar n 1956 nu erau mai mult de 1.600.000 evrei n Palestina. Din
cauza invaziei lor va rsarea de s nge s i s uferinta nu se mai t ermina n P alestina; dubl area numarului lor va duc e la
dublarea masacrelor s i s uferintelor s i C hurchill stia ac easta. D e ce trata W eizmann cu Churchill, car e er a s eful
amiralitatii si n-avea jurisdictie peste Palestina? Probabil stia ca Churchill va fi facut prim ministru. Apoi Weizmann
a aparut n America s i l-a instruit pe Roosevelt c are ar ata " interes" dar nca nu s-a declarat pe fata fiind nainte de
alegeri. W eizmann s -a ntors n Anglia u nde Churchill a devenit prim m inistru n l ocul lu i Chamberlain. Unde n
1916 Weizmann cer use ar mata britanica ca s a cuc ereasca P alestina, acu m e l cer ea ar mament de la C hurchill, car e,
dupa cum scrie chiar el nsusi n memoriile sale, timp de 5 luni de zile, pna la urmatoarea ntrevedere cu Weizmann,
s-a straduit sa deturneze armamentul destinat trupelor engleze catre sionistii din Palestina.
Churchill a de venit pr im ministru n 1940 c nd s -a pr abusit Franta, la 10 Mai. L a 23 M ai i-a dat o rdin
Lordului Lloyd, Secretar pentru Colonii, sa retraga armata britanica din Palestina si "sa narmeze pe evreii de acolo si
sa-i organizeze pentru lupta de aparare ct mai curnd posibil". A repetat acest ordin la 29 Mai si la 2 Iunie; la 6 Iunie
se p lngea ca ar mata, n special L ordul L loyd, facea gr eutati: " eu doream sa narmez pe co lonistii evrei; e l er a un
anti-sionist convins si u n pro-arab," scrie C hurchill. C hurchill nu mai a vea o chi pe ntru interesele Angliei; e l vedea
totul numai ca pro-sionism sau anti-sionism. Continua sa preseze pentru narmarea colonistilor din Palestina, acuznd
politica sa proprie din 1922 (fara s-o recunoasca) si zicnd ca daca evreii ar fi narmati bine de tot trupele britanice ar
putea reveni sa apere Anglia, "caci nu exista nici un pericol ca evreii vor ataca pe arabi", zicea el. Refuza sa-l lase pe
Secretarul pentru Colonii sa-si prezinte raportul n Parlament sau sa-l faca public, pe motiv ca "nu se poate n nici un
caz asocia cu raspunsul [continut n raport]". In timp ce Churchill deturna armele englezesti pentru colonistii sionisti,
trupele engleze salvate din Franta erau dezarmate. Chiar Churchill scrie ca aveau doar 500 de tunuri si 200 de tancuri,
vechi si noi; dupa luni de zile nca cerea de la Roosevelt 250.000 de pusti caci englezii n-aveau. Autorul acestei carti
cutreiera satele personal ca sa dezgroape pistoale si orice fel de arme pentru front. n timpul acesta Churchill declama
la radio ca daca inamicul invadeaza Anglia vor lupta cu totii pe plaja si pe strada dar convingea doar pe cei na ivi s i
ignoranti, cac i autorul s tia bi ne ca c ine n u are ni ci m acar pusti n u poate lupta mpotriva tancurilor.
Dar cnd Weizmann l-a vi zitat din n ou pe C hurchill n A ugust 1940, nu m ai e ra pericol s a f ie A nglia i nvadata si
78

Weizmann avea pr egatit planul u nei ar mate s ioniste de 50. 000 de soldati. n Septembrie a vea u n p lan detailat de 5
puncte cu m s a s e narmeze acea sta ar mata s ionista d in P alestina. L ordul L loyd, ca s i William Robertson n pr imul
razboi mondial, a ncercat s a-si f aca datoria f ata de tara, o punndu-se s i a pa tit ca t oti o amenii integri a i secolului
nostru: a murit n anul urmator, la numai 62 de ani. Dar au mai fost oameni integri n armata. Caci Chaim Weizmann
se p lngea ca de si Churchill facea t ot ce -i spunea, " au trecut exact pa tru a ni p na cnd s-a format oficial B rigada
Evreiasca n Septembrie 1944", din cauza "expertilor" (cuvntul i apartine). La fel se plnge Churchill n Iulie 1940,
chiar c nd a nceput atacul mpotriva A ngliei: " Am v rut sa-i na rmez pe e vreii d in Tel-Aviv... a m ntmpinat
rezistenta".
Weizmann s -a dus n pr imavara lui 1941 n America, ca s a t ermine cu "rezistenta" as ta, un de-a s pus ca el
sprijina "efortul britanic n razboi" ca chimist al isoprenului. Altii nu puteau trece Atlanticul pe timp de n razboi; el
fiind Chaim W eizmann n -a a vut ni ci o d ificultate. n A merica r abinul S tephen Wise l instruia pe pr esedintele
Roosevelt ce s a faca. Zice rabinul Wise: "La 13 Mai 1941 am gasit cu cale sa-i trimit presedintelui rapoarte de la o
sursa d in P alestina s i sa-i scriu despre pericolul faptului ca evreii sunt nenarmati... Guvernul britanic t rebuie s a fie
facut sa nteleaga ct de mare ar fi socul si ct de mult i-ar dauna cauzei democratice, daca ar avea loc un masacru
general pe ntru ca nu au fost narmati cu m t rebuie evreii s i n -a fost ntarita apa rarea P alestinei cu tunuri, t ancuri si
avioane". Roosevelt a raspuns imediat ntr-o scrisoare ca este cu totul de acord, ca-l intereseaza profund Palestina, ca
va da fortelor b ritanice materialele necesare pe ntru apa rarea ev reilor d in P alestina. C u aceasta s crisoare n mna
rabinul Stephen Wise a aparut la Washington, si-a conferit cu functionarii nalti ai guvernului american, pe care i-a
parasit cu convingerea ca, scrie el, "englezii vor fi facuti sa nteleaga ca armament adecvat (tunuri, tancuri, avioane)
trebuie sa fie date alor nostri din Palestina"... Si datorita interventiilor D-lui Roosevelt, s-a renuntat n mare masura la
ideea egalitatii [dintre evrei si arabi]". Aceasta "idee" era a ad ministratorilor britanici din Palestina care sustineau ca
trebuie sa se narmeze la fel si evreii invadatori si si arabii bastinasi. Astfel se sincroniza "presiunea irezistibila asupra
politicienilor" ( vorba P rotocoalelor S ionului); c nd s e lasau gr eu uni i, i pr esau a ltii, t oti manipulati c a ni ste
marionete de C haim Weizmann si fortele o bscure car e-i er au stapne. Pe c nd a sosit We izmann napoi la Londra,
rotile fusesera u nse s i, z ice e l, "conducatorii po litici" si ar atau "adevarata lor s impatie pe ntru aspiratiile noastre
sioniste".
Si la Washinton, zice el, "totdeauna aveam de furca cnd vorbeau expertii de la Departamentul de Stat". Scrie
Weizmann : " Seful D iviziei O rientale a D epartamentului d e S tat e ra un a nti-sionist r ecunoscut si u n pr o-arab".
Acestea s unt cuvi ntele lui Churchill: iata de unde nvata po liticienii car e co nduc po poarele vocabularul lor po litic.
Din 1942 W eizmann s -a mutat la Washington, car e a de venit t eatrul pr esiunilor po litice; munca "stiintifica" car e,
chipurile, l absorbise la Londra, s-a evaporat si nu i-a pus obstacole. Roosevelt a descoperit ca America avea urgenta
nevoie de Chaim Weizmann ca expert n cauciucul sintetic. Ambasadorul american la Londra, John Winant, probabil
stiind ceva, l-a "sfatuit din toate puterile" pe Weizmann ca n America "sa se dedice ct mai complet posibil stiintei",
si-a murit n mod tragic la scurt timp dupa aceasta rugaminte. Dr. Weizmann scrie ca "de fapt, mi-am mpartit timpul
n mod egal ntre stiinta si sionism", dar autorul crede ca stiinta n-a prea avut parte de Dr. Weizmann n America. La
plecare a " trecut" pe la pr imul ministru Churchill, pe unde "trecea" n mod obisnuit, car e i-a spus: "Dupa r azboi a s
vrea sa-l vad pe Ibn Saud stapn peste Orientul Mijlociu, cu conditia sa va satisfaca pe voi... Desigur c-am sa va ajut.
Nu spune nimanui de ce vorbim acuma, dar poti sa-i spui lui Roosevelt. Eu si cu el put em face orice, numai sa vrem".
(Dr. Weizmann a pu s pe hrtie co nvorbirea de c are nu trebuia sa spuna nimanui s i i-a da t-o s ecretarului po litic a l
sionismului cu ordinul s-o transmita ur matorului executiv sionist daca e l ar pati ce va; si-a pu blicat-o apoi n car tea
sa). Dar Churchill si facea iluzii c nd cr edea ca sionismul va r abda u n sef ar ab n Orientul M ijlociu. De ac eea lui
Roosevelt Weizmann nu i-a spu s ce-a zis Churchill, doar i-a cerut ca " numarul maxim de avioane si tancuri" sa fie
trimise n Africa, unde s a fie la ndemna e vreilor din P alestina. Acum a nceput co laborarea lui s trnsa cu Henry
Morgenthau Jr. d in c ercul intim al lui R oosevelt. N u ntmpina o pozitie " la vrfurile statului", po vesteste el, " caci
acestea, n majoritatea lor, totdeauna ne-au nteles aspiratiile", dar "toate informatiile primite din Orientul Mijlociu la
Washington erau mpotriva noastra".
Timp de 40 de ani Chaim Weizmann lucrase din umbra, n secret, manipulnd guvernele. S-a ntlnit din nou
n secret cu Roosevelt si i-a transmis, nu ce-a zis Churchill, cum povesteste chiar el, ci un alt mesaj ca v enind de la
Churchill si anume ca "la sfrsitul razboiului alta va fi situatia Patriei Nationale Evreiesti"; apoi i-a descris ceea ce el
zicea ca e p lanul lui C hurchill, d in care nsa lipsea cu desavrsire I bn Saud. n memoriile sale Weizmann spune ca
Roosevelt s -a declarat total de aco rd, ceea ce nsemna c a "patria nationala a e vreilor" d evenea " statul I srael", dar a
introdus numele regelui Ibn Saud zicnd ca exista o problema araba, la care Weizmann nu i-a pomenit ca si Churchill
vorbise de spre e l ( asa po vesteste chiar Weizmann), ci i-a r aspuns lui Roosevelt ca " nu putem lasa cauza noastra sa
depinda de consimtamntul arabilor". Asta era exact invers de ce credea Churchill c-a stabilit cu el si nsemna razboi
mpotriva arabilor n patria lor, cu sprijinul Americii. Roosevelt, zice Weizmann, "l-a asigurat de toata simpatia lui".
Dar Roosevelt mentionase totusi "problema araba" si poate ca a m fi aflat la ce se gndea daca n-ar f i m urit doi a ni
79

mai trziu, imediat dupa ce s-a ntlnit cu regele Ibn Saud. Dar deja nu mai conta ce zicea el n 1943, caci armele, sub
pretextul c a r azboiul facea r avagii n Europa, e rau livrate e vreilor colonisti d in Palestina; si C haim Weizmann s-a
rentors la Londra.
Capitolul 40:

Invadarea Americii

n timp ce armatele invadau si contra-invadau Europa, o alta invazie mai sinistra pentru viitorul omenirii avea
loc pe a scuns si pe t acute n America, u nde gu vernul si r epublica Statelor Unite a fost invadata de agenti straini e i
care-o d omina de a tunci ncoace s i care au facut ca d in cel de -al do ilea r azboi mondial singurii cstigatori s a fie
sionismul n Arabia s i revolutia m ondiala (bolsevismul) n Europa. Trei luc ruri a realizat Roosevelt n viata l ui:
periclitndu-si propria tara cu fiecare din ele, a narmat sionismul, a narmat revolutia bolsevica de la Moscova si a
deschis larg portile Americii pentru agentii revolutiei mondiale comuniste.
Si-a nceput presedintia recunoscnd sovietele, satisfacut de promisiunea ambasadorului sovietic Litvinov ca
sovietele nu vor prejudicia Statele Unite, de parca agentii sovietici ar fi oameni integri, de onoare si de cuvnt. Cnd
Congresul a merican a ncercat s a stavileasca importul de r evolutionari co munisti n America, R oosevelt a de molat
efortul Congresului or donnd agentilor de l a i migratie sa n u mai puna ntrebari i migrantilor despre apartenenta l a
organizatii comuniste si revolutionare imigrantilor si le-a interzis sa mai noteze ca imigrantii erau evrei. Presa i cnta
la u nison o sanale pe ntru ca "pune c apat discriminarii mpotriva ce lor nascuti n alte t ari". Nu se stie c ine si cti au
intrat n Statele Unite atunci. n 1952 Senatorul Pat McCarran aprecia ca numai ilegal au intrat 5 milioane, afara de
cei imigrati legal si ca ntre acestia erau foarte multi "comunisti militanti, banditi sicilieni si alti criminali". Numai la
frontiera cu Mexicul s -au interceptat " peste j umatate de m ilion a nual" de imigranti ilegali at unci cnd au nceput
autoritatile sa-i intercepteze mai trziu. Li s-a interzis Asigurarilor Sociale, care mpart cartile de munca, sa raporteze
numarul si componenta masivei invazii de imigranti. Aceasta invazie masiva aducea si un vot masiv pe care se baza
Roosevelt ca sa fie reales, rasplatindu-l pentru ca i-a favorizat. Sub Roosevelt s-au deschis larg portile gu vernului si
administratiei tarii celor ce apa rtineau la organizatii revolutionare, subversive si comuniste, caci Roosevelt a interzis
declaratia de loialitate la statul american. Cnd au nceput sa se dezvaluie actele de tradare si de subminare a tarii care
aveau loc n ntregul o ccident dr ept ur mare a imigratiei d in leaganele g hetourilor n t ari ca Anglia, C anada s i
Australia, n umai n Canada s -au ntreprins cer cetari, r estul act elor de tradare au ramas n epedepsite s i r amn
nepedepsite pna n ziua de azi. Acesti agenti comunisti ai revolutiei mondiale au infiltrat guv ernul a merican la c el
mai nalt nivel; au ocupat pozitiile intermediare, de salariati ai gu vernului; s i au pus stapnire pe mass-media s i p e
opinia publica. Dr. Weizmann, care n tinerete fusese bine instruit pentru treaba asta, o numeste "tehnica propagandei
si de apropriere a maselor". Iata tehnica n actiune:
Organizatia B'nai B'rith, care n mod public zicea ca scopul ei era ca si cel al organizatiilor de tipul Asociatiei
Tinerilor C restini sau C avalerilor lui C olumb, s a " ajute pe c ei saraci, bolnavi s i o rfani" s i sa faca bi ne n general,
nascuse n 1913 " Liga Anti-Defaimarii". Aceasta " Liga" n anul 1947 devenise o po litie s ecreta formidabila n
America. n limbajul pervertit politic contemporan, "anti-defaimator" nseamna tocmai "de defaimare"; aceasta "Liga
Anti-Defaimatoare" ar e ca pr incipala act ivitate ca lomnia, folosind termeni ca: " antisemit, fascist, at tator la
dezordine, dus man a l e vreilor, a nti-comunist, pa ranoic, ne bun, de ment, r eactionar, bi got, c onservator" s i asa mai
departe. Acest vocabular e ste f ix si po ate f i ur marit n t oate actiunile mpotriva u nor victime ca Barruel, R obison,
Morse dupa Revolutia Franceza; si cine e curios sa afle ce hram poarta un ziar n-are dect sa numere de cte ori apar
aceste cu vinte n paginile lui. Aceasta o rganizatie, cunoscuta az i n Statele U nite c a ADL, a r eusit ca t ot repetnd
aceste cuvinte sa le transforme ntr-un fel de fetis de care se sperie politicienii de moarte. Orice dezbatere la subiect
este de-acum imposibila, caci aceste cuvinte apar imediat ca niste incantatii magice si astupa gura oricarui combatant;
astfel ca ntreaga viata publ ica si po litica a mericana e ste co ndusa dupa pr incipiul incantatiilor vrajitorilor d in A sia.
n 1913 c nd s-a nascut ADL avea do ar o camera la B 'nai B 'rith s i u n buget mic; n 1933 Bernard J. Brown scrie:
"Prin interventia ADL am reusit sa punem calus presei ne-evreiesti astfel nct ziarele din America se opresc de la a
scrie despre cineva ca este evreu, daca este o persoana criticabila". In 1948 ziarul evreiesc Menorah Journal din New
York s crie: " Daca vreun pa saj d intr-un c lasic literar r etiparit ar unca o l umina ne favorabila a supra ev reilor, A DL
imediat l at aca pe s aracul ed itor n evinovat p na cn d el s chimba t extul r espectiv. D aca v reun c ineast n evinovat
aduce pe ecran vreun prototip evreiesc, orict de inofensiv, ADL asa scandal face ca bietul om blestema ziua n care a
auzit de evrei. Dar cnd evreii sunt n mod subtil influentati si li se baga n cap sa accepte doctrina comunista... ADL
tace di n gur a. N ici u n c uvnt, ni ci un g est, nici o a luzie si nici u n ndemn la pr evedere, da r mi-te de mascare s au
condamnare: desi exista oameni sus pusi n conducerea organizatiei care ar trebui sa stie din propria experienta cum
'infiltreaza' comunistii" (Menorah Journal se referea la felul n care ADL i ataca pe anti-comunisti si "antisemiti".) In
80

35 de ani asa a crescut puterea ADL-ului nct a impus n America legea mpotriva ereticilor: ereticii sunt toti cei care
ndraznesc s a cr itice s au sa s e ndoiasca de s ionism; si cr itica co munismului e ste pe rmisa numai n masura n car e
razboiul mpotriva comunismului va avea drept rezultat guvernul mondial; caci, zice primarul sionist al Ierusalimului
n 1952, "Ierusalimul nu este numai capitala Israelului ci a ntregii lumi".
Au mai ramas o m na de s criitori i ndependenti n A merica care nsa ni ci ei n u ndraznesc s a se at inga de
sionism. La ntrebarile autorului puse la patru din cei mai importanti, ei au raspuns cu totii la fel ca nu se poate. Cei
care erau salariati ar fi fost imediat dati afara de peste tot. Cei independenti n-ar gasi pe nimeni dispus sa le publice
scrierile si pe nimeni dispus sa le recenzeze cartile dect cu epitetele prescrise de ADL, nsirate mai sus. ADL n 1948
avea un buget de 3 milioane de do lari s i er a do ar un a d in multiplele o rganizatii s ioniste d in America, t oate bi ne
finantate. Z iarul M enorah Journal s crie: " Lupta mpotriva a ntisemitismului e ste a facere gr asa, cu bugete a nuale de
milioane de do lari". S copul e i, co ntinua z iarul, este " sa b ata t oba an tisemita... s a s perie pe ce i carora l i s e cer
contributii" cu tactici ca: "direct santaj co mercial: daca nu ne pot i da $10.000 pentru cauza noastra, n-ai ce caut a n
afaceri"; z ice z iarul ca e vreii americani "sunt as mutiti p na la o stare de isterie colectiva de cat re ce i car e-si z ic ca
sunt, chi purile, apa ratorii lor". ( Ziarele ev reiesti, s crise pe ntru evrei, co ntin mai mult ade var de ct p resa go imilor
careia i s-a pus calusul n gura, caci 'ntre noi' n-avem nevoie sa ascundem asa de mult adevarul; cine cumpara ziare
scrise pentru evrei afla de obicei mai mult). Menorah Journal atrage atentia si asupra falsificarii stirilor n mass-media
de catre agentiile de stiri ntretinute de marile organizatii. Astfel, o rafuiala de cartier ntre huligani a fost prezentata
ca "un pogrom ca pe vremea tarismului", ca atunci cnd rabinul Stephen Wise raspndea pr in lume rapoarte despre
pogromuri inventate de el care nu avusesera loc niciodata. A urmat o manifestatie de masa la Madison Garden, unde
un politician n ascensiune a declarat ca "este nspaimntat de valul de antisemitism" etc. etc.
O a lta isterie d e masa pr odusa astfel e ste cea d in mintile o amenilor bine intentionati de t ip "liberal", c um a
fost George Orwell, car e er a u n o m bun do ritor sa-i a jute pe asupriti s i s-a dus n Spania sa lupte n razboiul civil.
Acolo a descoperit ca co munismul pe care venise sa-l ajute era mai rau dect partida adversa comunismului. A murit
nainte de -a a puca sa mearga n Palestina sa mai a jute niste o primati s i sa vada ade varul, a sa c a ce-a s cris de spre
"antisemitism" nu era dect lectia nvatata de la ADL. George Orwell e ste un exemplu asa de perfect de om c instit
care s erveste o cauza t icaloasa r epetnd ce i s e p icura n ureche si cr eznd ca j udeca cu puterea m intii l ui, nct
autorul l descrie aici.
n 1945 George O rwell a s tudiat " antisemitismul britanic" s i-a ga sit ca C haucer, H ilaire B elloc, G .K.
Chesterton ( acestia do i, z ice e l, sunt ' attatori mpotriva e vreilor'), S hakespeare, S mollett, T hackeray, S haw,
T.S.Eliot, A ldous H uxley s i a ltii s unt vi novati de a fi scris lucruri " care da ca s -ar s crie az i ar fi s tigmatizate ca
antisemitism", zice el (si are dreptate). Si mai zice Orwell: "singurii scriitori englezi care-mi vin n minte ca au facut
un efort clar de a lua apararea evreilor nainte de venirea lui Hitler la putere sunt Dickens si Charles Reade" - tocmai
cei do i scriitori pe care ADL i stigmatiza ca fiind "attatori antisemiti", caci tocmai filmul dupa O liver Twist a l lui
Dickens fusese interzis n America (si admis numai dupa ce ADL l-a cenzurat si-a operat 72 de taieturi n film, dupa
cum r elateaza A rnold Foster, ofiterul ADL-ului) d in cauz a pe rsonajului F agin! I n G ermania ADL a o rdonat
autoritatilor en gleze de o cupatie sa d ispuna c a D ickens sa fie r etras de pe r afturile librariilor.
ntr-o car te au torul de fata s crisese n 1943 ca Chaucer, S hakespeare si Dickens vor fi cur nd defaimati ca niste
"antisemiti" s i pe cnd era n America a vazut cu m s e mplineste pr ezicerea lui: la N ew Y ork i s-a interzis u nei
companii actoricesti sa puna n scena Negutatorul din Venetia, Dickens a fost pus la index si eliminat din librarii si la
fel Chaucer a a juns pe lista neagra. Desigur o rganizatia car e ar e asa r ezultate ar e s i put ere ca ni meni a ltul. V incent
Sheehan scria n 1949: "In toata America nici o voce nu se ridica ndraznind sa apere drepturile arabilor, ct de mici;
dar orice critica ct de minora a sionismului este imediat acuzata de antisemitism". La fel a zis si scriitoarea Dorothy
Thompson, a le carei ar ticole ap areau n sute de reviste s i ziare. I mediat V incent S heehan si-a p ierdut r eputatia si
nimeni n-a mai publicat ce scria Dorothy Thompson.
Cum au fost hipnotizati americanii astfel nct nimeni care are o cariera ct de ct publica nu ndrazneste nici
sa respire n America pna nu s-a nc hinat sionismului? C um ajung candidatii la presedintie si pr im m inistrii s a s e
ntreaca unii pe altii ca sa vada care e mai lingau si mai abject supus sionismului? Autorul crede ca e puterea banului
si puterea de a influenta rezultatul alegerilor, dar mai puternica dect acestea e puterea de a controla adevarul despre
evenimente care ajunge la mintile oamenilor, adica puterea de a publica numai ce convine, de a po negri necontrazis,
de a elimina la voie, de a face un nger sau un diavol dintr-un om dupa bunul plac al celor ce detin mass-media. Caci
asa s e co ntroleaza "gloata", v orba P rotocoalelor S ionului. D r. W eizmann o n umeste " tehnica pr opagandei si d e
apropriere a maselor," da r es te o ar ta as iatica antica de car e s -au folosit, zice evanghelistul, ma rii pr eoti si f ariseii
cnd "au co nvins masele s a ce ara" moartea lui H ristos ( vezi E vanghelia dup a M atei s i Marcu). n 40 de a ni ( de la
1913 la 1953) ADL a pe rfectionat masina de spalare a cr eierelor maselor. M area masa d e o ameni e ste pe rfect
controlata, pe rfect inconstienta s i uc ide s au distruge o rice la o rdin. U nul d intre ce i pe car e i-a d istrus a f ost se ful
Comitetului pentru Activitatile Anti-americane, M artin Dies, car uia i-au cer ut s a de fineasca "actele subservive" c a
81

fiind n ntregime numai acele acte care sunt "fasciste" si ca numai acele acte sunt "fasciste" care sunt "antisemite". A
refuzat si-a fost defaimat si eliminat din viata publica. E xact asa cum prescriu Protocoalele Sionului din 1905, care
arata ca guvernele vor deveni incapabile sa lupte mpotriva subversiunii.
ADL si Comitetul Evreiesc American s-au apucat "sa deschida ochii americanilor despre antisemitism" si i-au
informat pe e vrei ca "25 % din americani sunt infectati de a ntisemitism," s i a lti 50 % pot face s i e i boala. n 194 5
aveau un pr ogram de "educatie" pr in pr esa, r adio, r eclame co merciale, car tile co piilor, manuale scolare, co nferinte,
filme, ' biserici' si s indicate, menita s a inf luenteze " fiecare barbat, f emeie s au copil" si car e cu prindea " 219 de
emisiuni radiodifuzate zilnic", cte o pagina ntreaga n 397 ziare, afise n 130 de orase si lozinci tiparite pe hrtiile
sugativa, pe cut iile de chibrituri, pe plicuri. ntreaga presa nationala ("1900 ziare cu 43 milioane de cititori"), presa
provinciala, a negrilor, a nationalitatilor imigrantilor, a muncitorilor primeau "si foloseau" materialele de la ADL sub
forma de "stiri, material divers, ilustratii, glume". Apoi ADL a distribuit n 1945 "peste 330.000 exemplare din carti
importante c are t ransmit mesajul nostru tuturor bi bliotecilor s i institutiilor". Apoi a furnizat scriitorilor " material si
idei de ce sa scrie", a d istribuit 9 milioane de brosuri "toate scrise exact pentru persoana careia i se punea n mna".
ADL a ga sit ca "cartile de u mor ilustrat" s unt foarte ef icace la t ineret, m arinari, s oldati si p iloti, s i-a d istribuit
"milioane de e xemplare" de pr opaganda s ub ace asta f orma. D e-acum ADL a vea ce ntru national, co mitete pe ntru
public n 150 de orase, 11 centre regionale si "2.000 oameni cheie n 1.000 de orase". Dar publicul niciodata n-a stiut
cine spala asa de total creierul natiunii americane, caci dupa 1940 sistemul "scriitorilor sindicati" de la New York si
Washington s-a generalizat si ce scria unul aici putea sa apara ntr-o mie de ziare diferite peste tot. Ziarele au acceptat
cu bucurie, caci economiseau salarii si astfel metoda descrisa n Protocoalele Sionului s-a adeverit: o mna de oameni
distribuie t ot ce s e s crie s i s e citeste de catre sute de milioane. A stfel ni ci n A nglia ni ci n America n u mai poate
nimeni a fla o ri s crie nimic de spre ade varata fata a s ionismului, strnsa lui legatura cu comunismul s i cum a mbele
cladesc gu vernul mondial pe ste o lume nrobita. L a nceput a f ost oarecare opozitie, da r n do ua decenii ea a fost
zdrobita (s-a vazut cum, n Anglia, cu exemplul Lordului Northcliffe) cumparndu-se z iare mp inse la faliment, dar
mai ade sea pr in s antaj o rganizat. n A merica s antajul ncepe cu retragerea reclamelor p latite; apo i co ntinua cu
boicotul "scriitorilor sindicati". Iata un exemplu: ziarul Chicago Tribune a scris n 1950 ca un nalt functionar de la
Departamentul d e S tat es te di rijat de u n " guvern secret" format d in Henry M orgenthau J r., F elix Frankfurter s i
Herbert L ehman, fosti intimi a i lui R oosevelt. N u s-a pr onuntat de loc cuv ntul " evreu". T oate zi arele s ioniste s i
evreiesti d in lume a u facut ime diat un s candal e norm s i c elelalte z iare nu s-au sesizat de loc. A DL s -a pr ezentat
imediat la Chicago Tribune pretinznd sa i se ceara scuze . Nu le-a primit, caci pe vremea aceea acel ziar era unicul
supravietuitor al z iaristicii independente - si nu era un z iar cu adevarat antisemit, cac i tocmai z iaristul car e scrisese
articolul n cauza s e luptase pe ntru eliberarea u nui evreu condamnat pe ntru asasinat, pe car e-o cer ea pe motiv c a
evreul si ispasise vina prin cei ctiva ani de nchisoare. Autorul a vazut cum toata presa si viata publica, toata politica
si administratia S tatelor U nite este p lecat s upusa aces tei A DL, o organizatie m ica ntr-o n atiune de pe ste 200 de
milioane co ndusa n mod formal nca de u n pr esedinte a les si de u n S enat s i u n Congres. n r ealitate ce ntrele si
birourile acestei ADL sunt o vasta retea mai perfecta dect politia secreta comunista, atotvazatoare si atotstiutoare cu
spioni peste tot, cum s-a convins autorul pe propria piele. Fiind necunoscut cnd a sosit n Statele Unite n 1949, caci
cartile lui fusesera puse la index si nu se gaseau n librarii, autorul a vazut totusi cum nu este neglijat nici o clipa. A
cunoscut "din ntmplare" pe un "var" al unui pr ieten de-al unei cunostinte care-i citise o carte si-au cinat mpreuna,
ca sa afle ulterior ca ace l "var" era de fapt seful ADL-ului din New York si ca e l comandase cina pentru a-l t rage de
limba pe autor si a strnge material pentru o campanie de santaj si calomnie, de tipul celei duse de ADL n 1956 n
volumul C ross-Currents u nde sunt c alomniati d iversi "antisemiti" c u scrisori confidentiale s i c onversatii intime,
despre care nu se spune nicaieri cum au fost obtinute. Autorul nsa stie cum au fost obtinute, caci "varul" care fusese
fermecator s i g lumet t oata s eara la o pe trecere l-a ntrebat d in senin ce cr ede de spre a ntisemitismul d in America.
Autorul nu stia ce agent este "varul", dar i-a raspuns cu aceleasi cuvinte pe care le-ar fi folosit dac-ar fi stiut si anume
ca a vizitat 30 de state americane si n-a auzit nici o singura data pronuntndu-se cuvntul "evreu". Dar "varul" stia ce
studia si ce scria aut orul, caci cnd cartea a fost scrisa, a fost tot "varul" cel care a aparut n biroul unui editor care
publicase alta carte de-a autorului ntrebndu-l daca are de gnd sa-i publice si aceasta carte; editorul avizat nsa a zis
ca nu. Dupa 3 ani, n 1952 cnd aparuse prima editie a cartii n Anglia, revista Legiunii Americane din Hollywood a
publicat ct eva pa gini d in ea s i ADL a pr etins imediat co mandantului L egiunii Americane sa r etracteze; ace sta l-a
trimis la redactor. Nimic din ce se tiparise nu era neadevarat, dar ADL sustinea ca e o carte "antisemita". Redactorul a
zis ca e l po ate r etracta numai ce e neadevarat s i numai bazat pe motive r eale si si-a d at demisia c nd comandantul
Legiunii a pu blicat pe ste capu l lui r etractarea pr etinsa s ub a menintarea c a " toti e vreii" vor b oicota s tadionul di n
Hollywood, administrat de Legiune. Demisionnd redactorul a zis ca ce-a patit el e dovada ca cartea spune adevarul.
Cu toata um ilinta la car e s -a pr etat c omandantul L egiunii Americane, t eleviziunea ABC, A merican B roadcasting
Company, s i-a r enegat co ntractul cu stadionul s i-a t elevizat e venimentele u nui c ompetitor, d nd c urs santajului
economic.
82

La urmatoarea vizita a autorului n America alt american i-a cerut sa scrie articole pentru presa, refuznd sa creada ca
aceste lucruri se ntmpla cu adevarat si zicnd ca un articol bun cu alt subiect n afara de sionism va fi publicat. I-a
scris unui redactor propunndu-i acel articol, ca sa afle spre surprinderea lui ca n Statele Unite orice scrie acest autor
este pus pe lista ne agra s i nu s e va pu blica nicaieri. C nd amicul binevoitor a pr opus s a fie pu blicat ar ticolul fara
numele autorului, redactorul a raspuns ca anonimatul nu ajuta, caci "probabil avem n birourile noastre pe cineva de
la ADL" (autorul mai are si azi scrisorile). Alt cunoscut, director al unei mari librarii, a c erut sa i se cumpere cartea
autorului d in C anada s i i s-a r aspuns c a d istribuitorul d in T oronto nu po ate furniza c artea. Autorul s -a i nteresat l a
Toronto si-a a flat ca nu numai ca d istribuitorul nu zisese a sa, da r d istribuitorul nici nu pr imise cer erea directorului.
Directorul car e cer use car tea a cer cetat da r n -a put ut af la ni ciodata c ine a nume d in propriul s au bi rou confiscase
scrisoarea l ui s i-o d istrusese; da r de -acum d irectorul s tia ca aut orul e pus pe lista neagra. A cestea n u sunt de ct
exemple pe rsonale, c are nsa ar ata ca n proportii de masa informatiile sunt interceptate, c ontrafacute, as cunse s i
masele sunt as tfel t inute n cea mai adnca ignoranta de c atre " cea mai libera pr esa d in lume" cu pr ivire la t ot ce
influenteaza soarta lor.
O a lta metoda f olosita de A DL es te isteria colectiva pr ovocata de f als antisemitism nscenat de age nti
provocatori s ionisti de t ipul " varului" d in povestea de mai s us. O metoda es te distribuirea u nor " documente" car e
dezvaluie " complotul mondial" at ribuit de o bicei un ei adunari d e r abini. D ar c ine a s tudiat ntr-adevar a facerile
talmudiste recunoaste imediat cnd este vorba de o nscenare. Un "admirator" de-al autorului i-a trimis odata un astfel
de "document" gasit, chipurile, ntr-un sertar secret dintr-un dulap vechi de-al familiei ce nu mai fusese deschis de-o
suta de ani . Autorul a a nalizat h rtia si-apoi l -a-ntrebat pe ad mirator cum a r eusit bunicul lui sa ga seasca hrtie
fabricata n 1940. N-a primit raspuns.
Iata metoda "antisemitismului pr ovocator" folosita de ADL, r ecunoscuta chiar d e ADL. Un autor fecund d e
carti care ataca "antisemitismul" din America este un armean american numit Avedis Boghos Derounian, care-si zice
John Roy Carlson (si alte nume). Dat n judecata pentru calomnie, s-a vazut ca, vorba judecatorului, era "o persoana
iresponsabila capabila sa spuna orice pentru bani, care nu poate fi crezut nici sub juramnt". n Noiembrie 1952 la un
interviu radiodifuzat c orespondentul a merican Ray B rook l-a co nfruntat pe C arlson ar atnd ca aces ta f usese
redactorul r esponsabil al u nei pu blicatii "de u n antisemitism a cerb s i furibund numita T he C hristian D efender".
Carlson a recunoscut, caci nu putea altfel n fata dovezilor, dar s-a aparat aratnd ca "a facut acel lucru cu aprobare de
la ADL". E ra ade varat, a co nfirmat moderatorul car e s e interesase de la ADL; de altfel ADL r ecunoscuse cat re
Chicago Tribune n 1947 ca acest Carlson lucra pentru ADL si ADL era "multumita de serviciile lui". Si totusi acest
Carlson a mai pu blicat nca o carte n 1952 atacnd "antisemitii", mult laudata de critica literara din New York. Iata
cum u n mincinos do vedit, u n o m care inventeaza s i cr eaza p entru public do vezile " antisemitismului" de t ipul T he
Christian Defender, ca apo i sa at ace o ameni o norabili s i n evinovati n mod minc inos c a sunt "antisemiti" - este un
mare literat al poporului american. Aceasta este opera ADL-ului de la 1930 ncoace [situatia s-a nrautatit si mai mult
dupa aparitia cartii, n cei 20 de ani ce-au urmat]. Si ciuma asta s-a ntins peste tot ce s e scrie si se publica n toate
tarile din vest, cum a aflat autorul - din nou din proprie experienta.
n Martie 1952 revista Truth, nca nesubjugata, a aflat ca Congresul Evreiesc din Canada a cerut unui librar sa
elimine din librarie o carte de-a autorului. Acelasi lucru l-a cerut tuturor librariilor si multe din ele s-au supus. Si n
Africa de Sud un ziar sionist scria ca "nici o librarie nu are voie sa spuna ca va vinde carti... ca u nele din cartile lui
Reed cta vreme anumite grupuri rasiale nu sunt protejate prin lege". "Grupurile rasiale care trebuiau protejate prin
lege" se refera la Conventia Genocidului a Natiunilor Unite care prevede pedepse pentru cei care zic ceva ce "ar putea
cauza de triment ps ihic" cu iva; ace asta C onventie legalizeaza c izma de fier a cenz urii ADL-ului. U n s enator di n
Australia, unde autorul n-a calcat niciodata, a at acat o organizatie chipurile "antisemita" de care autorul nu auzise n
viata lui s ustinnd ca " este n s trnsa legatura" cu autorul. Z iarele d in Australia au publicat aceas ta minciuna
calomniatoare dar au refuzat s-o corecteze si sa publice adevarul cnd le-a fost aratat. La o biblioteca din Toronto, un
bibliotecar s ef lipea notite de faimatoare car e " avertizau" c ititorii pe co pertile car tilor a utorului si n u-i pa sa cn d
lumea protesta.
Astfel s-a lasat o grea cortina de otel ntre adevar si mintile maselor de oameni. Politicienii erau de-acum sub
calciul sionistilor si masele la fel.
Mai ramasese o singura patura care nca nu era total aservita si anume oamenii educati n diverse profesii s i
expertii de care se plngea Dr. Weizmann. de la nceput, acestia, mpreuna cu "amestecuri din afara, care vin exclusiv
din partea evreilor" de care Dr. Weizmann se plngea de asemenea, au fost cei care s-au opus cel mai mult pe rvertirii
societatii d e cat re s ionism. Administratorii de cariera car e nu depindeau de a legeri, e xpertii pr iceputi n probleme
tehnice, s oldatii de pr ofesie, n -au putut f i facuti s a minta. Acestia au fost t otal s ubjugati s i facuti s a act ioneze
mpotriva co nstiintei lor do ar dupa ce apa ratul de s tat a f ost total capt urat, astfel nct s alariatul po ate f i da t a fara,
poate muri de foame n emaifiind angajat nicaieri, po ate f i ar estat da ca n u se s upune ADL-ului. A utorul a v azut n
1943 o ncercare a ADL-ului de acest fel. n acel an s-a initiat o lista neagra secreta unde sa fie notati cei cu constiinta
83

care nu puteau fi folositi n scopuri subversive si care trebuiau eliminati din aparatul de stat american. Lista a devenit
curnd foarte lunga, bazat pe dosarele pe care le alcatuia ADL si care erau apoi introduse n fisa de cadre a salariatilor
guvernului american. A stfel s -a cladit baza de o peratie a u nei po litii secrete ca c ea d in comunism, cu dosare si
delatiuni gata pregatite. ADL-ul este, cum zice Martin Dies, "o organizatie terorista care nu-si foloseste fortele ca sa
apere renumele evreilor ci ca sa forteze si sa supuna pe altii scopurilor lor prin metode teroriste: de fapt nu este o liga
a Anti-Defaimarii ci o Liga a Defaimarii". Dar n 1956 presedintele Eisenhower a trimis la conventia anuala a acestei
Ligi mesajul lingusitor ca " ea r eaminteste natiunii ca idealurile r eligioase t rebuie s a do mine t oate aspectele vietii".
Unii f unctionari v aznd listele n egre si dosarele cu delatiunile pe car e ADL-ul l e i ntroducea n f isele de cadre ale
tuturor functionarilor guvernului american s-au plns unor membri ai Congresului. Dar guvernul prin cei mai sus pusi
se straduia sa le a stupe gur a s i sa aco pere totul si nici p lngerile la Congress n-ar f i dus la ni mic daca n-ar fi a flat
chiar membrii C ongresului ca s i e i er au pe lista n eagra! R oosevelt s i ad ministratia lui lucrasera as a de bi ne la
regulamente nct ADL-ul n-a putut fi mpiedecat sa faca ce vrea cu dosarele de cadre ale guvernului Statelor Unite si
singura vina ce s -a put ut ga si a fost ca " s-au folosit n acest scop fonduri ce n u fusesera i nitial pr evazute pentru
aceasta act ivitate", deci era ce va de jurisdictia co ntrolului c heltuielilor. O co misie d e investigatie a cheltuielilor s-a
ntrunit sub congresmanul Clare E. Hoffman la 3, 6 si 7 Octombrie 1947. Atunci vreo suta de senatori si congresmeni
americani au a flat ca e i si s otiile lor er au descrisi n dosarele lor de cadr e d e la gu vern ca " nazisti" si ca aceasta
informatie pr ovenea de la A DL s i C omitetul E vreiesc A merican pr intr-o firma de a vocati s ionisti. C nd seful
Departamentului de Cadre a l Salariatilor Guvernului Statelor Unite a depus n fata co misiei de a ncheta, a ar atat ca
existau vreo "750.000 de fise" ale unor oameni care trebuiau respinsi si nu trebuiau lasati sa lucreze pentru guvernul
american, pr egatite de o f irma d in New Y ork si ca co pii ale ace stor f ise au fost facute s i t rimise fiecarei r amuri a
guvernului american pe ntreg cuprinsul Statelor Unite, la fiecare birou si ca el n-avea putere sa arate aceste fise, caci
numai ce i t rei s efi ai C omisiei S alariatilor G uvernului, car e r aportau di rect la pr esedintele S tatelor U nite, av eau
caderea sa dezvaluie fisele. Cei trei sefi, Mitchell, Flemming si D-ra Perkins, au refuzat sa arate fisele zicnd ca nu-i
lasa pr esedintele ( fisele au fost i ntroduse n do sarele de cadr e de cat re R oosevelt, da r acu m pr esedintele car e s e
opunea dezvaluirii lor era Truman). Hoffman a spus ca "afla pentru prima data de existenta Gestapo-ului n America",
si-a ntrebat daca l ista n eagra-i cupr inde s i pe ce i car e n-au facut niciodata cer ere s a lucreze la gu vern. M itchell a
raspuns ca da, listele negre sunt nelimitate si cuprind absolut pe oricine care traieste pe continent. "Cum, pe oricine si
pe t oti din t oata tara?" s -a mirat H offman s i ce i trei s efi au raspuns a firmativ. A stfel, do ar n 194 3 se ada ugasera
487.033 de fise n do sarele secrete cu de latiunile ADL-ului si o peratiunea asta cer ea munca a ze ci de o ameni. Dar
exact cn d acesti zec i de o ameni introduceau denunturi s ecrete n fisele de cadr e a le t uturor oamenilor, C omisia
Functionarilor Guvernului A merican in terzisese s a ma i f ie n trebat cineva daca este comunist (la in itiativa lu i
Roosevelt). Sefii serviciului de cadre s-au ferit din toate puterile sa auda sau sa vorbeasca despre r olul ADL-ului s i
amuteau imediat ce auz eau de acest ADL. Raportul oficial, surprinzator de sincer, a ar atat ca ADL-ul are puterea sa
introduca denunturi defaimatoare n dosarele oficiale secrete ale salariatilor si tuturor oamenilor fara stirea acestora,
dosare car e s unt ap oi cu usurinta co nvertite n do sare al e po litiei secrete car e ar e as tfel co ntrol as upra t uturor
locuitorilor t arii. D ar c um nu s -a luat ni ci o masura dupa aces te de zvaluiri, t otul a co ntinuat f ara ntrerupere s i
dosarele de politie secreta cu denunturile defaimatoare ale ADL-ului continua si-n clipa de fata.
Deja n 1951 si 1952 s -a vazut cu m vor fi folosite aces te l iste ne gre, cn d armata a de scins d intr-odata n
orasele d in California, s tatul N ew Y ork si T exas s i le-a o cupat n numele " Natiunilor U nite" sau "Guvernului
Militar", ocupnd primaria, telefoanele si politia si arestnd primarii, functionarii si pe unii cetateni, pe care apoi i-au
purtat ntr-o mascarada prin oras costumati cu forta n uniforme "fasciste" aduse de armata. Apoi armata a o rganizat
curti martiale u nde-au fost " judecati" ac esti " dusmani", a co nstruit lagare de co ncentrare s i-a da t p roclamatii
mpotriva " bandelor de r ezistenta" s i "conspiratorilor". Acest pr oces, bi ne cu noscut celor car e-au fost c otropiti de
catre trupele sovietice de ocupatie cnd cu "eliberarea" Europei, i se pare autorului o repetitie generala pentru cnd
guvernul "noii ordini mondiale" pe care-o proclama presedintele Bush va ocupa Statele Unite. Cnd oamenii revoltati
au cerut explicatii de la Pentagon, li s-a raspuns ca "este un eveniment politic asupra caruia armata nu are nici un fel
de control"! Presedintele si guvernul Statelor Unite nsa au refuzat sa raspunda oricaror ntrebari cu privire la acele
cotropiri militare.
n 1945, la sfrsitul r azboiului, gu vernul S tatelor U nite er a de ja a sa de t otal infiltrat s i cupr ins d e ca ncerul
sionist nct slabiciunea si prabusirea Statelor Unite vor veni din interior, de la coruptia generala si totala a republicii,
cu toata mpotrivirea unei parti a populatiei care nca n-a nvatat sa renunte la tara pe care-au construit-o bunicii ei.

84

Capitolul 41:

Se ntinde revolutia

Cel de -al do ilea razboi mondial, ca si pr imul, a fost exact cum l-au prescris Protocoalele Sionului din 1905:
mase de oameni au suferit macelarindu-se, nfometndu-se si asuprindu-se reciproc pentru ca sa construiasca o lume
fara gr anite nationale co ndusa de un gu vern mondial s tapnit de o s ecta a totputernica s i s tapna pe toata b ogatia
lumii. Dar masele de o ameni s -au macelarit r eciproc s i-au murit n n umele "eliberarii si libe rtatii", l uptnd "ca sa
distruga m ilitarismul, n azismul, f ascismul, dictaturile totalitare" s i asa m ai de parte. Lenin scria (vezi Opere
Complete): "Razboiul mondial (1914-1918) va aduce instaurarea comunismului n Rusia; un al doilea razboi mondial
l va ntinde n toata Europa; al treilea razboi mondial este necesar ca sa faca ntregul glob comunist". E de prisos sa
se ex plice cu m a fost " eliberata" E uropa r asariteana s i-a fost mp insa s ub c alciul s ovietic n 19 45; da r s i r estul
Europei e n discutie; n 1956 G eneralul Gruenther, Commandant Suprem al Fortelor Aliate (nu e prea clar ce forte
erau aliate n 1956, da r pr esedintele a merican a creat ace l r ang atunci pe ntru el, pr obabil n vederea " noii o rdini
mondiale") preconiza ca nu se va rezista avansului sovietic n Europa de Vest, zicnd: "Desigur ca nu suntem destul
de put ernici sa t inem p iept pe frontul a ctual d in E uropa". In 1956 de 10 a ni po poarele d in vestul E uropei erau
ndoctrinate ca r azboiul cu Rusia e inevitabil, drept rezultat al celui de-al do ilea razboi mondial. Deci averea, forta,
viata t ineretului a merican au fost pus e n joc n cel d e-al do ilea r azboi mondial - ca s a-l pr egateasca pe cel de -al
treilea. George Washington le spunea americanilor n ultimul lui discurs ca presedinte n 1796, cnd Domnia Teroarei
a aratat adevarata fata a r evolutiei franceze si cnd s-au descoperit primii a genti a i revolutiei mondiale n America:
"Va implor sa ma cr edeti, co ncetateni, ca vigilenta unui po por liber t rebuie sa fie mereu treaza mpotriva infiltrarii
insidioase a u nei influente straine, cac i istoria s i experienta trecutului do vedesc ca influenta straina este unul d intre
cei mai mari dus mani a i gu vernului u nei r epublici". D ar la s frsitul c elui de -al do ilea r azboi mondial c onspiratia
influentei straine avea puterea sa dicteze hotarrile majore n politica Statelor Unite, cursul operatiilor militare si cui
si unde s e v or livr a arme, mu nitii, alimente si fonduri. A gentii influentei straine du smanoase sunt p lasati n functii
nalte si sunt numerosi; ceilalti politicieni si functionari i servesc, unii din ticalosie, altii din nestiinta.
America a intrat n r azboi n 1941 cum a intrat si-n 1898: pr intr-o m ascarada t ragica, o l ovitura de t eatru
pregatita mrsav cu jertfe de vieti pentru a convinge publicul si Congresul ca trebuie declarat razboiul. n 1898 a fost
scufundat vasul Maine n portul Havanei, din Cuba, chipurile "de o mina spaniola" si Statele Unite au declarat razboi
imediat; da r c nd a fost adus vasul la s uprafata dupa multi a ni s-a vazut ca e xplozia car e-a scufundat vasul a fost
dinauntru nspre nafara, adica mina a fost pusa de cineva de pe bordul vasului. La fel n 1941, atacul japonez de la
Pearl Harbour i-a dat lui Roosevelt posibilitatea sa declare ca tara lui se afla n stare de razboi prin acest atac japonez
chipurile neasteptat c are " va t rai n istoria infamiei", r ecita e l du ios n fata maselor; da r s -a do vedit ca gu vernul
american e ra a nuntat di n vreme ca va a vea loc at acul de la Pearl Harbour s i a as cuns ace asta informatie de t rupele
plasate aco lo ca vi ctime e xpuse la moarte cu buna s tiinta de cat re R oosevelt ca s a-i furnizeze pr etextul r azboiului.
Cnd publicul a a flat de ce le do ua nselatorii car e au declansat ce le do ua r azboaie, a r amas, ca t otdeauna, apa tic.
n t impul pr imului r azboi mondial masele l-au a les pe Wilson pr esedinte pe ntru ca a pr omis " sa ne t ina d eparte de
razboi" s i pr imul lucru pe car e Wi lson l-a facut dupa a legeri a fost s a de clare ca " suntem n stare de r azboi," da r
publicul american nu s-a suparat. n 1940 Roosevelt a fost reales presedinte pentru ca a promis ca "fiii vostri nu vor fi
trimisi sa lupte pe fronturi din alte tari" si apo i trupele americane au fost trimise imediat pe front n Europa s i Asia,
dar publicul a merican nu s-a suparat nici de data aceasta. Solutia consta n cele cinci cuvinte adaugate de senatorul
James F. B yrnes, a lter ego -ul lui Bernard Baruch care, zice R osenblum, biograful lui B aruch, " era as a de intim cu
Baruch ca u neori nu se po ate sti car e d in doi a d at ideea p e car e-o e nunta a mndoi". La pr ogramul electoral a l lui
Roosevelt, care zicea: "nu vom trimite ar mata, flota, forta aeriana sa lupte n razboaie n alte tari", Byrnes-Baruch a
adaugat: "dect n caz de atac". De aceea a fost nevoie de nscenarea de la Pearl Harbour.
Japonezii au atacat P earl H arbour l a 7 Decembrie 1941 si cu 12 zile nainte, la 25 N oiembrie, Henry L.
Stimson, Secretarul de Razboi al Statelor Unite, scria n jurnalul sau: "De vazut cum sa-i manipulam [pe japonezi] ca
sa-i facem sa traga primul foc fara sa ne periclitam prea mult - nu e usor". Dar cu 11 luni mai nainte, la 27 I anuarie
1941, ambasadorul Statelor Unite la Tokyo anuntase guvernul american ca "daca vor fi necazuri ntre Statele Unite si
Japonia, japonezii intentioneaza sa at ace Pearl Harbour pr in surprindere". Dr. Richard Sorge, ambasadorul sovietic,
si-a anuntat guvernul n Octombrie 1941 ca "japonezii intentioneaza sa atace Pearl Harbour n 60 de zile", si-a fo st
anuntat ca guve rnul sau a t ransmis aceasta informatie imediat lui Roosevelt. A poi R oosevelt a d at un u ltimatum
japonezilor la 26 Noiembrie 1941. G uvernul a merican intercepta s i de scifra t oate mesajele s ecrete japoneze de spre
acel atac nca din Septembrie 1941, dar le ascundea de comandantii americani de la Pearl Harbour. La 1 Decembrie
seful s erviciului d e informatii d in extremul o rient a telegrafiat s efului flotei a mericane d in P acific c a " razboiul cu
Japonia e iminent", dar aceasta telegrama a fost suprimata de cineva de mai sus. La 5 Decembrie Colonelul Sadtler de
85

la telegrafia americana a telegrafiat tuturor comandantilor "razboi cu Japonia iminent; sa nu lasati sa fie ca la Port
Arthur" (alt "atac-surpriza" care-a declansat razboiul ruso-japonez), dar si aceasta telegrama a fost suprimata de maimari. La 6 Decembrie 1941 Roosevelt a pr imit raspunsul japonez la ultimatul lui care era ca o declaratie de razboi dar cei de la Pearl Harbour au fost tot timpul tinuti n ntuneric si nu li s-a suflat nici o vorba. n fine, la circa 6-8 ore
dupa at acul japonez de la P earl H arbour, la 7 Decembrie 1947, ad ica cu o ntrziere de 24 de o re, li s-a nm nat
comandantilor de aco lo mesajul gu vernului lor ca " japonezii pr ezinta az i [ 6 Decembrie] la 1 dupa pr nz un
ultimatum... fiti n stare de alerta". Deci tot universul stia ca japonezii vor ataca Pearl Harbour n afara de americanii
din Pearl Harbour, tinuti n ignoranta n mod deliberat de catre guvernul lor. Americanii au pierdut acolo doua nave
de razboi, doua crucisatoare, 177 avioane si 4575 de tineri americani. Englezii au pierdut ca o urmare navele Prince
of Wales si Renown si multe vieti omenesti n Malaya.
Deci asa a r egizat R oosevelt u n at ac ca s a-si mpinga t ara n r azboi. S -au facut 8 i nvestigatii, 7 n avale s au
militare s i u na d in p artea C ongresului, nici u na publ ica s au cinstita, toate s ub firma pa rtidului lui Roosevelt s i
adevarul, cu m ca gu vernul a merican detinea s i de scifrase co menzile de at ac a le japonezilor la Pearl Harbour si stia
exact cum va a vea loc atacul cu mult nainte, a fost tot timpul a scuns. P resa bine ce nzurata d in Statele U nite a
prezentat publ icului t imp de 6 luni po vesti ncurcate s i c ontradictorii s i do vezile c ele mai c oncludente n-au fost
admise sa apara la investigatii (de ex. jurnalul lui Stimson). Dar amiralii americani au iesit la pensie si si-au publicat
memoriile. A dmiralul K immel, comandant sef al f lotei Pacificului la v remea a ceea, s crie: "Planul presedintelui
Roosevelt a cerut ca sa nu se spuna nici o vorba [despre atacul iminent] flotei din Hawaii [unde e P earl Harbour]"...
"mai marii din Washington care n mod intentionat n-au alertat fortele noastre de la Pearl Harbour n-au nici o scuza...
li s-a ascuns cu desavrsire comandantilor armatei si marinei ca mesaje vitale japoneze au fost interceptate, descifrate
si nmnate c elor n masura d in Washington la 6 si 7 Decembrie 1941 ". A miralul H alsey, c omandant sub Kimmel,
zice ca d impotriva, er au dezinformati de catre pr opriul lor gu vern: " majoritatea informatiilor car e ni se serveau
indicau alte d irectii de at ac. Daca a m fi stiut ca J aponia ur marea n a manuntime miscarile noastre la Pearl Harbour
[asa cum stiau la Washington]... ne-am fi pregatit pentru certitudinea unui atac la Pearl Harbour". Amiralul Theobald
care co manda vase de r azboi la Pearl H arbour scrie n 1954: "dictate de t actica militara... nu se a plica aici, caci n
epoca noastra atomica e d e neconceput s a facilitam u n at ac-surpriza a inamicului ca sa ncepem astfel u n r azboi...
adevarata istorie a atacului de la Pearl Harbour e ca Amiralului Kimmel si Generalului Short li s-a ascuns informatia"
(acestia do i co mandau la P earl H arbour, s i-au fost a poi facuti t api ispasitori a i t icalosiei lui Roosevelt). A poi
Theobald l citeaza pe Amiralul Stark care era sef al operatiilor militare la Washintgon si care i-a spus ca atunci cnd
le-a ascuns lui Kimmel si Short informatia despre atacul japonez iminent, a primit ordin 'de mai sus' s-o faca, ceea ce,
scrie Theobald, "nseamna de la Presedintele Roosevelt. Cel mai mare lucru pe care l-a facut atunci a fost c-a ascuns
Amiralului K immel a devarul". A miralul Halsey i descrie pe K immel s i Short n 1953 ca pe " marii n ostri ma rtiri
militari". Dar e i n-au fost de ct pr imii d intr-o lunga lista de co mandanti militari a mericani car e t raiesc ce va nou n
istoria tarii lor: si anume, daca lupta pentru victorie si ca s a salveze vietile concetatenilor lor aplicnd cea mai buna
strategie, sau daca obiecteaza la masuri luate peste capul lor pentru a pierde razboaiele duse de ei si pentru a ucide ct
mai multi d intre s oldatii lor, at unci se t rezesc a fara d in ar mata s au retrogradati. O peratiile militare a mericane s e
conformeaza unui plan deasupra natiunii, n care interesul national si datoria militarului de a-si apara patria nu mai au
loc.
Carui plan supranational i-a servit atacul de la Pearl Harbour? Lenin a spus-o. El stia mai bine dect oricine
cum l-au ajutat Statele Unite sa distruga Rusia si sa instaureze comunismul acolo (dovezile sunt nsa greu de obtinut
caci tranzactiile f inanciare din vest n favoarea r evolutiei bolsevice erau secrete). L enin scria Angelicai B alabanov
care era emisarul lui la Stockholm n timpul revolutiei bolsevice: "Cheltuieste milioane, zeci de milioane, avem bani
berechet la dispozitie". Exista dovezi despre marile sume de bani cu care mparatul Germaniei l-a ajutat pe Lenin sa
ia put erea: r aportul lui von Kuehlman, ministru de externe, d in 3 Decembrie 1916 despre " un t ransfer co ntinuu de
fonduri catre b olsevici... ca s a-si co nstruiasca organul de pr esa, P ravda, s a faca pr opaganda en ergica si s a-si
nmulteasca cu mult n umarul m ic de m embri d in partidul l or". A mbasadorul german l a C openhaga, contele
Brockdorff-Rantzau, r aporteaza cu m e xpertul lor, Dr. Helphand (alias Parvus) car e a juta la o rganizarea co nspiratiei
bolsevice, "le-a da t o s uma de bani sa-si aco pere che ltuielile". A cestea, z icea H elphand, s e r idicau la "circa 20
milioane r uble" ca s a " organizeze co mplet r evolutia". Brockdorff-Rantzau a pr imit aut orizatia s a livreze banii si
chitanta lui Helphand nca exista: "Primit de la ambasada germana din Copenhaga la 29 D ecembrie 1915 un milion
ruble n bancnote rusesti ca s a promovam m iscarea revolutionara n Rusia; i scalit Dr. A . Helphand". Dupa ce s i-a
atacat H itler pr ietenul s i aliatul s ovietic, S tatele Unite d adeau sprijin "financiar, in dustrial s i m oral" ma i n ti s i
militar apoi, sovietelor. n Junie 1942 Harry Hopkins, intimul lui Roosevelt, spunea sovietelor ntr-un discurs tinut la
un miting de masa la Madison Garden: "Nimic nu ne va mpiedeca sa mpartim cu voi tot ce avem si tot ce suntem".
La 7 Martie 1942 Roosevelt ordonase sa se livreze trupelor sovietice mai nti tot ce vor, naintea trupelor altor aliati
si naintea trupelor americane. Generalul Maior John R. Deane descrie cum s-a stors America ca sa se ntareasca forta
86

statului co munist s ovietic. M asele cr edeau ca t rupele a mericane lupta s a " elibereze" P olonia s i asa mai de parte;
Roosevelt le t rimitea sa lupte ca s a e xtinda co munismul, sa d istruga s tatele nationale s i s a instaureze guv ernul
mondial.
n 1932 Roosevelt a fost ales presedinte ca sa "puna capat deficitului bugetar" si primul lucru pe care l-a facut
a fost sa nceapa un transfer gigantic de avutie americana sovietelor, n t imp ce deficitul bugetar american a cr escut
(si continua sa creasca) nct cifra lui totala nu mai ncape pe un singur rnd. n dolarii de-atunci, Roosevelt a da ruit
sovietelor 9 miliarde si jumatate de dolari (ct bugetul a 2 -3 tari), n operatii supravegheate de Harry Hopkins, care
juca acum rolul pe care-l jucase Bernard Baruch n 1917, asigurnd continuitatea metodelor de manipulare politica si
economica a presedintelui si poporului american din 1916 ncoace. Bernard Baruch insistase ca un singur om trebuia
sa supravegheze distributiile pe timp de razboi si astfel s-a creat pentru el "Comitetul Industriilor de Razboi" al carui
sef era el, provenit din "Consiliul Apararii" de pe lnga presedinte. William J. Graham scrie ca acesta era "guvernul
secret al Statelor Unite... 7 oameni alesi de presedinte planificau ntregul sistem de furnizari de razboi, cenzura presei,
sistemul de control as upra al imentatiei po pulatiei... ntr-un cuv nt e laborau fiecare masura luata apo i de C ongres
pentru razboi si faceau asta n secret cu usile nchise cu saptamni si chiar luni nainte de a declara Congresul razboi
Germaniei". C hiar B aruch s punea ca e l a vea pu teri de pline si lua t oate h otarrile, la nceput pe as cuns, lasnd
publicul sa creada ca presedintele Wilson hotaraste, dar dupa ramolismentul total al lui Wilson din 1919, pe fata, pe
motivul bolii pr esedintelui. Acum Roosevelt a r einstaurat c onsiliul de r azboi a l lui Wilson s ub t itlul de " Comisia
Consultativa" din 1940, care n 1942 a devenit "Comitetul Productiei de Razboi". Baruch din nou a cerut ca un singur
om sa aiba puterea suprema n acest comitet, dar n-a fost el cel ales; biograful lui, Rosenbloom, zice ca "Baruch a fost
dezamagit", da r aut orul cr ede mai d egraba ca er a de aco rd cu aranjamentele care l-au numit pe H arry H opkins.
Baruch fusese cel mai puternic si influent om, dirijnd si influentnd din umbra absolut toti presedintii Statelor Unite,
indiferent da ca er au democrati sau republicani, d in 1916 ncoace; n 1952 el nca l "sfatuia" p e Eisenhower. D ar
puterea lui Hopkins de a apr opia catastrofa civilizatiei occidentale a fost mai mare pentru ca teatrul de actiune a fost
mai mare.
Atotputernicul Harry Hopkins, seful Comitetului Productiei de R azboi si al Comisiei de Protocol S ovietic a l
lui R oosevelt, n -ar fi put ut aj unge a sa s us n nici u n a lt s ecol cac i er a u n o m de o rigine o bscura, total lipsit de
pregatire, de pricepere, de capacitate pentru a administra treburile une i tari si singurul lui talent s-a vazut cnd a gasit
femei de moravuri usoare pentru Molotov cnd acesta vizita America. Autorul n-a putut afla cine l-a ales pe Hopkins
sa-l d irijeze pe R oosevelt, da r a a flat ca H opkins cr escuse la s coala ideilor lui L ouis B lanc s i-a c omunistilor de la
1848, ca si House. Harry Hopkins si-a nvatat ideile de la scoala socialistilor Fabiani din Londra, care propovaduiesc
disparitia statelor nationale s i instaurarea "Statelor U nite a le Lumii" si de la u n mentor de -al lui, evreu de or igine
ruseasca d in Boemia, d iscipol a l lui T olstoy, e roul bolsevicilor. F usese c unoscut n cercurile e lectorale ale lui
Roosevelt ca u n " bisnitar" ( fixer) car e "ajusta" fondurile electorale. Universitatea d in Oxford i-a d at un do ctorat de
tipul celor conferite lui Elena si Nicolae Ceausescu.
Imediat ce-a fost instaurat ca s ef a l Comitetului p entru Protocolul Sovietic a l lui Roosevelt a anuntat ca s -a
decis ca S tatele Unite sa serveasca Uniunea Sovietica fara a cere nici un fel de informatii asa cum nici o alta tara nu
va fi s ervita s i ca acea sta de cizie " nu va fi r ediscutata" ( 1942). C a s i la ministrii britanici care s erveau sionismul,
politica "era s tabilita" s i " nu mai ncapea d iscutie"; nu s-a stiut ni ciodata c ine-a s tabilit-o. S enatorul T aft, liderul
republican, a pr otestat s i-a fost ur marit p na la moarte de o cam panie virulenta de ca lomnii si insulte pu blice.
America i-a daruit lui Stalin 15.000 avioane, 7.000 de tancuri, 581 na ve de razboi (127 au fost returnate dupa multi
ani s i s ovietele s -au oferit s a p lateasca pe ntru 31, zicnd ca r estul s -au p ierdut s au s -au stricat) s i o ntreaga flota
comerciala. A sta e cea m ai mica pa rte di n a verile da ruite de a mericani lui S talin. G uvernul a merican n-a publ icat
niciodata da tele t ransferului de a vere cat re S talin d in t impul s i de dupa t erminarea r azboiului si p resa co rupta di n
Statele U nite nici nu s-a interesat. Printr-un acc ident do ar s-au pastrat documente pr in car e se po ate apr ecia o mica
parte di n felul n care gu vernul american si jefuieste po porul ca s a-i mbuibe pe t artorii bolsevici. I ata cum :
Capitanul Jordan, veteran d in primul r azboi mondial, u nde fusese instruit ca t nar r ecrut s a-si t ina " ochii de schisi,
gura nchisa si o copie dupa absolut orice", a fost trimis la "Depozitul Natiunilor Unite nr. 8" de la Newark (Natiunile
Unite nici nu existau nca, urmau sa fie nfiintate peste 3 ani, dar aveau deja depozite de marfuri). Curnd a vazut ct
de at otputernic e ste guv ernul s ovietic n Statele Unite, c nd un a vion civil a merican a t recut p rea apr oape de un
bombardier american care era daruit lui Stalin si ofiterul sovietic furios a cer ut sa fie eliminate avioanele americane
de pe pista. Comandamentul aeroportului a refuzat si sovieticul a spus: "am sa-i telefonez lui Hopkins". Dupa cteva
zile a venit u n o rdin de la C omisia Aeronautica Americana interzicnd avioanelor c ivile a mericane acces ul, e xact
cum ceruse sovieticul. Atunci Capitanul Jordan a nceput sa tina un jurnal, cu ajutorul caruia a aratat mai trziu lumii
ca nca d in 1942 materialele necesare co nstruirii b ombei atomice ( grafit, t uburi de a luminiu, cadm iu, t oriu) er au
trimise pr in aer oportul N ewark n U niunea S ovietica - si n acest r astimp Roosevelt facea mare caz de " secretul
bombei a tomice", "proiectul Manhattan". Dar cnd Capitanul Jordan nota aceste transporturi n jurnalul sau, nici e l
87

nici poporul american habar n-aveau de bomba atomica si nici la ce-ar putea fi bune aceste materiale; el nota absolut
toate transporturile. Si-a observat ca multe din ele nu erau, cum ziceau acordurile de colaborare militara, articole de
"aparare", c i ar ticole de construire a r egimului comunist, ca de p ilda "tractoare s i masini agr icole, o fabrica de
aluminiu, fabrici de locomotive si vagoane, ma sini de prelucrat otelul" etc. etc. Acestea intra n totalul Presedintelui
Truman d e pr oduse a gricole n valoare de $1. 674.586.000 s i pr oduse industriale n valoare de $3 .040.423.000 ( n
dolarii de atunci, mult mai put ernici ca cei de-acum) trimise n Uniunea Sovietica n acel an n cadrul "acordului de
mprumut-ajutor". n 1943 s -au pierdut m ulte nave de t ransport s i s -a mai de schis u n a eroport la G reat F alls, n
Montana, pe ntru transferul de a vere d in America la S talin si C apitanul J ordan a fost t rimis acolo, di n nou ca
"reprezentant a l N atiunilor U nite" c are nca nu existau, s i-a g asit a colo pr imul lui o rdin de la pr esedintele t arii si
anume: "prima prioritate o au... avioanele sovietice, chiar naintea celor militare ale Statelor Unite". Ofiterul sovietic
cu care colabora s-a ofensat ca trebuia sa colaboreze cu un biet capitan si Capitanul Jordan a fost facut imediat maior
al S tatelor U nite, da r ep oletii i-au fost pus i de C olonelul Kotikov, o fiter s ovietic; a utorul nu s tie dac-au mai f ost
vreodata o fiteri americani n armata S tatelor U nite f acuti de a lte t ari. J ordan a o bservat foarte m ulte ge amantane
negre sigilate bine cu frnghii care treceau spre Uniunea Sovietica si cum nu avea nici o putere dect cea de a d irija
traficul d in Montana s pre M oscova pr in Alaska, s -a suit ntr-un avion u nde a de sfacut ct eva d in ele s i si-a n otat
continutul. A gasit n ele o imensitate de documente, corespondenta, planuri si desene tehnice. Printre ele erau doua
pachete de do sare a le D epartamentului de S tat am erican. P e u nul et icheta z icea: " De la H iss"; p e ce lalalt: " De la
Sayre". Aceste dosare, s-a dovedit ulterior n procesele de spionaj si tradare din 1948-56, contineau rapoartele secrete
ale atasatilor americani din Moscova, trimise n valiza diplomatica la Washington, unde Hiss si Sayre le fotocopiau si
le trimiteau napoi la Moscova la cei de care erau, chipurile, tinute secrete. Cea mai importanta hrtie pe care-a vazuto Maiorul Jordan n valizele ce z burau spre Moscova a fost o scrisoare semnata de " H.H". ( Harry Hoppkins) cat re
Mikoyan, C omisarul S ovietic pe ntru Comert E xterior, n car e-i e xplica " ce gr eu mi-a fost s a o btin acestea de la
Groves [seful proiectului ultra-secret al bombei atomice]". Atasate la scrisoare erau planul uzinei atomice de la Oak
Ridge din Tennessee si o copie a unui raport care purta stampila "Harry Hopkins" si care era plin de cuvinte stranii pe
care Jordan necunoscndu-le le-a copiat ntocmai n jurnalul sau, cu intentia sa se uite mai trziu n dictionar sa vada
ce nseamna, cuvinte ca: "ciclotron, proton, deuteron, energie de fisiune" si expresii ca "pereti de 5 picioare grosime
de apa si plumb sa controleze zborul neutronilor". Asta n timp ce masele din Anglia si America aveau creierul spalat
cu lozinca ca cea mai buna aparare mpotriva agresiunii sovietice e bomba atomica.
La 23 Septembrie 1949 Uniunea Sovietica a explodat prima bomba atomica. Maiorul Jordan nu s-a mai putut
stapni si s-a plns unui senator care l-a determinat pe un vorbitor de la radio, Fulton Lewis, sa povesteasca astea la
radio. Acest program radio si cartea lui ulterioara au facut public scandalul care a dus la investigatiile Congresului din
Decembrie 1949 si M artie 1950. Dar presa a f alsificat f aptele c nd le-a d ifuzat pu blic s i investigatiile n-au du s la
nimic.
n 1944 Maiorul Jordan era ngrijorat si-a ncercat sa se consulte cu seful lui din Departamentul de Stat, unde
un t inerel i-a s pus ca " ofiterii car e-s pr ea co recti se pot trezi pe undeva pe -o insula din mijlocul Marilor Sudului".
Dupa scurt timp a fost nlocuit. Cartea lui co ntine lista t uturor transporturilor pe car e le-a put ut vedea; e ste inclusa
lista tuturor ingredientelor pentru bomba atomica si bomba cu hidrogen: beril, cadmiu, cobalt (33.6000 livre minereu
si concentrat), metal si fragmente de cobalt (806.941 livre), uraniu metal (2.2 livre), tuburi de aluminiu (12.766.472
livre), grafit (7.384.482 livre), toriu, nitrat de uraniu, oxid si oxid urano-uranic, aluminiu si aliaje (124.052.618 livre),
lingouri d e a rama s i bronz ( 76.545.000 livre), s rma, p laci, srma izolata de ar ama si bronz, et c. A poi o uz ina
petrolifera, masini si piese de prelucrarea fierului, masini de tot felul pentru industria grea si usoara, turnatorii, statii
electrice, instrumentaj si statii telefonice, generatoare, instalatii de cinematografie, de radiodifuziune, 9.594 vagoane
de cale ferata, 1.168 locomotive, nave comerciale n valoare de $123.803.879, camioane si tot asa fara sfrsit. Apoi o
uzina de mare pr ecizie, 2 fabrici de pr oduse a limentare, trei ge neratoare de gaz, o r afinarie petrolifera cu masini s i
utilaj, 17 uz ine cu a buri s i 3 uzine hidroelectrice. M aiorul Jordan ncepuse sa cr eada ca H opkins s i a micii lui
nnebunisera, caci i trimiteau lui Stalin cantitati imense de tot felul de lucruri, ut ile sau nu - unele care nu stie la ce
le-ar fi trebuit: ochelari, dinti falsi, 9.126 ceasuri cu pietre pretioase, 6.222 livre de sapun de toaleta, rujuri de buze n
valoare de $400, 373 ga loane de bauturi spirtoase, momele pentru pescuit cu undita n valoare de $57.444, lanterne
magice pe ntru copii n valoare de $161.046, tichii d e hrtie s i nasuri de carton de $4.352, 13.256 livre de hrtie de
copiat, d oua pi ane noi, instrumente muzicale de $60. 000, s i, pr obabil o a tentie s peciala pe ntru dr agul lor " tatuc
Stalin", o pipa de $10.
Harry Hopkins i-a mai trimis lui Stalin si bani pesin, ntre altele "$88.701.103 pentru saraci"; cine-a trait sub
comunism stie cu m se " mparte la s aracii" comunismului. n 1944 Henry Morgenthau Jr., Secretarul T rezoreriei lui
Roosevelt, cu secretarul sau Harry Dexter White (dovedit ulterior agent sovietic) au trimis lui Stalin copii ale placilor
cu care se tipareau banii ce urmau sa fie folositi n Germania dupa razboi. Astfel publicul american nghitea un deficit
cauzat de p lata t rupelor a mericane cu note tiparite - de u n a lt gu vern n alta t ara, da r aces te n ote er au onorate n
88

Statele Unite. L a protestul publicului, n otele n u s-au mai t iparit d in 1946 ; da r sovietele de ja pus esera n circulatie
peste 250 milioane de do lari t ipariti de e le, s i-au refuzat sa p lateasca suma neglijabila de $18.000 pentru p lacile s i
hrtia cu care-au jecmanit cele 250 milioane luate direct din trezoreria americana.
n a fara de t ransferul averii natiunii a mericane n U niunea S ovietica, mai er au doua ca i de mbogatire a
bolsevicilor si saracire a americanilor. Una era organizarea luptelor de asa maniera nct americanii sa aiba pierderi si
comunistii nu. Asa au si facut membrii "guvernului din umbra" al Statelor Unite - nu de la nceput, dupa atacul de la
Pearl H arbour, cum intentionasera, ci mai t rziu, pr in G eorge C . M arshall, S ef d e S tat M ajor, pe car e S enatorul
Joseph Mc Carthy l-a acuz at ul terior pe b una dr eptate s i n mod absolut v eridic si do cumentat ca a " planuit cu
minutiozitate o retragere continua care a cedat mereu victoria si care a nceput cu mult nainte de a se termina cel deal do ilea r azboi mondial... t otdeauna s ustinnd numai frontul r usesc" dup a instructiunile lui Churchill si S talin.
Generalul Marshall fusese promovat de Roosevelt peste capul a 20 de generali si 14 brigadieri toti mai bine pregatiti
si calificati si cu mai multa vechime, dupa ce fusese numit general n ciuda faptului ca a fost gasit incompetent pentru
acel rang de catre comandantul de-atunci. Dintru nceput Marshall i-a cerut Senatorului James F. Byrnes (alter ego-ul
lui B ernard Baruch) sa introduca pr in C ongres o de cizie ca sa nu se mai t ina cont de v echime s i pr ocedura la
promovare n ar mata s i ace sta a f acut-o, d ndu-i lui M arshall po sibilitatea s a o pereze i mediat 4. 088 de pr omovari
neregulamentare, una dintre ele fiind a Colonelului Dwight Eisenhower, care nu vazuse cmpul de lupta n viata lui
dar a de venit n trei ani Comandantul Suprem al Fortelor Aliate. Tandemul Marshall - Eisenhower a da t forma lumii
dupa cel de-al do ilea razboi mondial.
Imediat dupa atacul de la Pearl Harbour propaganda sovietica a nceput sa ceara ca englezii si americanii sa
invadeze Europa numai dect; desi Churchill spunea ca trupele engleze nu pot s-o faca nainte de 1943, Eisenhower
instruit de G eneralul M arshall a facut p lanul i nvaziei n 1942 s i Roosevelt i -a t elegrafiat lui Churchill as ta; apo i
Generalul M arshall s i H arry H opkins s -au dus la L ondra un de C hurchill le-a s pus ca o i nvazie p ripita ar duc e l a
pierderea razboiului, ca v a transforma C analul M necii ntr-o " mare de s nge a liat", de f apt trei sferturi e nglez.
ntrebat cu ce poate contribui, comandantul american din Insulele Britanice, Generalul Clark, a aratat ca n-are dect o
divizie (a 34-a) fara artilerie antiaeriana, fara tancuri si neinstruita (cnd a fost trimisa n lupt a n Africa mai trziu s-a
vazut ca aceasta divizie nu era gata de lupta). Totusi Generalul Marshall i-a cerut lui Roosevelt sa santajeze guvernul
britanic sa i ntre n l upta amenintnd ca a ltfel A merica s e retrage din razboi (vezi m arturia l ui Stimson). D esi n-a
reusit sa santajeze Anglia ale carei trupe nu erau nici echipate nici instruite, acesta a ramas tonul si procedeul Statelor
Unite tot timpul razboiului.
Mai trziu, n 1943, trupele engleze si americane au zdrobit trupele germane n Africa si Germania a nceput
sa p iarda; a liatii erau gata de l upta; d in nou Generalul M arshall a intervenit, h otarnd unde v or a taca a liatii si
schimbnd soarta natiunilor Europei. Churchill nu vroia ca cei care ncepusera razboiul, adica Uniunea Sovietica care
a pr ovocat ce l d e-al do ilea r azboi mondial atacnd Polonia mpreuna cu Hitler, sa iasa d in razboi cucerind teritorii
mari ( cum s -a s i ntmplat) si v roia s a atace din n ord si d in sud si s a o cupe s tatele balcanice cu trupe an gloamericane. Dar Generalul Marshall, care conducea razboiul n locul lui Roosevelt care era bolnav si incapacitat (sau
poate prizonierul celor din jurul lui; n orice caz nu mai avea nici o putere) insista ca aceste trupe vor debarca numai
n Franta s i vor lasa t rupele sovietice sa patrunda adnc n Europa. Apoi Roosevelt, lucid sau nu, a perseverat n a
darui E uropa de es t, centrala si balcanica bolsevicilor. T imp de 18 luni s-a de zbatut abandonarea Europei t rupelor
revolutiei bolsevice, caci trupele engleze si americane terminasera cucerirea Africii si izgoneau nemtii din Italia, si-ar
fi putut nainta pna la Viena, Budapesta si Praga, dar Generalul Marshall a insistat sa se limiteze la o a doua invazie
a Frantei, t otal inutila si a pr escris ca "pozitia Rusiei dupa r azboi va fi do minanta n Europa... trebuie sa-i da m t ot
sprijinul s i s a facem o rice e fort s a n e-o f acem prietena... f ara nici o ndoiala ea va do mina E uropa..." ( analiza
Generalului M arshall la C onferinta de la Q uebec d in A ugust 1943) . Stalin ceruse ca t rupele ang lo-americane s a
invadeze Franta si sa nu se apropie de Europa Centrala si de Est; Generalul Marshall a facut ntocmai. Razboiul avea
sa mai faca r avagii nca do i a ni, c nd Stalin s i c u Generalul Marshall hotarsera ca R usia va do mina E uropa s i va
cuceri teritorii vaste dupa razboi. Generalul Mark Clark, care era n 1943 comandantul trupelor americane din Italia,
scria n 1950 c a de turnnd t rupele d in I talia s pre F ranta, c nd put eau trece pr in I ugoslavia s i Ungaria p na n
Cehoslovacia si Austria, s-a comis "una din greselile politice cele mai mari ale razboiului", caci s-a abandonat Europa
Centrala lui Stalin; Generalul Clark, stralucit strateg pus pe linie moarta care ulterior si-a dat demisia, zice "greseala
politica" dar de fapt n-a fost nici o greseala ci o politica intentionat aplicata de grupul din jurul presedintelui american
care subordona interesele patriei lor, propagarii revolutiei comuniste n lume. Astfel n loc sa se termine r azboiul n
1944 cu o victorie c are sa lase sovietele n limitele t eritoriului lor s i sa lase natiunile eur opene libere, s-a pr elungit
razboiul nca doi ani pentru a da sovietelor ocazia sa invadeze si sa ocupe jumatate din Europa. Aceasta prelungire a
fost di ctata de s oviete s i impusa de e le pr in age ntul lor di n gu vernul a merican, H arry D exter W hite, aut orul as anumitului p lan Morgenthau. C onform acestui p lan t rupele a liate au naintat ncet-ncet p na la gr anita G ermaniei,
unde Churchill c are s -a o pus ace stui p lan tot t impul a ncercat s a mai salveze c eva o cupnd B erlinul, dup a cu m
89

povestesc s i e l s i E isenhower n memoriile lor. C hiar E isenhower s pune c um s-a o pus c nd Feldmaresalul
Montgomery a propus sa nainteze decisiv n 194 4 spre Berlin, z icnd ca Montgomery r isca pr ea mult - dar ct eva
pagini mai nainte spusese ca Montgomery era prea cumpanit si nu vroia sa riste nimic. Eisenhower a continuat sa-si
mprastie trupele prin Franta asteptnd ca sovieticii sa patrunda adnc n Europa si n Martie 1945 (dupa Conferinta
de la I alta cn d era c lar ca s ovietele au anexat Romnia s i P olonia s i R oosevelt t rimitea t elegrame de pr otest l ui
Stalin), E isenhower i-a telegrafiat direct l ui Stalin planul l ui f ara sa se co nsulte cu nimeni, ceea ce l -a facut pe
Churchill, care vroia s a s alveze ce l put in V iena, P raga s i B erlinul, s a pr otesteze v ehement - dar de geaba, ca ci
Generalul Marshall din Washington a d eclarat ca aproba ntru totul si planul si procedura lui Eisenhower. De atunci
ncolo nici o miscare n-au mai facut trupele aliate n vest fara sa obtina aprobare de la Stalin si nimeni nu asculta ce
zicea Churchill. Eisenhower i-a co municat direct lui Stalin la 28 Martie ca s e va opri n fata Vienei. n 14 Aprilie a
comunicat sefului Statului Major ca se va opri n fata Berlinului, pe Elba, ncheind cu cuvintele: "daca esti de acord,
am sa-l informez pe Maresalul Stalin", dar de fapt nu-i pasa daca e sau nu de acord caci deja trecuse peste protestele
englezilor. M ai r amnea P raga, n C ehoslovacia, un de S talin i-a c erut l ui E isenhower la 9 M ai 1945 s a n u intre
dincolo de linia Karlsbad, Pilsen si Budweis si Eisenhower, care avea trupe americane stnd degeaba la granita ceha,
i-a ordonat Generalului Patton sa se opreasca imediat unde-a zis Stalin. Cinci ani mai trziu, la 3 Martie 1949, la un
dineu de gala la Asociatia Avocatilor din New York, Generalul Eisenhower s-a laudat ca el a fost singurul care a luat
hotarrile ce-au a bandonat jumatate d in E uropa bo lsevismului. Dar c hiar da ca cr edea ca e l a luat a cele decizii, n-a
fost E isenhower ce l car e le-a luat, ci er au parte din po litica de de molare a t arilor o ccidentale n folosul r evolutiei
bolsevice din care facuse parte si transferul averii americane catre bolsevici. Capitanul Harry C. Butcher mentioneaza
ca at unci c nd Generalul E isenhower n c iuda pr otestelor lui Churchill i co munica lui S talin direct de spre cum s e
opreau si as teptau trupele anglo-americane ca sa invadeze t rupele s ovietice E uropa, " granitele s i ariile de o cupatie
deja nu se mai de zbateau la nivel de c onducere militara". C hurchill a spus ( la 11 Mai 1953) ca e l cerea c a t rupele
anglo-americane sa nu se retraga pna nu s-a ajuns la un acord cu Rusia, dar nu s-a t inut cont de cer intele lui si s-a
abandonat jumatate din Germania sovietelor fara sa se stabileasca absolut nimic.
Guvernele occidentale au mai gasit o cale de a promova comunismul n lume dupa razboi: prin conferintele de
pace. C arta A tlanticului fusese pr omulgata de R oosevelt la 6 Ianuarie 1941, c nd le-a s pus americanilor ca
"anticipeaza o lume bazata pe 4 libertati fundamentale: de vorbire, r eligioasa, e liberare de foamete, e liberare d e
teama". A poi car ta pr omulgata de R oosevelt s i C hurchill mpreuna la 14 August 1941 anunta n frazeologia
demagogica recomandata de Protocoalele Sionului din 1905 ca "si bazeaza sperantele ntr-un vi itor mai bu n pentru
omenire" pe niste " principii fundamentale" s i a nume: " nici o aug mentare, teritoriala s au de a lta natura"; " nici o
schimbare teritoriala fara consimtamntul liber al popoarelor respective"; "dreptul popoarelor de a-si alege forma de
guvernare pe car e o do resc; s i dr epturile s uverane s i autoguvernarea r estituite po poarelor car e fusesera pr ivate de
ele". I ar de l a aces te n obile a spiratii au trecut ap oi la fapte s i la co nferintele de la T eheran s i C asablanca car e-au
culminat la I alta n Februarie 1945, t rei a ni s i jumatate dupa exprimarea ace lor nobile t eluri, au jefuit s i nrobit lui
Stalin popoarele a jumatate din Europa - lui Stalin pentru ca, zice Declaratia ce-au dat-o la Teheran, "el este un o m
devotat l uptei mpotriva t iraniei si s claviei, o primarii si intolerantei". I n t imp ce de mnitarii o ccidentului i cntau
aceste o sanale lui Stalin cel iubitor de libertatea po poarelor, trupele lor s edeau si asteptau ca hoardele bolsevice sa
patrunda adnc n inima Europei.
Cum S talin a r efuzat s a se de plaseze, s -au deplasat R oosevelt s i Churchill la I alta - deja o nfrngere cnd
tratezi cu asiaticii, zice autorul. Roosevelt si intimul lui Harry Hopkins erau pe moarte si Roosevelt arata foarte rau
chiar s i n filmele date publ icitatii. Multi p articipanti si adu sesera familiile, c are misunau s i dadeau conferintei u n
aspect de excursie familiala. Dar cel mai rau lucru, zice autorul, a fost betia continua la care au fost supusi delegatii
tot timpul, fiind acesta, zice autorul, un truc asiatic foarte vechi. Generalul Maior Laurence S. Kuter care reprezenta
aviatia americana descrie cum o serie de toasturi si nchinari n cinstea participantilor ncepeau dis-de-dimineata, de
la micul dejun, cu votca, vin, cognac, sampanie si din nou cognac, alaturi de caviar, mezeluri, mere de Crimea si ceai;
acesta era numai dejunul; tot timpul zilei toata lumea era mai mult beata; interpretul lui Roosevelt povesteste cum la o
cina s-a nchinat de 45 de ori n cinstea a diversi - 45 de pahare de alcool baute obligatoriu de fiecare. Roosevelt care
era pe moarte a s osit acolo ca s emnatar al planului Morgenthau, elaborat de agentul sovietic din guvernul american
Harry Dexter White si nsotit de alt agent sovietic, Alger Hiss; deci sovietele aveau doi reprezentanti din trei. Autorul
scrie ca Churchill a ncercat din toate puterile sa salveze ceva din ghearele lui Stalin, din fiasco-ul c elui de -al do ilea
razboi mondial despre care masele cu creierul spalat de ziarele perfect controlate de fortele oculte credeau ca este o
victorie g lorioasa si s tralucita, da r G eneralul M arshall l-a santajat mereu cu a menintarea ca va o rdona t rupelor
americane sa abandoneze frontul daca Churchill mai face astfel de ncercari. Autorul crede ca Churchill de-acum stia
ca n u e de ct o marioneta n mna a ltora, da r n u stia nca faptul ca n u mai exista pr esa l ibera s i toata p resa e un
instrument de propaganda mincinoasa n mna acelorasi forte. Astfel, Churchill l ntrebase pe Ministrul Informatiilor
la 23 August 1944 de ce nu se spune nimic despre masacrul polonezilor de la Varsovia. Generalul Bors din rezistenta
90

poloneza s-a ridicat mpotriva trupelor naziste la apropierea trupelor sovietice, care nsa la ordinul lui Stalin s-au oprit
imediat si-au asteptat dnd timp nazistilor sa masacreze populatia poloneza. Cnd avioanele engleze si americane au
vrut sa-i ajute pe polonezi, Stalin le-a interzis accesul la aeroporturile de decolare. Churchill i-a cerut lui Roosevelt sa
trimita t otusi avioanele, zicnd ca S talin nu v a ndrazni s a l e doboare, dar Roosevelt a refuzat; astfel a liatii s i cu
sovieticii au abandonat po pulatia po loneza ca sa fie masacrata; V arsovia a fost r asa la pa mnt, 20.000 de po lonezi
civili au fost ucisi si 350.000 de supravietuitori deportati. Asta la trei ani dupa ce Roosevelt declamase asa de frumos
despre libertatile pentru care lupta el. Churchill s-a mirat de ce nu zic ziarele nimic si ziarele au continuat sa nu zica
nimic. Astea erau faptele pe care le-a ncununat Conferinta de la Ialta, unde Roosevelt, c-un picior n groapa, i-a spus
lui Stalin ca se simte mai nsetat de snge german ca oricnd si-a propus sa nchine un pahar "din nou ca sa executam
50.000 de ofiteri ge rmani", c aci mai nchinasera a sa la T eheran n D ecembrie 1943. C nd S talin a propus t oastul,
Churchill a r efuzat sa nchine; Roosevelt a facut o gluma buna zicnd ca el va ucide doar 49.500; fiul lui Roosevelt,
Eliott, a rs z icnd ca s pera s a uc ida s ute de mii s i S talin s-a r idicat s a-l s arute pe E liott R oosevelt pe ntru aceste
cuvinte din inima.
Roosevelt i-a spus fiului sau ca nu-i place ca Churchill se teme ca rusii vor deveni prea puternici si i-a propus
lui Stalin "ceva ce Primul Ministru Churchill nu trebuie sa afle" si anume ca Eisenhower sa comunice direct cu Stalin
ocolind S tatul M ajor d in L ondra s i Washington ( la 4 F ebruarie 1945) . C eea c e s -a s i facut.
Stalin n-a mai nchinat pentru moartea a 50.000 de nemti si dupa asta s-a aratat mai rezervat fata de Roosevelt, mai
discret si mai putin sngeros dect acesta. Autorul banuieste ca Stalin nu credea n desantarea sincera a presedintelui
american si banuia o cursa. Dar halul de decadere si aservire al guvernelor occidentale s-a vazut cel mai bine cnd au
abandonat P olonia, co tropita de S talin si H itler pe v remea cnd erau aliati s i pr ieteni, p entru eliberarea car eia se
pornise razboiul, nsngerata de masacrele naziste carora i fusese abandonata de Stalin si de aliati cnd cu rascoala
din Varsovia. Pna la urma si Churchill a acceptat mutilarea si distrugerea Poloniei, din care jumatate a fost smulsa si
incorporata Rusiei, sub pretextul ca i se va da teritoriu german n schimb si se vor tine "alegeri libere", ca n realitate
toata Polonia sa fie mpinsa sub c izma sovietica, a laturi de ju matatea Germaniei s i de celelalte tari care-au ajuns n
"lagarul s ocialist", as tfel ca P olonia a t recut direct di n s clavie nazista n s clavie co munista pr intr-o b aie de s nge.
Despre P olonia, Roosevelt ( care er a de pe -acum ca m incoerent) a av ut de z is do ar ca " am 6 sau 7 milioane de
alegatori po lonezi n Statele U nite", c aci lui i pa sa do ar sa fie r eales, si-apoi a pr opus sa se r apeasca d in teritoriul
Poloniei zicnd ca " polonezii s unt ca chi nezii, nu vor s a-si p iarda pr estanta", de si e gr eu de imaginat cu m po ate o
natiune s a-si pastreze p restanta p ierzndu-si teritoriul n ational. A poi A lger Hiss s -a ncuiat cu Roosevelt ca s a-l
"ajute" sa stabileasca granitele Poloniei. Churchill a mai protestat un timp zicnd ca Anglia a jertfit atta n razboi ca
sa e libereze, nu sa mutileze Polonia, dar n cele din ur ma a semnat s i e l. S -ar cr ede c a ce i t rei facusera t ot r aul p e
care-l puteau face - dar a mai ramas o ticalosie de facut: sub "Protocolul pentru Daune de Razboi" cei trei, Roosevelt,
Churchill si S talin, au apr obat ge neralizarea n toate tarile E uropei ced ate lui S talin, a instrumentului de t eroare
comunista: au aprobat lagarele de munca fortata si exterminare; caci acest document autoriza "cele trei guverne" sa
obtina "reparatii" folosind munca fortata n lagare de concentrare si exterminare. Tot atunci Churchill si Roosevelt au
acceptat sa trimita lui Stalin t oti pr izonierii r usi luati de ne mti ca fiind "dezertori"; ac esti soldati r usi car e au luptat
pentru patria lor sovietica urmau sa fie torturati si ucisi de propriul lor guvern pentru care au luptat pentru crima de a
fi scapat cu viata din lupta, cu buna stiinta a o ccidentului. Oroarea acestui act nu poate fi descrisa n cteva cuvinte.
James B. Chuter, capelan n armata britanica, povesteste cum trupele americane mitraliau pe soldatii rusi din lagarele
germane de pr izonieri luati d e nemti s i "eliberate" de a mericani s i e nglezi, car e ncercau sa fuga d e tortura "patriei
sovietice" careia i fusesera predati.
Stalin, semnnd alaturi de Roosevelt si Churchill acordul de la Ialta, si-a declarat, zice el, "fidelitatea fata de
principiile C artei Atlanticului" d in 1941. D ar de spre s tatul na tional iudaic S talin i-a spus lui Roosevelt: "Problema
evreiasca e d ificila. N oi am ncercat s a le nfiintam pa tria lor nationala a e vreilor n Birobidjan [ de un de se t rag
hazarii n realitate] dar n-au stat acolo dect doi-trei a ni si-apoi s-au mprastiat cu totii prin orase". Atunci Roosevelt
i-a spus lui S talin "ca el e ste s ionist s i l-a ntrebat pe maresal [ Stalin] daca s i e l era". D in nou acest bandit car e n
tinerete jefuia banci n Georgia s -a ar atat mai de mn de a fi seful u nui stat dect presedintele a merican, car e n-ar fi
admis niciodata ca vreo problema "e dificila" cnd era vorba sa urmeze porunca Sionului. (Cnd i se pomenea de asa
ceva lui C hurchill, acesta imediat s triga c a ace ste o biectiuni sunt do vezi de "antisemitism"). S talin l-a ntrebat pe
Roosevelt ce co ncesii si propunea sa-i faca regelui Arabiei Ibn Saud, pe care Roosevelt urma sa-l vada si Roosevelt
i-a raspuns ca "avea sa-i faca o sigura concesie si sa-i dea un singur lucru si anume cei 6 milioane de evrei din Statele
Unite". Aceasta pr opozitie e ste v eridica da r a fost cen zurata s i e xclusa d in documentele o ficiale. R estul es te luat
literalmente d in procesul verbal al " Conferintelor de la Malta s i I alta, 1945" pu blicate de D epartmentul de S tat
american n Martie 1955. T ot trgul r evoltator d e la I alta a fost as tfel dezvaluit pu blicului, c are a r amas apa tic,
ndobitocit fiind de propaganda, cum este si-acum.
91

Au mai fost parti ascunse si nepublicate n acest "Proces verbal". Cnd Senatul a cerut sa se publice versiunea
completa, necenzurata, doi functionari din Departamentul de Stat de buna credinta (Dr. Donald M. Dozer si Bryton
Barron) s-au apucat sa pregateasca aceasta publicare si-au fo st imediat nlocuiti si pensionati, n timp ce presedintele
american E isenhower facea n public declaratii ipocrite despre cu m "totul t rebuie dezvaluit c a sa a jutam pu blicului
Statelor Unite sa nvete din greselile trecutului si sa ia hotarri n prezent". Barron a fost supus unor presiuni foarte
mari ca sa ac cepte sa ascunda ade varul, cac i e l r epeta ca " versiunea car e se pu blica e pe rvertita, incompleta, foarte
mult ce nzurata s i t aiata s i t inde s a a copere ad ministratia a nterioara s i va induce n eroare po porul a merican". D ar
acum, n 1956, gu vernul a merican er a as a de bine infiltrat de age ntii r evolutiei mondiale, infiltrare nceputa de
Roosevelt, nct, cu toate procesele publice de spioni sovietici n functii nalte n stat, statul american si ntreaga viata
publica a mericana er a t ot n mna r evolutiei c omuniste. I nfiltrarea gu vernelor o ccidentale cu agentii r evolutiei
mondiale e generala, dar aici autorul se ocupa n mod special de Statele Unite pentru ca forta economica a acestei tari
pusa n slujba sionismului si-a revolutiei mondiale este hotartoare. Dar exact la fel stau lucrurile n Marea Britanie,
Canada, Australia.
n Canada un rus (Igor Guzenco), periclitndu-si viata, a informat guvernul canadian de reteaua de infiltrare si
spionaj bolsevic d in guvernul canadian, cu ce ntrala la a mbasada s ovietica de la O ttawa. P rimul Ministru canadian
Mackenzie King, un o m simplu care se interesa c el mai mult de spiritism, a p lecat totusi s a-i informeze i mediat pe
presedintele a merican, succesorul lui Roosevelt si pe P rimul Ministru britanic C lement Attlee. Alger H iss e ra seful
retelei bolsevice din guvernul american, dar timp de 6 ani doi presedinti americani au refuzat sa ia cunostinta cnd li
se spunea acest lucru si doar un proces intentat de cetateni particulari a put ut forta guvernul american sa accept e cu
multa r ea vointa o pa rticica d in adevar. D ezvaluirile d in pr ocesul lui Alger H iss au aratat infiltrarea t otala la t oate
nivelele a guvernului american cu agenti bolsevici. n Anglia 6 ani dupa dezvaluirile Primului Ministru canadian nu
s-a facut absolut nimic cnd deodata doi nalti functionari din guvern (Burgess si Maclean) protejati si avansati rapid
de o m na nevazuta au disparut si-au reaparut la Moscova, unde se r efugiasera de t eama pr ocesului lui Alger H iss.
nca 4 ani dupa fuga lor guvernul britanic a refuzat sa ia act, sustinnd ca "se lucreaza la asta", cnd deodata n 1955
Ministerul de E xterne britanic a r ecunoscut ca aces ti do i lucrau pentru guvernul sovietic n interiorul gu vernului
britanic n ca d in 1949 'admitnd adevarul cu multa r ea vointa s i fortat de un at asat de ambasada sovietic, V ladimir
Petrov, care-a povestit cum Burgess si Maclean fusesera angajati ca spioni sovietici din 1930 din anii primei studentii
la Cambridge ( asa cu m pr escriu documentele lui Weishaupt s i P rotocoalele S ionului si c um s-a f acut si cu Alger
Hiss). n acest timp Burgess si Maclean apareau mndri n tribuna oficiala la Moscova ca functionari la Ministerul de
Externe sovietic; s i t ot n acest t imp Hrusciov si Bulganin au fost invitati ntr-o vizita de mare pr ietenie la Londra.
Singura cercetarea din Australia a fost mai corecta si a aratat publicului ca ambasada sovietica din Canberra "dirija o
operatie de spionaj n Australia" nca din 1943 si ca multi asa-zisi imigranti sunt agenti bolsevici veniti "cu misiune";
Ministrul de E xterne R . C asey a ar atat ca n guve rnul au stralian er a " un cu ibar de t radatori," co nfirmnd ce z isese
Mackenzie King cu 10 ani nainte. n acesti 10 ani de dezvaluiri, guvernele occidentale n-au fost cu nimic asanate de
revolutionari bolsevici. Concentrndu-se asupra transmiterii documentelor doar ca crima de "spionaj", aceste guverne
au refuzat s a cur ete t arile lor de r evolutia bolsevica d in interior car e p atrunsese n cele mai nalte foruri
guvernamentale si car e d edica eco nomia t arilor si t oate av utiile t arilor o ccidentului pe ntru propasirea r evolutiei
comuniste mondiale. Asta s-a vazut la pr ocesul lui Alger H iss si anume ca t ransmiterea de do cumente secrete unui
guvern strain si ostil este doar o mica particica din activitatea nociva si anti-patriotica a agentilor revolutiei mondiale
infiltrati n gu vernele o ccidentale; functia lor m ajora es te r ealizarea gu vernului mondial pr in zdr obirea
nationalitatilor. D in 1930, A lger H iss s -a ridicat r apid n gu vern s i dupa c e-a fost denuntat de un fost c olaborator
bolsevic deziluzionat ca s pion sovietic a co ntinuat sa fie avansat si a fost nedezlipit de Roosevelt tot timpul la Ialta,
astfel nct e c lar ca a ceeasi mna nevazuta care i-a ridicat pe Roosevelt si p e H iss a de terminat mpartirea lumii la
Ialta. Dupa Ialta acelasi grup international l-a numit Secretar General al Natiunilor Unite, care a luat nastere n 1945
la San Francisco de la nceput ca un instrument al revolutiei mondiale. Toate documentele la Ialta au trecut prin mna
lui si Hiss era prezent tot timpul peste tot n spatele scaunului lui Roosevelt - asa arata Edward Stettinius, care figura
ca S ecretar de S tat; m ai t rziu James F. B yrnes car e er a l a I alta ca D irector al B iroului de M obilizare spune ca
Roosevelt n -a c itit do cumentele pr egatite de D epartamentul de S tat pe ntru co nferinta " desigur d in cauza bolii lui;"
toate actiunile lui Roosevelt au fost dictate de Hiss cu care Roosevelt "se sfatuia" totdeauna nainte de a z ice si face
orice s i a ctiunile lui Roosevelt n u se co nformau do cumentelor pr egatite de D epartamentul de S tat s i necitite de
Roosevelt "din cauza bolii". Bryton Barron, functionarul demis din functie pentru ca vroia sa publice adevarul, spune
ca el "poate arata incidente care demonstreaza puterea lui Alger Hiss... Si cum opera acesta la nivel nalt". Dar poate
si mai mare putere n demolarea natiunilor lumii a avut-o Harry Dexter White.
Ziarele au publicat stirea ca nu exista nici un certificat de nastere a nici unui Harry Dexter White si nimeni nu
stie cine e individul care-si zice asa. El a fost introdus de Henry Morgenthau Jr., care a fost singurul timp de 12 ani
nentrerupt n functia de ministru de c abinet pe timpul lui Roosevelt, la T rezoreria S tatelor U nite ( 1934). A poi a
92

avansat r apid si misterios s i imediat dupa Pearl Harbour a av ut put ere deplina a supra finantelor n ce ea ce pr iveste
politica e xterna. A poi a a juns ag hiotant a l S ecretarului d e S tat. T ot timpul ace sta a f ost age nt s ovietic do vedit lui
Roosevelt, care refuza sa ia act. Whittaker Chambers, cel care l-a denuntat si pe Alger Hiss, arata cum nca din 1935
White i da dea do cumente s ecrete a mericane ca sa le pr edea s ovieticilor s i n 1939 cnd Hitler s i cu sovieticii au
atacat P olonia, fiind nevoit s a s e ape re de acuzele lui Hiss, a vrut s a de puna ace ste do vezi da r t oate age ntiile
guvernamentale au refuzat sa ia cunostinta de ele. n 1941 FBI (Biroul Federal de Investigatii) i-a luat o depozitie n
care Chambers arata ce-au facut Hiss si Harry Dexter White dar nimeni n-a facut nimic si de-abia n 1948 guv ernul
american a fost fortat tot de un cetatean particular sa renunte la Harry Dexter White. Actiunea acestui agent bolsevic
a nceput nca din 1941 pe scara larga, cnd a elaborat planul prin care japonezii au fost fortati sa atace Pearl Harbour
si S tatele U nite au fost mpinse s a intre n r azboi. T ot H arry D exter Whi te es te ce l care-a el aborat " planul
Morgenthau". C onstitutia S tatelor U nite spune ca D epartamentul d e R azboi face r azboi si pa ce; d ar H arry D exter
White de la Departamentul Trezoreriei a facut cel de-al doilea razboi mondial si pacea ce-a urmat. White e considerat
responsabil de ace ste act e, da r H enry Morgenthau Jr. l-a numit pe White s i t ot H enry Morgenthau Jr. a semnat s i
ultimatumul catre japonezi care-a declansat Pearl Harbour n Noiembrie 1941 si planul dezmembrarii Germaniei din
1944. n ambele cazuri Roosevelt n-a facut altceva dect sa aprobe ce-a facut Morgenthau. Nu e usor de vazut cine a
fost creierul, Morgenthau sau individul care se ascunde sub pseudonimul de Harry Dexter White. n 1947 Fred Smith
a descris planul M orgenthau de f armitare a G ermaniei, i nundarea m inelor, distrugerea i ndustriilor, reducerea
populatiei Germaniei la un popor de pastori de capre. Acest plan a fost discutat n trei de Morgenthau, Harry Dexter
White s i E isenhower n c ortul lui E isenhower l a 7 A ugust 1944 s i E isenhower a pr omis c a va s prijini t ot c e v rea
Morgenthau. A cesta a zb urat ap oi la Washington s i si-a de scris p lanul n fata un ui co mitet un de au participat s i
Secretarii de Razboi si de Stat (pentru prima data); dar acestia au atacat planul lui Morgenthau si n-au fost de acord
cu el; totusi Morgenthau a fost cel care "s-a ntmplat" sa-l nsoteasca pe Roosevelt la ntlnirea cu Churchill, care s-a
mirat ca nu-i ve de pe S ecretarii de S tat s i de R azboi. T otusi Churchill a semnat a laturi d e Roosevelt p lanul
Morgenthau sau Morgenthau-White. Churchill ulterior a spus c-a "regretat" c-a semnat. Roosevelt ulterior se referea
la p lanul Morgenthau ca la o n ota pe car e-ar fi pasat-o un ui de partament " la inisistentele u nui pr ieten vechi de -al
meu" ( Sherwood), nu la o c onventie internationala si u lterior s -a a ratat ul uit de initialele lui pu se c u mna lui pe
planul Morgenthau pe car e-l s emnase. Publicul a fost facut sa cr eada ca p lanul Morgenthau a fost abandonat si n-a
avut loc: industriile c hipurile n-au fost dinamitate si minele n-au fost inundate. Dar, desi planul lui Morgenthau de a
ucide po pulatia ge rmana fara pr oces, cu m a pr opus r znd Roosevelt lui S talin la I alta, n -a fost a plicat el a fost
nlocuit cu procese nscenate as a-zisilor " criminali de r azboi". Aceste pr ocese au fost o mascarada s inistra de tipul
proceselor intentate de c omunisti mpotriva "dusmanului de clasa" si r amn u na d in rusinile istoriei o menirii.
Germania a fost r upta n do ua, da ca nu chiar n farmite cu m a vrut M orgenthau. N emtii au fost dusi n lagare de
sclavi de munca fortata pentru "reparatii de razboi", la 11 ani dupa ce guvernul american, care a nfiintat aceste lagare
de sclavi nemti, a declarat ca munca fortata este ilegala. Harry Dexter White, aut or sau co-autor cu Morgenthau, a
nceput apo i s a faureasca guv ernul international care s a d izolve natiunile. A pr ezidat l a n asterea N atiunilor U nite
unde Alger Hiss conducea; apoi a instituit Banca Mondiala si Centrul Monetar International, anuntat n mod public de
succesorul lui Roosevelt, Harry T ruman, la 23 Ianuarie 1946. FBI anuntase n repetate r nduri pe presedintele t arii
(de ex. la 8 Noiembrie 1945; la 1 Februarie 1946) ca Harry Dexter White era spion sovietic dar Truman l-a numit pe
White n ciuda a cestor dezvaluiri; chiar el s pune "n c iuda". Dar n A prilie 1947 c nd A lger Hiss ncepuse s a f ie
cunoscut publicului larg ca spion sovietic White a demisionat "din motive de sanatate". n August 1948 a fost chemat
n fata Comisiei de Activitate Antiamericana si i s -au aratat dovezile tradarii lui; a negat totul; a fost gasit mort dupa
trei zile si ngropat dupa ritual evreiesc. Cauza mortii a ramas un mister; nu s-a permis sa se faca autopsie si nici sa se
cerceteze cum a murit. Moartea lui a ramas la fel de misterioasa ca si adevarata lui identitate.
n 3 I anuarie 1955, dupa 7 a ni, C omitetul d e S iguranta I nterna a l Congresului American a r aportat
urmatoarele:
"1. Alger H iss, Harry D exter White s i confederatii lor d in subteranele comuniste d in gu vernul a merican, a u
avut put erea de a influenta n mod profund politica Statelor Unite si po litica organizatiilor internationale din timpul
celui de-al doilea razboi mondial si anii imediat urmatori;
"2. Ei au exersat o i nfluenta pr ofunda a supra cr earii si car acterului N atiunilor U nite s i age ntiilor lor
specializate;
"3. Aceasta put ere nu s-a limitat la functiile lor oficiale. Era exersata prin accesul s i influenta ce le aveau la
demnitarii nalti a i statului si ocaziile ce le-au avut sa formuleze sau sa ascunda informatiile pe baza carora se luau
hotarrile politice ale superiorilor lor;
4. Hiss, White s i u n numar co nsiderabil de o rtaci de-ai lor c are-au faurit po litica e xterna a mericana s i ce a a
organizatiilor internationale n a cesti a ni d e cu mpana s-au dovedit a f i age nti s ecreti co munisti".
Dupa acest raport oficial ai zice ca s-au luat masuri de eliminare a agentilor bolsevici din guvern - dar nu s-au luat.
93

Autorul era n America l a v remea aceea si-a v azut cum aces te dezvaluiri n -au avut ni ci u n e fect. O pinia
publica a r amas apa tica s au, mai mult, a nceput s a t ina cu ortacii lui H iss s i White car e ur lau mpotriva ce lor ce
ndraznisera sa spuna adevarul. A avut loc un atac violent si isteric declansat de toata presa ca la un semnal mpotriva
celor car e co nduceau investigatii si de zvaluiau adevarul, nu mpotriva c elor a le car or cr ime er au dezvaluite. S i s-a
repetat martiriul celor care-au iubit a devarul si si-au iubit patria, cei ca M orse, Barruel si Robison care dezvaluisera
adevarata fata a revolutiei franceze din 1789. Whittaker Chambers care dezgustat de tradare si crima l-a demascat pe
Hiss a fost atacat s i aco perit de insulte s i acuze, n ziarele car e-l g lorificau pe H iss s i-l at acau pe s enatorul Jo seph
McCarthy, cel care ceruse sa se faca investigatii. Pe acesta l-au atacat cu atta ticalosie si venin nct i-au murdarit
numele pe ntru totdeauna inventnd epitetul mincinos de " macartism" car e a de venit n mintea publ icului ce va
execrabil.
Anul 1954 este un moment important n istoria Statelor Unite, caci este anul n care Senatul l-a dezavuat pe
McCarthy. n 1952 r eusise la alegeri dupa 20 de ani de presedinti din partidul democrat, un republican, Eisenhower,
care a pr omis n propaganda e lectorala ca v a curata guvernul de agentii b olsevici m osteniti de l a R oosevelt s i
Truman. Dar dupa alegeri, n 1954, presedintele Eisenhower a nceput nu sa curete guvernul ci sa-i atace pe cei care
vroiau sa curete guvernul, zicnd ca el dezaproba "metoda" lui McCarthy. Aceasta dezaprobare a fost anuntata si de
catre S enat la insistenta C omitetului E vreilor d in America. Astfel ca indiferent cu cine voteaza, cu candidatul
democrat sau cu cel republican, alegatorul american cu siguranta voteaza pentru marioneta aceleiasi puteri ascunse si
distrugatoare. P resedintele E isenhower a pus s frsit o ricaror i nvestigatii de spre age ntii bolsevici s i t radatori d in
guvern - exact asa cum descriu Protocoalele Sionului din 1905. Protocolul no. 19 arata ca dupa distrugerea natiunilor,
cnd toate popoarele vor fi nrobite guvernului mondial ntr-o masa de s clavi, sa lucrezi mpotriva statului c um au
facut-o A lger H iss, H arry D exter White s i a micii lor d in guvernele t arilor o ccidentale va fi o cr ima ca si " furtul,
asasinatul s i fiecare cr ima o dioasa s i a bominabila"; dar nainte de instaurarea guvernului mondial, zic Protocoalele,
"ne-am asigurat ca statele nationale sa nu fie capabile sa se apere de tradarea din interiorul guvernului. De aceea prin
presa s i pr in cuvntari si pr in metode i ndirecte... am implantat i deea ca ce i ce t radeaza s i lucreaza mpotriva
propriului lor stat di n interiorul gu vernului sunt niste martiri c are s-au jertfit s i-au accept at sa apara dr ept tradatori
pentru bi nele maselor po pulare". S i-asa a aparut A lger Hiss n presa d in ntreaga lume ca u n martir s i S enatorul
McCarthy ca un monstru odios. Caci, zic tot Protocoalele, "cei ce ni se opun nu vor avea la dispozitie organe de presa
n care sa-si poata arata vederile cu adevarat si pe deplin".
n America sugrumarea adevarului mai e posibila si pr in interventia unui organ numit Curtea Suprema, care
decide peste capul statelor care formeaza Statele Unite. Membrii acestei Curti Supreme n-au nevoie sa fie buni juristi;
ei nu s unt a lesi de po por c i sunt n umiti pe v iata de cat re po liticieni. La 2 Aprilie 1956 Curtea S uprema a a nulat
condamnarea pentru tradare si spionaj a unui comunist din Pennsylvania, astfel nct tradarea patriei, care este ilegala
n 42 de s tate, n u mai este cr ima s i nu poate f i pe depsita dupa a ceasta i nterventie a Curtii S upreme.
Si iata cum a r enviat s i L iga N atiunilor s ub numele de N atiunile U nite ca u n o rgan de s upracontrol a l gu vernelor
nationale, creat de Alger Hiss si Harry Dexter White, pentru a mplini revolutia mondiala asa cum a zis Lenin si cum
zic Protocoalele S ionului. Cei car e au cunoscut lagarele de concentrare s i de e xterminare a le gu vernelor co muniste
vad cum se r idica p eretii ac estor l agare n t arile o ccidentale, s ub o chii u nui pu blic apa tic si t mp care-si ex trage
informatia d in ziare si de la televizor. Legislatia care sta la baza lagarelor de exterminare a " dusmanului de clasa" a
fost de ja instituita: as tfel este " Conventia cu privire la Genocid", u nde s e de clara cr ima de a cauza " necaz ps ihic"
anumitor "grupuri".
Numele de "Natiunile U nite", z ice B ernard Baruch, a fost a les de Roosevelt mult nainte de a de veni
presedinte, dar nu e s igur ca a fost chiar a sa, cac i Baruch er a c el care-i baga n c ap lui Roosevelt ce s a g ndeasca.
Baruch avea ambitii mondiale si a fost auzit spunnd ca "noi putem stapni toata lumea". Sefii statelor care-au cauzat
moartea a at tor milioane n razboi si inundarea Europei n snge si dezastru se preocupau de construirea guvernului
mondial s i distrugerea natiunilor. C hurchill z ice c a n Octombrie 1 944 e i se preocupau de "chestiunea Organizatiei
Mondiale"; Generalul Smuts vocifera din Africa de Sud ca statul sovietic trebuie neaparat inclus si Roosevelt zicea ca
sovietele, car e-au declansat n a lianta cu Hitler r azboiul, " trebuie s a fie u n membru cu puteri de pline s i egale a l
oricarei a sociatii a marilor put eri car e ar e dr ept s cop prevenirea u nui r azboi international". Roosevelt zicea ca la
nceput v or f i " pareri d iferite" si "compromisuri" n ce ea ce C hurchill numea " instrumentul mondial". S i a sa s -a
terminat al do ilea razboi mondial, cu "instrumentul mondial" al lui Alger H iss si H arry Dexter White p lantat suprem
peste statele nationale, cu jumatate din Europa sub calciul bolsevic, nu prin vointa popoarelor - caci aco lo unde-au
putut, po poarele s -au scapat r epede de bolsevism ( de e x. n U ngaria n 1919, s au n S pania), c i pr in t radarea
guvernelor occidentale, infestate de conspiratia revolutiei mondiale.

94

Capitolul 42:

Razbunarea talmudica

Astfel la Ialta, n ciuda protestelor Secretarilor de Stat si de Razboi a mericani Hull si S imson si-ale naltilor
functionari britanici, Churchill s i R oosevelt s-au unit cu asiaticul Stalin ca sa transforme restabilirea pacii n lume n
razbunarea r ecomandata n Talmud. R oosevelt nca d in I anuarie 1943 la C asablanca a " enuntat d eodata pr incipiul
predarii neconditionate", zice Hull, mpotriva tuturor principiilor care dainuisera de mii de ani n occident n caz d e
razboi s i c onform pr incipiilor de d istrugere totala d in T almud. C hurchill, z ice H ull, " a r amas u luit" si b ritanicii a u
cerut s a s e evi te formula " predarii neconditionate". T otusi C hurchill u lterior n P arlament a de clarat ca dupa ce
Roosevelt a enuntat principiul predarii neconditionate l-a sustinut si el, desi cabinetul britanic dac-ar fi fost consultat
ar fi fost mpotriva (ceea ce nu l-a mpiedecat sa tot cear a ntlniri la nivel nalt cu Stalin). P lanul Morgenthau din
1944 este ntruparea "predarii neconditionate" din 1943; si uluirea lui Churchill si Roosevelt la vederea scrisului lor
pe Planul Morgenthau apare ca o ipocrizie da t f iind ca u lterior tot ei au semnat acor dul de la I alta car e ntrupeaza
principiile Planului Morgenthau. Si astfel au distrus cei do i, Roosevelt si Churchill - nu cladiri si biserici, nu orase si
sate si cmpuri si vite si vieti omenesti, caci acestea odata pierdute pot fi nlocuite cu altele la fel care sa le continue,
ci ntreaga civilizatie cr estina care s e bazeaza pe o menie s i dr eptate car e o data di strusa s i nlocuita cu principiul
asiatic al barbariei, t iraniei si persecutiei nedrepte nu mai poate fi renascuta. Caci n occident timp de 19 secole s-a
construit o civilizatie n care r azboiul er a dus ntre ar mate s i t oti co mbatantii a junsesera la ntelegerea ca po pulatia
civila din teritoriile ocupate nu trebuie facuta sa sufere. Occidentul ajunsese sa respecte steagul alb al cererii de pace,
sa r especte co nvoaiele cu raniti, s a nu maltrateze pr izonierii de r azboi, s a le aco rde ngrijire medicala, s a ngroape
mortii inamicului. C rucea r osie, cu semnul cr ucii pe s teag, ngrijea t oti r anitii indiferent d in ce ar mata. R azboaiele
europene din secolul 19 s-au purtat cu onoare si glorie, cu umanitarism si crutare. Singurul razboi n care cstigatorii
s-au razbunat pe cei nvinsi cu m pr escrie T almudul a fost razboiul c ivil d in America s i da ca n -ar f i fost as asinat
Lincoln imediat la nc heierea lui desigur n-ar fi facut-o; si poate chiar de aceea a fost asasinat Lincoln; autorul crede
ca a fost victima unei conspiratii nedezvaluite car e ar put ea fi legata de conspiratia revolutiei mondiale. U n colonel
din r azboiul burilor po vesteste cu m, la nceputul s ecolului, ar matele si lasau ranitii p e c mpul d e lupta c nd se
retrageau, "caci noi nu ezitam sa-i lasam pe raniti pe cmpul de lupta stiind sigur ca vor fi luati de pe cmp si ngrijiti
de nvingatori". Dar cnd autorul aude despre "pericolul unui nou razboi care sa distruga civilizatia" el stie ca aud e
vorbe goale, caci civilizatia nu este un obiect care poate fi pulverizat ci este o mentalitate care a fost distrusa atunci
cnd principiilor milei, adevarului si echitatii care guverneaza civilizatia crestina li s-au substituit n 1945 pr incipiile
talmudice ale "predarii neconditionate," ale distrugerii totale a celor nvinsi.
n 1918 nca n u s-a ap licat r azbunarea t almudica ce lor nvinsi; nca au fost lasati c ivilii nemasacrati,
prizonierii de razboi netorturati si ucisi; ce s-a schimbat n 27 de ani astfel nct aceleasi state nvingatoare sa devina
instrumentele sngeroase ale celei mai cumplite razbunari talmudice mpotriva victimelor civile, mpotriva ranitilor, a
prizonierilor, a femeilor si copiilor masacrati fara mila? Cum au putut aceleasi trupe actiona att de diferit la interval
de numai 27 de ani? Spalarea creierului, propaganda continua dusa de presa si sistemul de educatie total stapnite de
secta teribila a d istrugerii iudaice e r aspunsul. nca d inainte de ncetarea r azboiului t rupele anglo-americane
bombardau orasele si satele cu populatie civila, masacrau n mod organizat civilii, necombatantii, n timp ce n mod
public faceau spume la gura acuznd pe nemti de "aceasta barbarie inimaginabila". La 10 Februarie 1944 Roosevelt ia m arturisit l ui Stalin ntre patru ochi ca " se simte s i m ai nsetat de snge" dect nainte. L a 1 3 s i 14 F ebruarie
englezii s i a mericanii au bombardat timp de o re si cu buna stiinta Dresda, o ras deschis, lipsit de ar mata s i de o rice
obiectiv militar, plin de femei si copii care s-au refugiat acolo de urgia bolsevica ce nainta din rasarit. Nimeni nu va
sti niciodata ct i c ivili au asasinat, ar s s i ngropat s ub da rmaturi ar mata en gleza si a mericana n z iua aceea ;
estimatele variaza ntre 50.000 si 250.000, deci mult mai multi dect la Hirosima si Nagasaki, unde pentru prima data
s-au folosit noile bombe atomice. Si acestea au fost folosite tot mpotriva populatiei civile necombatante total lipsite
de aparare, desi generalii MacArthur si Louis Mountbatten au protestat mpotriva asasinarii civililor si japonezii nu
mai era nevoie sa fie bombardati caci erau pe cale de a se preda oricum. La Dresda trupele americane au avut grija sa
distruga t otal u nul d intre c ele mai frumoase monumente a le c ivilizatiei eur opene, cat edrala d in Dresda, a do ua n
lume ca marime si una dintre cele mai splendide din lume. Apoi Eisenhower a ordonat trupelor sa se opreasca la Elba
si sa astepte sa se reverse puhoiul trupelor bolsevice peste jumatate din Europa, si-a ordonat trupelor lui sa ntoarca
mitralierele mpotriva ce lor car e ncercau sa fuga de t eroarea as iatica, at t mpo triva nemtilor c t s i mpotriva
victimelor lui Hitler; iar cei care au reusit totusi sa fuga au fost apoi luati din lagarele de refugiati si trimisi napoi la
moarte. Anglia abolise sclavia n colonii de -un secol; America a bolise sclavia n 1865 ; acum gu vernul e nglez si cel
american introduceau sclavia n Europa n 1945. Dar culmea razbunarii talmudice a fost la Nrnberg, la procesul asazisilor criminali de razboi, unde Hitler nici n-a fost amintit macar, desi de 6 ani numele lui era blestemat zilnic de mii
95

de ori n propaganda care inundase lumea, dar Martin Bormann (a carui moarte n-a fost dovedita, cum n-a fost nici a
lui H itler), loctiitorul lui H itler, a fost i nclus. M isterul car e nvaluie moartea s i r amasitele lui H itler es te l a fel ca
misterul care nvaluie nceputurile l ui. A stfel, ni meni n u v rea sa aminteasca de f aptul ca era m embru al partidului
comunist n tinerete; do sarul lui de t inerete de la politia d in Viena a " disparut". Capitanul Roehm i-a po vestit un ui
subaltern d e-al lu i care i -a po vestit a utorului ca a tunci c nd t rupele Bavariei a u izgonit gu vernul bolsevic d in
Mnchen n 1919, Adolf Hitler, necunoscut pe-atunci, facea parte din garda personala a emisarului comunist Levine
venit de la Moscova, si-a fost arestat dar si-a salvat pielea denuntndu-i pe ceilalti colegi ai lui bolsevici; asta explica
de ce H itler l-a uc is pe R oehm imediat ce -a pr eluat puterea. T itlul o riginal a l pa rtidului nazist er a " Partidul S ocial
Revolutionar" si Hitler proclama ca va "nfaptui marxismul". Hitler i-a spus lui Hermann Raushing ca organizatia lui
e bazata pe modelul comunismului. Autorul l-a cunoscut personal pe Hitler, l-a studiat multi ani si este de parere ca
nici una din cartile despre el nu-l prezinta veridic.
La Nrnberg procedura parea anume facuta sa batjocoreasca crestinismul; prizonierii si nvinsii erau fortati sa
se degradeze ca sa-i distreze pe nvingatori. Reprezentantul sovietic a citit actul de acuzare ca hitleristii au deportat
oamenii n lagare de m unca f ortata si i -au smuls din f amiliile lo r - o m etoda pe car e s ovieticii o pr acticau prin
excelenta si care n-a ncetat nici azi. n timp ce englezii si americanii ascultau batjocura sovietica, barbati, femei si
copii e rau smulsi d in familiile lor d in P olonia s i Germania s i d in tarile o cupate de ar mata rosie s i erau deportati n
lagare de sclavi de catre sovietici; iar n pivnitele din Moscova oamenii erau torturati si ucisi fara judecata si de 30 de
ani Siberia era un va st cimitir a m ilioane de oameni n evinovati car e n u fusesera ni ci m acar judecati. D ar a ici la
Nrnberg se proceda "legal" si avea loc "o judecata".
Si n Europa ocupata de trupele sovietice si aliate s-a revarsat apoi razbunarea, a carei inspiratie poate fi gasita
dupa semnatura pe care o poarta unele acte simbolice care se leaga de razbunarea talmudica din 1917 identificata prin
nscrierea v ersurilor pe peretii ca merei n care-au fost as asinati R omanovii si pr in canonizarea lui I uda I scariotul.
Conducatorii nazisti au fost spnzurati de ziua "judecatii evreiesti" n 1946, repetndu-se spnzurarea legendara a lui
Aman s i-a fiilor lui si reeditndu-se astfel razbunarea talmudica a lui Mardoheu. La Oberammergau, unde satenii de
trei s ecole t ineau o r eprezentatie t eatrala a cr ucificarii lui H ristos, aces ti act ori au fost j udecati ca " criminali d e
razboi" s i co ndamnati, n afara de act orul car e-l facea pe I uda I scariotul car e-a fost ac hitat. n de plin acord cu
razbunarea t almudica a fost insistenta la N rnberg si t ot timpul de la r azboi ncoace a supra " crimelor mpotriva
evreilor", un nou fel d e cr ima apa rte, de pa rca cr imele nfaptuite mpotriva o amenilor ar fi u na da r ce le mpotriva
evreilor sunt cu totul altceva, fiind ei altfel dect ceilalti oameni. n timp ce tribunalul de la Nrnberg inventa un nou
fel de c rima, u nica de neiertat, " crima mpotriva ev reilor", ca ci do ar ev reii co nteaza, iar ce ilalti peste 90 % d in
lagarele de co ncentrare naziste car e nu erau e vrei nu co nteaza, pe ste 100 de milioane au fost da te de cat re a ngloamericani pe mna razbunarii talmudice mpotriva crestinilor n Europa ocupata de armata rosie. Actul de acuzare de
"crima mpotriva e vreilor" a fost bazat pe c ifra legendara de " 6 milioane de e vrei" car e c hipurile ar fi fost " ucisi"
(ulterior si-au luat seama ca minciuna e prea gogonata si-au nlocuit cuvntul "ucisi" cu cuvintele "au pierit"). Nici un
tribunal ade varat n -ar fi pr onuntat s entinta pe baza u nui act de acuz are t otal nedovedit, car e co nsta do ar di ntr-o
afirmatie nebazata pe ni ci u n fel d e fapt. C el de la N rnberg a co ndamnat pe b aza ac estor f antasmagorii.
Cifra fantasmagorica a ce lor 6 milioane de e vrei car e ntii au fost " ucisi" iar mai apo i " au pierit" s -a n ascut l a
Nrnberg d in neant s i n-a fost ni ciodata do vedita pr in nimic d ar a de venit r ealitate as a cu m au devenit r ealitate
celelalte "persecutii" ale evreilor; tot asa cum n lagarele de concentrare erau peste 90% de nemti, polonezi, etc., dar
presa si mass-media difuza ca lagarele de concentrare contin doar evrei; tot asa cum s-au ars carti si doua din 200 de
carti er au scrise de e vrei dar presa s i mass-media trmbita ca s -au ars car tile e vreiesti; tot asa cu m la Kiev au fost
ucisi "150.000 de bielorusi, ucraineni si evrei" dar presa si mass-media a raportat ca "la Kiev au fost ucisi 150.000 de
evrei". n 6 ani de razboi japonezii, nemtii si italienii au reusit sa ucida doar 824.928 de englezi, americani si cetateni
din coloniile britanice, folosind toate mijloacele de masacrare pe care le aveau. Daca nemtii ar fi omort cu adevarat
legendarele 6 milioane de evrei, ar fi omort de 15 ori mai multi dect au omort cu toata masina lor de razboi; daca
ar fi avut de 15 ori mai mult armament, munitii si armata, ar fi cstigat razboiul. [Nota rezumatorului: dupa ce aceasta
carte a f ost s crisa au aparut r ezultatele c ercetarilor car e ar ata ca ci fra a ceasta es te o pu ra i nventie s i ca pr etinsele
camere de gazare din lagarele hitleriste au fost construite de americani dupa ocuparea Germaniei, tot asa cum jurnalul
Annei Frank, car e se pr etinde c a a fost s cris de o f etita ev reica pe vremea nazismului, a fost sc ris de o pe rsoana
matura la N ew Y ork dupa 1950] . D ar c ifra t otal fantezista de 6 milioane de e vrei nici n-ar m erita sa f ie l uata n
considerare, daca n-ar fi devenit lozinca razbunarii talmudice care continua si azi.
n ni ci o perioada istorica me mbrii t ribului lui Iuda n-au putut fi numarati. Procesul de mistificare a nceput
din cea mai adnca antichitate. Facerea scrie ca Iacob a dus n Egipt 70 de persoane, din care n 150 de ani s-au facut
2-3 milioane. Dr. Hans Kohn, eminenta autoritate iudaica, scrie n Encyclopaedia Britannica din 1942: "dat fiind ca...
n multe t ari recensamntul nu ntreaba de spre religie... numarul e xact de e vrei n 1941 n-a putut fi aflat. Nu exista
nici un fel de consens despre cine anume este de rasa evreiasca.... chiar daca religia este indicata, nu exista consens cu
96

privire la care anume sunt criteriile care determina religia iudaica. Astfel se presupune ca exista cam 16 milioane de
evrei [ n lumea ntreaga] da r nu se po ate do vedi cu nici o c ifra r eala si d istributia lor n lume e si m ai i mprecisa.
Probabil 6 milioane traiesc n Polonia si Uniunea Sovietica". Deci n 1941 nu existau cifre precise; dar acuzatorii de
la N rnberg au avut c ifre pr ecise dupa t oata transmutarea s i e xterminarea po pulatiilor d in t impul razboiului, s i-au
stiut exact c-au fost 6 milioane de evrei "ucisi". n 1937 alta autoritate iudaica, H.M.T. Loewe, z ice ca n Uniunea
Sovietica erau 2.700.000 de evrei. n 1933 ziarul evreiesc Opinion zice ca erau sub 3 milioane de evrei sovietici, iar
enciclopedia oficiala sovietica cita o populatie evreiasca de 3.020.000 de evrei n 1939. Ai zice ca cifra de 3 milioane
e reala, caci 4 surse sunt de acord cu privire la ea. Dar n 1943 comisarul sovietic evreu Mikhoels zicea ca "avem 5
milioane de evrei n Uniunea Sovietica azi", dupa cum scrie The Jewish Times din Johannesburg n 1952. n acelasi
ziar un scriitor evreu de frunte, Joseph Letvici, zicea ca numarul evreilor sovietici era de 2.500.000 n 1952 si se mira
unde-au disparut ceilalti 2 milioane si jumatate. Autorul zice c-au disparut acolo de unde-au aparut cele 6 milioane de
evrei "exterminati": n jonglerii si cifre fanteziste.
n 1937 Encyclopaedia Britannica, citnd surse evreiesti, da numarul evreilor din Uniunea Sovietica ca fiind
de 2.700.000. Mai ncolo zice ca evreii erau 6% din populatie si ca populatia totala era de 145 milioane. Dar 6% din
145 milioane s unt 8. 700.000 s i nu 2. 700.000! E xemple de a cest fel s e pot da la infinit. A stfel, C ongresul E vreiesc
Mondial din 1953 a nunta ca sunt 1.500.000 de evrei n Uniunea Sovietica. Toate cifrele publicate despre evrei sunt
iluzorii si fanteziste si n-au nici o baza reala. Totusi s-au facut eforturi de-a le face sa apara astfel nct sa se publice
cu 6 milioane mai mult nainte de r azboi de ct dupa r azboi. Astfel, Almanahul Lumii pu blica n 1947 c ifra d e
15.688.259 de evrei n toata lumea pentru anul 1939. Apoi acelasi Almanah publica n 1952 tot pentru anul 1939 cifra
de 16.643.120, umflnd cu un milion numarul evreilor publicat anterior fara sa dea nici o explicatie. Apoi pentru anul
1950 da cifra de 11.940.000 care scazuta din primul numar de evrei publicat pentru 1939 da o scadere de 4 milioane nu chiar 6 milioane cum s-a pretins la Nrnberg. Dar cifrele astea se bazeaza pe cifra de 2 milioane de evrei sovietici
n 1950 - n timp ce comisarul evreu Mikhoels sustine ca erau 5 milioane de evrei sovietici la acea ora. Deci ne putem
mira a laturi d e L eftvici u nde s-au dus c elelalte 3 milioane. D aca acceptam c ifra lui M ikhoels, d in cele pr etinse 6
milioane a mai ramas doar un singur milion.
n Anglia Whittaker's Almanac s e lupta cu aceleasi fantasme. Pentru anii 1949 si 1950 da c ifra de evrei d in
toata lumea c a fiind 16. 838.000 s i pe ntru a nul 1 949 c a fiind 11. 385.200, de ci o s cadere de a proape 5 milioane s i
jumatate. Dar dupa aceea da cifre de evrei separat pe tari care adunate dau rezultatul de 13.120.000 si nu 11.385.200.
Deci d intr-o data cele 5 milioane s-au facut 3. Whittaker's da pentru 1950 cifra de 5.300.000 de evrei sovietici, nu 2
milioane c a Almanahul Lumii. Aceste publ icatii sunt exa cte n t oate celelalte pr obleme s i d aca jongleaza cu cifre
fanteziste n ceea ce pr iveste numarul de evrei nu e vina lor caci ele nu fac altceva dect sa publice cifrele ce li s-au
furnizat. Dupa 1950 au si renuntat sa mai dea cifre despre populatia evreiasca.
n fine, z iarul T he New York Times, z iar car e este pr oprietate evreiasca ntr-un o ras total do minat de evrei,
New York, zicea n 1948 ca la trei ani dupa razboi numarul evreilor din lume era ntre 15.700.000 si 18.600.000. Deci
numarul e vreilor a r amas ac elasi s au a cr escut n t impul r azboiului - si at unci de u nde ce le 6 milioane cu care
chipurile a scazut numarul lor? Totusi ce-a zis The New York Times nu mai stie nimeni, dar toata lumea "stie" ca 6
milioane de evrei "au fost exterminati" n timpul r azboiului, "stie" de la propaganda mincinoasa s i nentrerupta care
repeta aceasta legenda a "exterminarii n masa a evreilor". Istorici car e sunt veridici n alte probleme, ca Arnold J.
Toynbee, au adoptat legenda: Toynbee zice n volumul 8 al monumentalului lui Studiu al Istoriei ca "nazistii au redus
evreii la vest de Uniunea Sovietica de la 6.500.000 la 1.500.000 printr-un proces de exterminare n masa" si zice ca
da "doar o cifra statistica", dar tot el spune la subsol ca " cifre exacte nu se pot da bazat pe statistici reale si n 195 2
pare imposibil sa se mai obtina informatia necesara". El explica cum si-a bazat afirmatia pe "calcule [facute de evrei]
n care sunt multe surse de er ori po sibile" s i ncheie zicnd ca pe baza lor "se po ate apr ecia ca vreo 5 milioane d e
evrei au fost ucisi de nazisti". Aprecierea nu este istorie. Si tribunalul de la Nrnberg, acceptnd fantasmagoria celor
6 milioane iluzorii de evrei "ucisi" de nazisti, a insultat memoria celor 825.000 de soldati si civili cu adevarat ucisi de
nazisti.
Nu se va afla niciodata cti evrei au pierit cu adevarat n timpul celui de-al doilea razboi mondial, tot asa cum
nu se va putea afla niciodata cine este evreu si cti evrei traiesc n lume la un moment dat. Orice ncercare de a a fla
adevarul n a ceste pr ivinte e ste imediat s uprimata s i pe depsita ca fiind "antisemitism". I n Anglia, de ex., " numarul
exact de evrei ramne un mister" (The Zionist Record, Johannesburg). n America, Roosevelt a e liminat apartenenta
religioasa de pe forma de imigrare, ca sa nu se poata vedea cum numai evreii sunt admisi fara cote de imigrare. Liga
mpotriva Defaimarii si Comitetul Evreiesc American s-au opus cu ndrjire n 1952 legii McCarran-Walter care din
nou cerea declaratia de apartenenta la imigrare si presedintele Truman a radiat legea care a fost votata n Congres, dar
chiar da ca ac ea lege ar fi r espectata ( si nu e) n-ar nsemna nimic, cac i o ricine put ea s crie o rice la ace a r ubrica.
Parerea aut orului este ca da ca au murit e vrei, au murit n a ceeasi pr oportie n care t raiau n r estul populatiei; ad ica
circa 6% d in victime au fost e vrei, da ca 6% d in locuitori er au evrei s i r estul d e 94% de victime d in lagarele d e
97

concentrare erau cehi, polonezi, nemti, etc. Aceasta este si parerea tuturor supravietuitorilor care au fost cu adevarat
n lagarele de concentrare nazista. Aceste victime aveau toata simpatia pentru evreii care au suferit alaturi de ei si ca
si ei, dar nu pricepeau de ce se sustine ca numai evreii au fost victime si-au suferit si se neaga total existenta celorlalti
94%. S e v ede imediat de ce, da ca s e ia n considerare r azbunarea t almudica si s pnzurarea nazistilor de " ziua
judecatii" t almudice, c aci cauza t almudistilor d in ghe tourile Rusiei a de terminat t oata is toria o menirii de la 1946
ncoace.
Un martor ocular a po vestit aut orului cu m sentinta ur ma s a fie d ata de T ribunalul d e la N rnberg la 30
Septembrie si 1 Octombrie 1946, ntre anul nou iudaic care cade pe 26 Septembrie si ziua pocaintei catre Iehova care
cade pe 5 Octombrie si e xecutiile au avut loc imediat, la 16 Octombrie, z iua d e hosana r abba e vreiasca, z iua c nd
zeul iudaic I ehova dupa ce s i-a da t v erdictul s i-a as teptat ca s a s e m ai po caiasca uni i, si da verdictul final. Zice
martorul o cular: " toti cr edeau ca ve rdictul va fi s cris mai de vreme, da r a f ost ntrziat de o s uma de c ircumstante
minore si data a fost fixata n jur de 15 Septembrie... apoi X, unul dintre judecatori, a o biectat la o formulare a u nei
parti din verdict, ... Si au calculat n linii mari cam ct timp e necesar ca sa recopieze verdictul reformulat; si asa s-a
ajuns la da ta v erdictului". Autorul nu divulga nu mele judecatorului care a r idicat o biectia pe ntru a mpinge da ta
verdictului si executiei ca sa coincida cu ziua razbunarii lui Iehova. Anthony Eden vorbea n Parlamentul englez nca
la 17 Decembrie 1942 de spre evrei si-i ameninta pe "cei care nu vor scapa de razbunare". Roosevelt facea declaratii
similare n America.
Tribunalul de la Nrnberg a fost repetat n sumedenie de judecati similare a " crimelor mpotriva evreilor" n
toata lumea si ncetul cu ncetul s-au aflat crmpeie de adevar n decursul anilor despre ele. Americanii au executat la
Dachau sentinte mpotriva a 297 de oameni, care au fost batjocoriti n pantomime n care au fost adusi cu capul strns
legat n s aci negri, cu frnghii n jurul g tului si " judecati" n fata a ltarelor s i cr ucifixelor de secrate; car e au fost
torturati ca s a li se s mulga co nfesiuni ca ar fi facut lucruri total imaginare, ca apo i ac ele co nfesiuni sa fie aduse ca
dovezi n tribunalele reale n care erau judecati ulterior, cnd ei credeau ca judecata deja avusese loc. Cea mai mare
judecata-batjocura de acest fel a fost procesul Malmedy din 1945-46, unde 43 o ameni au fost condamnati la moarte
pentru ca se pretindea ca ei ar fi ucis prizonieri americani lnga Malmedy n 1944, o acuzatie menita sa-i satisfaca pe
americani; dar cei care i-au torturat pe acei nenorociti ca s a le smulga confesiuni nu erau americani ci erau evrei din
Austria car e i migrasera n Statele U nite chiar nainte de r azboi s i care s ub Roosevelt r epede-au a juns gradati n
armata a mericana. U n a merican ade varat car e i -a v azut ce f aceau la ace ste b atjocuri de pr ocese s i-a da t de misia
dezgustat de sadismul pe care-l vedea ca-l aplica acesti evrei din Austria deveniti ofiteri americani. Apoi un colonel
care luase parte la aceste batjocuri sadice a recunoscut totul n fata Senatului dar a sustinut ca procedura era n regula
de vreme ce t ribunalul stia ca co nfesiunile au fost smulse sub tortura si ca n fond prizonierii puteau sa-si dea seama
ca slujba diavolului la care erau obligati sa participe era o judecata n bataie de joc, ca doar vedeau ca n-au avocat. O
comisie de a ncheta a stabilit ca au avut loc ace le " judecati - slujbe d iabolice" cu sadism, altar, f rnghie n jurul
gtului, g luga neagra pe cap si a sa mai de parte n car e " un individ sau indivizi mbracat ca un o fiter a merican ce
pretindea ca e judecator s i a ltii mbracati n uniforme a mericane ce pr etindeau ca sunt pr ocuror et c". smulgeau
confesiuni si n consecinta unele sentinte la moarte au fost comutate. Apoi judecatorul Gordon Simpson din Texas a
apreciat ca aceste proceduri "nu sunt americane" si ca "au fost adoptate la conferinta celor patru puteri de la Londra",
ca " nu s-au putut ga si de stui o fiteri a mericani d ispusi s a ia pa rte" la ace ste tribunale s i de ace ea " au trebuit s a s e
foloseasca de serviciile u nor r efugiati g ermani". Deci pr ocedura de s lujba d iavolului, de t ortura pentru a s mulge
confesiuni false, de batjocura r eligiei s i-a judecatii, er au provenite d in hotarrea p oliticienilor de la L ondra s i
Washington car e s -au ntrunit la c onferinta c elor pa tru m ari put eri. n I anuarie 1953, do i e vrei d in Viena c are
imigrasera n America n 1938 s i 1940, la 16 si 26 de a ni, a u fost pr insi c um t ransmiteau ambasadei sovietice
documente secrete militare americane. Sub Roosevelt ei fusesera facuti ofiteri americani si n 1945 fusesera membrii
n tribunalele n care s e batjocorisera si e xecutasera vi ctimele r azbunarii t almudice. F iind acum dovediti spioni si
agenti bolsevici, un ofiter american de la guvernamntul militar al Vienei a spus: "prea multi dintre americanii careau fost membrii n tribunalul de la Nrnberg erau sau comunisti sau unelte ale comunistilor... membrii acelui tribunal,
la nc heierea lui, s-au mprastiat, multi au ajuns n Departamentul de Stat american, altii la Natiunile Unite". Apoi n
1949 s -a do vedit ca t raducerile facute n t ribunalul de la N rnberg "au introdus multe er ori s erioase ca do vezi d in
cauza t raducerilor de fectuoase d in ge rmana si a lte l imbi n engleza si a ceste er ori n unele ca zuri er au facute de
oameni legati de comunism". D ar c omunistii erau s tapni pe T ribunalul de la N rnberg, u nde da deau s entinte la
moarte pretinznd ca altii au comis crimele pe care ei le comiteau.
De cea lalta pa rte, n G ermania de E st, r azbunarea t almudica era la fel de hidoasa. M ongolii d in ar mata
sovietica er au incitati d e d iscursurile r epetate ale lui I lia E hrenburg de la Moscova sa maltrateze n special femeile
gravide si sa cauzeze moarte si celor nenascuti nca. Frances Faviell, o americanca din Berlin, s-a umplut de groaza
citind jurnalul intim al servitoarei ei, Lotte, n care Lotte descria cum "ea si mii de femei, chiar de 65 de ani, au fost
violate de h oarda mongola s ovietica, n u odata ci n lant de un mongol dupa a ltul, n t imp ce co piii lor p lngeau
98

alaturi". Scrie Frances Faviell cum Lotte "nota la lumina unei lanterna datele si detaliile lanturilor de violuri si cu m
au fost omorti cei care ncercau sa le protejeze pe batrne, explicatia ofiterului rus care-a gasit trupurile nensufletite
ale victimelor... c um e l i-a e xplicat L ottei ca t rupele a veau voie sa jefuiasca si s a uc ida cum v or 24 de o re
[Plunderfreiheit]... Era cel mai oribil document pe care l-am c itit", ncheie Frances Faviell. Roosevelt si ginerele lui
nchinau la I alta c u S talin pe ntru P lunderfreiheit, libertatea r azbunarii t almudice. n August 1947 N igel B irch,
membru n Parlamentul britanic, a gasit 4000 de nemti t inuti de ani de zile n lagare de concentrare fara judecata s i
fara motiv. C nd n fine er au trti n fata unui t ribunal, li s e pu nea o s ingura ntrebare : " n-ai stiut ca ev reii er au
persecutati?" Altcineva nimeni n-a mai fost persecutat, chipurile.
Printre pr imele masuri luate de guv ernele e nglez si a merican a fost legea mpotriva " antisemitismului", car e
fusese printre primele legi bolsevice din 1918. nca 10 a ni mai trziu, n 1955, nemtii erau nchisi si jefuiti de tot ce
aveau pentru ca "aveau prejudecati mpotriva e vreilor". n 1956 un e vreu nascut n Austria dar car e t raia n Anglia
unde n -avea cum fi pe rsecutat de n azisti l-a da t n judecata pe un neamt pe ntru ca av ea " prejudecati mpotriva
evreilor". Astfel legea mpotriva a ntisemitismului e ste de fapt o l ege mpotriva ade varului, caci interzice o rice
cercetare a vreunei pretentii orict de absurde de-a oricarui evreu pe motiv ca a cauta sa stabilesti adevarul nseamna
ca n u-l cr ezi d in cauza ca a i " prejudecata mpotriva e vreilor". I ata legea mpotriva a ntisemitismului n actiune,
descrisa de z iarul T he J ewish Herald din Johannesburg: " Philip Auerbach... ar dea de mndrie evreiasca si ur a
mpotriva nazismului german... Era fara mila si fara crutare cnd fortele americane nca urau si ele pe nemti si erau
nca gata sa-i execute ordinele, sa colaboreze cu el n a lua de la nemti ce jefuisera, dndu-i mna libera sa semneze
mandate, s a pe rchezitioneze, s a ar esteze s i sa bage t eroarea n o ameni... n z ilele cnd Philip Auerbach aparea n
fruntea imenselor demonstratii evreiesti din Germania postbelica, nalti ofiteri americani de obicei l nsoteau, aratnd
ct e de pu ternic. C u steagul e vreiesc n fruntea aces tor de monstratii, Auerbach pr imea salutul, or chestra cn ta
Hatikvah s i zec i de mii s e a laturau n o fensiva pol itica permanenta pentru deschiderea po rtilor Palestinei nainte de
restaurarea statului... E imposibil d e e valuat ce va lori a car at Auerbach d in Germania n bani si bunuri de t ot felul,
masinarii, haine, mobile, automobile, toate felurile de marfuri... numai autoritatile militare erau mai puternice dect el
n Germania". Acest A uerbach er a u n c etatean pa rticular s i put ea folosi ar mata a mericana s a-l a jute s a jefuiasca.
Crimele lui au devenit at t de mari nct p na la ur ma c hiar s i o rganizatiile e vreiesti s -au departat de e l (el je fuia
impartial evrei si crestini laolalta), dar nu din motive morale; peste 7 ani cnd Germania de Vest a devenit interesanta
pentru americani P hilip Auerbach a fost ar estat pentru ca "si-a nsusit liste interminabile de bunuri car ate de e l d in
Germania cu documente f alse s i po sibil cu ajutorul a ltor ofiteri e vrei d in armata a mericana s i a un or organizatii
caritabile evreiesti". Dar n 1952 statul Vest German a fost obligat sa plateasca "despagubiri" de razboi statului Israel
nou-nascut si ca sa se evite publicarea jafului organizat de Auerbach cu ajutorul armatei americane, a fost scos de sub
acuzare. Daca s-ar fi dat curs si s-ar fi vazut cum au jefuit ei Germania, ar fi fost greu sa se pretinda "reparatii" pentru
statul Israel de la Germania pentru "pierderile suferite". De aceea Auerbach a fost judecat mpreuna cu un rabin doar
pentru un fleac; pentru ca au furat $700.000, pentru santaj, luare de mita si fals n contabilitate. A fost condamnat la
trei ani si jumatate si s-a sinucis mai trziu. Presa engleza si americana s-au referit succint la Auerbach, facnd aluzie
la " antisemitismul d in Germania". P resa ev reiasca a pr eluat tema, cu reprosuri isterice pe ntru s inuciderea lui
Auerbach, ntrebnd "pe capul cui sa cada sngele lui" si sustinnd ca a judeca pe Auerbach pentru furt e pe rsecutie
antisemita, caci "evreii la vremea aceea n mod justificat ignorau consideratii de ce e si ce nu e drept pentru Germani"
(The Jewish Herald). Singurul care n-a fost de acord a fost un evreu care-a scris n The New York Daily News si care
fusese s i e l jefuit de Auerbach; daca n-ar fi fost e vreu, ni ci u n z iar nu i-ar fi pu blicat scrisoarea s i ar fi fost haituit
pentru "antisemitism".
Publicul o ccidental nu stia ce s e-ntmpla n G ermania s i da c-ar f i s tiut tot n-ar fi miscat, cac i ave a cr eierul
spalat de pr opaganda, cu m l ar e s i-acum si ur a sau adora l a co manda z iarelor. S palarea mintii continua z ilnic cu
jurnale de a ctualitati u nde s e ar atau fotografii cu mormane de cadavre s i se pr etindea ca s unt e vrei e xterminati de
nazisti. Putini au avut curajul si integritatea mintala sa caute sa afle adevarul despre acele mormane de cadavre, care
binenteles ca nu erau evrei. Margaret Bubers Newmann, care-a petrecut 5 ani arestata n lagarul de concentrare de la
Ravensbruck, povesteste cine erau n realitate acei morti. Primii care-au murit, spune ea, au fost cei bolnavi si infirmi
si ce i incapabili de munca, apo i " rasele inferioare", pr intre car e po lonezii au murit pr imii, apo i c ehii, lituanienii,
estonii si letonii si u ngurii si apoi ceilalti. Dar cel mai amar adevar este ca nu numai ca evreii nu erau victimele, nu
numai c a nu ei e rau mortii mpinsi c u buldozerul n mormane, da r e i e rau gardienii s i satrapii c are-i t orturau pe
detinuti, cac i la vremea c nd anglo-americanii au filmat mormanele de c adavre lagarele de co ncentrare s e a flau n
zona s ovietica si victimele er au anticomunistii, iar ev reii er au sefii comunisti a i lagarelor de co ncentrare. A u fost
extrem de fericiti sa-i extermine pe dus manii hitlerismului, caci aceia erau dusmanii comunismului si daca nu i-ar f i
exterminat, ar f i s upravietuit ca s a lupte mpotriva bolsevismului e vreiesc. L umea co ntinua s a cr eada ca H itler s i
Stalin erau adversari. Au luptat un ul mpotriva altuia, e ad evarat, da r am ndoi er au soldatii r evolutiei mo ndiale,
amndoi si trageau puterea din conspiratia secreta care-a nceput sa fie cunoscuta n Europa de la Weishaupt. Hitler
99

i-a spus lui Hermann Rauschning: "am primit iluminare si idei de la francmasoni cum n-as fi putut primi de la nimeni
altul" (exact asa zicea si Adam Weishaupt); zice Hitler: "am nvatat mult de la marxism... ntregul nazism se bazeaza
pe marxism".
Comunistii au pus mna pe lagarele de co ncentrare hitleriste un de-au exterminat vi ctimele nazismului care
supravietuisera. A ceasta l e-a fost po sibil da torita po liticii gu vernelor o ccidentale de pr omovare a ex tinderii
bolsevismului n lume. A utorul po vesteste ct de u luit a fost cn d un p ilot en glez i-a po vestit de zb orurile lui n
Iugoslavia u nde ducea saci cu bani de aur ( n t imp ce cet atenii britanici nu aveau voie sa a iba bani de aur ), ca s a-l
instaureze pe comunistul Tito la putere. La fel maiorul W. Stanley Moss i-a vazut pe comunistii de la comanda luptei
de partizani cum se scaldau n aur care, zice el, "nu venea din Rusia; le fusese facut cadou comunistilor de catre aliati.
Ani de zile au curs banii la trupele de gherila ca sa-si duca razboiul, dar comunistii au folosit doar o mica parte ca sa
lupte mpotriva nemtilor". In toate tarile lucrurile se repetau. Comandorul Yeo-Thomas, trimis n Franta la trupele de
rezistenta, raporta la Londra ca "partidul comunist francez vrea ca n ziua victoriei sa se ridice si sa puna stapnire pe
toata tara, n timp ce speaker-ii de la BBC si bat joc de francezii care se tem de bau-baul co munist". In 1952 S isley
Huddleston a de scris r ezultatul po liticii de pr omovare a co munistilor: n z iua " eliberarii" F rantei co munistii a u
asasinat cu snge rece si cu premeditare peste o suta de mii de cetateni francezi. Astfel cnd masele de oameni vedeau
la jurnale de actualitati mormane de cadavre filmate de englezi si americani, ei vedeau opera comunistilor, care erau
majoritatea evrei, vedeau starea de lucruri pe care guvernele lor si armatele lor o introdusesera si o permanentizasera
n E uropa s i-si nchipuiau ca v ad vi ctime evreiesti ale n azistilor. A devarul a ie sit la ive ala n 1948 dar autorul n u
crede ca milioanele cu creierul spalat n 1945 au mai aflat vreodata adevarul; poate unul la milion.
n 1948 e roul T ito a l I ugoslaviei se c iorovaia c u Kremlinul, lucru pe riculos pe ntru un c omunist s i c a s a s e
protejeze s-a hotart sa dezvaluie cte putin din ce stia, calculnd ca rusii i vor da pace ca sa-i cumpere tacerea. Le-a
intentat un proces la 13 dintre cei mai intimi colaboratori de-ai lui comunisti, din conducerea partidului comunist si-a
statului, pe ntru ca au participat la masacrarea n masa a pr izonierilor n cel mai infam lagar de c oncentrare de la
Dachau. Adevarul i ese l a i veala n m oduri stranii, desi n lumea n oastra cu mass-media c enzurata si s tapnita de
aceeasi mna ascunsa adevarul nu merge prea departe. Wilhelm Spielfried, batrn ofiter austriac care-a supravietuit la
Dachau, n co nfuzia pr eluarii lagarului de c atre trupele a nglo-americane, a furat din biroul co mandantului lagarului
un fisier c are continea n umele celor ucisi si f elul n care-au murit, s emnat de o fiterul r esponsabil n fiecare caz.
Printre acesti ofiteri care-i uc ideau pe detinuti erau colaboratorii comunisti ai lui Tito, nalti membri ai gu vernului si
partidului c omunist iugoslav. S pielfried a r eusit s a publ ice o pa rte din ace st f isier si r estul fisierului as teapta s a s e
nasca un editor destul de curajos care sa-l publice.
Josif B rosz T ito fusese e l nsusi a gent s ovietic d in 1934. n 1948 s i-a acuz at co legii si co laboratorii O skar
Juranici, B ranko D il, S tane O swald, Janko P ufler, M ilan S tepisnic, Karl Barle, B oris Kreintz s i M iro Kosir s i a ltii.
Toti erau fosti me mbrii ai brigazii internationale comuniste d in Spania si agenti a i po litiei secrete sovietice. Toti au
facut confesiunile obisnuite si toti s-au aparat spunnd ca n-au ucis niciodata nici un comunist si ca totdeauna ucideau
conservatori, liberali, catolici, protestanti, ortodocsi, evrei chiar si tigani, dar numai daca nu erau comunisti. Iata cum
colabora gestapo-ul lui Hitler cu politia secreta sovietica n ultimii ani ai celui de-al doilea razboi mondial: n lagare
se formau "comitete antifasciste". Daca Hitler si Gestapo-ul lui ar fi fost anticomunisti, aceste comitete ar fi trebuit sa
fie pr imele victime da r n r ealitate e le au fost accept ate ca r eprezentndu-i pe pr izonieri si pr imeau privilegii, c u
conditia sa participe la masacre. Astfel s-a asigurat ca n u vor fi anticomunisti n Germania dupa razboi. Masele d in
occident si-au nchipuit si-si nchipuie nca ca nazismul si comunismul sunt lucruri opuse, cnd n realitate sunt unul
si-acelasi lucru. Karl Stern, evreu din Germania devenit cetatean american si convertit la crestinism, povesteste cum
n Germania hitlerista l ucra la u n s pital de ps ihiatrie un de i-a auz it pe medicii nazisti ex plicnd teoria r evolutiei
permanente a lui T rotki. I -a ntrebat cu uimire: "Domnilor, v ad ca va e xtrageti s trategia po litica din T rotki. N u e
ciudat ca v oi nazistii l citati pe Trotki, un evreu bolsevic, ca nvatatorul vostru? Ei au rs de mine ca de un taranoi
prost ne introdus ntr-ale po liticii, cu m si eram..." povesteste Stern. "Ei faceau parte d intr-o ar ipa foarte puternica a
partidului nazist care cerea o a lianta ntre Rusia c omunista si G ermania nazista mpotriva capitalismului o ccidental,
cum i ziceau ei... Daca nu erai atent nu stiai daca te afli ntre bolsevici sau ntre nazisti si n cele din urma era cam tot
pe-acolo".
Acuzatii lui T ito p ovestesc. J uranici a de clarat: "Da, a m uc is s ute de mii la D achau, s i-am p articipat la
experiente pe oameni; a sta er a s arcina mea". D il a po vestit cu m n cur sul e xperientelor de spre co agularea s ngelui
mpusca o amenii n p iept. P ufler njecta pr izonierii cu bacilii malariei c a s a faca o bservatii c linice. " Mureau ca
mustele," povestea el. Apoi se ntorceau printre detinuti cu niste istorii despre felul miraculos n care au scapat si cum
toti ceilalti erau morti, nimeni nu-i contrazicea. Aceste confesiuni nsa sunt adevarate, caci sunt confirmate de fisierul
lui Wilhelm S pielfried. C riminalii t itoisti a u fost executati da r nu pentru crimele lor c i c a p ioni n jocul lui T ito c u
Kremlinul. E i e xecutasera o rdinul s uprem a l r evolutiei mondiale, c are s pune ca r azboiul s e duc e pe ntru propasirea
revolutiei, nu pentru nfrngerea inamicului; ei facusera ce-au facut sovieticii n padurea Katyn din Polonia, cnd au
100

masacrat ce i 15. 000 de o fiteri po lonezi; ei au demolat s tatele nationale s i-au pus bazele revolutiei mondiale s i
guvernului supranational.
Confesiunile a cuzatilor lui T ito a u fost c onfirmate de t ot f elul d e o ameni, supravietuitori a i lagarelor de
concentrare. Odo Nansen, f iul ce lebrului e xplorator, scrie despre detentia l ui n lagarul de l a Sachsenhausen:
"extraordinar cum conduc comunistii lagarul aici; dupa nazisti comunistii au toata put erea si atrag alti comunisti din
alte tari si-i pun n pozitii cheie... Multi prizonieri norvegieni s-au dat cu comunistii. Pe lnga avantajele materiale se
asteapta ca Rusia sa fie mare si tare dupa razboi... Ieri seara am vorbit cu un sef de bloc, un comunist. Cnd el si-ai lui
vor lua puterea, nu numai ca se vor razbuna dar vor fi mult mai brutali si mai cruzi dect au fost nazistii cu noi. Nu
puteam de loc sa -l conving sa fie mai u man p e blocul ace la d e ur a s i r azbunare, car e-avea o s ingura o bsesie: s a
instaureze o n oua d ictatura". C omandorul Y eo-Thomas, pa rasutat n Franta, a fost luat pr izonier s i dus la
Buchenwald, unde un alt ofiter britanic i-a spus sa ascunda faptul ca este ofiter, sau ca n timp de pace a avut o pozitie
sociala oarecare: "administratia interna a lagarului", i-a spus el, "e n mna comunistilor... Buchenwald e cel mai rau
lagar d in Germania, n-ai practic nici o sansa de supravietuire". Comandorul povesteste cum cei trei sefi ai lagarului
erau niste co munisti s ub o rdinele car ora " prizonierii er au inoculati cu tifos s i a lti bacili s i apo i er au observati cu m
reactioneaza la diverse vaccinuri; totdeauna mureau". Din 37 de ofiteri au supravietuit trei; ceilalti au fost agatati de
crlige de peretii crematoriului si omorti prin strangulare rituala talmudica nceata. Cei trei supravietuitori se temeau
de prizonierii comunisti mai mult dect de ofiterii nazisti.
Comunistii a dministrau intern lagarele de co ncentrare n aziste; co munistii t orturau si uc ideau victimele.
Singura diferenta dintre ei si gardienii nazisti era ca ei erau mai t icalosi caci nazistii executau ordine dar comunistii
si tradau, torturau si ucideau tovarasii prizonieri ca si ei n mod voluntar. Cum comunistii sunt cea ma i ma re parte
evrei hazari din est, n mod natural acesti torturatori si ucigasi din lagarele de concentrare se recoltau tot dintre ei. Ca
toti oamenii, evreii sunt unii buni, altii rai. Dar masele largi au creierul spalat cu o imagine n care evreii erau victime
si nazistii erau tortionarii. Realitatea a fost invers: evreii erau o fractiune mica din totalul prizonierilor si n ultimii trei
ani, cnd au fost morti masive, tortionarii erau majoritatea comunistii si ntre ei multi erau evrei. Autorul are o serie
de documente extrase din ziare evreiesti n care evrei care-au fost prizonieri la Auschwitz, Vlanow, Muhldorf si alte
lagare i denunta pe evreii tortionari din aceste lagare. Cei denuntati au fost "judecati" de un tribunal de rabini n tarile
occidentale sau de un tribunal din Tel Aviv si desi faptele lor sunt ca si-ale celor judecati de Tito, nimic nu s-a dat n
vileag restului lu mii si nici nu exista vreo mentiune ca s-ar fi pronuntat vreo sentinta. De unde se trage concluzia ca
peste ev rei n-au jurisdictie legile carora le s unt s upusi altii. ( In 1950 functia Biroului d e R elatii c u P ublicul al
Consiliului Executiv al Evreilor din Australia era de a "ascunde ochilor publicului mici sau mari aberatii ale evreilor".
Aceasta ascundere de ochii publicului are loc tot timpul n occident).
La T el Aviv un medic e vreu si do ua e vreice au fost acuz ati ca au facut injectii mortale pr izonierilor de la
Auschwitz, ca le-au mutilat organele s exuale n "experiente stiintifice" s i i-au trimis la moarte. U n alt caz d in Tel
Aviv din 1951 este a l u nui do ctor evreu acuzat de act e de brutalitate la lagarul de co ncentrare nazist de la V lanow
unde era ag hiotantul co mandantului. O e vreica a po vestit cu m a batut-o p na si-a p ierdut cunostinta s i c nd s i-a
revenit a vazut ca ce i t rei co pii a i e i de 12, 15 si 18 ani fusesera mpuscati lnga ea. C u doua s aptamni nainte,
povesteste ea, acel doctor evreu a luat 30 de prizonieri, ntre care sotul ei si i-a mpuscat. Autorul n-a putut afla daca
s-a dat vreo sentinta nici mpotriva acestor doctori.
La New York un comitet format din trei membri (numarul levitic prescris) l-a audiat pe un evreu care-a acuzat
un functionar de la sinagoga ca pe vremea cnd era supraveghetor la Muhldorf a ucis un prizonier si apoi comitetul a
decis sa trimita cazul fara nici o recomandare comunitatii evreiesti din orasul acuzatului. n toate cazurile era clar ca
numai c rimele mpotriva a ltor e vrei s unt luate n considerare; c rimele mpotriva go imilor n u conteaza.
Un a lt caz a fost judecat n I srael n 1954-55, un de u n e vreu u ngur a d istribuit o b rosura n c are-l acuz a pe u n
demnitar d in gu vernul israelian numit Dr. I srael Kastner ca co laborase cu nazistii n Ungaria pe vr emea r azboiului,
pregatise masacrarea e vreilor, s alvase u n cr iminal d e r azboi nazist, et c. D r. K astner l-a d at n judecata pe ntru
calomnie si dupa 9 luni judecatorul israelian a decis ca nu era calomnie fiind acuzele adevarate, pentru ca Dr. Kastner
colaborase cu nazistii si-si "vnduse sufletul diavolului". Primul Ministru israelian Moshe Sharett a co mentat ca " ti
poti vinde s ufletul d iavolului pe ntru a s alva e vrei", da r acuz atia er a ca t radase ev reii, nu-i salvase. A poi gu vernul
israelian a a nuntat ca va face apel, prin procurorul general si apoi nu s-a mai auzit nimic. Astfel, crimele evreilor nu
pot fi judecate dect ntre ei si autorul n-a auzit niciodata ca s-ar fi pedepsit vreuna. Dintre toate miile de procese de
"criminali de razboi", dintre miile de condamnari la moarte, autorul n-a gasit dect un singur caz n care niste evrei au
fost judecati a laturi de a ltii: pr intre 23 de ga rdieni de la lagarul de co ncentrare B reendouck din Antwerp, trei er au
evrei, Walter Obler, Leo Schmandt si Sally Levin. Obler si Levin au fost condamnati la moarte si Schmandt la 15 ani
nchisoare. Discutnd despre "antisemitism" cu A. K. Chesterton, Joseph Letwici a zis despre acest caz: "Ce arata? Ca
exista bestii omenesti peste tot, ca nici evreii nu sunt mai imuni dect altii". Adevarat, dar nu despre asta e vorba. E
101

vorba de s palarea cr eierului m aselor, care au fost ndoctrinate ca n umai evreii au fost vi ctime si n umai n e-evreii,
"antisemitii", au fost tortionari; e vorba de minciuna care sta la baza distrugerii generale ce se pregateste.
Nu putini au fost evreii care l-au ajutat pe Hitler. Lordul Templeton, ambasadorul englez n Spania, povesteste
cum Franco ( el nsusi evreu de or igine) " lasa luni d e z ile s a s e d ifuzeze pr opaganda nazista pr in t oate ziarele, ni ci
unuia nefiindu-i permis sa scrie altfel. Tonul l dadea un evreu sinistru din rasaritul Europei pe nume Lazare,... care la
Iena l s lujea pe Hitler m ilitnd pentru anexarea A ustriei. Era o f igura i mportanta n l umea n azista. La ambasada
germana a vea mai multa put ere de ct ambasadorul s i de -acolo d icta nu numai t onul ge neral da r c hiar c uvintele c e
trebuiau publicate n ziarele spaniole... printr-un amestec viclean de dictatura brutala si corupere fara perdea, reusise
sa f aca ziarele spaniole s a devina m ai v eninoase dect cele n emtesti". A utorul l -a cu noscut pe rsonal pe Lazare n
1937 si prin el esalonul evreiesc din dictatura hitlerista. Un conspirator suav, zmbitor si ce s e vrea simpatic, Lazare
era at asat de pr esa al legatiei austriece d in Bucuresti. Cum Austria s e t emea de a nexarea c e-a v enit n 1938,
functionarii ei ar fi trebuit sa fie antinazisti, mai ales evreii. Autorul a fost uimit de luxul n care traia Lazare, atasat
de presa al unei tari care nu-si putea permite sa-l plateasca, asa saraca era Austria pe-atunci, s i-a presupus ca Lazare
facea ce faceau attia n Bucuresti si a nume a faceri gr ase. Lazare facea a faceri da r nu cu blanuri si co voare cu m
credea autorul ci cu nazistii. Cnd a fost anexata Austria, seful presei austriece care le-a explicat corespondentilor de
presa cum be neficiaza Austria, Germania si ntreaga omenire de pe ur ma faptului ca Hitler a invadat Austria nu era
altul dect chiar Lazare, "austriacul" ( n realitate Lazare era evreu din Turcia). L-a recunoscut si l-a salutat pe autor
pe nume cu dezinvoltura s i nu s-a jenat de loc. Cu mass-media co ntrolata de Lazare s i a ltii ca e l, nu e de mirare ca
ceea ce cred oamenii nu seamana deloc cu realitatea.
Razbunarea t almudica a de terminat do ua t ransmutatii masive d e po pulatie: cei c e s e r efugiasera n "lumea
libera" au fost mnati de armatele a nglo-americane na poi n sclavia comunista; si din vasta n chisoare comunista,
unde nici d intr-o camera ntr-alta nu te poti muta fara aprobarea militiei si stirea securitatii, o masa imensa de evrei
hazari au iesit fara nici o gr eutate s i-au fost condusi pr in Europa s pre P alestina s ub p avaza t rupelor a liate.
Ziarul T he S aturday E vening Post de scria la 11 Aprilie 1953 cum age ntii s ovietici cut reierau lagarele de pe rsoane
deplasate de r azboi s i faceau liste de o ameni s capati de t irania sovietica: " aceste biete victime au fost ncarcate ca
vitele n marfare si duse napoi la moarte, tortura si asasinare nceata n minele si padurile Siberiei. Multi s-au sinucis
pe drum. Tot n virtutea acordului de la Ialta, sovietele au luat nemti ca sclavi pentru munca fortata pentru 'reparatii
de r azboi'. N u exista s cuza pe ntru astfel de at rocitati". K athryn H ulme, d irectoarea-adjuncta a un ui as tfel de lagar
ntre 1945-51 la Wildflecken (Bavaria), relateaza povestea unei functionare de-a ei care descrie cum prizonierii rusi,
"mai ales pr izonierii de razboi", spune ea, "erau trimisi napoi n Rusia conform acordului de la Ialta. Ne-a po vestit
cum prizonierii de razboi rusi si taiau vinele, se dezbracau complet si se spnzurau. Chiar dupa ce le luam totul nca
mai gaseau metode de-a se sinucide. Ea nu putea ntelege cum i-a convins Stalin pe Roosevelt si Churchill ca nemtii
n-au luat prizonieri de razboi rusi si toti acestia erau dezertori".
n t imp ce acest grup de populatie transmutata primea acest tratament, iata cum era tratat celalalt grup. Zice
Kathryn Hulme: "si-apoi au venit evreii. Nu mai avusesem lagar cu evrei n zona noastra nordica... Evreii er au mai
putin de o ci ncime d in t otalul po pulatiei d in lagar da r f aceau atta ga lagie ca da c-ai fi citit do ar z iarele ca s a a fli
despre zonele de ocupatie ai fi zis ca persoanele deplasate de razboi erau numai evreii si nimeni altcineva ... Trebuia
sa te porti cu ei cu mii de mnusi, asa erai instruit, mai ales cnd i mutai dintr-un lagar ntr-altul si Dumnezeu sa aiba
mila de functionarul car e nu curatase lagarul u nde ur mau ei s a soseasca de fiecare c entimetru de s rma g himpata
[ceilalti erau mprejmuiti de s rma ghimpata n lagare; e vreii n u]. A veau clasificarea de ' persecutatii' s i ei erau
singurii n afara ce lor bolnavi car e nu munceau dar pr imeau ratii s uplimentare... mai ncolo pe s oseaua car e t recea
prin mijlocul lagarului nostru era un mic satuc de nemti. Delegatii evreilor din lagar au declarat ca acesta e ce l mai
mare pericol; si noi trebuia sa le dam arme ca sa-si narmeze ei politia lor evreiasca ca sa-i protejeze de nemtii astia
care traiau n mijlocul l or... Si eu am promis ca utnd sa l e l inistesc groaza ca am s a pledez cau za l or ca s a l i s e
permita sa-si na rmeze propria lor politie, nestiind ca n mai putin de doua saptamni de la sosirea evreilor aproape
fiecare neamt din satuc era angajat de evrei si muncea cu voiosie pentru plata ce-o primea de la ei. Politia evreiasca
narmata apoi n lagar avea uniforme de lna verzi cu steaua lui David pe chipiu... Nimic nu era la voia ntmplarii,
nimic nu era improvizat, totul fusese planificat mult nainte... Biroul asistentei lor sociale era plin de afise pe pereti
care aratau evreice tinere n transee care aruncau cu grenade n arabi. Politia evreiasca a lagarului se antrena la trageri
cu carabinele pe car e noi le dadusem ca sa se 'apere' de ne mtii car e acu m le faceau munca gr ea manuala d in lagar.
Imediat atelierele evreiesti au devenit foarte productive si faceau paltoane fine de lna si ghete solide de piele pentru
teren accidentat. Noi ghiceam ca le faceau pentru Israel si prin canale misterioase produsele ajungeau chiar n Israel;
n-am vazut niciodata pe nici un evreu din lagar purtnd hainele astea... Si deasupra, peste fierberea si agitatia asta, s-a
ridicat un steag pe car e nu-l mai vazusem niciodata, cu dungi a lbastru deschis pe fond a lb s i steaua lui David". La
sosire, zice Kathryn Hulme, "le-am aratat lagarul pe care-l pregateam pentru ei mndri ca niste vnzatori care-si lauda
casa ce vor s-o vnda, caci era cel mai frumos si bine facut lagar de persoane deplasate din Bavaria ... dar rabinii erau
102

nemultumiti; nu parea sa fie destul de bun pentru ei". Alte persoane deplasate, zice ea, n-aveau dreptul la ajutorul si
privilegiile aco rdate ev reilor, cac i erau prinse c a ntr-o capc ana n legislatia a mericana cu privire la pe rsoane
deplasate v otata la r epezeala; "numai e vreii care pr etindeau si aratau ca au s uferit pe rsecutie n o rice t ara es teuropeana n car e-au pus p iciorul vreodata putea scapa d in acea c apcana". Apoi ar ata ca age nturi americane semiguvernamentale sau guvernamentale do nau materialele, u neltele pe ntru ateliere si " ratiile de mncare pe ntru regim
special" care erau numai si numai pentru evrei.
Rabinul J udah N adich ( The J ewish T imes d in Africa de S ud, 4 F ebruarie 1949) , c onsilier pe ntru e vrei a l
Generalului E isenhower pe lnga fortele a mericane n Europa pe t impul si dupa r azboi, ar ata cu m E isenhower s -a
grabit sa "sporeasca ratia de mncare numai si numai pentru cei persecutati [adica numai pentru evrei]; s-au construit
lagare speciale pentru evrei; evreii persoane deplasate care nu erau n lagare aveau tratament preferential; a fost numit
un consilier pe ntru pr obleme e vreiesti s i s-a colaborat pe de plin cu C omitetul de D istribuire [ Jointul e vreiesc] s i
ulterior cu Agentia E vreiasca. D ar ace ste co nditii s peciale au fost pr ea put in cr eate n zo na britanica de c atre
Montgomery si d e ac eea era u n flux continuu d e e vrei pe rsoane de plasate car e veneau din zona b ritanica n cea
americana. Eisenhower facea vizite dese si asta... reamintea ofiterilor ca trebuie sa se poarte cu noi ca si seful lor. Cei
care nu faceau asa erau criticati, chiar si un general de cel mai mare rang". De atunci ncoace America a avut pe lnga
membrii gu vernului si aparatului d e s tat o um bra, " consilierul p entru probleme e vreiesti", car e-l c ontroleaza ca s a
mentina privilegiile nemasurat de mari ale evreilor n toate ramurile vietii.
Astfel europenii sufereau foame s i lipsuri, p iereau departe de cas e s i familii, er au carati c a sclavi s au se
spnzurau de disperare si groaza, n timp ce evreii hazari erau investiti cu privilegii, nzestrati cu arme, haine si hrana
si condusi cu mii de mnusi si plecaciuni ca sa invadeze o tarisoara din Arabia. Si cele doua lagare de ambele parti
ale co rtinei de fier lucrau n pe rfect aco rd facnd t otul n s lujba e vreilor, fara nici c el mai mic de zacord si pe rfect
sincronizate - ceea ce l face pe aut or s a cr eada ca o forta de de asupra aces tei cortine si d e de asupra aces tor doua
lagare le m nuieste si sincronizeaza. Asa a fost si-n 1917, asa a fost si-n 1848, asa au scris Protocoalele Sionului ca
va fi nca d in 1905; de aceea aut orul cr ede ca r azbunarea t almudica ce -a nsngerat E uropa dupa cel d e-al do ilea
razboi mondial nu e ste de ct co ntinuarea r evolutiilor d in 1848 si d in 1917, a dica r evolutia mondiala c are-a ma i
naintat un pas.
n 1848, zice Disraeli, revolutia a fost facuta de evrei. n 1917 se stie ca r evolutia a fost 90% evreiasca. ntre
1917 si 1945 revolutia a fost tot timpul propulsata si controlata de evrei - nu de evrei ca un grup religios sau un grup
rasial, caci foarte multi evrei n-au nici un amestec si chiar cea m ai put ernica opozitie la revolutia mondiala vine din
partea evreilor din occident care nu o vor, tot asa cum foarte multi rusi se opun comunismului si foarte multi nemti sau opus n azismului. Cnd zicem c omunism nu zicem t oti r usii, c nd z icem hitlerism nu zicem t oti nemtii. C nd
autorul zice ca revolutia e 90% evreiasca se refera la rabinatul talmudic care planuieste si conduce revolutia mondiala
si foloseste evreii nregimentati pentru a o realiza. n acest sens zice autorul ca cercetarile arata ca d in 1917 pna n
1945 si p na n ziua d e a zi r evolutia mondiala c are ntinde bolsevismul n lume e c ondusa si p lanificata de e vrei adica d e r abinatul t almudic. S -a va zut c ompozitia e vreiasca a r evolutiei d in 1917 d in Rusia. n 19 19 n B avaria si
Ungaria bolsevismul a fost tot opera evreilor ntorsi ca "fosti prizonieri de razboi" din Rusia unde fusesera instruiti si
organizati. n Germania liga "Spartacus" (dupa numele lui Adam Weishaupt) conducea bolsevismul si conducerea ei
era ex clusiv evreiasca: R oza L uxemburg, L eo J ogiches ( din P olonia), P aul L vi, E ugene L evine ( din R usia), K arl
Liebknecht. P rintre bolsevicii bavarezi mai maruntei er a Adolf H itler. Guvernul bolsevic bavarez a fost pur iudaic:
Kurt Eisner, Ernst Toller si Eugene Levine. n Ungaria teroristii bolsevici de frunte erau toti evrei instruiti n Rusia:
Matyas Rakosi, Bela Kun, E rno Geroe s i T ibor Szamuely. E i si-au pus iscalitura anticrestina. F. B orkenau, scriind
istoria Internationalei Comuniste, zice: "Majoritatea conducatorilor comunisti si socialisti de stnga si un numar mare
din executivul lor erau evrei... antisemitismul era doar reactia naturala mpotriva bolsevismului". Deci numai daca nu
reactionezi mpotriva bolsevismului poti sa eviti de-a fi antisemit.
Apoi revolutia si-a aratat coltii n Spania n 1931, condusa de emisari veniti de la Moscova, majoritatea evrei,
ceea ce i-a d eziluzionat pe multi r epublicani spanioli si s traini; multi pr eoti si cet ateni catolici v otasera pe ntru
republica s i-apoi cnd au vazut ca e u n t erorism bolsevic a nticrestin si ca r epublica as asineaza pr eotii, s atenii,
calugarii si calugaritele si distruge bisericile, lasnd aceeasi amprenta talmudica ce-o lasase n Rusia, Anglia, Franta,
Bavaria si Ungaria, s-au deziluzionat. Organul oficial al Cominternului se lauda cu arderea bisericilor. S-au confiscat
averile ecleziastice dar poporul spaniol n-a vazut un ban din ele, caci rezerva n aur a Bancii Spaniei (700 milioane de
dolari) a fost car ata n Rusia de u ltimul pr im ministru republican spaniol Juan N egrin ( relateaza Generalul Walter
Krivitsky). Apoi asasinarea conducatorului monarhist Calvo Sotelo n 1936 a dezlantuit revolta spaniolilor mpo triva
tiraniei iudaice s i r evolutia mondiala bolsevica a f ost ex cretata de pe pa mntul S paniei, ca de pe o rice a lt pa mnt
unde n -au intrat t rupele de o cupatie a le u nei mari put eri militare ca s-o i nstaureze. A tt s ionistii c t s i evreii
antisionisti americani sunt de acord ca evreii au facut revolutia n Spania. Brandeis i spunea rabinului Stephen Wise:
103

"Sa fie n Germania ca-n Spania" cnd se opunea la o ntelegere cu Hitler despre evrei. Bernard J. Brown se lauda:
"evreii sunt .. responsabili pentru instaurarea republicii din Spania si pentru distrugerea autoritatii bisericii...".
Dar ntre timp tot ma i put ini e vrei pr imeau ovatiile la pa radele militare sovietice d in tribuna pr incipala la
Kremlin si dintre e vrei au nceput s a ap ara acuz ati n procese, s au sa d ispara de odata d in ar ena po litica. T otusi
conducerea revolutiei bolsevice nu si-a schimbat compozitia evreiasca: n 1920 din 545 conducatori 447 erau evrei. n
1933 ziarul e vreiesc O pinion ar ata ca apr oape t oti a mbasadorii s ovietici sunt e vrei s i 61% din c onducatorii
Bielorusiei sunt e vrei, de si e vreii c onstituie 2% din t otalul po pulatiei sovietice ( pe-atunci de 158 .400.000). A stanseamna ca-n Uniunea Sovietica erau 3 milioane de evrei. Ziarul The Jewish Chronicle spune n 1933 ca o treime din
evreii sovietici sunt de mnitari de s tat. D eci e vreii formeaza noua c lasa co nducatoare. I nstructajul p olitic s i civic a l
revolutiei a ramas acelasi: Lunacearski, unul din putinii goimi care era nalt demnitar de stat, vorbeste ca un talmudist
cnd zice: "Noi urm crestinismul si pe crestini; chiar cei mai buni dintre ei trebuie considerati ca cei mai de pe urma.
Ei vorbesc despre iubire de aproapele si mila, care sunt contrare principiilor noastre. Jos cu iubirea de aproapele; noi
avem nevoie de ur a. T rebuie sa nvatam cu m sa ur m c aci numai as a vom cuc eri lumea". A cesta es te d oar un
exemplu din tonele de literatura a le epo cii s i s ingura s ursa o riginala a ace stor i dei pe car e o s tie aut orul e ste
Talmudul, c are es te co ntinuarea crezului r azboiului t ribal s albatic s i primitiv mpotriva t uturor d in e poca
premergatoare cr estinismului si car e co ntine ur matorul pr ecept: " Voi sunteti o ameni da r t oate cel elalte natiuni a le
pamntului n u sunt oameni c i vi te". Cu aceste i dei L unacearski a f ost trimis ca ambasador s ovietic n S pania.
n 1935 a utorul era corespondentul z iarului T imes la Moscova nsotindu-l p e Anthony E den, pr imul P rim Ministru
britanic care-a pasit aco lo din 1917. T imes nu mai avusese corespondent la Moscova de 15 ani si stirile veneau din
Letonia, de la R iga. Corespondentul de la R iga er a tot timpul ca lomniat pe nedrept la Londra. Autorul stia a sta dar
fiind neintrodus n esenta lucrurilor nu pricepea de ce. Din prima secunda cobornd din avion a fost izbit de multimea
mohorta si tacuta aliniata de-a lungul traseului automobilelor oficiale, si-a scris asta n reportajul sau - ca un cenzor
evreu sa-i spuna sa elimine pasajul. Nestiutor, l-a ntrebat n gluma daca ar dori sa scrie ca multimea era compusa din
burghezi grasi n palarii cilindru, dar a doua zi a vazut mai multe si-a-nceput sa priceapa. Cartea lui din 1938 descrie
faptele: "La cenzura, adica toti cei din aparatul de conducere si instrumentul de pus calus presei, sunt toti evrei si asta
m-a uimit mai mult dect orice la Moscova. n tot aparatul nu parea sa existe nici un singur om care nu era evreu... Mi
s-a s pus ca pr oportia e vreilor er a mica n guvern, da r ace st de partament a l gu vernului eu l-am c unoscut in tim si
personal si e i a veau aici monopolul, si-atunci m-am ntrebat: unde sunt rusii? Raspunsul: sunt n multimea mohorta
si tacuta pe care-o vedeam dar despre care nu aveam voie sa pomenesc". Autorul a a flat curnd de la cunoscatori ca
proportia evreilor nu era deloc mica n guvern si ca ei stapneau tara n mare masura, daca nu chiar predominant. Cu
nici u n r us n-a put ut autorul vorbi la Moscova, ceea ce d in nou l-a f rapat. Autorul n -a va zut niciodata n viata lui
nicaieri n nici o alta tara clasa stapnitoare asa de perfect segregata de masa de sclavi.
Vizitnd Moscova n 1935 autorul nici pe departe nu se gndea la subiectul acestei carti si nu se g ndea l a
evrei, dar a fost frapat, asa cum a fost William H enry C hamberlain, car e-a t rait la Moscova ntre 1922 s i 1934 s i-a
scris cartea de capati despre acei ani sovietici. Zice Chamberlain: "Un numar considerabil de evrei au facut car iera
n birocratia sovietica. D in duzina de functionari ce-i c unosc n Departamentul P resei a l Comisariatului de E xterne
unul singur nu era evreu. Predominatia evreilor n acel comisariat cnd eram eu n Rusia era aproape comica; poporul
rus era reprezentat prin portarul carunt si servitoarele sleampate care aduceau ceaiul prin birouri. Multi evrei erau si-n
politia secreta si-n Internationala Comunista si-n toate departamentele care-aveau de-a face cu comertul si finantele".
Chamberlain nsa t rage a lte co ncluzii dect autorul d in aceste date s i z ice ca nu se po ate afirma c a "evreii c a gr up
rasial a u mpins t riumful bolsevismului". D ar, z ice a utorul, C hamberlain a junge la c oncluzii strmbe pe ntru ca
confunda do ua lucruri d istincte: C hamberlain confunda d irectoratul co nducator ev reiesc s i masa de o ameni numiti
"evrei". Cum a mai spus, nici rusii sau nemtii "ca grup rasial" n-au mpins triumful bolsevismului sau nazismului, dar
si r usii s i nemtii le-au a vut pe cap. M asele de oa meni, g loatele, ni ciodata n u lucreaza s i nu mping nimic n mod
constient. Masele si gloatele sunt mnate n directiile dorite de grupuri perfect organizate care au putere asupra lor.
"Ca grup" muncitorii niciodata nu "mping" greva generala, dar greva generala e proclamata n numele lor. Tot timpul
autorul a ar atat ca ev reii au fost cei car e s -au o pus c el mai mult s ionismului, da r a zi a cest " grup r asial" s-a t rezit
nlantuit n s ionism f ara s capare. A utorul arata ca conducerea revolutiei mondiale d in 1848 ncoace c onsta d in
rabinatul talmudic est-european si ca n acest sens revolutia bolsevica este o conspiratie evreiasca.
Autorul a cunoscut la Moscova n 1935 o ligarhi evrei: M axim Litvinov, un t ip bulevardier de c afenea, apoi
Umanski, u n t nar z mbitor s i viclean s i pe riculos de m oarte di n R omnia ( probabil) c are s emana mai mult cu
membrii unui t rib d in Africa de ct c u un r us. D ar t ot timpul la Moscova a utorul n-a put ut veni n co ntact cu rusii.
n 1937 lucrurile erau tot asa: Stolpin, fiul reformistului asasinat n 1911, scria ca desi unii evrei au fost nlocuiti cu
rusi pe ici p e c olo, " evreii mentin pr incipalele p rghii a le put erii; d aca li s -ar lua d in mini a cestea, tot e dificiul
marxist s-ar prabusi ca un castel din carti de joc". Caci conducatorii instrumentelor teroarei erau cu totii evrei: ei erau
sefii lagarelor de munca fortata s i e xterminare ( conduse de u n triumvirat evreiesc) unde er au nchisi 7 milioane d e
104

rusi; t oate nchisorile sovietice a veau drept s ef u n co misar e vreu; t oata pr esa s i ap aratajul de t iparire s i d istribuire,
inclusiv cenzura, er au stapnite de e vrei; s i sistemul t almudic d e " comisari po litici" c are t eroriza fiecare s oldat s i
ofiter din ar mata era n ntregime evreiesc. n 1938 diplomatul sovietic la Bucuresti Butenko a fugit n Italia unde-a
scris, n G iornale d 'Italia, ca n oua c lasa s tapnitoare di n R usia e apr oape ex clusiv evreiasca. M ai ales n U craina
administratia s i industria e rau n minile lor, c onform u nei po litici de liberate d irijate de M oscova.
Deci d in 1917 nu s-a s chimbat identitatea co nducatorilor, chi ar da ca ei s -au retras d in vitrina n spatele cu liselor.
Apoi a v enit razboiul. n 1938 Stalin zisese la a l t reilea co ngres al Cominternului: "Nu vom putea r envia miscarea
revolutionara pe s cara de stul de mare da ca nu profitam de d isensiunile d intre t arile capitaliste as tfel nct s a le
aruncam ntr-un razboi u na mpotriva a lteia... O rice r azboi t rebuie sa se t ermine neaparat cu revolutia. S arcina
partidelor noastre tovarasesti din acele tari este sa faciliteze provocarea unui conflict armat".
Nota b ene: e pr ima da ta c nd avem e xplicatia motivului pe ntru razboaiele s ecolului nostru. P actul H itlerStalin a provocat razboiul. Scopul razboiului a fost extinderea revolutiei. Sefii guvernelor occidentale au tradat tot ce
jurasera si au aruncat Europa de est n ghearele revolutiei. Care-au fost membrii noii clase stapnitoare care-a aparut
n Europa rasariteana dupa ce-a fost data prada revolutiei n 1945? Erau n acele tari oameni de toate natiile. Tot felul
de oameni puteau fi alesi si pusi sefi peste mase de catre revolutie. Iata care-au fost alesii:
Ambasadorul american n Polonia comunista Arthur Bliss Lane noteaza ca evreii, de multe ori evrei veniti din
alte tari, detin toate posturile de conducere n aparatul de teroare. Maiorul Tufton Beamish, me mbru n Parlamentul
britanic, scrie: "Multi dintre cei mai puternici comunisti din Europa rasariteana sunt evrei... cu uluire am vazut marea
proportie de evrei n politia secreta". Matyas Rakosi ( nascut Roth, evreu din Iugoslavia) a fost pus pr im ministru n
Ungaria de catre trupele sovietice n 1945. D upa 8 ani Associated Press s crie: " 90% d in demnitarii r egimului
comunist d in Ungaria s unt e vrei, inclusiv primul ministru Matyas R akosi". L a fel s criu Times si T he N ew Y ork
Times. n Ungaria c a s i-n c elelalte t ari es t-europene a -nceput imediat at acul mpotriva cr estinismului cu ar estarea
preotilor. C el mai cu noscut a fost C ardinalul Mindszenty, car e a fost ar estat pe ntru ca, zi c "Comitetul C entral a l
Evreilor d in Ungaria, O rganizatia S ionista d in Ungaria si S ectia U ngara a C ongresului E vreiesc M ondial", er a
membru al u nei "clice po gromiste". S apte ani du pa ncheierea r azboiului, T he N ew S tatesman d in Londra s crie ca
"cei care detin put erea n politia secreta sunt majoritatea evrei de origine". n 1953, The New York Herald Tribune
scrie ca "Romnia, ca s i U ngaria, ar e pr obabil cel mai mare numar de ev rei n aparatul de s tat". Teroarea a f acut
ravagii n Romnia sub Ana Pauker, o evreica, a l car ei t ata er a un r abin care er a, ca s i fratele e i, n I srael. Familia
Anei Pauker este un caz de familie de evrei hazari din care o jumatate sunt sionisti nversunati si cealalta co munisti
nversunati, asa cum descrie Dr. Weizmann, dar sunt cu totii uniti n toate celelalte pr ivinte si slujesc aceluiasi scop
final. Ana P auker, atotputernica n Romnia, s i-a t rimis t atal n Israel desi, z ice fratele e i, " politica p artidului
comunist este ca e vreii sa ramna n Romnia". O femeie la fel de sinistra ca si Ana Pauker era Hilde Benjamin, o
evreica care a reusit n doi ani de teroare rosie sa azvrle n nchisoare 200.000 de nemti din Germania rasariteana ca
"criminali po litici"; c rimele lor e rau, de e xemplu, faptul c a a partineau unei de nominatii r eligioase crestine. n 1946
Germania comunista avea 17.313.700 locuitori, ntre care 2000 pna la 4000 erau evrei, dupa surse evreiesti. Despre
acest n umar infim scrie T he Z ionist R ecord din Johanesburg ca " Multi a cum o cupa po zitii nalte n gu vern si-n
administratie . .. o cupa po sturi importante n M inisterele I nformatiei, I ndustriei si de Justitie. Judecatorul suprem n
Berlinul de est e un evreu, la fel n provincie, n afara Berlinului. n presa si la teatru, un numar considerabil de evrei
detin pozitii cheie". Patru mii de evrei nu pot ocupa toate aceste pozitii cheie si acelasi ziar descrie n alt numar cum
au fost s uplimentati: " multi e vrei o cupau pozitii nalte s i po zitii cheie n a dministratia s ovietica. E i e rau evrei d in
Rusia... care au venit n Germania si Austria cu Armata Rosie si evrei din statele anexate de Rusia n ultimii 10 ani,
din statele Baltice Letonia si Lituania".
Astfel a adu s r evolutia noua c lasa stapnitoare de sclavi n tarile ar uncate de catre guvernele o ccidentale n
iadul r osu si acea sta c lasa s tapnitoare co nform instructajului pr imit a de zlantuit r azbunarea talmudica a supra
popoarelor nlantuite.
Capitolul 43:

Statul sionist

Alta victorie a r evolutiei n cel de-al do ilea razboi mondial a fost declansarea puhoiului hazar care-a napadit
Palestina. P uterile o ccidentale au dat b anii, masinile, es corta, transportul; r evolutia a da t o amenii car e-au invadat
Palestina s i ar mele cu care-au nsngerat-o. A stfel r evolutia mondiala a colaborat c u sionismul la mplinirea
"rentoarcerii" pr omise n do ctrina levitica, pentru car e s-a s muls a rabilor t eritoriul, de si po liticienii o ccidentului si
umflau plamnii pr oclamnd ca "razboiul nu va aduce nimanui noi c uceriri t eritoriale". nainte de c el de -al do ilea
razboi mondial sionismul era pe duca n Palestina si n 1939 Parlamentul britanic dupa 20 de ani vroia sa abandoneze
105

mandatul si sa-si retraga fortele lasnd toti palestinienii, fie arabi, fie evrei, reprezentati n parlamentul tarii. Dar dupa
o convorbire intima cu Chaim Weizmann, cum s-a vazut, Churchill a promis ca-i va "cladi un stat de 3 sau 4 milioane
de evrei n Palestina" dupa razboi si Chaim Weizmann a primit de la americani armele cu care sa-i narmeze pe evreii
de-acolo. n 1944, scrie Churchill, tot anul el a mpins nainte ambitiile sioniste; tot n acest an n discursuri pu blice
atta la razbunare talmudica sngeroasa zicnd despre tratamentul aplicat evreilor din Ungaria: "toti cei amestecati n
aceasta cr ima car e ne vor cadea n mna, inclusiv ce i o bligati sa ur meze o rdinele pr imite... vor fi u cisi dup a ce s -a
dovedit ca au avut ceva amestec .. Trebuie sa se faca declaratii publice astfel nct toti cei ce-au avut de-a face sa fie
vnati si uc isi" ( 11 Iulie 1944) . A ici Churchill, ca s i R oosevelt s i E den, de scrie e xecutarea pr izonierilor de catre
nazisti numai ca o cr ima mpotriva e vreilor, p entru ca de e xecutarea pr izonierilor n e-evrei a cestor trei m ari
umanitaristi nu le pasa nici ct negru sub unghie - desi am vazut mai sus ca e vreii er au si pr intre cei car e executau
prizonierii, c hiar da ca er au si pr intre vi ctime. S crie C hurchill la 26 Iulie 1944, ca r aspuns la c ererea lui C haim
Weizmann de-a le furniza armament evreilor din Palestina: "mi place ideea ca evreii i vor ucide pe cei care-au ucis
pe coreligionarii lor n Europa Centrala si cred ca si-n Statele Unite ideea asta va placea mult. Cred ca evreii ns isi
doresc s a s e bata cu nemtii o riunde. D esigur, c u nemtii se vor b ate". D ar C hurchill cnd scria asta s tia bine ca
armamentul m ergea n Palestina unde populatia b astinasa de m ilenii n u-si va ceda pr opria t ara f ara lupta s i evreii
hazari se pregateau sa-i faca sa dispara. ntr-o remarca privata, nu pentru ochii publicului, despre Palestina, Churchill
scria la 6 Iulie 1945 "sa s e mai o cupe s i altcineva" s i ca e r ndul a mericanilor s a pu na u marul. Astfel Churchill,
aceasta marioneta sionista, n particular obosise, dar n public continua sa bata toba sionista cu un zel de care se mirau
chiar sionistii. La fel Roosevelt zicea n secret glumind cu bunul lui amic Stalin ca i-ar da bucuros regelui Ibn Saud
cei 6 milioane de evrei din Statele Unite, dar a ramas sluga sionista plecata pna n clipa mortii.
n 1945 s ionistii aveau a rmament, trupele instruite c are s a-l foloseasca veneau din E uropa co munizata c u
ajutorul occidentului si po liticienii de toate culorile din Anglia si America erau pregatiti sa aplaude orice agresiune,
invazie, pe rsecutie, s au genocid ar fi co mis ce i c arati d in Europa c omunizata n P alestina. G ata de ap lauze er a n
special P artidul S ocialist d in Anglia, la c are-i p lace sa-si zica Laburist s i "aparator a l s aracilor, a l celor o primati si
lipsiti de apa rare". C alarind din t otdeauna pe pr omisiunea d emagogica de a da pe nsie t uturor, a jutor de s omaj,
ngrijire medicala gr atuita, ajutor economic pe ntru cei s araci, a mizat acu m pe sionism pe ntru succes e lectoral, s i-a
promis ca da ca va fi ales va pauperiza si devasta si mai mult pe palestinieni, care erau mai saraci dect fusesera ce i
mai saraci englezi vreodata n istorie, ca-i va alunga din vetrele lor si-i va oprima si mai mult pe acesti oameni care
erau mai lipsiti de a parare s i mai o primati dect fusesera vreodata ce i mai o primati d intre e nglezi. C lement Attlee,
seful laburist, a zis n 1944: "Sa ncurajam arabii sa iasa din Palestina cnd evreii vor intra, sa fie compensati pentru
pamntul lor, sa fie transmutati n alta parte organizat cu grija si finantat cu generozitate". Dupa 12 ani palestinienii,
ncurajati de bombele cu care erau masacrati n patria lor, nca flamnzeau fara camin n lagare de refugiati prin tarile
arabe nvecinate; si P artidul L aburist car e z isese as a de frumos de spre co mpensarea s i finantarea ge neroasa a
destaratilor, facea s pume la gur a cer nd ca pa lestinienii de zradacinati s a fie s i mai dr astic maltratati s i pe rsecutati.
Caci s ocialistii britanici stiau ca s ub pr etextul c a s e a para de nemti s ionistii se narmasera pna n d inti c a s a
cotropeasca Palestina. Generalul Wavell, administrator la fata locului, l anuntase pe Churchill despre asta, fapt care
i-a displacut Dr-lui Weizmann si Generalul Wavell, unul dintre cei ma i mari comandanti militari din istoria militara
(zice Istoria Razboiului oficiala a Marii Britanii) s-a trezit mutat n India.
Lordul Moyne era Secretar al Coloniilor, si, desi avea simpatie pentru iudaism, avea mila pentru toti oamenii
si-a pr opus d in nou Uganda ca pa trie s ionista. Pentru asta sionistii l -au urt de moarte si-n Noiembrie 1944 L ordul
Moyne a fost asasinat de do i sionisti din Palestina. Asasinatul asta l-a cam ncurcat pe Churchill care nu ostenea sa
preseze narmarea p na-n d inti a s ionistilor s i s a bombardeze t oate de partamentele cu scrisori pe ste s crisori cer nd
urgentarea narmarii; a t rebuit s a scrie mai put ine d in aceste s crisori u n t imp. D ar, de si o amenii responsabili d in
guvern au cerut s a s e ncetineasca r itmul imigrarii sioniste n P alestina, C hurchill a r efuzat z icnd ca "asta i -ar
favoriza pe extremisti" si astfel extremistii au continuat sa invadeze Palestina.
Devenea t ot m ai e vident ca hazarii ce invadau Palestina nu puteau fi integrati pa snic. C olonelul H oskins,
"reprezentantul personal al Presedintelui Roosevelt n Orientul Mijlociu" (zice Dr. Weizmann), a vizitat sefii statelor
arabe ca sa discute o ntelegere cu palestinienii. L-a gasit pe regele Ibn Saud furios foc pentru insulta grosolana ce i-o
adusese D r. Weizmann c are, z icea e l, ncercase s a-l p lateasca cu 20 milioane de lire s terline ca s a vnda P alestina
evreilor; si din ntelegere nu s-a ales nimic. Cel de-al doilea razboi mondial se apropia de sfrsit si-n Palestina ur ma
sa fie una din doua: mandatul britanic sa continue sa mentina cu greu un echilibru fragil ntre palestinienii bastinasi si
invadatorii hazari d in Rusia, s au britanicii s a s e retraga s i sionistii p e car e-i narmasera p na-n d inti s a expulzeze
palestinienii din propria lor tara. Churchill se daduse total de partea sionismului n particular, dar Chaim Weizmann
vroia o declaratie publica care sa consfinteasca faptul ca Marea Britanie daruieste sionistilor teritoriul Palestinei si nu
o patrie n Palestina, cum zicea Declaratia Balfour. Churchill se eschiva, "pretextnd", zice Weizmann, ca nca nu s-a
sfrsit r azboiul. C a M acbeth, de si er au gata de c rima, C hurchill, R oosevelt, m arionetele s ionismului, t remurau cu
106

cutitul n mna c nd trebuiau sa njunghie victima: au refuzat s a de a o rdin t rupelor s a go leasca P alestina de ar abi.
Palestina n u era a l or s i e i n-aveau dr eptul s-o daruiasca ni manui. A poi R oosevelt s-a du s la I alta u nde a da ruit
bolsevismului jumatate din Europa, care de asemeni nu era a lui si probabil ca dup a asa un cadou mare sa daruiasca
lui Chaim Weizmann tarisoara palestinienilor ar fi parut putin lucru, asa ca nimeni nu s-ar fi mirat daca i-ar fi dat un
ultimatum brutal regelui Ibn Saud. Dar n mod surprinzator cu totul alta a fost comportarea lui. Pentru prima data n
viata lui Roosevelt a vorbit ca un adevarat om de stat, zice autorul si dupa aceea a murit.
Venind de la Ialta Roosevelt s-a ntlnit cu Ibn Saud pe bordul vasului Quincy ntre 12 si 14 Februarie 1945 si
i-a cer ut sa admita mai multi imigranti hazari n Palestina, la car e acesta a r aspuns: "Nu. E ste o armata ntreaga de
evrei n P alestina narmata p na-n d inti nu mpotriva ne mtilor c i mpotriva a rabilor de -acolo". La 28 Februarie
Roosevelt s-a-ntors la New York. La 28 Martie Ibn Saud i-a repetat n scris tot ce-i spusese verbal la convorbire. La 5
Aprilie Roosevelt i-a raspuns textual: "Ca sef al ramurii executive a guvernului, nu voi face nici o actiune care sa fie
ostila poporului arab". La 12 Aprilie era mort. Nu s-ar fi stiut niciodata ce-a avut loc ntre Roosevelt si Ibn Saud daca
Secretarul de Stat James G. Byrnes, ncercnd sa-l opreasca pe Truman de la a da lovitura de gratie palestinienilor, nar fi publicat documentele dupa 6 luni.
Dac-ar fi t rait, si-ar fi r espectat Roosevelt cu vntul? H arry Hopkins, intimul lui c are fusese pr ezent s i luase
procesul verbal la ntlnirea cu Ibn Saud, zice ca nu, fiindca Roosevelt "era legat sionismului si public si privat si prin
convingere". Dar tot n acest proces verbal scrie ca Roosevelt a z is c-a nvatat n 5 minute de la Ibn Saud mai mult
despre s ionism d ect n t oata viata lui; si mai e xista s i anecdota ca Ibn Saud a z is: "De 2000 de a ni noi stim ce-ati
nvatat voi n 2 razboaie mondiale". Dar Harry Hopkins nu poate fi crezut orbeste, caci imediat dupa ntlnirea cu Ibn
Saud el, care fusese nedezlipind ca u mbra de Roosevelt, s-a nc uiat n cabina lu i de unde n -a mai iesit de ct ca s a
paraseasca vasul la Alger si sa "trimita vorba" ca se-ntoarce n America cu alt vas. Harry Hopkins nu l-a mai vazut pe
Roosevelt niciodata. L a nmormntarea lui R oosevelt co laboratorii s i subalternii cu care s e nconjurase t imp de 12
ani, au tras un chef asemanator betiilor permanente de la conferinta de la Ialta. Merriman Smith, corespondentul de la
Casa Alba, zice ca daca nu stiai cine sunt, ziceai ca se-ntorceau de la campionatul de fotbal. Astfel dispare Roosevelt
nvaluit n mister n u ltimele z ile a le vietii, da r d upa moartea lui T ruman a c ontinuat nentrerupt programul s ionist.
Si-asa a r amas Churchill sa raspunda Dr-lui Weizmann. Un ziar sionist scrie n 1952 ca Leopold Amery, membru al
guvernului unde era si Churchill membru n 1917, ar fi zis ca "daca evreii devin majoritari n Palestina atunci vor face
un s tat evreiesc aco lo". D upa 30 de ani de r evolte a le po pulatiei t arii er a c lar ca ev reii nu pot de veni majoritari n
Palestina dect daca arabii sunt expulzati cu forta armelor. Dar cine sa-i alunge? Roosevelt refuzase. Dr. Weizmann
zice ca C hurchill promisese c-o va face. Dar nici macar el n-a putut s-o faca, si-a fost dezlegat de obligatie, nu prin
moarte ca Roosevelt, ci prin nfrngere la alegeri. Autorul care a fost acolo tot timpul zice ca nfrngerea a venit de la
Dr. Weizmann, iritat de ezitarea lui Churchill la porunca sionista, caci evreii controlau 100 % din presa si mass-media
britanice dupa r azboi s i le-au dedicat victoriei Partidului Laburist c are le pr omisese c a va " ncuraja pa lestinienii s a
paraseasca Palestina". T oti membrii n parlament evrei au devenit imediat socialisti ( mai a les de e xtrema stnga) s i
toti sionistii celebrau cu ncntare nfrngerea celui care fusese campionul lor n 1906, 1917 s i 1939. Dr. Weizmann
scrie ca victoria socialista s i nfrngerea lui Churchill " a ncntat pe t oti liberalii". Asta a fost r asplata pe car e-a
primit-o Churchill de la cei pe care i-a slujit fara preget n toate timp de 40 de ani. Si-a dat n petec cnd a refuzat sa
dea ordin trupelor britanice sa goleasca Palestina de arabi.
Dar cnd socialistii britanici aflati la putere au aflat ca prima lor sarcina era sa goleasca Palestina de arabi, au
ezitat si ei si-atunci nu s-a mai auzit nimic dect acuzele de "tradare!". Dr. Weizmann e isteric cnd scrie despre cum
"la trei luni dup a ce-au luat put erea, [socialistii] au repudiat angajamentul pe care si-l luasera fata de poporul evreu
asa de des si de vehement". Timp de 40 de ani Dr. Weizmann a s antajat guvernele lumii si Lord Curzon pare sa fie
singurul c are s i-a da t s eama ca da ca c ineva si d eschide gur a n prezenta D r-lui We izmann s i f ace un ct de m ic
zgomot de politete, Dr. Weizmann l considera pe acela ca "s-a a ngajat n mod solemn" sa faca tot felul de lucruri.
La B iroul Colonial ajunsese socialistul Hall care nici n-a apucat sa se aseze bine pe scaun ca a si sosit o delegatie a
Congresului Sionist Mondial care, spre uimirea lui, zice el, "n-a cerut - a pretins ca guvernul maiestatii sale sa faca ce
doresc s ionistii s a se faca". Z ece a ni mai t rziu presedintele a merican T ruman va fi la fel d e s urprins d in aceeasi
cauza. Surprinsul Hall nsa a pa rasit cur nd Biroul Colonial, fiind urgent necesar sa fie nlaturat ( n mod elegant: a
fost facut peer). Daca pe plan intern guvernul socialist a f ost cel mai catastrofic pentru Anglia istovita de razboi, pe
plan extern a fost mai bun dect toate, salvnd ce bruma a mai ramas din onoarea tarii; a refuzat indiferent de presiuni
sa izgoneasca palestinienii cu forta armelor din Palestina. Nu i-a protejat, dar nici nu i-a izgonit. Datorita lui Ernest
Bevin, Secretarul Afacerilor Externe, pe care autorul l considera cel mai mare om de stat britanic al secolului. A fost
imediat at acat de toti po liticienii o ccidentului c a de o haita de lupi, t oti servili pna la isterie s ionismului. C hiar s i
Ernest Bevin, fermier solid din Somerset, s-a resimtit fizic de anii de calomnie, de faimare, invectiva si insulte ce-au
urmat, da r spiritul lui a ramas nenfrnt, caci si-a dat seama cine e adversarul si-a nteles ce se ntmpla. A nteles ca
revolutia mondiala bolsevica si sionismul sunt doua brate ale aceleasi conspiratii de nrobire a po poarelor n folosul
107

unei secte do minante car e s a acapa reze t oata pu terea s i toate b ogatiile; e ste, c rede a utorul, s ingurul po litician a l
secolului care a folosit termenul "conspiratie" n mod corect descriind viata politica. I-a spus lui Chaim Weizmann n
fata ca nu se va lasa nici lingusit nici terorizat sa faca ceva contrar intereselor Marii Britanii. Asa ceva Dr. Weizmann
nu mai auzise din 1904 si indignarea lui a colcait prin toate canalele si organizatiile sioniste din lume si s-a revarsat
prin mass-media ntr-un fluviu de calomnii si invective la adresa lui Ernest Bevin.
Dac-ar fi fost reales Churchill ar fi trimis probabil trupe britanice sa izgoneasca palestinienii din tara lor. Asa
pare s a indice memorandumul lui d in 25 I anuarie 1944, un de z ice c a " dat fiind c a e vreii singuri i-ar bate pe
palestinieni, nu vad nici un rau sa ne unim fortele cu ale lor ca sa fortam ce pr opun ei sa faca ei cu scindarea tarii..."
Acesta er a Churchill ce l car e z icea ca s cindarea E uropei er a o fapta or ibila; scindarea Palestinei nu mai er a o fapta
oribila. Dar Bevin nu vroia sa continue ce-a-nceput Churchill. La insistentele lui, guvernul socialist britanic a declarat
ca "nu va accept a ca ev reii sa fie izgoniti d in E uropa si sa nu mai fie lasati s a t raiasca a ici fara d iscriminare, astfel
contribuind la reconstruirea prosperitatii europene". El a-nteles bine natura sovinismului sionist si care ar fi solutia si
desi n-a putut salva Arabia, cel put in a amnat genocidul. A trebuit sa mai trimita o comisie sa investigheze situatia
din Palestina si ntre timp s-a limitat imigratia sionista, spre marele dezgust al Dr-lui Weizmann, care scrie ca "iar s-a
ajuns la povestea veche si necinstita despre obligatiile fata de arabii din Palestina". Si Dr. Weizmann si-a mobilizat
fortele car e-au actionat o rganizat, coo rdonat, co ncentric sa-l d istruga pe Bevin. Partidul Conservator, car e p ierduse
alegerile pe ntru ca ce l S ocialist pr omisese mai mult s ionismului, a facut la fel s i-a nceput s a-l at ace pe B evin ca
"antisemit". C hurchill s-a co bort p na aco lo nct l -a acuz at pe B evin ca "are s entimente o stile ev reilor". L iga
Evreiasca a Antidefaimarii a adaugat la vocabularul sau de calomnii epitetul de "bevinist", ca "hitlerist". Dar tot nu sar f i ntmplat ni mic da ca la moartea lui R oosevelt n-ar f i a juns T ruman pr esedinte, d in vice-presedinte, n S tatele
Unite.
Cnd a ajuns presedinte Truman, venit dintr-un orasel din mijlocul agrar al Americii, avea doua mari defecte:
una er a t otala lui ignoranta de spre lume si po litica e xterna s i a do ua er a formidabila lui viclenie s i pr icepere n
politica de culise, unde era uns cu toate unsorile. S tia n amanuntime cum se falsifica voturi, cum s e fura alegerile,
cum se cumpara servicii. Credea ca po litica e o afacere unde n-au loc ide i, poezii si iluzii. Zmbind de la o ureche la
cealalta, T ruman, a cest pa larier falit d evenit pr esedintele unei ma ri puteri f ara a f i ales, f iind vice-presedinte l a
moartea presedintelui, s-a dus la Potsdam, l-a gasit pe "Unchiul Joe" Stalin "un om de treaba" si-a completat sfsierea
Europei s i-a Asiei nceputa de R oosevelt. Apoi a o rdonat s a f ie ar uncata bomba atomica pe ste popu latia lipsita d e
aparare din Hiroshima si din Nagasaki. Apoi s-a ocupat de alegerile ce ur mau sa vie, unde se pr icepea bine si unde
stia (si-a si spus-o) ca controlul sionist asupra masinii de vot e hotartor. De aceea s-a apucat sa-l reduca pe Bevin la
zero. A cerut ca 100.000 de evrei sa fie imediat carati n Palestina. Apoi a cerut ca compozitia comisiei de investigatie
din Palestina sa fie partinica, stiind ca numai o astfel de comisie va raporta orice i se ordona si va produce un raport
favorabil s ionismului. S i-asa n c omisie d in pa tru membri a mericani do i e rau sionisti de clarati s i uni cul membru
britanic era un stngist dusman lui Bevin. Sosita n Palestina comisia l-a gasit acolo pe Chaim Weizmann care-a fo st
singura persoana importanta pe care comisia a audiat-o. La ntoarcere comisia a recomandat ca 100.000 de "persoane
dezradacinate" [adica evrei sionisti] sa fie admise n Palestina. Congresul Sionist de la Geneva care-a urmat n 1946
celebra cu ncntare " angajarea" p resedintelui a merican sa duc a 100. 000 de noi hazari n Palestina. P articipantii la
acest congres erau sionisti din Palestina, care nu mai trebuiau dusi nicaieri si sionisti din America, care n-aveau nici o
intentie s a s e du ca nicaieri s i sunt s i a zi t ot n America. C ei 100. 000 c are t rebuiau dus i n-au fost reprezentati l a
congres si nimeni nu i-a ntrebat nimic. Dar Dr. Weizmann povesteste cum "acest congres a fost altfel"; cum s-a pus
accentul pe e xpresii ca "rezistenta, apa rare, act ivism"; cu m indiferent d e cu vintele folosite, ce -a r eiesit a fost
"convingerea ad nca c a t rebuie sa luptam mpotriva aut oritatilor britanice n Palestina s au o riunde a ltundeva". D r.
Weizmann este un scriitor extrem de prudent si subtil care se ascunde adnc sub expresii ambigui. Ceea ce el spune
de fapt a ici es te ca la co ngres s ionistii au decis sa r eia metoda terorismului, a as asinarii si masacrelor pe car e-au
folosit-o asa de bi ne n sovietizarea Rusiei s i n as asinarea L ordului M oyne. C e i -a ncurajat l a aceasta a f ost
promisiunea lui T ruman de -a le mai adauga u n e fectiv de 100. 000; de -acum co ntau pe f aptul ca S tatele Unite v or
tolera orice brutalitate si cruzime si vor sluji sionismul pna n pnzele albe - si-au avut dreptate.
Dar Dr. Weizmann a nteles si el ce se pregateste si acum, la batrnete, s-a-ngrozit de opera vietii lui, caci stia
ca ce ur meaza es te r entoarcerea la t raditia levitica a lui B aal-Moloh, car e cer e jertfe de snge u man s i cer e sa fie
slujit pr in ge nocid si masacrarea po poarelor. V azuse at ta s nge u man varsat de r evolutionarii b olsevici s i de
revolutionarii sionisti. n t inerete s e bucurase de masacre s i ga sise ca as asinatul e o act ivitate normala n lupta
politica. Ca om matur se bucurase vaznd ruina Rusiei si fluviile de snge nevinovat varsate acolo. Timp de 55 de ani
semanase n umai moarte s i d istrugere. N ecunoscut m aselor car e s uferisera si murisera n doua r azboaie, er a unu l
dintre cei mai puternici oameni din lume. Se ridicase din 1906, cnd obtinuse Declaratia Balfour, pna cnd ajunsese
de cuvntul lu i era le ge prin birourile guvernelor ma rilor puteri si monarhii lu mii l primeau cnd vroia el, nu cnd
vroiau ei. Acum e zita la ncununarea o perei lui pe m arginea pr apastiei n ad ncul careia n u vedea de ct s nge
108

omenesc cur gnd fara-ncetare, o mare de s nge va rsat de victime nevinovate... cu ce s cop? s i-a a mintit de S abatai
Zevi. S i, zice el, n-a vrut s a s e " plece u nor forte de moralizatoare din interiorul miscarii", ad ica n-a vrut s a cede ze
"extremistilor", cum le zicea Churchill, sau "teroristilor", cum le ziceau administratorii britanici care-i vedeau ce fac
n Palestina. Autorul es te intrigat de aces t moment ps ihologic n cariera D r-lui Weizmann, c are d intr-o da ta la
batrnete a refuzat sa faca ce facuse cu zel toata viata. Dar de-acum ce zicea sau facea el nu mai avea importanta, caci
masinaria "fortelor demoralizatoare" [citeste terorismului] fusese perfectionata si functiona fara el.
N-a mai primit votul de ncredere si-a fost nlocuit din fruntea Organizatiei Sionismului Mondial. A fost dat la
o parte cum l daduse el la o parte pe Dr. Herzl cu 40 de ani n urma. Cu hazarii lui din Rusia, l nlaturase pe Herzl
pentru ca acesta acceptase Uganda si nu mai cerea Palestina. Acum a fost nlaturat pentru ca se opunea regimului de
teroare, as asinat s i ge nocid pe care-l ncepeau sionistii n Palestina si a sta nsemna d in nou renuntare la P alestina.
nca dinainte, scriind despre asasinarea Lordului Moyne, Chaim Weizmann vorbea despre nevoia de "a smulge dintre
noi din radacina raul asta vechi... fenomenul acesta total ne-evreiesc". Asa scria el pentru altii, caci cei din ghetourile
talmudice d in Rusia s tiau bine ca as asinatul p olitic e ste d impotriva u n fenomen t ipic atmosferei co nspiratorie
revolutionare a le ace stor gh etouri. C nd vorbea n fata un ei ad unari s ioniste ad mitea cu sinceritate: " ce a ltceva e
teroarea din Palestina dect raul nostru vechi sub o noua forma".
Acest " rau vechi" a l sionismului s e r idicase n fata D r-lui W eizmann la s frsitul carierei l ui n 1946 la
congresul de la Geneva ca d iavolul la ora socotelilor n fata celui ce-a facut pact cu el. n 1949 cnd Dr. Weizmann
si scria istoria vietii lu i si-a sionismului, Dr. Weizmann l vedea clar. Asasinarea Lordului Moyne, scrie el, "arunca
lumina a supra a bisului n care ne pr abuseste t erorismul [ nostru]". A mai t rait s a vada ce le aproape u n milion d e
victime a le t erorismului israeli-hazar din Palestina. Din m omentul n care n -a mai fost c onducatorul s ionismului,
"activistii" ( cum si ziceau e i; " teroristii", c um le s pun o amenii c are s tiu despre ce vorbesc) au preluat put erea n
Israel (si-n lume). Primul lor gest a fost sa-i alunge pe britanici din Palestina, caci nu mai aveau nevoie de "mandat".
Daca trupele britanice ncercau sa se apere sau sa apere vreuna din victimele arabe, sionistii tipau "antisemitism!" si
americanii sareau pe capul britanicilor vinovati de "antisemitism". Asta a-nceput cu asasinarea Lordului Moyne si-a
continuat t ot timpul celui de -al do ilea r azboi mondial, a stfel nct O liver Stanley, secretarul britanic pentru colonii,
desi era "un prieten adevarat" pentru sionisti (cum au spus chiar ei), a declarat n 1944 ca Marea Britanie a avut mari
greutati n razboi d in cauza t erorismului israelian n Palestina. Apoi n 1946-47 i sraelienii a u nceput sa asasineze
soldatii b ritanici, m asacrndu-i n s omn, punndu-le bo mbe-capcana, et c., un eori cu semnatura T horei-Talmudului
clara, ca at unci cnd teroristii israelieni au ucis pr in t ortura d oi s ergenti britanici nevinovati s i apo i le-au lasat
cadavrele sa atrne de copaci, ca n legenda despre Aman si Estera, ca sa anunte lumii ca terorismul si masacrele din
Palestina sunt mplinirea legii iudaice. Guvernul britanic at acat de presa britanica s i americana car e facea spume la
gura despre "antisemitism" cnd teroristii hazari masacrau semitii si ne-semitii din Palestina, nu ndraznea sa-si apere
soldatii, c are scriau :"la ce ne foloseste co mpatimirea gu vernului... pe ntru cei asasinati... nu mai suntem o natie cu
destul curaj sa mentinem legalitatea si ordinea?" (Times). Dar era chiar asa: guvernul britanic si cel american nu ma i
sunt guvernele libere ale unor tari suverane, ci sunt sclave sionismului. Deci guvernul britanic s-a adresat organizatiei
supranationale a Natiunilor Unite, nendraznind s a-si ap ere cet atenii de masacrele t eroriste israeliene. Cu ajutorul a
tot felul de delegati (din Haiti, Liberia, Honduras etc.) care n-aveau prea mare habar, Organizatia Natiunilor Unite a
desemnat un " Comitet S pecial a l N atiunilor U nite pe ntru Palestina" car e a r ecomandat " mpartirea P alestinei n
doua". Dr. Weizmann, desi nu mai era n fruntea sionismului caci se opusese terorismului, continua sa act iveze sub
ordine si din nou el a fost singurul audiat de catre acest "Comitet" la fata locului; apoi s-a ntors la New York unde n
Octombrie si Noiembrie 1947 facea presiuni din culise asa cum se pricepea bine si cum facuse toata viata ca sa obtina
victoria fortelor terorismului sionist. n timp ce publicul din "lumea libera" credea povestile de adormit copiii cu care
le umplu mintea ma ss-media, sute de mii de hazari din Russia si din Europa rasariteana erau trecuti pr in Europa de
vest n P alestina; si alegerile se pr egateau n America, un de masina de vot s ionista as mutea ce le do ua pa rtide,
republican si democrat, sa liciteze unul mpotriva celuilalt care va fi mai supus sclav sionismului.
Generalul britanic Frederick Morgan c are la sfrsitul r azboiului a fost numit sef peste lagarele de " persoane
dislocate" a v azut cu m banii englezi si a mericani da ti pe ntru ajutorarea ce lor ce -au fost iz goniti, r uinati s au lasati
orfani de hitlerism sunt de fapt folositi ca sa echipeze si transporte hazarii din Europa rasariteana n Palestina, care nu
erau "persoane dislocate" caci tarile n care traiau fusesera "eliberate" de armata rosie si ei puteau foarte bine ramnea
si trai n acele tari unde legile noi mpotriva "antisemitismului" i faceau stapni peste restul populatiei. Acesti hazari
nu fusesera niciodata "izgoniti din Germania" unde nu calcasera n viata lor; acestia erau "Ostjuden", hazarii dusi de
conducatorii lor talmudici ntr-o tara noua pentru ca sa ntareasca si sa-ntinda conspiratia. De doua ori (n Ianuarie si
August 1946) Generalul Morgan a de clarat public ca "exista o organizatie secreta care conduce o miscare de masa a
evreilor din Europa, un al doilea Exod". Senatorul Herbert Lehman a t ipat "antisemitism" si-a cerut sa fie destituit si
Generalul Morgan a fost destituit de catre noul Director General Fiorello LaGuardia, care l-a numit pe Myer Cohen n
109

locul lu i s i guvernul b ritanic s -a gr abit sa-l pe depseasca pe ace st v eteran care se acoperise d e glorie in razboi,
pensionndu-l. Presa a mintit c-a fost pensionat "la cererea lui".
Mai ziceau si-altii ca G eneralul Morgan, dar presa supusa sionismului n-a publicat nimic. n Noiembrie 1946
un C omitet pe ntru Aprecieri d in Parlamentul britanic a r elatat ca " un numar foarte m are de e vrei au migrat d in
Europa r asariteana n zonele a mericane d in G ermania s i Austria intentionnd n majoritatea cazur ilor s a a junga n
Palestina. Este n mod clar o miscare extrem de bine organizata cu fonduri enorme si influenta care-o sprijina dar noi
n-am put ut obtine dovezi despre instigatorii reali". Apoi, Un Comitet de Investigatii pe T imp de Razboi a S enatului
American a r aportat "migratia masiva a e vreilor din E uropa rasariteana spre zona a mericana a Germaniei car e face
parte dintr-un p lan o rganizat c u gr ija s i finantat de gr upuri s peciale d in S tatele U nite". D eci d in nou o c onspiratie
sprijinita de guvernul american sa deturneze fondurile ample ale guvernelor britanic si american si mintind ca se ajuta
victimele r azboiului, e fectuau transporturi masive de po pulatie, d nd afara d in guvern pe c ei cinstiti care s puneau
adevarul. D in nou Anglia, America s i S ovietele au lucrat n pe rfect aco rd n slujba sionismului. D in teritoriile
stapnite de soviete nici dintr-o camera n alta n aceiasi casa nu te put eai muta fara aprobarea militiei si securitatii,
dar acesti hazari evrei pr imeau pasapoarte si pentru ei cortina de fier s-a r idicat ca s a invadeze Palestina - exact asa
cum cu 30 de ani n urma tari care se nfruntau pe cmpul de lupta (Germania - dusmanul, Anglia - aliatul si America
chipurile neutra) si de schisesera frontierele s i p orturile ca sa s e s curga r evolutia r osie d in E lvetia, G ermania si
America nspre R usia si s -o d istruga. C aci co nducerea s upranationala, gu vernul mondial, " guvernul u nei singure
lumi", cum i zice azi presedintele Busch, da ordinele sale si guvernele asa ziselor tari suverane le executa indiferent
de starea de pace sau razboi si de aliantele militare.
n 1917 L eopold Amery, S ecretar B ritanic pe ntru C olonii si s ionist t impuriu, z icea c a a tunci c nd a u da t
declaratia B alfour s e g ndeau ca da ca ar put ea s pori numarul e vreilor s i-ar institui statul lor evreiesc pe pamntul
palestinienilor. A cum n 1946-48 sporeau numarul ha zarilor n Palestina si f aceau exact asa. Mai l ipsea aprobarea
Natiunilor U nite s i sprijinul Americii. G eneralul M arshall, S ecretar de S tat, s e opunea s i-a f ost nlocuit. James
Forrestal, Secretar pentru Aparare, bancher bogat independent si patriot fara ambitii politice care fusese numit pentru
capacitatea lui de o m de a faceri, n-a put ut mpiedeca ex odul s i-a lasat un jurnal c are ar ata m etodele s ioniste. D e
acolo, d in memoriile lui T ruman, d in cartea D r-lui Weizmann se po ate v edea cum a aj uns pr esedintele am erican
marioneta totala a sionismului.
n N oiembrie 1947 sionistii vroiau ca S tatele U nite s a voteze n favoarea mpartirii P alestinei la O NU s i n
Mai 1948 vroiau sa fie r ecunoscuta i nvazia lor ca un act l egitim. A legerile er au n N oiembrie 1948 s i a legerea
candidatului s e f acea n Iunie si Iulie 1948. C onducerea partidului s au i-a s pus lui T ruman ca sionistii d etin votul
hotartor; la f el i -a s pus ca ndidatului c eluilalt c onducerea ce luilalt pa rtid. Astfel ce i do i c andidati au nceput s a
liciteze, cautnd fiecare sa ofere sionismului mai mult dect celalalt. n 1947 guvernul britanic si-a anuntat retragerea
trupelor da ca A merica co ntinua s a pr ovoace t ulburari mpingnd nca 100. 000 de hazari invadatori n P alestina.
Generalul Marshall l-a anuntat pe Truman ca daca se retrag britanicii va urma "o lupta sngeroasa ntre arabi si evrei"
(8 August 1947) . D ar R obert H anneman, fost p resedinte n ational a l P artidului D emocrat s i act ualmente d irector
general a l po stelor, a cer ut imediat " sa s e t rimita nca 150. 000 de s ionisti" n P alestina ( cu 50. 000 mai mult), c aci
acest l ucru va i nfluenta alegerile n A merica, aratnd ca l a cererea de-a a dmite 100. 000 de imigranti hazari n
Palestina " s-au obtinut s ume foarte m ari de la e vrei s i e i vor l ucra s ub influenta a ceea ce face pr esedintele n
Palestina". D eci de -o pa rte er au interesele n ationale, de cea lalta er au interesele P artidului Democrat s i-ale
presedintelui Truman; natural, acestea din urma au triumfat; la avertizarea lui James Forrestal din 1946 ca daca "nu se
scoate Israelul din po litica" si interesele Statelor Unite devin subordonate celor ale Israelului, Statele Unite si pierd
suveranitatea, T ruman fusese t eoretic de aco rd dar l asase s a s e nteleaga ca a sa va fi pe ntru ca " manevrarea
politicienilor e inevitabila, fiind politica si tara noastra asa cum sunt". La 29 Septembrie 1947 James Forrestal nca i
cerea lui T ruman s a de sparta p olitica e xterna fata de Israel de p latforma ca ndidatilor pe ntru presedintie s i la 6
Octombrie Robert Hanneman facea presiuni sa obtina de la Truman "asigurarea ca va sprijini hotart pozitie evreiasca
n Palestina". La 6 Noiembrie 1947 Forrestal a-ncercat sa-l convinga pe J. Howard McGrath, actualul sef al Partidului
Democrat, car e i-a s pus ca " alegerile n 2-3 state importante nu pot f i c stigate f ara a jutorul ce lor car e au interese
mari n chestia Palestinei". La 7 Noiembrie Forrestal a continuat sa repete ca subordonarea securitatii Statelor Unite
intereselor s ionismului n P alestina e pe riculoasa si i-a aratat lui J. Howard McGrath un r aport despre Palestina, pe
care acesta n-a vrut sa-l ia n considerare zicnd ca "evreii au parerea ca Statele Unite nu fac destul ca sa obtina voturi
la N atiunile U nite pe ntru mpartirea P alestinei... S i pe ntru fortarea mpartirii... cu forta armelor daca va f i ne voie".
Deci de la "a s prijini mpartirea P alestinei", cu m pr etinsesera s ionistii de la guve rnul S tatelor Unite cu cteva
saptamni n urma, acum ei pretindeau "obtinerea de voturi la ONU" si chiar "trimiterea trupelor americane sa forteze
palestinienii sa cedeze Palestina," si J. Howard McGrath nu era deloc surprins.
ntre timp Dr. W eizmann o rganiza v otul la O NU pe ntru mpartirea P alestinei si gr eutatile i-au fost us urate
cnd evreii bogati d in America c are s e o pusesera s ionismului, ca de e x. B ernard Baruch, au trecut de pa rtea
110

sionismului. A utorul se ntreaba cu m e constituita i nternationala i udaica de care v orbise Dr. K astein ca aparuse l a
nceputul secolului; probabil, zice el, ca un comitet supranational permanent n care locurile vacante sunt suplinite la
moartea unora si Dr. Weizmann, un foarte nalt emisar al ei, poate cel mai nalt, nu e totusi dect un emisar. Din acea
internationala iudaica aut orul ba nuieste ca faceau parte B ernard Baruch, s enatorul H erbert Lehman, H enry
Morgenthau J r., j udecatorul Felix Frankfurter. D aca-l cr edem pe Churchill, B aruch po ate n u era n co mitet, cac i
Churchill l-a avertizat pe Weizmann ca Baruch nu e sionist si Weizmann s-a ferit sa vorbeasca despre asta cu el n
ntlnirile lor anterioare n America, dupa cum scrie chiar Weizmann nsusi. Dar acum, scrie Dr. Weizmann, Baruch
s-a schimbat subit "foarte mult" si-a determinat ca delegatia Statelor Unite la ONU, care pna n momentul acesta se
opusese sfsierii Palestinei, s-o realizeze. Alti evrei sionisti bogati si put ernici n Partidul Democrat l ajutau pe Dr.
Weizmann: senatorul Lehman, apoi judecatorul Frankfurter care, mpreuna cu judecatorul Murphy, trimisese mesaje
insistente de legatului Philipinelor la O NU c erndu-i s a voteze pentru sfsierea Palestinei si facea, dupa cu m spune
chiar Loy H enderson, Secretarul pe ntru Orientul Mijlociu, presiuni imense asupra lui s i-a lui Lovett sa solicite din
partea Statelor Unite votul altor natiuni la ONU pentru sfsierea Palestinei". Acest Frankfurter la Conferinta de Pace
de la P aris d in 1919 se co nsfatuise cu House de spre pr opasirea sionismului; si fusese mentorul lui Alger H iss la
Facultatea de Drept de la Harvard. Cnd Weizmann a aparut n biroul lui Truman la 19 Noiembrie 1947 si i-a pretins
sprijinul Statelor Unite pe ntru mpartirea Palestinei si includerea d istrictului Negev n teritoriul da ruit hazarilor, era
sprijinit de aceste forte. T ruman s-a co mportat ca o s luga model: " mi-a pr omis ca va instrui imediat de legatia
americana," s crie Dr. Weizmann. Delegatul a merican la ONU, Herschel Johnson, car e tocmai i d eclara de legatului
sionist ca America nu va vota sa fie dat si districtul Negev sionistilor, a fost chemat la telefon si presedintele Truman
i-a comunicat ordinul Dr-lui Weizmann. La 29 N oiembrie 1947 ONU a votat cu 31 de voturi pentru, 13 contra si 10
abtineri ca Palestina sa fie mpartita n "doua state independente, ar ab s i e vreiesc s i o rasul I erusalim va a vea r egim
international specific ncepnd cu 1 August 1948. Cum s-au obtinut celelalte voturi pentru? Compania de cauciucuri
Firestone cu concesiune n Liberia i-a r aportat lui Robert Lovett ca i s-a c erut pr in t elefon sa " faca pr esiuni a supra
guvernului din Liberia sa voteze pentru mpartire". Si n alte tari la fel.
Forrestal totusi obiecta ca "multi oameni cu judecata de religie iudaica se ntreaba cu multa groaza daca e bine
ca sionistii fac presiuni sa nfiinteze un stat evreiesc n Palestina... decizia asta aduce mare pericol pentru securitatea
viitoare a t arii noastre". L a 3 Decembrie 1947 Forrestal a d iscutat aceas ta cu James F. B yrnes, car e, dupa ce
dezvaluise pr omisiunea facuta de Roosevelt lui I bn Saud, fusese nlocuit s i nu mai er a Secretar de Stat. Byrnes i-a
spus ca T ruman a pus gu vernul britanic ntr-o s ituatie foarte gr ea s i ca D avid K. N iles si judecatorul S amuel
Rosenman er au de vina. N iles, ev reu hazar d in R usia er a " consilierul pr esedintelui n pr obleme e vreiesti" s i
Rosenman i scria discursurile presedintelui. Ei i-au spus lui Truman ca candidatul republican Dewey avea pregatita o
declaratie de sprijinire a s ionismului n Palestina s i da ca e l nu-i sprijina s i mai mult s tatul N ew York va vota c u
republicanii. Dar, desi T ruman si Dewey, ca do i copii d e t rei a ni, se ntreceau u nul pe ce lalalt n a cer si du lciurile
promise de sionisti, mai aveau multe concesii de facut pna la alegerile de anul viitor.
Forrestal d isperat a -ncercat s a-l co nvinga de D ewey s a lase interesul s ionismului s i s a co nsidere i nteresul
Statelor Unite, dar Dewey i-a raspuns exact ca T ruman ca el nu put ea, "pentru ca nici partidul democrat nu vrea sa
renunte la vo tul evreiesc" s i-a continuat sa s lujeasca s ionismul cu tot zelul, p ierznd totusi a legerile spre marea lui
surprindere. L a 21 Ianuarie 1948 Forrestal a s cris u n memorandum de spre pe riclitarea securitatii nationale pr in
sprijinirea s ionismului, ar atnd ca u nii r epublicani l-au nteles da r n u si d emocratii, cac i " o pa rte importanta di n
fondurile pa rtidului de mocrat vi n de la s urse s ioniste car e n s chimb au devenit pr oprietari pe aceasta pa rte di n
politica tarii". Astfel ntre candidatii celor doua partide nu e nici o diferenta, ambii fiind total aserviti aceluiasi stapn
pe care jura sa-l slujeasca fara preget nca de pe timpul candidaturii; si nimeni nu poate afla ce s-ar ntmpla daca un
candidat ar r efuza s a se nrobeasca sionismului, caci nici u n ca ndidat n -a avut cur ajul s -o f aca n s ecolul acesta.
Forrestal i-a cerut Generalului Marshall ca Secretar de Stat sa-i arate presedintelui Truman ca o mare parte din evreii
americani sunt o pusi s ionismului si alarmati d e p lanurile lui. S ubsecretarul L ovett a de pus u n memorandum
asemanator celui al lui Forrestal aratnd ca mpartirea Palestinei e rea si periculoasa, ca e rau sa se dea arme evreilor
si arabilor nu, ca Statele Unite ar trebui sa se retraga din planul Israelului si ca el personal o duce greu sub presiunile
lui Niles care are acces direct la presedinte peste capul tuturor. Chiar n ziua aceea Niles i telefonase de la Casa Alba
ca " spera ca a r idicat em bargoul pe livrarea a rmamentului cat re s ionisti". A ici Forrestal cu umanitarismul si
patriotismul lui a de venit pr ea p lictisitor s i-a fost eliminat. nti l-a vizitat Franklin D. Roosevelt Jr., politician din
New York cu veleitati presedintiale, care cnd Forrestal a spus ca e scandalos felul n care Statele Unite au fortat prin
presiuni si santaj alte tari sa voteze la ONU pentru mpartirea Palestinei si crearea statului Israel si ca politica Statelor
Unite nu trebuie s a de pinda de acea sta cr eare, a r aspuns ca s i t atal s au ca " natiunea a mericana es te pr ea ad nc
angajata" s i ca da ca n -ar vota cum vor s ionistii de mocratii ar p ierde a legerile n N ew Y ork, Pennsylvannia si
California. n acee asi z i ( 3 Februarie 1948) B ernard Baruch l-a vi zitat si l -a a vertizat pe F orrestal ca e pe riculos
pentru el sa aiba faima ca se opune sionismului. Forrestal s-a speriat si la 7 Februarie a redactat un memorandum n
111

care a ar atat car e es te n ecesarul d e t rupe am ericane pe ntru a f orta g olirea P alestinei de arabi n vederea cr earii
Israelului, dupa es timatul lui E isenhower car e facea p lanurile, da r nu i-a nmnat pr esedintelui T ruman
memorandumul si-a mai ncercat la 12 si 18 Februarie sa apeleze la Generalul Marshall sa-i e xplice pr esedintelui s i
sefilor celor doua partide ct de rea e sfsierea Palestinei, dupa care si-a ncetat eforturile. Dar razbunarea iudaica nu
l-a iertat si n decurs de 12 luni a fost literalmente haituit pna la moarte, ntr-un caz clasic de defaimare care duce la
moartea victimei.
Autorul a sosit n A merica n 1949 s i-a r amas u luit de ce t oata mass-media r evarsa c el mai u cigator v enin
asupra unui individ numit James Forrestal, Secretar al Apararii. Nimeni, dar absolut nimeni din marele pu blic si nici
autorul, n u stiau atunci cele ar atate n p aginile d e mai sus; d ar t ot uni versul auz ea z ilnic ca James F orrestal e u n
dement, ca e un las care si-a lasat sotia sa fie atacata de-un spargator, ca nu-si plateste taxele si datoriile fata de stat si
tot felul de minciuni a semanatoare. Autorul a cunoscut din ntmplare pe-un prieten de-al lui Forrestal care i-a spus
ca aceste calomnii l deprima n mod alarmant. Peste o saptamna s-a aruncat de la etaj si-a murit, lasnd pe biroul lui
versurile unei tragedii grecesti care exprimau disperare si jale. Asasinarea politica prin aruncare de la etaj e o metoda
mult folosita az i, da r au torul cr ede ca F orrestal s -a s inucis s ingur. n pr esa s i la r adio F orrestal fusese s upus un or
atacuri veninoase de o isterie fara seaman si publicul dus de nas ca totdeauna nghitea toate murdariile de care e plina
mass-media. Spre sfrsitul lui 1948 Truman l-a rugat pe Forrestal sa nu-si dea demisia; la 9 Ianuarie 1949 un post de
radio a anuntat ca Truman va accepta demisia lui Forrestal si peste 2 zile alt post a anuntat ca Truman a si acceptat-o.
Truman i-a cerut la 1 Martie lui Forrestal sa-si dea demisia (desi la radio se spunea ca el acceptase aceasta demisie cu
doua luni n urma) ncepnd cu da ta de 1 M ai, fara sa de a nici o e xplicatie. La 21 Mai Forrestal er a mort si la
nmormntare presedintele Truman a a vut obrazul sa apara si sa tina o cuvntare n care l-a facut pe Forrestal ca er a
"o victima a razboiului". In acest timp mass-media aservita intereselor oculte reuseau sa-l elimine pe nca unul care se
opunea ce luilalt brat a l ac estor i nterese s i a nume co munismului, pe Whittaker C hambers, pe car e l-au haituit de
asemenea d e moarte s i car e-a scapat cu viata n umai pe ntru ca ncercarea lui de sinucidere n -a r eusit.
Forrestal nspaimntat de am enintarea lui B aruch ( si pe buna dr eptate) s i e liminat d in lupta, oamenii c institi d in
Departamentul de Stat American condusi de Generalul Marshall au continuat sa lupte si pentru o clipa, n 1948, parea
ca pentru prima data din 1917 ncoace fortele oculte care conduc revolutia bolsevica si sionismul n-au avut cstig de
cauza. Aceasta s-a ntmplat la 19 Martie 1948, cnd Consiliul de Securitate a Natiunilor Unite speriat de varsarea de
snge d in Palestina c are s e de zlantuise cu o cazia d ivizarii P alestinei pe ntru crearea s tatului Israel a pr opus sa se
suspende crearea ace stui stat si sa fie d in nou o supraveghere a P alestinei ca u n fel de mandat, dar de data aceasta
american.
Sionistii au raspuns n felul pe care Dr. W eizmann, emisarul l or si f ondatorul vi ctoriei l or, l de scrisese ca
"teroarea di n P alestina", " raul nostru v echi in forma n oua s i o ribila"; n 1946 la C ongresul S ionist M ondial e l se
opusese ace stei noi s i o ribile forme a r aului iudaic vechi s i-a fost nlocuit de la co nducere. E xact asa cu m pr escrie
Vechiul Testament, exact asa cum au scris levitii ca cere Iehova de la poporul lui a les, teroristii hazari importati n
Palestina au navalit peste un sat de arabi si-au facut exact cum scrie n Deuteronomul si-n Cartile Regilor iudaici din
Vechiul T estament: la 9 Aprilie 1 948 au casapit, masacrat, uc is s i d istrus co mplet pe timp de pa ce po pulatia
nenarmata a satului Deir Yasin compusa cea mai mare parte din femei si copii.
Arabii c are cun osc bi ne T hora s i T almudul au vazut ca ncepe ap licarea legii iudaice s crise de leviti a cum
2500 de ani, cu sprijinul occidentului care-si z ice crestin si-al guvernelor co muniste atee. Palestinienii stiau bine ca
hazarii iudaici, evreii importati n Palestina, nu se vor opri din masacru si ONU nu-i va mpiedeca. Au fugit cum au
putut n tarile arabe nvecinate si n patria lor s-a instaurat statul Israel.
Ziarele " libere" d in t arile "libere" o ccidentale au co nsemnat aces t f apt di vers n c teva cu vinte. I ata ce -a
aparut n T he N ew Y ork Times: " Teroristi e vrei din bandele lui S tern s i I rgun Zvai L eumi a u navalit n satul Deir
Yasin si-au macelarit pe t oti o amenii. S -au gasit u lterior cada vrele a 250 de ar abi, majoritatea femei s i co pii mici,
aruncate n fntni". I ata ce nseamna cu vintele D r-lui Weizmann, c are-a de clarat l a C onferinta de P ace de la
Versailles din 1919 ca "Biblia e mandatul nostru". Dupa 30 de ani, ntr-adevar biblia a fost respectata, caci asasinii
evrei au urmat porunca lui Iehova din Deuteronomul: "cnd Domnul Dumnezeul tau te va aduce n tara unde te vei
duce ca s-o st apnesti si va izgoni d in fata t a... 7 natiuni mai mari si mai put ernice c a t ine... atunci t u sa le d istrugi
complet; sa nu faci pace cu ele si sa nu le arati ndurare"... "sa nu lasi sa scape cu viata nimic ce ar e suflare, ci sa-i
distrugi cu desavrsire".
Pasivitatea cu care evreii d in toata lumea au primit s tirea de spre masacru arata cu m n anii ce -au trecut
sionismul a reusit sa domine mintile lor. n 1933 Bernard Brown scria ca arabii se tem ca evreii vor face cum scrie n
Deuteronomul din cauza ca arabii inculti fiind iau Vechiul Testament / Thora literalmente si nu stiu ca evreii nu o iau
literalmente si ca " evreul modern e o pe rsoana buna s i miloasa care n-ar face as a act e de cr uzime mpotriva a ltor
oameni". Iata ca arabii care zicea el ca sunt inculti si nu pricep de fapt cunosc si pricep mai bine dect a priceput el si
iata ca evreii care el credea ca sunt buni si milosi si nu vor face grozaviile prescrise de Vechiul Testament / Thora, fac
112

exact ace le gr ozavii s i habar n -au de b unatate si m ila f ata de a lti o ameni: s ionismul este ntoarcerea la c ea mai
barbara, cr uda s i s ngeroasa s uperstitie d in antichitate. E cl ar ca legea car e do mneste n s tatul I srael e legea lui
Iehova-Moloh din Deuteronomul 20:16.
Zarurile fusesera aruncate, Palestina fusese golita de arabi dupa legea lui Iehova din Thora si Statele Unite nau zis nici pis, caci Dr. Weizmann, desi se opusese formal acestei metode de a face loc pentru statul Israel, acum ca
locul er a facut muncea cu rvna pe ntru a obtine r ecunoasterea s tatului a stfel c onstituit. P rimit pe ste t ot c a
reprezentantul unei mari put eri mondiale (nu e clar care), i vizita pe delegatii diferitelor guverne la Natiunile Unite
si-i pr esa sa r ecunoasca I sraelul nascut d in masacrul de la Deir Yasin. La 13 Mai 1948 l-a i nformat pe T ruman ca
mandatul britanic se t ermina po imine s i-un guve rn " provizoriu israelian" pr eia put erea n P alestina, pe car e e l o
numea "statul evreiesc". A pretins sa fie imediat recunoscut acel guvern la ONU si presedintele american s-a supus
imediat. La 14 Mai s-a proclamat la radio sionist din Tel Aviv statul Israel si peste putine minute s-a anuntat la ONU
ca pr esedintele a merican T ruman a r ecunoscut statul I srael. Delegatii a mericani la ONU n-au vrut sa cr eada s i s-au
repezit la telefon ca sa dea la Casa Alba peste Dr. Weizmann care le-a dat porunci repetate de presedintele Truman
dupa Weizmann. Tot din Washington Dr. Weizmann s-a declarat imediat pr esedintele statului I srael si pr esedintele
Truman c are-l avea n biroul s au tot timpul f ara t itlu l-a p rimit acu m n aceasta ca litate de clarnd ca " acesta es te
momentul suprem al vietii lui". Arthur Koestler, care a fost de fata, spune ca arabii au fugit din Haifa, Tiberia, Jaffa si
alte o rase s i apoi d in ntreaga t ara, imediat ce-au auzit de ge nocidul de la D eir Y asin, astfel ca, s crie Koestler, "pe
data de 14 Mai toti fugisera afara de cteva mii".
Iata cum descrie chiar Truman opt ani mai trziu faptele "Dr. Chaim Weizmann... m-a vizitat la 19 Noiembrie
si dupa c teva z ile a m pr imit o s crisoare" da tata 27 Noiembrie, unde Weizmann zicea ca u nii z ic ca " ai nostri fac
presiuni prea mari si nepotrivite asupra delegatiilor [la ONU]" si ca nici po meneala de asa ceva. "Nu numai ca er au
presiuni mai mari de ct am vazut n viata m ea, da r s i C asa Alba er a as ediata. N u cred c -am vazut v reodata as a
presiuni si pr opaganda la Casa Alba ca ce le d e-acum. I nsistentele ctorva co nducatori s ionisti e xtremisti - motivati
politic si care faceau amenintari politice - ma jenau si ma tulburau. Unii chiar ziceau sa fortam alte natiuni suverane
sa voteze f avorabil s ionismului n Adunarea G enerala". D ar de si n 1956 Truman s e arata i ndignat la ac este
amenintari si pr etentii, n 1947 a facut ex act t ot ce i-a po runcit W eizmann. " In fiecare z i", s crie T ruman, " se a fla
despre n oi violente n P alestina... da r p resiunile evreilor as upra C asei Albe n-au scazut dupa ce s -a vo tat pe ntru
divizarea Palestinei la ONU. Indivizi si o rganizatii mi c ereau, de o bicei pe t on cam rastit si pa timas, sa-i opresc pe
arabi, sa-i opresc pe britanici din a sprijini pe arabi, sa le dau trupe americane, sa fac asta, sa fac cealalta". Truman a
cautat sa se ascunda, zicnd ca nu e n biroul sau, chiar si de Dr. Weizmann, dar dupa acest act de rezistenta eroica a
fost vizitat la 13 Martie 1948 de un evreu cu care facuse afaceri pe vremuri care-a fost asa de nduiosat de "suferintele
evreilor" (cteva zile nainte de masacrul de la Deir Yasin) nct Truman a accept at imediat sa nu se mai ascunda de
Dr. Weizmann (la 18 Martie). Apoi Truman sare cteva saptamni si tace chitic n povestea lui despre masacrul de la
Deir Yasin si a lte ma sacre s ioniste, ma rginindu-se sa zica: "specialistii de la Departamentul de Stat despre Orientul
Apropiat se opuneau aproape fara exceptie ideii unui stat evreiesc... cu regret trebuie sa spun ca unii dintre ei aveau
nclinatii spre an tisemitism". T ruman r eia n aratiunea pe ste 2 luni r emarcnd ca d ivizarea P alestinei n-a fost pr ea
pasnica dar s-a reusit ca evreii sa-si controleze "teritoriul lor"; zice Truman: "acum ca si-au proclamat statul Israel mam decis sa actionez imediat si sa dau recunoasterea Statelor Unite statului Israel....11 minute dupa ce s-a proclamat
statul I srael C harlie R oss, s ecretarul meu de pr esa, a da t pr esei de claratia r ecunoasterii de c atre S tatele U nite a
statului Israel. Am auzit ca unii administratori de cariera din Departamentul de Stat au fost surprinsi". Truman uita sa
pomeneasca de "cel mai glorios moment al vietii lui" si uita sa explice de ce se ascundea de Weizmann. A fost reales
presedinte dupa sase luni s i pe c nd autorul s cria aceasta car te mai t raia n mare desfatare, z mbind de la o ur eche
pna la cealalta, ncntat de sine nsusi si de ce se ntmpla n statul Israel. n 1956 a primit un doctorat honoris causa
din partea Universitatii din Oxford, ca attia tirani comunisti, cu o singura voce de protest din partea unei femei carea pomenit ca el a bombardat n mod inutil Hirosima si Nagasaki.
Dr. Weizmann a-nceput sa se ocupe imediat de Bevin din Anglia de care auzise "ca face presiuni necuvenite
asupra dominioanelor britanice sa nu recunoasca statul Israel". Dar Dr. Weizmann se pricepea mai bine ca oricine sa
faca presiuni; si iata ca s ionismul a r eusit ce n-au reusit razboaie si calamitati si anume sa nvrajbeasca natiunile din
commonwealthul b ritanic. C aci d intr-o data s ionismul a a vut mai mare cu vnt n O ttawa, C anberra, C ape T own s i
Wellington dect primul ministru britanic. Este uluitor, zice autorul, miracolul de coordonare, organizare si control al
fortelor oculte, ale caror porunci au fost ascultate imediat n Canada, Australia, Africa de Sud si Noua Zeelanda, tari
de care Palestina e departe si n care evreii erau foarte putini la numar. Aceste tari au fost construite de englezi si s-au
simtit totdeauna parte din Marea Britanie - pna n-au intervenit fortele oculte; caci daca poporul din aceste tari nca
mai simte asa, po liticienii au devenit politicieni tipici slugi ale sionismului. n Wellington, n Noua Zeelanda, Primul
Ministru Peter Fraser, baiat sarac din Scotia ajuns prim ministru la capatul lumii care habar n-avea despre arabi si nui vazuse n viata l ui i ur a cu nversunare fiindca de venise cu mva s clav a l s ionismului n a nii lui de t inerete
113

impresionabila de la Londra astfel nct acum si ndrepta cu ndrjire toata energia ca sa extermine palestinienii. La
moartea lui un ziar sionist l-a laudat pentru ca "era un sionist convins... la conferinta ONU de la Paris... Sedea zi de zi
la Comitetul Politic cnd se discuta Palestina... Si parasea sedinta imediat ce nu mai era vorba de Palestina... vota de
nenumarate o ri mpotriva M arii B ritanii da r nu-i pa sa..." F iind asa de pr eocupat de pr opasirea s ionismului P eter
Fraser n-avea t imp pentru problemele tarii lui si si-a trimis trupele nepregatite si neechipate n razboi care-au suferit
mai mult dect altii din cauza aceasta. Brigadierul neozeelandez Clifton a vazut supravietuitorii la Port Said n 1941
lihniti, plini de rani, istoviti fizic si mintal din vina lui Peter Fraser, care n-avea gnduri pentru cetatenii tarii lui caci
se ocupa de recunoasterea Israelului.
n Africa d e S ud Dr. Weizmann l-a ga sit pe Generalul S muts sa-i faca t reaba. Autorul er a n Africa de Sud
cnd a sosit emisarul lu i C haim Weizmann si l-a auzit spunnd n fata unui auditoriu sionist: "evreii nu se vor simti
datori sa respecte nici o frontiera pe care o vor stabili Natiunile Unite" si din toata Africa de Sud autorul n-a vazut
protestnd pe nimeni dect pe unul singur, un evreu care-a zis ca asa nu se poate asigura pacea. Generalul Smuts l-a
primit pe emisar si-a recunoscut imediat Israelul cu o viteza dect care numai Truman si Stalin fusesera mai iuti, care
chipurile se dusmaneau de-acum dar erau la unison ntr-ale sionismului. Cu asta Generalul Smuts si-a ncheiat cariera
politica caci peste doua zile a pierdut alegerile desi fiul lui l avertizase sa nu recunoasca Israelul; dar autorul crede ca
era tot una, cac i s i o ponentul s au cersea votul sionist cu aceleasi pr omisiuni de t otala a servire si ar abi n Africa de
Sud nu sunt. La aceasta vreme autorul si-a mplinit o dorinta veche si l-a cunoscut pe Generalul Smuts personal. Viata
lui er a pe sfrsite s i ca si D r. Weizmann vedea abisul pe c are-l d eschisese cu faptele lui. I -a s pus f iului lu i : "In
problema Palestinei a vem o tragedie la po arta... alte natiuni s-au amestecat, inclusiv America... am cr ezut ca-i v om
lasa pe ar abi si e vrei s a s e lupte ntre e i, da r n-o put em face. S -au ridicat forte s i P alestina e n calea lor". D ar n
public a zis si el ca Truman ca e mndru de ce-a facut pentru sionism.
Apoi, povesteste Chaim Weizmann, reprezentantul neozeelandez l-a atras de partea lui pe cel australian caruia
i-a ur mat cel canadian. Dupa ce do minioanele britanice i-au urmat pe Truman si Stalin, t arile mici s-au luat ca o ile
dupa ei nghesuindu-se sa recunoasca Israelul si astfel dupa masacrul de la Deir Yasin tot globul s-a grabit sa aprobe
si sa acorde recunoastere faptasilor.
Desi a devenit primul presedinte al Israelului, Chaim Weizmann dispare acum de pe scena, dupa 50 de ani de
febrila activitate conspiratorie sionista n care i-a subjugat pe toti politicienii occidentului si-a lasat n urma lui ravagii
si tragedie. Autorul considera ca viata lui Chaim Weizmann este cea mai fascinanta din cte a cunoscut; dedicata n
ntregime unui scop de distrugere si ncununata, daca ceea ce scrie chiar el nsusi e adevarat, de amar si venin. Cartea
lui Weizmann, scrisa n 1949, se o preste cu naratiunea n 1947 si e vita, intentionat, cr ede aut orul, ani i d e t erorism
iudaic si masacrare a locuitorilor lipsiti de aparare din Palestina. Acesti ani ar fi greu de descris ntr-un fel care sa nu
lase s a s e stravada ade varata natura a cr ezului levitic de r azbunare a lui I ehova-Moloh, car e cer e oceane de snge
nevinovat pe ntru gloria lui si-a neamului a les d e el - cum pr etind ca se cr ed hazarii nesemiti turco-mongoli, e vreii
ashkenazi sionisti. Data cu care si ncheie Dr. Weizmann cartea e 30 Noiembrie 1947, la care data la ndemnul lui,
Truman i -a t elefonat de legatului american la O NU s a voteze pe ntru divizarea P alestinei. n cei do i a ni p na la
publicarea cartii a adaugat un epilog n care nu pomeneste de masacrul de la Deir Yasin, si-l dateaza August 1948,
pretinznd astfel c a nu stia d e a sasinarea C ontelui Bernadotte d in S eptembrie. D ar nu numai ca s tia de e l; Dr.
Weizmann ca presedinte al Israelului stia si aratase ca sustine si masacrele si asasinarile. Dar n cartea lui a preferat sa
nu stie.
Acceptnd presedintia statului Israel dupa ce-a vazut macelul dezlantuit de sionisti acolo, Chaim Weizmann sa aliat cu terorismul israelian si cu ucigasii. De ce atunci n-a omis din cartea sa pasajul n care vorbeste despre "raul
nostru cel vechi" - doar omite attea alte lucruri? De ce i-a acuzat pe "teroristii evrei" (cnd doar ntreg statul Israel e
bazat pe ce l mai sngeros t erorism) ca " vor s a forteze mna lui D umnezeu"? D e ce scrie: " grupurile t eroriste d in
Palestina reprezinta un pericol mare pentru viitorul statului evreiesc; comportarea lor a fost ca cea a anarhistilor"? Nu
pentru ca avea scrupule morale; comportarea lor nu e "ca cea a anarhistilor", ci e comportare de anarhist, caci sionistii
sunt revolutionari, sunt anarhisti si ucigasi care cred ca masacrul si asasinatul sunt arma politica cea mai acceptabila
si D r. C haim Weizmann a fost t oata vi ata un anarhist s i u n conspirator. N u retineri et ice l faceau sa de zaprobe
macelul practicat de evrei n Palestina, ci considerente de eficienta politica: "avem evrei care pot deveni ostateci n
toata lumea", zice el. Iata ce frumos scrie Dr. Weizmann: "Sa nu fie legea alta pentru evrei dect pentru arabi... arabii
trebuie sa nteleaga ca de cizia Natiunilor Unite e definitiva, ca evreii nu vor acapara teren dincolo de granitele ce leau fost fixate. Ei au aceasta teama n suflet si teama lor trebuie nlaturata... De la nceput trebuie sa vada ca fratii lo r
din interiorul statului evreiesc sunt tratati exact ca si evreii... Nu trebuie sa ne nchinam altor zei. Profetii totdeauna au
certat poporul e vreu pentru tendinta aceas ta ce -o avea s i de ct e o ri a luneca d in nou n pa gnism, cnd se r enega,
Dumnezeul sever al Israelului l pedepsea... Sunt sigur ca lumea va judeca statul evreiesc dupa felul cum se poarta cu
arabii".
114

Ce frumos scrie Dr. Weizmann, citnd din profetii Vechiului Testament. Cnd si-a publicat aceste sentimente
frumoase arabii fusesera izgoniti de pe pamntul lor, evreii deja ncalcasera frontierele fixate de ONU si invadasera
teritorii straine, arabii nici pe departe n-au dreptul la nimic cum au evreii n Palestina. Dar Dr. Weizmann ignora ce
stie foarte bine si pretinde ca nu s-a ntmplat, zicnd ca "nu trebuie sa se ntmple". Autorul nu-si aduce aminte sa fi
ntlnit n nici o pu blicatie, de pe buzele nici u nui po litician, a sa pe rfecta ipocrizie. O e xplicatie ar put ea fi, zice
autorul, ca de si nu vroia sa r ecunoasca r aul imens pe c are l-a facut, desi nu put ea sa r ecunoasca ca tot pentru ce-a
muncit toata viata e o ticalosie fara margini, dorea totusi pe patul de moarte sa zica cum ca raul e rau, folosindu-se de
formula "nu trebuie sa facem" ceea ce ne prefacem ca n-am facut.
Unul mai mare ca el a s pus nsa lucrurilor pe nume: Dr. Judah M agnes, nascut n A merica n 1877, daduse
viata si el sionismului dar altfel: n mod religios. De la nceput a vrut ca Israelul sa fie nu stat evreiesc ci bi-national
arabo-israelian s i-a de nuntat s ovinismul e vreiesc. A de venit c ancelarul U niversitatii E braice d in I erusalim n 192 5
(dupa c e-a o biectat la cer emonia po mpoasa de nfiintare a D r-lui Weizmann d in 1918), d in 1935 era pr esedintele
universitatii s i n 1948 e ra la I erusalim. A scris: " N-ar t rebui ca r efugiatii s a fie p ioni n jocul po liticienilor. E
deplorabil, e de necrezut ca e vreii din Europa dupa ce-au trecut pr in at tea, acum cr eeaza n Tara Sfnta problema
refugiatilor ar abi". I mediat dupa ce -a s pus a sta a murit s i a utorul n-a put ut de scoperi cu m si d e ce -a mur it. n
publicatiile evreiesti referirile l a m oartea l ui s unt m isterioase si s eamana cu descrierea m ortii l ui H erzl. A stfel, n
prefata car tii r abinului E lmer B erger d in 1951 scrie ca D r. J udah M agnes a murit " din cau za ca i s-a f rnt inima".
Dr. Magnes a fost unul din cei care de 50 de ani se straduiau sa scape occidentul si pe evrei din ghearele conspiratiei
din g hetourile t almudice d in Rusia. A fondat o organizatie, Asociatia I hud, car e n 1955 zicea n z iarul sau din
Ierusalim: " In ce le d in urma t ot va t rebui s a acce ptam ad evarul: n-avem nici u n dr ept s a ne o punem d in pr incipiu
rentoarcerii refugiatilor palestinieni la vetrele lor... Pentru ce lupta Ihud? Sa schimbe butoiul cu pulbere... ntr-un lo c
de convietuire pasnica. Si ce arme trebuie sa foloseasca Ihud? Adevarul... N-aveam dreptul sa ocupam o casa araba
pe care n-am platit-o; la fel cmpurile agricole, livezile, pravaliile si fabricile. N-aveam nici un drept sa colonizam si
sa materializam sionismul pe spesele altora. Asta e furt, asta e tlharie... Iata-ne din nou printre natiunile bogate si nu
ne e rusine sa jefuim proprietatea felahilor". Nu des s-aude asa ceva printre evrei, dar e singura speranta pe care-o au
evreii de-a scapa de sionismul hazarilor. Statul Israel a fost creat de revolutia bolsevica. Invazia hazarilor n Palestina
n-ar f i f ost posibila f ara actiunea b olsevismului. N icaieri n lu me n u exista un n umar ma re de evrei dispusi sa-si
paraseasca viata ce-o au pe unde se ga sesc s i sa colonizeze Palestina. I nvazia masiva si dislocarea palestinienilor a
fost posibila numai cu masele de hazari care traiau de secole nregimentati sub rabinii lor n ghetourile talmudice din
rasaritul E uropei. S tatisticile s tatului I srael ar ata ca at unci c nd au reusit n fine e xpulznd arabii s i co loniznd cu
hazari sa obtina o populatie majoritar evreiasca n Israel, din 1,4 milioane de evrei 1,061 de milioane nu se nascusera
n Palestina s i d intre e i 577.000 ve neau d in lagarul socialist ( majoritatea din restul de 484.000 de evrei nebastinasi
veneau din Africa d e N ord si d in Asia si n-au luat pa rte la masacrele s i ge nocidul pr acticat de evrei n Israel).
Invadatorii Palestinei erau hazari, evreii ashkenazi din rasarit de rasa turco-mongola, dar cu mna goala nu-i put eau
masacra pe ar abi; a rmele le-au primit c landestin din de pozitele a rmatelor a liate d in Africa de Nord si O rientul
Mijlociu, sub ochii ngaduitori ai Londrei si Washingtonului. Dar recunoscatori hazarii organizati n statul Israel sunt
mai a les U niunii S ovietice, c are-a r idicat co rtina de fier pr ima da ta ca sa-i lase s a p lece, a do ua o ara s a le de a
transporturi de arme. Si la asta a contribuit Eisenhower, ordonnd trupelor sa lase Cehoslovacia sa fie ocupata de rusi
n cel d e-al do ilea r azboi mondial, astfel ca fabrica Skoda sa co ntinue sa fabrice ar mament sub co ntrol sovietic. La
cteva saptamni dupa ce Truman a recunoscut statul Israel ziarul The New York Herald Tribune scrie despre marele
entuziasm si recunostinta pentru Uniunea Sovietica la evreii din Israel mai ales pentru ca, zice ziarul, "Rusia si-a pus
la dispozitia Israelului depozitele de armament.... Anumite transporturi de armament ceh ce-au sosit n Israel au avut
rol decisiv" (5 August 1948).
Acesta a f ost timpul n care m ass-media o ccidentala a -nceput s a at ace o amenii pe ntru ca er au mpotriva
comunismului, s i-i facea " antisemiti". C aci e ra a ntisemitism nu numai s a z ici c a M arx s i E ngels si T rotki s i L enin
fusesera e vrei, cu m s i fusesera, da r er a an tisemitism s a n u fii pr osovietic. S crie z iarul e vreiesc The S entinel d in
Chicago: " Noi stim c e nseamna s a nu iubesti Uniunea S ovietica... c ine-a mai au zit ca a ntisemitii sa iubeasca
sovietele?... Noi stim cine ne sunt dusmanii. Sa ne cunoastem si prietenii, pe sovietici". In scolile din Israel se arbora
steagul so vietic si s e sarbatorea 1 Mai. nca n 1950 la T el Aviv scria u n z iar c a se car a ar me d in Cehoslovacia n
Israel.
Iata Israelul triumfnd si oponentii lui nvinsi; Bevin demisionat si mort dupa ctiva ani, Forrestal si Marshall
nlaturati, ca s a serveasca drept pilda a ltora car e mai aveau n cap gargauni p atriotici. Natiunile Unite, r ecunoscnd
starea de lucruri creata de masacrul de la Deir Yasin si recunoscnd statul Israel, s-au trezit cam trziu ca se gndesc
la pa ce s i-au trimis n I srael s a medieze pa cea ntre ev rei s i ar abi pe co ntele Folke B ernadotte di n Suedia, car e-si
dedicase viata a jutorarii victimelor si a jutase multi e vrei. S -a dus sub semnul c rucii r osii si-a fost asasinat de cat re
evrei acolo unde-si are originea simbolul crucii.
115

Dupa uciderea lui a f ost publicat jurnalul lui intim care descrie cum n drum spre Israel, la Londra, l-a vizitat
Dr. Nahum Go ldman, vi ce-presedintele Agentiei Evreiesti s i r eprezentantul s tatului sionist, car e i-a s pus ca "statul
Israel si poate permite acum sa accepte responsabilitatea deplina pentru faptele bandelor Stern si Irgun", adica pentru
macelarirea arabilor la Deir Yasin. Statul Israel avea puterea de-acum sa macelareasca pe oricine, cum a facut si facea
n 1956 cnd autorul ncheie cartea de fata. De ce i-a spus reprezentantul Israelului asta contelui Bernadotte, trimis de
ONU sa medieze p acea, nu e c lar; cac i la scurta vreme s ionistii l-au macelarit c hiar pe co ntele Bernadotte si statul
Israel si-a putut permite sa-si asume responsabilitatea crimei.
Contele Bernadotte s-a ntlnit cu primul ministru egiptean, Nokrashi Pasa, care-a zis ca "recunoaste put erea
financiara a evreilor, care controleaza sistemele economice ale attor tari printre care Statele Unite, Anglia, Franta si
Egiptul si po ate si Suedia". Contele Bernadotte nu l-a contrazis. Nokrashi Pasa a zis ca arabii nu sperau sa scape de
aceasta dominatie; dar era una sa fie dominati economic si alta sa fie macelariti si tinuti cu forta sclavi terorismului si
sa accepte un stat sionist bazat pe opresiune brutala cu ajutorul sionismului international. Apoi regele Faruk i-a spus
lui Bernadotte ca da ca uciderile continua va fi razboi. La 9 Iunie 1948 Contele Bernadotte i-a convins pe egipteni sa
accepte ncetarea focului, c a s a vada cu m pr esa s ionista l at aca cu venin pentru ca "vrea s a f orteze evreii sa f aca
pace". In jurnalul lui Contele Bernadotte scrie ca s i-a dat seama pentru prima data ca da ca este drept si impartial si
atrage ura necrutatoare a sionistilor, daca "nu aveam la inima numai interesele partidei evreiesti". Irgun apoi a ca lcat
armistitiul la 18 -30 Iunie 1948 aducnd noi transporturi de trupe si munitii, pe care guvernul Israelului nu i-a permis
Contelui Bernadotte sa le inspecteze, n timp ce presa sionista a-nceput mpotriva Contelui Bernadotte o campanie de
calomnii ca ac eea mpotriva lui J ames F orrestal, facndu-l nazist s i inventnd tot f elul de acu ze v eninoase s i
fanteziste. F aptul ca C ontele B ernadotte s alvase 10.000 de ev rei nu i-a adu s multumirile si r ecunostinta ni manui;
evreii salvati de el acum l mproscau cu noroi si venin, caci era vinovat de crima de a fi impartial si drept. I-a spus
Dr-lui J oseph, guv ernatorul s ionist a l I erusalimului, ca d in rapoarte s e v ede ca " evreii s unt ce i mai agr esori n
Ierusalim," ntre 19 Iulie si 12 August. La 16 Septembrie si-a semnat condamnarea la moarte cnd si-a trimis raportul
la Natiunile U nite; n 24 de o re er a a sasinat. Motivul e ste ca a ncercat, dupa acc eptarea statului I srael nascut pr in
terorism si masacru, sa as igure supravietuirea civililor pa lestinieni care scapasera de macel fugind din satele lor s iacum flamnzeau dincolo de frontiera. Propunerile lui Bernadotte erau: 1) frontierele Israelului sa fie cele stabilite la
29 N oiembrie 1947, fara t eritoriul N egev; 2) I erusalimul s a fie o ras international; 3) N atiunile Unite s a as igure
rentoarcerea palestinienilor la vetrele lor. La 17 Septembrie a plecat la Ierusalim si se-ndrepta cu aghiotantii lui, toti
nenarmati, n tr-o m asina spre ca sa gu vernatorului c nd u n J eep a i car ui o cupanti cu nosteau bine at t co ntinutul
raportului t rimis cu o z i nainte la N atiunile U nite ct s i t raseul s i t oate miscarile co ntelui Bernadotte, le-a b arat
drumul; ocupantii Jeepului au asasinat pr in mpuscare pe Bernadotte si pe co lonelul francez Serot, si-au plecat apoi
nestingheriti mai departe, unul pe jos, doi n Jeep. Nimeni n-a fost arestat sau cautat pentru aceste asasinate; unii zic
ca asasinii au plecat n Cehoslovacia comunista cu un avion care-i astepta. Dupa trei zile o agentie de stiri franceza a
primit o scrisoare de scuze pentru asasinarea Colonelului Serot n locul Generalului Lundstrm, seful aghiotantilor lui
Bernadotte, care, zice scrisoarea, trebuia asasinat pentru ca era "un antisemit". Se iscalea "Hazit Moledeth", care e un
grup terorist din banda Stern. Generalul Lundstrm anunta la 18 Septembrie ca Natiunile Unite vor cere socoteala dar
si facea iluzii; N atiunile U nite nu cer ni ci o s ocoteala t eroristilor s i a sasinilor, N atiunile U nite nu misca de ct la
comanda fortelor o culte de dupa cortina. Natiunile Unite sunt s i e le o marioneta car e danseaza t rasa de s fori car eia
nu-i pasa de asasinarea emisarului lor, cum nu le pasa guvernelor britanic sau american de haituirea lui Forrestal sau
asasinarea L ordului M oyne. P ropunerile co ntelui-martir B ernadotte au fost i gnorate, ca s i a sasinarea lui: I sraelul
invadeaza si o cupa t ot ce po fteste, pa lestinienii s unt pe veci e xpulzati d in tara lor, I erusalimul nu e international.
Dupa editorialul standard, a do ua zi ziarele au nceput din nou sa tipe "antisemitism" de cte ori cineva ndraznea sa
sufle o v orba de spre t oate aces tea. M ai mult, z iarul T imes a a vut n erusinarea sa de a vina pe Contele Bernadotte
pentru c -a f ost uc is cac i cu propunerea lui de -a f ace I erusalimul international " i-a pr ovocat pe ni ste ev rei sa-l
asasineze". D upa 4 luni u nul Y ellin s i u nul S hmlevitz d in banda S tern a u fost c ondamnati la 8 si r espectiv 5 ani
nchisoare, da r ni ci n-au dat ni ci o at entie s entintei la pr oces cac i s tiau ca vor f i a mnistiati cur nd, z ice ag entia
Telegraful Evreiesc. La cteva ore dupa pronuntarea sentintei erau pusi n libertate si escortati triumfal la o receptie
de ga la. M enachem B egin, c omandantul bandei Irgun, n t urul lui t riumfal pr in capitalele lumii, a fost la fel de
sarbatorit. U lterior n 1950 e l si-a asumat cr editul de -a f i pus b azele statului Israel pr in macelarirea populatiei
palestiniene la D eir Y asin, s i-a s pus ca Irgun-ul "a o cupat J affa" pe c are gu vernul " vroia s -o de a ar abilor". "Alta
contributie a I rgun-ului, a z is Begin, a fost Deir Yasin, care i-a fugarit pe arabi din tara facnd astfel loc pentru noii
veniti. Fara D eir Y asin si izgonirea u lterioara a ar abilor, guv ernul act ual n-ar fi put ut ab sorbi nici o zec ime d in
imigranti". I n a nii ce-au urmat M enachem B egin a co ntinuat s a faca amenintari s ngeroase mpotriva ar abilor d in
statele nvecinate [traduse n fapte ulterior], care vedeau bine ce-au facut hazarii la Deir Yasin si care sunt faptele lor.
n 1953 patru evrei raniti pe cnd macelareau satul Deir Yasin au pretins compensatii banesti si cnd nu le-au primit
imediat, c omandantul I rgunului a s cos la iveala o s crisoare n car e car tierul ge neral militar s ionist de la I erusalim
116

autoriza masacrul d e la D eir Y asin. C el c e iscalise s crisoarea er a acu m a mbasadorul I sraelului n Brazilia.
Iar la New York, unde e sediul Natiunile Unite, nimeni nu cerea socoteala pentru nici un masacru sau asasinat comis
de ev rei, c aci s e apr opiau alegerile s i a mbii ca ndidati, T ruman si D ewey, s e gudur au pe lnga s ionisti cr eznd ca
numai votul controlat de sionism i va face presedinti. Truman cnd se lauda cu zelul cu care slujea sionismul avea
cinismul sa z ica ca o facea " n cele mai nalte s copuri u manitare". C teva saptamni dupa as asinarea C ontelui
Bernadotte T ruman er a pr esedinte si de a nul nou le-a d aruit functionarilor de la Casa Alba u n semn d e car te cu
inscriptia: "Dorinta mea e sa fie pace, nu sa fiu eu presedinte". Masinaria electorala perfectionata de Colonelul House
lucra ad mirabil s i mbogatise limba e ngleza cu un nou cuvnt, foarte de s folosit az i: t o rig, a " aranja", as a cu m s e
"aranjeaza" ruleta la casinou ca sa nu iasa casinoul niciodata n pierdere, ci 80-90% din pariuri sa ramna totdeauna
casei, iar d in r amasita s a c stige c ine-o nimeri. A sa de pe rfect es te rigging-ul ma sinii electorale d in A merica nct
orice-ar face cet ateanul r ezultatul e pr edeterminat de f ortele o bscure. [ Nota r ezumatorului: n cei 40 de ani de la
scrierea ace stei car ti, t ot mai put ini a mericani se duc la vot, cac i s tiu ca e t ot un a; s i au fost f ilmate pe rsoane
falsificnd urnele d e vot, da r D epartamentul J ustitiei r efuza s a ia cu nostinta de n umeroasele do vezi de co ruptie
electorala]. Dar alegerile parca au fost facute n America sa fie la-ndemna fortelor obscure: tot timpul, tot la doi ani,
sunt tot felul de a legeri, t ot timpul se lucreaza la facerea de pr esiuni asupra ca ndidatilor; nici u n moment de r agaz,
nici un moment fara santaj electoral.
Asa e statul I srael, cr eatia bandelor de asasini, nascut d in cr ima si macel, fantosa unei o rganizatii mondiale
care do mina fiecare guv ern, pa rlament s i ad ministratie d in o ccident s i mai a les a S tatelor U nite; si functia aces tei
fantose nu este sa "fie un camin pentru semitii mprastiati prin lume" caci hazarii care-l formeaza nu sunt semiti si nu
se trag din Palestina, ci sa controleze guvernul american si celelalte guverne. La 31 de ani dupa dublul triumf al celor
doua brate ale conspiratiei talmudice, cel sionist si cel bolsevic, prin declaratia Balfour si revolutia bolsevica, a aparut
statul sionist. Toti stiau ca statul Israel va crea razboi, dar guvernele sunt nrobite sionismului si masele cu creierul
spalat de mass-media s unt p line de ignoranta s i minciuni sioniste. n 1920 Maharajahul Casmirului l-a ntrebat pe
diplomatul b ritanic L ordul L othian " de ce gu vernul britanic cr eaza -Yehudi ka R aj- (Domnia e vreilor) n I ndia".
Lordul Lothian povesteste ca e l a z is ca nu e asa, dar Maharajahul i-a aratat ca V iceregele, Lord Reading, era evreu,
Secretarul de Stat, Lordul E dwin Montague, er a evreu, I naltul Comisar, S ir William Meyer, era evreu, s i-a ntrebat
cine nu era evreu dintre demnitari. Un Maharajah din India a vazut mai clar ce se ntmpla n Anglia si America dect
vede po porul e nglez s i a merican. G uvernul a merican e ste s tiut de cat re cei cap abili sa judece ca nu este de ct un
instrument n mna s ionismului. D e cea lalta pa rte a gl obului au nceput s a apa ra ef ectele masinariei electorale
"aranjate" la New York. Comunistii s-au instalat n C hina cu a jutorul a mericanilor s i G eneralul C hiang Kai-Shek a
fost a lungat n Formosa, unde l-a vizitat T ex M cCrary, car e-a d ifuzat apo i la r adio cu m ge neralul i-a spus : "Am
nvatat m inte s a n u credem cu vntul a mericanilor de ct pe i ntervale de 18 luni, de la o al egere l a cea lalta".
Si iata t riumful r azbunarii t almudice: jumatate d in G ermania s ngernd zdrobita s ub ca lciul rosu, s fsiata s i
populatia ei murind n lagare de munca fortata, cealalta jumatate, jumatatea libera, fortata sa plateasca un tribut imens
banditilor car e masacrau populatia pa lestiniana, sub forma de "despagubiri de r azboi catre statul I srael", pr etinse la
trei ani dupa ncheierea pacii. Statele arabe au continuat sa se simta amenintate de armamentul american care curgea
din America n Israel, si-atunci a venit ideea "despagubirilor de razboi" pentru un stat care nici nu exista pe vremea
razboiului, ca s a mascheze sursa narmarii I sraelului. Ca si r azbunarea t almudica de la Nrnberg, "despagubirile d e
razboi" a u fost pu blicate de a nul nou evreiesc d in 1952, sau, c um scria z iarul T imes d in New Y ork, " n u ltimele
saptamni ale anului 5711". Dr. Adenauer, cancelarul Bonn-lui, palid ca un mort a informat Bundestagul ca "trebuie
sa plateasca daune materiale si morale". Dar Ministrul Justitiei Dehler vorbind la Coburg a aratat ca aceste daune sunt
o inventie "ca sa mascheze de ochii arabilor suportul american pentru Israel".
Se apr opiau alegerile pr ezidentiale a mericane d in 1952. G ermania de V est er a obligata s a p lateasca 822
milioane d e do lari n timp de 12 -14 ani catre s tatul I srael, mai ales n marfuri. Asta r eaminteste de cu m d escrie
Stehelin n Cabala ca va fi dupa venirea mesiei evreilor: "Sa vedem cum vor trai evreii n tara lor antica sub domnia
lui mesia. Mai nti, celelalte natiuni carora evreii le vor permite sa traiasca le vor construi evreilor case si orase, le
vor luc ra pa mntul s i le vor planta vi ile; s i vor f ace t otul fara s a s e as tepte s a f ie r asplatiti pe ntru truda lor". A sa
trudesc c ontribuabilii e nglezi s i a mericani ( fara s-o s tie) s i cei g ermani ( care-si da u seama) co nstruind casele s i
orasele, muncind pamntul si viile din Israel.
Masele po pulare o ccidentale nu stiu cu m s -a stors t ributul ace sta, da r ev reii stiu; age ntia e vreiasca de s tiri
Telegraph s crie ca " guvernul a merican a mpins Germania de V est... S i gu vernul britanic, da r mai put in;" s i z iarul
Zionist Herald d in Johannesburg scrie c a " n-ar fi fost po sibil fara s uportul e fectiv a l gu vernului Statelor U nite la
Washington si-al comisarului american din Germania". Presa araba a scris la fel, si-un arab dintr-un lagar de refugiati
i-a s pus u nui ziarist am erican: " la c e s a v orbim cu voi? S tim foarte bi ne ca z iarele v oastre n u ndraznesc s a s crie
adevarul d espre P alestina". I n Anglia a nuntul l-a f acut Lordul R eading, subsecretar pentru externe s i f iul ce lui
enumerat de M aharajahul C asmirului cu 30 de ani n urma, ntr-un d ialog de vodevil d in P arlament un de Lord
117

Henderson a-nceput declamnd ca "peste 6 milioane de evrei au fost ucisi" si Lord Reading a continuat zicnd ca era
acest tribut "o parte din reparatia morala mai mult dect materiala," si ca sumele au fost calculate "pe baza costului de
colonizare a evreilor izgoniti din Europa de nazisti".
Nu s-a auzit nicaieri niciodata nici o vorbulita despre reasezarea polonezilor, cehilor, si-a a ltor vi ctime. S i la
fel de interesanta e " valoarea morala" a r eparatiei pentru cele 6 milioane de evrei iluzorii, cnd evreii izgonisera din
Palestina apr oape un milion de pa lestinieni r eali s i cer erea pa lestinienilor de -a s e r entoarce acas a er a t ot timpul
respinsa cu dispret. Dar cea mai tipica este pretentia ca "se reasezau evrei izgoniti din Europa de nazism". Israel este
singurul loc din lume unde se poate afla cti evrei sunt acolo. n 1953, dupa statisticile guvernului, erau 1,4 milioane,
din care mai putin de 5% (63.000) proveneau din Germania si Austria. Deci numai 63.000 din cetatenii Iraelului pot
pretinde c-au fost izgoniti de nazisti; restul au venit din Africa de Nord, apoi din Polonia, Romnia, Bulgaria, Ungaria
dupa terminarea razboiului si n-au fost izgoniti de nicaieri caci erau privilegiati si aparati de legi speciale n acele tari.
Nu exista nici o baza morala sa le fie stors tribut nemtilor pentru acestia; si dac-ar fi existat o baza morala pentru ca
cei 63. 000 sa s toarca tribut n emtilor, mai mare e ra b aza morala conform c areia e i ar fi t rebuit sa p lateasca t ribut
milionului de pa lestinieni expulzati de ei. S trmbatatea aceas ta e noua n istoria o ccidentului s i de monstreaza
dominatia sionista asupra guvernelor occidentale, care au refuzat reparatii pentru Austria, prima victima a nazismului,
pentru ca exi sta po sibilitatea ca n Austria s a be neficieze de r eparatii si victime r eale a le nazismului car e nu erau
evrei.
Capitolul 44:

Instrumentul mondial

Cel d e-al do ilea r azboi mondial a a vut t rei r ezultate: extinderea bolsevismului n Europa, cr earea pr in forta
armelor a s tatului sionist s i instaurarea unui nceput de guvern mondial supranational pr in sacrificarea suveranitatii
nationale si vi etii n ationale a po poarelor. C aci att co munismul ct s i s ionismul nu sunt de ct instrumente pe ntru
crearea guvernului m ondial. Ideea acestui guvern m ondial apare n h rtiile l ui A dam We ishaupt, e regasita n
numeroase locuri n sec. 19 si e de scrisa cu multa pr ecizie n P rotocoalele S ionului d in 1905. E ra ideea pr incipala
insuflata de House n creierul lui Wilson care credea ca e ideea lui si s-a ntruchipat dupa pr imul r azboi mondial n
"Liga Natiunilor," nascuta nti sub numele de "Liga Pentru Mentinerea Pacii cu Forta". Masele n-au avut niciodata
vreo idee c lara de spre ce nseamna ac easta L iga, po liticienii vnduti c are co nduc po poarele au accept at-o, da r
Congresul American a respins-o imediat ce s-a lamurit ce e. n cei 20 de ani interbelici s-a vazut clar ca Liga n-a avut
nici cel mai mic succes n a face nici cea mai scurta pace pe nicaieri si ca e greu sa smulgi suveranitatea nationala de
la po poare. N eostenite, fortele o culte au nceput s a-i pr egateasca r enasterea nca naintea ce lui de -al do ilea r azboi
mondial. S ingurul lucru la car e munceau politicienii d in fruntea gu vernelor nationale cu toata r vna a fost cu m sa
despoaie popoarele lor de suveranitatea lor nationala. Roosevelt (zice Morris V. Rosenbloom, biograful lui Bernard
Baruch) nca din 1923, dupa ce-a paralizat si-a petrecut timpul n pat facnd planuri pentru un guvern mondial pe care
l-a botezat "Natiunile Unite". In Anglia Winston Churchill, acest "campion al natiunii", a devenit n 1936 presedintele
unei as ociatii internationale n umite " Noua S ocietate a C ommonwealth-ului" care milita pe ntru crearea un ei "forte
politienesti car e s a mentina pa cea" s i la 26 Noiembrie 1936 a ex plicat ca " Noua S ocietate" s e d istinge de " alte
societatii pentru pace" prin faptul ca "noi vream sa folosim forta mpotriva agresiunii ca sa sprijinim legea". Churchill
n-a dezvaluit car e lege sau a cu i lege va fi mentinuta cu forta, dar a pus accentul pe folosirea fortei. De fapt, toate
organizatiile care se declara ca militeaza pentru pace declara ca vor folosi forta ca s a forteze oamenii la t ot felul de
lucruri; ce au toate n comun e ca vor sa forteze oamenii.
Deci era de asteptat ca a tunci cnd s-au ntlnit n August 1941 R oosevelt si Churchill ca sa finalizeze Carta
Atlanticului, Churchill a z is ca " opinia pu blica v a fi d ezamagita da ca nu vede ca s -a nfiintat o o rganizatie
internationala care sa mentina pacea dupa razboi". Autorul, care era n Anglia si-a vazut anuntul, a vazut si ca opinia
publica nu era ni ci de zamagita nici ncntata pe ntru motivul ca o pinia pu blica n-a a vut h abar de nimic d in ce fac
conducatorii po poarelor n secret mpotriva s uveranitatii lor nationale, ca ci, cu m z ice c hiar Churchill, " Roosevelt
vorbea si act iona perfect liber de orice obligatii... Si eu la fel din partea Marii Britanii cu aproape egala libertate de
actiune. Astfel am fost foarte mult de acord si viteza de lucru si faptul ca extrem de putini au fost informati ne-au fost
de mare folos... majoritatea acordurilor ntre tarile noastre s-au facut prin contacte personale [ntre el si Roosevelt] n
perfect acord". "Organizatia Mondiala", zice Churchill, era preocuparea lor principala, mpreuna cu Generalul Smuts
din Africa de S ud si co nducatorii guvernelor ce lorlalte t ari a le C ommonwealth-ului s i m ilioanele care piereau n
razboi habar n-aveau pentru ce se bat. n 1944 Churchill deja scosese la iveala termenul de "instrument mondial" dar
din nou ne pu nem ntrebarea: instrumentul cu i si pe ntru ca s a faca - ce? L ozinca pe ntru adormit pu blicul er a
"mpiedecarea u nui nou razboi", da r c ine ur ma sa pr ovoace un n ou razboi? ca do ar la H avana n 1898 si la P earl
118

Harbour n 1941 adevaratul agr esor au fost Statele U nite car e au nscenat agr esiunea s i c el de -al do ilea r azboi
mondial a fost por nit de cat re U niunea S ovietica, car e acu m er a victorioasa s i beneficia c el mai mult de pe ur ma
razboiului, cu darurile pe car e R oosevelt s i Churchill i le faceau cu amndoua minile. Asa ca lozinca d espre
"mpiedecarea u nui nou razboi" suna fals si ga unos chiar n cele mai surde ur echi; e clar ca "instrumentul mondial"
care "va folosi forta" ca sa "forteze" popoarele, este exact ce spune ca este: un instrument care sa forteze popoarele sa
renunte l a capa citatea l or de a s e apara mpotriva f ortei; s a renunte l a suveranitatea nationala.
Si-asa s-a nascut n 1945 Organizatia Natiunilor Unite. Pentru un moment si-a aratat adevarata fata; desi popoarele au
vazut-o si-au uitat ce-au vazut, caci memoria maselor e scurta, adevarata fata a ONU-lui a fost nregistrata si se poate
vedea ca ea es te exact cea de scrisa n Protocoalele Sionului din 1905. Acum apare Bernard Baruch pe scena, iesind
din culisele n care lucrase ani de zile ca "consilier".
L-am ntlnit convertindu-se la sionism n 1947, dupa cum scrie Chaim Weizmann, apoi sfatuindu-l pe James
Forrestal sa se lase de patriotism daca vrea sa-i mearga bine. Nu se poate sti daca Bernard Baruch a fost ntr-adevar
"convertit" la sionism sau fusese sionist nedeclarat tot timpul; fapt cert este ca dupa ce s -a declarat a fost un sionist
extremist, violent si pa timas. La fel era Ben Hecht, care publica n Statele Unite literatura din care extragem: "Una
dintre cele mai splendide realizari ale gloatei a fost crucificarea lui Hristos. A fost un splendid gest intelectual. Dar
gloata, ca gloata ce este, natural c-a ncurcat-o. Dac-as fi fo st eu acolo, altfel as fi facut-o. L-as fi trimis la Roma sa-l
arunce leilor ca s a-l mannce. N -ar f i put ut f ace un s alvator di n c hiftele". n t impul a tacurilor vi olente mpotriva
palestinienilor care-au culminat cu macelul de la Deir Yasin, Ben Hecht a inserat anunturi pe cte-o pagina ntreaga
n multe din ziarele cele mai importante din Statele Unite, adresate "Teroristilor din Palestina", cu textul: "Evreii din
America s unt a laturi de voi. V oi ne s unteti ca mpionii... D e ct e ori d inamitati un ar senal britanic, sau faceti s a
explodeze u n t ren britanic p na la cer , sau jefuiti o banca britanica, sau ucideti cu bombele si p istoalele voastre pe
britanicii tradatori s i inva datori ai patriei evreiesti, evreii d in America s arbatoresc n inimile l or f apta voastra". P e
autorul ace stui t ext B ernard Baruch a g asit de cuviinta sa-l caut e ca s a-l anunte ca s prijina ca uza s ionista. I ata
povestea l ui : " Intr-o z i s-a de schis us a si-a intrat un barbat nalt cu pa rul a lb. E ra Bernard Baruch, pr imul meu
vizitator evreu care nu venea cu treaba. S-a asezat, s-a uitat la mine un timp, apoi a spus: 'Sunt de partea voastra,' a zis
Baruch, 'evreii o sa o btina ce v or numai daca lupta. As vrea s a ma vedeti ca u nul d in luptatorii vostri e vrei car e s e
ascund n hatis cu pusca de b ataie lunga. T otdeauna a m lucrat ce l mai bine a sa ascuns.'" B ernard B aruch spunea
adevarul: a sa a lucrat e l 35 de a ni, a scuns ca ntr-un hatis, fiind "consilierul" a 6 presedinti a mericani. D ar s ingura
data cnd Baruch a iesit din hatis la lumina zilei a fost cnd a publicat "Planul Baruch" pentru instaurarea unui guvern
mondial de spotic do tat cu o f orta m ilitara at otdistrugatoare. " Planul B aruch" ar ata ce fel de " instrument" av ea n
minte Churchill cnd vorbea despre "instrumentul mondial".
Bernard Baruch se cr edea ca e e vreu sefardit, ad ica e vreu care es te n r ealitate s emit, de scins d in evrei d in
Spania si Portugalia care-ar fi put ut proveni n t impuri ndepartate chiar din Palestina. Dar adevarul e ca, asa cum a
spus chiar el la 7 Februarie 1947, el e evreu hazar descins dintr-un "tata evreu polonez venit n America acum 100 de
ani". Astfel Baruch e evreu ashkenazi slavic nesemit de tipul care (dupa statisticile iudaice) constituie astazi aproape
ntreaga e vreime d in toata lumea. S -a n ascut n 1870 la C amden n South C arolina. T atal lui er a medic a l armatei
confederate; c a c opil Bernard B aruch a vazut n egrii incitati de d iscursurile o portunistilor d in nord s i de bautura
distilata prin curti cum navalesc pe strazile linistite ale oraselului lui si cum fratii lui stau de paza cu pusca n mna la
usa casei ca sa se apere de ei; l-a vazut pe tatal lui purtnd gluga neagra a Ku-Klux-Klan-ului a l c arui m embru era.
Astfel a vazut "opera" revolutiei mondiale care cauta sa distruga America dupa razboiul civil si dupa aceea a vazut si
viata si valorile unei societati libere, cum a devenit America mai apoi. Dar el si-ai lui nu erau din sud cu-adevarat si sau mutat la New York unde Bernard Baruch a devenit bogat si influent nainte de a-mplini 30 de ani; nca 10 a ni s i
era un po litician put ernic, da r di n cu lise. A utorul cr ede ca H ouse l-a po rtretizat pe B ernard Baruch n p ersonajul
"Thor" din romanul lui. House l-a introdus pe Baruch n grupul intim din jurul lui Wilson desi altii s-au opus cu tarie.
Baruch era ca regele Midas: tot ce atingea se transforma n aur, din foarte bogat devenea si mai bogat, jucnd la bursa
cu tot felul de siretlicuri ["selling short", adica vnznd actiuni pe care nu le ai cu un anumit pret, pe care nu le livrezi
dect ma i t rziu; ntre t impul de cumparare si t impul de livrare pndesti cnd actiunile scad sub pr etul cu care le-ai
vndut, le cumperi la pret scazut si le livrezi pastrnd diferenta de pret; procedura e pe rfect legala dar e as ociata cu
nselatorii s i pr ocedee ilegale, c aci pe ntru a realiza pr ofit se forteaza s caderea pr etului pr in z vonuri si t rucuri
mincinoase, ruinnd astfel oamenii de buna credinta]. La o investigatie din 1917 a felului n care unii nselau la bursa
lansnd zvonuri n 1916, Baruch a raportat ca "el a facut o jumatate de milion ntr-o singura zi 'selling short'". A dat
multi bani pe ntru campania e lectorala a lui Wilson, pe ntru ca, zicea B aruch, Wi lson e de mocrat s i apa ra vi ctimele
discriminarii; desi nu e prea clar cum ar fi putut Baruch fi o victima a discriminarii. Profesiunea lui, zice Baruch, este
de " speculant la bursa". I n t impul pr imului r azboi mondial Wilson l-a n umit s eful C omisiei Industriilor de R azboi
care consta din el doar desi se numea "comisie", caci el a insistat ca trebuie sa fie singur la conducere si era, cum zice
chiar el, "cel mai put ernic o m d in lume". I n timpul Conferintei de P ace de la V ersailles de u nde Wilson s-a ntors
119

neom, Baruch era "din grupul celor care luau hotarrile pe timpul bolii presedintelui [Wilson]" si Wilson si-a folosit
ultimele put eri p entru a -l da a fara pe R obert L ansing, S ecretarul d e S tat, car e c onvocase co nferinte normale de
cabinet fara apr obarea lui Baruch. B ernard Baruch a co ntinuat s a fie "consilierul" pr esedintilor indiferent cum se
schimbau e i t imp de 20 de ani s i Eleanor R oosevelt z ice ca B aruch er a co nsilierul lui R oosevelt nainte d e-a f i e l
presedinte si-n timpul celor 12 ani de presedintie. n Martie 1939 Churchill l-a informat pe Baruch acasa la Baruch, n
South Carolina: "Vine razboiul curnd... tu vei fi stapn acolo".
De 30 de ani Baruch era "consilierul" tuturor presedintilor americani dar cu toate eforturile aut orul n-a putut
gasi nicaieri informatii de spre ce a nume sfaturi si sub ce forma le da dea B aruch pr esedintilor. B aruch nu dadea
socoteala ni manui, caci nu era ni ci a les, nici numit, ni ci salariat. B aruch a f ost pr imul po tentat d e t ipul de scris n
Protocoalele Sionului din 1905, cu titlul "consilier" si care lucreaza ascuns n culise.
Cuvintele favorite ale lui B aruch erau "control" s i "disciplina" si totdeauna nsemnau putere absoluta asupra
populatiei total lipsite de drepturi si centralizarea puterii n mna unui singur om. Iata ca la 28 Mai 1952 apare n fata
Senatului a merican cer erea de a s e institui n Statele U nite " disciplina d in care s a faca pa rte car telele s i co ntrolul
preturilor". D e fiecare da ta c nd se pr opunea "disciplinarea po porului", er a pe ntru nfrngerea c te un ui "despot"
:mparatul german, H itler, Stalin. S i lumea salvata de "despotism" e de scrisa de Baruch astfel: "toata populatia... n
uniforme ieftine da r bune d e lucru ... s a nu mai e xiste de ct do ua s au trei modele de pa ntofi" ( marturie n fata
Congresului american data de el n 1935). Atunci aceasta descriere a provocat proteste caci americanii nu vroiau sa sa
vada asa nregimentati si Baruch atunci a dat napoi, dar a iesit iar la iveala cu planul lui de nregimentare a sclavilor
("gloatei", c um ne spun sionistii), la c el de -al do ilea r azboi mondial; s i e xact asa sunt descrise ca vor ar ata masele
nrobite s ub puterea fortelor o culte n Protocoalele S ionului. Alte fragmente s crise de Baruch l arata ca pe u nul
cuprins de o megalomanie g igantica, co cotat ca un D umnezeu deasupra milioanelor " gloatei" nrobite car e i se
prosterna. Biograful lui l citeaza repetnd de multe ori: "Desigur ca putem aranja totul cum vrem noi pe tot globul".
n timpul celui de-al doilea razboi mondial, zice biograful lui Baruch, "Baruch, Roosevelt si alti conducatori au cazut
de acord sa nfiinteze organizatia mondiala acum cnd alianta de razboi e strns unita". Adica n confuzia ce urmeaza
razboiului, cu natiuni decimate s i istovite de macel, gu verne de zorientate s i po liticieni du si de nas car e " nu pot
pricepe cum de-au putut fi de acord" si se mira cnd si vad iscaliturile mai trziu, ca Wilson si Churchill. Acum n
acest moment iese d in umbra B ernard Baruch ca aut orul p lanului p entru dictatura t otalitara e xtinsa n toata lumea
asupra u nei po pulatii t erorizate pr in forta b ruta. Avea 74 de a ni cnd a -nceput, cu m z ice biograful lui, " sa faca
planurile unui co ntrol international as upra e nergiei at omice, a u nei C omisii a E nergiei Atomice a Natiunilor U nite
unde sa fie r eprezentantul Statelor Unite" - n 19 44 cnd nca nici bomba atomica nici Natiunile U nite nu existau!
Daca ce scrie biograful lui e adevarat, atunci Baruch stia cu 2 ani nainte ce se va ntmpla n 1946; caci a fost numit
de Truman n Martie 1946, 7 luni dupa bomba atomica, sa fie acel reprezentant.
Legea O NU es te ca r eprezentantul a merican s a r eprezinte po zitia S tatelor U nite co nform d irectivelor
presedintelui da te lui pr in s ecretarul de s tat. D ar pr esedintele R oosevelt i-a s pus s a formuleze e l s ingur po zitia
Statelor Unite, si-atunci Baruch a iesit la iveala c u "Planul Baruch", car e, daca biografia lui e veridica ( a fost do ar
publicata cu aprobarea lui Baruch), a fost conceput pe-o banca din parc n consultatie cu unul Ferdinand Eberstadt,
cirac de -al lui B aruch la V ersailles s i n cel de -al do ilea r azboi mondial. P lanul a fost pr ezentat la s esiunea d e
deschidere a C omisiei ONU a E nergiei Atomice din 14 I unie 1946, unde Baruch a vorbit ca profetii lui Iehova d in
Vechiul Testament promitnd sau bunastarea si fericirea, sau distrugerea totala, daca este sau nu ascultat; sau pacea
vesnica n lume sau distrugerea globului. Zicea Baruch: "Trebuie sa alegem ntre pacea-n lume si distrugerea lumii...
trebuie sa instauram un mecanism care sa asigure ca energia atomica nu va fi folosita dect pentru scopuri pasnice si
nu pentru razboi. Trebuie deci sa dam pedepse imediate, rapide si certe acelor care violeaza acordurile la care vom
ajunge. E esential s a pedepsim da ca vrem sa a vem pace mai lung timp dect o pauza ntre r azboaie. De as emenea,
ONU poate sa dea pedepse individuale pe baza principiilor stabilite la Nrnberg de catre Uniunea Sovietica, Regatul
Unit a l M arii Britanii, F ranta s i S tatele U nite - astfel va pr ospera vi itorul o menirii. n a ceasta cr iza noi nu
reprezentam guvernele noastre ci reprezentam popoarele lumii... Popoarele din democratiile adunate aici nu se tem de
un internationalism care le protejeaza; nu ne vom lasa ntorsi din drum de blbieli despre suveranitatea nationala, asa
cum se numeste azi politica de izolare". Iata-l pe Baruch reprezentnd "popoarele lumii" si recomandnd un Tribunal
de la Nrnberg permanent, probabil tot cu executii de anul nou evreiesc.
Propunerea lui era ca organul lui mondial sa "acapareze si sa stapneasca" toata energia atomica care poate fi
folosita n razboi si sa controleze toate uzinele atomice de pace care sa nu aiba voie sa existe fara autorizatie de la el.
"Pedeapsa", co ntinua e l, s a fie pr ompta pe ntru cei ce nu se s upun imediat ntru totul, cac i " pedeapsa es te s ufletul
sistemului nostru de s ecuritate. N u trebuie s a e xiste u n veto car e s a pr otejeze pe cei c are violeaza ntelegerile
noastre". Astfel, Baruch propune sa existe un monopol asupra bombei atomice n mna unei asociatii care sa detina
bomba si sa nu dea socoteala nimanui dar sa aiba put erea sa pedepseasca cu distrugerea atomica pe oricine pofteste
pentru orice motiv pofteste. Aceasta este adevarata fata a guvernului mondial.
120

Biograful lui Baruch zice ca Truman a aprobat planul si-acum Baruch trebuia sa-i convinga pe ceilalti sefi de
guvern. L a 5 D ecembrie 1946 s i-a cam p ierdut r abdarea, c a t recusera 6 luni, s i-a ur gentat C omisia. D ar lumea
ncepuse sa s e ca m t rezeasca dupa c el de -al do ilea r azboi mondial s i nici macar C omisia O NU n-a ndraznit s a
subscrie p lanul. L a 31 D ecembrie 1946 B aruch si-a d at de misia si p lanul lui a r amas n arhivele C omisiei O NU
pentru Dezarmare. n luna ur matoare B aruch a a nuntat ca " se r etrage din viata publ ica" u nde apa ruse do ar aceas ta
singura data, dar biograful lui zice ca "toti stiau ca va fi din nou la Casa Alba n cteva saptamni", si-asa a si fost. n
1947 s i-a juc at rolul n persecutia si h aituirea lu i James F orrestal s i s -a ntlnit cu Ben H echt. Sase ani mai t rziu
biograful lui B aruch, car e pr obabil s tia ca E isenhower v a cs tiga a legerile, facea s umarul r ecomandarilor pe car e
"consilierul" ace sta pe rmanent a l t uturor pr esedintilor a mericani, B ernard Baruch, l e v a f ace n oului presedinte.
Recomandarile erau cu privire la "control mondial", "strategie globala", "caz de razboi". Dar la ora asta Baruch stia
deja si de agresiunea cui trebuie sa se fereasca Eisenhower, si-l sfatuia sa se apere de "agresiunea sovietica" "lund n
mna sa t oata pu terea de a i nstaura un pr ogram de mobilizare s i narmare, inclusiv controlul pr eturilor s i fixarea
prioritatilor productiei". Acest program trebuia sa fie "n mna unui singur om", cum a tot cerut el n ambele razboaie
mondiale, caci n Statele Unite constitutia prevede ca n umai Congresul are dreptul sa declare razboi. De ochii lumii
Baruch zicea "agresiune sovietica"; n secret era prieten bun cu "agresorul sovietic"; iata-l povestind n 1956: "M-am
ntlnit acum ctiva ani cu Vsinski la o petrecere si i-am spus: "Ce prosti suntem. Si noi avem bomba atomica si vo i
o aveti... Hai sa ne unim si sa controlam noi bomba atomica, caci n timp ce noi vorbim toate celelalte natiuni o sa
aiba s i e le bomba a tomica-" ( Daily T elegraph, 9 I anuarie 1956). Si sovieticii l iubeau pe Baruch. L-au invitat nca
din 1948 la M oscova s a s e sfatuiasca cu conducatorii sovietici da r d in pacate ( zice e l) s -a nbolnavit n dr um s pre
Moscova si n-a putut merge.
"Noua po litica de imigrare" d e la sfrsitul s ec. 19 a adus n America familia Baruch, a l c arei fiu la s curta
vreme a fost t imp de pe ste 40 de ani c el mai puternic o m d in lume, d in umbra hatisurilor, c um zice e l, de u nde-i
placea sa joace jocul lui ucigas care sa duca la o lume de popoare care poarta o uniforma ieftina de lucru, doua sau
trei tipuri de ncaltaminte, are ratii de mncare, o disciplina stricta cu pedepse extrem de severe pentru orice miscare
fara ordin, condusa de el si grupul lui de undeva mult deasupra "gloatei", cu toate bogatiile si toata puterea n m na
lor.
Capitolul 45:

Sufletul evreiesc

Secolul acesta este "secolul evreiesc" si n primele 5 decenii sufletul evreilor a fost mult framntat; caci unde
acum 150 de ani parea ca evreii au ajuns n fine sa traiasca n pace mpreuna cu ceilalti oameni, aceste 5 decenii i-au
transformat ntr-o masa de sovini care sunt din nou n captivitate si din nou, ca de fiecare data cnd au fost evreii "n
robie", lanturile lor au fost faurite de rabinii si nteleptii lor. Evreii sunt d in nou captivi sionismului si nregimentati
sub d ictatul pr incipiului d istrugerii. ntreaga istorie a s ecolului 20, cu razboaiele lui mondiale, es te istoria
sovinismului talmudic si-a razbunarii talmudice, care si are radacina n cartea Deuteronomul din Vechiul Testament.
n 1933 evreul Bernard J. Brown scria: " A a vea c onstiinta ca esti evreu este cea mai joasa forma de sovinism, caci
este singurul sovinism bazat pe premise false". Premisele sunt Talmudul si Thora: si anume, ca Dumnezeu a promis
unui anumit trib stapnirea absoluta asupra tuturor celorlalti oameni care trebuie sa-i fie sclavi acestui trib; si ca vor
avea pa rte de viata vi itoare da ca vor r especta cu strictete o " lege" car e c ere s acrificii de s nge s i d istrugerea si
nrobirea o amenilor de a lt n eam care n -au aceasta " lege". B ernard Brown l numeste " sovinism e vreu"; autorul l
numeste sovinism sionist sau talmudic; si este de buna seama cel mai violent si brutal sovinism din cte exista. Felul
n care a reusit sa transforme psihologia evreilor se vede din literatura lor din ultimele decenii. Cazul a do i evrei, tata
si fiu, este ilustrativ: Henry Morgenthau a fost un distins evreu american care-a ajuns ambasador. A crescut n secolul
trecut, era emancipat si era cum ar putea fi evreii azi daca nu i-ar orbi sovinismul talmudic. A spus: "Sionismul este
cea mai fantastica eroare d in istoria e vreilor. Este un lucru rau din principiu si steril spiritual. S ionismul e t radare...
este o pr opunere a ev reilor d in r asaritul E uropei diseminata a ici de e vrei americani... car e da ca ar avea s ucces i-ar
costa pe ev reii a mericani t ot ce -au cstigat n c eea ce pr iveste libertatea, ega litatea s i fraternitatea. R efuz sa ma
numesc s ionist. Eu sunt a merican". I ar f iul lui, H enry Morgenthau Jr., a f ost un ul d in fauritorii statului s ionist ( eroarea- pe car e--o de plngea t atal lui) s i-a r azbunarii t almudice c elei mai fioroase n Europa. E l a fost c el c are-a
faurit p lanul M orgenthau de r azbunare t almudica s i d istrugere totala as a cu m o pr escrie I ehova levitilor, cu m o
prescriu Protocoalele Sionului si cum o cere literatura militant sovina talmudica n prezent si asa cum s-a facut la Deir
Yasin si cu m s e face n P alestina. G eneratiei lui M orgenthau tatal cu umanismul lui i se o pune ge neratia lui
Morgenthau fiul cu ura si distrugerea talmudica.
121

Pna pr in 1850 literatura evreiasca er a ca o rice a lta literatura et nica, c itita n ac el gr up etnic si n librarii se
afla n proportia n care s unt ev reii n restul p opulatiei. S ubiectele scriitorilor e vrei nu erau "evreiesti" c i erau
generale; si evitau n general blasfemia, razmerita, obscenitatea si calomnia. Dar pe la mijlocul acestui secol se vede o
mare schimbare c are s e r eflecta s i n alinierea e vreilor la c el mai feroce s ovinism: c artile s unt s crise a vnd dr ept
subiect n mod special "evreismul" n asa fel nct exprima c el mai a cerb sovinism t almudic. Schimbarea a a vut loc
treptat s i cum legile au fost a justate co ncomitent ca s a slujeasca ac estui sovinism acer b, o rice o bservatie s au
comentariu sunt pedepsite ca fiind crime de "antisemitism".
Schimbarea acea sta, de l a s entimentul pe car e-l aveau evreii ca s unt ca orice a lti o ameni cu care pot trai
alaturi, la sentimentul ca e i s unt o r asa t otal s uperioara car e ar e da toria s a ur asca, s a d ispretuiasca s i s a da uneze
celorlalti o ameni, a nceput pr in 1895, c nd a a parut car tea lui M ax N ordau Degenerescenta, ur mata apo i de o
avalansa de car ti similare s crise n ace lasi spirit, pe car e " liberalii", " intelighentia pr ogresista", le apr eciaza c u
ardoare. Max Nordau era mna dreapta a l ui Herzl si ca si Herzl un mare militant al sionismului talmudic. n cartea
lui le spune goimilor ca sunt cu totii degenerati; evreii nsa nu, caci singura forma de degenerescenta la evrei, dupa
Max Nordau, este de a nu fi acerb sionist sau revolutionar bolsevic. Un exemplu de ce fel de carti formeaza oceanul
de literatura sovinist-talmudica car e a inundat s i a nlocuit literatura o ccidentala este Germania t rebuie sa p iara, de
Theodore N. Kaufmann. aparuta la New York n 1941, pe vremea aliantei dintre Hitler si Stalin, n care Kaufmann
cere e xterminarea po porului ge rman dup a cu m o prescrie T hora-Talmudul: dupa ncetarea r azboiului t oti barbatii
germani sub 60 de ani si femeile sub 45 sa fie sterilizati chirurgical, apoi teritoriul Germaniei sa fie mpartit si donat
celorlalte t ari a stfel nct G ermania s a d ispara de pe f ata pa mntului si n c irca 50 de a ni sa nu mai e xiste nici u n
singur ne amt n viata. Autorul crede ca nici n timpul primului razboi mondial si nici n nici un alt an de la inve ntia
tiparului nc oace ni meni n -ar fi pu blicat o astfel de car te; acu m n 1941 aceasta car te plina de do ctrina t almudica a
distrugerii a aparut cu mari laude din partea celor mai importante ziare din America (binenteles, proprietarii lor sunt
evrei): T he N ew Y ork Times scrie ca G ermania t rebuie s a p iara es te " un p lan de pa ce pe rmanenta ntre n atiuni
civilizate" s i T he Washington P ost s crie ca es te " o teorie p lina de inspiratie, pr ezentata n mod interesant".
Cartea lui Kaufmann contine s entimentul ca lauzitor de r azbunare t almudica n forma cea mai e xplicita s i pur a, dar
toata literatura contine acest sentiment n diverse forme, n care ura este ndreptata uneori mpotriva arabilor, alteori
mpotriva britanicilor, asa cum fusese ndreptata n trecut mpotriva spaniolilor, rusilor, polonezilor, si-a altora - n-are
a face cine; caci aceasta ura este expresia pura a nvataturii talmudului unde tot ce nu este iudaic este obiect de ura si
devine inamic prin simplul fapt de a fi, caci legea levitica prescrie aceasta ura mpotriva tuturor din afara tribului lui
Levi. mpotriva a cestei ur i levitice-talmudice s e pr onuntasera B rown n 1933, r abinul E lmer B erger n a nii 1940,
Alfred Lilienthal n anii 1950; caci toti scriitorii evrei [si literatura contemporana este azi monopolizata de ei] ncep
prin a naliza p sihologica a sufletului evreiesc si s frsesc cu expresii de ur a s i d ispret mpotriva a ltor oameni. S crie
Arthur Koestler: "Cel mai uimitor fapt este ca l egenda despre 'neamul ales' pare sa fie crezuta ca o litera de lege de
catre evreii t raditionalisti. E i sunt ce i care pr otesteaza mpotriva de osebirilor de r asa ca t ot ei s a a firme n aceeasi
secunda ca ei sunt o rasa superioara datorita pactului special dintre Iacob si Dumnezeu". Asa observa Koestler si apoi
remarca efectul asupra propriei l ui s tari s ufletesti: "cu ct aflam m ai m ulte despre i udaism cu att de veneam mai
disperat si mai fervent sionist". Aceasta ntorsatura psihologica complicata se vede n felul n care dupa ce se plnge
pe 200 de pagini ca evreii au fost persecutati si izgoniti din Europa, ajunge la concluzia ca palestinienii (care nu sunt
vinovati c u nimic de nimic d in ce s-ar fi put ut ntmpla n Europa) trebuie sa sufere: iata cu m descrie o familie d e
palestinieni persecutati si izgoniti spre pieirea lor de catre sionisti: "Batrna paseste nainte, ducnd magarul de fru,
pe car e s ede batrnul e i sot... g ndindu-se cu un aer s olemn cum a p ierdut ocazia s a-si vi oleze ultima n epotica".
Implicatia es te: e dr ept s a f ie pe rsecutati s i izgoniti a stfel de indivizi de zgustatori, car e-si violeaza f iicele s i fiicele
copiilor lor. C nd evreii se p lng ca s unt pe rsecutati, e i sunt cur ati si o norabili dar pe rsecutati d e brute: cn d ei
persecuta, ei din nou sunt curati si onorabili, pentru ca ei persecuta brutele - asa scrie literatura aceasta. Ilustrativ este
si Ben Hecht, cel care-a scris ca Hristos trebuia facut carne tocata - o expresie pe care cu 100 de ani n urma editurile
n-ar fi publicat-o. "Patruzeci de ani am trait n America", scrie Ben Hecht, "si n-am ntlnit niciodata antisemitismul
si nu m-am gndit nici macar pe departe la el"; de aceea, zice el, nu vrea sa plece nicaieri din America; si dupa aceea
spune ca de cte ori aude de asasinarea unui soldat britanic n Palestina "evreii din America sarbatoresc n inima lor".
Ei n-au ntlnit antisemitism si ura; dar ura spontana pentru altii e vie n ei.
Alta carte care n-ar fi fost publicata acum 100 de ani e C autarea de Meyer Levine, o carte care ilustreaza de
ce-i er a t eama lui S ylvain Lvi c nd avertiza mpotriva " tendintelor e xplozive" a le e vreilor as hkenazi d in rasarit.
Lvine, nascut n America d in p arinti e vrei d in rasaritul E uropei si cr escut n ur a pe ntru rusi si p olonezi, ur aste s i
America si s-a angajat n agitatie bolsevica la Chicago. n cartea lui povesteste cum toata viata ncerca rnd pe rnd sa
scape de "evreime" si apoi sa se scufunde din nou n "evreime". El explica cum a crescut aceasta perversitate mistica
obligatorie a sentimentului hazarilor din Asia ca ei sunt "neamul ales" de Iehova n Palestina acum mii de ani. "Toti
evreii de peste tot", zice el, se ntreaba tot timpul, ca si el: "ce sunt eu? si ce caut aici?" Apoi descrie cazul Leopold122

Loeb d in C hicago: do i t ineri e vrei bogati d in C hicago au mutilat s i uc is u n co pilas, tot evreu, z icnd: "Cred ca sub
oroarea reala pe care-o inspira cazul, oroarea la ideea ca fiinte omenesti ascund n ele impulsuri la crima dincolo de
impulsurile s imple cau zate de lascivitate s i lacomie s i ur a, sub acea sta oroare zace un sentiment ascuns de mndrie
pentru acesti doi tineri sclipitori, de simpatie pentru ei care au fost dominati de curiozitatea lor intelectuala, mndrie
ca acest nou fel de criminalitate, chiar aceasta noua treapta a fost inventata tot de evrei. ntr-un amestec de confuzie si
uimire si cu acea caut are mondena 'de experiente noi', simteam cum i nteleg, simteam cum eu, n special, fiind un
tnar intelectual evreu, eram nrudit cu ei". I n alt loc descrie cum el, care nu era nici muncitor si n-avea nimic de-a
face cu uzinele metalurgice ci era "voluntar" (adica agitator) printre grevistii de-acolo, fiind de fata la o confruntare
cu politia la c are au fost vi ctime de a mbele pa rti ( el " fugise, ca t oti ce ilalti" c nd a-nceput s a fie pe riculos), a
organizat mpreuna cu alti "voluntari" (citeste: agitatori) o adunare dupa confruntare la care a aratat diapozitive luate
la f ata locului u nde a nlocuit descrierea r eala cu a lte descrieri inventate de e l astfel nct sa incite ct mai mult la
violenta. Apoi de scrie valul d e ur a d in masa de a scultatori s i z ice: " am s imtit at unci adevaratul s ens al pe ricolului
puterii, am simtit cum cu cteva cuvinte puteam sa dezlantui violenta... Daca alteori ma simteam exclus fiind strain,
artist si evreu, acum simteam ca exista actiunea universala... am simtit ca po ate unul din motivele pentru care evreul
este r eformist s ocial este nevoia lui d e-a s e co ntopi n aceste m iscari n care s a-si nece pr opriile pr obleme". A sta
aminteste de remarca lui Maurice Samuel d in 1924: "Noi e vreii suntem d istrugatorii si vom ramne d istrugatorii p e
veci". N umai a ttnd "gloata" s e s imte L evine, " strainul", " inclus" s i s imte ca " problemele lui" au fost r ezolvate.
Attarea " gloatei" este unul d in subiectele pr incipale ale P rotocoalelor S ionului d in 1905. C nd avea el 20 de a ni,
scrie Levine, "sionismul nu era prea raspndit printre evreii din America si n 1925 cnd cei tineri se lasau antrenati la
adunari sioniste auz eau acolo o en gleza cu put ernic a ccent r usesc sau se vorbea idis. P e familia mea n-o i nteresa
miscarea de loc". Ca s i la Morgenthau, schimbarea s-a facut n decurs de-o generatie: parintii lui L evine i migrasera
dintr-o tara unde chipurile fusesera "persecutati" si erau multumiti sa prospere n noua tara. Fiul nsa nu. Curnd era
n Palestina unde-i ura pe palestinieni, de care nici nu auzise nainte n viata lui. Povesteste ca o gluma buna cum un
palestinian a venit nsetat peste cmp si-a cer ut umil voie sa bea apa. Levine s i prietenii lui i-au ar atat un butoi din
care arabul a baut cu recunostinta, n rsetele lor, caci era butoiul din care beau caii. Dupa 10 ani era n Germania si
lua parte la r azbunarea t almudica. E ra cor espondentul unui z iar a merican s i mpreuna cu un a lt co respondent evreu
cutreiera narmat Germania ntr-un Jeep jefuind si distrugnd dupa pofta inimii. Levine povesteste cum rabdarea cu
care nemtoaicele se supuneau "cuceritorilor" l incitau pe el si prietenul lui sa le violeze, caci "uneori ura se ridica la
asa naltimi nct simteam a bsoluta n evoie s a f acem acte de violenta". A discutat cu prietenul l ui conditiile i deale
pentru aceste acte n care "trebuie sa le arunci jos si sa le sfsii" si n cele din urma cei doi au gasit "conditiile ideale",
o biata fata singura pe care zice el c-ar fi crutat-o n cele din urma probabil din cauza ca prezenta celuilalt l-a deranjat.
Meyer Levine si ncepe astfel c artea n 1950: " Aceasta este o carte despre ce nseamna sa fii e vreu". Numeroasele
carti ca a lui sunt probabil unul din motivele pentru care se aud voci (rareori) dintre evrei care protesteaza mpotriva
degenerarii sufletului e vreiesc de la 1900 ncoace s ub pr esiunea sovinismului t almudic. C artea l ui L evine ncepe
ntrebnd ce-nseamna s a fii e vreu dar nu pare s a ga seasca r aspunsul nici pe u ltima pa gina; aut orul s pera ca nu
pasajele de spre violul u nei fete nspaimntate din Germania s i jaful cu arma n mna co nstituie r aspunsul. S ute de
carti s-au publicat si se publica pe aceeasi tema si nicaieri nu e scris n nici una ca a fi evreu nseamna a fi om ntre
oameni, n acest secol.
Proliferarea acestei literaturi p line de ur a s i de sovinism de t ipul cartilor de scrise mai sus s i suprimarea
oricarei critici s au obiectiuni la va lul ac esta de ur a pe m otive ca o rice o biectiune es te " antisemitism", t ransforma
secolul 20 n secolul sovinismului si imperialismului t almudic. Acum 100 de ani Wilhelm Marr a descris pr ofetic s i
exact ce s e ntmpla n 1950. M arr a fost un revolutionar de la 1848, lucrnd pe ntru societatile s ecrete conduse d e
evrei (dupa cum descrie Disraeli) si scrierile lui din vremea aceea sunt talmudice (desi el nu era evreu): sunt violent
anti-crestine, atee si anarhiste. Marr seamana cu Bakunin si ca si acesta a vazut mai trziu cine-l conducea si-n 1879 a
scris: "Imperiul evreilor va veni neaparat...evreii trebuie sa fie stapnii lumii... vai de cei nvinsi!... Sunt absolut sigur
ca nu vor trece 4 generatii si toate functiile n stat, inclusiv cea mai na lta, vor fi n mna evreilor... Azi numai Rusia
din t oate s tatele eur opene s e mai o pune la r ecunoasterea o ficiala a invadatorilor s traini. R usia e u ltimul bastion si
mpotriva e i dau e vreii u ltimul asediu. Judecnd dupa e volutia lucrurilor, va c adea n cele d in urma... n ace st vast
imperiu... iudaismul va fi prghia c are va de zradacina vechea E uropa o data pe ntru t otdeauna d e pe fundatiile e i.
Intriga evreiasca va crea n Rusia o revolutie cum nu s-a ma i va zut... Azi iud aismul n Rusia nc a se teme sa nu fie
expulzat. Dar dupa ce-a darmat Rusia iudaismul nu va mai avea de ce sa se teama. Cnd evreii vor fi pus mna pe
guvern n Rusia... vor trece la distrugerea structurii societatii din Europa occidentala. Peste 100 sau 150 de ani va bate
ceasul distrugerii Europei". Profetia lui a fost n mare masura ndeplinita.
Sufletul e vreiesc a fost luat d in nou prizonier n captivitatea sovinismului t almudic, pe ntru a-l pregati pentru
aceasta ora a d istrugerii. n 1956 George Sokolsky, cunoscut scriitor evreu din New York, remarca: "mai demult n
interiorul evreimii din toata lumea era multa opozitie la sionism dar cu timpul a p ierit si acolo unde mai exista e pe
123

ascuns de teama; n Statele Unite aproape nu este deloc opozitie pentru Israel printre evrei". Daca totusi se mai ridica
voci de protest (ca a lui Ieremia din Biblie) ele vin tot de la evrei aproape totdeauna; nu pentru ca scriitorii ne-evrei ar
fi mai put in informati, clarvazatori sau curajosi, ci pentru ca regula e ca o biectiuni din partea evreilor se pot permite
n a numite limite, c aci vin t ot de la " de-ai nostri", da r nu s unt t olerate d in pa rtea a ltora. D in 1956 nu s e pe rmit
obiectiuni mpotriva I sraelului n pr esa a mericana. M asacrele pe car e le s ufera ar abii s unt n umite " represiuni" s au
"pedepse". Masacre ca ce l de la Deir Yasin, asasinarea grupurilor de femei si copiii mici, macelarirea si maltratarea
populatiei pa lestiniene nenarmate es te pr ivita n t acere fara u n cuvnt d in pa rtea s tatului, gu vernului, pr esei
americane. D impotriva, ca ndidatii la a legeri s e ntrec n a pr omite mai mult a rmament pe ntru Israel pe ntru mai
sngeroase masacre. L a 11 S eptembrie 1956, 2000 de e vrei o rtodocsi a u venit la U nion S quare d in N ew Y ork s a
protesteze mpotriva o primarii religioase d in Israel, cu lozinci mpotriva lui Ben Gurion, pe-atunci prim m inistru n
Israel, dar nimeni n-a pomenit de masacrarea arabilor palestinieni, care nu interesau pe nimeni; ce interesa era ca Ben
Gurion nu respecta ritualul. n aceeasi zi guvernul lui Ben Gurion reprima o adunare a unui grup de evrei din Israel n
decursul car eia u n manifestant a f ost uc is; n ziarele a mericane mortul a fost de scris ca " un e xtremist r eligios".
Din cauza ca ne-evreii nu pot sa ridice obiectiuni, autorul nu poate cita dect autori evrei. Frank Chodorov scria la 10
Martie 1956 n H uman E vents ca cr iza d in O rientul M ijlociu "nu implica de fapt guv ernul I sraelului ci e vreii d in
America... C u certitudine multi a mericani buni si leali d e cr edinta iudaica ar do ri o co nfruntare, nu numai ca s a-si
arate lealitatea fata de tara n care se gasesc si aversiunea fata de sionismul mondial, ci si ca sa scape de strnsoarea n
care-i tine sionismul". La 10 Septembrie 1955 Alfred Lilienthal facea tot n acel ziar apelul disperat pe care-l facuse
James Forrestal cu 8 ani n urma, sa lase a fara d in pr opaganda e lectorala co nflictul israelo-arab d in Palestina. Acel
ziar ar e buna r eputatie n Washington da r ar e un numar mic de c ititori; z iarele mari nu tolereaza as tfel d e pa reri.
Si alti evrei au avut obiectiuni si temeri. n 1933 Bernard J. Brown scria: "N-a mai fost n istoria omenirii nici un alt
grup de oameni care sa se fi ncurcat n asa de multe erori si sa fi refuzat sa deschida ochii asupra adevarului cum au
facut-o ai nostri n ultimele 300 de ani" (adica n perioada n care "evreii" hazari ashkenazi din rasarit au triumfat cu
talmudismul lor asupra evreilor care erau n curs de asimilare). n 1951 rabinul Elmer Berger scria: "Daca americanii
de credinta iudaica si multi americani de alte credinte care au fost indusi n eroare ca sa sprijine sionismul nu se vor
ntoarce la adevaruri de baza att din viata americana ct si din religia iudaica atunci ne ndreptam nspre ceva ce va fi
ca o ca tastrofa". P aul H utchinson, r edactor l a magazinul cr estin T he C hristian C entury, a s cris prefata l a car tea
rabinului B erger s i n pr efata a s cris: " Pretentia ca ev reii americani au dreptul s a r efuze s a s e a mestece cu restul
americanilor duce la o criza care poate avea consecinte deplorabile. E evident ca de cte ori Israelul are necazuri (si
politica Israelului, mai ales cu privire la economie si imigrare, pare ca are drept scop sa creeze numai necazuri) evreii
din America trebuie sa intervina si sa oblige guvernul american sa rezolve problemele. Conducatorii sionismului nu sau dat napoi de la santajul politic (Hutchinson a scris asta nainte ca Truman sa fi dezvaluit ca exact asa faceau). Un
timp ei vor putea face asta din cauza sistemului nostru electoral... dar New York nu e America si daca santajul acesta
continua s-ar putea sa aiba loc o explozie". Dar ar fi o greseala daca ne-am nchipui ca aceste avertismente se refera la
o ca tastrofa n care ar s uferi e vreii, care s i-au facut-o cu mna lor; cu m a fost de fiecare da ta n istoria o menirii,
catastrofa va fi generala si evreii vor suferi doar n proportia n care printre ceilalti oameni exista si locuitori evrei de
rnd. Evreii vor suferi n acest macel general asa cum au suferit de fiecare data, proportional cu numarul lor; suferinta
lor va fi cum a fost totdeauna, cam 1 % din suferinta totala; n ciuda legendelor care au nlocuit istoria si car e sunt
repetate la infinit n presa si n toata viata publica despre "holocaustul" special care chipurile i-ar fi lovit numai pe ei,
cu pretinsele lor 6 milioane de victime; dar din nou propaganda si minciuna vor nlocui istoria si din nou se va spune
si scrie ca "pe evrei i-a lovit catastrofa". Caci evreii, care detin presa, scolile si literatura azi, nu concep ca s-ar putea
ca vreo catastrofa n care vreun evreu sa f ie amestecat sa fie descrisa astfel dect ca o "suferinta a evreilor"; asa au
nvatat din totdeauna si nu pot gndi astfel, caci asta e doctrina levitica din Thora si Talmud, unde se nvata ca numai
evreii au viata o meneasca si sunt o ameni, celelalte po poare s unt vi te s i p ier ca vitele, da r t ragediile s unt a le
oamenilor. S e vede c lar d in c artea lui Karl S tern, C oloana de foc. Karl S tern, evreu din G ermania, trait n C anada
unde s -a co nvertit la cr estinism, po vesteste cu m n 1920 n Miscarea T ineretului E vreu " domnea o atmosfera car e
prevedea evenimentele ce-au urmat. Erau mhniri, ntrebari si ndoieli latente cu privire la marea catastrofa a evreilor
- adica marea cat astrofa c are s e va de zlantui n Europa s i n care er au si e vrei a car or s oarta er a a mestecata cu a
europenilor n mod asa de misterios". Astfel el a r ecunoscut macelul s i iadul pr in care-au t recut 350 milioane de
europeni ( jumatate di n e i nca sunt n iadul c omunist) s i l-a de scris dupa liniuta - dar n ainte de liniuta r eflexul
educatiei i udaice l -a facut s a s crie despre " catastrofa ev reilor". Alti s criitori e vrei r efuza s a r ecunoasca s uferintele
celor 350 de milioane si vorbesc doar despre "suferintele evreilor". In alt loc Karl Stern se supara ca ntr-o publicatie
catolica s e v orbeste de spre vi ctime car e s -au necat, di ntre car e an umiti er au catolici s i z ice: " De ce s a de scrii
victimele separat, dupa cr edinta?" D ar e l scrie au tomat despre ce l de-al do ilea r azboi mondial c a " marea c atastrofa
evreiasca".
124

Ca si n cazul celui de-al doilea razboi mondial, conducerea evreiasca pregateste o catastrofa n care evreii vor
domina nu prin n umarul victimelor, n u prin imensitatea s uferintei - acestea au apartinut t otdeauna " goimilor",
"gloatei", vitelor care nu fac parte din "poporul ales"; ci vor domina prin faptul ca planuiesc si vor conduce actiunea.
Multimea e vreilor se lasa c ondusa s i incitata c hiar mai mult de ct o rice a lta multime de c atre sovinism si e ste mai
sngeroasa dect a lta multime c nd este incitata la isterie. Asa scrie n E nciclopedia I udaica ntr-un ar ticol un de s e
arata ca evreii sunt mai nclinati spre isterie colectiva dect altii. Fara a fi psihanalist, autorul e de parere ca asta li se
trage di n s ecolele d e vi ata s trns localizata s i strict co ntrolata n ghe touri s ub a bsolutism t almudic.
Pentru a vedea mecanismul sovinismului t almudic n actiune c ititorul a r t rebui s a c iteasca pu blicatiile n ebraica si
idis. n ac este publ icatii va vedea cu m evreii niciodata n-au pace, c i sunt t ot timpul supusi u nei c ontinui incitari s i
solicitari d iabolice, astfel nct un c ititor naiv s i neinformat s i-ar putea nchipui ca cei car e scriu n aceste publicatii
sunt dusmanii de moarte ai evreilor si vor sa-i chinuie bagndu-le frica-n oase. Cnd citim exemplele care urmeaza sa
nu uitam ca marea masa de "evrei rasariteni explosivi" (hazarii) sunt acum n America, unde iata ce aud si citesc ei,
nestiut de restul americanilor:
La 19 Mai 1950 William Zukerman, unul dintre cei mai cunoscuti ziaristi evrei, scrie articolul "Sa li se faca
evreilor pa rul maciuca" ( n South African Jewish T imes, pr obabil si-n alte zi are) de spre " Chaluziot - imigrarea
organizata si planificata a e vreilor din toata lumea n Israel - dar mai ales a celor din America". El l citeaza apoi pe
Sholem N iger, " decanul c riticilor literari si eseistilor e vrei" care cr itica nu planul s i o rganizarea a cestei imigrari ci
"maniera n care li se prezinta evreilor din America" si care, zice el, este o maniera negativista plina nu de dragoste
pentru Israel ci de "njosire, negare si distrugere a t ot ce este evreiesc si se afla n afara Israelului. Viata evreilor din
Statele Unite si alte tari din lume este prezentata ca fiind demna de dispret si ura... Tot ce-i evreiesc si nu-i n Israel e
nrobitor, n edemn, o primat s i de zonorant". O a lta t ehnica, co ntinua ar ticolul, este " de a de moraliza ev reii s i-a l e
distruge sperantele n caminul lor american; de a-i tine tot timpul alarmati de amenintarea antisemitismului; de a nu-i
lasa sa uite n veci ororile hitlerismului; de-a-i umple de ndoieli, spaima si disperare cu privire la viitorul evreilor n
America. Fiecare manifestare de antisemitism este exploatata si exagerata ca sa se creeze impresia ca evreii americani
sunt, ca s ub Hitler, amenintati de-o catastrofa si vor trebui sa se refugieze". Niger citeaza un exemplu luat de la un
sionist de frunte d in I srael, J onah Kossoi, car e scrie n jurnalul literar e braic I srael: "Noua, s ionistilor, ne r evine
vechea obligatie de-a le face tot timpul evreilor parul maciuca; de-a nu-i lasa niciodata n pace; de-a-i tine mereu pe
marginea pr apastiei si de -a le tine mereu primejdii n fata ochilor. Nu trebuie sa asteptam ca sa existe vreo catastrofa,
caci da ca as teptam, de un de v om lua s utele de m ii de e vrei de car e a vem nevoie ca s a n e co nstruim I sraelul?"
Se vede clar: "catastrofa care ameninta" este o necesitate politica, ea t rebuie creata, ntretinuta si folosita. Zukerman
zice ca aceasta "forma extrema a C haluziot-ului este propaganda cel mai mult folosita azi n Israel", dar citeaza apoi
pe L. Jefroikin, editorul ziarului sionist Kiyum din Paris, care desi e de acord ca pentru evrei viata nu-i viata dect n
Israel, recunoaste ca "evreii din America traiesc ntr-un fals paradis... Si asa cum sunt acum nu vor accepta ca Statele
Unite s unt pe ntru ei pe riculoase ca G ermania hitlerista s au ca P olonia... S i de aceea t rebuie de terminati s a de vina
'devotati Israelului cu trup si suflet' dar nu sa se mute cu totul n Israel". Dupa 18 luni, n Decembrie 1951, n ziarul
Intermountain Jewish News din Denver, Colorado, editorul, Robert Gamzey, critica alocarea a 2,8 milioane de dolari
propagandei Chaluziot n Statele Unite si modul n care se facea aceasta propaganda (exact cum se descrie mai sus).
Dar pr opaganda a a vut mare e fect, caci 5 ani mai t rziu "campania" s i " emisarii" d in I srael au reusit sa fanatizeze
masele de evrei americani. n 1955 acelasi William Zukerman scrie mult mai alarmat: "o mentalitate ca cea din Israel
acum predomina n Statele Unite. Exista un fanatism ca adevarul este unic si Israelul l detine singur n ntregime... Se
afirma ca me mbrii guvernului is raelian s i politica l or sunt invi olabili s i n u au voie s a f ie criticati. Domneste o
intoleranta ngrozitoare c u privire la a lte o pinii, c omplet n erationala, do mneste impulsul emotiv a l unei c irezi c are
distruge t otul n p anica.... n I srael impulsul pa siunilor... poate f i bazat pe r ealitate. E l izvoraste din d eziluzia unor
oameni car ora li s-a promis ca vor trai n siguranta si pace si se trezesc ca t raiesc n razboi. Dar isteria evreilor din
America n-are nici o baza n viata evreilor din America. E total artificiala, fabricata de conducatorii sionisti, bagata pe
gtul unor oameni care n-au de ce fi isterici de catre o armata de propagandisti platiti ca un mijloc de presiune politica
si pentru a augmenta colectarea de fonduri. Nu s-a mai pomenit n istorie o astfel de campanie de propaganda pentru
un guvern strain planuita si dusa cu asa de mult cinism si att de desantat, la vederea tuturor si cu mare publicitate,
asa cum este valul de isterie care se asterne acum peste evreii din America".
Iata cum de scrie ace lasi aut or s chimbarea car e a de generat s ufletul e vreiesc si car e ntretine r azboiul ce -a
nceput imediat ce s-a terminat cel de-al doilea razboi mondial. Caci de atunci ncoace razboiul n-a ncetat nici o clipa
ci a s ecerat m ereu sute de mii d e vi eti pe a n ntr-o tara s au alta. N umai D umnezeu, s crie aut orul, ar e put erea s a
opreasca marsul t riumfator al pr incipiului d istrugerii, car e va ncheia s ecolul nostru cu victoria s ovinismului
talmudic. D aca s ovinismul t almudic va iesi victorios s au va e sua n instaurarea imperialismului s ionist s i nrobirea
popoarelor, n ambele cazuri pretul l vor plati miliardele de victime nevinovate carora le stau n fata suferinte imense
125

- din care suferinte evreii vor patimi doar o fractiune infima, ca ntotdeauna, n proportia n care se vor gasi pr intre
ceilalti oameni.
Dupa car e, s pera aut orul, da t f iind ca ce lelalte p opoare n u vor f i d ispuse s a fie vite n c irezile stapnilor
sionisti, asa cum prescrie Talmudul, evreii vor trebui n cele din urma sa accepte lumea asa cum este.
Capitolul 46-1:

Culmea

Scrisa ntre 1949 si 1952, car tea de fata a fost r escrisa n 1956 cu adaugiri, cac i ac el a n p area sa culmineze
activitatea sionista care iesise la suprafata pe la-nceputul secolului 20, "secolul evreiesc", dupa ce statuse ascuns 1800
de ani - ca pestele celenterat scos la iveala n 1952 care fusese declarat disparut si a carui ncapatnare sa continue sa
traiasca foarte m ult i s upara pe da rwinisti cu teoria lor, dupa ce i -a mai suparat s i de scoperirea tot n 1952 ca
craniului o mului de la P iltdown e ra u n fals. T ot 1956 a m arcat o j umatate de s ecol de bolsevism ( produs de
necontestat al Talmudului) care t ine strns n gheare omenirea, de ambele parti ale cortinei de fier. Si tot 1956 este
anul alegerilor prezidentiale din America ce-au decurs n mod deschis sub presiunea sovinismului sionist [autorul nu
le-a vazut pe cele ce-au urmat, care-au fost si mai s i]. C nd a-nceput sa scrie autorul nu prea avea sperante ca-si v a
vedea lucrarea publicata, dar stia ca cele scrise aici vor fi adevarate si peste 10, 20 de ani si spera ca undeva, cndva,
presa s i literatura vor deveni din nou libere s i nu va mai exista inchizitia c are impune t abu a supra o ricarei discutii
despre sionism din 1920 ncoace. Anul 1956 este anul n care cele doua brate ale triumfului distrugerii, sionismul s i
bolsevismul pe c are D r. C haim Weizmann le de scrie lund nastere n g hetourile d in Rusia, n snul pr opriei lui
familii, ajung sa provoace razboi. Politicienii lumii vorbesc despre o noua "cauza" pentru care popoarele trebuie sa-si
verse s ngele: t ot pe ntru " ca s a ape re ev reii". A u f ost momente cn d autorul cr edea ca v a ncepe a l t reilea r azboi
mondial, n 1953 s i 1956. n 1953 la pr ocesele politice d in U niunea S ovietica a u a parut pr intre s utele de mii d e
victime ctiva evrei si tot occidentul a urlat ca "sunt exterminati evreii" si "a nceput persecutia evreilor" n acea tara.
Dar Stalin a murit exact atunci, procesele au fost anulate si nu s-a mai auzit absolut nimic. Daca s-ar fi pornit razboi
mpotriva U niunii S ovietice, ar fi fost pe ntru acei ct iva evrei; ze cile de milioane de a lte victime ex terminate de
Stalin nu conteaza - cum n-au contat nici n 1945. n 1956 E giptul a nationalizat Canalul de Suez si primul ministru
britanic a -nceput s a v orbeasca de spre r azboi pe ntru ca " daca E giptul n u este o prit, s-ar pu tea s a treaca l a pa sul
urmator si sa atace Israelul!" - deci trebuie pornit un al treilea razboi mondial si varsate oceane de snge ca nu cumva
sa fie atacat Israelul. Tot n 1956 au avut alegeri prezidentiale n Statele Unite (din 4 n 4 ani), care pentru a 7-a oara
au decurs d irijate d irect de ca tre s ionismul newyorkez s i p entru a 4 -a oara di rijate pe fata tot de cat re s ionism.
Campania e lectorala a nceput cur tnd n mod public " votul e vreiesc", a mbele p artide r ivale ntrecndu-se unul pe
celalalt n promisiuni de bani, ar mament si garantii pentru Israel si n juraminte de credinta si aservire totala fata de
Israel.
Astfel, po liticieni a serviti co nduc s pre r uina mase indiferente s i cr edule c are r epeta pa pagaliceste cea mai
neverosimila si mincinoasa propaganda. Dupa fiecare razboi mondial au aparut carti care au aratat ca razboiul a fost
pornit si dus pentru cu totul alte motive dect au fost facute masele sa creada; dar, desi unii le-au citit si le-au crezut,
n-au avut mare e fect, cac i, z ice autorul, " masele nu s e mpotrivesc apr oape ni ciodata la a fi duse de nas d e
propaganda".
Autorul s i-a ncheiat car tea la 29 O ctombrie 1956, cn d Israelul invadase E giptul, cu un r ezumat a l
evenimentelor dintre 1953 s i 1956 n zona bolsevismului (lagarul socialist), zona sionismului simbolic (statul Israel)
si zona aservirii fata de ambele (tarile "libere" din occident).
1. Revolutia
Dupa moartea l ui S talin au fost r evolte mpotriva o primarii bolsevice n 1953 s i 1956. D upa moartea l ui
Stalin, Malenkov a domnit scurt timp apoi au fost instaurati Hrusciov (la sefia partidului comunist) si Bulganin (prim
ministru), dar autorul nu stie daca aveau putere sau erau marionete ca si conducatorii din occident. Lazar Kaganovici,
un evreu care n-a fost ni ciodata a fectat de nici o epur are a r amas pe a celasi po st nalt de pr im ministru adjunct tot
timpul indiferent de alte s chimbari si e l a a nuntat n 1955 la pa rada de 7 Noiembrie c a " revolutia nu se o preste la
granite". Hrusciov si B ulganin n vizita n India au fost ntrebati c ine co nduce U niunea Sovietica n absenta lor de
catre New York Times si-au raspuns "Lazar Kaganovici", care fusese intimul lui Stalin tot timpul si foarte apropiat de
Stalin; n ciuda a cestui f apt n ultimele l uni a le l ui Stalin presa occidentala l ataca pe S talin ca " noul H itler"
antisemit.
La 15 ianuarie 1953 ziarele din Moscova au scris ca 9 persoane au conspirat sa asasineze 7 nalti membri a i
partidului comunist; dintre ei 6 sau 7 ( nu s-a putut afla precis) erau evrei si presa occidentala a nceput sa vocifereze
imediat numai s i n umai despre e i, ig norndu-i c u desavrsire pe ceilalti. ( Presa o ccidentala de fapt ncepuse sa
126

vocifereze cu 10 saptamni mai devreme cnd la Praga au fost spnzurati 11 acuzati de "conspiratie sionista" si a lti
trei acuzati de conspiratie dar nu sionista; natural, presa occidentala a urlat din toate puterile numai despre cei 11 si-a
ignorat cu desavrsire celelalte trei victime.) Tot occidentul se preocupa numai si numai de cazul "medicilor evrei".
n Februarie diplomati straini s-au ntlnit cu Stalin si-au remarcat ce sanatos si zdravan arata.
La 6 Martie Stalin era mort. Peste o luna " medicii e vrei" au fost pus i n libertate. Peste 6 luni s eful po litiei
secrete a lui S talin, B eria, a fost mpuscat pe ntru ca-i ar estase pe "medicii e vrei" pe ntru "acuze false". H arrison
Salisbury, corespondent american la Moscova, scria ca dupa moartea lui Stalin la putere era o junta "mai periculoasa
dect S talin" c ompusa d in M alenkov, M olotov, Bulganin s i Kaganovici, c are, z ice e l, po sibil ca l -au asasinat pe
Stalin; desi n-are dovezi, el nclina sa banuiasca asta. Dar occidentului nu-i pasa oricum; caci tot occidentul a fost plin
timp de 9 luni numai de tirade despre "antisemitismul din Rusia," care n-au ncetat dect dupa mpuscarea lui Beria
pentru "antisemitism".
"Antisemitismul" si "pericolul care ameninta Israelul" sunt cele doua mnere ale aparatului de santaj electoral
n Statele Unite: "antisemitismul" a fost folosit n 1912, 1932, 1936, 1940 si 1952; "pericolul Israelului" a fost folosit
n 1948 si 1956. Autorul prezice ca va fi folosit si-n viitor [si-a avut dreptate]. Situatia evreilor din Uniunea Sovietica,
unde ei constituie dupa statisticile oficiale 1 % din populatie, a fost tot timpul aceeasi, neschimbata. O mna de evrei
(17 sau 18) au fost amestecati ntr-un proces politic la Praga si ntr-alt proces politic care nici macar n-a avut loc la
Moscova. Astfel de procese po litice au avut loc tot timpul existentei lagarului socialist si occidentul nu s-a ostenit sa
le pomeneasca m acar. Cum l agarul s ocialist se ba zeaza pe teroare politica s i nchisorile s i l agarele s unt pline de
oameni car e n -au avut nici un fel de pr oces, es te c lar ca pr ocesul po litic es te de fapt o de claratie care ur marea s a
produca un e fect sau asupra maselor de sub teroarea r osie sau asupra pa rtenerilor o ccidentali. Acuzatia d e
"conspiratie s ionista" mai fusese folosita n 1920 n pr ocese po litice, cac i Lenin si S talin de forma de clarasera
sionismul ile gal n imperiul lor, n timp ce furnizau arme sionistilor ca s a instaureze statul s ionist "Israel" n 1948.
Deci Stalin n-a atacat sionismul pentru prima data si nici nu era antisemit, avndu-l pe evreul Kaganovici lnga inima
si alaturi toata dictatura lui. Mai mult, cu cteva zile nainte de-a muri a da t ordin sa i se dea toate onorurile posibile
lui Lev Mechlis, u nul d intre c ei mai o diosi s i mai salbateci c omisari e vrei d in cei 35 de a ni de t eroare rosie, a ni n
care "legea mpotriva antisemitismului" fusese tot timpul stricta. La 27 Ianuarie 1953 "Premiul Stalin pentru Pace" i-a
fost da t l ui I lia E hrenburg, pr oponentul ce lei mai s ngeroase s i s albatice r azbunari t almudice c are incita t rupele
sovietice la viol si masacru "chiar a celor nenascuti" n Germania. Dar cu cteva zile nainte de-a muri Stalin a permis
ca z iarul S teaua R osie sa s crie ca "sionismul e ste dus manul o amenilor muncii d in toata lumea, e vrei s i ne-evrei".
La o ra l a car e t ot occidentul v ocifera de spre va lul de an tisemitism d in Uniunea S ovietica, evr eii a veau toate
privilegiile acolo; cnd congresmanul Kit Clardy ntr-o investigatie o ficiala l-a ntrebat pe un martor evreu: "Nu esti
cuprins de o roare cn d vezi cum t rateaza U niunea S ovietica e vreii?", acesta i-a r aspuns batjocoritor: " In U niunea
Sovietica evreii sunt mai egali dect oriunde altundeva pe lume". Urletele occidentului despre "persecutia evreilor din
Uniunea Sovietica" atunci cnd acestia aveau toata puterea si toate privilegiile au escalat si-ar fi ajuns chiar la cuvinte
razboinice da ca S talin n-ar f i mur it l a timp potrivit s i " medicii e vrei" n-ar f i f ost eliberati (autorul n -a put ut af la
niciodata ce s-a ntmplat cu cei 2 sau 3 care nu erau evrei) - si totul fara nici o baza reala. Dar n 1953 deja nu mai
avea voie nici unul ca Stalin sa critice sionismul; cine critica sionismul este privit de catre guvernele tarilor "libere"
din o ccident c a un " Hitler" c are t rebuie d istrus p rin macel si r azboi. S i " lupta mpotriva a ntisemitismului" po ate f i
invocata s i d irijata cu mare usurinta n o rice moment mpotriva o ricui. C andidatii la pr esedintia S tatelor Unite sunt
supusi ace stui santaj n c ele 6 luni d intre n umire s i inaugurare, n car e s unt s torsi ca niste lami de t ot f elul de
promisiuni si angajamente mai monstruoase la fiecare campanie. Asa a fost cu Eisenhower n 1952, Wilson n 1912,
Roosevelt n 1938, T ruman n 1948 c nd numai "problema evreilor" a c onstituit unica lor pr eocupare. T ruman i-a
declarat lui Maxwell Abbell, presedintele Sinagogilor Unite din America: "Nu exista mai bun prieten al evreilor dect
mine... Am crescut stiind ca ei sunt neamul ales" (publicat n toate ziarele evreiesti n Septembrie 1952). Eisenhower,
membru al sectei 'Iehovah's Witnesses', insista ca "a nvatat de la mama lui preceptele din Vechiul Testament," dar cu
ocazia procesului de la Praga i s-a cerut ceva mai definit si-a declarat la 21 Decembrie 1952 ca acest proces "are drept
scop sa dezlantuie o campanie furibunda de antisemitism n Europa sovietica si natiunile satelite. Eu ma simt onorat
sa ma a liniez cu evreii a mericani... ca s a ar atam l umii i ndignarea care o simte ntreaga A merica l a ultragiile
sovieticilor mpotriva pr incipiilor sfinte ale c ivilizatiei". "Ultragiile" c onstau din faptul c a pr intre milioanele de
condamnati po litici uc isi au fost s pnzurati s i 1 1 evrei; da r moartea c elorlalte m ilioane n u l-au ul tragiat ni ci pe
Eisenhower s i nici ntregul o ccident; numai moartea acestor 11 a co nstituit un ultragiu. T ot E isenhower, ce l c are a
manipulat nrobirea t arilor d in r asaritul si c entrul E uropei de cat re h oardele s taliniste, a av ut o brazul sa numeasca
aceste tari "natiuni satelite" ca si cum aceste natiuni de buna voie ar fi intrat sub cizma sovietica, nu mpinse de el.
Obrazul pr esedintilor-marioneta d in " lumea libera" es te ex trem de gr os, da r a l lui E isenhower s e r emarca pr in
grosime. n ca mpania pr ezidentiala, s tiind ca ac ordul de la I alta car e ceda jumatate di n E uropa lui S talin este
nepopular, a pr omis ca gu vernul lui "va r epudia t oate ac ordurile secrete ca ce l de la I alta car e a juta nrobirii
127

comuniste". Iar dupa ce-a ajuns presedinte a trimis Congresului o propunere foarte modesta n care i cere sa-l sprijine
"n a repudia diverse interpretari sau aplicari... ale unor acorduri secrete care au fost distorsionate astfel nct ar putea
sa duca la subjugarea unor popoare libere" la 20 Februarie 1953, 2 luni dupa ce zisese ca tarile din Europa centrala si
rasariteana sunt " state s atelite", n u "subjugate", U niunii S ovietice, ad ica a liate de b una voie; n u s-a ma i a uzit nici
cuvntul Ialta si ni ci ni meni n -a mai r epudiat ni mic. n schimb Eisenhower a transmis Congresului o rezolutie car e
"condamna campaniile furioase si inumane mpotriva evreilor" din zona sovietica. Astfel natiunile nrobite la Ialta au
disparut f ara ur ma s i evreii au aparut ca vi ctime. D epartamentul de S tat a f acut mari e forturi s a pun a de aco rd
declaratia data aici cu 11 rnduri mai sus si rezolutia data cu 3 rnduri mai sus, care-au iesit din gura lui Eisenhower
care v orbea chipurile de spre ace lasi s ubiect, s i-a r eusit ada ugnd cuvintele " si-a a ltor m inoritati" la cuvintele
"mpotriva e vreilor". E vreii "persecutati" dupa cortina de fier er au, dupa estimate date de evrei, circa 2 milioane s i
jumatate; ce ilalti o ameni pe rsecutati dupa co rtina de f ier er au ntre 300 si 350 de milioane; aces tia au fost mpinsi
afara d in discutie sub t itlul de "alte minoritati". La 27 Februarie S enatul American a apr obat aceas ta r ezolutie c u
"campaniile... mpotriva evreilor" n unanimitate si cei absenti auzind despre ce era votul au scris repede rugndu-se
sa fie si numele lor pus pe lista celor care lupta mpotriva "campaniilor... mpotriva evreilor". Si-asa au fost uitati cei
de dupa co rtina de fier, car e s-au rasculat n 1956 mpotriva teroarei rosii s tiind ca " americanii n u i-au uitat".
Cu Eisenhower r ecitndu-si r olul, r abinul H illel S ilver, u nul d intre c ei mai put ernici conducatori s ionisti, care-l
aparase pe E isenhower de acuz a lui T ruman c a este an tisemit n timpul ca mpaniei e lectorale ( aceasta acuz a e de
rigoare n ca mpaniile a mericane) s i c are pr onuntase r ugaciunea la cer emonia de inaugurare a lui E isenhower ca
presedinte a merican, a declarat ca da ca s e va a nihila Rusia Sovietica a ceasta i se va t rage de la evrei, z icnd ca el
"avertizeaza R usia ca v a f i distrusa daca f ace un pa ct spiritual cu hitlerismul". M ai trziu epitetul de " hitlerist car e
trebuie d istrus" i-a fost da t l ui N aser a l E giptului s i o ricui c are s ta n c alea s ionismului si ur meaza s a fie d istrus.
Thomas Dewey, care-a organizat numirea lui Eisenhower la candidatura pentru presedintie, la 15 Ianuarie 1953 a zis
ca "toti vad acum" cum antisemitismul sovietic este "cel mai recent si mai teribil program de genocid... ei fac acum o
crima d in sionism s i t e s pnzura numai pe ntru c-ai fost nascut evreu. S talin este p lin de veninul lui H itler p na la
ultima picatura, si-a devenit cel mai recent si otravit persecutor al evreilor... De parca Stalin vrea sa arate lumii ca ar
vrea sa faca pentru Hitler ce n-a putut Hitler face ct era viu".
Apoi propaganda a de venit fantastica si-a atins culmi uimitoare de fantezie si neadevar. Astfel, n vara anului
1953 se publicau editoriale n The Montreal Gazette n care scria ca "mii de evrei sunt asasinati n Germania de Est";
desi la 7 Iulie 1950 ziarul Zionist Record din Johannesburg scrisese ca n toata Germania de Est erau n total 4.200 de
evrei, majoritatea dintre ei membri ai guvernului si functionari n guvern.
Eisenhower a trimis n Martie 1953 o scrisoare Comitetului de Lucru Evreiesc n care zicea ca "America va fi
vesnic vigilenta mpotriva oricarei treziri a antisemitismului," dar pna sa ajunga acest comitet sa-si deschida lucrarile
la Atlantic City Stalin murise si "medicii evrei" e rau liberi s i cu m nu mai aveau ce f ace cu scrisoarea i-au trimis-o
napoi lui Eisenhower care nsa nu s-a lasat si le-a trimis-o din nou rugndu-i s-o publice neaparat ca o "condamnare
acerba a antisemitismului sovietic". Pna si n secolul nostru de fantezie propagandistica nelimitata, cazul "medicilor
evrei" este u luitor: auz im ca n tara un de e vreii ocupa apr oape t oate f unctiile d e co nducere si d etin aproape t oate
bunurile materiale, s-a lansat mpotriva lor "cel mai recent si mai teribil program de ge nocid"; aflam ca mii de evrei
au fost asasinati ntr-un loc unde se gaseau doar cteva sute; "miile" asasinate devin apoi sute de mii, apoi milioane,
nu numai legendarele 6 milioane ci mai multe... apoi milioanele de morminte si santuri si gropi comune care contin
cadavrele milioanelor de n e-evrei cu adevarat uc isi de S talin urmau sa de vina do vezi de s uferintele e xclusive a le
evreilor, n t imp ce adevaratele victime urmau sa fie declarate inexistente, ca ntotdeauna - doar moartea lui Stalin a
mpiedecat put in scrierea istoriei ace stei noi "persecutii a e vreilor". Dar un lucru a r amas n mintea maselor n a nii
1950 dupa moartea lui Stalin: ideea ca n mod inevitabil vor trebui sa lupte mpo triva comunismului ca sa mp iedice
genocidul evreilor.
Iata cum luptau conducatorii po poarelor l ibere mpotriva co munismului. S pre s urprinderea aut orului, car e
credea ca metodele guvernarii prin teroare au fost asa de bine perfectionate de la revolutia lui Cromwell trecnd prin
revolutia franceza si apoi la cea bolsevica (metodele de arestare, deportare si prizonierat fara drept la judecata folosite
de statul instaurat prin revolutie) nct nici un popor nu se va mai put ea rascula cu mna goala mpotriva ar matelor
statului t erorist r evolutionar, po poarele E uropei subjugate de t eroarea r osie au nceput s a s e r ascoale.
nti n Berlinul de Est, unde tinerii au atacat fara arme, cu pietre doar, tancurile sovietice, si-au fost zdrobiti; ministru
al justitiei a fost n umita n acest s cop Hilde Benjamin, vestita pe ntru salbaticia s i cruzimea e i fara margini ( a
condamnat la moarte un copil de 16 ani pentru ca mpartea manifeste, de ex.) si pentru ca persecuta n mod special pe
cei religiosi, de ex. secta Jehovah's Witnesses, secta n care-a crescut Eisenhower; ceea ce nu pare sa-l fi deranjat pe
Eisenhower prea rau (Hilde Benjamin era descrisa n ziarele din New York ca fiind evreica; autorul n-a putut verifica
dect ca sotul ei era cu certitudine evreu, despre ea nu e sigur). Ecouri s-au facut auzite si-n Uniunea Sovietica unde
s-au rasculat de tinutii po litici d in lagarul de la Vorkuta s i-au fost victoriosi t imp de-o s aptamna p na la sosirea
128

trupelor de la Moscova car e i-au secerat cu mitralierele. ntre t imp occidentul se pr eocupa de " antisemitismul d in
Uniunea S ovietica" s i de " suferintele e vreilor", a dica a ce lor 6 sau 7 acuzati s i apo i e liberati fara sa fi p atit ni mic.
Nimeni n-a zis nici pis despre miile de oameni secerati de mitraliere si calcati de tancuri sau executati; occidentul i-a
sfatuit "sa aiba r abdare ca libertatea va veni" cu mva c ndva d in America, t ara car e-i vnduse n 1945 si-acum ni ci
macar nu lua act de moartea lor.
Dar sfatul n-a fost ascultat si n Octombrie 1956 natiunile nrobite s-au rasculat n Polonia si Ungaria. Ceea ce
doreau era s a s cape de A rmata R osie, s a s e r etraga t rupele s ovietice de pe teritoriul t arii lor; s a s cape de t eroarea
rosie, adica sa fie desfiintata politia secreta, "securitatea" si sa fie pedepsiti sefii ei; sa aiba libertate religioasa si sa fie
eliberati din nchisoare capii bisericilor; sa scape de teroarea politica a p artidului co munist si sa aiba dreptul la mai
multe partide politice reale si la alegeri libere. Autorul zice ca d e aceasta confruntare ntre demnitatea umana care-a
construit c ivilizatia eur opeana s i d espotismul as iatic car e car acterizeaza co munismul s i s ionismul depinde de stinul
omenirii, de felul n c are o ccidentul va fi a laturi de f ortele c ivilizatiei sau ale despotismului. [ Autorul s -a o prit n
1956 s i n-a mai de scris victoria de spotismului si pe rversiunii n toata lumea pr in co ntopirea ce lor do ua pa rti de -o
parte si de alta a cortinei de fier si degenerarea occidentului].
n t imp ce po lonezii s i u ngurii cereau libertate na tionala, po litica, r eligioasa, pe ntru zecile de milioane d e
sclavi d in Polonia si U ngaria, masele d in Anglia si America, nvatate de mass-media, se preocupau de "persecutiile
antisemite mpotriva ev reilor" d in acele t ari. Caci po poarele care se r evolta mpotriva t erorii r osii s unt t otdeauna
acuzate de an tisemitism, fiindca t eroarea r osie e ste i nstrumentul t almudismului car e ar e put ere deplina n statul
totalitar bolsevic comunist; de ci c ine se revolta mpo triva t erorii bolsevice n-are cum nu se revolta mpotriva t erorii
talmudice si n-are cum fi filo-talmudist. Asta a vazut si scris Robert Wilton nca n 1917-1918, de la nceputul statului
sovietic si de aceea a fost eliminat; asta au vazut o lunga lista de corespondenti, scriitori si cercetatori, carora le-a fost
totdeauna astupata gura si n-au putut sa se faca auziti.
Astfel 3 luni nainte de revolta d in Polonia s i U ngaria d in 1956 a fost destituit Jakub Bergman, seful t erorii
bolsevice moscovite d in Polonia, u n e vreu cu nalta functie n pa rtidul c omunist po lonez si la N ew Y ork C.L.
Sulzberger a dat semnalul de haituiala n The New York Times cu articolul "Antisemitism n spatele cortinei de fier".
In toate guvernele comuniste care-au existat vreodata ncepnd cu anul 1917, evreii sunt n proportie de 90%. Stalin a
instaurat dupa 1945 guverne comuniste marioneta n Europa n care 90% sunt evrei. Cnd mass-media occidentala l
numea "Hitler", "antisemit", et c. si po cnea de indignare pe ntru "antisemitismul d in spatele co rtinei de fier", aceeasi
mass-media co ntine s i a stfel de informatii: " In Cehoslovacia, ca s i n restul E uropei C entrale s i de S ud-Est, at t
intelectualitatea partidului co munist ct si ce i n pozitiile c heie d in po litia secreta sunt n majoritate evrei; de ac eea
oamenii de rnd au ajuns sa vada grijile partidului ca fiind treburi evreiesti si sa dea vina pe 'comunistii evrei' pentru
toate necazurile lor" (The New Statesman, 1952); "guvernul comunist al Ungariei sub primul ministru Matyas Rakosi
- care este el nsusi evreu - consta majoritatea din evrei (evreii sunt 90% din cadrele de conducere)" (Time, New York
1953); "Romnia, ca si Ungaria, probabil are cel mai mare numar de evrei n aparatul de stat " (The New York Herald
Tribune, 1953) . A ceste c itate s i multe a ltele as emanatoare pr ovin d in articole p line d e urlete mpotriva
antisemitismului car e do mnea n aceste t ari co nduse de ev rei. D eci d aca s e r idica mpotriva co nducatorilor lor,
mpotriva t eroristilor bolsevici, po poarele s e fac vi novate de a s e r idica mpotriva ev reilor car e l e t erorizeaza s i
presedintele a merican E isenhower n u ostenea s a de clare ca va pe depsi " valul de a ntisemitism t urbat... di n t arile
satelite din Europa rasariteana". Si n tot acest timp "Vocea Americii" le promitea ca vor fi eliberate si "Radio Europa
Libera" le chinuia cu analize si descrieri ale mizeriei si suferintelor lor.
Si-asa s -au rasculat P olonezii n Iunie 1956 la P oznan, dupa car e-a apa rut ar ticolul lui S ulzberger
"Antisemitism n spatele cortinei d e fier" p lngndu-se de persecutarea lui Jakub Bergman care-a fost destituit si ca
maresalul Rokossovsky, seful armatei po loneze, ar fi destituit "sute de alti o fiteri evrei". Zenon Nowak, unul dintre
cei do i pr im ministri a djuncti a i P oloniei ( celalalt e ra un e vreu, H ilary M inc) a zis n August ca ca mpania de
liberalizare s i de mocratizare a pr esei po loneze es te di storsionata pun ndu-se a ccentul t ot timpul as upra ca zului
"evreilor", care, zice el, sunt prezenti n functii de conducere din partid si guvern n proportie cu mult mai mare dect
sunt n masa po pulara s i ca do vada a pu blicat listele functiilor de co nducere d in ministere. U n oa recare pr ofesor
Kotarbinski, at acndu-l pe N owak, a zi s ca de oarece " evreii er au de-acum o m ajoritate n po zitiile ch eie, n mod
natural n-au evitat sa numeasca n functii pe cei de-ai lor" (The New York Times, 11 Octombrie 1956). Asta dupa 11
ani de domnie sovietica si teroare evreiasca n Polonia, unde, cum a zis ambasadorul american Arthur Bliss Lane ca
au v azut membrii a mbasadei c hiar c u o chii lor, o ameni nevinovati s unt ar estati noaptea s i d ispar de pe s uprafata
pamntului, u nde "chiar s ursele e vreiesti r ecunosc... ca ev reii s unt la co nducerea gu vernului si sunt n epopulari.
Inclusiv evrei ca Minc, Berman, Olczewski, Radkiewic si Spychalski... chiar po litistii au sentimente amare mpotriva
evreilor pentru ca politia secreta, al car ei sef e Radkiewicz, t ine sub ca lci po litia s i armata... n po litia secreta s i-n
securitate sunt multi evrei din Rusia". Dupa 11 ani de control evreiesc total n Polonia, primul ministru adjunct Jakub
Berman (despre care New York Times zice la 21 Oct. 1956 ca era omul nr. 1 al Moscovei) si-a da t de misia n Mai
129

1956, apoi n Octombrie 1956 s i-a dat de misia pr imul ministru adjunct Hilary Minc (omul Moscovei nr. 2); singurul
prim m inistru adjunct car e nu er a e vreu er a Z enon Nowak si a fost imediat acuz at de " antisemitism".
n Polonia deci t eroarea o exercitau evreii si-a t e r evolta mpotriva t erorii er a a ntisemitism; dar e vreii car e nu er au
mari n partid si guvern o duceau mai bine dect polonezii, dupa cum raporteaza jurnalistii si rabinii care-au vizitat
Polonia. Erau acolo ntre 30.000 si 50.000 de evrei (New York Times da aceste cifre n Iulie si August 1956) ntr-o
populatie de 25 de milioane. n po porul po lonez evreii erau mai put in de 1%; n gu vernul po lonez erau peste 90%,
ceea ce New York Times gasea ca e foarte natural.
Ungaria era sub a doua teroare bolsevica n 1945 si nu numai ca ungurii au vazut ca si de data aceasta teroarea
o practica evreii, dar o practica aceiasi evrei. Ungurii au fost zdrobiti de aceiasi indivizi care-i mpilasera cu 26 de ani
n urma si pe care nvatasera sa-i urasca pentru ticalosiile lor de acum 26 de ani. Faptul ca exact aceiasi au fost acum
instaurati cu biciul n mna ca s a martirizeze po porul es te o dovada ca instalarea gu vernelor co muniste dupa 1945
este o r azbunare t almudica p lanificata s i caut ata. R azbunarea t almudica s i-a pus p ecetea pe r evolutia bolsevica
comunista mondiala, car e nu e nici s ovietica nici r useasca c i t almudica. D ar o ccidentul nu pricepe ni mic d in t oate
astea; o ccidentul i da nainte c u pericolul a ntisemitismului si suferintele e vreilor membri n guvernele c omuniste.
La 19 Octombrie 1956 Vladislav Gomulka (nchis ntre 1951 si 1956 sub Berman-Minc pentru ca "deviase de la linia
partidului") a fost e liberat s i r eadmis n comitetul ce ntral a l partidului co munist po lonez. L a 20 O ctombrie a da t
poporului po lonez s peranta une i e mancipari a ratnd " abuzurile d in u ltimii 12 a ni", pr omitnd alegeri libere s i
democratie, desi chiar Hrusciov n persoana a s osit imediat n Polonia cu generalii Armatei Rosii si-a a menintat cu
invazia militara. G omulka s i E dward O chab ( alt "antisemit" identificat de S ulzberger d in America) n-au f ost
intimidati si maresalul sovietic Rokossovsky s-a rentors la Moscova (nascut n Polonia, el fusese cel care a refuzat sa
ajute va rsovienii r asculati mpotriva hitleristilor n 1944 s i-a stat cu trupele aliniate n afara Varsoviei a steptnd ca
varsovienii sa fie macelariti; da r apo i z iarele d in N ew Y ork descoperisera ca s i el era "antisemit"; nu se stie daca
acuzele po lonezilor s au ale newyorkezilor l-au adus a ici). C ardinalul V sinski a fost e liberat, p olonezii jubilau,
natiunea poloneza era sa renasca. Imediat ungurii au luat exemplul.
La 22 Octombrie 1956, 2 z ile dupa declaratia lui Gomulka, ungurii au iesit n strada cernd sa fie Imre Nagy
prim ministru si s a p lece t rupele sovietice de o cupatie d in Ungaria. U ngurii ur au fierbinte pe E rno G eroe, s eful
partidului comunist d in Ungaria care fusese al t reilea t erorist evreu bolsevic t rimis d e la M oscova n 1919 ca sa-i
terorizeze. I mre N agy nsa le da dea s perante pe ntru ca er a un co munist un gur s i fusese eliminat n 1953 de c atre
evreii M atyas Rakosi s i E rno G eroe, aces ta v enit a do ua oara de l a M oscova ca s a-i d istruga pe un guri. Ca si-n
Polonia, un gurii vroiau libertate r eligioasa ( eliberarea car dinalului nchis de t eroristii evrei), libertate n ationala
(retragerea t rupelor s ovietice de o cupatie), abolirea po litiei secrete t eroriste s i pe depsirea s efilor t eroristi. Au cer ut
acestea prin demonstratii pasnice. Chiar Tito, alt conducator comunist, a de scris exact faptele, nu se stie de ce, la 15
Noiembrie 1956 la radio, cnd a aratat ca sovieticii si-au dat seama ca R akosi nu mai poate fi tolerat de unguri si-au
acceptat sa-l schimbe, dar n-au acceptat sa-l schimbe pe Geroe, secretarul partidului co munist, care nu era cu nimic
mai bun c a R akosi s i s-a apuc at s a b atjocoreasca s utele de mii d e de monstranti p asnici numindu-i g loata. U n a lt
martor ocular spune ca Geroe a revarsat asupra multimii care demonstra un torent de cuvinte obscene si insulte att de
murdare nct n u po t f i r epetate. A sta, z ice T ito, i-a nfuriat pe de monstranti. G eroe a c hemat ar mata s ovietica
mpotriva de monstrantilor, ceea ce i-a nfuriat pe de monstranti s i mai mult. I mre N agy c are e ra pr im ministru a
chemat poporul s a s e ape re de trupele s ovietice s i-a cer ut guvernelor occidentale s a i ntervina. Tancurile s ovietice
chemate de Geroe si politia secreta a lui Geroe au nceput sa macelareasca populatia civila nenarmata lasnd strazile
acoperite de cada vre si de barbati s i femei r aniti s i muribunzi la 26 Octombrie 1956. Atunci t oata n atiunea s-a
rasculat cu adevarat s i n cteva z ile t rupele sovietice si po litia s ecreta au fost nvinse. I mre N agy a r amas prim
ministru, Geroe si Rakosi s-au retras n Crimeea pe Riviera sovietica, cardinalul ungurilor a fost eliberat, populatia i-a
haituit pe teroristii din politia secreta si le-a distrus cladirea, statuia lui Stalin a fost data jos si trupele sovietice (care
la momentul acela erau mai mult rusi) uneori chiar simpatizau cu ungurii desi tancuri sovietice fusesera distruse. n
unguri si-n alte popoare care gemeau sub calciul terorismului talmudic bolsevic renascuse speranta; dar sionismul a
sarit n ajutorul fratelui gemen, bolsevismul si ungurii au pierdut.
Autorul n u stie de c e r egimul de la M oscova a t inut s a identifice n U ngaria mai c lar de ct n alta pa rte
teroarea bolsevica cu razbunarea talmudica. Evenimentele din Ungaria din 1956 arata clar continuitatea talmudica n
conducerea revolutiei mondiale care s-a instaurat la Moscova. Teroarea bolsevica din 1919 din Ungaria era evreiasca,
cu pa rticiparea a u nul s au do i u nguri ne-evrei. S efii ei au fost Bela Kun, Matyas Rakosi, T ibor Szamuely si E rno
Geroe, toti scoliti si antrenati la Moscova, nici unul din ei ungur, toti evrei. n Noiembrie 1945 autorul nu stie de ce sau permis a legeri libere n Ungaria s i partidul micilor fermieri a c stigat, comunistii cu toata Armata Rosie de fata
nici nu s-au vazut la alegeri. Szamuely se sinucisese n 1919 si Bela Kun disparuse nu se stie cum si unde n anii 1930
cu ocazia unei epurari (dar n Februarie 1956 i s-au dat mari onoruri post-mortem la a l 20-lea congres al partidului
comunist s ovietic, a sa ca u ngurii ar fi p utut banui ce va ur ma n O ctombrie 1956) . Atunci n 194 5 a fost d in nou
130

trimis Rakosi n Ungaria s i cu ajutorul A rmatei R osii si-a po litiei lui secrete a -nceput s a e xtermine t oate pa rtidele
politice n afara de cel co munist si pe toti cei banuiti de-a fi o ponenti ai co munismului. Pe cinci dintre conducatorii
politici u nguri ( inclusiv L aszlo R ajk, a dorat de po por) i -a s pnzurat dupa tortura de rigoare pr in car e " si-au
recunoscut cr ima de a fi co nspirat cu fortele imperialismului", ceea ce nu le-a deranjat pe "fortele i mperialismului"
care er au ocupate sa faca spume la gur a c nd ac uza a fost de a fi "conspirat cu fortele sionismului" n 1952. Anul
1948 a ga sit U ngaria co mplet s ub calciul t eroarei sovietice bolsevice, cu R akosi pr im ministru ajutat de G eroe.
Acesta, rentors de la Moscova n tara unde revarsase macelul talmudic n 1919, a continuat ce facuse n 1919. L-a
arestat pe C ardinalul Mindzenty s i ge alatii lui, de monstrnd caracterul fundamental a nticrestin a l r azbunarii
talmudice b olsevice, l-au dezbracat pna la p iele, l-au batut timp de 29 de z ile cu bastoane de cau ciuc, l-au ncuiat
ntr-o celula de beton uda si rece si l-au obligat sa priveasca filme si reprezentatii obscene si nu l-au lasat sa doarma
ci l -au interogat t ot t impul. Cunoscnd metodele comuniste s i t almudice, C ardinalul M indzenty s i-a a vertizat
credinciosii nainte de-a fi arestat sa nu creada nici o "confesiune" pe care i-o atribuie temnicerii lui. Rakosi si Geroe
aveau din nou Ungaria sub cut itul lor s i-au stors-o de s nge c tiva a ni, dupa car e ntregul gu vern d in Ungaria a
devenit, cu m z ic c hiar z iarele d in N ew Y ork, "90% ev reiesc la nivelurile s uperioare". P entru un guri t eroarea
bolsevica era n mod clar evreiasca si talmudica.
n I ulie 1953 Rakosi a de misionat c a pr im ministru s i ziarul T imes a a nuntat ca " Geroe es te uni cul e vreu
ramas n consiliul d e ministri car e s ub R akosi fusese pr edominant c ompus d in e vrei", da r R akosi a r amas pr im
secretarul partidului si Geroe prim ministru adjunct, asa ca nimic nu s-a schimbat cu demisia lui si cnd n Iulie 1956
si-a da t de misia s i ca pr im secretarul pa rtidului Geroe i -a lua t lo cul si-am vazut m ai sus ce -a r ealizat G eroe n
Octombrie 1956. L a 28 O ctombrie t rupele s ovietice s -au retras di n U ngaria, la 30 Octombrie M oscova a adm is
"violari si erori care-au ncalcat principiile egalitatii ntre statele socialiste" si s-a oferit sa discute "problema trupelor
sovietice de pe teritoriul Ungariei, Romniei si Poloniei". Autorul se ntreaba daca aceste declaratii sovietice au fost
un s iretlic ca s a cstige t imp pentru lovitura de gr atie. C aci n momentul ace la I sraelul a at acat Egiptul, F ranta s i
Anglia s -au aliat I sraelului n a tac s i nimanui nu i-a mai pa sat de ce s e-ntmpla n U ngaria u nde I mre N agy p leda
disperat pentru ajutor chiar a do ua zi aratnd ca o armata sovietica de 200.000 de soldati cu 5.000 de tancuri intra n
Ungaria. Sovieticii au pulverizat Budapesta si ultima emisiune de radio a ungurilor de pe teritoriul Ungariei (cea de la
Dunapentele) a f ost g tuit la 7 Noiembrie, n t imp ce s punea: " suntem co tropiti de ar mata s ovietica cu tancuri s i
bombardiere". Ascultatorii din Viena au auzit apoi o explozie si apoi tacere din toata Ungaria. Imre Nagy s-a refugiat
n ambasada iugoslava, si-apoi a fost dus de-acolo de sovietici nimeni nu stie unde. Cardinalul Mindzenty s-a refugiat
la a mbasada americana. L a s frsitul l ui Noiembrie ambasadorul cu ban l a ONU, care stia m ai b ine ce-i d incolo de
cortina de fier, a anuntat ca n Noiembrie au fost masacrati 65.000 de civili unguri; peste 100.000 fugisera n Austria
care i-a primit desi e o tara mica. Dintre ei unii au ajuns n America unde Secretarul Armatei, Wilbur M. Bruker, le-a
ordonat sa "aplaude steagul american" si-apoi " sa-l aplaude pe presedintele E isenhower", care-si ntorsese spatele s i
privise cu nepasare cum sunt masacrati si nici nu binevoise sa raspunda la disperarea lor. Caci din nou, ca n 1917,
cele do ua brate ge mene: bolsevismul s i sionismul si coordonasera perfect loviturile si E isenhower, Anglia, Franta,
toata lumea "libera" se ocupa acum de slujirea sionismului, n-avea timp pentru nimic altceva. La ONU nu era nimic
altceva pe ordinea de zi dect "problema Israelului" si delegatii unguri n-au putut fi ascultati dect dupa ce ungurii au
fost z drobiti s i t rimisii lor nlocuiti c u cei a i noului gu vern t erorist di n U ngaria. S eful a cestui no u guvern bolsevic
terorist instaurat n U ngaria a fost tot un t erorist d in 1919, Ference Munnich, membru de frunte n regimul lui Bela
Kun, seful politiei pe timpul lui Rakosi ntre 1946 si 1949, ajuns acum prim ministru adjunct, ministru de razboi si al
securitatii statului n guvernul lui Janos Kadar. The New York Times l-a salutat pe Munnich ca fiind "asul Moscovei
care-l a re-n mna pe K adar". D ar un gurii s cufundati d in nou n bezna t eroarei bolsevice desigur au gasit mare
mngiere n cuvintele lu i Eisenhower care-a declarat ca " i deplnge din toata inima". Apoi Eisenhower si toti sefii
de stat europeni s-au apucat sa discute despre Egipt, Israel si Canalul de Suez si reprezentantii Uniunii Sovietice au
aratat multa indignare morala si dispret pentru Anglia si Franta care s-au aliat cu Israelul cnd a invadat Egiptul.

2. Statul sionist
Israelul este un stat inventat, instaurat si ocupat n mare masura de hazarii din Rusia care-au trecut la iudaism
si care sunt de rasa turco-mongola si nicidecum semita. Statul lor se bazeaza pe niste legende antice tribale ale unui
popor cu care ei n-au absolut nici un fel de legatura si cu care nu sunt nruditi nici pe departe n nici un fel si aceste
legende tribale din antichitate le-au dezvoltat n cel mai salbatic sovinism rasial bazat pe pretentia ca ei, hazarii, ar fi
"semiti" si pe aplicarea literalmente a legii prescrise n timpuri antice de secta levitilor din tribul semitic al lui Iuda.
Israelul n-ar fi putut supravietui nici o zi fara bogatia si armele care curg din belsug dinspre marile puteri occidentale
131

n Israel. I sraelul este co ndus de o ameni d in aceeasi r asa, d in acelasi neam, u neori c hiar d in aceleasi familii si de
acelasi fel ca B ela Kun, Erno Geroe si ceilalti teroristi bolsevici care se trag din ghetourile hazare din Rusia. Faptele
Israelului sunt la fel ca faptele lui Bela Kun si Erno Geroe si hazarii talmudici din Israel ameninta zilnic arabii lasati
prada cruzimii lor cu razbunarea si distrugerea prescrisa levitilor n Deuteronomul. Israelul n-ar putea face asta daca
n-ar ave a put erea s a di cteze guv ernelor o ccidentale, n s pecial gu vernului american, car e n -a pr egetat ni ciodata s a
execute ordinele I sraelului. n interiorul I sraelului do mnesc legile car e interzic ca satoria cu adevaratii s emiti
palestinieni pe ntru a n u murdari pur itatea " rasei" c hipurile " semite" a h azarilor t urcici s i alte legi car e-i faceau pe
americani si pe englezi sa faca spume la gura cnd erau atribuite lui Hitler. Pe lnga granitele Israelului flamnzesc o
hoarda de palestinieni izgnoniti din casa, averea si tara lor care n cei 8 ani de la expulzarea lor pna n 1956 au ajuns
sa n umere u n milion. I sraelul face r aiduri r epetate mpotriva lor s i-a t arilor ar abe nvecinate un de pr in masacre s i
maceluri le r eaminteste ar abilor de r azbunarea t almudica care-i a steapta. O ccidentul d a d in cap si sopteste cuvi nte
timide de dezaprobare n timp ce trimite Israelului mai multi bani si mai multe ar me pentru mai mare macel. O tara
artificiala creata prin nedreptate, o rasa artificiala creata prin pretentii false, daca Israelul ar fi lasat n pace ar dispare
singur c aci mu lt ma i multi vor sa p lece d in Israel si sa se-ntoarca de unde-au venit, n ciuda patimii sovine cu care
este mbatat sufletul ce lor car e se co nsidera evrei n toata lumea, dect vor sa se duca acolo d in a lta parte. n 1951
erau mai multe p lecari dect sosiri n Israel - cnd s-a "crapat n mod uluitor cortina de fier" ( zice T he New York
Herald Tribune n Aprilie 1953, de parca cortina de fier ar fi putut sa aiba fisuri fara stirea guvernului sovietic) si prin
acea "fisura" s-au scurs din nou imigranti ashkenazi din Uniunea Sovietica n Israel. Totusi numai 24.470 au intrat n
Israel n 1952 s i 13.000 au plecat din Israel si n 1953 au plecat mai multi din Israel dect s-au dus n Israel, cu tot
efortul guvernului sovietic de-a umple Israelul (dupa 1953 autorul nu mai are date). Dr. Bemjamin Avniel spunea la
Ierusalim ca n primele 5 luni din 1953 a u sosit 8.500 de imigranti si-au plecat 25.000 de emigranti din Israel. Caci
Israelul n-are ce oferi noilor veniti dect sovinism. Moshe Smilanski scrie n Februarie 1952 dupa o viata de 60 de ani
traiti n Palestina: "Cnd s-a t erminat mandatul britanic er a bine-n t ara. D epozitele de a limente, guv ernamentale si
particulare, er au pline; ave am materii pr ime. T ara av ea 30 de milioane de lire n B anca Angliei s i a vea act iuni
britanice s i a mericane pe ntru sume mari. C irculau cam 30 milioane de lire pr intre locuitori, lire c are er au ca lirele
sterline... Guvernul ma ndatului b ritanic n e-a lasat o mostenire valoroasa, po rtul H aifa, apo i J affa si T el Aviv, ca i
ferate, t renuri de marfa, cladiri ad ministrative guvernamentale, aeroporturi m ilitare si c ivile m ari s i bi ne echipate,
cazarmi bune s i r afinarii pe trolifere la H aiffa. de la ar abii car e s -au refugiat n e-au ramas 5 milioane de du nai d e
pamnt a gricol c u livezi, gr adini de po rtocali, m aslini, vi i s i pomi fructiferi, apoi cam 75.000 de c ase de locuit n
orase, un ele foarte e legante, 75. 000 de pr avalii si fabrici s i multa avere mobila, mobilier, co voare, bi juterii, etc.
Aceste lucruri sunt avere mare si daca acum suntem scufundati n saracie n Israel asta ni se trage de la centralizarea
excesiva bi rocratica, de la na busirea n treprinderilor particulare si de la promisiunea regimului s ocialist n zilele
noastre" ( The J ewish R eview). H urwitz de la P artidul R evizionist a l I sraelului le-a s pus e vreilor d in J ohannesburg
despre "degenerarea" statului sionist: "tara e pe pr agul falimentului e conomic. I migrarea a scazut si-n u ltimele luni
mai multi au plecat dect au sosit. Sunt apoi 50.000 de someri si multe mii lucreaza ore reduse". Autorul a re multe
citate de la alti evrei din Israel care descriu aceleasi lucruri. Dar masele din occident n-aud lucrurile astea, ci cu totul
altceva, ca de pilda cum Clement Davies, din Partidul Liberal britanic, "saluta... miracolul de progres realizat n Israel
pe cale de-a deveni o tara n care curge laptele si mierea" (cuvntare tiparita alaturi de-a lui Hurwitz, citata mai sus).
Franklin D. Roosevelt cel tnar n campania lui electorala din New York zice tot n 1956 ca "Israelul este o oaza de
viata s i de speranta n marea de po poare ar abe car e fierbe. I sraelul mprastie libertate m ai eficient de ct o rice
propaganda a m put ea noi t rimite d in Statele U nite". Adlai Stevenson n c ampania lui electorala d in 1952 a spus ca
"Israelul a pr imit cu bratele deschise si din toata inima pe toti cei care cauta refugiu de oprimare... America ar face
bine sa nvete de la generozitatea natiunii Israelului cum sa-si modeleze politica de imigrare si noi trebuie sa luptam
pentru asta" ( desigur vrea sa spuna c-ar fi bine sa fie izgoniti a mericanii d in America s i ga siti pe a lt c ontinent uni i
care sa zica ca se t rag din piei r osii s i sa le fie d ata lor t ara - caci ce a ltceva ar put ea sa-nsemne s pusele lu i?). Alt
candidat la pr esedintia a mericana, S tuart Symington, a zi s ca " Israelul e u n e xemplu de curaj, hotarre s i act iuni
constructive car e aduc victoria idealurilor democratice s i nu cedeaza n fata imperialismului sovietic" n timp ce n
Israel s e de creta l egea naltarii steagului r osu sovietic de 1 Mai si la Washington s i la L ondra p oliticienii faceau
declaratii fulminante mpotriva "antisemitismului din spatele cortinei de fier".
mpotriva ace stei sustinute pe rvertiri a ade varului si inversari a lui de c atre co nducatorii si p oliticienii
occidentului din toate partidele, numai cteva voci de evrei s-au auzit protestnd, ca-n deceniile trecute, din motivul
aratat an terior: v ocile go imilor car e-au ncercat sa se ridice au fost nabusite. Wi lliam Zukermann s crie: " Teoria
general acceptata ca existenta statului Israel va uni si cimenta evreii s-a dovedit falsa. Din contra, Congresul [Sionist
din Ierusalim din 1951] a ar atat n mod foarte izbitor ca cr earea statului po litic evreiesc dupa 2000 de ani a creat o
noua diviziune puternica ntre evrei ca grup pe care n-au mai avut-o de secole si ca Israelul va diviza, nu va uni evreii
pe viitor... Israelul se presupune ca va avea ntr-un oarecare fel mistic, jurisdictie unica asupra vreo 10 - 12 milioane
132

de evrei car e t raiesc pr in t arile g lobului... T rebuie sa cr easca importnd evrei de pr in t oata lumea, indiferent ct de
multumiti sunt s a s tea n tarile u nde s unt acu m... E vreii care au trait aco lo de ge neratii s i secole trebuie co nform
acestei teorii sa fie 'eliberati' din 'exil' si adusi n Israel printr-o imigrare masiva... Conducatorii tuturor partidelor din
Israel, de la extrema dreapta la extrema stnga, inclusiv pr im ministrul Ben-Gurion, au nceput sa pretinda ca e vreii
americani, mai ales sionistii, sa-si tina promisiunile si sa-si paraseasca 'exilul' din America si sa se mute n Israel sau
cel put in s a-si t rimita c opiii acolo... C ongresul de la I erusalim a ncheiat o ficial faza sionismului a merican si-a
inaugurat faza de intens nationalism din Orientul Mijlociu ... dupa modelul lui Vladimir Jabotinsky care visa un mare
stat e vreiesc de a mbele pa rti a le I ordanului car e sa cupr inda t oti e vreii si s a fie cea mai mare put ere militara d in
Orientul M ijlociu". Lessing J. R osenwald protesteaza mpotriva " politicii pr escrise de Ben-Gurion s ionismului
american... de a o rganiza e vreii a mericani ntr-un organ de pr esiune po litica separata n S tatele U nite... n aservire
culturala s i po litica fata de u n stat s train... n ationalismul 'evreu' este o di storsionare a cr edintei noastre..."
Adevaratul pericol al sionismului consta n capacitatea lui de a nvrajbi si duce la razboi natiunile lumii, ceea ce va
aduce catastrofe tuturor oamenilor; pentru fiecare evreu care va suferi din vina lor, ntre 100 si 1000 de ne-evrei vo r
suferi chiar mai mult ca e i. Dar deja n 1950 nu era voie sa zici sau sa publici lucrurile astea; go imilor li s-a interzis
dreptul de-a le enunta, evreii protestatari le-au enuntat degeaba. Deja n 1953 ziarul evreiesc newyorkez Commentary
scria ca "ntarirea I sraelului este elementul solid din po litica externa a S tatelor Unite si va ramne asa indiferent de
schimbari de gu vern s i de r ezultatul a legerilor". Iata o al uzie la fortele a scunse care n umesc pr esedintii " alesi d e
popor", care numesc prim ministrii si poruncesc regilor. Puterea acestor forte e mult mai mare dect "votul evreiesc"
din state ca New York, California si Florida, de exemplu; aceste forte poruncesc cu o autoritate incontestabila la care
de multe o ri a facut a luzie T he New York Times, de ex. n 1956 cnd scrie: "orice ntelegere mpotriva intereselor
Israelului es te imposibila s i ni ci o administratie a mericana ni ci ma car n-ar r idica o chii la a sa ce va". D at f iind ca
administratia e ste r ezultatul a legerilor, aceas ta p redeterminare a r ezultatului ar ata co ruptia t otala s i de finitiva a
"alegerilor libere" din occident.
Numai put refactia c ivilizatiei si de mocratiei o ccidentale t ine n p icioare s tatul I srael, s ubventionat masiv d e
sume ur iase de bani a mericani: numai n 1953 Statele U nite a u da ruit I sraelului 293 milioane de do lari s i i-au
"mprumutat" alte 200 milioane [nu trebuie sa uitam ca dolarii din 1953 erau de zeci de ori mai puternici dect cei deacum, deci sumele trebuie citite n acest raport]. Programul de "ajutor tehnic" al lui Truman a dat Israelului mai mult
dect oricarei alte tari din lume, fata de populatia ce-o are si mai mult dect tuturor statelor arabe, arata reprezentantul
Ierusalimului n Octombrie 1952. America a dat Israelului n primii 5 ani de existenta peste un miliard de dolari. Apoi
Statele Unite au stors Germaniei tributul de 520 milioane de lire anual pentru Israel. Delegatul Siriei la ONU a citat
cifra de un miliard si jumatate de dolari care s-a scurs din America n Israel ntre 1948 si 1956 n afara tributului stors
de la Germania. Autorul n-a putut gasi documente cu cifre exacte.
mbuibat cu b anii s i cu a rmamentul o ccidentului, sigur c a o ccidentul l va sprijini t otdeauna si c a
Washingtonul nu-si va schimba po litica de a-l sustine si servi, Israelul a-nceput sa aplice legea levitica din 621 . Hr.
din Deuteronomul. Hazarii mongoli sositi n Israel s-au apucat sa-mplineasca promisiunea pe care le-a facut-o Iehova
levitilor, dupa cum au zis acestia. Parte din aceasta promisiune, scrie n Deuteronomul (capitolul 20), este ca go imii
vor aduce tribut neamului ales - sub forma de dolari americani si tribut stors de la Germania. Apoi mplinirea "legii"
mai cere ca t oti regii si potentatii popoarelor sa fie umiliti n noroi, Sionul sa fie stapnul tuturor si toti evreii sa fie
"adunati". De aceea s-a promulgat "legea nationalitatii israelite" si legea "rentoarcerii" din 1953, care cere "imigrarea
masiva" n Israel a "natiunii evreiesti dispersate", pentru "rentoarcerea" careia din exil trebuie demonstrat ca s ufera
"persecutii n exil"; de aceea se inventeaza mereu recrudescenta "antisemitismului".
Aceste do ua legi si d eclaratiile lui B en-Gurion d in 16 I unie 1951 d espre "nceperea s trngerii e vreilor d in
exil" facute sionistilor din America, i-au alarmat pe evrei ca Zukerman si Rosenwald, care-au vazut peretii ghetoului
cum se ridica n jurul lor. Rabinul Hillel Silver, prietenul intim al lui Eisenhower, s-a aratat multumit ca Ben-Gurion
e de dicat " ntregului pr ogram s ionist ne stirbit". I n I unie 1952 la N ew Y ork B en-Gurion l e-a spus ev reilor ca
sionismul n u e n Israel, c i cuprinde e vreii din ntreaga lume. B en Zvi, a l do ilea pr esedinte-al I sraelului, a spus la
inaugurare, n D ecembrie 1952, ca " strngerea evreilor d in e xil" e s arcina pr incipala. D ac-ar fi z is H itler s au
mparatul german ca e vreii t rebuie sa paraseasca Europa, lumea ntreaga ar fi ur lat de mnie. Dar ntregul pr ogram
sionist nestirbit contine do minatia asupra "gintilor" ntr-un mare imperiu care se-ntinde de la Nil la Eufrat dupa cum
scrie n Thora si orict de absurd pare programul din Thora, Statele Unite l ndeplinesc cu sfintenie n fiecare punct si cu buna stiinta.
Parea impo sibil c-o fac cu buna stiinta, dar n 1953 s-a vazut. n Mai 1953 Winston Churchill, pe atunci prim
ministru britanic, l-a a menintat pe pr imul ministru egiptean nu cu razbunarea Angliei c i cu razbunarea t almudica
evreiasca. I -a s pus:" nu vom lasa I sraelul de zavantajat al imentndu-l cu armament s i aviatie," s i-a ada ugat ca
anticipeaza " ndeplinirea as piratiilor s ioniste". P arlamentul d in I srael imediat i-a multumit pe ntru devotamentul
"aratat miscarii s ioniste t ot timpul" si po porul e nglez n-a c itit declaratia lui Churchill sau dac-a c itit-o n-a pr iceput
133

nimic. D ar C hurchill i-a u imit p na s i p e uni i s ionisti ca A. A brahams cu ardoarea l ui t almudica: A brahams s entreaba cu m de C hurchill, "cititor al B ibliei, care s tie bine ca aspiratiile sioniste... cup rind cucerirea t eritoriilor
istorice ce-au apartinut celorlalte 10 triburi", prin razboi care va duce, dupa parerea autorului, la sfrsitul civilizatiei
occidentale, merge asa de departe. Dar Churchill era gata de orice n slujba s ionismului. n Aprilie 1953 C hurchill,
prim-ministru britanic, a g lorificat un o fiter en glez n umit O rde Wingate car e-a t radat A nglia s i-a ajutat te roristii
sionisti c nd macelareau trupele e ngleze. Acest Wingate e de scris de C haim Weizmann put in ironic c a u n " sionist
fanatic". si l asase b arba ca s a arate ca profetii i udaici; c nd medicii l -au de clarat de ment iresponsabil, Chaim
Weizmann a venit cu alti medici care l-au declarat sanatos si asa a fost numit pe un post de conducere n Palestina n
anii 1930 u nde a tradat si-a planuit macelarirea soldatilor englezi. Pentru aceste fapte Churchill, cel care vorbea asa
de f rumos s i pa triotic e nglezilor s i care a ab andonat s crierea biografiei stramosului sau (Ducele de M arlborough)
pentru ca acesta tradase flota engleza, l-a glorificat si decretat erou.
La 10 N oiembrie 1950 z iarul The Jewish Herald din Johannesburg dezvaluia ca n t impul celui de -al do ilea
razboi mondial cnd a-nceput fabricarea bombei atomice Dr. Chaim Weizmann a propus "adunarea cercetatorilor de
seama evrei ca sa creeze o echipa [a bombei atomice] care sa pactizeze n interesul evreimii". Tot n acel oras la 10
August Dr. Nahum Goldman a r elatat discutia lui cu Ernest Bevin, Ministru de E xterne britanic, c aruia i-a spu s c a
Israelul nu Marea Britanie trebuie sa detina "cea mai vitala si strategica regiune din lume" pentru ca "nici n Noul nici
n Vechiul T estament n u scrie ca M area Britanie t rebuie s -o de tina". D upa moartea l ui Bevin C hurchill si
conducatorii de la Was hington au acceptat, nrolndu-se cu fervoare ntr-o lupta a l carei scop final este d istrugerea
civilizatiei occidentale.
Acest plan a fost dezvaluit n repetate rnduri. La al 6-lea Congres sionist din 1903 Max Nordau a zis: "sa va
arat treptele p lanului... r azboiul mondial ce va sa vina [ a venit n 1914], apo i co nferinta de pa ce u nde se va crea o
Palestina a e vreilor cu ajutorul e nglezilor". D upa 25 de ani L ordul M elchett, s ionist de f runte en glez, s punea
sionistilor din New York: "Daca-n 1913 v-as fi spus ca arhiducele Austriei va fi asasinat si ca din aceasta va decurge
lantul de evenimente care ne vor da noua sansa... sa avem o patrie evreiasca n Palestina m-ati fi considerat un visator
de fantasme. Nu v-ati gndit niciodata ce extraordinar a rezultat din baia aceea de snge ocazia pentru noi? Credeti ca
am ajuns din nou n Israel pr intr-o pura ntmplare?" (The Jewish Chronicle, 9 Noiembrie 1928). Dupa 31 de ani, n
Februarie 1956, Randolph Churchill, fiul lui Winston Churchill, vizitndu-si amicul Bernard Baruch la domeniul lu i
de b aron d in South C arolina, a z is c a " daca cel de-al treilea razboi m ondial i zbucneste el v a f i c alculat l a rece s i
planuit s i nu a ccidental". mplinirea " promisiunii lui I ehova" dupa "lege" este c a t oti e vreii d in lume sunt s upusii
Sionului si toate popoarele lumii sunt sclave care trebuie sa-i plateasca tribut; conform "mplinirii promisiunii" BenGurion a declarat ca "Israelul nu va permite nicicum rentoarcerea arabilor" expulzati de el din Palestina (The Jewish
Herald, 24 Decembrie 1952) ; Moshe S harett, m inistrul de e xterne israelian, a ar atat n I unie 195 2 ca ev reii vor f i
"adunati" n Israel cte 4 milioane pe an n urmatorii 10 ani; cu alta ocazie a zis timp de 10-15 ani.
Au trebuit doua razboaie mondiale ca s a instaureze nti "patria e vreilor" s i-apoi " statul na tional e vreiesc" n
Palestina si sa bage 1 milion si jumatate de evrei (hazari) n el. Cum sa bage nca 50-60 milioane de evrei n el, cum
sa-i di sloce de un de s unt - daca n u tot pr in r azboi mondial? B en-Gurion a es timat c ostul " adunarii e vreilor" n
Palestina la 7 sau 8 miliarde de dolari (puternici din 1950, o suma de 5 o ri mai mare dect datoria nationala a Marii
Britanii), si-a spus ca "evreii din America ne vor da banii", desigur nu din propriul buzunar ci din impozitele puse pe
populatie. Menachem Beigin, seful bandelor de asasini care-au facut masacrul de la Deir Yasin, a devenit, mpreuna
cu bandele lui teroriste de asasini, membrii onorati ai guvernului israelian, formnd partidul politic majoritar Herut n
parlamentul I sraelului. Arabii nteleg de spre c e vorbeste M enachem Beigin, c nd n M ai 1953 de e xemplu l-a
amenintat pe regele Iordaniei la ncoronarea lui la vrsta de 18 ani ca va fi ucis asa cum prescrie Vechiul TestamentThora n D euteronomul, z icnd: " Azi s e-ncoroneaza un t nar ar ab ca r ege n G ilead, B ashan, N ablus, I erichon s i
Ierusalim. Acum e momentul sa-i spunem: 'noi vom veni si cetatea lui David va fi libera'". Cine pricepe ce c iteste n
Vechiul Testament gaseste n Deuteronomul (3,1-6) "A venit regele din Bashan... Si Domnul mi-a spus: l voi da pe
mna ta... Si ni l-a da t pe mna, cu tot poporul lui si noi i-am distrus cu desavrsire... masacrndu-i pe toti, barbati si
femei si copii". Planul Israelului de genocid al arabilor este clar pentru palestinieni. n Aprilie 1956 Henry Labouisse,
director al agentiei ONU pentru ajutorarea palestinienilor a raportat ca erau 499.000 refugiati n Iordania, 88.000 n
Siria, 103.000 n L iban, 215.000 n Egipt, n Gaza. Amenintarile lu i M enachem B eigin i tin me reu fugari t ot mai
departe n de sert ca s a s cape de masacrul levitic, car e es te o realitate do vedita de nenumaratele r aiduri si maceluri
organizate de t eroristii statului I srael mpotriva lor ca s a le aminteasca mereu ca I sraelul p lanuieste ca t oti s a aiba
soarta celor de la Deir Yasin. Sirul de maceluri organizate de Israel a-nceput la 14 Octombrie 1953, cnd un grup de
israelieni au trecut di n s enin frontiera I ordaniei si-au asasinat a bsolut t ot ce er a vi u n satul Q ibya, 66 de s ateni,
majoritatea femei si copii. Arhiepiscopul din York s-a declarat cuprins de oroare, dar si de regret vaznd cum "votul
evreilor d in N ew Y ork a pa ralizat N atiunile U nite n legatura cu Palestina", la car e C omitetul D eputatilor E vreilor
Britanici a u strigat " antisemitism", z icnd ca ar hiepiscopul e " provocator s i p artinitor" s i pr imarul New Y ork-ului,
134

Robert W agner, a fost s ocat de i gnoranta ar hiepiscopului car e " evident n u cunoaste s cena a mericana". O NU a
exprimat o usoara dezaprobare pentru Israel.
La 28 F ebruarie 1955 put ernice t rupe i sraeliene au patruns n G aza, n E gipt, un de flamnzeau n mizerie
215.000 de refugiati palestinieni ntre dunele de nisip. Au masacrat 39 de egipteni si nu se stie cti palestinieni, care
protestnd n disperare pentru tradarea ONU-lui au ars apoi 5 centre ale ONU-lui si astfel au ars si bruma de mncare
din care supravietuiau. Comisia Mixta de Armistitiu a calificat atacul Israelului drept "agresiune brutala ntr-un atac
planificat s i ar anjat an terior". A ceasta co misie ( numita U NMAC de -aci-nainte) a vea u n r eprezentant a l I sraelului,
unul al tarii arabe agresate si unul al ONU-lui, si, din cauza ca le zicea macelurilor planificate si executate de Israel
pe nume, membrul d in p artea ONU a nceput sa f ie schimbati p na s-au gasit uni i car e s a depuna marturie f alsa n
favoarea I sraelului. Asa a u fost nl ocuiti r apid doi membri a mericani. D ar, de si membrii c omisiei s tiau ce-a pa tit
contele Bernadotte, la fata locului constiinta lor era mai greu de cumparat dect este n capitalele Europei si Americii
si astfel totdeauna ei raportau ca Israelul e vinovat. Consiliul de Securitate ONU apoi a condamnat Israelul, la al 4-lea
caz de masacru premeditat a l r efugiatilor de pe t eritoriu strain; da r cu -ncetul gu vernele o ccidentale au nceput s a
colaboreze cu Israelul n genocidul desantat pe care-l practica. La 8 Iunie 1955 UNMAC a reprosat trupelor Israelului
noi asasinate n Gaza, la care Israelul a arestat observatorii ONU si-a continuat sa patrunda n Egipt si sa masacreze
civilii d e-acolo; n S eptembrie 1955 au macelarit 35 de egi pteni. n acee asi luna B en-Gurion a s pus ca v a at aca
Egiptul ntr-un an daca nu se ridica blocada portului Elath. Dar de-acum ONU nu mai prea ndraznea sa faca usoarele
ei r eprosuri I sraelului pe ntru vesnicele maceluri s i act e de ge nocid pe car e le face, s i-a-nceput c u pr opuneri d e
"retrageri bi laterale" lasnd o z ona de militarizata. L a 23 Octombrie 1955 Generalul B urns, o bservator O NU di n
Canada, a co ndamnat Israelul pentru un nou act de terorism planificat de israelieni care patrunznd n Siria au rapit
un numar de victime de-acolo. La 27 Octombrie ministrul de externe israelian Moshe Sharett a amenintat arabii cu un
razboi "preventiv". La 28 Noiembrie 1955 ziarele din America publicau un anunt platit de sionisti ca "Marea Britanie
s-a a laturat dus manilor I sraelului", pe ntru ca A nthony E den, car e va s prijini I sraelul n razboiul lui d e ge nocid,
amintise despre usoare modificari de frontiera. Ben-Gurion la 18 M artie 1956 a cerut nou armament mpotriva unui
pretins " atac ar ab" d in pa rtea Egiptului ( pe car e cu 7 luni n ur ma t ot el z isese ca -l va at aca), a Siriei s i Arabiei
Saudite. La 5 Aprilie Dag Hammarskjold, secretar general ONU, era n drum spre Palestina ntr-o misiune de pace,
cnd I sraelul a bombardat d in senin fara de claratie d e razboi t eritoriul egiptean G aza uc ignd 42 si r anind 103 de
civili arabi, jumatate din ei femei si copii.
La 19 I unie 1956 B en-Gurion l -a-nlocuit pe Moshe S harett cu Golda Myerson ( zisa M eier), t ot d e o rigine
hazara din Rusia, caci Sharett era prea "moderat" si Golda Meier era mai "activa" (scrie The New York Times). La 26
Iunie Is raelul a-nceput s a t raga n locuitorii I ordaniei d incolo de f rontiera: U NMAC s i-a e xprimat o us oara
dezaprobare s i I sraelul a c erut s a fie d in nou nlocuit o bservatorul O NU. U n fost o bservator O NU d in acele z ile,
Colonelul E .H. Hutchhison, a scris d espre t oate aceste fapte d in Orientul M ijlociu din acea vreme ntr-o carte car e
este un valoros document istoric. La 24 Iulie 1956 doi observatori ONU si-un o fiter Iordanian din UNMAC au fost
ucisi pe muntele Scopus, de e xplozive pus e de t rupele Israelului; do i colonei egipteni au fost asasinati pr in bombe
teroriste n scrisori explozive sosite pr in posta (o metoda des folosita de sionisti, care-au asasinat astfel pe multi, de
ex. pe fratele capitanului Roy Farran ucis n Anglia astfel numai pentru ca fiind initiala lui tot R a deschis scrisoarea
din gr eseala) La 29 Iulie a lt o bservator ONU, un danez, a fost asasinat de-o bomba si a lti do i a u fost mpu scati c u
pusca. Ca mai de mult, la sionisti "activism" nseamna omucidere.
La 28 August 1956 I sraelul a fost din nou admonestat pentru serioase actiuni teroriste si drept raspuns la 12
Septembrie trupe israeliene au intrat n Iordan unde-au asasinat 20 de civili si-au distrus postul de politie din Rahaw.
Generalul Burns a pr otestat s i dr ept r aspuns t rupe israeliene a u t recut din nou gr anita n I ordan u nde-au macelarit
ntre 20 s i 30 de civili la Ghanrandai. Guvernul britanic, care-avea o alianta cu Iordanul, a pr otestat si Anglia a fost
din nou acuzata de "partinire". La 19 S eptembrie UNMAC a condamnat Israelul din nou pentru violenta si ostilitate
(de data aceasta terorismul israelian a a vut valoare simbolica, fiind de anul nou evreiesc), condamnare repetata la 26
Septembrie; la c are I sraelul a r aspuns n aceeasi zi cu un at ac t erorist an untat chiar de cat re I srael c a e fectuat de
armata statului I srael p e t eritoriul I ordanului la H usan, u nde israelienii au macelarit 25 de iordanieni, ntre car e u n
copil d e 12 ani. La 4 O ctombrie U NMAC a c ondamnat I sraelul pe ntru "agresiune p lanuita s i nemotivata", la car e
Israelul a raspuns printr-un nou act de terorism ucigas cu artilerie grea si usoara, masacrnd 48 de arabi, ntre care o
femeie s i-un copilas. Marea B ritanie a pr otestat s i I sraelul a r aspuns n mod specific c a " este u imit s i a larmat" de
ndrazneala Marii Britanii. Tot timpul ziarele americane si engleze au prezentat aceste maceluri neprovocate facute de
israelieni ca niste " represalii", as tfel nct n o ccident vi ctimele nevinovate au fost pr ezentate d rept ag resori s i
terorismul cr iminal israelian dr ept act iuni justificate. G eneralul Burns a ar atat n r aportul s au ca o bservatorii O NU
sunt mpiedecati sa observe si rapoartele lor sunt nlocuite cu rapoarte false.
Dupa aceste maceluri mici a u rmat r azboiul d in t oamna lui 1956. n t ot acest timp Ben-Gurion s ustinuse c a
Israelul e "lipsit de aparare" si po liticienii d in Londra si Washington se-ntreceau unii pe altii n a furniza ar mament
135

ct mai d istrugator I sraelului ca s a s e ape re d e " agresiunea ar aba". I ordanul s-a p lns d in nou la O NU p entru
masacrarea c ivililor sai pe t eritoriul sau de c atre t rupele I sraelului, adaugnd o u ltima p lngere pe ste mormanul de
dovezi de actiunile de terorism si macel ale Israelului, la care ONU n-a raspuns (autorul n-a putut afla sub ce forma sa c lasat ape lul I ordanului) cac i Menachem Begin la 26 Septembrie a de clarat " atacul imediat mpotriva E giptului"
(Daily T elegraph), n ajunul a legerilor n Statele U nite, c nd aceasta t ara n u se o cupa de nimic altceva de ct de
propaganda electorala. Nimeni nu-si putea face iluzii ca ONU, care sade n mijlocul coruptiei electorale americane de
la New York si care este total nfeudata sionismului, va misca un deget pentru victimele macelului israelian. Autorul
(cetatean b ritanic) s pune c a er a pr egatit s a vada can didatii la pr esedintie si po liticienii a mericani p lecndu-se
Israelului nainte de a legeri; ca s e astepta s a vada O NU, f euda s ionismului, muncind n slujba I sraelului; da r dupa
toate ce le ntmplate a fost ui mit sa-si va da t ara ca s e a latura ge nocidului pr acticat de I srael; zice e l ca aceasta
capitulare totala a M arii Britanii fata de sionism a revarsat ntunericul n Anglia si-n tot occidentul. Cele doua brate
ale distrugerii talmudice crescute n ghetourile Rusiei n sec. 19, sionismul si comunismul, si-au macinat fortele dupa
ce-au reusit s a s e instaureze, s i-ar fi murit necate n pr opria o trava - daca n -ar f i sarit occidentul n 1956 s a l e
ntareasca si sa le faca capabile n continuare de distrugerea civilizatiei.

Epilog
Cartea as ta es te trista pe ntru ca s ubiectul e i e s umbru. A utorul a s cris-o di n inima, d in inima ndurerata a un ui
contemporan, participant si martor redus la tacere, ziarist caruia i s-a interzis sa-si practice meseria de a scrie adevarul
fara pa rtinire s i fara t eama si fara a s luji a lte interese de ct ce le a le po poarelor. A utorul a t rait n nucleul
evenimentelor acestui s ecol, a va zut si nteles m ai m ulte dect altii s i s -a co nvins ca pe rvertirea s ecreta a vietii
natiunilor o ccidentale n-a fost t otdeauna r odul ntmplarii, c i r ezultatul u nei act iuni s ustinute, pl anificate s i
organizate. Cartea aceasta este un protest mpotriva siluirii adevarului. Caci cum sa reconstituie istoricii istoria daca
documentele au fost distruse, faptele sunt descrise n mod fals s i distorsionat, luc ruri care n-au existat sunt declarate
reale, lucruri car e-au avut loc sunt de clarate inexistente s i t oata act ivitatea mass-mediei este u na de pe rvertire,
ascundere si falsificare a istoriei contemporane?
Autorul dezvaluie n ultimele pagini ale cartii o miscatoare ncredere n dreptatea divina, mpotriva careia nu
se revolta, ci se pleaca cu speranta ca aceste tribulatii si distrugeri nu vor duce la izbnda raului ci la triumful binelui
n cele din urma, prin renasterea sufletului crestinatatii, caci, zice el, "Dumnezeu are puterea sa faca chiar mai mult".
Macaulay zice ca "n scrierea istoriei nu supravietuieste dect interpretarea faptelor asa cum o cer diverse doctrine, iar
faptele care nu convin sau contrazic doctrina sunt ignorate sau uitate". Autorul s-a straduit sa nu uite si sa nu ignore
nimic, ci sa arate faptele cu exactitate, caci faptele reale nu sunt niciodata cunoscute de mase, carora li se baga n cap
doar diverse "interpretari" care convin politicienilor.
O su perstitie ba rbara n ascuta n antichitatea ndepartata si m entinuta sub f orma agresiv militanta de catre o
secta pr eoteasca s emi-secreta s -a r entors n lumea c ontemporana c a s a ne c hinuie s ub forma u nei miscari po litice
sprijinite de enorma bogatie si putere politica n toate capitalele natiunilor civilizate. Atacnd civilizatia noastra din
doua di rectii, de de desubt s ub forma d e r evolutie bolsevica, de de asupra pr in coruperea guv ernelor s i-a
conducatorilor, aceasta miscare s-a apropiat de tinta ei vazndu-si ndeplinita ambitia fantastica de a stapni si domni
asupra t uturor oamenilor d in lume, folosind ac este do ua instrumente de at ac ca sa at te n atiunile n razboaie
distrugatoare.
Autorul nu se simte c hemat s a de fineasca binele si r aul, ci po ate do ar s a arate ca t ot timpul c t a cer cetat,
studiat si scris lucrurile prezentate aici a simtit ca traieste n prezenta raului. Fortele care propulseaza secolul 20 sunt
izvorte dintr-o superstitie salbatica, nascuta din judecata unuia ca Ezechiel din Vechiul Testament / Thora, Ezechiel
care traia n vremuri barbare si avea gnduri si sentimente barbare si sngeroase. Ca mintea lui Ezechiel este mintea
locuitorilor din insulele ndepartate ale Pacificului, numite Gilbert, care pna-n 1892 cnd insulele Gilbert au devenit
colonie britanica, au trait n triburi preistorice departe de orice civilizatie omeneasca. Iata ce scrie Sir Arthur Grimble,
care le-a administrat la-nceputul acestui secol: nainte de venirea britanicilor membrii triburilor din insulele Gilbert si
pregateau mncarea ntr-un fel d e o ala pus a de asupra f ocului; vrajitorul t ribului sade pe vine n ntuneric, n zo ri,
njunghie cu un bat vatra inamicului sau si recita: "Spirit al nebuniei, spirit al excrementului, spirit al mncatului de
viu, spirit a l putreziciunii! njunghiu focul acestui om, focul acestui o m Naewa. Bate-l dinspre apus! Bate-l dinspre
rasarit! B ate-l cum l n junghii eu, b ate-l de moarte! S ugruma-l, f a-l ne bun, f a-l de r usine cu putreziciune! S a i se
umfle ficatul, sa se umfle, sa se rastoarne si sa crape. Sa i se umfle maruntaiele, sa i se umfle, sa-i fie sfsiate si roase.
Sa fie ne bun si v nat, sa fie mort. S-a sfrsit cu el, e mort, mort, mort. Putrezeste". Oricine co mpara acest pasaj cu
pagini dupa pagini din Vechiul Testament / Thora si Talmud, vede ct de asemanatoare sunt sentimentele. Si astazi
136

Vechiul T estament / T hora s i T almudul sunt legea car e gu verneaza po litica natiunilor, legea invocata cn d s e
faptuiesc acte ca macelul de la Deir Yasin. Mai mult, Enciclopedia Iudaica arata clar ca n Talmud se nvata doctrina
ca bl estemele au putere de ndeplinire ntocmai a ce lor s puse n blestem. D e ct e o ri pr esedintii, prim ministrii si
politicienii d in occident inv oca V echiul T estament, " Biblia", c um z ic e i, pe ntru a-si jus tifica f aptele, aut orul s e
ntreaba d aca ei au citit V echiul T estament cu adevarat s i da ca c itindu-l au pr iceput o are legatura d intre s etea de
snge si ura si distrugerea salbateca poruncite de Iehova din Vechiul Testament si rezultatul actiunilor lor dezlantuite
de m iscarea n care s-a-ntrupat aceas ta s uperstitie pr imitiva d in antichitate. C aci la ce a ltceva se put ea r eferi D r.
Chaim Weizmann, c are-a s lujit t oata vi ata s ionismul si la s frsitul vietii s -a vazut fata-n fata cu ceea ce e l numeste
"renasterea raului nostru vechi sub forma noua si mai oribila?" Numai aceasta superstitie ntunecata poate explica de
ce masele de evrei sunt asa de disciplinate n slujba sionismului. Evreii erau pe cale sa se elibereze de tirania acestei
superstitii dupa s ecole de e mancipare s i t rai pr intre cr estini si n po ate nca 50 de ani s -ar fi apr opiat cu prietenie
acceptnd sa t raiasca ca ega li a i t uturor cel orlati o ameni - dar acum s unt din n ou nregimentati n ghearele
sionismului. I maginea masei de e vrei nghesuiti n g hetourile impuse de d irectoratul lor r abinic es te ev ocata de
urmatorul pasaj al lui Arthur Grimble despre triburile de bastinasi din insulele Gilbert: "De 60 de generatii oamenii au
crescut si-au trait aici auzind zi de zi soptindu-se crezul acestei terori... Si erau prada usoara blestemelor de moarte....
Generatii peste ge neratii de vrajitori au blestemat si invocat raul si oamenii s-au temut de puterea lor toata viata peaceste insule. A ceasta oroare acum ulata a cr edintelor l or s uperstitioase s e-ntrupase de -a l ungul veacurilor ntr-o
greutate aproape materiala care arunca o umbra cu o greutate palpabila, ntr-o prezenta permanenta care se-mprastia
peste tot. Era n toate gndurile oamenilor si le umplea locuintele cu mai multa forta dect stafiile. Aveai sentimentul
ca orice se putea ntmpla n aceasta atmosfera".
De pe ste 60 de ge neratii masele d in ghetourile evreiesti a u auzit incantatiile si blestemele d in Thora s i d in
Talmud si spre s frsitul secolului t recut aces te bl esteme s-au ncarnat n r entoarcerea l a s albaticia t ribala a
"razbunarii lui Iehova" care este legea Israelului modern si legea vietii internationale a o ccidentului contemporan. Si
eliberarea de "razbunarea lui Iehova" aproape ca venise la sfrsitul sec. 19 pentru evreii din occident. Din nou, gndul
autorului zboara la o batrna din insulele Gilbert, care-si amintea de vremuri de demult: "Asculta-i pe oamenii nostri
n catunele lor; muncim n pace, vorbim n pace, au trecut zilele mniei... Ce frumoasa e viata n satele noastre, acum
ca n u mai uc idem si nu mai e r azboi". A sa s crie pr ofetul I eremia de spre fericirea t recuta a triburilor I sraelului "n
blndetea care ti-a ncununat tineretea, n iubirea prieteniei tale" pna n-au fost subjugate ereziei "tradatorului trib al
lui Iuda".
Cercetnd, studiind si scriind despre cum aceasta superstitie tribala din antichitate a devenit forta motrice care
stapneste de stinele po poarelor car e-au construit ( si p ierdut) c ivilizatia cr estina o ccidentala, aut orul a s imtit c a
traieste cu o f iinta vie a laturi c are este ntruparea r aului. Comunismul ( bolsevismul) e ste o f ata a aces tei fiinte a
raului, a carei prezenta au simtit-o si alti diplomati necorupti. Frank Rounds, ambasadorul Statelor Unite la Moscova
scrie n 1951 n jurnalul lu i in tim: "Aici la Moscova am simtit c a r aul e xista n lume c a u n o biect pa lpabil, c a o
prezenta; acesta e gndul meu de ziua Nasterii Domnului". Noi toti, evrei si crestini, zice autorul, suntem n prezenta
raului, atinsi de el.
Bernard J. B rown s cria n 1933: "Desigur c a noi [ evreii] vom pr ovoca t eama s i eventual c hiar ur a da ca
continuam sa luam tot ce ofera America dar refuzam sa fim americani, tot asa cum am refuzat din totdeauna sa fim
polonezi s au rusi". Nu numai n America ci s i-n celelalte t ari evreii au luat totul si-au r efuzat s a faca pa rte di n
popoarele ac elor t ari. Totusi Bernard J. Brown n-are dreptate. Caci e l judeca dupa Talmud dar u n lucru n-au reusit
talmudistii s a-l r ealizeze niciodata: s i a nume, e i nu pot s emana ur a lor t almudica n sufletul cr estinilor. A ctiunile
sngeroase si pline de ura facute de occidentali n sec. 20 au avut loc la comanda si sub imboldul talmudic; caci ura si
razbunarea, car e s unt es enta T almudului, sunt s traine sufletului o ccidentalului, car uia c ivilizatia lui cr estina i
interzice ur a s i r azbunarea. nvatatura r eligioasa care co nsta d in ur a es te apa najul ce lor car e ap lica literal T hora s i
Talmudul n Palestina si-n capitalele popoarelor n care si-au construit cuibul. Nu exista european sau alt occidental
adevarat capabil sa predice ceea ce-a propovaduit conducatorul sionist la Johannesburg n May 1953: "Nemtii nu vor
fi iertati niciodata".
Nu e posibil sa obligi tot universul sa traiasca numai n ura si varsare de snge, conchide autorul si de aceea el
are s peranta ca p lanul gu vernului mondial s ionist v a es ua. C aci, z ice e l, a sta a adus H ristos o menirii: r epudierea
ereziei ur ii si r azbunarii si d aca n ultimii 50 de ani [ la vremea s crierii cartii; 90 de-acuma] u ra s i r azbunarea
talmudica a duse d in centrul t almudic d in R usia n o ccident a u dominat po litica internationala, dupa ce lucrurile au
ajuns la apo geu, pr evede aut orul, er ezia ur ii si macelului t almudic vor disparea. D ar vor disparea mai r epede da ca
oamenii stiu adevarul; de aceea a scris el aceasta carte.

137

Appendix
Thora

"Si D omnul mi-a v orbit s i mi-a spus... Azi voi ncepe sa u mplu popoarele de sub ntreaga bolta cer easca de
spaima de tine si groaza de tine si ele vor auzi de faptele tale si vor tremura si vor suferi de groaza ta... Si Domnul mia poruncit atunci sa te nvat legile si judecatile, pe care sa le aplici n tara pe care o veti invada si stapni... Si pentru
ca E l i-a iu bit pe parintii tai, a ales samnta l or sa f ie poporul L ui ales... si s a iz goneasca n atiuni ma i ma ri s i ma i
puternice dect tine si sa te aduca pe tine si sa-ti dea tie tara lor sa fie a ta... Si cnd Domnul Dumnezeul tau ti le-a dat
pe mna, sa le lovesti si sa le distrugi cu desavrsire; sa nu ai nici o ntelegere cu ele si nici sa nu le arati niciodata
nici o mila; si sa nu faci c asatorii cu de-ai lor... sa le d istrugi a ltarele si sa le d istrugi imaginile religioase.... Caci t u
esti un popor sfintit pentru Domnul Dumnezeul tau; Domnul Dumnezeul tau te-a ales sa fii un popor care se tine a l
lui, sa fie deasupra t uturor popoarelor car e sunt p e fata pa mntului... S i pe t oate ce lelalte po poare pe car e Domnul
Dumnezeul tau ti le va da pe mna ai sa le uc izi si n-au sa aiba ochii tai mila pe ntru ele... Caci Domnul Dumnezeul
tau ti le va da pe mna si le va distruge cu grea napasta pna vor fi nimiciti de tot... Iti va da pe mna regii lor si le vei
sterge numele de sub soare, nici un om nu va putea rezista n fata ta, caci tu-i vei distruge pe toti... Si fiecare loc unde
va pasi talpa ta va fi al tau... pna la marginea marii celei mai ndepartate se va ntinde stapnirea ta... Si din orasele
acestor popoare, pe car e t i le d a Domnul Dumnezeul t au sa le stapnesti, sa nu lasi nimic n viata... sa da i bani c u
mprumut la multe popoare, dar tu sa nu fii dator nimanui cu nimic... Sa distrugi cu desavrsire toate locurile unde si
venerau divinitatile lor, natiunile pe care le vei nrobi..."
(Deuteronomul).

Noul Testament

"Binecuvntati fie aducatorii de pace, caci ei sunt fiii Domnului... N-am venit sa rup [legea] ci s-o mplinesc...
Ati auzit ca s-a spus, sa-ti iubesti aproapele si sa-ti urasti dusmanul. Dar eu va spun, sa va iubiti dusmanii... El nvata
oamenii ca unul venit de sus si nu ca scribii... Sa nu va adunati comori pe pamnt... la ce-i slujeste omului sa cstige o
lume-ntreaga, daca-si pierde sufletul? Sa-l iubesti pe Domnul Dumnezeul tau... e prima mare porunca; si a doua ca si
ea, sa-ti iubesti aproapele ca pe tine nsuti. Pe aceste doua porunci stau toate legile profetilor... Unul e Domnul vostru,
Iisus H ristos s i voi t oti s unteti frati... Fie dr agostea frateasca ntre o ameni... C ine se r idica deasupra ce lorlalti va fi
dobort... Vai voua, scribilor si fariseilor... voi sunteti fiii celor care-au ucis profetii... Aceasta evanghelie a mparatiei
va fi pr opovaduita n t oata l umea pe ntru bi nele tuturor n atiunilor... I arta-i ca ci nu stiu ce fac... U n Dumnezeu si
parinte a l t uturor, deasupra tuturor... fie s a do mneasca dr agostea frateasca... Caci sunt multi pe lume, de car e v-am
spus ade sea s i acu m o s pun cu lacrimi n ochi, c a e i s unt dus manii cr ucii lui Hristos si scopul lor e distrugerea..."
(Evangheliile, Faptele si Scrisorile Apostolilor).

138