GENEZA Introducere »Prima carte a Bibliei este, din mai multe motive, una dintre cele mai intere- Sante si fascinante sectiuni ale Scriptui Bibliei si caracterul variat si remarcabil al continutului ei - ocul ef in Canon, relatia cu restul id tot atdtea elemente care fac din ea una dintre cele mai proeminente carti din Sfanta Scripturd, Cu o veritabild pdtrundere spirituald, oamenii lui Dumnezeu din toate timpurile s-au aplecat asupra acestei céirti, acorddndu-i toatd atentia." I. Locul unic in Canon Geneza (in greaca inseamni ,,fnceput“), numita de evrei Beresit (in ebraica: ,,.La in- ceput“), isi merit numele. Aceast4 carte incitant& ofera singura relatare adevarati a creatiei, facuti de Singurul care S-a aflat acolo — Creatorul! Prin robul Siu Moise, Duhul Sfant schi- teaza inceputurile barbatului, femeii, csi toriei, cdminului, pdcatului, jertfelor, cetatilor, comertului, agricuiturii, muzicii, inchinirii, limbilor, raselor si popoarelor lumii. Toate acestea in primele unsprezece capitole ale cirtii. Apoi, de la capitolul 12 la 50 vedem conturandu-se inceputurile lui Israel, ,,po- porul esantion“ al lui Dumnezeu, care tre- buia si devin’ microcosmosul spiritual al popoarelor lumii. Vietile patriarhilor Avra- am, Isaac, Iacov si ale celor doisprezece ai s4i — mai ales a cucernicului Iosif — inspirat milioane de oameni, de la coy pand la cercet&torii profunzi ai Vechiului ‘Testament. Pentru deslusirea celorlalte saizeci si cinci de c&rti ale Bibliei ¢ necesara o inte- legere temeinicd a Genezei. Toate celelalte scrieri sunt cladite pe aceasti admirabil de Proportionati structura literar’. Y. Autoral Suntem de acord cu vechea inv&tétura ebraica si crestin’, conform céreia Geneza a fost scrisd si compilati de Moise, omul iui Dumnezeu si iegiuitorul lui Israel. De vreme ce toate evenimentele din Geneza 29 ~ W. H. Griffith Thomas sunt anterioare lui Moise, este aproape sigur ci Moise s-a folosit de manuscrise stravechi $i probabil de relatiri orale, dupa cum la calauzit Duhul Sfant. Vezi Intro- ducerea la Pentatewh pentru o discutie despre paternitatea lui Moise. HI. Data Cej mai conservatori cercetitori dateaz in_general Exodul cam pe la anul 1445 Cr, De aici deducem c& Geneza ar fi pu- tut fi scrisa fntre aceastd dat si moartea lui Moise, cam patruzeci de ani mai tarziu. Este, bineinteles, posibil ca aceasta carte a Pentateuhului si fi fost scrisi inainte de Exod, caci toate evenimentele din Geneza preced acest mare eveniment. Vezi Introducerea la Pentateuh, pentru detalii suplimentare. TY. Context si teme Cu exceptia celor care sunt deosebit de porniti impotriva Bibliei, iudaismului sau crestinismului, aproape toat& lumea este de acord c4 Geneza este o fascinanti relatare a vremurilor foarte indepirtate, continand naratiuni de mare frumusete, cum ar fi cea despre Iosif. Dar s& vedem, pe scurt, care este fun- dalul acestei prime c&rti din Biblie. Cei care resping ideea unui Dumnezeu personal tind sd plaseze Geneza in catego- ria colectiilor de mituri, adaptate dup’ mi- turile mesopotamice p&géne si ,.curatate de elementele lor politeiste daunatoare, pentru construitea unei religii monoteiste. Altii, mai putin sceptici, vad tn Geneza30 ~~ Geneza o colectie de epopei (saga) sau legende, cu oarecare valoare istorica. ~-Altii, in schimb, vad in naratiunile Ge- nezei explicatii ale originilor tucrarilor din naturi si cultura (denumite, in limbaj tehnic: esiologii). E drept ci exisrd etiotogii in Vechiul Testament, mai ales in aceastd carte a inceputurilor (de ex. originea pica- tului, a curcubeului, 2 poporului evreu), dar sub nici o forma faptul acesta nu face ca explicatiile s& fie mai putin istorice Geneza este istorie. Ca orice istorie, este supus interpretirilor. Este istorie teotogi- cd sau fapte narate in tiparui planului vin. Bine s-a spus ca: ,History is His story‘ (Joc de cuvinte, cu traducere aproxi- mativa: ,,istoria este povestea Lui", n.t). Desi Geneza este prima carte a . legii", exist foarte putin material juridic in ea. Este ,,Lege“ (Torah, in ebraich mai in- seamni si instruire) prin- faptul c& pune temelia pentru toate celelalte carti, de 1a Exod la Deuteronom sipentru darea de ciitre Dumnezeu a Legii prin Moise. Se poate spune ci Geneza pune temelia intregii istorii biblice — chiar a istoriei. Temele gemene ale binecuvanticii gi blestemului sunt intrefesute cu grij& in toatd structura Genezei si, bineinteles, a in- tregului Cuvant al lui Dumnezeu. Ascul- tarea aduce bogitia binecuvantarii, iar neascultarea reversul, Marile blesteme sunt pedepsele aduse peste om prin: Ciidere, Potopul universal si Incurcarea limbilor la Babel. Marile binecuvdntdri sunt promisiunea unui Rascumpirator, mantuirea unei 1i- m&site prin Potop si alegerea unui popor deosebit, Israelul, care sa fie canalul prin care si se reverse harul lui Dumnezeu. Daca Geneza cuprinde fapte de naturi istoric’, de unde a stiut Moise "toate genealogiile strivechi, disciiile, eveni- mentele si interpretarea lor corect’? Mai intai, este util si mentionam ca arheologia a sustinut (nu a ,,dovedit“, ci a confirmat si a ilustrat) relatarea Genezei in multe privinte, mai ales in ceea ce priveste patriarhii si obiceiurile lor. Unii din liberalii secolului al XIX-lea, cum ar fi Hartmann,! au opinat ci Moise n-at fi putut scrie Pentateuhul, fiindcd scrisul nu fusese inca inventat! Acum noi stim ci Moise ar fi putut scrie in ori- care din vechile grafii, fiind instruit in toata stiinta egipteand. Moise a folosit fara indoiali relatari pre- luate de la Iosif, precum si tablele, perga- mentele si traducerile orale aduse din Mesopotamia antica de catre Avraam si descendentii sai. Acestea includeau, de buni seam, genealogiile, sectiunile majo- Te, cunoscute sub denumirea de ,,generatiile tui Adam* etc. fn ultima instant, toate acestea nu sunt totusi- suficiente. Duhul Sfant al lui Dumnezeu I-a inspirat pe Moise sii aleaga exact materialele care trebuiau incluse si si ignore restul! manuscriselor. Tot El a furnizat probabil detaliile conversatiilor si ale altor lucruri prin revelatie directa, Ajungem-astfel ja o problem de cre- dinjd. Ori este Dumnezeu capabil sa creeze © asemenea lucrare prin slujitorii Sai, ori nu. Credinciosii tuturor generatiilor, din timpurile cele mai strvechi si pana astizi si-au pus pecetea ci Dumnezeu este ade- vara. Arheologia ne poate ajuta sd reconstituim cultura patriarhilor pentru a face mai vii? relatirile Bibliei, dar numai Duhul Sfant poate revela adevarul Genezei inimilor si Vietilor noastre, in fiecare zi. Cand citim Comentariul Biblic al Cre- dinciosului asupra cartii Geneza sau agupra oricdrei alte c&rti a Vechiului Testament, trebuie si ne bizuim pe ilu- minarea Duhului Sfant asupra Cuvdntului Sféint insusi pentru a beneficia cu adevirat de aceste comentarii. De fapt, un adevarat comentariu nu este un scop in sinc, ci o sigeatii Care ne indreapt& spre definitoriul moto: ,.asa vorbeste Domnul*.Geneza 31 ~SCHITA 1, PRIMELE EPOCI ALE PAMANTULUI (Cap. 1-11) Bommpapp B. . Creafia (cap. 1, 2) . Ispita gi c&derea (cap. 3) . Cain si Abel (cap. 4) Set gi descendentii sii (cap. 5) Raspandirea pacatului si potopul universal (cap. 6-8) Noe dup Potop (cap. 9) Tabelul natiunilor (cap. 10) Turnul Babel (cap. 11) |. PATRIARHII ISRAELULUI (cap. 12-50) A Avraam (12:1-25:18) 1. Chemarea lui Avram (12:1-9) 2. Drumul in Egipt si inapoi (12:10-13:4) 3. Experientele cu Lot si Melhisedec (13:5-14:24) 4, Mostenitorul promis al lui Avraam (cap. 15) 5. Ismael, fiul natural (cap. 16, 17) 6. Sodoma $i Gomora (cap. 18, 19) 7. Avraam si Abimelec (cap. 20) 8, Isaac, fiul Promisiunii (cap. 21) 9. Jertfirea lui Isaac (cap. 22) 10. Mormantul familiei (cap. 23) 11. O mireas& pentru Isaac (cap. 24) 12. Descendentii lui Avraam (25:1-18) Isaac (25:19-26:35) 1. Familia lui Isaac (25:19-34) 2, Isaac si Abimelec (cap. 26) . Tacov (27:1-36:43) Iacov il ingal& pe Esau (cap. 27) lacov fuge in Haran (cap. 28) Iacov, sotiile si descendentii si (29:1-30:24) Iacov, mai siret decdt Laban (30:25-43) . Intoarcerea lui lacov in Canaan (cap. 31) imp&carea lui Iacov cu Esau (cap. 32, 33) . Picatele de la Sihem (cap. 34) . Intoarcerea la Betel (cap. 35) . Descendentii lui Esau, fratele lui acov (cap, 36) VPI AWAWN . Iosif (37:1-50:26) 1. Iosif vandut rob (cap. 37) 2. Inda si Tamar (cap. 38) 3. Ispitirea lui Iosif si biruinta Jui (cap. 39) 4. Iosif tilmaceste visul bratarului gi al pahamicului (cap, 40) 5. Iosif tilmaceste visurile tui Faraon (cap. 41) 6. Fratii lui losif tn Egipt (cap. 42~44) 7. Iosif se descoperd fratilor sii (cap. 45) 8. Reintregirea familiei lui Iosif (cap, 46) 9. Familia lui losif in Egipt (cap. 47) 10, Binccuvantarea fiilor lui Josif de ctitre Iacov (cap. 48) 11. Profetiile Ini Zacov cu privire la fii s&i (cap. 49) 12. Moartea lui Tacov si apoi a lui Iosif in Egipt (cap. 50)32 Geneza Comentariu I. PRIMELE EPOCI ALE PAMANTULUI (CAP. 1-11) A. Creatia (eap. 1, 2) 1:1 ,,La inceput Dumnezeu...“ Aceste prime trei cuvinte ale Bibliei constituie temelia credintei, Crede aceste trei cuvinte si vei crede si cea ce urmeazi in Biblie. Geneza oferd singura relatare competent a creatiei, care are sens pentru ‘oamenii din toate timpurile, sensuri cu ade- virat inepuizabile. Relatarea divina afirma existenta lui Dumnezeu, nu inceared sé 0 dovedeascd. Biblia ii numeste intr-un anu- mit fel pe cei ce se decid sé nege faptul existentei lui Dumnezeu. Le spune nebuni (Ps.14:1 si 53:1). Dupa cum Biblia incepe cu Dumnezeu, tot asa El trebuie si fie primal si fn vietile noastre. 4:2. Una dintre cele cateva interpretiri conservatoare ale relatirii Genezei despre creatie, ipoteza creatie-reconstructic, spu- ne cd intre versetele 1 si 2 s-a petrecut 0 mare catastrofa, poate ciderea lui Satan (vezi Ezechiel 28:11-19)2 Aceasta a fiicut ca tot ceea ce Dumnezeu crease la origine perfect si devind pustiu si gol (tohu wabo- hu). De vreme ce Dumnezeu nu crease pimantul pustiu si gol (vezi Isaia 45:18), numai un cataclism puternic ar fi putut explica conditiile haotice din versetul 2. Adeptii acestui punct de vedere scot in evi- denti ca, de fapi, cuvantul tradus prin ,era" (hayetha) putea fi tradus si prin: devenise.* Deci, paméntul_,,devenise pustiu si gol". Duhul lui Dumnezeu Se misca pe dea- supra apelor, in pregatirea marelui act creator gi de reconstructie care avea si urmeze, Versetele urmitoare descriu cele sase zile ale creatiei si reconstructiei care au pregatit paméntul pentru a putea fi locuit de oameni. 1:3-5 In prima zi Dumnezeu a po- tuncit ca lumina s& straluceascd in in- tuneric si a separat Lumina de intuneric ca doud cicluri distincte. Acest act nu tre- buie confundat cu crearea soarelui, lunii si a stelelor in a patra zi. In 2 Corinteni 4:6 apostolul Pavel face o paraleld intre sepa- rarea initial a luminii de intuneric si con- vertirea picitosului. 4:6-8 Anterior zilei a doua, se pare cil piméntul era complet inconjurat de un strat de api, probabil sub forma vaporilor densi. in ziua a doua Dumnezeu a des- partit acest strat, in partea ce acoperea partial piméantul si partea ce forma partial ii, intre cele dou’ parti aflandu-se stra- turile atmosferice (firmament sau intin- dere). Dumnezeu a numit intinderea Cer ~ adic, intinderea spatiului aflat ime- diat deasupra pamantului (nu spatiul stelar, nici al treilea cer, unde locuieste Dumnezeu). Versetul 20 clarifici faptul ci este vorba de [atmo]sfera in care zboard pisdrile. 1:9-13 Apoi, Dumnezeu a poruncit uscatului si iasi din apele care acopereau planeta. Astfel s-au niiscut uscatul si mirile. De asemenea, in a treia zi, El a poruncit vegetatiei si arborilor de tot felul si rasara din pimant. 4:14-19 De abia in a patra zi, Dumnezeu a agezat pe cer soarele, luna si stelele ca luminatori si ca modalitate de stabilire a unui calendar. 1:20-23 A cincea zi a fost martora um- plerii marilor cu pesti sia paméntului cu pistri si insecte. Cuvantul tradus prin »pasari inseamni ,.zburStoare“ si include lilieci si, probabil, insecte zburiitoare, 1:24, 25 in a sasea zi Dumnezeu a creat pentru ptima oard animale si reptile. Legea reproducerii este stipulati prin repetarea cuvintelor ,,dup’ felul lor“. Exist& variatit semnificative in ,,tipurile* vietii biologice, dar nu existi schimbare a tipului unei vietuitoare fn altul. 1:26-28 Coroana creatiei lui Dumnezeu a fost aducerea pe lume a omului, dupa chipul si aseminarea Lui. Aceasta Inseamna ci omul a fost agezat pe paint ca reprezentant al lui Dumnezeu si ch fi seam&na lui Dumnezeu in anumite privin- fe. Asa cum Dumnezeu este Trinitate (Tatal, Fiul si Duhul Sfint), tot asa si omul este o fiintd tripartita (spirit, suflet si trup).Geneza 33 Ca si Dumnezeu, omul poseda intelect, o naturi moral, capacitatea de a comunica cu semenii lui si o natur&’ emotionala care depiseste instinciul. Nici vorbi de aseménare fizici aici, In contrast cu ani- malele, omul este un inchinator, comunicd prin sunete articulate si mai este si creator. Versetul 26 prevede existenta Sfintei Treimi, facind o aluzie la ea: Apoi Dumnezeu (Elohim, piural] a zis (verb la singular in ebraici): ,,S4 facem [plural] om dupé chipul nostru... Biblia descrie originea sexelor ca act creator al lui Dumnezeu. Evolutia n-a fost nictodaté in stare sii explice cum au aparut sexele. Oamenilor li s-a poruncit: ,,Cresteti si inmultiti-va.“* Dumnezeu i-a dat omului mandatul de a supune creatia si de a o stipani — de a folosi, dar nu de a abuza de ea. Crizele moderne ale mediului inconjurator terestru se datoreaza licomiei, egoismului si negli- jentei omului. 1:29,30 Reiese clar din aceste versete c& animalele av fost la inceput erbivore si ci omul era vegetarian. Acest lucru s-a schimbat ins&i dupa Potop (vezi 9:1-7). Au fost cele sase zile ale creatiei efectiv zile de 24 de ore, sau au fost ere geologice? Sau au fost ele zile de ,,viziune dramatica“* ‘in dmpul cdrora relatarea creatiei i-a fost revelaté lui Moise? Nici o dovada fick n-a putut s& infirme faptul c& au fost literalmemte zile solare. Expresia ,,seari gi dimineati“ indic& zile de 24 de ore. fn ori- care alti parte din VT aceste cuvinte inseamna zile normale. Adam a trait pe parcursul zilei a saptea si a murit in al 930- lea an al vietii sale, deci a saptea zi nu putea fi 0 er geologic’. Ori de cite ori se foloseste cuvantul asociat cu un numér in VT (de ex. ,,prima zi“ etc.) ea inseamnd o zi in sens literal. Cand Dumnezeu a poruncit poporului Israel si se odihneasca in ziua Sabatului, S-a bazat pe faptul cX El fnsusi S-a odihnit In a saptea zi, dupa sase zile de muncd (Ex. 20:8-11). Interpretarea consecventi cere aici acelasi inteles al cuvantului ,.zi*. Totusi, exist’ o dificultate in faptul o¥ ziua solara, aga cum o stim cu totii, se pare cA nu incepuse decat din a patra zi (vs, 14- 19). Din punct de vedere biblic, crearea cerurilor si a pamantului este nedatata. Tot aga si crearea omului. in orice caz, se dau genealogiile si, chiar admitind unele goluri in cadrul acestora, omul nu ar fi putut exista pe pamani de milioane de ani, cum sustin evolutionistii Intelegem din Ioan 14, Col 1:16 si Evrei 1:2 ci Domnul Isus a fos: Agentul activ tn creatic. Pentru minunile inepuizabile ale creatiei Sale, El este vred- nic de inchinare vesnica, 1:31 La sfargitul celor sase zile ale creatici Dumnezeu a vazut tot ceea ce facuse si toate erau foarte bune. -3 Dumnezeu S-a odihnit din activi- tatea Lui creatoare in a saptea zi. Aceasta nu este odihna gustati de cel obosit, ci tepausul satisfactiei incheierii unei sarcini bine indeplinite. Desi Dumnezeu nu i-a poruncit omului si respecte Sabatul acum. El l-a invitat principiul unei zile de odihnad din sapte. 2:4-6 Numele Domnut Dumnezeu Uehova Elohim] apare pentru prima oar3 in versetul 4, dar numai dupd crearea omului (1:27). Sub numele de Elohim, Dumnezeu este Creatorul. Sub numele de Iehova, El este fn relatie de legimant cu omul. Nereusind si vad& acest lucru, unii critici ai Bibliei au conchis c& aceste nume diferite atribuite lui Dumnezeu nu se pot explica decat prin existenta mai multor autori. Aceasta este istoria (vs.4) se referd la ‘inceputurile descrise in capitolul 1. Verse- tul 5, care spune: ,.nu era pe pamant nici un copicel si nici o iarbi nu incoiltea inex", descrie conditiile de pe pimant in versetul 1:10, cind a aprut uscatul, dar fnainte ca vegetatia si apari. Paméntul era udat de un abur, nu de ploaie. 2:7 Acum ni se ofera o relatare mai complet a crearii omului. Dumnezeu i-a plimadit trupul din tarana piméntului, dar numai implantarea suflérii lui Durmnezeu |-a fScut o fiinti vie. Adam (,,rosu" sau »firana) a fost numit dup’ pimantul rosu din care a fost modelat.34 Geneza 2:8-14 Gridina pe care Dumnezeu a sidit-o in Eden era fnspre est, adicd estul Palestinei, punctul de refering pentru toate directiile in Biblie. Era situat in regiunea Mesopotamiei, lang’ fluviile Hidechel (Tigru) gi Eufrat. Pornal cunostingei binelui si rilului a prilejuit punerea la incercare a ascultarii omului. Singurul motiv pentru care era gresit si m&n4nce din acest fruct era faptul ci Dumnezeu spusese asa. Si diverse forme, acest fruct se afld printre noi. 2:15-23 Pedeapsa pentru nerespectarea acesiei porunci a fost moartea (v.17) — moarttea spirituald, instantanee si moartea fizicl, progresiva. in procesul denumirii animalelor si pasdrilor, Adam trebuie si fi observat c4 acestea sunt femele si masculi. Fiecare avea un partener similar lui insusi si totusi diferit. Aceasta La pregatit pe Adam pentru un ajator aseminator cu el insusi. Mireasa lui a fost intocmiti din coasta lui, pe cand Adam dormea. Tot asa, din coasta lui Cristos a fost luatd Mireasa Lui gi pusi la ad&ipost pe cand El Isi varsa sfngele fntr-o agonie de nespus. Femeia nea fost fuati din capul lui Adam pentru a-l dornina, nici din picioare pentru a fi cil- cat in picioare, ci de sub bratul lui, pentru a fi protejaté, si de lang’ inima lui, pentru a fi iubité. Dumnezeu i-a dat autoritate lui Adam inainte de a picatui. Pavel co- menteazA acest fapt in legatar cu ordinea creatiei (barbatul a fost creat mai intdi cu scopul creatiei (femeia a fost facut pentru barbat) (1 Cor, 11:8, 9). De aseme- nea, desi Eva a p&ctuit mai intai, este scris c& prin Adam, capul, a intrat picatul in lume. El a avut pozitia de cap al familie’ si, prin urmare, a purtat raspunderea. Versetul 19 devine mai clar prin folo- sirea mai mult ca perfectului in englezi:> »DomMNut Dumnezeu facuse toate fiarele campului*, adici inainte de a-l face pe om. 2:24 Prin cuvintele versetului 24 Dum- nezeu a instituit cisdtoria monogami’, Ca toate institutiile divine, ea a fost instituita pentru binele omului si nu poate fi inclea- ti, fri ca acest act si alragd consecinte grave. Legitura cdsniciei ilustreazi legitu- ra dintre Cristos si biseric& (EI 2:25 Desi Adam si Eva traiau tr Edenului fri imbricdminte, nu le era rusine. B. Ispita si cderea (cap.3) 3:1-6 Sarpele care i s-a aritat Evei este revelat mai tarziu ca fiind nimeni altul decat Satan insusi (vezi Apoc. 12:9). Accia care cauti sii demitologizeze* Biblia cred cf aceast relatare a ciderii ar fi doar ale- goricd, iar nu literala, citand in sprijinul opinie! lor faptul cdi sarpele era cuvantator. rit Evei de cdtre sarpe 28? Apostolul Pavel negresit credea ca da (2 Cor. 11:3). La fel si apostotul Ioan (Apo. 12:9; 20:2). De fapr, nu este singura ocazie in care un animal a vorbit in Biblie. Durmnezeu i-a dat glas migarijei lui Balaam pentru a impiedica nebunia profetului (Nu. 22) si apostolul Petru a acceptat acest lucru ca fapt veridic si autentic (2 Pe. 2:16). Acesti trei apostoli au fost inspirati de Duhul Sfant si serie ceea ce au scris. De aceea, a respinge fap- tul c& relatarea ciderii a fost un eveniment real, petrecut intocmai cam ne este descr inseamna a respinge, de fapt, inspiratia Sfintei Scripturi. Existi alegorii in Biblie, dar aceasta nu e una dintre ele. Observati pasii care au afundat rasa ‘umani in picat. Mai intdi Satan a strecurat fn inima indoiala fati de Cuvantul lui Dumnezeu: .A spus Dumnezeu chiar aga?" E] a rastiimacit cuvintele lui Dum- nezeu, ficdndu-le s& para cf El le-ar fi interzis lui Adam si Evei si manance din orice pom. Apoi, Eva a spus cf ei nu tre- buie si mandnce sau ,si se ating’ de fructul pomului care era in mijlocul gradinii*. Dar Dumnezeu nu spusese nimic despre .atingerea* pomului. Apoi Satan a contrazis categoric cele spuse de Dumnezeu despre inevitabilitatoa jadecatii ce se va abate asupra tuturor celor care nu asculti, intocmai ca si adeptii lui care inc mai neagi realitatea iadului sia pedepsei eterne. Satan L-a reprezentat trunchiat pe Dumnezeu, ca pe Unul care ar ti incercat sii impiedice pe Adam si Eva si intre in posesia a ceea ce era bun pentru ei. Eva aGeneza 35 cedat tiplei ispite:.pofta c&mii (bun de méncat), pofia ochilor (plicut Ia privit) si mAndria vietii (an pom de dorit pentru a te face intelept), Procedand astfel, ea a actionat independent de Adam, capul ei. Ba ar fi trebuit si-1 consuite pe el, in loc si-i uzurpe autoritatea. {in cuvintele ea a luat din fructul sau sia maneat" se afla expli- catia tuturor bolilor, durerilor, suferinielor, temerilor, vinovitiilor si a morjii care au ipastuit cu toate omenirea de atunci incoace. Cineva a spus c&: ,Ruinarea paméntului si milioanele de morminte exis- tente atest faptul ck Dumnezeu a avut drep- tate, iar Satan este mincinosul." Eva a fost amégiti (1 Tim. 2:14), dar Adam a actionat de bund voie si cu deliberati rizvritire im- potriva lui Dumnezeu. ‘Umanismul secular perpetueazi minciu- na lui Satan: ,,Vei fica Dumnezeu." 3:7-13 Prima urmare a picatului a fost sentimentul rusinii si al fricii. Sorturile din irunze de smochin vorbese despre incer- carea omului de a se salva printr-o religie a faptelor bune, fir jertfi de singe. Cand Dumnezeu le cere socoteali, pacdtosii se scuzi, Adam a spus: ,Femeia pe care mi-ai dat-o ca sa fie cu mine“..ca si cum L-ar fi invinuit pe Dumnezeu (vezi Pro. 19:3), Evaa spus: ,Sarpele..." (v.13). In dragostea si indurarea Sa, Dumnezeu Si-a cutat creaturile cdzute, intreband: wUnde esti? Aceasta intrebare dovedeste dova lucruri: ci omul. era pierdut si ci Dumnezeu venise si caute, A demonstrat pacatul omului si harul lui Dumnezeu.¢ Dumnezeu ia initiativa tn ce priveste man- tuirea, demonstrand chiar jucrul de care Satan a fcut-o pe Eva sd se indoiascd: dragostea Lui. 3:14 Domnul Dumnezeu a blestemat sarpele Ja degradare, dizgratie si infrin- gere. Faptul ci sarpele este blestemat mai mult ca toate animalele sau ca orice alt animal de camp se referi aici mai curand la reptile, decdt la Satan, 3:15 Dar versetu! 15 se referd chiar la diavolul insugi. Acest verset este cunoscut sub denumirea de: protoevangheliun, insemndnd ,,Prima Evanghelie“, intrucat se prezice aici ci va exista o permanent ostiliiate intre Satan si femeie (repr tand intreaga omenire} si intre simanta lui Satan (agentii lui) si Simanta ei (Mesia). Samanta femeii va zdrobi capul diavolului, o rani mortal ce simbolizeaza invingerea lui, Aceast rand i-a fost fiicuth la Calvar, cind Mantuitoru) a triumfat decisiv asupra diavolului. Satan, la rindul lui. avea si-i zdrobeascd lui Mesia calca- inl. Cleaiul rinit vorbesie aici despre suferinga si chiar despre moarte fizi nu ca infrangere finald. Astfel, Cri suferit pe cruce si chiar a muril, dar a invi- at dintre cei morti, victorios asupra pAcatu- lui, iadului sia fui Satan. Faptul c& El este numit Siminta femeii ar putea sugera nasterea Lui din fecioara. Observati buni- tatea lui Dumnezeu in faptul cd a promis venirea Ini Mesia inaintea pronuntirii sentintei din versetele urmitoare. 3:16-19 Pacatul are consevinte ine- vitabile. Femeia a fost condamnata la suferintele nasterii. Ea avea si fic supust sofului ei. Barbatul a fost condamnat si-si cAstige painea din pamantul care fusese blestemat cu spini si palimid’. Accasta ar ‘insemna trudé si sudoare pentru el. Apoi la sfarsitul vietii. el insusi se va intoarce in térana. Ar fi de notat aici cA munca tn sine nit este un blestem; de cele mai multe ori. ea este mai degrabi o binecuvantare. Blestemul il constituie suferinta, truda, frastrarea, transpiratia si oboseala ce sunt asociate cu munca, 3:20, 21 Adam a dat dovada de credintt numind-o pe sotia lui Eva... mama tuturor celor vii, avand in vedere ci nu se niiscuse nici un copil pan atunci. Apoi Dummnezeu le-a furnizat haine din piei, prin moartea unui animal. Acestea intruchipeazi hainele nepribinirii, care sunt déruite pAcitosilor prin séingele varsat de Mielul lui Dumnezeu. pe care ie putein jmbraca pe baza credintei. 3:22-24 A existat o umbri de adevar in minciuna lui Satan ci Eva va deveni ca Dumnezeu (v. 5), Dar ea si Adam au in- vatat prin meioda dureroasi a experientei, cum si discearni intre bine si rau. Dacd ar fi mancat din pomul vietii, ar fi twilit vesnic36 Geneza in trupuri supuse bolilor, degeneririi si neputintelor. Astfel, doar mila lui Dumnezeu a fost aceea care i-a impiedicat s& se intoarcé in Eden, Heravimii sunt fiinte ceresti a cliror menire este s& ,apere sfintenia lui Dumnezeu impotriva_man- driei pe care si-o arog omul cizut.“7 Adam si Eva au fost chemati si decid& cine a mintit: Dumnezeu sau Satan. Ei au decis ck Dumnezeu a mintit. ,.Fard credint& este cu neputint si-I fim placuti lui Dum- nezeu". Astfel numele lor lipsesc din ga- leria marilor etoi ai credintei, de la Evrei MW. Mediul ideal din Eden nu a putut impie- dica pitrunderea picatului, Nu fntr-un me- diu ambiant adecvat se afl raspunsul la problemele cu care este confruntat omul. C. Cain si Abel (cap. 4} :1 Adam a cunoscut-o pe Eva, sotia lui, in sensul c&.a avut relatii sexuale cu ea. Cand s-a nascut Cain, ea a recunoscut cA aceast nastere a fost posibild doar cu aju- torul lui Dumnezeu. Punindu-i numele Cain (,,achizitie"), Eva va fi orezut proba- bil c& a dat nastere Semintei Promise. 4:2-6 Cuvintele: Dup un timp oare- care din versetul 3a presupun o crestere substantialii a populatiei lumii. Trebuie s& fi existat un moment in care Cain si Abel s& fi fost invatati c& omul piicditos nu se poate apropia de Dumnezeu decat prin san- gele unei jertfe inlocuitoare. Cain a respins aceasta revelatie si a adus o jertfa fara sfinge, alcZtuit’ din legume si fructe. Abel a crezut in revelatia divina, aducdind drept jertfi animale, demonstrandu-si astfel credinta si indreptitirea inaintea lui Dumnezeu (Evrei 11:4). El a adus drept jertfé intaiu! nascut din turmele lui, spunand, tn fapt, ci Domnul merit tot ceea ce este mai bun. Jertfa lui Abel ne ‘ndreaptd privirile spre jertfa inlocuitoare a Mielului lui Dumnezeu, care ridica pacatul lumii. 4:7 Fiindcd mania invidioasd a lui Cain a fost, de fapt, 0 crima in stare incipient’, Dumnezeu i-a vorbit, avertizindu-I cu dra- goste. Versetul 7 poate fi inteles in cateva feluri: 1, Daca faci bine [pocaindu-te], vei putea ridica privirea din nou, eliberat de minie si vinovatie. Dacd nu faci bine {continuand si-l urasti pe Abell, pacatul bate la usa, gata s te disteug’. Dorinta lui [a lui Abel] se va tine dup’ tine jadicd el va recunoaste intietatea ta] si tu-l vei con- duce" [adicd dacé faci bine}. 2. .Dac& faci bine (sau. cum spune Septuaginta: ,,Daci jertfesti corect") nu vei fi oare acceptat?” Facerea binelui se refer’ la jertfa. Abel a facut bine, ascunzindu-se in spatele unei jertfe acceptabile. Cain a ficut rau, aducdnd o jerthi fart singe toat{ comportarea fui ulterioara n-a fost dec&t rezultatul legitim aj acestei false inchinari.® 3. Traducerea Revised Stancared Version spune: Dac faci bine, nu vei fi oare acceptat? Jar daci nu faci bine, piicatul se tupileazi la usd; el te doreste, dar tu trebuie s&-l tii in frau." 4. F. W. Grant spune in a sa Numerical Bible: ,.Dac& nu faci bine, o jertf de piicat se furigeazii sau te asteapti la usi."® Cu alte cuvinte, scdparea fi st&tea la indemini, daca o dorea. 4;8-12 Atitudinea rea a lui Cain, de mnie invidioasi, a fost in curand transpusi in practic’, prin uciderea fratelui situ. Desi Abel este mort, el continua si ne dea o mir- turie despre faptul c4 viata de credinta este cea care conteazd (Evrei 11:4), Cand intre- barea plina de dragoste a Demnului a fost ntampinatd cu o ripostd obraznica, lipsitd de pocdinti, Domnul a rostit sentinta de judecata asupra lui Cain: din acel moment avea sii fie incapabil de a se intretine din roadele pamantului, urmand si ritaceasci, in schimb, prin pustiu ca fugar. 4:13-16 Viicdreala smiorcaiti a lui Cain dezvaluie remuscare pentru consecintele picatului, si nu pentru vinovitia lui, Dar chiar si atunci Domnul a linistit teama fugarului ci-si va pierde viata, pundnd un semn protector asupra lui Cain si un biestem asupra oricui |-ar fi omorat. Cain a plecat din prezenta Domnului - cea mai trista dintre toate plecarile. 4:17-24 Cain s-a casatorit cu sora lui sau cu alté mudi de snge. Dup% cum s-aGeneza 37 mentionat, Geneza 4:3 presupune c¥ intre timp populatia lumii a crescut, iar Geneza 5:4 afirm& concret ci Adam a avut fii $i fiice. Casitoria intre rude apropiate nu era interzisd atunci (dup cum nu prezenta pericole pe plan genetic). Versetele 17-24 enumer urmasii lui Cain si aparitia unei noi serii de obarsii: primul oras, denumit Enoh; primul caz de poligamie; fnceputul cresterii organizate a animalelor; inceputul muzicii si a prelu- crarii metalelor; primul cAntec avand ca tema violenta si virsarea de singe. in can- tec, Lameh explici sotillor sale ca a ucis.... un tandr intr-un gest de autoapirare, dar fiinde& nu fusese preme- ditat, cum fusese uciderea lui Abel de c&tre Cain, Lameh avea si fie mult mai scutit de represalii 4:25, 26 fn acest punct, aducdnd o izbitoare ugurare, este introdus4 spita eviavioas& a lui Set. Prin aceasta spiti de descendenti avea si se nasca, in cele din urmii, Mesia, Cand s-a nascut Enos (care inseamnii ,,fragil“ sau ,,muritor‘), oamenii au inceput si foloseascd numele Dom- NULUOI (Jehova) cu referire la Dumnezeu sau poate cA au inceput si cheme numele lui Iehova in cadrul unei inchiniri publice. D. Set si descendenfii lui (cap. 5) Capitolul 5 a fost definit drept: ,,.Dan- datorita des Tepetatei expresii ,.si apoi a murit*. Este consemnati spita lui Mesia de la Adam la Sem, fiul lui Noe (comparati cu Luca 3:36- 38). 5:1-17 Adam a fost creat dupa ase- m&narea lui Dumnezeu. Set s-a ndscut dup’ chipul tui Adam. intre timp, a avut loc Cderea si chipul lui Dumnezeu impri- mat in om a fost degradat de picat. ‘Versetul 5 consemneaz implinirea fizicd a ceea ce Dumnezeu spusese cd se va intam- pla in 2:17; implinirea spirituald a avut loc fn ziua cand Adam a pacdtuit. §:18-24 Enoh si Lameh care sunt mentionati aici nu trebuie confundati cu cei din capitolu! 4. Enoh din versetul 18 este al saptelea de la Adam (Iuda 14), nu al treilea, Prin credinfé Enoh a umblat cu Dumnezeu timp de trei sute de ani si viata lui a fost plicuta inaintea Domnului (Evrei 11:5), Se pare cA nasterea fiului stu a avut © influenta sfintitoare si innobilatoare asupra vietii sale (v. 22a). Este bine si inc um se cuvine, dar si mai bine este s& rami statomic pana la sfarsit. Cuvantul umblare implica o relatie statornici si pro- gresivi, si nu doar o cunoastere efemeri. Umblarea cu Dumnezeu este o preocupare de o viat& si nu numai o joac’ de o ord, Enoh a fost stramutat la cer inainte de potop, exact asa cum biserica va fi ripita inainte de ,,necazul cel mare“ (1 Tes. 4:13- 18; Apoc. 3:10), §:25-32 Metusala a trait mai mult decat oricare alt om de pe pamant (nou sute saizeci si noua de ani). Daca, asa cum afirm’ Williams, numele Metusala inseamni ,,va fi trimis“!°, aceasta ar putea fi o profetie, fiindc& potopul a venit in anu! mortii sale. Probabil ci prezicerea lui Lameh, exprimati prin numete fiului siu Noe, anticipa mangaierea care avea si vinii in lume prin Fiul mai mare al lui Noe, Domnul Isus Cristos. Noe inseamni ,,odih- n&, Cu trecerea anilor, viata omulvi s-a scurtat, Psalmul 90:10 prezintii ca normal varsta de saptezeci de ani. E, Rispandirea pacatului si potopul universal (cap. 6-8) 6:1, 2 Exist doui interpretiiri principale ale versetului 2. Prima este accea ci fiii lui Dumnezeu au fost ing: parasit sfera cuven torindu-se cu femei de pe pamént, o forma de perturbatie sexual care a fost extrem de detest: inaintea lui Dumnezeu. Cei care sustin acest punct de vedere sublini- az& ci expresia ,,fiii lui Dumnezeu“ din lov 1:6 si 2:1 inseamna .ingeri care au avut acces inaintea lui Dumnezeu."* De aseme- nea, ,,fiii lui Dumnezeu* ca termen pentru ingeri este 0 expresie semitic’ standard, Pasajul din Iuda 6, 7 sugereazi ci ingerii care si-au parisit starea de Ia inceput s-au flicut vinovati de un comportament sexual din cale afari de josnic. Observati cuvin- tele ,,ca Sodoma si Gomora* de la38 Geneza inceputul versetului 7, imediat dupa descrierea ingerilor cazuti. Principala obiectie adusi acestui punct de vedere este ci ingerii nu se reproduc sexual, dupa cAte stim. Matei 22:30 este folosit ca argument in sprijinul punctului de vedere conform caruia Isus ar fi declarat c& ingerii nu se cisitoresc. Dar ceea ce spune versetul este ca ingerit in ceruri nici mu se fnsoar’. nici nu se maritt. Ingeri, ‘mbricati in chip uman, i s-au ardtat lui Avraam (Gen. 18:1-5) gi transpare din text cA cei doi ingeri care s-au dus ia Sodoma ayeau un corp uman si erau capabili de a exprima emotii. Cealalti opinic este cA fiii lui Dum- nezeu ar fi fost descendentii evlaviosi ai lui Set, iar fiicele oamenilor erau urmasele liniei decizute a lui Cain. Argumentul este urmatorul: contextul precedent se ocupa de descendentii Iui Cain (cap. 4) si descendentii lui Set (cap. 5). Geneza 6:1-4 descrie c&satoriile dintre cele doua linii de descendenti. Cuvantul ingeri nu este gisit fn acest context. Versetele 3 si 5 vorbesc despre nelegiuirea omului. Daci ingerii au fost cei care au pacituit, de ce a trebuit si fie distrusi. gmenirea? Oamenii evlaviosi sunt numiti ,.fiii lai Dumnezeu”, desi nu in aceeasi exprimare ebraicd precum cea din Geneza 6:2 (vezi Deut. 1 Ps. 82:6; Os. 1:10; Mat. 5:9). Si acest punct de vedere are cdteva nea- junsuri. De ce au fost toti barbarii spitei lui Set teméatori de Dumnezeu si evlaviosi schimb, toate femeile spitei lui Cain au fost nelegivite? De asemenea, nu avem nici un indiciu 4 spita lui Set @ rémas evlavioasa. Daca a ramas, atunci de ce a trebuit sa tie distrust, impreund cu ceilalti oameni? De ce a produs aceasta unire intre barbati evlaviosi gi femei neevlavioase uriasii de care pomeneste Biblia? 6:3 Domaul a spus ck Duhul Lui nu Se va lupta pururea cu omul, dar ci va fio amAnare de o suté dowazeci de ani pana la declansarea judecatii potopulai. Dum- nezeu are indelungd rabdare, nedorind moartea pac&tosului, dar exist o limita. Petru ne spune ci Cristos a predicat prin Noe, insuflat de Duhul Sfant, oamenilor de Ginainte de potop (1 Pe. 3:18-20; 2 Pe. 2:5). Bi au respins ins mesajul, fiind acum vantemnitati* 6:4,5 Referitor la uriasi (ebr. nephitim. wcei clizuti") Unger explic&: Multi cred ci nefilimit aa fost somize’ urias vlistarele nefiresti rezuliate in urma coabit =fiicelor vamenilor” (femei muritoare) cu fi lui Demnezeu" Cingeri). Aceasti unite complet nefireasci, violind flagrant ordinea procreatii inslituiti de Dumnezeu, a fost 0 anomalie atti de revoltitoare incit a reclamat declansarea unei judeciiti la scart mondial. sub forma potopului,!? 6:6, 7 Faptul ci Domnului I-a parut rau nu presupune cA ar fi intervenit un gest arbitrar de rizgandire din partea Sa, chiar dacd aga i se pare omului. Mai curdnd. indici o atitudine dilerit’ din partea lui Dumnezeu ca raspuns la schimbarea com- portamentului omului. Fiindc& El este sfant, El trebuie si ia atitudine impotriva pacatului. 6:8-22 Noe a capatat indurare inain- tea Domnului si a fost prevenit si-si con struiasc& o area. Dimensiunile ej sunt date in coti (1 cot= 46 cm). Astfel arca avea 137 de metri lungime, 29 de metri litime si 14 metri indltime. Avea trei punti. Fereastra din versetul 16 era literalmente ,.un spatiu de tumin*, probabil o deschiziturS prin care si intre lumina si aerul, ce se intindea pe toati lungimea arcei. Noe a fost salvat prin har, un act al suveranitatii divine. Raspunsul dat de Noe a fost acela de a face tot ce-i poruncise Dummezeu (v. 22), un act de responsa- bilitate umand. Noe a construit arca pentru arsi salva familia, dar Dumnezeu a fost Cel care a inchis si sigilat usa. Suveranitatea divin si responsabilitatea umani nu sc exclad reciproc, ci sunt complementare. Noe (v. 9) si Enoh (5:22) sunt singurii oameni din Scriptura despre care se spune ca au umblat cu Dummnezeu. Dacd Enoh este un simbol al bisericii rapite la cer, Noe simbolizeazi ramasita credincioasé a lui Israel pastati in viafi pe tot parcursul Marii Stramtorari, pentru a tai apoi peGeneza 39 Arca luj Noe, reprezentata in functie de informatiile furnizate de un explorator care pretinde cf a vazut-o pe Muntele Ararat in 1908. pamant in timpul Mileniului. Versetul 18 mentioneazi pentru prima card un lega&méant in Biblie. Scofield enu- mera opt legiminte: cel edenic (Gen. 2:16); cel adainic (Gen. 3:15); cel incheiat cu Noe (Gen. 9:16); cel avraamic (Gen. 12:2); cel mozaic (Ex. 19:5); cel palesti- nian (Deut, 30:3); cel davidic (2 Sam. 7:16) si Noul Legamant (Ev. 8:8). Acestea opt, la care se adaug’ cel incheiat cu Solo- mon, vor fi tratate in eseul care urmeaz’. E de prisos sii mentionim ca un subiect atat de complex cum este ce! al legamintelor a fost interpretat diferit de diversele scoli de teologie. Abordarea prezentati aici urmeazii linia premilenista si dispensatio- nalista. LEGAMINTELE MAJORE ALE SCRIPTURIT Legamantut edenic (Gen. 1:28-30; 2:16, 17) Legamantul edenic i-a dat omului, in inocenta lui, rAspunderea de a se tnmulti, de a popula pimantul si de a-l supune. 1 s-a dat autoritate peste intregul regn ani- mal. Ef urma s& cultive gridina si s% se hrneasci din toate roadele ei, cu exceptia rodului pomului cunostintei binelui si riu- lui, Neascuitarea de aceasti poruncii din urma avea s aducd moartea. Legdmantul adamic (Gen. 3:14-19) Dupa caiderea omului, Dumnezeu a blestemat sarpele si a prezis c&i va exista vrajmasie intre sarpe si femeie si intro Satan si Cristos. Satan avea si-L rineasci pe Cristos, dar Cristos avea si-I distrug’ pe Satan. Femeia va simti durerile nasterii si va fi sub autoritatea sotului ei, Paéméntul a fost blestemat. Omul se va lupta cu spinii si palamida in cultivarea lui. Munca lui va implica sudoare si truda si in final el se va ‘intoarce fn firAnd, din care fusese luat, Legiméntul cu Noe (Gen. 8:20-9:27) Dumnezeu i-a promis lui Noe ci nu va40 Geneza mai biestema pimantul si cd nu-l va mai distruge integral printe-un alt potop. El a dat curcubeul ca un garant al acestei promi- siuni. Dar legiimantul mai incladea si sta- bilirea guverniirii omenesti, inclusiv pu- terea de aplicare a pedepsei capitale. Dumnezeu a garantat regularitatea succe- siunii anotimpurilor, a tepetat indemnul dat omului de a popula pamantul si a reconfirmat stipanirea acestuia peste crea- turile inferioare. Omul putea adauga acum camea la meniul lui vegetarian de pana atunci. fn ceea ce-i priveste pe descendent lua Noe, Dumnezeu I-a blestemat pe fiul lui Ham, Canaan, si fie slujitorul ui Sem si lafet. El i-a dat lui Sem un loc de cinste, care stim ci implica si includerea in linia genealogicd a lui Mesia. Iafet se va bucu- ra de o mare expansiune si va locui in corturile lui Sem. Legimantal avraamic (Gen. 12:1-3; 13:14-17; 15:1-85 17:1-8) Legdméntul avraamic este neconditio- nat. Numai Dumnezeu, manifestindu-Se ca un cuptor aprins si o ficlic aprinsi*, a trecut printre cele dow’ buciiti ale animalu- lui jertfit din Geneza 15:12-21. Acest lucra este foarte semnificativ. Cand doi oameni Faceau (ebr. .iau") un legdmant, ei amdn- doi treveau printre cele dou buciti ale ani- malului pentru a arta ci sunt de acord cu condiiile legémantului, Dumnezeu nu ia pus conditii lui Avraam; de aceea promisi- unile enumerate mai jos se vor implini (si s-au implinit) indiferent ct de credinciosi aveau si fie urmasii lui Avraam. Aceia care nu vad nici un viitor pentru vechiul popor al lui Dumnezeu deseori incearcii s& prezinte acest legiimant ca find conditionat, cel putin in ceea ce priveste pimantul. Apoi acapareazi todite binecu- vantirile in folosul bisericii, lisdnd Israelul cu putin sau cu nimic. Legamantul include urmitoarele pro- misiuni facute lui Avraam gi urmasilor lui: o natiune mare (Israel); binecuvantari per- sonale pentru Avraam; un renume; 0 sursd, de binecuvantare pentru alli (42:2); favoruri divine pentru prieteni si blestem pentru dusmani; binecuvantiri pentru toate natiunile — implinite in Cristos — (12:3); stpanirea vesnicd a pimantului cunoseut sub numele de Canaan si mai tarziu ca Israel gi Palestina (13:4, 15,17); multi urmagi, naturali si spirituali (13:16; 1 paternitatea multor natiuni si regi - prin Ismael si Isaac - (17:4,6); 0 relatie special, cu Dumnezeu (17:76). Legimantul mozaic (Exod 19:5; 20:1-31:18) fn sensul cel mai larg, Legamantul Moazaic include cele Zece Porunci, descri- ind indatoririle fata de Dummnezeu si fat de aproapele fiecdruia (Ex. 20:1-26); numeroase reguli in ceea ce priveste v social a Israelului (Ex. 21:1 - 24:11); si porunci detaliate care privesc viata reli- gioasé (Ex. 24:12-31:18). Acest legamént a fost dat Israclului, si nu neamurilor. Era un leg&mént conditionat, cerand ascultarea omului si de aceea ..firea pamanteasci i ficea fri putere“ (Ro. 8:3a). Decaiogul n-a avut niciodata intentia si ofere man- tuire, ci mai curand s& condamne pacatul s esecul. Nou& din cele zece porunci se repeti in Noul Testament (cu except Sabatului), nu ca lege insotiti de pedeapsi, in cazul nerespectiirii ei, ci ca un compor- tament potrivit pentru cei salvati prin har. Crestinul este sub har, nu sub lege, dar este legat de Dumnezeu prin dragoste, moti- vatia suprema, Legiméntul palestinian (Deut. 30:1-9) Acest legiimant este in legaitur’ cu ocu- parea pimantului pe care Dumnezeu |-a promis lui Avraam de la raul Egiptului (izvorul Egiptului, nu Nilul) pana la marete rau," fluviul Eufrat (Gen, 15:18). Totusi. Israelul n-a ocupat niciodata acest teritoriu. fn timpul lui Solomon, farile din partea de est au plitit tribut (1 Regi 4:21.24), darGeneza 4 aceasta nu poate fi considerati ca pose- siune sau ca teritoriu ocupat. LegimAntul palestinian prevede im- pristierea poporului printre neamuri, datorit’ neascultarii, intoarcerea lui Ja Domnul, a Doua Venire a Domnului, in- toarcerea poporului fn patrie, prosperitatea israelitilor in tari, schimbarea inimii lor (de a-L iubi si asculta pe Domnul) si pedepsirea dusmanilor lor. Legamntul davidic (2 Sam. 7:5-19) Dumnezeu i-a promis lui David nu doar faptul c& impiritia sa va diinui pe veci, ci si faptul c& tronul imparatiei va fi ocupat in permanent de un descendent din cadrul spitei sale. A fost un legdmant necondifionat, independent de ascultarea sau sfintenia lui David. Cristos este mostenitor legal al tronului lui David prin Solomon, dupa cum reiese din genealogia lui Iosif (Mat. 1). Isus este un descendent al spitei lui David prin Natan, dup cum se vede si din genealogia Mariei (Luca 3). Fiindci traieste Tn veci, impiritia Lui este nepieri- toare. Domnia Lui de o mie de ani pe pamant se va prejungi fn eternitate. Legimantul solomonic (2 Sam. 7:12-15; 1 Regi 8:4, 5; 2 Cro. 7:11-22) Legamantul cu Solomon a fost necon- ditionat in ceea ce priveste imparitia vegnic’, dar conditionat in ceea ce-i priveste pe descendentii lui Solomon care vor urca pe tron (1 Regi 8:4,5; 2 Cron. 7:17,18). Unul din descendentii lui Solomon, Conia (numit si Ieconia), a fost ‘impiedicat s& aib& urmasi fizici pe tronut lui David (ler. 22:30). Isus nu este un descendent al lui Solomon, dup cum s-a aratat mai sus. Altfel, El ar c&dea sub blestemul lui Conia (leconia). Noul Legamént (ler. 31:31-34; Ev. 8:7- 12; Luca 2:20) Noul Legamént este in mod clar incheiat cu casa Iui Israel si cu casa lui Iuda (ler. 31:31 ), El era ined in viitor cdnd si-a scris Teremia profetia (ler. 31:31a). Nu a fost un Tegimént conditionat, ca cel mozaic, pe care Israelul |-a cleat (ler. 31:32). fn el Dumnezeu promite (observati repetitia cuvintelor: ,Eu voi"): regenerarea Israc- lujui (Ez. 36:25); sdlsluirea Duhului Sint in oamenj (Ez. 36:27); o inima dispusi si faci voia lui Dumnezeu (ler. 31:33a); 0 relatie unic’ intre Dumnezeu si poporul Lui (ler. 31:33b; cunoastere universali a Domnului in Israel (ler. 31:34 a); pacatele vor fi gi iertate, si uitate (ler. 31:35-37); iar natiunea va dainui in vei (ler. 31:35-37). Israelul ca nariune’n-a primit inci bene- ficiile Noului Legtimant, dar Ie va primi la a Dova Venire a Domnului. Intre timp. adevaratii credinciosi se vor impartisi din unele binecuvantiri ale legimantului Faptul c& biserica este legati de Noul Legimant se vede din Cina Domnului*, unde paharul reprezinta legamantul si sn- gele cu care a fost ratificat (Luca 22:20; 1 Cor. 11:25). De asemenea Pavel se numeste pe sine si pe ceilalti apostoli stuji- tori ai Noului LegamAnt (2 Cor, 3:6). O pereche din fiecare fiinti vie trebuia adusi fn arc’, cat si hrana necesard. Criticii argumenteazii ci arca nu era suficient de mare pentru a giizdui toate speciile de ani- male si hrana suficient& pentru a rezista un an si saplesprezece zile. Dar se poate ca arca si fi continut numai speciile de bazii ale animalelor si pas&rilor, multe variet rezultand de atunci incoace, Arca era mai mult decat incaipatoare pentru acestea. 7:1 Cuvantul intra apare pentru prima dati in versetul | ~ o invitatie tru- moasi, demni de Evanghelie: ,Intra in arca sigurantei, 7:2-18 Nu este dat nici un motiv pentru care Noe a primit porunca si ia sapte perechi de animale curate in arc si doar o pereche de animale necurate. Probabil ci erau pentru méncare si ca o anticipare a faptului ci va fi nevoie de animale curate pentru jertfe (vezi 8:20). Arca a fost umpluti timp de sapte zile inainte ca ploa- ia s& fi inceput si rezervele subterane de api si se fi revirsat. Torentul a continuat timp de patruzeci de zile si patruzeci de nopti; patruzeci este numarul punerii la incercare in Biblie. 7:19-24 A fost acésta un potop local, cum afirm& unii? S& considerim urmi- toarcle: ,, Toti muntii inalti, care sunt sub42 Geneza cerul intreg, au fost acoperiti® (v. 19). De ce ar fi trebuit Dumnezeu sd-i spuna lui Noe sd construiasea 0 arca echivalenti cu un teren si jumdtate de fotbal fn lungime si 800 de vagoane in volum pentru a scZipa de un simplu potop local? Ar fi putut cu usurinti si le spun celor cpt oameni si meargi intr-un loc sigur. Traditii despre potopul universal au parvenit din toate colturile Jumii. Muntii din masivul Ararat se fnalfS pana la 5160 de metri. Potopul a fost cu gapte metri mai fnalt decat muntii (v. 20). Prin ce fel de miracol a fost tinuti aceast’i api intr-o zona local? fn Geneza 9:15 Dumnezeu a promis ci apa nu va mai deveni un potop care si distrugi toate vietuitoarele. Au fost multe inundatii locale de atunci, dar niciodati un potop universal. Daca potopul a fost tocal, atunci promisiunea lui Dumnezeu a fost incdlcata — © concluzie imposibili. Petru foioseste distrugerea provocat de potop ca simbol al unei distrugeri viitoare a pimantului prin foc (2 Pe. 3:6). Arca este 0 imagine a lui Cristos. Apele fnfatigeaz’ judecata lui Dumnezeu. Domnul Isus S-a dus sub apele méaniei divine la Calvar. Aceia care sunt in Cristos sunt mantuiti, Cei ce de afard sunt con- damnati (vezi Pe. 3:21). 8:1-19 Cronologia Potopului este urma- toarea: 1) 7 zile ~ de cind a intrat Noe fn arc pind cand a inceput Potopul (7:10). 2) 40 de 2ile si nopti - durata ploii (7:12). 3) 150 de zile — de cdnd a tnceput ploa- ia pind cfind au scazut apele (8:3) si arca a ramas pe munteie Ararat (comparati T:AL cu 8:4). 4) 224 de zile - de Ja inceputul Po- topului pind cfnd au reaparut crestele muntilor (comparati 7:11 cu 8:5). 5) 40 de zile - din momentul fn care au fost vazute crestele muntilor pani cand Noe a trimis corbul afard (8:7). 6) 7 zile ~ de la trimiterea corbului par la prima trimitere a porumbelului (8:6-10; v.10, inca alte sapte zile“). 7) Inca 7 zile — pana cnd porumbelul a fost trimis mai departe a doua oar’ (8:10). 8) ined 7 zile — pana Ia ultima trimitere mai departe a porumbelului. 9) 314 zile — de la incepatul Potopuiui pani cind Noe a dat la o parte acoperisul arcei (comparati 7:1] si 9:13). 10) 371 de zile - de la inceputul Potopului pana cnd paméntul s-a uscat (comparati 7:11 cu 8:14) De data aceasta Noe a primit porunca sii iasa afara din arca (v. 16). Corbul necurat (v. 7) si porumbetut curat (v. 8) sunt ilustratii potrivite pentru natura veche si natura cea noni a credin- ciosului. Vechii naturi fi place si se hrdneasc cu gunoaie si putregaiuri, in timp ce natura cea nouil nu-si giseste satisfactia intr-o scen& a mortii si judecatii, Nu-si gaseste linistea pind nu-si ageazii picioarele pe paméntul invieri 8:20-22. Noe a rispuns harului salvator al tui Dumnezcu construind un altar. A- ceia dintre noi care am fost salvati de ma- nia viitoare trebuie sé-I aducem lui Dumne- zeu inchinarea noastra din inima. Ea este la fel de acceptatii si plicuti Domnului cum era pe vremea lui Noe. Domanul a fiicut un legamént prin care a promi: nu va mai blestema niciodaté pamantul sav nu va mai distruge orice vietate, asa cum facuse: de asemenea, El va asigura succe- siunea regulatS a anotimpurilor atéta vreme cat va dainui pamantul. in 6:5 si aici in versetul 21, Dumnezou vorbeste de riul intens din inima omului tn primul exemplu nu s-au adus jertfe gi a urmat judecata. Aici (v.21) este 0 jertt’; si Dumnezen actioneaza cu indurare. F. Noe dup Potop (cap. 9) 9:1-7 Versetul 3 sugereazi ci dup’ Potop oamenilor ii s-a permis sii méindnce carne pentru prima oar. Dar li s-a interzis sd consume sAnge, deoarece sAngele este viata trupului si viata apartine Domnului. Institutia pedepsei capitale presupune stabilirea unei autorititi guvernamentale. Ar rezulta © stare de haos daci oricine, cum j-ar trece prin cap, ar rdzbuna comiterea unci crime de omucidere. Numai guvernele de drept pot face acest jucru. NT continua aceasta traditie cindGeneza 43 spune despre guverne cli nu degeaba poartd el sabia* (Ro. 13:4) 9:8-17 Curcubeul a fost dat ca un sermn c& Domnul nu va mai distruge niciodati pamantul print-un potop. 9:18-23 in ciuda harului lui Dumnezeu pentru Noe, el a picdtuit imbatandu-se si apoi riménand gol in cortul siiu. Cand |-a vazut Ham si Ie-a povestit fratilor sii, ei au acoperit rusinea tatilui lor. fard s& se uite la trupul fui dezgolit. 9:24,25 Cand s-a trezit, Noe I-a blesic- mat pe Canaan. fntrebarea care se ridick este: ,.De ce |-a blestemat ¢] pe Canaan, in loc de Ham?" O explicatie posibild ar fi ci tendinta riului care se manifesta in Ham, a fost si mai pronuntati in Canaan, Blestemui era deci, 0 profetie a conduitei sale imorale sia pedepsei cuvenite. O alta explicatie este aceea ci insusi Canaan a comis vreun act vulgar asupra bunicului situ, iar Noe a aflat mai trziu despre el. Noe a stiut ce i-a facut fiul siu mai tandr. Probabil ci versetut 24 se tefera la Canaan ca fiind nepotul cel mai tandr al lui Noe, gi nu fa Ham ca find fiul mai ténéir al siu, In Biblie, ..fiu" deseori in- seamni ,,nepot“ sau alt descendent. In acest caz, Canaan n-a fost blestemat pentru piicatul tatilui stiu, ci pentru propriul séu picat. Totusi mai existi posibilitatea ca Dumnezeu in mila Lui si-i fi permis lui Noe si blesteme doar o mica parte din descen- dentii Jui Ham si nu o posibila treime din omenire. 9:26-29 Canaan a fost blestemat si-i slu- jeascd pe Sem si pe Iafet. Servitutea canaanitilor fat de israeliti poate fi vazuti in Iosua 9:23 si Judecttori 1:28. Acest pasaj a fost folosit pentru a justifica sclavia negrilor fat de albi, dar nu exist nici-un sprijin pentru acest punct de vedere, Canaan a fost strémosul canaanitilor, care triiau pe P&méntul Sfant inainte ca poporul Israel si soseascé, Nu este nici o dovadd c& erau oameni negri. Sem si Tafet au fost binecu- vantati cu stipanire. Versetul 27 poate su- gera impartigirea binecuvantirilor spirituale de cdtre Iafet cu descendentii lui Sem, israeli Existi o disput& referitoare la intrebarea care dintre Sem si Iafet este cel mai mare fiu al lui Noo. Capitolul 10:2! poate fi citit ca Sem fratele [ui Tafet, cel mai mare sau Sem fratele cel mare al lui Iafet* (NKTV marg.). A doua este varianta preferati. Sem apare pe locut intai in genealogiile de la Gen. 5:32 si} Cro, 1:4. G. Tabelul natiunilor (Cap. 10) 10:1-32 Sem, Ham si Lafet au devenit parintii sau strimosii natiunilor. Sem: Popoarele semitice -- evreii, arabii. arameii, fenicienti. Ham: Popoarele hamitice — etioptenii egiptenii. canaanitii, listenii. babilonienii si poate toate popoarele africane si orientale. desi multi cercetiitori fi consider’ pe as tici ca provenind din Iafet, Jafet: Popoarele iafetice — mezii, grecii, cipriotii ete, Probabil si popoarele cau- cazienc ale Europei si nordului Asiei, Multi cervetitori fi includ aici si pe orientali. fn acest capitol, ordinea este urma- toarea: fii lui Iafet (v. 2-5), fiti Ini Ham (v. 6-20) si fli Fui Sem (v. 21-31), Duhul lui Dumnezeu Se va concentra insi asupra lui Sem si a urmasilor lui pe tot parcursul VT. Diferitele limbi din versetul 5 probabit cA se referdi la perioada de dup Turnut Babel (!1:1-9), Observati in acest capitol trei referinte care vorbesc despre fmpiirtirea popoarelor. Versetu) 5 descrie impirtirea triburilor iafeticilor pe diferitele teritorii. Versetul 25 ne spune ci impartirea pimantului (la Babel) a avut loc in zilele lui Peleg. Versetul 32 serveste ca introducere despre Turnul Babel din capitolul | 1, cAnd famil ile fiilor lui Noe au fost impartite in diferite natiuni vorbind diferite limbi. Nimrod (10:8-10) fnseamna rebel. El apare ca primul stipanitor .puternic pe pamént* dup potop (v. 8) si primul care a intemeiat un regat (v. 10). El a construit Babel (Babijonul) in semn de razvratire impotriva Domnului si de asemenea Ninive din Asiria (vezi v.11), un alt dugman inveterat al poporului lui Dum- nezeu. Dupa cum am mai mentionat, versetul 21 il considera pe Sem ca fratele mai mare al lui Iafet. Sunt imposibil de identificat cu certitu- dine locurile unde s-au asezat diversele44 Geneza ABEL MEHUIAEL METUSAEL CAINAN MAHALALEEL TUBAL-CAIN METUSALA HAM sem | laFeT | pentru lista descen- dentilor, vezi Geneza 10:6-20 SALAH PELEG Descendentii lui Adam popoare, dar urmatoarea enumerare se va Asur (v.11, KIV) - Asiria dovedi utila in studiile ulterioare. Elam (v. 22) — Persia Tarsis (v. 4) - Spania Aram (v. 22) — Siria si Kitim (v. 4) - Cipru Mesopotamia Kus (v. 6) — Etiopia Mizraim (v. 6) - Egipt H. Turnul Babel (cap. 11) Put (v. 6) —Libia (Canaan (v. 6) — Palestina 11:1-4 fn capitolul 10, care, cronologic> PUT Harta 1 a NATIUNLE ES yee DIN GENEZA 10 IAVAN Deszendenti ui iter (Gen 102.5 PUT Descenseny ul Ham (Gen. 0:62} Dascendon bai Sem (Gen. 10:2133) 2 ‘tou, Numa Bite tere 2 E Natiunile din Geneza 10 vine dupa capitolul 11, omenirea era fmpéartitd dupa limbi (v. 5, 20, 31). Acum aflam cauzele acestei impirtiri. In loc si se imprastie pe pamant, dupa cum fusese intentia lui Dumnezeu, oamenii si-au con- struit 0 cetate si un turn in Sinear (Babilon). Ei gi-au spus unul altuia ,,Veniti sd ne construim o cetate si un turn al carui varf si se inalte pnd la cer; si ne face un nume, ca si nu fim imprastiati pe toati fata pimantului*. Deci a fost o politica plin’ de tufie ( faci un nume) si de sfidare (sa evite imprastierea). Pentru noi turnul poate de asemenea sd ilustreze efortul neincetat al omului decazut de a ajunge in cer prin propriile sale fapte, in loc de a primi mantuirea ca un dar gratuit al haru- lui. 11:5-9 Domnul i-a judecat pe oameni, incurcAndu-le limbile. Aceasta a fost origi- nea diferitelor limbi pe care le avem ast&zi in lume. Rusaliile (Fapte 2:1-11) au fost reversul Turnului Babel in sensul ca ficcare om a auzit minunatele lucriri ale Jui Dumnezeu in propria limba. Babel inseamna confuzie, rezultatul inevitabil al oricarei asocieri care-L lasé pe Dumnezeu afara sau nu este conforma Lui. 11:10-25 Aceste versete urmiresc linia descendentilor lui Sem pana la Avram. Astfel, consemnarea istoricd se rezuma, tecand de la omenire la una din ramurile acesteia (0 semintie) si apoi la un singur om (Avram), care devine pirintele natiu- nii ebraice. Restul VT este in mare parte istoria acestei natiuni. 11:26- 32 Avram a fost un mare om al tei si unul dintre cei mai importanti cameni ai istoriei, Este venerat de trei religii mondiale: iudaismul, crestinismul si islamul, EJ este mentionat in saispre- zece c&rti ale VT si unsprezece cirti ale NT. Numele lui inseamnii ,,tati slavit* sau, in forma sa modificati: Avraam ..ta- tl unei muitimi™. Exista 0 problema de ordin matematic in acest pasaj. Derek Kidner explic: ‘Varsta lui Terah la moartea sa prezinta o difi- cultate, flindci il face pe fiul lui cel mai mare de 135 de ani (26), in timp ce Avram avea doar 75 (12:4, cu Fapte 7:4). O solutic este si pre-46 Geneza Turnul Babel a fost construit, probabil, in stilul ziguratelor cladite de babitonieni ca lécaguri de inchindciune la zeul lor Marduc. supunem ci Avram a fost fiul cel mai mic, nis- cut eu saizeci de ani dupa cel mai mare, dar tre- cut in capul listei la 11:26, 27 datorité impor- tantei lui (cum a fost trecut si Béraim inaintea Jui Manase). O alta solutic este si urmam textul samatitean, care-i di lui Terah 145 ani la moarte. Aceasti variant pare mai potrivitd, micar $i numai pentru eli Avram n-ar fi putot si exclame in 17:17 cit are 100 de ani dacti propri- ul tata lear fi avut la 130 de ani.!? Ur din Caldeea (v. 31), din Mesopota- mia, era un centru al idolatriei pigane. Tera si familia lui au clatorit spre nord- vest c&tre Haran, in drum spre Tara Canaan. Tl, PATRIARHH ISRAELULUL (cap. 12-50) A. Avraam (12: -25:18) 1, Chemarea lui Avraam ([2:1-9) 12:1-3 Domnul i! chemase pe Avram cAnd acesta era ined in Ur (comparati v. | cu Fapte 7:1, 2). Avram a fost chemat si-si pardseasca tara, familia si casa tatalui sdu si s& tnceapi o viati de peregrinare (Ev. 11:9). Dumnezeu a facut cu el un fegam4nt minunat, care inciudea urma- toarele promisiuni semnificative: 0 tar’, adicd Tara Canaan; 0 mare natiune — anume poporul evreu; prosperitate mat ald si spiritual pentru Avram si siménja lui; un nume mare pentru Avram s urmasii lui; ei vor fi un izvor de binecu- vantari pentru altii; prietenii Israelului vor fi binecuvantati, iar antisemitii vor fi blestemati: toate familiile pamdntului yor fi binecuvantate prin Avram, indrep- tind astfel privirile spre Domnul Isus Cristos, care avea si fie un urmas al lui Avram. Acest legamant a fost reinnoit si extins in 13:14-17, 15:4-6:17:10-14 si 2215-18. 12:4-9 Dup& trecerea asa-numitilor anil irositi in Haran”, adicit ani fri pro- grese, Avram s-a mutat in Canaan cu sofia lui, Sarai. cu nepotul Jui, Lot, cu alte rude si cu bunurile lor. Ei au ajuns mai intai la Sihem, unde Avram a construit un altar Domnului. Prezenta canaanitilor ostili nu a fost un obstacel pentru un om care umbla prin credinti. Avram s-a mutat apoi intre Betel (casa iui Dumnezeu) si Ai. Credincios in toate lucrurile, el nu numai c& si-a indltat un cort in care sii loouiasca,Geneza 47 Tinuturi stravechi din Biblie con ‘ “ | HARAN NINIVE ‘ MESOPOTAMIA Y= PENIEL, BETEL A iy HEBRON Marea Moarté MOAB eI [Panta Caraanunl pe | cave Durnenou be Proms il avraar sip. ara in cae ost, 3 fost nt, finds Inerecntatéo tunel de mare rsepundore Tinuturi strévechi din Biblie cia construit si un altar Domnului, Acest_ pe Avram pornind caitre sud (Neghev). lucru spune mult despre priorititile acestui om al lui Dumnezeu. Versetul 9 il giseste 2. Drumul in Egipt si inapoi (12:10-13:4)48 Geneza 12:10-20 Credinta lui Avram a avut ins si scpari. In timpul unei foamete devas- tatoare, Avram a plecat din tara dati de Dumnezeu, fugind in Egipt - simbolul lu- mii. Aceast decizie i-a adus necazuri. El a Inceput sd fie obsedat de teama cd Faraon ar putea ucide din dorinta de a pune mana pe frumoasa lui sotic, Sarai, ca s-o adauge Ja haremul sau. $i astfel Avram a convins-o pe Sarai si minti, spundind ci este sora lui. De fapt, ti era pe jumatate sori (20:12), dar afirmatia a fost totust o minciund, deoarece aavut scopul dea induce in eroare, Siretlicul i-a prins bine lui Avram (el a fost risplitit regeste), dar s-a dovedit pagubitor pentru Sarai (fiinded ea a trebuit sd intre in haremul lui Faraon). Si desigur a fost pagubitor pen- tru Faraon (el si casa fui au suferit molime). Acesta s-a comportat mai drept decat Avram, cand a aflat despre insclaciu- ne. Dupii ce La admonestat pe Avram, |-a trimis inapoi in Canaan. Acest incident ne atrage atentia ci in razboiul spiritual nu putem lupta cu arme firesti, Intruc&t scopul nu scuza mijloacele. Nu putem picitui, sperdnd apoi ca vom scipa. Dumnezeu nu Fa parisit pe Avram, dar a ing&duit ca picatul sa-si desfasoare con- secintele dezastruoase. Avram a fost umilit public de c&tre Faraon si a fost deportat, in stare de dizgratie. Cuvantul ,,Faraon‘ nu era un nume pro- priu, ci un titlu, cum ar fi rege“ sau ,im- pirat" etc. 13:1-4 La baza intoarcerii lui Avram la Betel... din Egipt a stat revenirea sa la purt4sia cu Dumnezeu. ,,lnapoi 1a Betel* este chemarea tuturor celor care s-au ratd- cit, indepartandu-se de Dornnul. 3. Experientele cu Lot si Methisedec (13:5-14:24) 13:5-13 Pastorii lui Lot si Avram s-au certat pentru locurile de pAsunal pentru turmelor lor. Dand dovada de respect, bunitate si altruism, Avram fi ofera fui Lot prilejul sa-si aleagi din tot pamantul partea care 0 dorea, Din modestie, el fi sti- ma pe alfii mai mult decat pe sine (Filipeni 2:3). Lot a ales pisunile bogate din Valea Tordanului, care se invecinau cu cetitile piicatului, Sodoma si Gomora. Desi era un credincios adevarat (2 Pe. 2:7, 8), Lota trdit Langa hotarul lumesc. Dupit cum a spus cineva: ,,a cApitat iarba pentru vite, 7n timp ce Avram a capatat har pentru copiii lui (vw. 15, 16). Faptul ci locuitorii Sodomei erau de- osebit de pAcitosi si riii inaintea Domnu- lui nu |-a impiedicat pe Lot si-si aleag’i acele pimanturi. Observati pasii pe care i-a facut in afundarea sa in lumese: Ef (res- pectiv oamenii lui} a experimentat pofta (v. 7); a vizut (v. 10), a ales (v. 11); ska intins corturile pind departe (v. 12); locuia departe de locul preotului fui Dum- nezeu (14:12); stitea la porti, locul puterii politice (19:1). A devenit 0 persoana ofi- cial& in Sodoma. 13:14-18 Avram a renuntat la cele mai bune pasuni, dar Dumnezet daruit toata tara Canaanului — lui si urmasilor sai pentru totdeauna. In plus, Domnul i- promis urmasi nenumarati. Dupa ce s asezat in Hebron, Avram... a inaltat al teilea altar... Domnufui - intotdeauna un aliar pentru Domnul, dar niciodata 0 cas pentru sine! Observati cd Dumnezeu I-a instruil pe Avram si umble prin toati {ara si si-si vada posesiunile. La fel si noi trebuie si ne insusim promisiunile lui Dumnezeu prin credinté, 14:1-12 Cu treisprezece ani inainte de a se fi intdmplat evenimentele principale din acest capitol, Chedorlaomer, regele Ela- mului (Persiei} a invins diversi regi din cAmpiile limitrofe ale Marii Moarte (Sa- rate). In al treisprezecelea an, cei cinci regi captivi s-au risculat impotriva lui Chedorlaomer. Deci, el s-a aliat cu alti trei regi din regiunea Babilonului, s-a de- plasat in sud de-a lungul piirtii de est a Mari Moarte, apoi spre nord, prin partea de vest citre Sodoma, Gomora si celcialte cetati din cimpie. Bat: a avut loc in Valea Sidim, care era plini de puturi de smoala. Invadatorii i-au invins pe rebeli, fnaintand apoi spre nord cu prada de razhoi sicu prizonierii —printre care se afla si Lot. nepotul deciizut al lui Avram. 14:13-16 Cand Avram a primit stirea. a adunat © mica armatd de trei sute opt- sprezece oameni instruiti si j-a urmirit pe inving&tori pan’ spre Dan, in nord. fn final49 Marea cea Mare (Marea Mediterand) i-a infrant langi Damase, in Siria, salvan- du-l astfel pe Lot si recuperand prada de razboi. Cei deciizuti nu numai ci-si produe lor insisi suferinte, ci provoacd necazuri gi altora, Acum Avram I-a salvat pe Lot cu sabia, Mai tarziu el avea si-l scape prin in- termediul rugaciunii de mijlocire (cap. 18, 19). 14:17,18 Pe cand se intorcea Avram acasé, regele Sodomei i-a iesit inainte sa-l salute, Ia fel cum Satan ‘I ispiteste uneori pe crestin dup’ o biruintd spirituala deosebita. Dar Melhisedec, regele Sale- tului si preot al Dumnezeului Preainalt, a venit cu pine i vin pentru a-l incuraja Pamantul Fagai pe Avram. Nu putem citi aceast& primi mentiune a painii si vinului fird si ne gandim la aceste simboluri ale jertfei Mén- tuitorului nostru. Cand ne gandim la pretul pe care |-a platit El pentru a ne riscumpiira din pacat, suntem fnt&riti pentru a ne im- potrivi oric’rei ispite. Numele in Scripturi au fntelesuri. Mel- hisedee inseamna regele neprihdnirii iar Salem (prescurtare a numelui Ierusalim) inseamnii pace. Deci el era rege al nepri- hinirii si rege al pacii. E1 fl simbolizeazi pe Cristos, adeviratul rege al neprihanirii si picii si Marele nostru Preot. Cand ni se spune in Evrei 7:3 c& Methisedec era fark50 Geneza tat&, far mami, fard genealogie, fara un in- ceput al zilelor sale sau sfarsit al vietii*, aceasta trebuie inteles doar in legdturd cu preotia lui. Cei mai multi preoti au moste- nit preotia si au slujit un timp limitat. Dar preotia lui Melhisedec a fost unici prin aceea cA, dupii cAte stim, nu i s-a transmis de la parinti si nu a avut un inceput sau un sfarsit. Preotia lui Cristos este ,.dup’ ran- duiala lui Melhisedec* (Ps. 110:4, Ev. TAN). 14:19, 20 Melhisedec l-a binecuvantat pe Avram si Avram la randul lui i-a dat acestui preot al Iui Dumnezeu 0 zeciuiala din tot ce capturase. in Evrei 7 afiaim ca aceste actiuni au avut o adanci semnifi- catie spiritual. Fiinde’ Avram a fost stra- mosul lui Aaron, el este considerat repre- zentant al preotiei aaronice. Faptul c4 Mel- hisedec l-a binecuvantat pe Avram Inscamné cf preotia lui Melhisedec este mai mare dec&t a lui Aaron. fiindca cel ce binecuvanteazi este superior celui bine- cuvantat. Faptul c& Avram a plittit zeciuiald lui Melhisedec este perceput ca o ilustrare a preotiei aaronice care recunoaste suuperi- oritatea preofiei lui Melhisedec, finde’ cel mai mic plateste zeciuiala celui mai mare. 14:21-24 Regele Sodomei a spus: ~Da-mi mie oamenii si tine bogatiile pen- tru tine“. Deci Satan inca ne ispiteste si ne investim resursele fn jucarii de (arana, tn timp ce oamenii din jurul nosiru pier. Avram a riispuns cA nu va lua nimic, nici miacar un capat de ata sau.o curea de incdltaminte. 4. Mostenitorul promis al lui Avram (cap.15) 15:1 Versetul 1 este legat indeaproape de ultima parte a capitolului 14. Fiindca patriarhul a refuzat rasplata regelui Sodomei, Iehova i-a spus: ,,Avram, nu te teme; Eu sunt scutul tiu si rasplata ta cea foarte mare“, oferindu-i astfel lui Avram protectie si o fabuloas& avere. 15:2-6 Neavand copii, Avram s-a temut c& slujitorul s4u, Eliezer din Damase, fi va fi urmas, fiindcd asa era legea pe vremiea aceea, Dar Dumnezeu i-a promis un fiu si urmasi numerosi ca stelele de pe cer. Omeneste vorbind, lucrul acesta era im- posibil, fiinded Sarai trecuse de vremea cfnd putea naste copii. Dar Avraam a crezut fn promisiunea lui Dumnezeu si Dumnezeu I-a declarat neprihinit. Ade- varul justific#rii prin credinti enuntat aici se repeti in Romani 4:3, Galateni 3:6 si la- cov 2:23, In Geneza 13:16 Dumnezeu fi promisese urmasi numerosi ca pulberea paméntului iar aici, la 15:5, ca stelele. Pul- berea ilustreazi posteritatea natural a lui Avram — cei care sunt evrei din nastere. Stefele ti simbolizeaz pe urmasii spirituali ~ aceia care sunt indreptatiti prin credinti (vezi Gal. 3:7). 18:7-21 Pentru a confirma promisiunea unei seminte (v. 1-6) sia unui pamant (v. 7, 818-21), Dumnezeu a dat expresie vie unui simbolism straniu si semnificativ (v. 9-21), cum arati David Baron: Jn conformitate cu maniera striiveche specifici Orientului de a incheia un iegiimént, ambele parti contractante treceau printre cele dou jum&titi despicate ale animalului sacrificat, a- testand asttel simbolic cf au jurat pe viatl etl isi vor impiini angajamentul luat (vezi ler. 34:18,19), Acum ta Geneza 15, Dumnezeu sin- gue, a cirui prezenti s-a manifestat prin cup- toru! fumegand si candeta de foc, a trecut prin mijlocul bucitilor animatelor injunghiate, in timp ce Avram a fost pur si simply un spectator al acestei minunate manifestiri a harului fart plati al lui Dumnezev,!? Aceasta inseamnii ci a fost un legamant necondifionat, a carui implinire depindea numai de Dumnezeu. Conform altei opinii pe marginea pasajului de fat, bucatile animalului jert- fit reprezintd natiunea Israel. Vulturii sim- bolizeazi neamurile. Pamantul care nu le apartinea este, bineinteles, Egiptul. Israel avea si fie eliberat din sclavia egipteanti, urmand s& revind tn Canaan Ja a patra generatie. Cuptorul fumegand si torta infficdrat& descriu destinul national al Is- raelului - de a suferi in exil side a aduce marturie. Jzbavirea Israelului avea sii se product doar atunci cind pacatul amoritilor va fi ajuns la culme, Acesti locuitori pigani ai Canaanului trebuiau exterminati. DarGeneza SI Dumnezeu deseori las’ riul si-si urmeze cursul, chiar in detrimentul poporului Sau, inainte de a-l judeca. Bl este indelung rab- dator, nedorind ca cineva s& piari — chiar amoritii cei depravati (2 Pe. 3:9). El de asemenea ing’iduie raul sa atingd apogeul pentru ca astfel consecintele groaznice ale riutitii sd poatd fi vizute clar de toti. Astfel mania Lui se dovedeste a fi pe deplin dreapta. Versetele 13 si 14 ridicd o problema de ordin cronologic. Ele prezic robia urmasilor lui Avram pe pdmént striiin timp de 400 de ani si cd ei vor pleca de aco- lo la sfarsitul acestei perioade, ducdnd cu ei © mare bogitie. in Fapte 7:6 aceasti.cifra de 400 de ani este repetata. In Exod 12:40, 41 citim despre copii lui Israel, care au locuit in Egipt, cX au stat acolo timp de 430 de ani, pana la ultima zi din acest interval. Apoi, in Galateni 3:17 Pavel spune ci perioada de la confirmarea Legaméntului Avraamic pani la darea Legii a fost de 430 de ani, Cum vom putea reconcilia aceste cifre diferite? Cei 400 de ani mentionati in Geneza 15:13. 14 si Fapte 7:6 se referii la durata ro- biei groaznice a Israelului in Egipt. lacov si familia lui nu au trait in robie cand au ve- nit Ia inceput in Egipt. Dimpotriva, au fost tratati regeste. Cei 430 de ani din Exod 12:40, 4! se refer la timpul total pe care I-a petrecut Poporul Israel in Egipt — pana in ziua in care cei 430 de ani s-au implinit. Aceasta este cifra exact’, Cei 430 de ani din Galateni 3:17 acope- 18 aproximativ aceeasi perioad’ ca cea din Exod 12:40, 41. Bi sunt calculati din mo- mentul in care Dumnezeu i-a confirmat fui Tacov legimantul incheiat anterior cu Avraam, tocmai pe cnd Iacov se pregitea sa intre in Egipt (Gen. 46:14). Anii res- pectivi se intind pana ia darea Légii, cam la tei luni dupa Exod. Cele patru generatii din Geneza 15:16 pot fi vazute in Exod 6:16-20: Levi, Chehat, Amram, Moise. Israel nu 2 ocupat incd teritoriul promis in versetele 18-21. Abia Solomon Ia avut in stapinire (1 Re. 4:21, 24), exercitand dominatia asupra u- nor state vasale, dar poporul ca atare nu a avut in st&panire si ocupatie. Legtimintut va fi Implinit cand Cristos se va intoarce si domneascd. Nimic nu va tmpiedica aceasti implinire. Ceea ce Dumnezeu a promis este la fel de sigur ca si cand s-ar fi intam- plat deja! Raul Egiptului (v.18) se crede ci ar fi un mic paréu la sud de Gaza, cunoscut acum sub denumirea de Wadi el Arish. Nu este vorba aici despre Nil. 5. Ismael, fiul natural (cap. 16, 17) 16:1-6 Nelinistea firii picdtoase se vede aici. fn loc si astepte urmasul promis de Domnul, Sarai ]-a convins pe Avram obtina un copil de la roaba ei, Agar, care fusese cpatati probabil in cilitoria nenorociti din Egipt. Dumnezeu este fidel in consemnarea neregulilor maritale ale Poporului Siu, chiar dac nu le-a aprobat niciodati. Cind Agar a ramas instircinat’, ea a Inceput s-o dispretuiascA pe stapana ei, Sarai a replicat, acuzandu-! pe Avram si apoi alungand-o pe Agar. Aici este ilustrat contlictul dintre lege si har. Acestea nu pot coabita (Gal. 4:21-31). in timp ce 0 parte a comportirii din aceasta sectiune era acceptabili fn contextul normelor proprii acelei culturi, ele sunt ins hotirat inac- ceptabile din punct de vedere crestin. 16:7-15 in timp ce Agar se afla in deser- tul Sur, pe drumul spre Egipt, ingerul Domautui a venit la ea. Acesia a fost Domnul Isus intr-una din aparitiile Sale di- nainte de incarnare, cunoscute sub denu- mitea de Cristofanii-(vezi Judecitori 6 pentru un eseu despre Ingerul Domnului), Ela sfaituit-o si se intoarea si si se supund Tui Sarai si i-a promis cd fiul ei va fi inte- tmeietorul unui mare popor. Acea pro- misiune, binetnteles, s-a implinit prin for- marea poporului arab. Cuvintele .Jin- toarce-te... si supune-te* au constiluit mari intoarceri tn-vietile multora care au avut de-a face cu Dumnezeu. Exclamatia Agarei din versetul 13 ar putea fi parafrazat’ .Esti un Dumnezeu care poate fi vézut, cici ea a spus .Cu52 Geneza adevarat L-am vazut eu oare pe Cel ce de asemenea ma vede? Ea a pus numele fantinii ,,.Beer Lahai Roi" (textual: fantd- na Celui care tritieste si md vede).! 16:16 Avram ayea optzeci si sase de ani cand s-a ndscut Ismael lui Agar. Nume- le Ismael inseamni Dumnezew aude. in acest caz El a auzit necazul Agarei, Trebuie si ne amintim de-a lungul acestei naratiuni ci Agar reprezint& legea, in timp ce Sarai teprezint harul (vezi Gal. 4). 17:1-14 Cuvintele lui Dumnezeu catre Ayram din versetul | au fost poate o modalitate indirect’ de a-i spune sa inceteze s mai rezolve problemele prin propriile sale forte, lisndu-L in schimb pe Dummezeu Cel Atotputernic sd le facd in locul lui, Imediat dupi aceasta Dumnezeu Si-a reinnoit leg&méntul si a schimbat nu- mele patriarhului din’ Avram (tatd sidvit) in Avraam (tata! unei multimi). Atunci a fost instituita.circumcizia ca semn al legéman- tului. Aceastd operatie chirurgicala, execu- tat la baieti, era un seman fizic cd persoana apartinea celor alesi de Dumnezeu pe pamént. Desi era deja practicatd in Orientul Mijlociu pe vremea aceea, a cdpatat un nou injeles pentru Avraam si familia lui. Toti membrii de sex masculin din casa lui Avraam au fost circumeisi si de atunci in- colo fiecare baiat trebuia circumcis la vars- ta de opt zile, in caz contrar urmand si fie exclus din poporul sau — adic’, exclus din adunarea lui Israel (v. 9-14). Termenul wnimicit™ uneori insemna ,ucis", ca in Exod 31:14, 15. in alte locuri, cum ar fi aici, se pare c& inseamni exclus, alungat, ostracizat. Cu mult tale, apostolul Pavel scoate in evident faptul c& Avraam a fost indrep' (15:6) inainte de a fi fost circumcis. cumcizia lui a fost .,o pecete a neprihinirii obfinute prin credinta pe care 0 avea pe cand inc& nu era circumcis* (Ro. 4:11). Crestinii de azi ne sunt pecetluiti cu un semn fizic; ei primese ins pecetea Duhu- lui Sfant in momentul convertirii lor (Ef. 4:30). SEMNUL CIRCUMCIZIEI ‘Circumcizia a fost instituit de cdtre Dumnezeu ca semn fizic al legimAntului dintre El si poporul Siu (Gen. 17:10-14). Astfel urmasii lui Avraam au fost numiti cei Gliati Imprejur* (Fapte 10:45), iar popoarele, Neamurile, au fost numite ,.ne- tdiati imprejur (Ef. 2:11). Este de ase- menea semnul pecetii neprihinirii pe care Avraam {-a avut prin credint& (Ro. 4:5) Dar mai tarziu cuvintele ,.circumcizie si .citcumeis™ (sau Liat imprejur) au c&- patat o varietate de intelesurt. ,Buze ne- tiate imprejur (Ex. 6:12) insemna a fi ~lipsit de darul vorbirii in public. ,Urechi hetiiate Imprejur” si ,inimi netiiate impre- ju" se refereau la refuzul de a auzi, si de a-L asculta pe Domnul (Lev. 26:41; Deut. 10: 16; 30:6; Ier. 6:10; Fapte 7:51). ,.Netd- iat imprejur in carne" (Ez. 44:7) insemna whecurat", in NT, ,,circumcizia lui Cristos* (Col. 2:11) se refera la moartea Lui pe cruce. Crestinii sunt circumcisi prin identificarea Jor cu Cristos; Pavel vorbeste de ea ca find nu o Bliere Imprejur fcuth de man’, ci cu tSierea imprejur a lui Cristos, in dezbri- carea de trupul poftelor fitii noastre pamantesti* (Col. 2:11), Aceasti cir- cumcizie vorbeste despre moartea naturii paméntesti. in ce priveste pozitia pe care o ocupa fiecare credincios, ea este adevaratt sireald, dar trebuie aplicaté prin inliturarea practic’ a faptelor piicitoase ale firii pamantesti (Col. 3:5). Apostolul vorbeste de crestini ca despre adeviratii circumcisi (Fil. 3:3), in contrast cu un partid al iudeilor legalisti cunoscut drept ,,cei tiiati mprejur* (Gal. 2:12). Pe lang simbolismu! lor, unele dintre legile binevoitoare ale lui Dumnezeu au avut drept scop scutirea poporului ales al Siu de bolile neamurilor. Multe autorititi medicale de azi considerS ci circumcizia previne anumite forme de cancer atit ale barbatutui, cat si ale sotiei sale.t 17:15-17 Dumnezeu i-a schimbat mu- mele lui Sarai in Sara (printesd) si promis lui Avraam ci sofia lui de nowizeci de ani va avea un fiu. Patriarhul a ras, dar cu uimire bucuroasa, nu cu necredinta. Credinta lui nu s-a clatinat (Ro. 4:18-21). 17:18-27 Cand Avraam a pledat caGeneza 53 Ismael si aib& trecere inaintea Domnului, i s-a spus ci legiméntul va fi implinit prin fiul sdu, Isaac. Cu toate acestea, Ismael avea si fie roditor, s4 se inmulteasca si si devind un popor mare. Isaac a fost un simbol al lui Cristos, prin care legimantul isi gaseste implinirea suprema. Observati promptitudinea ascultisii lui Avraam: chiar in acea zi, Avraam a fost circumcis impreuna cu fiul siu, Ismael. 6. Sodoma si Gomora (cap. 18, 19) 18:1-15 Curand dupa evenimentele din capitolul 17, lui Avraam i-au apérut trei oameni. De fapt doi dintre ci erau ingeri, iar cellalt era Domnul fnsusi. Cu ospitali- tatea tipic orientald, Avraam si Sara, fird si fie pregititi, i-au gizduit pe ingeri si pe Acela care era mai mare decat ingerii (Ev. 13:2). Cand Sara I-a auzit pe Domnul spunand c& va avea un copil intr-un an, ra- sul ei i-a tridat necredinta. Ea a fost doje- nitd cu intrebarea sever’: Este ceva prea greu pentru Domnul?* Dar promisiuneaa fost repetati in ciuda indoielii ei (v. 9-15). Evrei 11:11 indicd faptul ci Sara a fost, in principiu, o femeie credincioasa, in ciuda acestei scipari de moment. 18:16-33 Dupa ce Domnul i-a dezvaluit lui Avraam faptul cd urmeaza si distrugét Sodoma, si in timp ce cei doi ingeri se in- dreprau spre acea cetate, Avraam a inceput si mijloceasc& pentru ei — ci truzeci si cin zece. Chiar si pentru zece oameni nepri- haniti Domnul nu ar fi distrus Sodoma! Rugiciunea fui Avraam este un exemplu minunat de mijlocire eficienta, Era bazaté pe caracterul drept al Judecatorului intre- gului p&mant (v. 25) si a pus in evidenta acea indrazneal& si totusi adanca smere- nie pe care n-o poate da dect o cunoastere intima a lui Dumnezeu. Numai cand Avra- am s-a oprit din rugaciune, Domnul a pus capat discutiei si a plecat (v. 33). Sunt multe mistere in viat&, pentru care adevarul din versetul 25 este singurul raspuns satis- facditor. Sa nu va scape onoarea pe care Dum- nezeu i-a facut-o lui Avraam, ca unul care era un adevarat cap al familiei (v. 19). Un jucru demn de ravnit! 19:1-11 Numele Sodoma a devenit sinonim cu pacatul homosexualititii sau sodomiei. Dar perversiunile sexuale nu erau singura cauzi a distrugerii cetatii. fn Ezechiel 16:49, 50 Domnul descrie pacatu! Sodomei ca fiind ,.mandria, imbuibarea gi lenevia*. Lot i-a primit pe cei doi ingeri sia insis- lat ca ci sii petreaci noaptea in casa lui, stiind prea bine pericolul la care s-ar ex- pune altfel. Chiar si atunci barbatii Sodomei au incercat si comiti viol homo- sexual asupra celor doi trimigi ai cerului. intr-un efort disperat de a-si salva oaspetii, Lot le-a oferit cu nerusinare cele doua fiice ale sale, Numai o minune a putut salva situ- atia; ingerii i-au lovit;pe sodomiti cu orbire temporard, care i-a aruncat in deruti. HOMOSEXUALITATEA Atal in VT (Gen, 19:1-26; Lev. 18: 20:13), cat siin NT. (Ro. 1:18-32; I Cor. 6:9; 1 Tim. §:10), Dunmezeu condamna pacatul homosexualitatii, El Isi arati mania impotri- va lui, distrugiind cetitile Sodomei si Go- morei. in Legea lui Moise, sodomia se pedepsea cu moartea, Nici un homosexual ‘nu va mosteni fmpiritia lui Dumnezeu, Asa-numitii ,,homo™ (fn limba engh »gays") plitesc un pret mare pentru viata lor imorala. Pavel spune c% ei ,au primit in ei insisi plata pentru rétacirea lor (Ro 1:27b). Aceasta include bolile venerice, pheumocistita, sarcomul lui Kaposi (0 for- mi de cancer) si SIDA. De asemenea, in afara botilor, ei au remuscati, tulburiri fi- zice si mentale si schimbari anormale ale picitosi, orice homosexual si orice lesbiana pot fi salvati prin pociiinta si prin primirea Domaului Isus Cristos ca MAntuitor personal al lor. Dumnezeu ii iubeste si pe acestia, chiar daci uriste pi- catul lor. Exist o diferent intre a fi un homose- xual practicant si a avea doar o inclinatie. Biblia condamna practicarea, nu ori- entarea. Multi oameni sunt atrasi de seme- nii lor de acelasi sex, dar refuzd sii cedeze acestei atractii. Prin puterea Duhului Sfant. S-au disciplinat si reziste ispitei gi si ri-54 Geneza iasc& in puritate. Multe persoane crestine de orientare homosexual si privesc conditia cu pirere de ru, dar fiin- du-le imposibil si se schimbe, au apelat la Duhu! Sfant pentru a cdpata puterea de a nu ciidea fn aceasta ispitii si de a trai in castitate, ceea ce constituie chiar sfintirea. Predandu-se lui Cristos, ei au dat in grija lui Dumnezeu aceasti pati spiritual pentru ca puterea divind sii se destivargeascd in slabiciunea umanii,!* Unii dau vina pe Dumnezeu pentru ci s-au n&scut cu aceast& tendinta, dar greseala nu este a lui Dumnezeu, ci a pacdtoseniei umane. Orice copil cazut al lui Adam are tendinte rele. Unii au o slabiciune intr-o privintd, altii in alta. Pacatul nu consti ina fi ispitit, ci in a ceda in fata acelei ispite. Exist& izbavire de homosexualitate sau lesbianism, dupa cum este izbavire de orice forma de pofta. in orice caz, consilierea spirituala de durata este foarte importanta jn aproape fiecare caz de acest fel. Crestinii trebuic si-i accepte pe homo- sexuali si pe lesbiene ca pe niste persoane, dar fri si le aprobe modal de viar’. fn- trucal si-ei sunt oameni pentru care a murit Cristos, crestinii trebuie si caute sd-i castige prin orice mijloace la o viaté de »Sfintenie, fara de care nimeni nu va vedea pe Domaul" (Ev. 12:14). 19:12-29 ingerii au insistat ca Lot si fae milia sa s& p&riseaseit cetatea. Dar cand acesta a incercat sé-si conving’ ginerii (sau viitorii gineri), ei au crezut ca glumeste. Viaja lui decdzuti i-a anulat mérturia in timpul crizei. fn dimineata ur- mitoare, ingerif i-au insotit pe Lot, sotia si fiicele lui afar din Sodoma. Chiar si atunci Lot a incercat sa evite plecarea, preferand si ramana in Toar, una din cetatile satelit aie Sodomei. Nici macar zece oameni neprihiiniti nu au fost gisiti aici, aga ci Dumnezeu a distrus-o. Dar rugaciunea lui Avraam nu a riimas fird rispuns, cici Dumnezeu Si-a adus amin- te de Avraam si l-a scos pe Lot din mij- Jocul holocaustului Desi sotia lui Lot a parasit cetatea, inima ei. a ramas tot acolo, de aceca a c&zut sub pedeapsa lui Dumnezeu. Prin cuvintele »Amintiti-vi de nevasta tui Lot* (Luca 17:32), Cristos a mentionat-o ca avertis- ment pentru toli cei care neglijeazi oferta Sa de mantuire. 19:30-38 Piecand din Toar, Lot a fugit ‘intr-o pester. Acolo fetele lui !-au imbi- tat gi au comis incest cu el. Fata cea mare a nascut un fix pe nume Moab. iar cea mai mic&... a ndscut un fiu, Ben-Ami. Asa au aparut moabitii si amonitii, care aveau si fie spini in coasta lui Israel. Femeile moabite au fost acelea care mai tarziu i-au sedus pe birba(ii israeliti sA comita spre imoralitate (Nu. 25:1-3). Amonitii au fost aceia care I-au invitat pe Israel s& se in- chine lui Moloh si sa-si jertieasc’i copii (1 Re. 11:33; Ter, 32:35). Stim din.2 Petru 2:7, 8 c& Lot era un om drept, dar datorita modului sau de viata lumese, si-a pierdut micturia (v. 14), sotia (v. 26), ginerii, pri- etenii, partigia {care nici nu exisia fn Sodoma), pimanturile (incepuse prin a fi un om bogat si a sfarsit in saracie), carac- terul (v. 35), munca lui de o viata intreaga si aproape chiar viata insisi (v. 22). Com- portamentul depravat al fetelor lui aratii cit de mult fuseserd acestea influentate de modul de viati din Sodoma. Traind astlel, nu exist scipare de pedeapsi, (Ev. 2:3) & 7. Avraam si Abimelec (cap. 20) 20:1-18 Ni se pare incredibi] ca Avraam_ stimai incerce s-orecomande pe Sara drept sora lui la douazeci de ani de la prima greyealii cu Faraon — este incredibil, pana cand ne amintim de propriile noastre picate repetate! Incidental cu Abimelec in Ghe- rar este aproape o replic’ a daplicititii lui Avraam din Egipt (12:10-17). Dumnezeu a intervenit in realizarea promisiunilor sale despre nasterea lui Isaac, care ar fi putut de- veni altfel o frustrare, El |-a amenintat pe Abimelec cu moartea. El este mai mult decit un simplu spectator pe marginea isto- riei, El poate invinge riul din camenii Sai, chiar prin victile celor picitosi. Paganul Abimelec a actionat mai drept deca Avraam, wprietenul lui Dumnezeu”, ia acest incident. (Abimelec este un titu, si nu un nume propriu), Este rusinos cand unGeneza 55 credincios trebuie si fie pe drept mustrat de unom din lume! Cand o jumiltate de adevar este prezentat drept intregul adevar, atunci el este un neadevir. Avraam a incercat chiar si arunce o parte din vin’ asupra lui Dumnezeu, care lar fi facut s& ,,rita- ceased, Ar fi fost mult mai fatelept si-si recunoasci vina cu smerenie. Cu toate aces- tea, el a rimas omul Ini Dumnezeu. Si ast- fel, Domnul! !-a trimis pe Abimelec la el, astfel ca Avraam s& se roage pentru anu- larea fertilit5tii femeilor din casa acestuia. Expresia aceasta si-ti fie justificarea” este literal ,un val pentru acoperit ochii", ‘insemnand un dar facut cu scopul de impi- care. Deci, s-ar putea citi, ,ti-Pofer cao sa- tisfactie pentru a dovedi tuturor care sunt cu tine gi tuturor barbatilor cd tot raul a fost ‘indreptat*. 8. Isaac, fiul Promisiunii (cap. 21) 21:1-10 Cand fiul promis li s-a niscut Sarei si lui Avraam, acestia i-au pus nu- mele Isaac (,,hohot de ras), cum poruncise Domnul (17:19, 21). Aceasta exprima pro- pria lor bucurie si bucuria tuturor celor care urmau sa afle vestea, Isaac avea probabil intre doi si cinci ani cdnd a fost intircat. Ismael avea intre treisprezece si sapte- sprezece ani pe atunci. Cand Sara La vazut pe Ismael bitandu-si joc de Isaac la petrecerea de intiircare, i-a spus lui Avraam s-o alunge pe Agar gi pe fiul ei. Pavel in- terpreteaz3 aceasta fapti ca o dovada ci legea persecutii harul, cd legea si haru! nu pot coexista si c binecuvantarile spirituale nu pot fi obtinute pe principii legaliste (Gal. 4:29), 241:11-13 Avraam s-a intristat s&-i piarda pe Agar si pe Ismael, dar Dumnezeu |-a consolat cu promisiunea c& Ismael va de- veni tatil unui mare popor. Si totusi Dom- nul i-a spus clar cd Isaac era fiul promis prin care avea sa fie indeplinit legamAntul. 21: 14-21 Cand Agar si baiatul ei a- proape au pierit de sete in desertul din su- dul Canaanului, Dumnezeu i-a ajutat si ga- seasci o fantand si astfel au scipat. Ismael era adolescent pe vremea aceea; deci, ver- setul 15 probabil inseamna c& Agar I-a impins sub un tufis din cauza slbiciunii de care fusese cuprins. Numele lui Ismact Dumnezeu aude, se giseste de dowd ori in versetul 17 — ,Dummezeu a.auzit" si »Dumnezeu a auzit*. Copii si tinerii ar trebui incurajati sé se roage. Dumnezeu aude si rispunde! 21:22-34 Abimelec din versetul 22-nu este neapiirat acelasi cu cel din capitolul 20, Slujitorii acestui sef.de trib au Juat o fantna de la oamenii lui Avraam. Cand Abimelec si Avraam au incheiat un tratat de prietenie, patriarhul i-a spus lui Abime- lec despre fantdna care. fusese luati. Rezultatul a fost un legamént care acorda fantdna lui Avraam. El a denumit-o imediat Beerseba (,.fantana jurimantului"). Locut a devenit mai tirziu o cctate ce marca granita cea mai sudicd a tarii. Avraam a sidit un tamarisc in memoria evenimen- tului. 9. Jertfirea tui Isaac (cap. 22) 22:1-10 Probabil nici o scenii din Biblic, cu exceptia Calvarului; nu este mai impre- sionanti-ca aceasta si nici una nu ofera un simbol mai clar al mortii Domnului pe cruce. Supremul test al credinte! lui Avraam a fost atunci cand Dumnezeu i-a poruncit sil aducd pe Isaac ca ardere de tot undeva in regiunea Moria. De fapt, Dumnezeu n-a avut intentia s&-l fase pe Avraam si duci jertfa pani la capat; El S-a opus dintotdeauna jertfei umane. Moria este lantul muntos unde este situat Ierusalimul (2 Cron. 3:1) si unde s-a aflat gi Calvarul. Cuvintele lui Dumnezeu. ,singurul tau fiu Isaac, pe care-l iubesti’, trebuie si-i fi suipuns inima lui Avraam cu o durere teribil&. Isaac era sin- gurul fiu al Jui Avraam, in sensul fn care ef era singurul fiu al promisiunii — unicul fiu, fiul nasterit miraculoase. Prima aparitie a unui cuvant in Biblie deseori constituie modelul utilizirii lui in toata Scriptura. Dragoste (v. 2) si ,inchi- nare"(v. 5), sunt prima oard intalnite aici. Dragostea lui Avraam pentru fiul siu este o imagine palidi a dragostei lui Dumnezeu pentru Domnul Isus. Jertfirea lui Isaac a fost 0 ilustrare a celui mai miret act de56 Geneza inchinare — jertfa de Sine a Mantuitorului ca implinire a voi lui Dumnezeu. 22:11, 12,,Avraam, Avraam* este pri- ma din cele zece reiterari de nume din Bi- blie. Sapte sunt cheméari ale lui Dumnezeu catre om (Gen. 22:11; 46:2; Exod 3:4; 1 Sam. 3:10; Luca 10:41; 22:31; Fapte 9:4), Celelalte trei sunt Matei 7:21, 22; 23:37, Marcu. 15:34. Ele introduc probleme de mare important. {ngerul Domnului (v. 11) era Dumnezeu (v. 12). 22:13-15 Aducerea lui Isaac ca jertfi a fost, de bund seami, testul suprem al cre- dintei lui Avraam. Dumnezeu fi promisese acestuia urmasi numerosi prin acest fiu. Isaac ar fi putut s& aib& cam douazeci si cinci de ani pe vremea aceea si era necisi- torit. Daci Avraam l-ar fi sacrificat, cum ar fi putut s& se implineasci promisiunea? Conform textului de ta Evrei 11:19, Avram a crezut oi, gi dac ip jertfeste fi- ul, Dumnezeu il poate invia. Aceasti cre- dinté a fost remarcabilé fiindcd, pani atunci, nu existase nici un caz de inviere in istoria lumii. Observati credinta lui si in 22:5: eu si baiatul ne vom duce pani colo si ne inchintim si apoi ne vom intoarce la voi. Avraam a fost mai intAi justificat prin credinti (15:6) si apoi prin fapte (vezi ac. 2:21). Credinta era mijlocl mantuirii lui, in timp ce faptele erau dovada realititii cre- dintei lui. Cand Isaac |-a intrebat ,.Unde este mielul?”, tatal lui i-a rispuns, ,,Dum- nezeu fnsusi va purta de griji de mielul pentru arderea de tot’. Aceasta promisi- une nu a fost impliniti definitiv de berbecul din versetul 13, ci de Mielul lui Dumnezeu (oan 1:29). Exist doua simboluri esentiale ale lui Cristos in acest capitol. Isaac este primul: singurul fiu, iubit de tatal siu, doritor si facd voia tatlui, este la figurat primit inapoi din morti. Berbecul este al doilea simbol: 0 victima inocenté a murit in locul unei alte fiinte, sangele i-a fost varsat sia fost adus ca ardere de tot inaintea Dom- nului. Cineva a spus cd, oferindu-i acest berbec lui Avraam, ,.Dumnezeu !-a crutat de o loviturd de care nu S-a crutat pe Sine*. Ingerul Domnului din versetcie {1 si 15, ca de altfel in tot VT, este Domnul Isus Cristos. Avraam a numit Jocui acela »Domnul va purta de grija* (Iehova lire) (v.14). Acesta este unul din cele sapte nume compuse ale Domnului din VT. Celelalte sunt: Tehova-Roteca — ,Domnul care te vindeci* (Ex. 15:26). Tehova-Nisi —,,Domnul, stindardul meu" (Ex, 17:8-15). Iehova-Salom — .,Domnul, pacea noastra® (Jud, 6:24). Iehova-Roi — ,,.Domnul, Pastorul meu* (Ps. 23:1). Jehova-Tsidkenu — ,.Domnul, neprihnirea noastra (Fer. 23:6). Tehova-Samah — ,,Domnul este prezent" (Ez. 48:35). 22:16-19 Domaul a jurat pe Sine, fiind- cA nu putea si jure pe nimen mai mare (Ev. 6: Dumnezeu aici, confirmata de jurimantul Sau, include binecuvantarea neamurilor prin Cristos (Vezi Gal. 3:16). In versetul 17e, Dumnezeu adaugi la uriasa promi- siune deja facut: Samanta lui Avraam va stapni cetStile dusmanilor sii. Aceasta jnseamn’ ci urmasii lui vor .ocupa focul de autoritate peste aceia care li se vor opu- ne, Capturarea portilor cetatii insemna cAderea cetiitii Insesi*.!® 22:20-24 Fratele lui Avraam, Nahor, avea doisprezece fii, in timp ce Avraam avea doar doi - Ismael si Isaac. Ce incer- care trebuie si fi fost aceasta pentru cre- dinta lui Avraam, avand in vedere c& Dum- nezeu fi promisese un numar de urmasi comparabil cu stelele de pe cer! Probabil ca acest lucru |-a determinat sd-| trimita pe Eliezer in cdutarea unei neveste pentru Isaac (cap. 24), Observati numele Rebeca din 22:23. 10. Morméntul familiei (cap. 23) 23:1-16 Cand Sara a murit ja o suta douazeci si sapte de ani, Avraam s-a ink les cu locuitorii hititi din Hebron si cumpere pestera Macpela ca mormant — singura tranzactie de cumparare a vreunei proprietiti in timpul vietii sale hingi de peregrinare. Acest pasaj ofera o descriereGeneza 37 nepretuité despre tocmeala att de speci. fic popoarelor orientale. La inceput, hititii i-au oferit oricare din focutite lor folosite pentru inmormantare. Cu o curtoazie neobisnuiti, Avraam a refuzat, insistand si plateasc& pretul integral pentru o pester’ detinuta de Efron. La inceput, Efron i-a oferit nu numai pestera. ci si intreg terenul din jur ca dar, ins’ Avraam a inte- les ci acesta fusese doar un gest politicos. Proprietarul nu avea de giind si-l dea cu adevarat. Cand Avraam a insistat in do- rinta de a cumpira, Efron a sugerat pretul de patru sute de sicli de argint, pre- tinzind ci era un chilipir. De fapt, era un pret exagerat si in mod normal cum- paratorul ar fi continuat s& se tocmeasci. Asa c& toaté lumea a fost surprinsa cand Avraam a acceptat pretul cerut de Efron. Avraam nu voia sa fie dator unui necredin- cios si nici noi nu trebuie sii fim. 23:17-20 Mai tarziu, pestera Macpela a devenit mormantul lui Avraam, Isaac, Rebeca, Iacov si Lea. Localizarea tradi- tional este locul unde acum se afli o moschee musulmani. IL. O mireasa pentru Isaac (cap. 24} 24:1-9 Avraam |-a pus pe slujitorul stu cel mai varstnic sa facd un legamAnt prin care jura cd fi va ciuta o nevastii lui Isaac; nu va ingadui ca acesta sa ia o canaaniti sau sd trdiascé in Mesopotamia. Strave- chiul gen de juramént descris in versetele 2-4 si 9 este explicat de Charles F. Pfeiffer: Conform expresiei biblice, copiii se spune cA se nase din ,coapsa” tatillui lor (cf. Gen. 46:26). Pundnd mana pe coapsa tatilui se interpreta ci, dac& un legimant ar fi tneiileat, copii care se niiscuserd, sau urmau sii se nascdi din ,coapsi” vor razbuna aceasti inciilcare. Lucrul acesta fusese denumit ,,jurimant pe urma este tn mod deosebit aplicabil in cazul de fat, flindca misiunea slujitorului este si asigure urmagi lui Avraam prin fsaac.!7 24:10-14 Slujitorul este un tip (simbol) al Duhului Sfant trimis de Tatal si peteasca, © mireasi pentru ..cerescul Isaac’, Dornnul Isus. Naratiunea relateazi cu atentic pregitirea cilitoriei, darurile pe care le-a dus slujitorul si semnul prin care ef trebuia sii recunoasc femeia aleasi de Domnul. Murdoch Campbell analizeaza: Era un semn care fusese calculat in aga fel inet sii arunce multi lumind asupra caracterului fetei care s& fie vrednici de fiul stapanului. Slujitorul trebuia sit cearii doar o ,sorbitura — (dup cum s-ar putea traduce cuvantul ebraic)—de api pen- tru sine; dar aceea pe care o alesese Dumnezeu sii fie mama unui mare popor si depirtati a Domnului Isus Cristos urma sit dezviluie natura ei generoasi si dorinta ei de a sluji pe alti, oferindu-i nu numai o sorbituri de api ci sii bea cit doreste. La acest Iucru ca avea sii adauge oferta uimitoare de a scoate apt pentru cimile, Acum, cdnd ne gindim cd aceste zece animale. dupi o ciilétorie lungi prin desert, puteau goli pe putin patru gilleti de api, bundvointa spomani a fete rugiciunilor lui de asi servi pe om si animal deopotriva. ne dez- Viluie un fel de afi bland si lipsit de egoism, cit si un caracter de o noblete deosebita.!® 24:15-52 Bineinteles frummoasa Rebeca, este cea care a indeplinit conditiile, pri- mind astfel darurile stujitorului. In timp ce-I conducea la casa tatalui ei, slujitorul lui Avraam stia cd acesta cra capatul ciutirilor sale. Ciind Rebeca i-a explicat fratelui ci, Laban, situatia, acesta a primit bine alaiul, apoi a auzit cum slujitoral a cerut-o in casitorie pe Rebeca pentru Isaac. Potrivirea minunata a evenimentclor ca rispuns la rugdciunea slujitorului i-a convins pe Laban si pe Bethuel, tatil Rebecii, ci Domnul aranjase lucrurile in felul acesta, 24:53-61 Slujitorul a inmanat apoi darurile pentru Rebeca, Laban si mama ci, pecetluind logodna. Dimineata, familia a dorit sd-i intarzie plecarea, dar vointa Re- becai de a pleca a rezotvat chestiunea si astfel ea a plecat'cu binecuvantarea lor. 24:62-67 Prima oara cand ?l vedem pe Isaac dupa experienta lui de la muntele Moria este cand a iesit s-o intampine pe Rebeca. Deci, prima oar cand fl vom vedea pe Mantuitorul nostru dupi moartea, ingroparea, invierea si fndlrarca Lui va fi58 Geneza atunci cand Se va intoarce si-Si ceara mireasa aleasd (1 Tes. 4:13-18). intalnirea lui Isaac cu Rebeca este de o tandra fru- musete, Fara s-o fi vazut vreodat, el s-a in- surat cu ea, a iubit-o si, spre deosebire de ceilalti patriarhi, n-a avut nici o alt sotie in afara ei. 12. Descendentii lui Avraam (25:1-18)_ 25:1-6 In 1 Cronici 1:32, Chetura este numiti concubina lui Avraam. Versetul 6 pare sii confirme acest Iucru. Déci a fost 0 sotie mai putin importantd, care nu se bu- cura de toate privilegiile unei sotii in casa. inc o data, Dumnezeu relateaz nereguli maritale cu care n-a fost niciodata de acord. 25:7-18 Avraam si-a dat ultima su- flare la o suth saptezeci si cinci de ani sia fost a doua persoand inmorméntat in pestera din Hebron. Cei doisprezece fii ai lui Ismael enumerati in versetele 12-16 au jmplinit promisiunea lui Dumnezeu facut tui Avraam: ,.Va avea doisprezece printi* (17:20). Cu moartea lui Ismael, Isaac trece ‘in centrul scenei fn naratiune. B. Isaac (25:19--26:35) 4. Familia lui Isaac (25:19-34) 25:19-26 Timp de aproape douiizeci de ani dupa ciisdtoria ei, Rebeca a fost stear- pa. Apoi, ca rispuns la rugiciunea lui Tsaac, ea a niiscut. Lupta celor doi fii din PAntecul ei a uluit-o, pand cand i s-a spus ca fiii ei vor deveni capeteniile a doua nati- uni rivale (Israel si Edom). intdiul geaman niscut s-a numit Esau (paros). Celalait s-a numit Yacov (inlocuitor). Chiar de la nastere, Iacov a incercat sa aiba intaietate asupra fratelui siu. apucdndu-l de cilcai! Isaac avea saizeci de ani ciind s-au niscut cei doi baieti. 25:27, 28 Cand biaietii au crescut, Esau a devenit un vanator iscusit, un om care prefera viata in aer liber. Iacov, pe de alta parte, era delicat, un om care prefera interiorul si locuia in corturi, Isaac i} jubea mai mult pe Esau, dar Rebeca il iubea pe Iacoy. Probabil cA era ,.baiatul mamei*. 25:29-34 Ca intai niscut, Esau avea dreptul Ia o parte dubla din averiie tatalui sau —adicd, de doua ori mai mult decat ori- care alt tiu. De asemenea. devenea seful tribului. Acesta era dreptul de intai nascut. in cazul lui Bsau, fn acest drept at fi intrat si posibilitatea de a deveni stramosul tui Mesia. Intr-o zi, in timp ce Esau se intorcea de Ja vaniitoare, |-a vazut pe lacay giitind 0 ciorba rosie. El a cerut at&t de implorator din mancarea rosie, incAt a fost poreclit cel rogu* (Edom) si numele a riimas si ur- magilor lui, edomitii. Cand Lacov i-a oferit din tocana Jui-in schimbul dreptului de in- tai ndscut, Esau a acceptat prosteste. ,,Nici o mancare, cu exceptia fructului oprit. nua fost platita atat de scump ca aceasta to- cana,!9 Profetia din versetul 23 este partial ‘implinita in versetele 29-34. Dumnezeu nu trece cu vederea comportarea si invarteala lui Tacov, dar un lucru é clar ~ Tacov a pretuit dreptul de inti nascut si un loc in genealogia divind, tn timp ce Esau a profe- rat satistacerea apetitului fizic in locu! binecuvantirilor spirituale. Capitolul se incheie subliniind felul in care Esau si-a tratat dreptul lui de intai nascut, mai degrabi decdt modul in care Jacov si-a tratat fratele. Urmasii lui Esau.au fost dusmani aprigi ai Israelului. Pierzarea lor finala este rostité in Obadia. 2, Isaac si Abimelec (cap. 26) 6 Isaac a reactionat la foamete lo fel ca gi tatal siiu (cap. 12 si 20). In timp ce calatorea spre sud. Domnul i-a apirut la Gherar si j-a avertizal si nu mearga in Egipt. Gherarul era cam la jumatatea dru- mului spre Egipt. Dumnezeu i-a spus lui Isaac sA stea temporar in Gherar°®, dar Isaac a locuit acolo mult timp. Dumnezcu i-a reconfirmat Fegimantul neconditio- nat pe care-| facuse cu Avraam. 26:7-17 Isaac a reactionat la frici la fel ca si tatil su, El si-a prezeniat sotia drept sora oamenilor din Gherar. Este povestea trist a slabiciunii unui tat repetati de fiu! stiu, Cand ingelaciunea a fost datii pe fat gi mustrata, [saac a marturisit. Marturisirea conduce fa binecuvantare. Isaac a devenitGeneza 59 bogat in Gherar — asa de bogat ci acel Abimelec care domnea pe atunci i-a cerut sd plece. Asa ca Isaac s-a mutat din Gherar in valea Gherarului, nu departe de acolo. . 26:18-25 Filistenii astupasera fan- tanile pe care le spase Avraam - un gest neprietenos, semnificand faptul c& noii veniti nu erau binevenifi. Isaac a sipat din nou fantanile. Au urmat conflicte cu filis- tenii la Esec (ceartd) si Sitna (gdlceavd), In cele din urmi, Isaac s-a indepiirtat de fi- listeni. De data aceasta nu a mai fost con- flict cand a spat o fantana, asa ci a numit-o Rehobot (loc larg). A plecat de acolo la Beerseba, unde Domnul |-a reasi- gurat de promisiunea binecuvantirii Lui si unde Isaac a construit un altar (inchi- hare), a ridicat un cort (locuirc) sia sipat o fantana (improspatare), Cum este apa de necesara intr-un pim4nt uscat, asa si Cu- vantul in domeniul spiritual 26:26-33 in legttura cu versetele 26-31; William spune: Numai atunei cnd Isaac se desparte de oamenii din Gherar, ci vin la el cdutdnd binecuvantarea lui Dumnezeu... Crestinul ajutd lumea cel mai bine cand se separi de ea...2! Slujitorii lui Isaac... au gasit apa in aceeasi zi in care Isaac a ffcut un pact de neagresiune cu Abimelec, Avram pusese numele locului Beerseba fiindc’ a facut un legtimant acolo cu un Abimelec contempo- ran cu el (21:31). Acum, in conditii simi- lare, Isaac schimba numele dat de Avraam in Seba sau Beerseba. 26:34, 35 Casatoria lui Esau cu Tudit si Basemat, dou’ femei pigdne, a provocat durere pirintilor, aga cum au provocat multe cupluri care s-au angajat la un jug nepotrivit de atunci incoace. De asemenea, a evidentiat si mai mult nevrednicia lui pentru dreptul de intai naiscut. C. Tacov (27:1-36:43) 1. lacov il insaléi pe Esau (cap. 27) 27:1-22 Au trecut aproximativ treizeci i sapte de ani de la evenimentele capitolu- lui precedent, Isaac avea acum 137 ani, vederea fi slibise si se gandea ci i se apropia sfarsitul, poate pentru cd fratele s&u Ismael murise $i ef la acea varstd (Gen. 25:17). Dar el va mai trai inc’ patruzeci si trei de ani. Cand Isaac a poftit dupa niste carne de cAprioari de la Esau, promitand o binecu- vantare in schimb, Rebeca a plinuit si-si insele sotul pentru a obtine binecuvantarea pentru Iacov, pe care-l ivbea. Trucul nu era necesar, deoarece Dumnezeu deja fi promisese binecuvanurea lui Iacov (25:23b), Ea a gatit carnea de capri astfel incdt si pari cipricard gustoasa si a pus blana caprei pe bratele lui Iacov pentru a fi confundat cu Esau cel piros. Isaac a facut greseala si se increada in simturi; bratu! paros semina la pipait cu al lui Esau. Nu trebuie sd dim crezare simturilor si senti- mentelor in chestiunile spirituale. Dupa cum a observat si Martin Luther: Sentimentele vin si se duc, dar ele ingalii, Garantia noastra este Cuvantul lui Dum- nezeu; nimic altceva nu meritd increderea.?? Desi Rebeca a planuit aceasti ingeldiciu- ne, Tacov era la fel de vinovat pentru ci a dus-o la indeplinire. Si a cules ceea ce a semanat. C. H. Mackintosh a observat ed: Oricine urmireste viata lui lacov, dup ce a ob- finut prin ingcliciune binecuvantarea tatdlui sau, Va realiza cit et s-a bucurat de prea putin’ fericire lumeascd, Fratele a clutat sf-l ucid’ si pentry a evita aceasta a trebuit sii piirtiseascii casa tatdlui sdu; unchiul situ Laban La ingelat. El a tebuit sii plece de acolo clandestin, A cunoseut josnicia fi- ului sia Ruben, cruzimea lui Simeon si Levi fait de sihemiti; apoi a trebuit si resimes pierderea sotiei sale iubite, presupusa moarte prematurii a lui Josif; si pentru a pune vart la toate, a fost fortat de foamete si fuga in Bgipt si acolo a murit fntr-un paimiint strain...23 27:23-29 Isaac J-a binecuvantat pe Ia- cov cu prosperitate, putere $i pro- tectie, Este interesant ci bine- cuvantitile rostite de patriarhi au fost pro-60 Geneza fetice: cle s-au implinit literalmente, fi- indca, de fapt, acesti oameni au vorbit sub inspiratie. 27:30-40 Cand s-a intors Esau si a aflat de inseliciune, a cerut cu lacrimi binecu- vantarea. Dar binecuvantarea fusese ofe- rita lui Eacov si nu putea fi retractata (Ev. 12:16, 17). Totusi, Isaac a avut si pentru Esau un cuvant: Departe de solu! bogat al pimantului vei tri tu, departe de roua cerului de sus; vei trii din sabia ta si-{i vei sluji fratele; dar cfind vei fi cuprins de neastimpér, vei zdrobi jugul stu (v. 39, 40 tra- ducerea Moffatt). Acest lucru sugercazi ci edomitii vor trai in locuri pustii, vor fi razboinici, vor fi supusi de israeliti, dar se vor riscula la un moment dat impotriva acestei stépaniri. Aceasti ultima profetie s-a tmplinit fn tim- pul domniei lui Ioram, regele lui Juda (2 Regi 8:20-22). 27:41-46 Esau a plinuit s-1 omoare pe fratele lui, Iacov, imediat ce tatal lor va muri si perioada de jale se va fi incheiat. Cand Rebeca a aflat acest lucru, i-a spus lui Iacov s& fuga la fratele ei Laban, in Ha- ran. Ea se temea nu numai cd lacoy va fi ucis, ci $i ci Esau ar putea apoi fugi sau ar putea fi ucis intr-o rizbunare séngeroasa si pierde ambii fii. In orice caz, pentru i explica lui Isaac plecarea lui Iacov, ea a pretins c& se teme c& Iacov va lua de sotic 0 hititd, asa cum ficuse Esau. lacov se astep- ta si se intoarcd curand, dar acest lucru nu avea sd se intample dect peste mai bine de doudzeci de ani. Tatdl sdu inc’ va mai fi in viati, dar mama va fi decedata. 2. Fuga lui lacov spre Haran (cap. 28) 28:1-9 Isaac l-a chemat pe Iacov si l-a binecuvantat, trimitindu-] in Padan Aram, o regiune din Mesopotamia, astfel inet si-si poatd gisi o nevasta printre rudele mamei lui, mai curand decat printre canaanite. Plecarea lui |-a facut pe Esau sii incerce si recdstige binecuvantarea tatilut sau, cisdtorindu-se cu o fied a lui Ismael. A fost un caz de facere de riu (inmultirea sotiilor) in speranta ca din asta s-ar putea si rezulte bine. 28:10-19 La Betel, Iacov a avut un vis minunat in care a vizut o seara intre cer si pimént. Aceasta sugera ,,faptul unei comu- niuni reale, netntrerupte si apropiate intre cer si piiméint si mai ales intre Dumnezeu in gloria Lui si om in singuratatea Iui."** in discutia cu Natanael, Domnul Isus a facut o referire evidenti la acest incident st -a legat de A Doua Sa Venire si gloria din timpul Mileniului (Ioan 1:51). Dar credin- ciosii se pot bucura chiar acum de o comu- niune continua cu Domnul. in timpul acela c4nd inima lui Iacov era probabil plind de regrete pentru trecut, de singuratate in prezent si de temeri pentru viitor, Dum- nezeu a facut un legdimant cu el cum fiicuse cu Avraam si Isaac. Observati promisiunea tovardsiei: Eu sunt cu tine; sigurantd: »Te voi pazi pretutindeni pe unde vei merge“; cdlduzire ,si te voi aduce inapoi in tara aceasta’; garantie personald .wwu te voi parasi pana nu voi implini ceea ce-ti spun™. Constient cd L-a intalnit pe Dum- nezeu acolo, lacov a schimbat numele locului din Luz (despdartire) in Betel (casa lui Dumnezet). wlnainte de Betel, unde Iacov a fos prins de bucurie” si, ,paralizat de team: nu avusese nici o fntalnire personala cu Dumnezeu. Totul 7i parvenise la mana a doua.* (Note zilnice ale Uniunii Biblice). 28:20-22 Apoi, Iacoy pare sf se tar- guiasci cu Dumnezeu. De fapt, el se tar- guia pentru mai putin decat fi oferise Dumnezeu (v. 14). Credinta lui nu era sufi- cient de puternicd pentru a-L crede pe Dumnezeu pe cuvant, asa cé a trebuit si-si conditioneze zeciuiata de implinirea a ceea ce promisese El. O alt interpretare totusi. este aceea ci, acel ,,dac&* este pur si sim- plu 0 parte inerenti a tuturor juramintelor ebraice si cd Iacov s-a legat sd dea zeciuiala neconditionat (vezi Num. {2:2; Jud. 1:30.31; 1 Sam. 1:11 pentru alte ju- raminte similare). 3. lacoy, sofiile si descendentii sai (cap. 29:1-30-24) 29:1-14 lacov avea saptezeci si sapte de ani cand a plecat din Beerseba eXtre Haran. Va petrece dowizeci de ani acolo slujin-Geneza 61 du-l pe unchiu} sau Laban, treizeci si trei de ani inapoi in Canaan si ultimii sapte- sprezece ani de viata in Egipt. Sosind in Padan Aram, a fost célauzit chiar la paisu- nea pe care pistorii din Haran {si pisteau turmele. Atat de perfecté a fost sin- cronizarea de catre Dumnezeu, ci Rahela tocmai sosca cu turma ei cand Iacoy vor- bea cu pastorii. Fiind un bun pastor el in- susi, Iacov s-a mirat c& asteptau toti la fan- tana cand inca era lumina, adic era incd timp de pasunat, Au explicat ci nu dau ca- pacul la o parte de pe fantind pan’ ce nu sosesc toate turmele. A fost un moment emotionant pentru Iacov si-si intalneasc verisoara Rahela si de asemenea, putin mai tarziu, pentru Laban sa-si intalneasca nepotul.-- 29:15-35 Laban a fost de acord s& i-o dea pe Rahela in schimbul a sapte ani de munca. Anii i s-au parut Jui Iacov cateva zile, datorit dragostei pe care i-o purta Rahelei. Asa trebuie si fie si pentru noi in slujba Domnului. Lea avea vederea slaba si nu era atragd- toare, Rahela era frumoasa. Dupi obiceiul locului, mireasa trebuia s& vind in camera mirelui in noaptea nuntii, acoperité de un val si probabil cand in camerii era intuneric. Va puteti imagina cat de furios a fost acov in dimineata in care a descoperit ca sotia lui cra Lea! Laban it pacilise, dar si-a scuzat festa argumentand ca, obiceiul local era ca fata cea mare si se méarite prima. Apoi Laban a spus: ,,Is- praveste siptimana cu aceasta si-ti vom da si pe cealalté pentru slujba pe care o vei mai face Ia mine alti sapte ani.“ La sfarsitul séptamanii de nunta, Iacov s-a c&satorit si cu Rahela, apoi i-a slujit lui La- ban inci sapte ani pentru ea. lacov sema- nase inseldciune si acum culegea tot insela- ciune! Cand Domnul a vazut cd Lea era uratd de catre Iacov (sau iubiti mai putin decat Rahela) El i-a dat drept compensatie, copii. Aceastd lege a compensatiei divine actioneaz& inca: oamenilor carora le lipseste ceva intr-o privinti li se di altceva in alta. Lea a recunoscut mana Domnului cand a pus numele copiilor ei (v. 32, 33,35). Din ea se trage preotia (Levi), spita regal (Iuda) si in final Cristos. in acest capitol este vorba despre primii patru fii ai lui Iacov, Lista completa a fiilor lui lacov este urmitoarea, Fiii nscuti din Lea: Ruben - (iatd, fiw) (29:32) Simeon - (ascultare) (29:33) Levi — (alipire) (29:34) Tada — (laucldl) (29:35) Isahar — (réisplaté’) (30:18) Zabulon — (locuint@) (30:20) Fi nscuti din Bilha, roaba Rahelei: Dan — (judecditor) (30:6) Neftali — (lupta) (30:8) Fiii n&scuti din Zilpa, roaba Leei: Gad - (¢rupai sau noroc) (30:11) Ager - (fericit) (30:13) Fiii nascuti Rahelei: Benjamin — (fil mdi 30:1-13 Din disperarea de a avea un copil care s& se joace pe genunchii ei, Ra- hela a dat-o pe roaba ei Bilha lui Iacov. drept concubina. Chiar daca astfel de aran- jamente crau obisnuite in vremea aceea, e- rau contrare voii lui Dumnezeu. Bilha a nascut doi fii, Dan si Neftali. Pentru anu fi intrecutii de sora ei Rahela, Lea i-a dat-o pe roaba ei, Zilpa, lui Iacov in concubinaj si astfel s-au n&scut inca doi fii, Gad si Aser. 30:14-24 Mandragorele pe care le-a gasit Ruben erau o planti, chipurile aducatoare de fertilitate in superstitia lo- cala, Si fiindcd Rahela era stcarpa, ea a dorit mult si m&nance cAteva din acele mandragore. {n schimb, i-a permis Leei sit irdiasci cu Iacov, ca sotie. (Din motive ne- cunoscute se pare c& Lea isi pierduse acest drept), Apoi Leei i s-au mai nascut inc doi fii ~ Isahar si Zabulon — si o fiic’d, Dina. in sfarsit, Rahela a avut primul ei fiu si La numit Iosif, exprimand credinta ca Dum- nezeu fi va mai da inc& un fiu. 4, Iacov, mai siret decat Laban 30:25-36 Cand Iacov i-a spus lui Laban62 Geneza cd vrea si se intoarc’i acasd in Canaan, unchiul lui J-a invitat sé mai ramana. La- ban i-a spus cd invitase din experient ci Domnul J-a binecuvantat atata timp cat Tacov a stat acolo $i ca-i va plati ct doreste dacd va riimane. Iacov a acceptat si conti- nue si-l slujeascii pe Laban dacii acesta fi va da toate caprele si oile pestrite si toti mieii negri care vor fi fatati. Toate celelalte animale din turma vor fi ale lui Laban. Acesta a acceplat pactul, spundnd: ,.Fie asa cum ai zis!“ Laban a luat cele maj multe animale care i s-ar fi cuvenit lui Iacov si le-a dat fiilor sat s& le pistoreasc’, dindu-si seama cd ,reproducdndu-se, vor ajunge tn stipanirea lui lacov. Apoi le-a incredintat pe ale sale lui lacov, la distanta de trei zile de mers pe jos de celelalte. Acest lucru ficea imposibild incrucisarea animalelor pestrite din turmele pistorite de fiii lui La- ban cu cele nepestrite ale lui ce erau pis- torite de Iacov. 30:37-43 Cand a imperecheat-turma lui Laban, Iacov a pus nuiele verzi pe care le cojise in fata animalelor, indiferent de cu- loarea lor. Mieii sau iezii s-au nascut baltati, seini si pestriti. Aceasta insemna, bineinteles, c& acestia urmau sA apartina lui Tacov, Au determinat oare aceste nuiele culoarea animalelor? Era sau nu 0 metoda stiintificd, nu se stie (desi dovezile genetice demonstreazii cil se poate si fi fost), Cum altfel ar fi putut si se nascd animalele cu petele dorite de Iacov? In primul rand, se poate sa fi fost o minune (vezi 31:12). Sau, se poate sa fi fost o smecherie a lui Iacoy. In text existd indicatii c& el ar fi cunoscut stiinta selectiei animalelor. Prin selectie atent{, nu numai c& a obtinut animale pi- tate, dar le-a si produs mai viguroase pen- tru el si mai slabe pentru Laban. Probabil c& nuielele cojite erau doar un truc pentru a-yi masca secretul fat de altii. Oricare ar fi explicatia, Iacov a devenit un om bogat fn ultimii sase ani in care I-a mai slujit pe Laban. 5. Intoarcerea lui lacov in Canaan (cap. 31) 31:1-18 Dupii ce Lacov si-a dat seama ci Laban si fiii sii deveneau din ce in ce mai invidiosi si fi purtau picd, Domnut i-a spus c& venise vremea sd se intoarca in Canaan Mai intai le-a chemat pe Rahela si pe Lea, au discutat problema, reamintindu-ie cum |-a fnseiat Laban si cum i-a schimbat simbria de zece ori, cum Domnul !-a aju- tat astfel incdt turmele [ui sii se inmulteasc’ si tot Domnul i-a amintit de legimantal pe care-] faicuse cu dovazeci de ani in urma (28:20-22) si cum Domnul fi spusese sii-se intoarca in Canaan. Nevestele lui au fost de acord ca tatal lor.n-a fost corect si ca tre- buie si plece. Griffith Thomas scoate in evidenti cdte- i interesante pentru discernerea lui Dumnezeu din acest pasaj Mai intai Tacov a avut o dorinrd (30:25). [n al doilea rind, situatia cerea 0 schimbare. inal treilea rnd. a auzit Cuvantul jiti Dum- nezeu cu claritate, Si tn sfargit, a avut con- firmarea sotiilor sale, in ciuda legaturii fi- liale pe care o aveau fai de Laban...25 Re- marcati cd ingerul Domnului (v. 11) este Dumnezeul de ia Betel (v. 13). 31:19-21 Inainte de plecarea secreid, Rahela a furat idolii casei tatiiui ei si i-a ascuns sub saua camilei. Posedarea idolitor casei implica, de fapt, conducerea familiei si, in cazul unei fiice maritate. fi asigura sotului ei dreptul de a mosteni din averea tatdlut ei.?6 Deoarece Laban avea fii, in mod normal doar acestia aveau dreptul la terafimii (idolii) tatilui lor. Hotia Rahelei, deci, era o problema serioasd si avea ca scop asigurarea unei pirti principale a mostenirii tatalui ei pentru sotul ei. 31: 22-30 Cand Laban a aflat de fuga lor, ef si oamenii jui i-au urmarit timp de sapte zile, dar Domnul |-a avertizat pe La- ban intr-un vis si nu facd necazuri lui Ta- cov si caravanei lui. Cand i-a ajuns in sfarsit, s-a plans numai ci nu a avut ocazia si-i facd un cadou de plecare si cil i-au fost furati idolii. 31: 31-35 Primei plangeri, Iacov i-a rspuns ci a plecat in secret de teama cii Laban isi va Iua fetele inapoi cu forta. IarGeneza 63 Jaadoua plangere, el a negat furtul sia ac- ceptat pripit s& fie ucis cel la care se vor gsi idolii. Laban a fucut o. perchezitie amdnuntitd ¢n toatd caravana, dar degeaba. Rahela, care stitea pe ei, s-a scuzat cd nu se d& jos de pe cimila pentru ci avea ciclul ‘menstrual, a pretins ea, 31:36-42 Acum a venit randul lui Iacov s& fie mAnios, E!-a invinuit pe Laban pen- tru ca |-a acuzat de furt si pentru tratamen- tul nedrept pe care-! indurase timp de douiizeci de ani, in ciuda muncii fidele si generoase prestata de acesta. Acest pasaj dezviluie faptul ci Iacoy era un om munci- tor si binecuvantarea lui Dumnezeu fusese asupra lui in tot ce faicuse. Suntem are fi- deli fat de patronii nostri? Binecuvanteazi Dumnezeu ceea ce facem? 31:43-50 Laban a evitat chestiunea, ar- gumentind ci nu ar face vreun ru fiicelor sale, nepotilor sai sau vitelor, apoi a sugerat cf trebuie si fact un pact. Nu a fost un legémént binevoitor, prietenese, acesta prin care cereau ca Dompul si vegheze asupra lor in timp ce se despirteau. Mai curand, era un tratat intre doi smecheri, cerand Domnului si-i supravegheze oii fac cea ce trebuie atunci cdnd nu mai erau unul in ve- derea celuilalt! Era de fapt un pact de neagresiune, plus conditia ca lacov sii nu se poarte urdit cu fi- icele lui Laban gi sa nu se mai casdtoreasci cu alte femei. Laban a numit stalpul de aducere aminte care a marcat pactul legar Sahaduta, o expresie aramaic’. Iacov l-a numit Galed, un.cuvant ebraic. Aman- doua insemnau ,,movila marturiei. Nici unul din ei nu trebuia s4 treacd de aceste pietre pentru a-i ataca pe celilalt. 31:51-55 Laban a jurat pe Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Nahor si Dumnezeul tatalui‘lor, Terah. Folosirea majusculei pentru cuvantul Duranezeu in NKSV (la fel si in Moffatt, NIV etc.} indica faptul cd traduc&torii au simtit ci Laban se referea la adeviratul Dumnezeu pe care Avraam |-a cunoscut. fn orice caz, fiindcd in ebraic4 nu exist majusoule, nu putem sti cu precizie dack Laban s-a referit la zeii pigani pe care acesti oameni fi venerasera in Ur. Iacov a jurat pe Acela de care se temea tatal siiu- Isaac — adici Dumnezeu, de care se termuse Isaac. Isaac nu fusese niciodatd idolatru. Iacoy a adus o jertfa mai inti, apoi a dat 0 mas pentru toti cei de fat’ si a facut tabirA toati noaptea in munti. Dis-de-dimineata, Laban si-a sarutat nepotii si fiicele in semn de rimas bun si a plecat acasii. 6. Impécarea lui Iacov cu Esau (cap. 32, 33) 32:1-8 fn drum spre Canaan, Iacov a fn- talnit un grup de ingeri si a numit locul acela Mahanaim (tabdrd indoita). Cele doui tabere ar putea fi armata Domnu- lui (v. 2) si alaiul lui Iacov. Sau expresia poate fi la figurat exprimand o mare mulfime (v. 10). Pe misuri ce se apropia de tar&, cl isi aducea aminte de fratele situ. Esau, si se temea de rizbunare. Oare mai era Esau suparat din cauza cA il inselase cu acea binecuvantare? Mai intai, Iacov a trimis soli... la Esau cu urdri de pace. Apoi cand a auzit ci Esau fi venea in intém- Pinare cu patru sute de oameni. s-a spe- riat aga de tare ineat si-a impartit familia in doud grupuri, astfel incét dacé primul grup era distrus, celalalt putea fugi. 32:9-12 Rugiiciunea lui Iacov s-a naiscut dintr-o nevoie disperat& de protectie di- vind, Era bazatii pe relatia de legdmant pe care Domnu! 0 stabilise cu el lui gi era out cu smerenie. El s pe cuvantut lui Dumnezeu si a pretins promisiunile Sale. Cea mai bund rugiciune v vine dintr-o necesitate interioard puternicd. Prin siste- mele de sigurantd omenesti, deseori ne aparim de 0 vial’ de rugiiciune dinamic’. De ce ne facem singuri acest riu? 32:13-21 Apoi, Iacov a trimis trei turme succesive de animale care totalizau 580 capete, ca dar pentru Esau, sperdnd s&-l imbuneze. Esau isi primea astfel darul in trei trange. Manevrele lui Iacov expri- mau nefncrederea sa sau, cel putin un amestec de credinti si necredint’. 32:22-32 Dupi trimiterea familiei sale dincolo de paraul Iaboc (el va goli), Iacov a petrecut noaptea singur la Peniel si a64 Geneza avut una din cele mai importante expe- riente ale vietii lui. Un Om s-a luptat cu el. Acel Om a fost un inger (Osea 12:4), ingerul lui Iehova, Domnul insusi. Dom- nul i-a serantit piciorul lui Tacov la sold, ficindu-I si schioapete pentru tot restul vietii. Desi Iacov a pierdut lupta fizic, a cAstigat 0 mare victorie spiritual. A in- vitat si biruic prin infrdngere gi s fie pu ternic prin slabiciune. Golit de eul sau side Yncrederea in propria lui istetime, el a re- cunoscut ci era Tacov, un inlocuitor, un inselator. Dumnezeu i-a schimbat atunci numele in Israel (tradus in mod divers ca »Dumnezeu conduce™ sau ,,Cel ce se lupti cu Dumnezeu, sau ,printul lui Dum- nezeu"). Iacov a numit locul acela Peniel (fata lui Dumnezeu) finde’ si-a dat seama c+] vazuse pe Domnul. Pfeiffer consem- neaza ca versetul 32 este inca de actualitate pentru evreii de astizi: Nervul sciatic, sau nervul coapsei, trebuie scos de fa animalul sacrificat tnainte ca acea portiune a animalului si fie pregatita pentru a fi méncatii de evreii ortodocsi.27 33:1-11 Cu cat se apropia Esau, Iacov cddea din nou in ghearele fricii si a reactii- lor naturale, aranjandu-si familia intr-un fel care s& permit maximum de protectie pen- tru cei pe care fi iubea mult. Iacoy s-a inchinat pana la pamant de sapte ori in timp ce se apropia de fratele situ. Spre de- osebire de cl, Esau era relaxat, cald si plin de efuziune in timp ce-si intampina fratele mai intai, apoi sotiile acestuia si copii. Ela protestat bland contra darului extravagant de vite, dar in final a acceptat sd-l primeasca. lacov pare si fi aratat fratelui sau o slugirnicie necuvenita, vorbind de- spre sine ca fiind slujitorul lui. Unii con- sider cia apelat la linguseala si exagerare cand i-a spus c& vizandu-l, parci-L vede pe Dumnezeu. Pentru alti fata lui Dumnezeu" ar insemna doar o fat’ impa- cata, 33:12-17 Cand Esau a propus s& c&la- toreascd impreuni, Iacov a pretins cd e im- posibil, datoriti mersului incet al copiilor si animalelor tinere. Iacov a promis c& se va intalni cu Esau in Seir (Edom), desi nu avea nici o intentie si faci asa, Chiar si atunci cand Esau a incercat si lase o parte din oamenii lui in urma pentru a cdiatori cu lacov gi familia lui, acesta a refuzat. evitand s&-i spuna adevaratele motive ~ frica si suspiciunea. 33:18-20 in loc si se deplaseze in sud spre muntele Seir, Iacov a mers spre nord- vest. In cele din urma a ajuns la Sihem si a poposit acolo, ridicand un altar pe care |-a numit (probabil cu ingamfare) El Elohe Is- rael (Dumnezeu, Dumnezeul lui israel). Douiazeci de ani mai devreme, cind Dum- nezeu fi apiruse la Betel, Iacov jurase ct Domnul va fi Dumnezeul lui. cd-[ va da ze- civiala si ci va stabili Betelul drept casi a lui Dumnezeu (28:20-22). Acum, in loc sa se intoarca la Betel, el se stabileste la cinci- zeci dé kilometri de acolo, pe paméntul fer- til al Sihemului, probabil pentru a oferi vitelor sale o hran& bogatd. (Sihemul reprezinti lumea). Dumnezeu nu-i vorbeste direct decat, cAtiva ani mai tarziu, cand fl cheama pe Iacov si-si indepli- neasc& legimantul (cap. 35). intre timp, au loc evenimentele tra- gice din capitolul 34. 7. Pécatele de la Sihem (cap. 34) 34: 1-12 Numele lui Dumnezeu nu este mentionat in acest capitol. {n timp ce Iacov si familia sa locuiau in Sihem, Dina, fitca lui, s-a apropiat social de femeile pi © nerespectare a principiului separarii de cei iosi. Intr-una din aceste ocazii, Si- hem, fful hui Hamor, a atacat-o sexual pe Dina, apoi a dorit foarte mult sO ja de ne- vastd. Realizand ca Lacov si riosi, Hamor a propus o solufie pasnicd: c&s&torii intre israeliti si canaaniti si turi depline pentru israeliti ca cetateni ai {Srii (versetul 9 poate fi interpretat ca una din multele incercari satanice de a perverti spita genealogici divin). Sihem s-a oferit si pliteascd orice zestre si dar ar fi cerut is- 34:13-24 Fiii lui Tacov n-au avut, ins, nici o intentie de a o da pe Dina lui Sihem, dar au mintit ci vor face aga dacii oamenti cet&tii se vor tiia imprejur. Semnul sfant alGeneza 65 legémantului lui Dumnezeu avea sd fie folosit in mod imoral. De buna credinti, Hamor, Sihem si toti barbatii din cetate au indeplinit conditia cerutd. 34:25-31 Dar in timp ce sihemi $ reveneau dupa aceasta operatie, Simeon si Levi i-au ucis miseleste, si le-au furat bunurile. Cand Jacov i-a certat cu blandete, Simeon si Levi au rispuns cd sora for nu trebuia sd fie trataté ca o prostituata. De fapt, lacov pirea mai preocupat de binele lui decat de nedreptatea oribild ficuta oa- menilor din Sihem. Observati folosirea de opt ori a pronumelui de persoana inti din versetul 30. 8. Antoarcerea la Betel (cap. 33) 35:1-8 Capitolul 35 incepe cu porunca lui Dumnezeu data lui Iacov de a-si implini juramantul facut cu treizeci de ani in urma. (28:20-22). Domnul a folosit evenimentele tragice din capitolul anterior pentru a-l pregati pe patriarh sii treaci la fapta. Obser- vati c& numele Domnului este mentionat de vreo douazeci de ori, in contrast cu nici o mentionare in capitolul 34. Inainte de a im- plini porunca Domnului de a se intoarce la Betel, Iacov a poruncit mai intai familiei lui s& inlature idolii furati si si se imbrace in haine curate. Imediat ce au facut astfel, au devenit o teroare pentru vecinii lor pagani. Era potrivit ca Iacov si construiascé un al- tar la El Betel si si se inchine Dumne- zeului care-| aparase de fratele sau Esau. 35:9-15 inci o dati, Dumnezeu a afir- mat cd numele lui Iacov este acum Israel sia reinnoit legimAntul pe care-l facuse cu Avraam si Isaac. Patriarhul a marcat locul sfant cu un stallp sia numit din now locul, Betel. 35:16-20 in timp ce familia lui Iacov calatorea de la Betel spre sud, ... Rahela a murit dand nastere. Ea a pus numete copilului Ben-Oni (fii suferinjei mele), dar Iacov a numit cel de-al doisprezecelea fiu al sau Beniamin (fiul dreptei mele). Aceste doud nume preilustreaza suferintele lui Cristos si slava care avea si urmeze. Localizarea traditionala a mormantului Rahelei (dar probabil neautentic) este un- deva pe drumul dintre lerusalim si Betleem. De ce n-a fost ea ingropata cu Avraam, Sara si Rebeca in pestera He- bronului? Probabil pentru ca a adus idoli in familie. 35:21-29 Se mentioneaza in treacat pi- catul lui Ruben cv Bilha, concubina tatalui sau, picat prin care si-a pierdut dreptul de intai nascut (49:3, 4). Ultima propozitie din versetul 22 tncepe un nou paragraf: Acum fiii lui lacoy erau doi- sprezece. Urmatoarele dowd versete enu- meri pe cei doisprezece fii. Desi se spune in versetul 26, ca accsti fii i s-au ndscut lui Jacov in Padan Aram, Beniamin (v. 24) face exceptie. El s-a ndscut in Canaan (v. 16-19). Jacoy s-a intors in Hebron Ia timp pentru a-I vedea pe tatal siiu, Isaac, inainte ca acesta si moard. Mama lui Rebeca, murise cu cativa ani in urmi. Trei inmor- mAnt&ri sunt relatate in acest capitol: aceea a Deborei, slujitoarea Rebecdi (v. 8), a Rahelei (v. 19) si cea a lui Isaac (v. 29). 9. Descendentii lui Esau, fratele iui lacov (cap. 36) 3621-30 Capitolul 36 este consacrat ur- magilor lui Esau, care au locuit fn tara Edom, |a sud-est de Marea Moarti. Ge- nealogia semnifici implinirea promisiunii c& Esau va fi striimosul unui popor (25:23). Esau a avut trei sau poate chiar patru neveste, dacii unele dintre ele au avut cate doua nume (comparati 26:34; 28:9:36:2,3). In versetul 24 Ana a gasit apa (sau »izvoare calde“ in NASB). 36:31-43 Moise, autorul Genezei, a stiut prin revelatie divind (vezi 35:11) ci Is- raelul va avea candva un rege. Asa cum sapte generatii din spita de oameni necre- dinciogi a lui Cain au fost date in capitolul 4, tot asa sapte generatii de regi din spita de oameni necredinciosi a lui Esau sunt mentionate aici in versetele 33-39. Sapte. numéarul desavarsirii, indic& probabil in- treaga spitéi. Nici unul din urmasii lui Esau nu este mentionat in registrul lui Dum- nezeu cu cei credinciosi; toti s-au pierdut in obscuritatea celor ce s-au indepartat de Dumnezeul cel viu. Ei au avut bogatiile vremelnice si faima trec&toare a acestei66 Geneza lumi, dar nimic pentru eternitate. ” D. Iosif (37:1-50:26) 1. losif véndut rob (cap. 37) 37:1-17 Cuvintele .Aceasta este istoria lui lacov* par abrupte. Istoria lui Iacov (cap. 25-35) este intrerupta de generatiile lui Esau (cap. 36), apoi continu din capi- tolul 37 pind la sférgitul cartii, oprindu-se cu precidere asupra fiului lui Iacov, Iosif. Tosif este unul din cele mai frumoase tipuri_ (simboluri}. ale Domnului_ Isus Cristos din VT, desi Biblia nu-l eticheteaz& niciodata ca tip. A.W. Pink enumera 101 corespondente intre Iosif si Isus,28 iar Ada Habershon enumera 121. De exemplu, losif a fost iubit de tat&l siu (v. 3); a mus- trat pacatul fratilor sai (v. 2); a fost urat de fratii s&i si vandut dusmanilor (v. 4, 26- 28); a fost pedepsit pe nedrept (cap. 39); a fost indltat si a devenit salvatorul lumii. in- trucat. toati lumea trebuia sa vind la el sii cumpere paine (41:57); a primit o nevasti Gintre neamuri in timpul cat a fost respins de fratii s8i (41:45). Haina pestrité (0 hain’ lungd cu méneci) era semnul afectiunii speciale a tatalui sau, fapt ce a stérnit invidia si ura fratilor sai. In primul vis al lui Iosif, un- sprezece snopi de gradu s-au plecat inain- tea celui de-al doisprezecelea snop, o pro- fetie conform cireia fratii sai aveau sa se plece intr-o zi in fata lui. in urmitorul vis, soarele, luna si un- sprezece stele s-au aruncat cu fata la pamant inaintea lui Josif. Soarele si luna ji reprezentau pe Iacov si Lea. (Rahela murise), iar cele unsprezece stele erau fratii sai (v. 9-11). 37:18-28 Cand fosif a fost trimis cu.o in- sarcinare la fratii lui, ei s-au sfatuit si-1 ucida, dar la propunerea lui Ruben au c4zut de acord sé-l arunce intr-o groap& langé Dotan. In timp ce s-au asezat si manince, au vazut o caravan de ismaeliti care mergeau spre Egipt si, la sugestia lui Juda, au howrat si-{ vanda. in acest pasaj, ismaelitilor li se spune madia- niti, ca la Judecatori 8:22-24. Intimp ce ne- gustorii madianiti treceau pe acolo, fratii lui Iosif l-au scos afara din groapa si J-au vandut negustorilor. 37:29-36 Ruben a lipsit in timp ce se petreceau toate acestea. Cand s-a intors s-a ingrozit, fiindca lui avea si-i revind, rispunderea de a-i explica tatilui lor ab- senfa lui Iosif. Deci, au inmuiat haina lui Iosif in sngele unei capre si apoi i-au in- ménat-o cu.nerusinare lui lacoy. care, cum era $i firesc, a presupus cd Iosif a fost ucis. Tacov isi ingelase odaté tatdl cu pielea unci capre, dandu-se drept fratele su Esau si imiténd bratele paroase ale acestuia (27:16-23). Acum si el a fost inselat amar- nic de singele unei capre de pe haina Jui losif. ,,Durerea ingeliciunii este din now gustati. Madianitii au implinit fird si-si dea seama scopurile lui Dumnezeu. oferindu-i lui losif transportul pe gratis pana tn Egipt si vanzfndw-l Ini Potifar, un dregitor al lui Faraon. Astfel, Dumnezcu fl face pe om s&-L laude chiar si in mania acestuia, retindnd ceea ce refuza sd-L laude (vezi Ps. 76:10). 2, Iuda si Tamar (cap. 38) 38:1-11 Povestea sordid a pacatului lui Tuda cu Tamar ne arati incd o dati cat de mare este harul lui Dumnezeu, cind ne amintim ci Domnul Isus a descins din Juda (Luca 3:33). Tamar este una din cele cinci femei mentionate in genealogia Domnului Isus din Matei 1; trei dintre ele fuseser’ imorale - Tamar, Rahab (v. 5) gi Batseba (v. 6). Celelalte sunt’ Rut, o neevreici (v. 5) si Maria, o fecioar& evlavioasa (v. 1'6). Pink observa cateva din fntelesurile mai adanci ale acestui egec moral: Geneza 37 se incheie cu o relatare despre flit lui lacov care isi vand fratele madianitilor, care ta randul lor fl vand in Bgipt: Aceast& naratiune vorbeste, sub forma unui tip, despre respingerea lui Isus de ciitre Israe] si darea Lui pe mana nea- muriior. De cand Hderii Israelului L-au dat pe Mesia pe mana lui Pilat, ei, ca natiuine, nu mai au nici un fel relatii cu Bt; si Dumnezeu, de asemenea, S-a intors de Ja ei cfitre neamuri. De aici reiese o intorstiturd important fn cadul 1i- pului nostru, in aceasta fata. Losif este acum in mdinile neamurilor. Dar, inainte sa niGeneza se spuna ce s-a intémplat cu Iosif in Egipt, Duhul Sfint ne relateazi, fntr-un rezumat tipic. istoria evreilor, in timp ce anti-tipul losit ipseste din tara Nu este nici un intamplitor faptul ci is- toria lui Iosif este intrerupta de capitolul 38. Comportarea. rusinoasd a celorlalti membri ai familiei lui Iosif face ca prin contrast caracterul ‘sdu s& stréluceascd asemenea unei lumini stralucitoare intr-o lume sordid’, Prima greseala a lui Iuda a fost c& s-a c&s&torit cu 6 femeie canaanita. fiica Tui Sua. Ea i-a nascut wei fii Er, Onan si Sela. Er s-a c&sitorit cu o canaaniti pe nume Tamar, dar a fost omorat de Domnul pentru o nelegiuire nespecificaté. Era obi- ceiul pe vremea aceea ca fratele celui mort sau o rudd apropiatd 4 sé cUsiitoreascd cu vaduva acestuia, pentru 4 creste copii in nu- mele celui decedat. Onan a refuzat si faci aga, deoarece primul copil nascut in cadrul acestui aranjament ar fi fost mostenitorul legal al lui Er, si nu al su. Pacatul sau nua fost att sexual, ct o denionstratie de ego- ism, Nua fost un act unic, ci, cum aflim din Evrei, a fost un refuz persistent. Or, refuzut a afectat genealogia prin care Cristos avea si mosteneasc& dreptul legal la tronut lui David. Atat de mult I-a displicut acest tu- cru lui Dumnezeu, incét I-a omorat pe Onan. Vazand lucrul acesta, Tuda i-a spus Tamarei si se intoared la casa tatilui ei pana cAnd al treilea fin, Sela, urma sa aiba virsta corespunzitoare cisatoriei. De fapt, aceasta era o diversiune. El nu voia nicide- cum ca Sela sd se cds’itoreascii cu Tamar; el pierduse deja doi fii si o considera o ,,fe- meie aductitoare de ghinion". 38:12-23 Cand Sela a crescut mare si Iu- da n-a dat nici un semn c& ar pregati cist toria acestuia cu Tamar, ea s-a hotarat sil agate" pe luda, intinzindu-i o oursi. S-a imbracat ca o prostituati si s-a asezat la vedere pe drumul spre Timna, unde stia c& Juda urma sé meargi pentru a-si tunde oile, E) a vizut-o si a avut relatii nelegitime cu ea, nestiind cd este propria sa nora. Pla- ta convenitd a fost o capra tandri din turmele sale, dar pana si i-o poati trimite, Calatoria lui losif in Egipt «prostituata” j-a cerut lui luda, ca zilog, i nelul, lantul si toiagul lui. Lantal putea fi acela de care era atarnat sigiliul siiu. Cand Tuda a incercat sa-i dea iedul in schimbul ZAlogurilor, n-a mai gasit ,.prostituata®. 38:24-26 Trei luni mai tarziu, Tamar a fost acuzati de prostitutie intrucat, ca va- duvd.. ramasese insdrcinata. Iuda a poruncit si fie ars&. in acel moment ea i-a dat inapoi.zlogurile, spunand cA stipinul lor era tatél copilului asteptat. Acestea au fost dovezi indubitabile c& Iuda avusese re~ lati sexuale cu ea. Walter C. Wright descrie scena in culori vii: Tnsofitorii Jui Juda fl anungd cd nora hui tituat. Judecata lui este rapid si decis arsi, Nu a existat ezitare sau compromis din partea Jui. in timp ce rosteste aceastt sentinti gravi, vocea nu-i tremurd, Societatea israelitilor webuia protejati de astfel de nebunii si nelegiuiri, Hotirérea este transmisti; se fixeazi ziua; pregatirile continuds; se infige stdlpul, se avanjeaz rugul. se formeazi procesiunea, Jumea se aduni, femeia piseste spre aparentu-i sfarsit. Dar tine in maini zilogurile: inelul si toiagul. lar toiagul este toiagul lui luda; inclul este tot al lui! Obiectele acestea devin acuzatii la adresa judecitorului ei. Ce greutate va mai avea acum sontints lui? 2. pros.68 Geneza 38:27-30 Cand Tamar nastea si a iesit ména copilului, moasa a legat-o cu un fir rosu, gandindu-se ca va fi intaiul nascut. Dar mana s-a retras i un alt copil a iesit primul, Numele lui a fost Perez (spdrturd), iar al celuilalt Zerah (roscovan). Amandoi gemenii sunt mentionati in Matei 1:3, desi spita mesianic& trece prin Perez. Zerah a fost un strimos al lui Acan (los. 7:1). ,.Este pur si simplu uluitor™, co- menteaza Griffith Thomas, ,,cd Dumnezeu a luat capatul atat de tnealcitelor ite ale acestui ghem pentru a le {ese dup modetul Sau'3! Casatoria lui Iuda cu femeia canaanita (v. 2) a fost primul pas spre pervertire al poporului lui Dumnezeu prin amestecul cu © rasi cireia i'se-dusese numele pentru imoralitatea ei. Isracl avea s& fie conta- minat de enormititile de nedescris ale in- chinarii destribalate fn fata naturii. Dum- nezeu este un Dumnezeu al separdrii; cand ne infratim cu lumea, plitim un pret groaznic. 3. Ispitirea lui Losif si biruinta lui (cap. 39) 39:1-19 Naratiunea revine acum in Egipt, unde Iosif ajunge supraveghetor in casa lui Potifar... c4pitan in garda pala- tului lui Faraon. Domnul a fost cu el si Iosif a propasit in tot ce facea (Tyndale, in 1534, a tradus prin ,.era un tip norocos", v. 2). Sotia lui Potifar a incercat in de nenuméarate ori sa-] seduca pe Iosif, dar el a refuzat cu stiruintd. El nu voia si insele increderea st&panului s&u ori si plcdtu- iasc& impotriva lui Dumnezeu. intr-o zi ea la prins de poala vesmantului sau. Ei s-a smucit si a fugit, lasand vesmantul in mina ei. Si-a pierdut haina, dar si-a salvat caracterul iar mai tarziu a cAstigat 0 cu- nun’. Ea a folosit haina drept ,dovada* ca Josif a incercat s-o violeze. Credinciosii sunt invatati si fug’ de curvie, de idolatrie si de poftele tineretii. Mai bine si fugi decat si cazi. 39:20-23 Fara si faci cercetirile de rigoare, stpanul lui Iosif i! arunci pe Iosif ‘in temnita, dar chiar si acolo el a fost binecuvantat de Dumnezeu si i s-a incre- dintat o functie de mare rispundere. Faptul c& Iosif nu a fost executat ar putea indica faptul c& Potifar nu si-a crezut sotia pe deplin; nu putea sé nu-i cunoasca adevara~ tul caracter. Adevarul din Romani 8:28 este expus minunat in acest capitol. Dumnezeu lucra din cutise pentru Iosif. Acesta s-a im- potrivit ispitei si a cdutat sd evite ocaziile de pactuire (v. 8-10). Cu toate acestea, se- ducitoarea lui I-a acuzat pe nedrept. $i iat cum, pentru a doua card, Iosif este aruncat in lanturi (Ps. 105:17-19). fn aceste impre- jurdri poate cineva ar spune ci ar fi fost in- dreptitit s4 se manie. Numai ca Iosif nu a trait sub presiunea imprejuririlor, ci dea- supra lor, drept care a vazut mana lui Dum- nezeu in ele. Timpul petrecut in fnchisoare a fost .,o perioada de pregitire pentru gu- vernare™. Astfel raul pe care i Iau dorit alti s-a intors spre bine. 4. losif télméceste visul paharnicului si al brutarului (cap. 40) 40:1-19 Printre detinutii alaturi de care se afla losif in inchisoare au fost si pahar- nicul si brutarul lui regelui Egiptului (v. 1-4). Cand au visat fiecare un vis, Josif s-a oferit s& le tilmiceascd (v. 5-8). Visul pa- harnicului cu vita a insemnat ci Faraon urma sa-l inalte in dregatorie in trei zile (vy. 9-15). Dar visul brutarului cu cele trei cosuri de paine alba a insemnat faptul ci in trei zile Faraon urma si-i ia capul, spanzurindu-l (v, 16-19). Observati cd Iosif nu a asteptat sii se schimbe imprejurarile. El L-a slivit pe ‘Dumnezeu gi i-a slujit pe aitii in impre- juririle respective. 40:20-23 Cand mai marele paharni- cilor a fost cliberat, el a uitat si mijloceasc’ pentru losif asa cum fagaduise (v. 23). Dar Domnul n-a uitat_,,Aminteste-ti de mine ofnd iti va merge bine“ (v. 14). a rostit cuvinte aseminatoare in noaptea tridarii Sale, cuvinte pe care le putem pune fn practic atunci nd ne impiitisim din painea si din vi | simbolizand trupul Sau frant pe cruce si sngele varsat pentru man- tuirea noastra.Geneza 69 5. losif télméceste visurile lui Faraon (cap. 41) 41:1-13 Cand nici unul din magii Egip- ‘tuluj nu a putut talmdci visul Jui Faraon cu cele sapte vaci frumoase la vedere si grase Ta trup, si cele sapte vaci rite la vedere si slabe, nici visul al doilea cu cele sapte spice de grau grase si frumoase, urmate de alte sapte spice slabe si arse de vanuul de rasirit, mai marele paharnicilor si-a amintit de Iosif si de priceperea lui de a talmaci visuri. Cei doi ani mentionati in versetul I ar putea si se tefere fie la perioa- da detentiei lui Iosif, fie la timpul scurs de la eliberarea mai-marelui pahamicilor. 44:14-32 Chemat inaintea lui Faraon, losif a explicat ca vor fi sapte ani de belsug in Egipt, urmati de sapte ani de foamete, care vor devasta paméantul. Repetarea sau duplicarea visului lui Faraon a insemnat c& era stabilit de Dum- nezeu ca acest lucru s& se intample in carand. Vedem aceasta si in cele dowd vi- suri ale lui Iosif referitoare la viitor (37:6- 9) si in viziunile similare ale lui Daniel cap. 2 si 7. In Biblie, doi este numarul marto- rilor. Iosif i-a dar lui Faraon, in palatul re- gal, acelasi raspuns pe care-1 daduse si slujitorilor acestuia in temnita. Nu eu! Dumnezeu va da un raspuns prielnic de pace (v.16: cf. 40:8). Aceastii smerenie a facut posibil ca Domnul sa-i incredinteze Tui Iosif 0 responsabilitate uriasi, fara tea- ma cd aceasta il va corupe. 41:33-36 losif |-a sfatuit pe Faraon si facd rezerve de grane in timpul acestor ani de belsug, astfe] incat s4 fie suficiente pen- tru yremea foametei. Planul lui era ceca ce de atunci incoace s-au numit ,.granarele mereu normale. 41:37-46 Faraonul a fost atat de multu- mit, incat l-a facut pe Iosif al doilea dupa el si -a numit s& ducd la indeplinire progra- mul (v. 40); la asigurat ci fra con- simt&mantul lui nimeni nu va putea face nimic (v. 44) gi i-a dat un nou nume, Taf- nat-Paeneah (v. 45a). intelesul numelui su este nesigur. Unii cred c& ar fi: ,,Mantu- itor al lumii", alti propun traducerea Dumnezeu vorbeste si trdieste. Faraon i-a dat lui Iosif 0 sotie numita Asenath (v. 45), Cum a putut Faraon sa puna un deti- nut evreu stipdin peste Egipt pe baza tilmi- cirii unui vis, fri s& astepte s& vada dacd se va implini? Raspunsul il gasim in Proverbe 21:1: Anima regelui este in mana Domnu- lui", Uleiut se ridicé la suprafata. Iosif a fost primul dintre multi evrei eviaviosi care s-au ridicat la pozitii de mare cinste si rispundere in guvernele neamurilor, Avea varsta de treizeci de ani cand si-a inceput lucrarea (v. 46); trecusera treisprezece ani de cand fusese vandut de catre fratii sii (cf. 37:2). 41:47-52 Belsugul primilor sapte ani a fost atat de mare incat nu s-a putut tine 0 evidenta exact a recoltelor. in acea pe- tioada s-au ndscut cei doi fii ai lui Tosif - Manase (cel ce te face sd uit (rodnic). Uitdnd riul care i se facuse, Iosif a devenit rodnic. 41:53-57 Cand au yenit cei sapte ani de foamete, oamenii infometati ai Egiptului si ai tuturor popoarelor au venit la Iosif... s& cumpere grane. Aici losif este din nou un tip (simbol) al lui Cristos, prin care toate binecuvantirile lui Dumnezeu sunt dis- tribuite infometatilor lumii. Providenta lui Dumnezeu a fost cea care |-a adus pe losif in Egipt pentru a-si salva poporul de in- fometare, dar scopul avut in vedere a fost si acela de a-i izola pe israeliti de poluarea moral a Canaanuiui, Capitolul 38 ilus- treazii ce li se intampla copiilor lui Israel in Canaan, Remediul lui Dumnezeu a fost si-i scoat din Canaan si st-i ducd in Egipt, unde urmau sd fie practic total despirtiti de pagdni (43:32). 6. Fratii lui losif in Egipt (cap, 42-44) 42:1-5 Scena se schimba, ducdndu-ne inapoi la Iacob fn Canaan, unde foametea era foarte acuta. Auzind ca erau grane din belgug in Egipt, dar nestiind nimic despre Josif, lacov si-a trimis zece dintre fiii Jui si cumpere provizii. Numai Beniamin a mas acasa. Din cate stia lacov, Beniamin era singurul sau fiu ramas in viata de la Ra- hela sa iubita, 42:6-25 CAnd fratii lui Iosif s-au in- fatisat inaintea sa, el i-a tratat aspru,70 Geneza acuzindu-i ci sunt spioni, aruncdndu-i apoi in inchisoare si poruncindu-le s aduci pe Beniamin, fratele lor cel mai mic. in sfarsit, Simeon a fost tinut ostatic in timp ce ceilalti nou’ frati s-au intors in Canaan si-i ia pe Beniamin, plini de provizii, de grane si cu banii lor strecurati inapoi in bagaje. Se observ dragostea si compasiunea ascuns a lui Iosif pentru fratii si strilucind in naratiune (v. 24a, 25), paralel cu mustrarile tot mai mari pe care le resimteau fratii lor pentru pacatul ce-] savarsisera fata de fratele lor .dis- parut’ cu peste douazeci de ani in urmia (v. 21, 22). Iosif, bineinteles, a vrut sa-i facd sa-gi recunoasci vina. Credem ci Losif este un rip al lui Cristos care se va ingriji de fratii Sai in timpul Marii Stramtorari. Evenimentele care duc la impicarea lui Losif cu fratii sdi alcdituiesc una din cele mai miscdtoare fragmente din Biblie. Aproape nici o alti naratiune nu constituic o imagine atat de intima, de detaliat& si de completa a Iui Isus Cristos. TIPOLOGIILE Anumite persoane, evenimente si lucruri din VT sunt clar identificate ca ,,tipuri (din greaea: ,,upoi'*) sau simboluri in NT: Asifel, despre Adam, se spune ca este un tip al lui Cristos (Ro. 5:14). Altii nu sunt mentionati in mod specific ca tipuri, totusi paralelele sunt prea multe si prea evidente pentru a putea fi tighduite. losif, de pild’, nu a fost niciodata numit explicit un tip al Domnului Isus si totusi sunt peste o sutd de corespondente intre Doninul Isus si Tosif. Cand Domnul Isus a vorbit cu cei doi ucenici fntristati pe drumul spre Emaus, El le-a expus din toate Scripturile (sublinierea noastri} lucrurile privitoare la El_ (Luca 24:27). Cristos cel intrupat a spus, ,,.n sulul clrgii este scris despre Mine..." (Ev. 10:7). De aceea suntem indreptititi si-L cZutam pe Cristos in toate Scripturile. Referitor la experientele poporului Israel din VT, Pavel ne spune ci ,,toate aceste la cruri li s-av intamplat ca s& ne slujeascd de exemple (gr. zupoi) si au fost scrise pentru invatdtura noastri peste care au venit sfarsiturile veacurilor* (1 Cor. 10:11). Aceasta sustine convingdtor opinia con- form cireia nu numai tipurile expres mentionate in Biblie sunt valabile. ci si multe altele. Pavel i-a reamintit lui Timotei ca toati Scriptura este de folos (2 Tim, 3:16), Exit ta lectii spirituale pe care trebuie si ni le in- susim, cu conditia si avem ochi si le ve~ dem. ~ Portiuni mari din cartca Evrei constituic o explicatie a tipologiei cortului (tabernacolu- lui) $i obiectelor sale interioare. Desi e drept ci o viziune prea ingusta asupra tipologiei va ingridi capacitatea unui cre- dincios de a savura spiritual o mare parte din Vechiui Testament, cealalta exirema, potrivit clreia din toate facem o tipologie sau transtormam inteaga istorie in alegorie. trebuic de asemenea evitati. Explicatii fortate sau fantezisie ale tipurilor i-au conferit un nume riu acestei teme. Nu tebuie s& permilem exiremismu- lui s& ne viiduveasca de bogiitia spirituala a VT. Davi o interpretare fl inalta pe Cristos si/sau zideste poporul Sau si/sau transmite evanghelia celor pierduti, fiind in confor- mitate cu intreaga Inviltaturd a Cuvantului, este cel putin 0 aplicatie valabild a ade- varului 42:26-28 in drum spre casii, unul din frati si-a gasit bani in sac. Au intrat in panic cu loti, crezind c& vor fi acuzati de furt (26- 28). 42:29-38 Cand au ajuns acas& si au povestit intamplarea, si ceilalti si-au gasit si banii fn saci, drept care teama lor a cres- cut. Jacov era de neconsolat. In ciuda ofer- tei lui Ruben ca viata celor doi fii si fie un gaj, patriarhul se temea si-l lase pe Beni- amin sd plece in Egipt, de teami si nu i se ‘intample ceva ru, 43:1-15 in sfarsit, lacov a fost silit as- primea foametet si actioneze, Fratii nu se puteau intoarce fart Beniamin — conditie pusi de guvernator, respectiv Iosif. Iuda s-a angajat si rispunde de Beniamin si la- cov a acceptat oferta. Cel putin in aceasti privinti, Tuda ne aminteste de descendentul sau, Domnul Isus, care a devenit garantiaGeneza 71 noastri pe crucea Calvaralui. Iacov a trimis un cadou gnvernatorului Egiptutui. care consta din leacuri, miere, mirodenii, smirni, fistic si migdale — produse care nu erau afectate de foamete. De asemenea a in- sistat ca ei s& ia o sum dubla de bani, in caz. ci fusese o greseala. 43:16-25 losif a fost foarte miscat cAnd si-a vézut din nou fratii, dar ined nu gi-a descoperit identitatea, A poruncit slujito- rilor si pregiteasci o mas&. Cand fratii lui au fost dusi in easa lui Iosif, au crezut ci vor fi trai Ja raspundere pentru banii gisiti in saci, Ei i-au explicat pe larg in- tendentutui lui losif, dar acesta i-a asigu- rat ci n-au de ce si se teami. Registrele lui aratau cd acestia plitiscr’. Simeon a fost eliberat din inchisoare si li s-a aldturat in pregatirile pentru ospat. Au pregitit cadoul tatalui lor s dea losif cfind acesta urma si soseascd la amiaza. Daci ne intrebim: ,.Au fost oare banii inlocu- iti descoperiti pe drumul de tatoarcere spre Canaan (42:2: 43:21) sau cind ei ajunseseré in fafa lui lacov?* (42:35), rispunsul este - in am- bele momente. Descoperirea lor s-a facut in oui seri. Un frate a descoperit ci are banii pe drum, iar ceilalli cand au ajuns acasé. Este de inteles ci atunci cAnd au relatat faptete inten- dentului lui Josif, au prezentat o versiune prescurtatt. (Daily Notes of the Scripture Union’). 43:26-34 Cand Iosif a sosit, fratii lui s-au plecat si s-au aruncat cu fata la pamént, astfel visul siu (37:7). El a fost coplesit de emotie in timp ce afla vesti de- spre familie si |-a intalnit pe Beniamin. La petrecere, e] a mancat singur: cei un- sprezece frati au fost serviti separat; egiptenii, la fel, au mancat separat. Mi- rarea fratilor a fost mare cfind au constatat ca fusesera asezati la mas’ in functie de varsté. Cum putea cineva din Egipt s& stie ordinea in care se ndscusera? Beniamin a avut parte de un tratament special, fiind fratele plin al tui Iosif. 44:3-13 Cand fratii au plecat spre Canaan, Iosif a poruncit unui slujitor si as- cunda cupa Jui de argint in sacul lui Ben- iamin. Nu era numai o cup din care bea, ci aceea de care se slujea pentru ghicit — probabil o referire la tilmitcirea viselor. Mai tarziu, poporului lui Dumnezeu i s-a interzis si practice ghicitul (Deut. 18:10-12). Dar chiar si tn vremea aceea este putin. probabil ca losif si fi practicat formele egiptene de prezicere a viitoru- lui. Intuitia lui si clarviziunea proveneau de la Domnui, dar probabil fofosind cupa ca recuziti, cl a veut si.confirme tn mintile fratilor sai ci ef era egiptean, Dupé aceea, cAnd fratti lui Iosif au fost acuzati de furtul cupei, ei au pledat pen- tru nevinovatia lor, oferind in mod pripit viata oriciruia dintre ei care ar fi fost gasit cu obiectul in sac. Intendentul lui Tosif a fost de acord ca cel gasit vinovat s& devina sclavul lui. Cand cupa a fost gasita in sacul lui Beniamin. fratii s-au simtit zdrobiti si s-au intors in cetate. 44:14-17 Dupi ce Iosif le-a adus re- prosuri, Iuda a propus ca ei toli si de vinii sclavii lui, dar Josif a rispun: Benia este de ajuns, ceilalti putdnd s& se in- toarca acasa. Iosif a pus ja cale aceasta in- scenare pentru a-i face si recunoase’ vi- novitia lor. George Williams serie: A procedat asa pentnu a le aduce amniiite de pi- catul lor, pentru a-i face sik miirturigeascdi cv gu- ra lor... Detentia lui Simeon si apoi aceea a lui Beniamin, au fost pliinuite cu dibicie pentru a afla dacd mai sunt indiferenti la strigiitele unui frate in detentic si la lacrimile unui tata zdrobit. Pianul i-a reusit admirabil; asprimea si bunit- tatea lui i-au nelinistit pe fratii sii: bundtatea lui -a dus la pocitintt. Intreaga sceni anticipeaz’i acea zi cand privire la rastignirea Domnului Isus si-L va boci cum boceste cineva pe unicul sau fiu (Zah. 12:10). 44:18-34 Iuda a stat linga losif si i-a prezentat © recapitulare detaliald a im- plic&rii lui Beniamin - cum Tosif a cerut prezenta mezinului, cum tatal lor, ined in- durerat de pierderea unui fiu, a fost tm- potriva plecitrii lui Beniamin si cum luda s-a oferit pe sine ca garantie pentru sigu-