Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
2.
Detaliai elementele de cuprins (paragrafele) ale capitolului Concluzii din raportul de expertiz
contabil.
Lucrrile si concluziile expertizei contabile se consemneaz
ntr-un raport scris care trebuie s cuprind cel putin trei capitole:
Capitolul I INTRODUCERE,
3.
Detaliai elementele de cuprins (paragrafele) ale capitolului Introducere din raportul de expertiz
contabil.
3531.1. Capitolul I INTRODUCERE al raportului de expertiz contabil trebuie s cuprind cel putin urmtoarele
paragrafe:
a) Paragraful de identificare a expertului(tilor) contabil(i) nominalizat(ti) pentru efectuarea expertizei contabile, care
trebuie s cuprind informatii cu privire la: numele si prenumele expertului(tilor), domiciliul acestuia (acestora),
numrul carnetului de expert contabil si pozitia din Tabloul expertilor contabili;
b) Paragraful de identificare a organului care a dispus efectuarea expertizei contabile judiciare sau a clientului
care a solicitat efectuarea expertizei contabile extrajudiciare.
n acest paragraf se mentioneaz:
- n cazul expertizelor contabile judiciare: actul care a stat la baza numirii expertului(tilor), respectiv ncheiere de
sedint (n cazurile civile) sau ordonant a organelor de urmrire penal (n cazurile penale), cu mentionarea datei
acestuia, denumirea si calitatea procesual a prtilor, domiciliul sau sediul social al acestora, numrul si anul dosarului
si natura acestuia (civil
sau penal);
n cazul expertizelor contabile extrajudiciare: denumirea clientului, domiciliul sau sediul social al acestuia, numrul si
data contractului n baza cruia se efectueaz expertiza contabil solicitat;
c) Paragraful privind identificarea mprejurrilor si circumstanelor
n care a luat nastere litigiul n care s-a dispus efectuarea expertizei contabile judiciare sau contextul n care a fost
contractat expertiza contabil extrajudiciar;
d) Paragraful privind identificarea obiectivului(elor) expertizei contabile judiciare, formularea obiectivului(elor)
expertizei contabile. n cazul expertizelor contabile judiciare formularea obiectivului(lor) expertizei contabile se preia
ad-literam din formularea acestuia (acestora) n ncheierea de sedin (n cauze civile), respectiv n ordonanta
organelor de urmrire si cercetare penal (n cauze
penale). n cazul expertizelor contabile extrajudiciare formularea obiectivului(elor) acestora trebuie s fie cea din
contract;
e) Paragraful privind identificarea datei sau perioadei si a locului n care s-a efectuat expertiza contabil. n
cazul expertizelor contabile dispuse de organele n drept, n cauze civile, data si locul nceperii lucrrilor expertizei
contabile trebuie documentate prin citarea prtilor prin scrisoare cu aviz de primire;
f) Paragraful privind identificarea materialului documentar
care are o legtur cauzal cu obiectivul(ele) expertizeicontabile si care a stat la baza ntocmirii raportului de expertiz
contabil. Materialul documentar nominalizat n acest paragraf trebuie s fie strict adecvat necesittilor
de documentare a obiectivelor expertizei contabile judiciare sau extrajudiciare;
g) Paragraful privind identificarea datei sau perioadei n care s-a redactat raportul de expertiz contabil, cu
mentionarea expres dac s-au mai efectuat sau nu alte expertize contabile avnd acelasi (aceleasi) obiectiv(e). De
asemenea,
n acest paragraf trebuie mentionat dac s-au folosit lucrrile altor experti (contabili, tehnici etc.), problemele ridicate de
prtile interesate n expertiz si explicatiile date de acestea n timpul efecturii expertizei;
h) Paragraful privind identificarea datei iniiale pn la care raportul de expertiz contabil trebuia depus la
beneficiar si indicarea eventualelor perioade de prelungire fat de termenul initial.
4.
Care sunt prevederile legale privind delegarea i supravegherea lucrrilor referitoare la expertizele
contabile?
Efectuarea lucrrilor privind expertizele contabile judiciare nu poate fi delegat de ctre expertii contabili numiti din
oficiu sau la recomandarea prtilor asistentilor sau colaboratorilor lor. n cazul expertizelor contabile extrajudiciare,
expertul contabil poate delega executarea unor lucrri asistentilor sau colaboratorilor si, pstrndu-si rspunderea final
asupra continutului si
concluziilor raportului de expertiz contabil extrajudiciar.
5.
Ce prevede ncheierea de edin prin care organele ndreptite s dispun efectuarea expertizei
6.
Comentai necesitatea calitii expertizelor contabile ntocmite n scopul soluionrii cauzelor aflate pe
Clasificarea expertizelor contabile funcie de cele dou criterii (scop i natura obiectivelor).
clieni.
III. n functie de natura juridic, expertizele contabile pot fi:
civile;
penale;
extrajudiciare.
8.
Care sunt categoriile de debitori, i n ce stare se afl, pentru a li se aplica procedura general
Cui poate delega adunarea general extraordinar exerciiul atribuiilor sale privind: mutarea sediului
Stabilii valoarea de adevr a urmtoarei afirmaii Deschiderea procedurii insolvenei are ca efect
ridicarea dreptului debitorului de administrare constnd n dreptul de a-i conduce activitatea, de a-i
administra bunurile din avere i de a dispune de acestea. ntrebare: Adevarat sau Fals? Dezvoltai rpunsul.
Dup ce s-a dispus deschiderea procedurii potrivit art. 33, este interzis administratorilor
debitorilor, persoane juridice, sub sanciunea nulitii, s nstrineze, fr acordul judectorului-sindic,
aciunile ori prile lor sociale sau de interes deinute de debitorul care face obiectul acestei proceduri.
Debitorul i/sau, dup caz, administratorul judiciar sunt obligai s ntocmeasc i s pstreze o list cuprinznd toate
ncasrile, plile i compensrile efectuate dup deschiderea procedurii, cu precizarea naturii i valorii acestora i a
datelor de identificare a cocontractanilor.
Art. 47. - (1) Deschiderea procedurii ridic debitorului dreptul de administrare - constnd n dreptul de ai conduce
activitatea, de a-i administra bunurile din avere i de a dispune de acestea -, dac acesta nu si-a declarat, n condiiile
art. 28 alin. (1) lit. h) sau, dup caz, art. 33 alin. (6), intenia de reorganizare.
(2) Cu excepia cazurilor prevzute expres de lege, prevederile alin. (1) sunt aplicabile i bunurilor pe
care debitorul le-ar dobndi ulterior deschiderii procedurii.
(3) Judectorul-sindic va putea ordona ridicarea, n tot sau n parte, a dreptului de administrare al
debitorului odat cu desemnarea unui administrator judiciar, indicnd totodat i condiia de exercitare a conducerii
debitorului de ctre acesta.
(4) Dreptul de administrare al debitorului nceteaz de drept la data la care se dispune nceperea
falimentului.
11.
Un acionar care nu a votat n favoarea unei hotrri a adunrii generale are dreptul de a se retrage din
societate i de a solicita cumprarea aciunilor sale de ctre societate. Cine stabilete preul aciunilor i cine va
suporta costurile de evaluare a acestora?
1. Actionarii care nu sunt de acord cu hotararile luate de adunarea generala cu privire la schimbarea obiectului principal
de activitate, la mutarea sediului sau la forma societatii au dreptul de a se retrage din societate si de a obtine de la
societate contravaloarea actiunilor pe care le poseda, la valoarea medie determinata de catre un expert autorizat, prin
folosirea a cel putin doua metode de evaluare recunoscute de standardele europene de evaluare (EVS).
(2) Costurile generate de efectuarea expertizei se suporta de societatea in cauza.
12.
Care sunt organele care aplic procedura insolvenei i ce trebuie s asigure acestea pe perioada
13.
Care sunt caracteristicile lichidrii judiciare a ntreprinderii din punctul de vedere al evalurii?
Lichidatorul va angaja, n numele debitorului, un evaluator, persoan fizic sau juridic, ori va utiliza, cu acordul
comitetului creditorilor, un evaluator propriu, pentru a evalua bunurile din averea debitorului, n conformitate cu
standardele internaionale de evaluare.
(4) n funcie de circumstanele cauzei i pe ct posibil, bunurile din averea debitorului vor fi evaluate att individual,
ct i n bloc; prin bloc, ca ansamblu funcional, se nelege o parte sau toate bunurile
debitorului, necesare pentru desfurarea unei afaceri, pentru care un cumprtor ofer un pre nedefalcat pe bunurile
componente.
Art. 117. - (1) n cazul propunerii de vnzare n bloc, lichidatorul va prezenta comitetului creditorilor un
raport n care vor fi indicate, descrise i evaluate bunurile ce urmeaz a fi vndute mpreun, preciznduse i sarcinile de
care, eventual, sunt grevate, nsoit de propuneri viznd modalitile de vnzare. O copie de pe raport va fi depus la
grefa tribunalului, unde va putea fi studiat de orice alt parte interesat.
(2) Raportul prevzut la alin. (1) va cuprinde propuneri privind modalitatea de vnzare n bloc, dup cum
urmeaz:
a) vnzare prin negociere direct ctre un cumprtor deja identificat, cu precizarea condiiilor minime
ale contractului, cum ar fi preul i modalitatea de plat;
b) vnzare prin negociere direct, fr cumprtor identificat, cu precizarea preului minim propus. n
acest caz, lichidatorul poate negocia preul concret al vnzrii bunurilor, iar dac preul minim nu se poate obine,
adunarea general a creditorilor se va ntruni din nou pentru a decide dac preul minim iniial scade sau urmeaz s se
treac la vnzarea individual a bunurilor;
c) vnzarea la licitaie.
14.
Rata de actualizare trebuie sa fie rata unei taxe anticipate care reflecta impunerile curente pe piata ale valorii in timp a
banilor si riscurile specifice activului. Intreprinderea poate retine urmatoarele rate de actualizare: media ponderata a cost
capitalului, rata implicita in tranzactiile curente pe piata pentru active similare. Estimarea fluxurilor viitoare de numerar
si rata de actualizare sunt influentate de cresterile de pret. Daca rata de actualizare include efectul cresterilor de pret
corespunzatoare inflatiei generale, fluxurile viitoare de numerar sunt estimate in termeni nominali. Daca rata de
actualizare include efectul cresterilor de pret corespunzatoare inflatiei generale, fluxurile viitoare de numerar sunt
estimate in termeni reali.
Pentru determinarea valorii actualizate a unui activ sunt necesare urmatoarele elemente:
perioada de timp pentru care activul genereaza fluxuri de numerar;
fluxurile nete de numerar asteptate a fi obtinute din utilizarea activului pe durata de viata utila si din vanzarea activului
la sfirsitul duratei de viata utila;
rata de actualizare.
15.
Costul capitalurilor proprii constituie o componenta a costului mediu ponderat al capitalurilor dar si o posibila rata de
actualizare folosita de intreprindere.
-Cost cap propriu expr prin act commune = dividend ultimul an/val justa medie a actiunii+crestere preconizata a
dividendului
- cand se considera ca remunerarea fondurilor proprii se realizeaza prin dividende distrbuite si prin profituri reinvestite,
costul capitalurilor va fi :
KCPR = DIV + (1-d)*
S CPR
DIV = dividendul pe actiune distribuit
S = cursul bursier al actiunii firmei analizate
d = rata de distribuire a dividendelor
= profitul net al firemie
CPR = valoarea contabila a cap proprii ale firmei
Cost = profit ( dividende) / capital propriu
cost = dobanda + prima de risc
16.
Ce este actualizarea?
Actualizarea - este metoda prin care se asigura comparabilitatea unor parametri economici si indicatori financiari care se
obtin in perioade diferite de timp. Se realizeaza si se exprima prin doua tehnici speciale, dupa cum este luat in calcul
factorul timp: tehnici de capitalizare sau de fructificare, dind factorul timp se ia in calcul din directia trecut - prezent viitor si tehnici de actualizare propriu-zisa, cand factorul timp se ia in calcul din directia vii tor - prezent - trecut.
17.
METODA ADITIVA
Capitalurile contabile proprii
Si a soldurilor influientelor evaluarii:
Minus profitul-transformat
in pierdere
Plus pierderea
Plus dif.negativa de evaluare
ANC
18.
=
=
=
=
=
4.132
- 1.117
- 743
- 566
1.706
Separarea elementelor patrimoniale de activ (cu deosebire imobilizari si stocuri) in elemente necesare exploatarii si
elemente in afara exploatarii se face in functie de utilitatea fiecarui bun, si masurata prin gradul de participare la
realizarea profiturilor.
Rezultatul acestei operatiuni se poate concretiza:
fie in determinarea unei capacitati beneficiare superioare fata de profiturile inregistrate prin bilanturi, atunci
cand pe cale de expertiza si diagnostic se constata o posibila crestere a gradului de utilitate a elementelor patrimoniale
de activ;
fie in folosirea in alte scopuri sau cu alte destinatii a bunurilor mobile si imobile, fara utilitate sau cu utilitate
redusa, in realizarea obiectului exploatarii societatii respective; pot fi avute in vedere cai de restructurare cum ar fi:
formarea de noi societati comerciale, inchirierea, concesionarea, asocierea etc., ori pur si simplu valorificarea, fie si ca
materiale.
Aceste bunuri materiale urmeaza a se evalua in valoarea venala, adica suma trezoreriei ce se va degaja la cesiunea lor.
Indiferent de modul specific de evaluare, elementele patrimoniale in afara exploatarii se au in vedere, in mod distinct, cu
ocazia aplicarii formulelor de evaluare a societatii respective.
19.
Care sunt paii (etapele) n determinarea activului net corectat al unei ntreprinderi?
Activul net corectat (ANC) al unei intreprinderi se determina parcurgandu-se succesiv trei etape:
- separarea tuturor elementelor patrimoniale de activ in elemente necesare exploatarii si elemente in afara exploatarii
(necesare intreprinderii);
- reevaluarea tuturor elementelor patrimoniale de activ necesare exploatarii;
- calculul matematic al activului net corectat.
20.
Enumerai situaiile de incompatibilitate n care se poate afla expertul contabil numit ntr-o cauz de
.1
- expertul sau un membru al familiei sale se afl ntr-o relaie de munc, de familie, comercial sau de alt
natur cu una din prile cauzei;
.2
- expertul a avut calitatea de angajat sau a avut relaii contractuale de orice fel cu una din pri n ultimii 2
ani;
.3
- expertul, are cunotin sau ar fi trebuit s tie, n virtutea funciilor pe care le deine n structurile alese i
executive ale Corpului, c n cauza respectiv au existat sau exist litigii n curs la comisia de disciplin sau la alte
organe i instane ale Corpului, privind un membru al Corpului.
rica
b. acceptarea numirii sau desemnrii n calitate de expert n mai multe faze succesive ale aceleiai cauze, cum ar fi:
- expert n faza de cercetare i n faza de judecat;
- expert numit ntr-o faz i expert (consilier) al unei pri n alt faz;
c. obinerea de lucrri n mprejurri legate de exercitarea funciilor i atribuiilor aferente calitii de organ ales sau
numit n structurile de conducere i de execuie ale filialei CECCAR;
d. participarea la aciuni, fapte sau cauze n rol dublu: de profesionist n practic public i de organ ales sau numit n
structurile de conducere i de execuie ale filialei Corpului, ca de exemplu:
.1
- luarea de hotrri, decizii i semnarea de coresponden n numele filialei sau a comisiei de disciplin,
dac n cauza respectiv un membru al consiliului filialei sau al comisiei de disciplin a efectuat lucrri sau a participat
n vreun fel n calitate de liber profesionist contabil;
.2
- judecarea n cadrul comisiei de disciplin a filialei a unor fapte n legtur cu cauze la care au participat n
vreun fel, n calitate de liber profesioniti, membrii consiliului filialei, membrii comisiei de disciplin, cenzorul sau
vreun angajat al filialei respective.
6. cnd profesionistul contabil efectueaz lucrri n situaia n care exist elemente care atest starea de
incompatibilitate.
21.
Ce se nelege prin procedura falimentului, potrivit Legii nr. 85/2006 privind procedura insolvenei?
Cnd o societate pe aciuni i dobndete propriile aciuni n condiiile legii, cine exercit dreptul de vot
pentru aceasta?
Societatea nu poate dobandi propriile sale actiuni, fie direct, fie prin persoane care actioneaza in nume propriu, dar pe
seama acestei societati, in afara de cazul in care adunarea generala extraordinara a actionarilor hotaraste altfel, cu
respectarea dispozitiilor care urmeaza.
Actiunile dobandite potrivit art. 103 alin. (1)-(5) si alin. (8) nu dau drept la dividende. Pe toata durata posedarii lor de
catre societate, dreptul de vot pe care il confera aceste actiuni este suspendat, iar majoritatile de prezenta si de vot pentru
luarea in mod valabil a hotararilor in adunarile generale se raporteaza la restul capitaluluisocial.
23.
Ce trebuie s cuprind raportul ntocmit, n mod obligatoriu, de administratorii societii pe aciuni care
comandita pe actiuni sau cu raspundere limitata; pentru intocmirea raportului, fiecare dintre experti are dreptul sa obtina
de la societatile care fuzioneaza/se divid toate documentele si informatiile necesare si sa efectueze verificarile
corespunzatoare. Raportul va cuprinde:
- metodele folosite pentru a se ajunge la raportul de schimb propus;
- aprecierea daca acele metode au fost adecvate, mentionarea valorilor la care s-a ajuns prin fiecare metoda, precum si
opinia asupra importantei acestor metode intre cele pentru ajungerea la valorile respective;
- eventualele greutati intampinate in cursul actiunii de evaluare;
f) evidenta contractelor cu valori depasind 100.000.000 lei in curs de executare si repartizarea lor, in caz de
divizare a societatilor.
(2) Actionarii/asociatii vor putea obtine gratuit copii de pe actele enumerate la alin. (1) sau extrase din ele.
24.
parial, nainte de nregistrarea cererii de admitere a creanelor n termenul fixat n sentina de deschidere a
procedurii insolvenei. nscrierea n tabelul de creane a creditoarei SC XY SRL se va face la ntreaga valoare a
crenei. Cum i va recupera fidejusorul suma de bani pltit creditoarei?
Un creditor care, nainte de nregistrarea unei cereri de admitere, a primit o plat parial pentru creana sa de la un
codebitor sau de la un fidejusor al debitorului poate avea creana nscris n tabelul de creane numai pentru partea pe
care nu a ncasat-o nc
25.
26.
Un acionar s-a adresat din nou instanei de judecat cernd dizolvarea societii pe aciuni pe motiv c s-
a redus capitalul social sub minimul legal de 90.000 lei, cu toate c pn la rmnerea irevocabil a hotrrii
judectoreti de dizolvare, societatea comercial i-a rentregit capitalul social. Ce soluie va formula instana?
Motivai.
Dispozitiile alin. (1) si (2) nu se aplica in cazul in care, in termen de 9 luni de la data constatarii pierderii sau educerii
capitalului social, acesta este reintregit sau este redus la suma ramasa ori la minimul legal sau cand societatea se
transforma intr-o alta forma la care capitalul social existent corespunde.
28.
La constituirea prin subscripie integral i simultan a capitalului social a societii comerciale Lira
SA, acionarul A.C. a achitat 30% din capitalul subscris, reprezentnd aport n numerar i n natur. Tinnd
cont c nmatricularea societii s-a fut cu data de 1 februarie 2008, de la ce dat poate fi somat A.C. s-i
execute obligaia de vrsmnt pentru restul sumei subscrise? Motivai.
Societatea se poate constitui numai daca intregul capital social a fost subscris si fiecare acceptant a varsat in numerar
jumatate din valoarea actiunilor subscrise la Casa de Economii si Consemnatiuni - C.E.C. - S.A. ori la o banca sau la
una dintre unitatile acestora. Restul din capitalul social subscris va trebui varsat in termen de 12 luni de la inmatriculare
29.
Creditorul unei societi pe aciuni s-a adresat instanei judectoreti cernd dizolvarea societii
respective, pe motiv c numrul acionarilor si s-a redus la unul singur sub minimul legal cu toate c dup
11 luni de la aceast reducere, societatea i-a reconstituit numrul de acionari. Ce soluie va formula instana?
Motivai.
Dispozitiile alin. (1) si (2) nu se aplica in cazul in care, in termen de 9 luni de la data constatarii pierderii sau educerii
capitalului social, acesta este reintregit sau este redus la suma ramasa ori la minimul legal sau cand societatea se
transforma intr-o alta forma la care capitalul social existent corespunde.
30.
n ce termen de la data depunerii cererii de convocare a adunrii generale, de ctre un acionar ale crui
aciuni reprezint 31% din capitalul social, este obligat consiliul de administraie, respectiv directoratul s
convoace adunarea general a acionarilor, dac cererea cuprinde dispoziii ce intr n atribuiile adunrii?
Adunarea generala va avea loc in termen de o luna de la cerere.
31.
n ce termen de la comunicarea somaiei trebuie stins debitul pentru ca procedurile de executare silit s
nu continue?
Nu mai mic de 10 zile si mai mare de 30 de zile
32.
Este obligatorie declarare n Romania a sediilor secundare din strintate ale unui contribuabil cu
Produsele prevazute la alin. (1) circula intre statul membru in care au fost deja eliberate in consum si Romania, insotite
de documentul de insotire simplificat
34.
Accizele armonizate sunt taxe speciale de consum care se datoreaza bugetului de stat pentru urmatoarele produse
provenite din productia interna sau din import:
a) bere;
b) vinuri;
c) bauturi fermentate, altele decat bere si vinuri;
d) produse intermediare;
e) alcool etilic;
f) tutun prelucrat;
g) produse energetice;
h) energie electrica
35.
O persoan fizic deine de la 10 iunie 2008 un teren arabil n intravilan de 10 hectare. Determinai
impozitul de plat dac impozitul unitar este de 20 lei / ha, iar coeficientul de corecie este 3.00.
10 ha x 20 = 200 lei x 3 = 600 lei / an /12=50 x6 = 300 lei
36.
Cine are obligaia de virare la stat a impozitului pe veniturile din dobnzi obinute de persoane fizice?
IPentru veniturile sub form de dobnzi, impozitul se calculeaz i se reine de ctre pltitorii de astfel de venituri la
momentul nregistrrii n contul curent sau n contul de depozit al titularului, respectiv la momentul rscumprrii, n
cazul unor instrumente de economisire. n situaia sumelor primite sub form de dobnd pentru mprumuturile acordate
pe baza contractelor civile, calculul impozitului datorat se efectueaz la momentul plii dobnzii. Virarea impozitului
pentru veniturile din dobnzi se face lunar, pn la data de 25 inclusiv a lunii urmtoare nregistrrii/rscumprrii, n
cazul unor instrumente de economisire, respectiv la momentul plii dobnzii, pentru venituri de aceast natur, pe baza
contractelor civile. Pentru depozitele la termen constituite, instrumentele de economisire dobndite, contractele civile
ncheiate, depozitele la vedere/conturile curente constituite anterior datei de 1 ianuarie 2007, dar a cror scaden este
ncepnd cu data de 1 ianuarie 2007, pentru determinarea impozitului pe veniturile din dobnzi se aplic cota de impozit
de la data constituirii e
37.
Explicai interesul public, potrivit prevederilor Codului etic national al profesionitilor contabili.
Publicul profesiunii contabile este format din clieni, donatori de credite, guvernani, angajatori, angajai, investitori,
comunitatea oamenilor de afaceri, a finanatorilor i alte persoane care se bazeaz pe obiectivitatea i integritatea
profesionitilor contabili pentru a menine funcionarea corespunztoare a economiei. Aceasta ncredere impune
profesiunii contabile o rspundere publica. Interesul public este definit drept bunstarea colectiva a comunitii i a
instituiilor deservite de profesionistul contabil.
38.
Ce obligaii are CECCAR fa de profesionitii contabili angajai n industrie, comer, educaie, sectorul
public etc.?
40.
Prezentai structura i prile componente ale Codului etic naional al profesionitilor contabili.
Codul cuprinde obiectivele i principiile fundamentale, redate la modul general i nu destinate a fi folosite pentru a
rezolva problemele etice ale contabililor profesioniti, ntr-un caz bine determinat. Codul ofer anumite linii directoare
n ceea ce privete aplicarea n practic a obiectivelor i principiilor fundamentale cu privire la numrul situaiilor
tipice care se ntlnesc n profesiunea contabil.
Codul are trei pri:
Partea A se aplic tuturor contabililor profesioniti, n afar de cazul cnd altceva este specificat (seciunile 1-7).
Partea B se aplic numai contabililor liber-profesioniti 8seciunile 8-14).
Partea C se aplic pentru contabilii profesioniti salariai i de asemeni poate fi aplicat, n circumstane similare,
contabililor salariai din cabinetele cu liber practic 8seciunile 15-18).
41.
Prin societate de expertiz contabil se nelege societatea comercial care ndeplinete condiiile prevzute la art.8 lit.ad din O.G.nr.65/1994 i este nscris n Tabloul Corpului, adic:
a)
s aib ca obiect de activitate exercitarea profesiei de expert contabil;
b)
majoritatea acionarilor sau asociailor s fie experi contabili i s dein majoritatea aciunilor sau
a prilor sociale;
c)
consiliul de administraie al soietii comerciale s fie ales n majoritate dintre acionarii sau
asociaii experi contabili,
d)
aciunile s fie nominative. Orice nou asociat sau acionar s fie admis de adunarea general.
42.
1) Pregtirea n sistem colectiv a stagiarilor se face pe baza unui calendar semestrial ntocmit de directorul executiv al
filialei si vizat de presedintele filialei pn la data de 15 a primei luni din semestru si se transmite Directiei gestionare
stagiu din cadrul Corpului.
(2) Calendarul semestrial de pregtire va contine, dup caz:
a) numrul total al stagiarilor nscrisi pentru sistemul colectiv de pregtire, pe ani;
b) lectorii ce pot fi utilizati pentru verificarea lucrrilor profesionale si predarea cursurilor de pregtire tehnic si
deontologic;
c) lista stagiarilor (pe ani) repartizati pentru un lector, dar nu mai mult de 100 de stagiari pentru un lector;
d) graficul de efectuare a lucrrilor profesionale (200 de ore / semestru) si zilele de pregtire tehnic si deontologic,
pentru fiecare lector.
43.
Indiferent de misiunea pe care o are de ndeplinit, EC sau CA trebuie s elaboreze un raport n legtur cu misiunea
respectiv. Elaborarea acestui raport se realizeaz conform normelor profesionale.
44.
Care sunt principalele prevederi ale Normelor CECCAR privind nivelul de organizare i desfurare a
45.
Ce nelegei prin control de calitate asupra serviciilor profesionale efectuate de membrii Corpului?
Calitatea este un atribut important al activitii profesionistului contabil. Autocontrolul calitii lucrrilor nseamn
aplicarea de ctre profesionist sau de cabinet a principiilor i procedurilor n scopul stabilirii unui grad rezonabil de
certitudine c lucrrile s-au efectuat conform principiilor de baz care guverneaz lucrrile respective.
Principiile de calitate constituie obiective i scopuri, iar procedurile autocontrolului se definesc ca msuri de luat pentru
a satisface principiile adoptate care pun n aciune, n aplicare peoceduri privind:
aptitudini i competen;
repartiia lucrrilor;
instruciuni i supervizare.
Controlul de calitate asupra lucrrilor realizate de EC sau CA care-i desfoar activitatea individual se
poate organiza i exercita numai de ctre CECCAR, potrivit Normelor emise de acesta i aprobate de Conferina
Naional.
46.
47.
Un profesionist contabil n practica public nu ar trebui s se angajeze n orice afaceri, ocupaie, sau activitate care i
afecteaz sau care ar putea afecta integritatea, obiectivitatea sau buna reputaie a profesiei i care ca rezultat ar fi
incompatibil cu prestarea serviciilor profesionale.
48.
Respectul fa de normele tehnice i profesionale presupune c profesionistul contabil trebuie s realizeze serviciile
profesionale conform normelor tehnice i profesionale aplicabile i este obligat s urmreasc cu grij i competen
instruciunile clientului sau sau angajatorului su, n msura n care acestea sunt compatibile cu exigenele de
integritate, obiectivitate, iar n cazul liber profesionitilor, de independen.
ntre altele, profesionistul contabil trebuie s respecte normele tehnice i profesionale publicate de: IFAC
(Normele internaionale de audit), IASC (Normele contabile internaionale), organismul profesional, membru al IFAC i
legislaia n vigoare.
49.
Secretul profesional s fie respectat secretul, caracterul confidenial al informaiilor obinute cu ocazia executrii
lucrrilor sale,
Confidenialitatea presupune c profesionistul contabil trebuie s
respecte confidenialitatea informaiilor obinute n timpul misiunilor sale i nu trebuie s le utilizeze sau s le divulge
fr autorizaie scris, n afar de cazurile cnd obligaia divulgrii este prevzut prin lege sau norme reglementare.
50.
n ce const diferena dintre expertul contabil i economistul salariat ; dintre contabilul autorizat i
contabilul salariat ?
Expertul contabil este persoana care a dobndit aceast calitate,
n condiiile O.G. nr.65/1994, avnd competena profesional de a verifica i de a aprecia modul de organizare i de
conducere a activitii economico-financiare i de contabilitate, de a supraveghea gestiunea societilor comerciale i de
a verifica legalitatea bilanului contabil i a contului de profit sau pierdere.
Prin urmare, ne gsim n faa unei arii de competene mult mai largi fa de cea a unui economist salariat;
economistul este subordonat unui ef ierarhic i execut atribuiile specifice fiei postului su. De asemenei,
economistul este specializat n multe domenii: financiar-contabil.
Expertul contabil este un economist, absolvent al specializrii financiar-contabile, independent fa de societatea
comercial. El nu primete, pentru lucrrile executate, un salariu, ci un ONORARIU prevzut prin contractul ncheiat cu
referire la misiunea sa.
Contabilul autorizat este persoana care a dobndit aceast calitate n condiiile O.G. nr.65/1994 i are
capacitatea de a ine contbilitatea i de a ntocmi bilanul contabil.
Contabilul autorizat, ca i expertul contabil, este un profesionist independent, nesalarizat de o entitate
economic.
Contabilul salarizat este subordonat efului ierarhic i execut sarcinile ce i revin din fia individual. Rareori,
n cazul unei ntreprinderi mari, mijlocii, execut toate lucrrile contbile. De regul, este specializat pe un sector al
contabilitii.
Ca i economistul salariat, contabilul salariat rspunde fa de calitatea lucrrilor executate, putnd fi stimulat
ori penalizat de eful ierarhic sau la propunerea acestuia.
Expertul contabil, contabilul autorizat, chiar dac sunt independeni, rspund civil i penal fa de treprindere.
n schimb, economistul i contabilul, salariai, pierd cu greu postul sau n urma unor proceduri anevoioase.
Rezumnd avem:
EXPERT- CONTABIL,
CONTABIL AUTORIZAT
Independen
certificare apartenen
la organismul
profesiei
nu fac parte din structurile entitii
responsabilitate
confidenialitate
ECONOMISTUL SALARIAT
CONTABIL SALARIAT
Slujba subordonare
fac parte din
Ierarhic
structurile entitii
51.
rspundere limitat
Prezentai cel puin 7 caracteristici ale auditului statutar care-l deosebesc de auditul contractual.
Audit statutar
Se realizeaz prin persoane fizice sau juridice stabilite de acionari.
Se respect normele unui organism profesional.
Asigur credibilitatea necesar pentru teri asupra situaiilor financiare ale entitii.
Independena principiul de baz pentru credibilitate.
Audit contractual
3.
4.
5.
6.
7.
auditul contract reprez rel contractuala priv exec lucrarilor specifice de audit cu privire la atestarea inform
53.
Artai categoriile de persoane care vor putea propune un plan de reorganizare a activitii debitorului
aflat n insolven, potrivit Legii nr. 85/2006, i care sunt termenele n care pot propune planul.
(1) Urmtoarele categorii de persoane vor putea propune un plan de reorganizare n condiiile
de mai jos:
a) debitorul, cu aprobarea adunrii generale a acionarilor/asociailor, n termen de 30 de zile de la
afiarea tabelului definitiv de creane, cu condiia formulrii, potrivit art. 28, a inteniei de reorganizare,
dac procedura a fost declanat de acesta, i potrivit art. 33 alin. (6), n cazul n care procedura a fost deschis ca
urmare a cererii unuia sau a mai multor creditori;
b) administratorul judiciar, de la data desemnrii sale i pn la mplinirea unui termen de 30 de zile d ela data afirii
tabelului definitiv de creane, cu condiia s i fi manifestat aceast intenie pn la votarea raportului prevzut la art. 59
alin. (2);
c) unul sau mai muli creditori care i-au anunat aceast intenie pn la votarea raportului prevzut la
art. 59 alin. (2), deinnd mpreun cel puin 20% din valoarea total a creanelor cuprinse n tabelul
definitiv de creane, n termen de 30 de zile de la data afirii tabelului definitiv de creane.
54.
55.
Care sunt condiiile legale pe care trebuie s le ndeplineasc o persoan fizic sau juridic pentru a fi
Definii starea de insolven potrivit Legii nr. 85/2006 cu privire la procedura insolvenei.
insolvena este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizeaz prin insuficiena
fondurilor bneti disponibile pentru plata datoriilor exigibile:
a) insolvena este prezumat ca fiind vdit atunci cnd debitorul, dup 30 de zile de la scaden, nu a
pltit datoria sa fa de unul sau mai muli creditori;
b) insolvena este iminent atunci cnd se dovedete c debitorul nu va putea plti la scaden datoriile exigibile
angajate, cu fondurile bneti disponibile la data scadenei
57.
investiiilor alternative.
Rata de capitalizare sau de actualizare este formata, de regula, din rata de baza (neutra) la care se adauga prima de
risc a intreprinderii de evaluat.
Rata neutra - corespunde unor plasamente fara riscuri si cel mai adesea marimea ei se stabileste la nivelul dobanzii
practicate la imprumuturile de stat.
Prima de risc - este cu atat mai mare cu cat exploatarea prezinta riscuri; riscurile interne se stabilesc cu ocazia
diagnosticului de evaluare, iar riscurile externe prin documentare si investigatii exterioare ale evaluatorilor, inclusiv in
legatura cu rentabilitatea ramurii din care face parte intreprinderea.
58.
Care sunt situaiile n care, n contabilitate, se apeleaz la evaluri economice ale activelor?
Exista trei mari grupe de factori extemi a caror actiune conduce la distorsiuni intre bilantul contabil al unui agent
economic si bilantul sau economic, si care fac necesara reevaluarea:
- preturilor libere;
- raportului de schimb al monedei nationale;
gestiunii interne a agentilor economici, cu deosebire sub urmatoarele aspecte: modalitati de amortizare
practicate si modalitati de contabilizare utilizate (contabilitatea de gestiune, ca suport material al secretului comercial al
intreprinderii, care sta la baza competitiei si concurentei - conditii de manifestare a principiilor si regulilor economiei de
piata).
60.
Prima de risc, componenta a ratei de actualizare este cu atat mai mare cu cat exploatarea prezinta riscuri; riscurile
interne se stabilesc cu ocazia diagnosticului de evaluare, iar riscurile externe prin documentare si investigatii exterioare
ale evaluatorilor, inclusiv in legatura cu rentabilitatea ramurii din care face parte intreprinderea.
61.
62.
Valoarea de piata - reprezinta suma estimata pentru care o proprietate ar putea fi schimbata la data evaluarii, intre un
cumparator si un vanzator, hotarati si avizati, care actioneaza in cunostinta de cauza, prudent si fara constrangeri, intr-o
tranzactie echilibrata, dupa un marketing adecvat.
63.
Preul este suma de bani ce se poate obine din vnzarea unui bun de bunvoie, intre pari aflate in cunotina de cauza,
in cadrul unei tranzacii in care preul este determinat obiectiv. Stabilirea preului presupune negocierea, evaluatorul nusi propune sa determine preului ci gama de valori, respective zona in care ar putea ncepe negocierea si care ar putea
probabil
sa
se
situeze
preul.
Valoarea unui bun se fondeaz pe noiune de schimb, se poate considera astfel ca valoarea comerciala constituie punctul
de echilibru in care vnztorul accepta sa vanda si comparatorul sa cumpere. Valoarea depinde de unele criterii sau
factori care influeneaz dorina de a cumpra sau vinde; aceste criterii pot fi subiective, de natura psihologica sau
economica si obiective, prin aplicarea unor metode de evaluare care abordeaz att separate cat si mpreuna , latura
patrimoniala
si
profitabilitatea
bunului,
activului
sau
ntreprinderii
in
ansamblul
sau.
65.
semnificaia datrii raportului de audit - raportul auditorului trebuie s poarte data de la sfritul lucrrilor de audit.
Cititorul este astfel informat c auditorul a apreciat efectele asupra situaiilor financiare i asupra raportului su,
evenimentelor i tranzaciilor intervenite, de care el a avut cunotin pn la aceast dat. ntruct responsabilitatea
auditorului const n emiterea unui raport asupra situaiilor financiare pregtite i prezentate de conducerea societii,
raportul su nu trebuie s poarte o dat anterioar celei la care situaiile financiare au fost nchise i aprobate.
67.
1. Raportul de audit cuprinde urmtoarele elemente de baz, prezentate, de regul, n formatul de mai jos:
(a) titlu;
(b) destinatarul;
(c) paragraful de deschidere sau introductiv
(i)
(ii)
(d) Paragraful referitor la sfera angajamentului (n care se prezint natura unui audit)
e) paragraful referitor la opinie, ce conine Paragraful referitor la opinie care conine exprimarea unei opinii asupra
situaiilor financiaretrimitere la cadrul general de raportare financiar utilizat pentru ntocmirea situaiilor financiare
(inclusiv identificarea rii de origine3 a cadrului de raportare financiare atunci cnd cadrul utilizat nu este reprezentat de
Standardele Internaionale de Contabilitate)
(i)
Dosarul exercitiului cuprinde toate elementele angajamentului de audit a caror utilitate nu depaseste exercitiul controlat.
El permite auditorului sa asambleze toate lucrarile incepand de la organizarea misiunii la sinteza si formularea raportului
de audit.
Dosarul exercitiului este indispensabil pentru o mai buna organizare si control ale misiunii. Pentru documentarea
lucrarilor efectuate, a deciziilor luate si asigurarea ca programul s-a derulat fara omisiuni, pentru inlesnirea muncii in
echipa si supervizarea lucrarilor date de colaboratori si pentru justificarea opiniei emise si redactarea raportului.
70.
Trecand de la metoda controlului colegial la controlul efectuat de organismul profesional prin personal angajat, imbinat
cu prezentarea de "Rapoarte anuale" privind auditul de calitate, s-a reusit, pe de o parte, o mai buna percepere din partea
CECCAR asupra modului in care sunt organizate si desfasurate activitatile cabinetelor/societatilor membre, iar pe de
alta parte, au crescut responsabilitatile profesionistilor contabili fata de cunoasterea, insusirea, aplicarea si respectarea
normelor si ghidurilor profesionale emise de CECCAR, astfel incat serviciile prestate sa fie la nivelul exigentelor
privind calitatea ceruta de terti.
Monitorizarea de catre CECCAR a activitatilor desfasurate de membri a condus la cresterea interesului fata de etica si
deontologie in profesie, astfel incat Codul Etic National al Profesionistilor Contabili a devenit indispensabil de pe masa
contabililor din Romania.
71.
Prezentai pe scurt coninutul seciunii a 8-a din Codul etic naional al profesionitilor contabili din
Romnia.
210. Acceptarea unui client
naintea acceptrii trebuie fcute:
evaluarea riscurilor
Obligaiile etice ale expertului contabil n cursul unei misiuni de consultan fiscal.
Un profesionist contabil nu trebuie sa dea unui client sau unui angajator asigurarea ca declaraia fiscala i consultanta n
materie fiscala sunt dincolo de orice ndoiala. Profesionistul contabil trebuie sa se asigure ca angajatorul sau clientul
sunt contieni de limitele legate de serviciile i consultanta fiscala i ca nu interpreteaz greit exprimarea opiniei drept
o afirmare a existentei unui fapt real.
Un profesionist contabil care ntreprinde sau asista la pregtirea unei declaraii fiscale trebuie sa informeze clientul sau
angajatorul ca responsabilitatea pentru coninutul declaraiei revine n primul rnd clientului sau angajatorului.
Profesionistul contabil trebuie sa ia masurile necesare pentru a se asigura ca declaraia fiscala este corect ntocmita pe
baza informaiei primite.
Consultanta fiscala sau opiniile referitoare la consecina materiala date clientului ori unui angajator trebuie sa fie
exprimate sub forma unei scrisori sau intr-o nota n dosarul de lucru.
Un profesionist contabil nu trebuie sa fie asociat cu nici o declaraie sau comunicare n care exista motiv sa se cread ca:
a) ar conine o declaraie falsa sau neltoare;
b) ar conine declaraii sau informaii furnizate neglijent sau fr nici o cunoatere reala a faptului ca ele sunt adevrate
sau false, sau
c) ar omite sau ascunde informaia ceruta a fi prezentata i o asemenea omitere sau ascundere poate induce n eroare
autoritile fiscale.
73.
Care este structura Codului etic naional al profesionitilor contabili din Romnia?
Codul cuprinde obiectivele i principiile fundamentale, redate la modul general i nu destinate a fi folosite pentru a
rezolva problemele etice ale contabililor profesioniti, ntr-un caz bine determinat. Codul ofer anumite linii directoare
n ceea ce privete aplicarea n practic a obiectivelor i principiilor fundamentale cu privire la numrul situaiilor
tipice care se ntlnesc n profesiunea contabil.
Codul are trei pri:
Partea A se aplic tuturor contabililor profesioniti, n afar de cazul cnd altceva este specificat (seciunile 1-7).
75.
76.
Riscul ca expertul contabil s fie influenat de personalitatea i calitile clientului, s fie prea atent la interesele
clientului, afectarea ateniei expertului de cunoaterea de mult timp a tuturor problemelor cleintului, ceea ce paote
conduce la o ncredere excesiv n client i la testarea insuficient a informaiilor prezentate de acesta.
77.
Valoarea justa reprezint suma pentru care un activ ar putea fi schimbat de buna voie intre doua pari aflate in cunotina
de cauza, in cadrul unei tranzacii cu preul determinat obiectiv.
78.
Aprecierea performantei se realizeaza prin evaluare iar evaluarea se realizeaza cu ajutorul diversilor indicatori iar
indicatorii la rindul lor se calculeaza in baza unor elemente de bilant.Elementele de bilant pot fi mai mult ori mai putin
edificative in functie de scopul urmarit si in functie de care forma a bilantului se utilizeaza stiut fiind ca in realizarea
evaluarii se vehiculeaza cel putin trei forme de bilant,respectiv:
-bilantul contabil;
-bilantul economic ;
-bilantul functional.
79.
80.
Explicai rolul bilanului contabil n evaluarea unui activ sau a unei ntreprinderi.
Orice evaluare de active, firma sau societate etc. are ca punct de pornire bilanul contabil, deoarece in el se reflecta
volumul fondurilor proprii, piaa, strategiile aplicate de firma, el reflecta situaia patrimoniului, a averii acumulate de
firma de la nfiinare si rezultatele financiare obinute in ultima perioada pentru care s-a incheiat.
81.
Intervine atunci cand limitarea intreprinderii lucrarilor sau incertitudinilor sunt de asa natura incat auditorul nu este in
masura sa formuleze vreo opinie asupra bilantului
82.
Se exprima cand dezacordurile cu conducerea intreprinderii sunt semnificative si au o incidenta importanta asupra
bilantului contabil, care este incomplet, nesincer, inselator.
83.
- Fisa de caracterizare
- scurt istoric al intreprinderii
- organigrame
structura grupului
contracte, asigurari
a. Generalitati
b. Control intern
c. Conturi anuale
d. Analize permanente
e. Fiscal si social
f. Juridic
84.
Are rol informativ . Pentru pastrarea rolului informativ trebuie tinut la zi, sa nu contina informatii perimate si documente
voluminoase ale intreprinderii ci doar extrasele acestora.
Dosarul permanent permite evitarea repetarii in fiecare an a unor lucrari si transmiterea de la un exercitiu la altul a
elementelor de cunoastere a intreprinderii
85.
Raportul annual al memebrilor este cerut de camera pentru indeplinire obligatiilor legale ale acesteia
obiective
1. conformitatea cu standardele profesionale si cu cerintele normative si legale;
1.
respectarea prevederilor referitoare la efectuarea propriu-zisa a auditului financiar, in conformitate cu Normele
minimale de audit ale Camerei si cu ISA;
87.
Cum explicai responsabilitile etice ale altor profesioniti utilizai n cadrul unei misiuni de audit, de
baz.
obiectivitatea
independenta
O misiune de certificare rezonabil n care un profesionist contabil independent i exprim o opinie cu privire la
faptul dac situaiile financiare sunt sau nu ntocmite, din toate punctele de vedere, conform cu cadrul de raportare
financiar identificat, cum ar fi o misiune efectuat conform cu Standardele Internaionale de Audit. Acestea includ
un Audit Statutar care este auditul unei situaii financiare solicitat de legislaie sau de reglementri.
88.
profesionitii contabili salariai trebuie s fie loiali att vizavi de angajator, ct i fa de profesie, aceste dou
exigene fiind uneori n contradicie.
Prima condiie a unui angajat este de a susine obiectivele etice
i legitime ale organizaiilor profesionale.
Totodat nu poate fi obligat un angajat:
s violeze legislaia;
s ncalce regulile i normele profesiei,
s mint auditorii angajatorului su;
s semneze o declaraie care conine distorsiuni ale realitii.
Dac profesionistul contabil salariat nu reueete s rezolve o
problem important care constituie un conflict ntre angajai i exigenele profesionale, dup ce au fost epuizate toate
ealoanele (pn la administratori), el nu are alt alegere dect s demisioneze; motivele unei astfel de decizii sunt
notificate angajatorului, dar obligaiile de confidenialitate i interzic s informeze tere persoane (n afar de cazul c o
prevedere legal sau o norm profesional prevd aceast obligaie).
sprijin profesional acordat altor colegi: ndeosebi cel care are autoritate recunoscut de ctre ceilali (n analiza,
n judecarea n mod profesional a diferendelor de opinie);
competena profesional prin care un profesionist contabil nu trebuie s induc n eroare patronul despre gradul
de pregtire sau experien pe care l deine;
prezentarea informaiilor financiar-contabile n ntregime, cu onestitate, n mod profesional i astfel nct s fie
nelese n contextul lor.
Informaiile s descrie clar natura adevrat a tranzaciilor
comerciale, activelor, pasivelor, s ordoneze intrrile cronologic i adecvat.
89.
90.
91.
ameninri legate de interesul propriu:
Financiar: direct (dependena de onorarii, onorarii restante, teama de a pierde cleintul) i indirect;
ameninri legate de autocontrol (implicarea auditorului n alte lucrri n cadrul aceleai firme);
familiarism sau ncredere prea mare n client (testarea insuficient a informaiei furnizate de client);
intimidarea de ctre un client prea dominant, ceea ce impune EC s acioneze n manier subiectiv.
92.
Auditorul nu trebuie sa emita vreun raport asupra situatiilor financiare condensate decat n cazul unde acesta a emis un
raport de audit asupra situatiilor financiare n ansamblul lor.
Care sunt elementele de baza ale unui raport asupra situatiilor financiare condensate?
1. - titlul;
2. - destinatarul;
3. - identificarea situatiilor financiare auditate din care s-au nascut situatiile financiare condensate;
4. - o opinie care sa indice daca informatiile cuprinse n situatiile financiare condensate sunt n concordanta cu situatiile
financiare auditate, din care acestea s-au nascut;
5. - o mentiune, sau o trimitere la o nota anexa la situatiile financiare condensate, n care se mentioneaza ca situatiile
financiare condensate trebuiesc citite mpreuna cu situatiile financiare n ansamblul lor si cu raportul de audit asupra
acestora;
6. - data raportului;
7. - adresa auditorului;
8. - semnatura auditorului.
93.
94.
Prin ce se deosebete o misiune de audit bazat pe proceduri convenite de o misiune de audit statutar?
Obiectivul unei misiuni de examinare pe baz de proceduri cuvenite const n punerea n lucru, de ctre auditor, a
procedurilor i tehnicilor de audit care au fost definite n prealabil de comun acord cu ntreprinderea-client i eventual terii
interesai i n comunicarea constatrilor rezultate din lucrrile misiunii.
audit statutar; cele trei denumiri avnd aceleai semnificaii:
caracterul legal, care rezult din aceea c este singurul tip de audit reglementat la nivel european (Directiva a
VUI-a) i prevzut, de regul, prin legea companiilor i prin actele constitutive (statutele) acestora;
96.
Conform prevederilor legale nedepunerea declaraiei fiscale d dreptul organului fiscal s procedeze la
stabilirea din oficiu a impozitelor, taxelor, contribuiilor i a altor sume datorate bugetului general consolidat.
Din ce moment are organul fiscal dreptul de stabilire din oficiu a impozitelor, taxelor, contribuiilor i a altor
sume datorate bugetului general consolidat n aceast situaie?
Nedepunerea declaraiei fiscale d dreptul organului fiscal s procedeze la stabilirea din oficiu a obligaiilor fiscale prin
estimarea bazei de impunere potrivit art. 65. Stabilirea
din oficiu a obligaiilor fiscale nu se poate face nainte de mplinirea unui termen de 15 zile
de la ntiinarea contribuabilului privind depirea termenului legal de depunere a
declaraiei fiscale
97.
pentru persoanele fizice, codul numeric personal atribuit potrivit legii speciale;
c) pentru persoanele fizice care nu dein cod numeric personal, numrul de identificare
fiscal atribuit de organul fiscal competent din subordinea Ageniei Naionale de
Administrare Fiscal
98.
Deplasarea produselor accizabile in regim suspensiv este permisa numai atunci cand este insotita de documentul
administrativ de insotire.
Modelul documentului administrativ de insotire va fi prevazut in norme.
(2) In cazul deplasarii produselor accizabile in regim suspensiv, acest document se intocmeste in 5 exemplare, utilizate
dupa cum urmeaza:
a) primul exemplar ramane la antrepozitul fiscal expeditor;
b) exemplarele 2, 3 si 4 ale documentului insotesc produsele accizabile pe parcursul miscarii pana la antrepozitul fiscal
primitor, operatorul inregistrat sau operatorul neinregistrat. La sosirea produselor la locul de destinatie, acestea trebuie
sa fie completate de catre primitor si sa fie certificate de catre autoritatea fiscala competenta in raza careia isi desfasoara
activitatea primitorul, cu exceptiile prevazute in norme. Dupa certificare, exemplarul 2 al documentului administrativ de
insotire se pastreaza de catre acesta, exemplarul 3 se transmite expeditorului, iar exemplarul 4 se transmite si ramane la
autoritatea fiscala competenta a primitorului;
c) exemplarul 5 se transmite de catre expeditor, la momentul expedierii produselor, autoritatii fiscale competente in raza
careia acesta isi desfasoara activitatea.
(3) Antrepozitul fiscal primitor, operatorul inregistrat sau operatorul neinregistrat are obligatia de a transmite
antrepozitului fiscal expeditor exemplarul 3 al documentului administrativ de insotire, in conformitate cu legislatia
statului membru al expeditorului.
99.
O persoan fizic achiziioneaz automobile din Germania i apoi le revinde n Romnia, realiznd acest
lucru cu un caracter de continuitate, fiind activitatea din care obine venitul su principal. Trebuie aceast
persoan s se nregistreze n scopuri de TVA? Argumentai.
100.
Fiecare persoan impozabil, nregistrat conform art. 153, trebuie s ntocmeasc i s depun la organele fiscale
competente, pn la data de 25 inclusiv a lunii urmtoare unui trimestru calendaristic, o declaraie recapitulativ privind
livrrile intracomunitare, conform modelului stabilit de Ministerul Finanelor Publice,
101.
Care este documentul n baza cruia se colecteaz TVA n cazul unei livrri ctre sine?
Autofactura pentru livrri de bunuri sau prestri de servicii ctre sine trebuie emis numai dac operaiunile n cauz
sunt taxabile i numai n scopul taxei,
102.
S.C. Alfa S.R.L. se nfiineaz la data de 19 iunie 2008. Cu aceast ocazie estimeaz c nu va realiza o
cifr de afaceri foarte mare n anul 2008 i, ca urmare, nu se nregistrea n scop de TVA optnd pentru aplicarea
regimului special pentru ntreprinderi mici. La 31.12.2008 constat c cifra ei de afaceri a ajuns la nivelul de
60.000 lei. Dac nivelul cursului de schimb este de 1 euro = 3,3817 lei, mai poate pstra S.C. Alfa regimul
ntreprindere mic nepltitoare de TVA? Argumentai rspunsul.
Da mai poate pastra regimul de intreprindere mica neplatitoare pentru ca nu a depasit 35000 euro, plafonul. 60000Lei
inseamna- 17742 eur
103.
S.C. Gama S.R.L. stabilit i nregistrat n scop de TVA n Romnia transport trei imprimante,
produse de acesta la o expoziie de tehnologie ce are loc n Frana. Dup expoziie imprimantele sunt aduse napoi
n Romnia. Ce obligaii are S.C. Gama S.R.L. din punct de vedere al TVA pentru aceast tranzacie?
Doar de a completa registrul nontransferurilor
104.
S.C. Alfa S.R.L., o societate comercial stabilit n Romnia, nregistrat n scop de TVA n Romnia
achiziioneaz de la societatea Gama, stabilit n Portugalia i nregistrat n scop de TVA n Portugalia, fructe
care sunt transportate din Portugalia n Romnia de ctre Gama, existnd documente de transport n acest sens.
Ce operaiune realizeaz S.C. Alfa S.R.L. i cum va nregistra TVA-ul aferent acestei operaiuni tiind c fructele
achiziionate vor fi utilizate pentru operaiuni care dau dreptul de deducere a TVA-ului?
Achizitie intracomunitara
4426 = 4427
105.
S.C. Alfa S.R.L., o societate comercial stabilit n Romnia, nregistrat n scop de TVA n Romnia
vinde ctre societatea Beta, stabilit n Ungaria i nregistrat n scop de TVA n Ungaria, fructe care sunt
transportate din Romnia n Frana. Beta i comunic lui S.C. Alfa S.R.L. un cod de TVA valabil emis de
autoritile din Ungaria, S.C. Alfa S.R.L. deinnd i documente de transport care atest transportul bunurilor
din Romnia n Ungaria. S.C. Alfa S.R.L. factureaz aceast operaiune cu TVA 19%, conform cotei din
Romnia, argumentnd c nu poate factura scutit cu drept de reducere ntruct Beta nu i furnizeaz un cod
valabil de TVA emis de autoritile din Frana, locul unde ajung bunurile. Este corect? Argumentai.
Codul fiscal, locul unei achiziii intracomunitare de bunuri este ntotdeauna n statul membru n care se ncheie
expedierea sau transportul bunurilor. n cazul n care, conform art. 132 alin. (2) din Codul fiscal, cumprtorul
furnizeaz un cod de nregistrare n scopuri de TVA dintr-un alt stat membru, dect cel n care se ncheie
expedierea sau transportul bunurilor, se aplic reeaua de siguran, respectiv achiziia intracomunitar se
consider c are loc i n statul membru care a furnizat codul de nregistrare n scopuri de TVA i n statul
membru n care se ncheie expedierea sau transportul bunurilor.
(2) n sensul art. 1321 alin. (3) din Codul fiscal, dac cumprtorul face dovada c a supus la plata taxei achiziia
intracomunitar i n statul membru n care se ncheie expedierea sau transportul bunurilor i n statul membru care a
furnizat un cod de nregistrare n scopuri de TVA, acesta poate solicita restituirea taxei achitate n statul membru care a
furnizat codul de nregistrare n scopuri de TVA. Restituirea taxei aferente achiziiei intracomunitare se realizeaz astfel:
a) n cazul persoanelor nregistrate n scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal, prin nregistrarea cu semnul
minus n decontul de tax prevzut la art. 1562 din Codul fiscal a achiziiei intracomunitare i a taxei aferente;
b) n cazul persoanelor nregistrate n scopuri de TVA conform art. 1531 din Codul fiscal, restituirea taxei se realizeaz
conform normelor procedurale n vigoare.
106.
107.
S.C. Alfa S.R.L., o societate comercial stabilit n Romnia, nregistrat n scop de TVA n Romnia
vinde ctre societatea Beta, stabilit i nregistrat n scop de TVA n Ungaria, fructe care sunt transportate din
Romnia n Ungaria de ctre Beta. Ce operaiune realizeaz S.C. Alfa S.R.L. i care sunt condiiile pentru ca S.C.
ALFA S.R.L. s factureze operaiunea scutit cu drept de deducere?
Livrare intracomunitara, conditie furnizare cod de inregistrare in scopuri de TVA
108.
O persoan fizic deine de la 10 aprilie 2008 un teren arabil n extravilan n zona A de 10 hectare.
O persoan deine un autoturism cu o capacitate cilindric de 1820 cmc ncepnd cu luna decembrie
2007. Determinai impozitul pe mijloacele de transport, aferent anului 2008, n condiiile n care impozitul unitar
este 60 lei/200 cmc.
1820/200 =19.1 x 60 = 546 ron
110.
Precizai trei tipuri de venituri ce nu intr n baza impozabil n scopul calculrii impozitului pe
veniturile microntreprinderilor?
Venituri din productia imobilizarilor
Venituri din variatia stocurilor
venituri din dividende de la alta pers juridica
111.
Posibilitatea ca expertul s fie intimidat de o ameninare sau de un client dominant i s se team de consecinele ce
decurg din acionarea de o manier obiectiv.
112.
Cnd onorariile primite de la un client, sau de la un grup de care aparine acest cleint, reprezint o parte important din
onorariile brute totale ale proprietarului contabil liberal sau ale cabinetului n ansamblu, dependena fa de acest client
sau grup trebuie examinat cu atenie, cci independena poate fi pus n cauz.
Organismele membre ale IFAC stabilesc reguli i furnizeaz instruciuni membrilor lor
referitoare la acest subiect; acestea trebuie s fie n concordan cu nivelul de dezvoltare a profesiei contabile, cu situaia
economic a fiecrei ri.
Serviciile profesionale nu trebuie s fie propuse sau efectuate unui client pe baz de acorduri sau contracte
conform crora facturarea onorariilor este condiionate de importana problemelor descoperite sau de rezultatele acestor
servciii.
n rile n care facturarea onorariilor condiionat de rezultat este autorizat de legislaia sau de normele
organismului, aceste misiuni trebuie limitate la acelea pentru care independena nu este obligatorie.
Onorariile fixate de tribula sau de alt autoritate public nu sutn considerate ca intrnd n aceast categorie.
Dimpotriv, onorariile facturate procentual sau alte metode similare sunt considerate ca intrnd n aceast categorie.
113.
Publicitatea n profesia contabil se face n limitele stricte prevzute de Codul etic i fr a fi afectate interesele
celorlali membri ai CECCAR. n acest sens, trebuie avut n vedere:
decena;
cinstea;
ncrederea;
bunul gust.
114.
Care sunt condiiile cerute unei aciuni de promovare atunci cnd publicitatea nu este autorizat?
s aib ca obiect aducerea al cunotina publicului sau a acelor sectoare ale publicului care sunt interesate, a
faptelor, ntr-un mod care s nu fie fals, s nu induc n eroare i s nu produc decepii;
nu dea niciodat ocazia de a se afla n situaia s nu poat s i exercite liber profesia, s nu-i exercite
libertatea de gndire;
Ionescu Ion este un contribuabil persoan fizic, pltind impozit pe venitul din salarii. Nemulumit de
calitatea serviciilor publice oferite de stat el solicit rambursarea impozitului pltit n anul 2007 considernd c
suma pltit nu este echivalent cu serviciile publice de care a beneficiat. Este aceast solicitare ntemeiat?
Argumentai.
117.
Mrimea impozitelor datorate de fiecare persoan trebuie s fie cert, nu arbitrar, iar termenele,
modalitatea i locul de plat s fie stabilite fr echivoc pentru a fi cunoscute i respectate de fiecare pltitor.
Acesta este enunul crui principiu al impunerii formulat de Adam Smith?
principiul certitudinii impunerii
118.
119.
120.
Un contabil profesionist trebuie s fie DREPT, SINCER I CORECT n realizarea sarcinilor profesionale.
121.
.5
perioad de practic n domeniu.
Meninerea competenei profesionale cere:
.6
cunoaterea continu a evoluiilor n profesia contabil (la nivel naional i internaional n contabilitate,
audit i alte reglementri statutare i cerine relevante);
.7
adoptarea unui program care s garanteze un control de calitate n ndeplinirea sarcinilor profesionale,
n conformitate cu normele naionale i internaionale.
Competenele profesionale (comentariu):
Un profesionist contabil salariat care lucreaz n industrie, comer, sectorul public sau n sistemul educaional
poate fi solicitat pentru rezolvarea unor atribuii importante pentru care nu are formaia sau experiena necesar.
n asemenea situaii nu trebuie s-i induc n eroare angajatorul cu privire la nivelul real al competenelor sale, cernd
consultana sau asistena unui specialist.
122.
123.
Prin examen. Examenul se desfoar n baza normelor Corpului i a Regulamentului pentru efectuarea stagiului i prin
examenul de aptitudini, n vederea accesului la calitatea de expert contabil i contabil autorizat.
126.
Cu studii medii
a. ine contabilitatea operaiunilor economicofinanciare prevzute n contract.
c.
verific i certific bilanul contabil
d.
ndeplinete obligaiile prevzute de lege pentru cenzorii
numii la societile comerciale.
127.
Relaiile membrilor Corpului cu clienii se stabilesc prin contract scris de prestri servicii, semnat de ambele pri.
n afara onorariilor pentru lucrrile executate, orice alt relaie financiar cu un client ca: participaii la capital,
dare/luare de mprumut de bunuri, servicii sau bani etc. este susceptibili de a afecta obiectivitatea i de a determina
terii s considere c aceast obiectivitate este compromis.
n cadrul ndeplinirii lucrrilor, membrii Corpului trebuie s se rezume numai la acordarea de avize de
consultan profesional i s nu mpieteze activitatea de administrare, care este un atribut exclusiv al clientului.
O atenie aparte se acord relaiilor personale sau familiale ale lor sau ale colaboratorilor lo cu clienii,
asigurbdu-se c aceste relaii nu aduc atingere independenei lor.
Stabilirea sau ntreinerea realiilor profesionale cu clienii pot antrena rspunderea pentru un prejudiciu
financiar sau moral, pentru membrii Corpului.
Se impune o selectare a clienilor i aprecierea situaieie membrilor Corpului n raport cu respectarea
principiilor independenei i competenei.
Orice nou client i orice nou lucrare solicitat de vechii clieni trebuie s fac obiectul acceptrii i ncheierii
contractului dup:
a)
evaluarea riscurilor;
b)
o evaluare, respectiv o verificare privind respectarea principiului independenei profesiei;
c)
o apreciere a eficienei executrii lucrrilor n raport cu competena i cu mijloacele societii.
Decizia final aparine expertului sau contabilului autorizat. Periodic
se evalueaz aprecieaz eventualele schimbri aprute n situaia clienilor sau cabinetului/societilor lor i dac acestea
genereaz noi riscuri.
Evidenierea sau modificarea lucrrilor nu se poate face dect n
baza unui act adiional la contract.
Profesionitii pot exprima n scris clienilor recomandri sau rezerve. n cazul contestrii lor, scrise, vor putea
constitui probe exoneratoare de responsabilitate a profesionitilor contabili.
n situaia imposibilitii executrii lucrrilor solicitate din cauza clientului, contractul se reziliaz.
SURSA: Cartea expertului contabil i a contabilului autorizat, CECCAR, Bcureti, 2001
128.
Ce este C.E.C.C.A.R.?
CECCAR este persoan juridic de utilitate public i autonom, din care fac parte experii contabili i contabilii
autorizai, n condiiile prevzute de O.G. nr. 65/1994, modificat.
129.
Orice evaluare de active, firma sau societate etc. are ca punct de pornire bilanul contabil, deoarece in el se reflecta
volumul fondurilor proprii, piaa, strategiile aplicate de firma, el reflecta situaia patrimoniului, a averii acumulate de
firma de la nfiinare si rezultatele financiare obinute in ultima perioada pentru care s-a incheiat.
130.
Obiectivul l reprezint analiza structurii umane si a capacitaii personalului de a contribui la realizarea activitii
ntreprinderii.
Constatri se fac urmtoarele demersuri:
a) Analiza structurii umane si anume:
- Organizarea ierarhica si funcionala a ntreprinderii;
- Date cu privire la personal: pregtirea ,gradul de ocupare; vechimea in ntreprindere; fluctuaiile, absenteism.
b) Date cu privire la conducerea ntreprinderii: varsta, pregatire,experienta,stil de conducere,sistem de
remunerare,legatura cu actionariatul
c) Date sociale: climatul social,protectia muncii,organizare sindicala.
Concluzia Analizand datele de mai sus se poate stabili:
Oportunitile
Riscurile
Punctele forte : personal tanar, flexibil, bine pregatir, exista o buna organizare, exista motivarea muncii.
puncte slabe : proasta functionare a conducerii;salarizare nestimulata;relatii de rudenie intre conducere si salariati.
131.
Bilanul este instrumentul de analiza, pe baza posturilor din bilant, a principalelor functii ale ntreprinderii:
- funciile de investiii,
- de exploatare si
- de trezorerie in active si
- funcia de finanare in pasiv.
132.
Contabilul profesionist care presteaz servicii profesionale n domeniul fiscalitii este ndreptit s se situeze n cea
mai bun poziie n favoarea unui client sau a unui patron, cu condiia ca prestaia s fie efectuat cu competen.
Integritatea i obiectivitatea nu trebuie diminuate, iar opinia contabilului profesionist trebuie s fie conform
legii.
Dubiile pot fi rezolvate n favoarea clientului dac exist suport rezonabil pentru poziia respectiv.
CE FACE SAU CE NU FACE CONTABILUL PROFESIONIST?
nu trebuie s dea asigurarea c declaraia fiscal i sfatul n materie fiscal sunt dicolo de orice ndoial;
s se asigure c cei pe care i consilieaz sunt contieni de limitele legate de sfaturile i consultana fiscal i nu
interpreteaz greit exprimarea opiniei drept o afirmare a unui fapt;
n declaraia fiscal ntocmit de contabilul profesionist responsabilitatea pentru coninut revine n primul rnd
clientului. Consultana, opiniile trebuie nregistrate sub forma unei scrisori, unui memorandum.
Nu trebuie s fie asociat cu nici o declaraie sau contrariu din care s se cread:
133.
alege, dintre memebrii si, preedintele i cei 5 vicepreedini care sunt alei dintre experii contabili i un V.P. dintre
contabilii autorizai.
Asigur elaborarea i completarea Regulamentului de organizare i funcionare a Corpului i a Codului privind conduita
etci i profesional a EC i CA, cu avizul MF i al MJ.
Aprob normele privind desfurarea activitii curente a compartimentelor i verigilor organizatorice ale Corpului.
Asigur administrarea i gestionarea patrimoniului Corpului.
Delibereaz asupra tuturor problemelor privind profesia de EC i CA.
Vegheaz ca regulamentul privind dobndirea calitii de EC i CA s fie strict aplicat.
Asigur coordonarea i controlul activitii CF (Consiliilor filialelor); stabilete metodologia de elaborare a BVC al
corpului.
Care sunt categoriile de debitori n stare de insolven crora li se aplic procedura simplificat instituit
136.
Profesionitii contabili sunt deseori confruntai cu situaii care implic conflicte de ordin profesional; nu se poate stabili
o list complet de situaii susceptibile de a genera conflicte de interese; ei trebuie s fie permanent ateni la factorii care
dau natere la astfel de conflicte.
Exist unele circumstane particulare n care responsabilitatea profesionistului contabil poate fi n conflict cu
unele cerine interne i externe anume:
un superior, director, administrator sau asociat poate face presiuni; relaiile familiale sau personale pot, de
asemenea, genera presiuni. Trebuie descurajat orice relaie sau orice interes susceptibil de a pune n pericol, de a
influena negativ integritatea profesionistului contabil;
profesionistul se poate gsi ntre exigenele unui superior i aplicarea normelor tehnice i profesionale;
un conflict de interese se poate produce cnd publicarea unor informaii eronate poate avantaja angajatorul sau
clientul i favoriza sau dezavantaja profesionistul contabil.
137.
O societate comercial a nregistrat n cursul anului 2008 o sum de 2.500 lei reprezentnd cheltuieli cu
repararea unui autovehicul, neavnd ns contract ncheiat pentru aceast prestare de servicii. La un control
asupra impozitului pe profit aceast sum i s-a considerat ca fiind nedeductibil ntruct reprezint o prestare de
servicii, dei s-a constatat c acest serviciu a fost necesar i existau toate documentele justificative care s
demonstreze c serviciul a fost efectiv prestat. Controlul a procedar correct? Explicai.
Nu intr sub incidena condiiei privitoare la ncheierea contractelor de prestri de servicii, prevzut la art. 21 alin. (4)
lit. m) din Codul fiscal, serviciile cu caracter ocazional prestate de persoane fizice autorizate i de persoane juridice,
cum sunt: cele de ntreinere i reparare a activelor, serviciile potale, serviciile de comunicaii i de multiplicare,
parcare, transport i altele asemenea.
138.
Cum se rezolv conflictele de etic potrivit Codului etic naional al profesionitilor contabili?
Cnd se confrunta cu probleme etice importante, pentru a rezolva acest conflict, profesionitii contabili trebuie sa
respecte politicile stabilite de ctre organizaia, (ntreprinderea) la care este angajat. Daca asemenea politici nu rezolva
conflictul etic, trebuie sa se tina cont de urmtoarele:
- sa se analizeze problema conflictual cu superiorul ierarhic imediat. Daca problema nu este rezolvata cu superiorul
ierarhic imediat i profesionistul contabil se decide sa mearg la nivelul superior urmtor de conducere, superiorul
ierarhic imediat trebuie sa fie ntiinat despre aceasta decizie. Daca se descoper ca eful ierarhic superior este implicat
n problema conflictual, profesionistul contabil trebuie sa prezinte problema la nivelul imediat superior din conducere.
Cnd eful ierarhic superior este eful compartimentului urmtoarele niveluri superioare care pot controla activitatea
urmeaz sa fie directorii de resort, Consiliul de administraie, sau Adunarea generala (dup caz).
- sa se solicite consultanta sau consiliere, pe baza confideniala, de la un consilier independent sau de la organismul
profesional contabil, pentru a obine o nelegere a posibilelor evoluii ale situaiei.
- daca conflictul de etica mai exista nc dup epuizarea completa a tuturor posibilitilor de control intern, n ultima
instana profesionistul contabil nu poate avea alta soluie la unele probleme semnificative (de ex. frauda) dect sa-i dea
demisia i sa prezinte un memorandum informativ unui reprezentant corespunztor al acelei organizaii (ntreprinderi)
.
139.
Ce sunt serviciile profesionale? Care sunt caracteristicile eseniale ale unei profesii contabile?
Orice serviciu care necesit competene contabile sau similare ndeplinite de ctre un profesionist contabil, cuprinznd
misiuni contabile, de audit, consilier fiscal, consilier de gestiune financiar.
140.
4.3.1. Obiectiv: stabilirea masurii in care mijloacele de productie materiale raspund nevoilor actuale sau viitoare ale
intreprinderii sau ale potentialului cumparator.
4.3.2. Constatari: se impune cunoasterea infrastructurii, a potentialului de productie la un moment dat si evolutia in
timp, stabilirea dinamicii imobilizarilor corporale,a nivelului de automatizare si a productivitatii, dar si analiza functiei
de cercetare-dezvoltare, pentru a determina strategia in viitor a intreprinderii.
4.3.3. Concluzii prezentate sub forma:
. oportunitatilor;
. riscurilor;
punctelor forte: o buna utilizare a capacitatii de productie, utilaje moderne, preturi competitive, servicii competente;
- punctelor slabe: o planificare defectuoasa a productiei, o conducere defectuoasa a aprovizionarilor si transporturilor,
stocuri de materii prime, probleme de calitate a produselor si serviciilor.
141.
Care sunt organele cu atribuii de control n cadrul C.E.C.C.A.R., la nivel central i teritorial?
ntr-o misiune de compilare nu se exprim nici o asigurare n raport, cu toate c utilizatorii informaiilor beneficiaz de
servicii contabile. Profesionistul contabil utilizeaz cunotinele sale contabile, i nu pe cele de auditor, n scopul strngerii,
clasrii i sintetizrii situaiilor financiare. Procedurile aplicate n astfel de misiuni nu au drept scop s permit furnizarea
unei asigurri asupra situaiilor financiare respective; utilizatorii acestor informaii sunt ncreztori totui c beneficiaz de
intervenia unui profesionist care aduce cunotinele i competenele sale la elaborarea acestor situaii financiare.
143.
Ce conine Declaraia Consiliului Superior al Corpului privind punerea n aplicare i nsuirea cerinelor
etice?
Consiliul Superior al Corpului Experilor Contabili i Contabililor Autorizai din Romnia dorete s atrag atenia
tuturor profesionitilor contabili asupra necesitii de a da urmare prezentei Declaraii.
1. C.E.C.C.A.R., ca membru al IFAC, are responsabilitatea de a promova norme de nalt conduit profesional i s se
asigure c cerinele etice sunt respectate, iar nerespectarea lor va fi investigat, lundu-se msurile care se cuvin.
2. Misiunea de a pregti cerine etice detaliate aparine Consiliului Superior al C.E.C.C.A.R.
3. Adoptarea cerinelor etice internaionale ale IFAC de ctre C.E.C.C.A.R. nu va asigura n mod obligatoriu aplicarea
acestor norme de conduit stabilite. De aceea, C.E.C.C.A.R. elaboreaz prevederi normative adecvate cerinelor etice
aplicabile tuturor misiunilor profesionitilor contabili.
4. C.E.C.C.A.R. asigur consultan i ndrumri care s ajute la rezolvarea conflictelor de etic ale profesionitilor
contabili.
Stabilirea unui compartiment de interpretare/ndrumare/consultan trebuie s aib urmtoarele caracteristici:
- obiectivele lui i procedurile de funcionare trebuie s fie transparente i promovate larg n rndul membrilor;
- procedurile de funcionare trebuie s ofere sigurana c se va ine seama numai de ntrebri rezonabile din partea
membrilor i c cel care ntreab rspunde pentru formularea clar a faptelor i circumstanelor;
- cei nsrcinai s ofere consultan trebuie s aib un nivel corespunztor de autoritate i o experien tehnic suficient
pentru a acorda asemenea ndrumri;
- cererile vor fi fcute de obicei pe baz de confidenialitate iar rezultatele oricror interpretri/consultan/ndrumri pot
face obiectul publicrii (fr a da nume), ca modalitate de formare etic pentru toi profesionitii contabili.
Pentru a rspunde cerinelor din prezentul paragraf, n cadrul Corpului Experilor Contabili i Contabililor Autorizai
funcioneaz Departamentul de etic, comisiile de apel i comisiile de disciplin, atribuiile acestora fiind stabilite prin
hotrri ale Consiliului Superior.
5. Punerea n aplicare a cerinelor etice va fi susinut de introducerea unui program menit s asigure Corpul Experilor
Contabili i Contabililor Autorizai din Romnia c membrii individuali cunosc toate cerinele etice i consecinele
nerespectrii acestor cerine. Asemenea informaii pot fi comunicate membrilor, individual, prin manuale, publicaii
tehnice, reviste profesionale, rapoarte n legtur cu audieri i activiti disciplinare, programe referitoare la pregtirea
profesional continu, publicaii, pres financiar i de afaceri i rspunsuri privind cerinele de consultan de la
comitetul specific.
6. Profesionitii contabili vor respecta cerinele etice care i privesc, fr s fie nevoie de constrngeri sau sanciuni. n
ciuda acestui fapt, se pot produce cazuri n care astfel de cerine sunt ignorate n mod flagrant sau pe care acetia nu le
respect din eroare, omisiune sau din lipsa de nelegere a lor. Este n interesul profesiei i al tuturor membrilor ca
publicul larg s aib ncredere c nerespectarea cerinelor etice ale profesiei va fi investigat i, acolo unde este cazul,
vor fi luate msuri disciplinare.
7. Profesionitii contabili trebuie deci s fie pregtii s justifice orice abatere, de la cerinele etice. Nerespectarea
cerinelor etice sau incapacitatea de a justifica abaterile de la acestea pot constitui abateri profesionale care pot da
natere unor aciuni disciplinare.
8. Puterea aciunii disciplinare este stabilit prin reglementrile C.E.C.C.A.R.
9. Msurile disciplinare pot aprea, de obicei, n urma unor probleme ca:
- nerespectarea normelor generale de baz i specifice aplicabile tuturor misiunilor profesionitilor contabili;
- nerespectarea regulilor de etic;
- conduit discreditabil sau dezonorat.
10. Investigaiile disciplinare vor ncepe, de obicei, ca rezultat al unor plngeri; structurile centrale i locale ale Corpului
trebuie s ia n consideraie toate plngerile. Investigaiile pot, totui, s fie introduse din oficiu de C.E.C.C.A.R. sau de
ctre o entitate administrativ, fr s fie fcut o plngere. Investigaiile pot fi fcute verbal sau prin coresponden.
Trebuie ntotdeauna ntiinat membrul mpotriva cruia se face plngere, precum i cel care a fcut plngerea. Acolo
unde exist o disput, se poate ncerca o conciliere, fie prin comisiile de disciplin ale filialelor, fie prin comisiile de
arbitraj ale acestora.
11. Poate fi oportun s se fac publicitate procedurilor disciplinare i de apel. Astfel, sunt informai att membrii, ct i
publicul larg. Totui, aspectele de confidenialitate i tipul nclcrilor trebuie s fie luate n consideraie atunci cnd se
decide metoda de publicitate.
144.
1) Ia cunotiin. dezbate si aproba. prin vot deschis, raportul Consiliului filialei pentru exercitiul financiar expirat si
raportul cenzorilor asupra gestiunii financiare a Consiliului fihialei.
2) Aproba, prin vot deschis, b.v.c. al filialei pentru exercitiul financiar viitor si executia b.v.c pentru cxercitiul financiar
expirat.
3) Ia cunostinta de raportul Consiliului filialei privind rezultatele analizei activitatii profesionale a expertilor individuali
si a societatilor comerciale controlate, in vederea asigurarii bunei exercitri a profesiei de expert contabil si de contabil
autorizat pe teritoriul filialei. Aprob lista experti1or contabili individuali si a societatilor ce vor fi analizate in anul
urmator.
4) Noul R.O.F.: alege si revoca presedintele si doi membri ai Comisiei de disciplina a filialei.
5) Alege si revoca pe membrii C.F.C., presedintele si membrii comisiei de cenzori.
6) Propune. dintre membri sai, candidatii pentru C.S.
7) Adopta lista membrilor de onoare ai filialei.
8) Stabileste masurile necesare pentru indeplinirea altor atributii prevazute de acte normative sau de Hot. ale C.S.
145.
Obiective:
stabilirea existentei imaginii fidele, clare si complete a patrimoniului, a rezultatelor si a situatiei financiare ale entitatii
evaluate, precum si a starii de sanatate financiare a acesteia;
utilizarea relatiei efectului de levier pentru a face diagnosticul ratei de rentabilitate a capitalurilor propm;
evaluarea diferentelor intre efectul de levier financiar masurat plecand de la valorile contabile si efectul de levier
masurat plecand de la valorile de piata; diagnosticul ratei de rentabilitate economic a, plecand de la rata marjei
economice si rata de rotatie a capitalurilor investite;
utilizarea totalului soldurilor intermediare de gestiune pentru analiza formarii marjei economice;
analiza diferentelor intre optica de rentabilitate si optic a productivista prin realizarea unui audit asupra situatiilor
financiare.
4.5.2. Constatari: acestea rezulta in urma realizarii obiectivului, avand ca mijloace de efectuare datele si informatiile
continute in conturile anuale, rezultatele financiare examinate pe ultimii 3-5 ani, preluate potrivit metodologiilor
specifice evaluarilor patrimoniale.
4.5.3. Concluzii: se impun in baza constatarilor, exprimate sub forma:
oportunitatilor;
riscurilor;
punctelor forte;
punctelor slabe.
146.
Care este cursul de schimb care trebuie folosit pentru a transforma veniturile din lei n euro n scopul
verificrii, pe parcursul anului, a condiiei de a avea venituri anuale sub 100.000 euro ce trebuie ndeplinit de
pltitorii de impozit pe veniturile microntreprinderilor?
Cursul de schimb LEU/EUR pentru determinarea echivalentului n euro a veniturilor realizate de microntreprinderi este
cel comunicat de Banca Naional a Romniei pentru ultima zi a fiecrei luni a perioadei creia i este aferent venitul
respectiv.
147.
proprietatea societii comerciale. In Ungaria directorul alimenteaz autoturismul cu benzin, dup care se
rentoarce n Romnia. Trebuie declarat aceast operaiune n declaraia recapitulativ de TVA? Argumentai.
Nu se declara deoarece nu este considerata achizitie intracomunitara
148.
SC Alfa SRL, stabilit i nregistrat n scop de TVA n Romnia, nchiriaz o cldire lui SC Beta SRL,
stabilit i nregistrat n scop de TVA n Romnia. SC Alfa SRL opteaz pentru facturarea acestei operaiuni cu
TVA, ncepnd din chiar data nchirierii, 10.05.2008. Realiznd c pentru a putea face acest lucru este nevoie de
depunerea unei notificri de taxare a operaiunii la Administraia Financiar, SC Alfa SRL depune notificarea la
data de 30.11.2008, preciznd n notificare c data de la care i exercit opiunea este de 10.05.2008. La un
control realizat la SC Beta SRL, inspectorii fiscali constat acest lucru i apreciaz c SC Beta SRL nu avea
dreptul de deducere a TVA pe perioada dintre momentul nchirierii i momentul depunerii notificrii de taxare,
astfel c exclude de la deducere TVA-ul aferent facturilor de chirie din perioada mai noiembrie 2008. Este
corect?
Opiunea prevzut la alin. (1) se va notifica organelor fiscale competente pe formularul prezentat n anexa nr. 1 la
prezentele norme metodologice i se va exercita de la data nscris n notificare. O copie de pe notificare va fi transmis
clientului. Depunerea cu ntrziere a notificrii nu va anula dreptul persoanei impozabile de a aplica regimul de taxare.
149.
Rata de actualizare poate reflecta costul mediu ponderat al capitalului ntreprinderii. Desigur, se nelege ca, atunci cnd
firma nu utilizeaz credite, rata de actualizare va fi egala cu costul capitalurilor proprii.
Formula de calcul a costului capitalului mediu ponderat al capitalului este:
CMPC = CKpr*Kpr/v+CD* (1-Ci) , unde:
CMPC = costul mediu ponderat al capitalului
CKpr = costul capitalului propriu
Kpr = capitalul propriu
Comisia de disciplina de pe lnga consiliul filialei este competenta sa sancioneze abaterile disciplinare savrsite de
expertii contabili si contabilii autorizati, membri ai filialei, cu domiciliul in raza teritorial a acesteia, chiar dac
abaterile au fost svarsite in raza teritoriala a altei fihiale.
Fac exceptie plngerile privitoare la fapte svrsite de membrii Consiliului Superior si ai consilillor filialelor, de
presedintii Consiliului Superior si ai consiliilor filialelor, precum si de persoanele fizice straine carora le-a fost
recunoscut dreptul de a exercita profesia de expert contabil sau contabil autorizat in Romnia, care se depun la Comisia
superioara de disciplina.
Plngerea indreptata impotriva unui membru al Corpului se adreseaz consiliului falialei din care face parte acestia, cu
exceptia situatiilor in care competenta apartine Comisiei superioare de disciplina, pentru care plngerile se depun la
Consiliul Superior.
151.
microntreprinderilor. Execiiul financiar al anului 2007 nregistreaz o pierdere de 2.000 lei. In anul 2008 trece
la regimul de pltitor de impozit pe profit. Poate societatea s-i recupereze, n scopul calculului impozitului pe
profit pe anul 2008, pierderea nregistrat n anul 2007?
Contribuabilii care au fost pltitori de impozit pe venit i care anterior au realizat pierdere fiscal intr sub incidena
prevederilor alin. (1), respectiv alin. (5), de la data la care au revenit la sistemul de impozitare reglementat de prezentul
titlu. Aceast pierdere se recupereaz pe perioada cuprins ntre data nregistrrii pierderii fiscale i limita celor 5 ani,
respectiv 7 ani, dup caz.
152.
mai 2008. Impozitul unitar este 60 lei/200 cmc. Determinai impozitul de plat n 2008.
2620/200*60 = /12*7= 458.5 ron
154.
Care sunt principiile fundamentale ale eticii n audit nscrise n Codul etic?
tehnice i profesionale aplicabile, urmnd concomitent satisfacerea cerinelor clientului sau angajatorului i dac sunt
compatibile cu exigenele integritii, obiectivitii i independenei.
155.
Sediul central al Corpului este n municipiul Bucureti. Corpul Exeperilor Contabili i Contabililor Autorizai din
Romnia are filiale fr personalitate juridic n fiecare reedin de jude i n Municipiul Bucureti. CECCAR este
astfel organizat nct s-i poat ndeplini atribuiile de organism de autoreglementare.
LA NIVEL CENTRAL
Organe de decizie (legislativ)
Organe de execuie
Conferina Naional
Secretariatul General
Consiliul Superior
Biroul permanent
Sectoare
Preedintele Corpului
Seciuni, comisii
i departamente
LA NIVEL DE FILIAL
Adunarea General
Secretariatul filialei
Consiliul filialei
Biroul Permanent
Sectoare
Preedintele filialei
Seciuni
SURSA: R.O.F. al CECCAR, n Cartea expertului contabil i al contabilului autorizat, CECCAR, Bucureti, 2001
158.
In ipoteza n care consiliul de administraie, respectiv directoratul, constat c, n urma unor pierderi
stabilite prin situaiile financiare anuale aprobate conform legii, activul net al societii, determinat ca diferen
ntre totalul activelor i totalul datoriilor acesteia, s-a diminuat la mai puin de jumtate din valoarea capitalului
social subscris, va convoca adunarea general extraordinar. In situaia de fapt prezentat ce va hotradunarea
general extraordinar?
Daca administratorii constata ca, in urma unor pierderi, activul net, determinat ca diferenta intre totalul activelor si
datoriile societatii, reprezinta mai putin de jumatate din valoarea capitalului social, vor convoca adunarea generala
extraordinara, pentru a hotari reintregirea capitalului, reducerea lui la valoarea ramasa sau dizolvarea societatii.
159.
Care sunt criteriile n funcie de care se face evaluarea bunurilor dintr-o ntreprindere n vederea
- separarea tuturor elementelor patrimoniale de activ in elemente necesare exploatarii si elemente in afara exploatarii
(necesare intreprinderii);
- reevaluarea tuturor elementelor patrimoniale de activ necesare exploatarii;
- calculul matematic al activului net corectat.
160.
Aplicarea unei sanctiuni disciplinare trebuie sa fie adusa la cunostinta publiculul prin:
a) afisarea unui extras al hotarrii de sanctionare la sediul filialei Corpului, al directiei generale a finantelor publice si
controtului financiar de stat judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, si a tribunalului, insotita de publicarea acestuia
intn-un ziar local de larga circulatie;
b) comunicarea masurii, in scris, directiei generale a finantelor publice si controlului financiar de stat judetene, respectiv
a municipiului Bucuresti, si tribunalului
161.
O societate comercial deine un mijloc fix cu o valoare de intrare de 25.000 lei, amortizat n sum de
20.000 lei. La data de 15 mai 2008 societatea caseaz bunul, obinnd n urma valorificrii prin vnzare a
prilor componente suma de 2.000 lei. Comentai deductibilitatea la calculul profitului impozabil a cheltuielilor
cu valoarea rmas neamortizat a mijlocului fix.
n aplicarea prevederilor art. 24 alin. (15) din Codul fiscal, cheltuielile nregistrate ca urmare a casrii unui mijloc fix cu
valoarea de intrare incomplet amortizat sunt cheltuieli efectuate n scopul realizrii de venituri impozabile.
Prin casarea unui mijloc fix se nelege operaia de scoatere din funciune a activului respectiv, urmat de dezmembrarea
acestuia i valorificarea prilor componente rezultate, prin vnzare sau prin folosirea n activitatea curent a
contribuabilului.
162.
Explicai n ce const stagiul pentru a participa la examenul de aptitudini n vederea obinerii calitii de
Alegerile pentru Consiliul superior se fac prin vot secret; sunt declarati alesi candidatii care au obtinut minimum dou
treimi din numrul voturilor exprimate. n cazul n care candidaii nu ntrunesc aceast majoritate se organizeaz al
doilea tur de scrutin, la care sunt declarai alesi cei care au ntrunit majoritatea simpl a voturilor exprimate.
164.
Societatea ALFA SRL, societate de expertiz contabil, pltitoare de impozit pe profit achit n anul 2008
o cotizaie obligatorie ctre CECCAR n valoare de 16.000 lei. Determinai suma deductibil la calculul
impozitului pe profit aferent acestei cheltuieli, tiind c pentru cursul de schimb se folosete valoarea 1 euro =
3,6 lei.
Intr sub incidena prevederilor art. 21 alin. (2) lit. g) din Codul fiscal cheltuielile cu taxele de nscriere, cotizaiile i
contribuiile obligatorii, stabilite prin acte normative, de practicare a unor profesii cum sunt: expert contabil, contabil
autorizat, arhitect, medic, auditor financiar, avocat, notar i altele asemenea.
165.
Artai care sunt principalele atribuii juridicionale ale judectorului sindic n procedura insolvenei.
Met. substractiva consta in deducerea din totalul activului reevaluat corectat (val. matematica) a tuturor datoriilor
actualizate.
167.
Elementele intangibile sunt imobilizarile necorporale, respective, cheltuieli de constituire, de cercetare dezvoltare,
licente,marci, brevete, softuri, fondul commercial, etc.
168.
169.
organizeaz susinerea examenului de aptitudini pentru accesul la profesia de expert contabil i de contabil
autorizat;
170.
Corpul este nfiinat cu statut de persoan juridic i, prin urmare, ndeplinete sau are atributele unei persoane juridice.
Persoana juridic e o colectivitate de oameni, constituit n condiiile legii, care capt anumite drepturi i
anumite obligaii necesare atingerii scopului lor. ( A. Vrlan, Drept comercial i economic romnesc, Ed. Mirton,
Timioara, 1998).
Elementele constitutive ale persoanelor juridice sunt (acelai autor):
.8
organizarea de sine-stttoare;
.9
patriminiul propriu;
.10
scopul determinat.
Aceste elemente le are i CECCAR, are, de asemeni, capacitatea de folosin care se refer la drepturile i obligaiile
care corespund scopului pentru care a fost nfiinat (persoana juridic) i capacitatea de exerciiu.
Are capacitatea de exerciiu din momentul constituirii organelor sale de conducere.
Corpul reprezint profesia, n raport cu alte instituii din Romnia i din afara rii.
Relaiile cu begetul directe;
Are cont n banc;
ntocmete BVC;
Organizeaz contabilitate proprie, ntocmete bilan propriu potrivit legii;
Gestioneaz ntregul patrimoniu al Corpului, inclusiv pe cel dat n administrare operativ filialelor;
Coninutul capacitii de folosin i de exerciiu este dat de atribuiile ce le are Corpul (interne i externe).
SURSA: O.G. nr. 65/1994, Cartea Expertului Contabil i Contabilului Autorizat, Ed. CECCAR, Bucureti,
2001.
171.
n situaia n care a svrit o fapt (infraciune), cu pericol social, cu vinovie, fapt prevzut de legea penal.
172.
Principiul independenei se aplic tuturor profesionitilor contabili n practica liber (liber-profesionitii contabili)
indiferentnatura serviciului profesional prestat. n cazul executrii, ns, a unor misiuni de audit prin care se furnizeaz o
asigurare (certi- tudine) n ce privete credibilitatea situaiilor sau informaiilor fi- nanciare n faa publicului,
independena devine cea mai sigur garanie c profesionistul contabil i-a ndeplinit misiunea n condiii de integritate i
cu obiectivitate. 3.1. Abordarea conceptual Independena are dou componente fundamentale:
Independena de spirit (raionamentului profesional):
Este caracterizat prin starea de spirit care nlesnete obinerea unei opinii neafectate de influene care pot compromite
acest
raionament profesional, permind profesionistului contabil s
acioneze cu integritate, cu obiectivitate i cu pruden profesional.
Independena n aparen
(comportamental):
Se caracterizeaz prin evitarea faptelor i circumstanelor care pot fi att de semnificative, nct o ter persoan, logic i
informat (deinnd toate informaiile relevante i aplicnd toate msurile de prevedere necesare), ar putea ajunge la
concluzia normal c integritatea, obiectivitatea i prudena profesional ale cabinetului/societii sau grupului sau ale unui
membru al acestora au fost compromise.
173.
Rata de actualizare este un element al pieei financiare introdus in calculul parametrilor economici si al indicatorilor
financiari.
Actualizarea si capitalizarea sunt 2 tehnici legate dar diferite; sunt legate prin factorul timp.
Economia de piata are 3 piete diferite:
1. piata de bunuri si servicii;
2. piata financiara;
3. piata muncii.
In piaa de bunuri si servicii o marfa sau un produs cu cat sta mai mult cu att aduce pagube.
In piaa financiara , banul cu cat sta mai mult cu atat aduce pagube. In aceasta piaa banii sunt neechivalenti si pentru a-i
putea face comparabili trebuie sa folosim tehnicile de actualizare.
Actualizarea se realizeaz si se exprima prin 2 tehnici speciale , dup cum este luat in considerare factorul timp, astfel:
1. Daca factorul timp se ia in calcul din direcia trecut prezent - viitor , se aplica regula capitalizrii sau tehnica de
capitalizare numita si de fructificare;
- suma cheltuita azi X are ca echivalent in viitor, peste n ani, o suma y daca suma X o amplificam cu factorul de
capitalizare (1+i)n .
2. daca factorul timp se ia in calcul din directia viitor prezent - trecut se aplica tehnica de actualizare numita si regula
de actualizare
- suma y prevazuta a fi chetuita in viitor peste n ani are in prezent valoarea x daca suma y o aplificam cu factorul
de actualizare 1/(1+i)n
- suma Y prevzuta a fi fluxul de trezorerie in viitor peste n ani are in prezent valoarea X daca pe Y il amplificam cu
factorul de actualizare
X = Y ___1____
(1+i)n
- rd (rata deflatata) = i-f
(1+f)n
- rata neutra de plasament 1
An= 1 - (1+t)n
t
- actualizarea unei serii de fluxuri constante t
- actualizarea pe baza indicatorului PER
174.
Explicai relaia dintre activul net corijat al unei ntreprinderi i valoarea acesteia.
Valoarea patrimoniala este activul net corijat obtinut ca diferenta intre activul bilantului economic si datoriile inscrise in
acest bilant.
Valoarea patrimoniala a unei intreprinderi este activul net corijat
175.
Cum se calculeaz valoarea substanial brut a unei ntreprinderi? Explicai semnificaia acesteia.
Val. substaniala bruta este egala cu activul reevaluat plus valoarea bunurilor folosite de ntreprindere fara a fi
proprietara acestora, minus valoarea bunurilor care, desi sunt inregistrate in patrimonial ntreprinderii, nu sunt folosite
din
diverse
cauze.
Ea semnifica valoarea bunurilor, capacitatea reflectata in active, de care dispune si le poate utiliza ntreprinderea la un
moment dat, prezentnd valoarea activului pe baza principiului prevalentei economicului asupra juridicului.
176.
Care sunt elementele principale pe care le conine Declaraia anual depus de membrii CECCAR n
177.
179.
Rata de actualizare este rata de rentabilitate utilizata pentru determinarea valorii actualizate, la o anumita data, a unui
varsamant unic sau a unei serii de vrsminte de ncasat sau de pltit ulterior.
180.
O societate comercial a realizat n anul 2008 venituri totale de 250.000 lei i cheltuieli totale de 175.000
lei. In cadrul acestor cheltuieli s-a inclus o sum de 20.000 lei reprezentnd asigurri de pensii facultative
suportate de angajator pentru cei 10 angajai ai si n anul 2008, respectiv 2.000 lei pe angajat. Determinai suma
deductibil a cheltuielilor cu asugurrile de pensii facultative, tiind c pentru cursul de schimb se folosete
valoarea 1 euro = 3,6 lei.
200 euro / angajt deductibil in 2008
720 ron / angajat x 10 = 7200
nedeductibil 12800
181.
Comisionarul este considerat din punct de vedere al taxei cumprtor i revnztor al bunurilor, indiferent dac
acioneaz n contul vnztorului sau cumprtorului, comitent, procednd astfel:
a) primete de la vnztor o factur sau orice alt document ce servete drept factur emis pe numele su, i
b) emite o factur sau orice alt document ce servete drept factur cumprtorului.
182.
Un acionar al unei societi pe aciuni supus divizrii a contestat proiectul de divizare n 2 societi pe
aciuni supus aprobrii adunrii generale extraordinare, invocnd absena din proiectul de divizare a raportului
administratorilor societii care particip la divizare. Este ntemeiat contestaia acionarului? Motivai.
- In baza hotararii adunarii generale a actionarilor a fiecareia dintre societatile care participa la fuziune sau la divizare,
administratorii acestora intocmesc un proiect de fuziune sau de divizare, care va cuprinde:
a) forma, denumirea si sediul social al tuturor societatilor participante la operatiune;
b) fundamentarea si conditiile fuziunii sau ale divizarii;
prevzute de art. 33, din Legea nr. 85/2006. Dup aceast dispoziie administratorii debitorului, persoan
juridic, au nstrinatn fr acordul judectorului sindic prile sociale ctre o alt societate comercial Z. 1.Este
legal nstrinarea efectuat prin hotrrea administratorilor? 2.Ce va dispune judectorul sindic n acest caz?
Judectorul-sindic va dispune indisponibilizarea aciunilor ori a prilor sociale sau de interes, potrivit alin. (1), n
registrele speciale de eviden ori n conturile nregistrate electronic.
184.
Valoarea actuala a unui bun este valoarea actualizata a viitoarelor intrri nete de numerar, care urmeaz a fi generate de
derularea normala a activitii ntreprinderii.
Valoarea actuala = valoare de utilitate
185.
Interes financiar direct sau indirect, dependen de onorarii, dorina de a ncasa onorariile restante, teama de a pierde
clientul etc.
186.
Oprirea si virarea anumitor impozite pe veniturile persoaneor fizice de catre platitorul de venit cum ar fi: impozit pe
dividendele pers fiz, contracte civile, venituri din dobanzi
187.
Societatea comercial X S.R.L. vireaz n luna aprilie 2008 suma de 120 lei reprezentnd impozitul pe
veniturile din salarii pentru salariata sa Andreescu Andreea. Identificai subiectul i obiectul impozitului pe
veniturile din salarii n acest caz
.Subiectul = persoana fizic sau juridic obligat la plata lui sc X SRL
Obiectul = materia supus impunerii Imozitul pe salarii
188.
Precizai care sunt cheltuielile ce pot fi sczute din baza impozabil n scopul calculrii impozitului pe
veniturile microntreprinderilor.
Valoarea casei de marcat achizitionate
189.
n O.G. nr.65/1994 modificat, la Seciunea a IV-a sunt prevzute rspunderile experilor contabili i ale contabililor
autorizai i anume:
Rspunderi n exercitarea profesiei
190.
Disciplinar (condiionri)
.11
raport de munc concretizat printr-un contract de
munc;
.12
existena unui regulamnet;
.13
abaterea disciplinar
191.
Administrativ (contravenional)
.14
svrit cu vinovie;
.15
sanciune prin avertisment,
.16
fapta prevzut de lege sau alt act normativ ca
fiind contravenie se sancioneaz chiar dac este svrit fr intenie.
192.
CIVIL
.17
contractul;
.18
fapta;
.19
prejudiciul;
.20
cauzalitatea;
.21
Vinovia
SURSA: O.G. nr.65/1994 modificat ROF al Corpului 1995.
193.
Prezentai i explicai cele 6 principii fundamentale prevzute n Codul etic naional al profesionitilor contabili.
Profesia de expert-contabil i de contabil-autorizat se exercit de ctre persoanele care au dobndit legal aceast calitate.
Exercitarea se realizeaz numai de ctre persoanele fizice sau juridice, membre ale Corpului, nscrise n tablou. Tabloul
se public anual n Monitorul Oficial al Romniei. Att experii contabili ct i contabilii autorizai pot exercita profesia
individual ori n societi comerciale de expertiz contabil.
Att experii contabili ct i contabilii autorizai nu pot efectua lucrri pentru agenii economici sau pentru
instituii unde sunt salariai i pentru cei cu care angajaii lor sunt n raporturi contractuale ori se afl n concuren. De
asemenea, le este interzis s efectueze lucrri pentru agenii economici, n cazul n care sunt rude sau afini pn la
gradul al patrulea, inclusiv soi-soii ale administratorului, ori n situaia n care exist elemente care atest starea de
conflict de interese sau de incompatibilitate.
SURSA: Cartea expertului contabil i contabilului autorizat, CECCAR, Bucureti, 2001;
Codul privind conduita etic i profesional a experilor contabili i contabililor autorizai din Romnia, Seciunea 3,
Exercitarea profesiei.
195.
196.
Codul etic naional al profesionitilor contabili din Romnia stabilete norme de conduita pentru profesionitii contabili
i formuleaz principiile fundamentale care trebuie respectate de ctre profesionitii contabili n vederea realizrii
obiectivelor comune. Profesionitii contabili din Romnia acioneaz n diferite entiti i ramuri ale economiei
naionale ca liber-profesioniti sau ca angajai; scopul de baza al Codului, trebuie insa ntotdeauna respectat.
197.
Expunei elementele de compunere ale costului de nlocuire net valoare sau procedur de evaluare a
activelor.
Se cauta valoarea unui activ nou echivalent. Din aceasta valoare se scade amortizarea corespunzatoare duratei de viata
utila consumata, aferenta bunului detinut si care urmeaza a se inlocui, si se obtine costul curent. Costul curent poate fi
insa analizat din mai multe puncte de vedere. Pentru
curent poate fi reprezentat de costul de reproductie necesar intreprinderii pentr a produce un activ identic sau echivalent
cu cel vizat a fi inlocuit. Pentru activele care pot fi achizitionate, costul curent reprezinta suma de numerar platita in
prezent pentru a achizitiona un activ identic sau echivalent. Pentru imobilizarile corporale cu durata de viata consumata,
costul curent poate fi reprezentat de suma de numerar platita pentru achizitionarea unui activ identic sau echivalent pe
piata second-hand.
198.
Care sunt condiiile pentru acordarea vizei de exercitare a profesiei de ctre membrii CECCAR?
ceccar10"Jur s aplic n mod corect i fr prtinire legile rii, s respect prevederile Regulamentului Corpului
Experilor Contabili i Contabililor Autorizai i ale Codului privind conduita etic i profesional a experilor contabili
i contabililor autorizai, s pstrez secretul profesional i s aduc la ndeplinire cu contiinciozitate ndatoririle ce mi
revin n calitate de expert contabil (contabil autorizat)".
200.
Sediul central al Corpului este n municipiul Bucureti. Corpul Exeperilor Contabili i Contabililor Autorizai din
Romnia are filiale fr personalitate juridic n fiecare reedin de jude i n Municipiul Bucureti. CECCAR este
astfel organizat nct s-i poat ndeplini atribuiile de organism de autoreglementare.
LA NIVEL CENTRAL
Organe de decizie (legislativ)
Organe de execuie
Conferina Naional
Secretariatul General
Consiliul Superior
Biroul permanent
Sectoare
Preedintele Corpului
Seciuni, comisii
i departamente
LA NIVEL DE FILIAL
Adunarea General
Consiliul filialei
Biroul Permanent
Preedintele filialei
Seciuni
Secretariatul filialei
Sectoare
201.
Obiectivul il constituie aprecierea situatie juridice a societatii in raport cu proprietarii, cu tertii sau cu salariatii.
Constatari - innd seama de prevederile legale in vigoare expertul evaluator va stabili daca:
- Societatea este constituita legal;
- Exista acte si contracte privind drepturile de proprietate;
- Exista contracte incheiate cu partenerii externi;
- Exista actiuni juridice in curs;
- Exista contracte individule de munca;
- Care este regimul fiscal al intreprinderii?
Care sunt principalele orientri strategice ale CECCAR pentru perioada 2005 2010?
Organizarea profesiei;
> Exercitarea profesiei;
> Interesul public;
> Educaie;
> Parteneniatul sector public-sector pnivat;
> Dezvoltarea serviciilor pentru membri;
> Activitatea intemational.
203.
Care sunt actele de comportament prin care se manifest pstrarea secretului profesional i
Care sunt atribuiile Comisiilor de disciplin de pe lng filialele Corpului i ale Comisiei Superioare de
Disciplin?
Sanciunile se aplic n funcie de abaterile disciplinare, de gravitatea nclcrii i urmrile acesteia, precum i
de persoana n cauz.
205.
Sancioneaz abaterile disciplinare svrite de EC, CA, membri ai filialei,cu domiciliul n raza teritorial a
acesteia, chiar dac abaterile au fost svrite n raza teritorial a altei filiale.
aprob ROF, aprob Codul privind conduita etic i profesional a EC i CA i completrile ulterioare avizate
de MF i MJ.
Stabilete direciile de baz i msurile necesare pentru asigurarea bunei exercitri a profesiei de EC i CA.
Examineaz i aprob, prin vot deschis raportul de activitate prezentat de CS pentru exerciiul (expirat) ncheiat
i raportul cenzorilor asupra gestiunii financiare a CS.
Aprob prin vot deschis bilanul contabil, execuia bugetului de venituri i cheltuieli pentru exerciiul ncheiat,
precum i BVC al exerciiului viitor, prezentate CS.
Aprob, prin vot deschis, organigrama CS, sistemul de salarizare pentru anul urmtor, precum i principiile i
criteriile de organizare i salarizare ale aparatului propriu i ale aparatelor Consiliului filialelor.
Aprob, prin vot deschis, sistemul de acordare i cuantumul cheltuielilor de deplasare i reprezentare n
Consiliile Corpului pe anul urmtor, la propunerea preedintelui Consiliului Superior.
Alege i revoc C.S., referitor la rezultatele alegerilor privind renoirea mandatelor membrilor Consiliului
Corpului, inclusiv revocarea celor alei.
Aprob, prin vot deschis, nivelul indemnizaiilor pentru organele alese ale Corpului, nivelul cotizaiilor de
membru i al taxelor pentru examinare. Aprob, prin vot deschis, nivelul indemnizaiilor pentru organele alese i al
taxelor de nscriere n evidena Corpului.
un superior, director, administrator sau asociat poate face presiuni; relaiile familiale sau personale pot, de
asemenea, genera presiuni. Trebuie descurajat orice relaie sau orice interes susceptibil de a pune n pericol, de a
influena negativ integritatea profesionistului contabil;
profesionistul se poate gsi ntre exigenele unui superior i aplicarea normelor tehnice i profesionale;
un conflict de interese se poate produce cnd publicarea unor informaii eronate poate avantaja angajatorul sau
clientul i favoriza sau dezavantaja profesionistul contabil.
209.
Met aditiva consta in corectarea capitalurilor proprii din bilanul contabil cu influentele din reevaluarea elementelor
patrimoniale.
210.
>expertize de gestiune.
f. executarea de lucrri cu caracter financiar-contabil, ca:
> ntocmirea de situaii periodice;
> consolidarea conturilor i bilanului,
> ntocmirea de planuri de finanare pe termen mediu i lung.
g. executarea de lucrri cu caracter fiscal, ca:
> studii i consultaii pe probleme de ordin fiscal;
> participarea la ntocmirea i depunerea declaraiilor fiscale;
> asisten n probleme de TVA i impozite;
> fiscalitate imobiliar;
> asisten n aplicarea tarifului vamal;
> asistarea contribuabilului cu ocazia verificrilor.
h. efectuarea de lucrri de organizare administrativ i informatic:
> organigrame, structuri, definiri de funcii;
> legturi ntre servicii, circulaia documentelor i informaiilor;
> analiza i organizrea fluxului informaional,
> formarea profesional continu;
> contribuii la protecia patrimoniului unitii;
> mecanizarea i automatizarea prelucrrii informaiilor, alegerea
echipamentelor;
> alegerea softurilor necesare.
213.
Care sunt atribuiile reprezentantului Ministerului Economiei i Finanelor pe lng consiliile filialor?
214.
Care sunt rspunderile membrilor CECCAR? Dar sanciunile disciplinare care se aplic acestora?
n O.G. nr.65/1994 modificat, la Seciunea a IV-a sunt prevzute rspunderile experilor contabili i ale contabililor
autorizai i anume:
Rspunderi n exercitarea profesiei
215.
Disciplinar (condiionri)
iv.
raport de munc concretizat printr-un contract de
munc;
v.
existena unui regulamnet;
vi.
abaterea disciplinar
216.
Administrativ (contravenional)
vii.
svrit cu vinovie;
viii.
sanciune prin avertisment,
ix.
fapta prevzut de lege sau alt act normativ ca
fiind contravenie se sancioneaz chiar dac este svrit fr intenie.
217.
CIVIL
x.
contractul;
xi.
xii.
xiii.
xiv.
fapta;
prejudiciul;
cauzalitatea;
Vinovia
218.
RSPUNS:
Interzicerea este aciunea de a interzice. Interzice nseamn a opri pe cineva de la ceva, a nu permite s fac
ceva, a prohibi... interdicie este prevederea legal prin care se interzice svrirea anumitor fapte sau acte (DEX).
CAZURI DE INTERZICERE
Absena nemotivat de la trei reuniuni consecutive ale AG ale filialei sau ale Conferinei Naionale;
Publicitatea fr respectarea prevederilor Cdului privind conduita etic i profesional a experilor contabili i a
contabililor autorizai din Romnia;
Neplata cotizaiei anuale i a celorlalte obligaii bneti aferente unui an calendaristic;
Condamnarea membrului Corpului pentru svrirea unei fapte penale care, potrivit legii, interzice dreptul de gestiune i
de administrare a societii comerciale de profil;
executarea unei pedepse private de libertate pentru svrirea unei fapte care nu interzice dreptul de gestiune i de
administrare a societii comerciale de profil;
neplata la buget, n termenul i n cuantumul prevzut de lege, a impozitelor cuvenite statului asupra onorariilor ncasate
de ctre persoane fizice;
nclcarea normelor de lucru privind exercitarea profesiei;
refuzul de a pune la dispoziia organelor de control ale Corpului documentele privind activitatea profesional;
practicarea profesiei de expert contabil sau contabil autorizat fr viz anual pentru exercitarea profesiei legal
constituite.
219.
- din punct de vedere patrimonial, majoritatea elementelor patrimoniale din bilanurile societatilor cu capital de stat nu
reflecta valori de piata ci valori administrative, reevaluarea fiind necesara pentru stabilirea valorii de piata a bunurilor
- din punct de vedere al rentabilitatii, trecutul ntreprinderii trebuie considerat ca nereproductibil; nu toti factorii care au
determinat sau au influentat profitul din bilanturile societatilor cu capital de stat pot fi extrapolate in perioada post
privatizare
- cumparatorul nu investete pentru ce a obtinut fostul proprietar ca profit ci pentru ce va obtine le, de aceea
profitabiliatea intreprinderii trebuie ragandita;
- valoarea intreprinderii trebuie determinate in functie de gradul de utilitate a tuturor elementelor patrimoniale,
cumparatorul netrebuind sa fie penalizat pentru politica de investitii a fostului proprietar, stiut fiind ca un bun fara
utilitate nu are valoare sau aceasta este nesemnificativa. Cu ocazia evaluarii pentru privatizare, trebuie observata si
222.
Care sunt condiiile pentru a deveni expert contabil; precizai nivelul de pregtire teoretic i practic
necesare.
Examenul se desfoar n baza normelor Corpului i a Regulamentului pentru efectuarea stagiului i prin examenul de
aptitudini, n vederea accesului la calitatea de expert contabil i contabil autorizat.
Schematic:
EXAMEN
DE ADMITERE privind accesul (media minim 7, iar pe discipline 6)
STAGIU (3 ani, tutore)
(200 ore semestru )+ pregtire deontologic i doctrin profesional
EXAMEN DE APTITUDINI (art.2, O.G.89/1998)
EXPERT CONTABIL
CONTABIL AUTORIZAT
PROBE
SCRISE
ORALE
COMENTARII
20.
Pentru a fi nscrii la concursul de admitere, candiadii trebuie s ndeplineasc anumite condiii:
EXPERT CONTABIL
au capacitatea deplin de exerciiu.
au studii economice superioare n specialitatea contabilitate-finane, cu diplom recunoscut de MEN i practic n
specialitate de cel puin trei ani, sau studii economice superioare i practic n specialitate de cel puin cinci ani.
Nu au suferit nici o condamnare, care, potrivit legislaiei n vigoare, interzice dreptul de gestiune i de administrare a
societilor comerciale.
Au promovat probele privind accesul la profesia de expert contabil.
224.
Care sunt regulile de etic aplicabile contabililor salariati n industrie, comer, transport, sector public?
profesionitii contabili salariai trebuie s fie loiali att vizavi de angajator, ct i fa de profesie, aceste dou
exigene fiind uneori n contradicie.
Prima condiie a unui angajat este de a susine obiectivele etice
i legitime ale organizaiilor profesionale.
Totodat nu poate fi obligat un angajat:
xix.
s violeze legislaia;
xx.
s ncalce regulile i normele profesiei,
xxi.
s mint auditorii angajatorului su;
xxii.
s semneze o declaraie care conine distorsiuni ale realitii.
Dac profesionistul contabil salariat nu reueete s rezolve o
problem important care constituie un conflict ntre angajai i exigenele profesionale, dup ce au fost epuizate toate
ealoanele (pn la administratori), el nu are alt alegere dect s demisioneze; motivele unei astfel de decizii sunt
notificate angajatorului, dar obligaiile de confidenialitate i interzic s informeze tere persoane (n afar de cazul c o
prevedere legal sau o norm profesional prevd aceast obligaie).
sprijin profesional acordat altor colegi: ndeosebi cel care are autoritate recunoscut de ctre ceilali (n analiza,
n judecarea n mod profesional a diferendelor de opinie);
competena profesional prin care un profesionist contabil nu trebuie s induc n eroare patronul despre gradul
de pregtire sau experien pe care l deine;
prezentarea informaiilor financiar-contabile n ntregime, cu onestitate, n mod profesional i astfel nct s fie
nelese n contextul lor.
Informaiile s descrie clar natura adevrat a tranzaciilor
comerciale, activelor, pasivelor, s ordoneze intrrile cronologic i adecvat.
226.
Autonomia, n general,este situaia celui care nu depinde de nimeni, care are deplin libertate n aciunile sale (Dex).
Autonomia Corpului face din acesta un organism de autoreglementare n profesie; aceasta presupune nesubordonarea
vreunei autoriti.
Corpul prin Regulamentul su, prin statutul su, nu este subordonat vreunui organism statal. Dimpotriv, prin
delegaia primit din partea autoritii publice, acord i retrage dreptul de exercitare a profesiei de expert contabil i de
contabil autorizat i are dreptul de exercitare a profesiei de expert contabil i contabil autorizat i are dreptul s
controleze competena i moralitatea membrilor si. Prin organele alese, corpul este reprezentat n faa autoritii
publice, precum i n raporturile cu persoanele fizice i juridice din ar i strintate. Corpul colaboreaz cu organele
de specialitate ale statului n elaborarea de norme legate de profesia contabil, dar normele de lucru, specifice profesiei,
care sunt rezultatul activitii Corpului.
227.
LA NIVEL CENTRAL
Organe de decizie (legislativ)
Conferina Naional
Organe de execuie
Secretariatul General
Consiliul Superior
Sectoare
Biroul permanent
Preedintele Corpului
Seciuni, comisii
228.
i departamente
Care sunt faptele care constituie abateri disciplinare ale membrilor Corpului?
b.
Hotarrile Comisiei superioare de disciplina pot fi contestate la Consiliul Superior al Corpului, in termen de cel mult 15
zile calendaristice de la luarea la cunostinta. Contestalia nu suspenda aplicarea hotrarii.
Pentru constituirea jurisprudentei disciplinare, Comisia superioara de disciplina intocmeste o culegere cu toate solutiile
proprii pronuntate, cat si cu cele pronuntate de comisiile de disciplina ale filialelor, publicndu-le anual in revista
Corpului.
231.
Care sunt organele i structurile Corpului cu atribuii de investigare, judecare i tragere la rspundere?
232.
Termenul previziuni desemneaz informaii financiare previzionale elaborate pe baz de ipoteze referitoare la evenimente
viitoare pe care conteaz conducerea i n funcie de care aceasta a stabilit aciunile ntreprinse pentru pregtirea acestor
informaii (ipotezele sau estimrile cele itiai plauzibile).
Termenul proiecii desemneaz informaii financiare bazate pe ipoteze teoretice referitoare la evenimente viitoare i la
aciuni ale conducerii care pot sau nu s se produc, precum i pe combinarea estimrilor celor mai plauzibile cu
ipotezele teoretice.
233.
Enumerai situaiile care nu rspund criteriilor de obiectivitate, ncredere, cinste, decen i bun gust
cele care creeaz sperane false, induc n eroare sau creeaz sperane nejustificate de posibile rezolvri
favoirabile,
declaraii bombastice;
care conin orice alte precizri ce ar putea s produc unei persoane rezonabile o nenelegere sau o decepie,
care pretind, nejustificat, c persoana respectiv este expert sau specialist ntr-un anume doemniu al
contabilitii.
234.
g) Reprezinta Corpul in fata autoritailor publice, a tertilor sau a organizaiilor nationale si internaionale, aparnd
prestigiul si independenta profesionala a membrilor sai.
h) Indeplineste orice alte atributii stabilite de C.N., C.S. si B.P.
235.
Societatea ALFA S.R.L., societate de expertiz contabil, pltitoare de impozit pe profit achit n anul 2008 o
cotizaie obligatorie ctre CECCAR n valoare de 16.000 lei. De asemenea ea se nscrie n Asociaia Internaional de
Fiscalitate, o organizaie non-profit cu scop cercetarea n domeniul fiscal, pentru care achit o cotizaie n anul 2008 de
18.000 lei. Determinai suma deductibil la calculul impozitului pe profit aferent acestor cheltuieli, tiind c pentru
cursul de schimb se folosete valoarea 1 euro=3,6 lei.
3600 ron suma deductibila
237.
1.
nu trebuie s exercite n paralel activiti care afecteaz sau sunt susceptibile de a afecta integritatea,
obiectivitatea, indpendena, buna reputaie a profesiei, care sunt incompatibile cu exercitarea profesiei liberale.
2.
Calitatea de expert contabil este incompatibil cu orice activitate salariat n afara Corpului sau orice
activitate comercial (v. L127 referitoare la activitatea de cenzorat).
3.
n unele situaii, liber profesionistul contabil poate primi spre conservare i utilizare, potrivit legii, fonduri
ale clienilor, el trebuind:
xxvii.
s pstreze aceste fonduri separat de fondurile proprii;
xxviii.
s le utilizeze conform destinaiilor stabilite;
xxix.
s aib posibilitateas s justifice existena i utilizarea fondurilor respective.
238.
Relaiile personale i familiale pot prejudicia independnea. Trebuie deci s ne asigurm c nici o relaie personal sau
familial nu pune n pericol independena profesionistului n ndeplinirea misiunii sale.
Este imposibil de codificat n mod precis regulile conform crora o relaie personal sau familial ntre un profesionist
liberal i un client este acceptabil (prin client nelegndu-se proprietarul ntreprinderii, acionari principali, directori
generali, directori financiari, adminsitrator sau posturi echivalente)
Institutele membre ale IFAC trebuie s-i informeze membrii de tipul de situaii susceptibile de a-i expune la presiuni.
De exemplu, astfel de presiuni pot aprea atunci cnd liber profesionistul are interese financiare comune cu un cadru sau
angajat al clientului, sau cnd dein mpreun interese semnificative ntr-o societate n participaiune cu un client.
239.
Riscul ca expertul contabil s fie influenat de personalitatea i calitile clientului, s fie prea atent la interesele
clientului, afectarea ateniei expertului de cunoaterea de mult timp a tuturor problemelor cleintului, ceea ce paote
conduce la o ncredere excesiv n client i la testarea insuficient a informaiilor prezentate de acesta.
241.
Auditorului i se poate cere s exprime o opinie asupra uneia sau mai multor rubrici din situaiile financiare ca, de
exemplu, creane, stocuri, calculul participrii la beneficii sau efectuarea unui provizion. Aceast cerere poate face obiectul
unei misiuni distincte sau s fie realizat n cadrul misiunii de audit de baz. O astfel de misiune nu conduce la un raport de
audit asupra situaiilor financiare n ansamblul lor i, n consecin, opinia auditorului se va referi numai la rubrica
(rubricile) auditat (auditate).
Pentru a defini ntinderea misiunii, auditorul trebuie s in seama de rubricile din situaiile financiare care sunt
interdependente, susceptibile de a avea o influen semnificativ asupra informaiilor n legtur cu care i s-a cerut opinia;
aceasta pentru c numeroase rubrici din situaiile financiare sunt legate ntre ele, de exemplu: creanele (clienii) de
vnzri, stocurile de furnizori etc.
Auditorul trebuie s fixeze prag de semnificaie pentru rubricile din situaiile financiare asupra crora i va exprima opinia;
de regul aceste pagini sunt mult mai reduse fa de cele care s-ar fi stabilit n cazul auditrii situaiilor financiare n
ansamblu.
Raportul auditorului trebuie s menioneze referenialul contabil pe baza cruia a fost auditat rubrica respectiv din
situaiile
financiare.
Atunci cnd auditorul a formulat o opinie defavorabil sau o imposibilitate de exprimare a opiniei asupra situaiilor
financiare n ansamblul lor, el poate emite o altfel de opinie n raportul asupra unei rubrici numai dac aceast rubric nu
constituie o parte semnificativ a acestor situaii financiare.
242.
Care este procedura de urmat cnd este dificil de sesizat un comportament contrar eticii sau pentru a
Cnd este dificil de sesizat un comportament contrar eticii sau pentru a rezolva un conflict de ordin profesional, dac
politicile stabilite de organismul profesional nu sunt suficiente, profesionistul poate recurge la procedura urmtoare:
examinarea conflictului cu superiorul direct; dac intervenia superiroului direct nu este suficient i
profesionistul decide s se adreseze ealonului superior urmtor, superiroul direct trebuie notificat n acest sens. Dac
superiroul direct este presupus implicat n conflict, profesionistul trebuie s se supun ealonului ierarhic cel mai ridicat;
dac toate recursurile interne nu sunt suficiente, profesionistul contabil, poate pentru chestiuni grave, s
demisioneze i s trimit o scrisoare, n acest sens, conducerii entitii care l-a angajat,
Orice profesionist contabil care ocup un post de conducere
trebuie s se asigure c, n cadrul entitii respective, sunt stabilite reguli n materie de rezolvare a conflictelor
profesionale.
243.
O societate comercial deine un mijloc fix cu o valoare de intrare de 25.000 lei, amortizat n sum de
20.000 lei. La data de 15.05.2008 societatea caseaz bunul, obinnd n urma valorificrii prin vnzarea prilor
componente suma de 7.000 lei. Comentai deductibilitatea la calculul profitului impozabil a cheltuielilor cu
valoarea rmas neamortizat a mijlocului fix.
Este deductibil integral datorita faptului ca valorifica componentele este o cheltuiala care genereaza venit
244.
Contabilul profesionist care presteaz servicii profesionale n domeniul fiscalitii este ndreptit s se situeze n cea
mai bun poziie n favoarea unui client sau a unui patron, cu condiia ca prestaia s fie efectuat cu competen.
Integritatea i obiectivitatea nu trebuie diminuate, iar opinia contabilului profesionist trebuie s fie conform
legii.
Dubiile pot fi rezolvate n favoarea clientului dac exist suport rezonabil pentru poziia respectiv.
CE FACE SAU CE NU FACE CONTABILUL PROFESIONIST?
nu trebuie s dea asigurarea c declaraia fiscal i sfatul n materie fiscal sunt dicolo de orice ndoial;
s se asigure c cei pe care i consilieaz sunt contieni de limitele legate de sfaturile i consultana fiscal i nu
interpreteaz greit exprimarea opiniei drept o afirmare a unui fapt;
n declaraia fiscal ntocmit de contabilul profesionist responsabilitatea pentru coninut revine n primul rnd
clientului. Consultana, opiniile trebuie nregistrate sub forma unei scrisori, unui memorandum.
Nu trebuie s fie asociat cu nici o declaraie sau contrariu din care s se cread:
1.
ar conine un fals sau o inducere n eroare;
2.
ar conine informaii furnizate cu nepsare sau necunoaterea real a faptului;
3.
ar omite sau ar ascunde informaia cerut, putnd induce n eroare fiscul.
adresa independenei.
De regul, pentru contractele (misiunile) de audit sau de non-audit este necesar s fie reevaluat modalitatea de asigurare a
independenei cabinetului/societii sau a membrilor acesteia, pentru a fundamenta concluzia final a nivelului de asigurare
a angajamentului.
Ameninarea la adresa independenei, legate de slbirea autocontrolului, apare atunci cnd unul din membrii
cabinetului/societii a fost anterior una din persoanele care a gestionat patrimoniul clientului i din aceast poziie poate
exercita o influen semnificativ direct asupra nivelului de asigurare al angajamentului fa de client.
Exemple n acest sens, neexhaustive, care pot crea acest gen de ameninri la adresa independenei, pot fi:
un membru al cabinetului/societii care este sau a fost recent una din persoanele care a gestionat
patrimoniul clientului;
un membru al cabinetului/societii care este sau a fost recent un angajat al clientului ntr-o poziie din
care poate exercita o influen semnificativ direct asupra nivelului de certitudine - asigurare - a contractului fa de
client;
prestarea de servicii pentru un client al unui contract de audit sau de non-audit care poate afecta
direct nivelul certitudinii asigurrii profesionistului contabil fa de client;
a pregtirea datelor originale utilizate la generarea situaiilor financiare sau pregtirea unor nregistrri care fac obiectul
nivelului de asigurare a profesionistului contabil fa de client.
Cauze datorate renunrii la propriile convingeri
Apar atunci cnd cabinetul/societatea sau un membru al acestuia, promoveaz, sau poate fi perceput a promova situaia
sauopinia unui client pn la punctul n care obiectivitatea sa este sau poate fi neleas ca fiind compromis. Aceasta ar
putea fi cazul n care cabinetul/societatea sau un membru al acestuia i-au subordonat raionamentul lor profesional
aceluia al clientului.
Exemple n acest sens, fr a fi exhaustive, care pot crea a-meninri la adresa independenei de acest fel pot fi:
- a se ocupa cu, a fi promotor al aciunilor sau a altor titluri de valoare ale clientului;
- a aciona ca un avocat sau consilier al clientului, n litigiile sau n rezolvarea nenelegerilor cu tere pri.
246.
Prin examen. Examenul se desfoar n baza normelor Corpului i a Regulamentului pentru efectuarea stagiului i prin
examenul de aptitudini, n vederea accesului la calitatea de expert contabil i contabil autorizat.
Schematic:
EXAMEN
DE ADMITERE privind accesul (media minim 7, iar pe discipline 6)
STAGIU (3 ani, tutore)
(200 ore semestru )+ pregtire deontologic i doctrin profesional
EXAMEN DE APTITUDINI (art.2, O.G.89/1998)
EXPERT CONTABIL
CONTABIL AUTORIZAT
PROBE
SCRISE
247.
ORALE
ameninri legate de autocontrol (implicarea auditorului n alte lucrri n cadrul aceleai firme);
familiarism sau ncredere prea mare n client (testarea insuficient a informaiei furnizate de client);
Pentru realizarea obiectivului profesiei contabile, adic satisfacerea exigenelor publicului, se impun patru imperative
fundamentale:
Profesionalism - profesiunea contabil are nevoie de persoane recunoscute de cleini, angajatori i teri
interesai ca profesioniti n domeniu;
Calitatea serviciilor toate serviciile furnizate de un profesionist contabil trebuie s satisfac criterii precise de
apreciere;
ncredere utilizatorii serviciilor profesionitilor contabili trebuie s fie asigurai c aceste servicii sunt
subordonate unui ansamblu de reguli de etic profesional.
SURSA: Codul etic.
249.
Impozitul pe profit se calculeaz prin aplicarea unei cote de 16% asupra profitului impozabil. Ce fel de
Un profesionist contabil salariat care lucreaz n industrie, comer, sectorul public sau n sistemul educaional
poate fi solicitat pentru rezolvarea unor atribuii importante pentru care nu are formaia sau experiena necesar.
n asemenea situaii nu trebuie s-i induc n eroare angajatorul cu privire la nivelul real al competenelor sale,
cernd consultana sau asistena unui specialist.
xxx.
xxxi.
251.
Ce este Etica?
Enumerai cel puin 5 cauze care ar putea conduce la situaia n care stocul faptic al unei uniti
Enumerai cel puin 6 metode i tehnici extracontabile folosite de experii contabili n efectuarea
expertizelor contabile.
Metodele recunoscute de doctrina contabila sunt:
- verificarea rulajelor, soldurilor si reporturilor
- refacerea unor calcule
- analiza bilantului, a balantelor de verificare sau a altor calcule de sinteza
- urmarirea respectarii metodologiei contabile si a normelor de efectuare a inregistrarilor
- controlul modului de evaluare a elementelor patrimoniale
- efectuarea unor punctaje(intre evidenta cantitativa si cea valorica, intre conturile sintetice si cele analitice)
- verificarea corectitudinii analizelor pe baza de bilant sau a altor analize economico financiare
256.
Detaliai principiul general referitor la Alegerea metodelor de cercetare pe care expertul contabil
Efectuarea expertizei contabile judiciare se dispune de organul de urmarire penala ori instanta de judecata, la cerere, sau
din oficiu, cand pentru lamurirea unor fapte sau imprejurari ale cauzei, in vederea aflarii adevarului, sunt necesare
cunostintele unui expert contabil.
Obiectivele expertizei contabile, respectiv intrebarile la care trebuie sa raspunda expertul se stabilesc dupa cum
urmeaza:
1. in cauzele civile: obiectivele expertizei se stabilesc de catre partea/partile interesate sau de catre instanta de judecata,
expertul contabil fiind informat despre acestea prin incheierea de sedinta prin care este desemnat sa efectueze expertiza
in cauza respectiva.
2. in cauzele penale: fixarea obiectivelor la care urmeaza sa raspunda expertul se desfasoara in doua etape astfel:
a) incuviintarea probei si stabilirea obiectivelor de principiu, numirea expertului si fixarea unui termen cand se citeaza
partile impreuna cu expertul numit si analiza sumara a dosarului de catre expertul contabil
b) punerea in discutia partilor si a expertului numit a obiectivelor la care acesta trebuie sa raspunda, atentionarea asupra
faptului ca are dreptul sa faca observatii si sa solicite modificarea obiectivelor, sa completeze obiectivele in prezenta
partilor
258.
- erori de evaluare
Delictele contabile reprezinta abateri de la lege si regulamente si sunt de regula sanctionate penal
Dpdv al autorului, delictele pot fi:
- delicte ale intreprinzatorului sau conducerii
- delicte ale asociatilor
- delicte ale personalului fata de intreprindere
Dpdv al actiunii
- delicte de inducere in eroare
- delicte de ascundere a faptei sau situatii
- delicte de falsificare
- delicte de deturnare
Dpvd al mijloacelor folosite
- delicte produse prin actiuni
- delicte produse prin omisiuni
- delicte produse in exces
260.
expert contabil.
Suspendarea nseamn a ntrerupe, a amna, a opri temporar o activitate (DEX)
CAZURI DE SUSPENDARE (ROF) 3-12 luni
xxxvii.
absena nemotivat de la dou edine consecutive
ale AG ale filialei sau ale Conferinei Naionale,
xxxviii.
neplata cotizaiei anuale i/sau a celorlalte termene
stabilite de Regulament, pe durata unui an calendaristic;
xxxix.
nerespectarea normelor privind aprarea i
pstrarea secretului profesional
19. Cazuri de interzicere a dreptului de a exercita profesia contabil.
RSPUNS:
Interzicerea este aciunea de a interzice. Interzice nseamn a opri pe cineva de la ceva, a nu permite s fac
ceva, a prohibi... interdicie este prevederea legal prin care se interzice svrirea anumitor fapte sau acte (DEX).
CAZURI DE INTERZICERE
Absena nemotivat de la trei reuniuni consecutive ale AG ale filialei sau ale Conferinei Naionale;
Publicitatea fr respectarea prevederilor Cdului privind conduita etic i profesional a experilor contabili i a
contabililor autorizai din Romnia;
Neplata cotizaiei anuale i a celorlalte obligaii bneti aferente unui an calendaristic;
Condamnarea membrului Corpului pentru svrirea unei fapte penale care, potrivit legii, interzice dreptul de gestiune i
de administrare a societii comerciale de profil;
executarea unei pedepse private de libertate pentru svrirea unei fapte care nu interzice dreptul de gestiune i de
administrare a societii comerciale de profil;
neplata la buget, n termenul i n cuantumul prevzut de lege, a impozitelor cuvenite statului asupra onorariilor ncasate
de ctre persoane fizice;
nclcarea normelor de lucru privind exercitarea profesiei;
refuzul de a pune la dispoziia organelor de control ale Corpului documentele privind activitatea profesional;
practicarea profesiei de expert contabil sau contabil autorizat fr viz anual pentru exercitarea profesiei legal
constituite.
261.
Drepturile expertului contabil n activitatea de expertiz judiciar, n cauze penale, conform prevederilor
legale.
Expertul contabil numit intr-o cauza penala are urmatoarele drepturi:
- sa ia cunostinta de materialul dosarului necesar pentru efectuarea expertizei
contabile judiciare numai cu incuviintarea organului de cercetare sau de judecata
- sa faca observatii cu privire la obiectivele expertizei si sa ceara modificarea sau completarea lor
- sa primeasca, in conditiile si cu acordul organelor de cercetare/de judecata lamuriri si explicatii de la parti
- sa participe la efectuarea expertizei contabile judiciare in calitate de expert recomandat de catre una din parti
- sa solicite organului de cercetare sau instantei de judecata sa dispuna in sarcina partilor plata onorariului pentru munca
depusa
262.
Precizai cazurile de abinere a experilor contabili n cazul expertizei judiciare n procesul penal.
Cazurile de abtinere a expertilor contabili in cazul expertizei judiciare in procesul penal sunt similare cu cazurile de
recuzare si anume:
- cand el, sotul sau, ascendentii sau descendentii lor au vreun interes in judecarea pricinii, sau este sot, ruda sau afin
pana la al patrulea grad inclusiv cu vreuna dintre parti
- cand se afla in vreunul dintre cazurile prevazute in art. 100 din legea de organizare judecatoreasca
- cand sotul in viata si nedespartit este ruda sau afin al uneia dintre parti pana la al patrulea grad inclusiv, sau daca, fiind
incetat din viata ori despartit, au ramas copii
- daca el, sotul sau rudele lor pana la al patrulea grad inclusiv au o pricina asemanatoare cu cea care se judeca, sau daca
au o judecata la instanta unde una din parti se judeca
- daca intre aceleasi persoane si una dintre parti a fost un caz de judecata penala timp de cinci ani inaintea recuzarii
- daca este tutore, curator sau consilier judiciar al uneia dintre parti
- daca si-a spus parerea cu privire la pricina care se judeca
- daca a primit de la una dintre parti daruri sau fagaduieli de daruri sau altfel de indatoriri
- daca este in vrajmasie intre el, sotul sau rudele lor pana la al patrulea grad inclusiv si una dintre parti, sotii sau sotiile
acestora pana la al patrulea grad inclusiv.
263.
Expertizele pot avea ca obiect diferite aspecte ale vieii economice, juridice sau administrative; enumerai
5 dintre acestea.
Expertizele contabile pot fi dispuse in dosare civile/penale care judeca unele cauze cum sunt:
- stabilirea cotei parti ce revine fiecarui sot in cazul unui preces de partaj, ca urmare a divortului, cand sotii au
achizitionat bunuri comune in timpul casatoriei
- solicitarea de recalculare a drepturilor de pensie pentru un contestatar al pensiei
- contestarea unor sume cuprinse in procesul verbal de control intocmit de organele fiscale, dupa respingerea contestatiei
depuse de catre contribuabil la organul fiscal respectiv, conform codului de procedura fiscala
- stabilirea unui prejudiciu intr-un dosar de delapidare din gestiune sau gestiune frauduloasa
- actualizarea unor sume acordate cu titlu de imprumut de catre o persoana fizica unei alte persoane fizice, in baza unui
contract de imprumut , urmat de nerestituirea la termen a sumelor datorate
264.
Precizai care sunt infraciunile de natur civil n contextul efecturii expertizelor contabile.
Raspunderea civila a expertului contabil poate fi instituita in temeiul art. 998 din Codul Civil, potrivit caruia orice fapta
a omului care cauzeaza altuia prejudiciu obliga pe acela din a carui greseala s-a ocazionat a-l repara. Literatura juridica
consacra principii de raspundere civila foarte largi si cuprinzatoare, astfel incat orice activitate prejudiciabila este
susceptibila sa intre sub incidenta lor. In acest fel, in situatiile in care lipseste o reglementare expresa speciala pentru
angajarea
raspunderii
juridice,
se
apeleaza
la
aceste
texte
din
Codul
Civil.
Expertii contabili pot si trebuie sa garanteze raspunderea civila privind activitatea desfasurata prin incheierea unei polite
de asigurare de risc profesional. Potrivit acestei polite, asiguratorul acopera, in limita sumei asigurate, despagubirile pe
care asiguratul este obligat prin hotarare judecatoreasca pronuntata de o instanta civila sa le plateasca unei terte parti,
pentru un prejudiciu de natura materiala sau financiara survenit ca urmare a unor acte savarsite de catre profesionistul
contabil in exercitarea misiunii sale.
265.
expertizcontabil judiciar.
Redactarea raportului de expertiza contabila extrajudiciara trebuie sa respecte aceleasi exigente ca si redactarea
raportului de expertiza contabila judiciara, cu unele particularitati, cum sunt:
a) Raportul de expertiza contabila judiciara este reglementat procedural (Codul de procedura civila si Codul de
procedura penala) si nu poate fi efectuat decat de catre expertul care a fost desemnat sa-l efectueze,un astfel de
impediment un exista in cazul raportului de expertiza contabila extrajudiciara, acesta putand fi efectuat si de catre o
societate de expertiza contabila. In acest caz, in primal paragraf al raportului de expertiza, unde se face identificarea
expertului contabil , se vor trece datele de identificare ale societatii comerciale de profil, precum si numele
personei(expertului) care o reprezinta
b) In paragraful al doilea al raportului de expertiza contabila extrajudiara trebuie sa se mentioneze numarul contractului
de prestari servicii si datele de identificare ale clientului(denumire, sediu social etc)
c) Paragraful al treilea trebuie sa contina explicit imprejurarile si circumstantele care l-au determinat pe client sa solicite
prestatia expertului contabil/societatii de expertiza contabila. Descrierea trebuie facuta concis, cu claritate si fara detalii
inutile
d) Paragraful patru trebuie sa redea obiectivele expertizei contabile extrajudiciare asa cum au fost formulate in
contractul de prestari servicii
e) In paragraful al cincilea se descrie durata si locul de desfasurare al expertizei contabile extrajudiciare
f) In paragraful sase se descrie materialul documentar studiat, cu precizarea ca in cazul expertizei contabile
extrajudiciare este obligat sa faca consideratii cu privire la calitatea materialului documentar, lucru nerecomandat in
cazul expertizei contabile judiciare
g) In paragraful sapte al raportului de expertiza contabila extrajudiciara este recomandabil ca expertul contabil sa
analizeze in detaliu eventuale alte expertize contabile efectuate cu aceleasi obiective, alte evaluari ale expertilor,
deoarece spre deosebire de expertizele contabile judiciare, expertii nu au la dispozitie un dosar al cauzei. Aceste
precizari trebuie prezentate numai in masura in care expertul contabil apreciaza ca acestea sunt utile clientului sau altui
utilizator al expertizei contabile.
h) In paragraful opt al expertizei contabile trebuie sa se mentioneze explicit data fixata in contractul de prestari servicii
pentru depunerea raportului de expertiza contabila extrajudiciara
i) Redactarea capitolelor II Desfasurarea expertizei contabile extrajudiciare si III Concluzii ale raportului de expertiza
contabila extrajudiciara trebuie sa fie clara, concisa si fara ambiguitati , la fel ca in cazul raportului de expertiza
contabila extrajudiciara. Eventualele consideratii personale ale expertului contabil trebuiesc redata in capitolul IV
Consideratii personale ale expertului contabil, care spre deosebire de raportul de expertiza contabila judiciara, unde
acest capitol nu se recomanda a fi uzitat, in cazul expertizelor contabile extrajudiciare este recomandat sa se redacteze.
266.
Cine i n ce condiii dispune efectuarea expertizei contabile judiciare, cine numete expertul contabil
ice elemente trebuie s cuprind Incheierea de edin/Ordonana prin care se dispune efectuarea expertizei
contabile.
Expertul contabil, pentru a putea efectua expertize contabile judiciare si sau extrajudiciare, trebuie sa fie membru al
Corpului, inscris in Tabloul Corpului, care se publica anual in Monitorul Oficial al Romaniei.Orice solicitant de
expertize contabile are dreptul sa contacteze pe oricare dintre expertii contabili nominalizati in Monitorul Oficial al
Romaniei. In raportul direct dintre solicitantul expertizei contabile si expertul contabil, acesta din urma trebuie sa se
legitimeze cu carnetul de expert contabil, vizat la zi.
Cum, in majoritatea cazurilor, expertizele contabile sunt lucrari cu caracter de urgenta, mai ales pentru solcitanti,
contactarea expertilor contabili trebuie sa fie o subetapa distincta si premergatoare numirii expertilor contabili, pentru a
nu se prelungi nejustificat perioada necesara elaborarii expertizelor contabile. Solicitantul expertizei contabile trebuie sa
se asigure in prealabil ca expertul contabil contactat are disponibilitatea sa efectueze expertiza contabila ce urmeaza a fi
solicitata.
Expertizele contabile judiciare pot fi dispuse numai de catre organele indreptatite de lege pentru administrarea probei cu
expertiza.
Conform codului de procedura civila, art 201-214, instantele de drept civil, atunci cand considera necesar sa cunoasca
pararea unor experti contabili, pot numi, la cererea partilor sau din oficiu, unul sau trei experti contabili, prin Incheiere
de sedinta, care trebuie sa cuprinda:
- numele expertului contabil/expertilor contabili numiti din oficiu sau la cererea partilor in proces
- obiectivele (intrebarile) la care expertul trebuie sa raspunda. Acestea trebuie sa fie formulate, concis, fara echivoc, si
fara a se solicita expertului contabil sa se pronunte asupra incadrarilor legale ale faptelor supuse judecatii
- termenul un care trebuie sa se efectueze expertiza contabila, tinandu-se seama de faptul ca raportul trebuie depus la
instanta care a dispus-o cu cinci zile inainte de termenul de judecata. Daca termenul initial este considerat de catre
expert inadecvat, expertul contabil este indreptatit sa solicite instantei un termen adecvat, minim necesar pentru
efectuarea expertizei contabile judiciare.
In cazul expertizelor contabile judiciare dispuse in dosarele penale, numirea expertului contabil se face prin Ordonanta
de numire, emisa de organul de cercetare sau de judecata, care contine aceleasi elemente ca si incheierea de sedinta in
cazul dosarelor civile.
267.
- Este implicat in activitatile clientilor sai in calitate de membru al consiliului de administratie al executivului acestuia
sau calitate de angajat
- Desfasoara acte de comert sau slujbe salariate concomitant cu exercitarea profesiei contabile liberale, care se poate
finalize intr-un conflict de interese sau care sunt prin natura lor incompatibile sau in contradictie cu pozitia de
independenta, integritate si obiectivitate a profesionistului contabil;
- Este implicat prin relatiile de familiale si sau personale cu clientii sai;
- Accepta si primeste de la un singur client onorarii care constituie procentaje inacceptabil de ridicate pentru veniturile
profesionistului contabil, ceea ce presupune ca profesionistul contabil isi aloca majoritatea timpului afectat activitatii
sale in interesul clientului respective
- Accepta si primeste onorarii neprecizate anticipat in suma absoluta prin contracte sau conventii
- Expertilor contabili le este interzis sa efectueze lucrari, deci inclusiv expertize contabile judiciare si extrajudiciare
pentru agentii economici, in cazul in care sunt rude sau afini pana la gradul al patrulea inclusiv sau sunt soti ai
administratorilor.
- Daca este martor expert sau arbitru in aceeasi cauza, calitatea de martor avand intaietate
- Daca a fost martor sau reprezentant(expert recomandat de parte) ori aparator al vreuneia din parti
- Daca exista imprejurari din care rezulta ca este interesat, sub orice forma, expertul, sotul sau vreo ruda apropiata in
solutionarea cauzei intr-un anumit mod, care sunt de natura sa-l faca pe expert subiectiv
- Daca s-a pronuntat asupra unor aspecte care constituie obiectul dosarului, in calitate de organ de control, conducere,
tehnic de specialitate, ori a luat parte, ca executant, la intocmirea actelor primare, a evidentelor contabile tehnico
operative;
- Daca a mai intocmit o expertiza contabila in acelasi dosar, ocazie cu care si-a
exprimat opiniile
268.
Raportul de expertiza contabila se parafeaza si se semneaza fila de fila, inclusiv anexele. Raportul de expertiza contabila
se
depune
la
beneficiarul
acesteia
in
termenul
legal
sau
contractual.
Raportul de expertiza contabila nu se semneaza de catre nici una din partile interesate in efectuarea exeprtizei contabile.
De regula, raportul de expertiza contabila se intocmeste in doua exemplare originale; unul pentru organul care a dispus
sau partea care a solicitat efectuarea expertizei contabile si unul ramane la expertul contabil care a efectuat expertiza
contabila.Numarul de exemplare originale poate fi mai mare daca beneficiarul acestuia solicita acest lucru.
Raportul de expertiza contabila judiciara se depune la organele care au dispus-o cu cel putin 5 zile inainte de data
stabilita pentru judecata. Raportul depus la instantele de judecata trebuie sa aiba viza de verificare a filialei CECCAR.
Raportul de expertiza contabila extrajudiciara se preda clientului care a solicitat-o la locul si la termenul prevazut in
contract
269.
Detaliai elementele de cuprins (paragrafele) ale capitolului Desfurarea expertizei contabile din
redactat intr-o maniera analitica, ordonata si sistematizata si fara aprecieri ale expertului asupra calitatii documentelor
justificative.Este de mentionat ca expertul analizeaza evenimente si tranzactii si nu incadrarea juridica a acestora. In
cazuri deosebite, in care expertul contabil, in executarea misiunii sale, se confrunta cu acte si documente care nu
intrunesc conditiile legale, care exprima situatii nereale sau care sunt suspecte, el nu trebuie sa ia in considerare in
stabilirea concluziilor sale la obiectivele expertizei contabile, dar trebuie sa mentioneze aceasta in raportul de expertiza
contabila. In fiecare astfel de paragraf trebuie prezentat ansamblul calculelor si interpretarea rezultatelor acestora. Dar
daca aceste prezentari ar ingreuna intelegerea expunerii de catre beneficiarul raportului de expertiza contabila,este
recomandabil ca ansablul calculelor sa se faca in anexe la raportul de expertiza contabila, iar in textil expertizei
contabile
sa
se
prezinte
doar
rezultatele
calculelor
si
interpretarea
acestora.
- Daca raportul de expertiza este intocmit de mai multi experti care au opinii diferite, intr-un paragraf al capitolului II
fiecare
270.
expert
trebuie
sa-si
motiveze
detaliat
si
documentat
opinia
pe
care
sustine.
Care este cuprinsul dosarului de lucru al expertului contabil privind documentarea expertizelor
contabile.
Dosarul de lucru al expertului contabil in ce priveste documentarea expertizelor contabile, trebuie sa cuprinda , dupa
caz:
- incheierea de sedinta (in cauzele civile) Ordonanta de numire(in cauzele penale) sau contractul de prestari servicii
pentru expertizele extrajudiciare
- raportul de expertiza contabila judiciara, exemplarul care ramane expertului pentru justificarea indeplinirii misiunii
- eventualele corespondente, raspunsuri la intrebari sau suplimente de expertiza contabila solicitate de organele in drept
care au dispus proba cu expertiza contabila judiciara
- note personale ale expertului contabil, fundamentarea bugetului de timp alocat pentru executarea expertizei decontul
de cheltuieli ocazionat pentru plata lui de catre beneficiarii expertizei
271.
In unele cazuri, cu caracter de exceptie, efectuarea lucrarilor de expertiza contabila este ingreunata sau chiar imposibila
din cauza modului defectuos de conducere a contabilitatii sau chiar neconducerea la zi a acesteia sau a tranzactiilor si
evenimentelor supuse expertizarii. In astfel de cazuri, expertul contabil un este abilitat ca mai intai sa refaca sau sa
aduca la zi contabilitatea si apon sa efectueze expertiza contabila. In aceste situatii expertul contabil intocmeste un
raport de imposibilitate a efectuarii expertizei contabile din care sa rezulte argumentat motivele imposibilitatii efectuarii
expertizei contabile.
Organul care a dispus efectuarea expertizei va dispune si completarea materialului documentar, peritada in care lucrarile
de expertiza sunt considerate suspendate.
Raportul de imposibilitate a efectuarii expertizei contabile judiciare are aceeasi structura ca si un raport normal de
expertiza contabila judiciara, respectiv Introducere, Desfasurarea expertizei contabile si Concluzii, cu precizarea ca in
capitolul II sunt explicitate argumentat motivele pentru care un s-a putut realiza lucrarea de expertiza contabila.
272.
Detaliai principiul general referitor la Studiul funciei financiar-contabile pe care expertul contabil
Cercetarea functiei financiar contabile este esentiala pentru orice expert care urmeaza sa efectueze o expertiza contabila.
Punctul de plecare in acest demers il constituie studierea planului de conturi specific ramurii de activitate, cu studierea
corelatiei intre conturile sintetice si cele analitice, intre contabilitatea financiara si cea de gestiune.Se va avea in vedere
atat modul de inregistrare in conturi al fiecarei operatiuni cat si influenta in situatiile financiare anuale.
273.
Enumerai cel puin 6 metode contabile folosite de experii contabili n efectuarea expertizelor contabile,
Detaliai principiul general referitor la Fixarea unui plan de lucru pe care expertul contabil trebuie s
276.
expertului contabil).
Ca principiu, natura si obiectivul verificarilor sau expertizelor contabile pot sa rezulte din:
- mandatul primit
- prevederile unor texte de lege
- imprejurarile care au determinat lucrarea
Determinarea naturii si a obiectului lucrarii este nemijlocit legata de modul de incredintare a mandatului. In cazul
expertizelor contabile problema se pune in doua moduri distincte si anume:
- la expertizele extrajudiciare alegerea expertului se face de catre beneficiarul expertizei, mandatul fiind incredintat prun
semnarea contractului
- la expertizele contabile judiciare desemnarea expertului se face tot de catre beneficiari, dar cu respectarea unor
proceduri speciale, prin incheiere de sedinta sau ordonanta de numire. De asemenea la expertizele judiciare pot participa
si alti experti decat cei numiti oficial, respectiv expertii recomandati de catre parti.
Incredintarea mandatului trebuie sa aiba in vedere si eventualele incompatibilitati ale expertilor.
In ceea ce priveste fixarea obiectivelor , se face sub aspect procedural in mod diferit in litigiile civile fata de cele
penale.Aceasta etapa are o importanta foarte mare in calitatea raportului de expertiza contabila.
277.
Pentru a fi administrata ca proba in justitie, expertiza contabila trebuie sa prezinte un nivel calitativ ridicat, sa contribuie
eficient la solutionarea cauzei.
Expertiza contabila judiciara nu are forta probanta absoluta, ponderea ei in rezolvarea cauzei fiind egala cu orice alt
mijloc de proba, deci eficienta ei ca mijloc de proba este determinata de contributia sa la solutionarea cauzei.Capacitatea
de a evalua concluziile raportului de expertiza contabila revine organului care a dispus efectuarea expertizei, deoarece
acesta raspunde de hotararea ce se pronunta pe baza probelor.
Valorificarea expertizei contabile in activitatea judiciara presupune insusirea concluziilor acesteia de catre organul
beneficiar. Sunt si situatii in care, dupa examinarea expertizei contabile judiciare, beneficiarul sa ajunga la concluzia ca
raportul este necorespunzator.In aceste situatii, organul care a dispus expertiza, poate dispune, la cererea partilor sau din
oficiu, masuri de refacere sau de completare a expertizei.Acest lucru se poate realiza prin: lamuriri verbale date de catre
expert in fata instantei de judecata, lamuriri scrise printr-un supliment la expertiza sau dispunerea unei noi expertize
efectuate de catre alt expert contabil.
278.
Radierea unui membru al Corpului experilor contabili i contabililor autorizai din Tablou.
Consiliul filialei pronun radierea unui membru din Tabloul Corpului n urmtoarele situaii:
a) cnd membrul Corpului a fost condamnat definitiv pentru svrirea unei infraciuni care, potrivit legislaiei n
vigoare, interzice dreptul de administrare i gestiune a societilor comerciale;
b) nedepunerea la bugetul statului a impozitului asupra onorariilor ncasate de la persoanele fizice;
280.
Obligaiile expertului contabil la efectuarea unei expertise contabiler judiciare n cauza penal.
Odata cu numirea expertului contabil prin incheiere de sedinta, se stabileste un onorariu provizoriu, care se depune de
catre partea din dosar in sarcina careia a dispus instanta de judecata.Acest onorariu provizoriu se plateste in contul
Biroului Local de Expertize de pe langa Tribunalul Judetean. Dupa finalizarea raportului de expertiza contabila, expertul
contabil numit depune la instanta de judecata o nota de fundamentare a onorariului, prin care se stabileste suma totala de
plata in sarcina partilor. De regula, fundamentarea onorariului se face in functie de timpul de munca alocat, de
complexitatea lucrarilor si de alte cheltuieli accesorii ocazionate de transportul in alte localitati, cazare, cheltuieli de
editare, etc.Instanta de judecata dispune plata diferentei de onorariu, punandu-i in vedere expertului contabil sa depuna
lucrarea la primul termen.Dupa depunerea raportului de expertiza contabila , functionarul de la biroul local transfera
sumele incasate in contul biroului local in contul personal al expertului care a efectuat lucrarea. Aceasta modalitate de
decontare a onorariilor pentru expertii judiciari este reglementata de OG 2/2000, iarr fundamentarea onorariilor se face
de regula printr-un tarif pe ora.De asemenea expertii contabili trebuie sa faca fundamentarea onorariilor si in functie de
recomandarile cuprinse in Tarifele orientative publicate de catre CECCAR.
282.
Considerente care stau la baza utilizrii lucrrilor altor profesioniti n cadrul expertizelor contabile.
In unele cauze civile/penale, din datele existente la dosarul cauzei sau din documentarea efectuata de catre expertul
contabil, nu pot fi identificate toate informatiile necesare pentru formularea raspunsurilor la obiectivele expertizei. In
aceasta situatie , expertul contabil trebuie sa solicite instantei, sa dispuna in prealabil efectuarea unor alte lucrari de
expertiza tehnica, topografica,grafologica, etc., urmand ca in functie de concluziile acestor lucrari, expertul contabil sa
fie in masura sa raspunda la obiectivele expertizei contabile.Profesionistii contabili care utilizeaza lucrarile altor
profesionionisti apreciaza in ce masura lucrarile acestora pot servi la realizarea obiectivelor misiunii lor. Lucrarile
efectuate de alti profesionisti se materializeaza in rapoarte, evaluari, avize si declaratii.
283.
judiciar.
Modelul profesional al Raportului de expertiza Contabila judiciara cuprinde un paragraf sau un capitol final in care
expertul contabil poate face unele consideratii sau precizari suplimentare vizavi de obiectivele(intrebarile) fixate
expertizei contabile, cu precizarea ca acest paragraf poate fi introdus numai daca expertul contabil considera ca i-ar fi
util organului judiciar care a dispus expertiza contabila.Acest capitol trebuie sa fie uzitat cu precautie, mai ales de catre
expertul contabil numit din oficiu, deoarece prezenta lui in raportul de expertiza contabila judiciara vine in contradictie
cu principiul deontologic privind secretul profesional si confidentialitatea in expertizele contabile.Mai mult, expertul
contabil prin acest paragraf, releva mai mult decat i se cere. Se recomanda mai mult folosirea acestui capitol de catre
expertii recomandati de catre parti, daca informatiile sunt in beneficiul partii pe care o reprezinta, fara insa a incrimina
partea adversa.Optiunea de a introduce un astfel de paragraf intr-un raport de expertiza contabila judiciara apartine
exclusiv expertului contabil.
284.
Precizai situaiile n care expertul contabil poate fi recuzat conform prevederilor Codului de procedur
ameninri legate de interesul propriu:
Financiar: direct (dependena de onorarii, onorarii restante, teama de a pierde cleintul) i indirect;
ameninri legate de autocontrol (implicarea auditorului n alte lucrri n cadrul aceleai firme);
familiarism sau ncredere prea mare n client (testarea insuficient a informaiei furnizate de client);
Acest principiu presupune c profesionistul contabil trebuie s respecte confidenialitatea informaiilor obinute n timpul
misiunilor sale i nu trebuie s le utilizeze sau s le divulge fr autorizare scris, n afar de cazurile cnd obligaia
divulgrii e prevzut prin lege sau norme regulamentare.
287.
Integritatea presupune c profesionistul contabil trebuie s fie drept i cinstit atunci cnd efectueaz servicii
profesionale.
Obiectivitatea presupune c profesionistul contabil trebuie s fie imparial, fr prejudicii, s nu se afle n situaii de
incompatibilitate, de conflict de interese sau n alte situaii de natur a determina un ter s pun la ndoial obiectivitatea
acestuia.
288.
Raportul de examen limitat trebuie s conin o concluzie scris, clar exprimat, sub forma unei asigurri negative.
Pe baza lucrrilor realizate sunt evaluate informaiile strnse n timpul examenului limitat; raportul trebuie s indice dac
situatiile financiare nu dau o imagine fidel (sau nu prezint n mod sincer n toate aspectele lor semnificative"), conform
unui referenial contabil identificat.1234567891011121312
Raportul de examen limitat al situaiilor financiare descrie ntinderea misiunii permindu-i lectorului s neleag natura
lucrrilor realizate. El trebuie s precizeze de asemenea c nici o opinie de audit nu este exprimat.
290.
ntr-un examen limitat auditorul recurge la propriul su raionament profesional pentru a determina natura, calendarul i
ntinderea procedurilor de examen limitat.
Pentru aceasta el se sprijin pe elementele urmtoare:
-
cunotinele obinute cu ocazia unor misiuni de audit sau misiuni de examen limitat efectuate anterior;
Pentru stabilirea pragului de semnificaie vor fi aplicate aceleai principii ca i n cazul misiunilor de audit de baz.
Procedurile examenului limitat presupun etapele urmtoare:
studiul diferenelor dintre cifrele nscrise n situaiile financiare pentru anumite rubrici i cele planificate
sau cu cele realizate de alte ntreprinderi din acelai sector.
In cazul examenului limitat, auditorul nu este inut s aplice proceduri viznd identificarea unor evenimente care se produc
dup
291.
Interesul propriu ameninare la adresa independenei.
Au loc atunci cnd un cabinet, societate sau membrii acestora ar putea beneficia de un interes (participare) financiar din
partea clientului sau dac un interes propriu al acestor cabinete ar intra n conflict cu clientul respectiv. Astfel de exemple
pot fi:
a participare financiar direct sau indirect la capitalul propriu al clientului respectiv;
clientului;
un mprumut sau o garanie la sau de la un client sau de la persoane care gestioneaz patrimoniul
onorarii totale provenind de la un singur client;
onorarii
de servicii profesionale.
292.
neprevzute
contractul
de
audit
sau
de
prestri
microntreprinderilor n situaia n care ndeplinesc condiiile i nu au mai fost niciodat pltitor de impozit pe
veniturile microntreprinderilor.
In termen de 60 de zile de la infiintare trebuie sa angajeze minim o persoana si sa depuna vectorul fiscal cu obligatiile de
plata pentru salariat
293.
O societate comercial care are ca obiect principal de activitate Activiti de consultan pentru afaceri
Obiectivul unei misiuni de examen limitat este s permit auditorului s concluzioneze - pe baz de proceduri care nu
pun n lucru toate diligentele necesare pentru un audit - c nici un fapt semnificativ nu a fost descoperit care s-1 fac s
cread c situaiile financiare nu au fost stabilite n toate aspectele lor semnificative conform unui referenial contabil
identificat (asigurare negativ).
Auditorul trebuie s respecte regulile de etic nscrise n Codul etic i anume: independena, integritatea, obiectivitatea,
competena profesional, confidenialitatea, profesionalismul i respectul fa de normele tehnice i profesionale.
295.
Misiunea de examinare a informaiilor financiare previzionale: caracteristici.
Obiectivul unei misiuni de examinare pe baz de proceduri cuvenite const n punerea n lucru, de ctre auditor, a
procedurilor i tehnicilor de audit care au fost definite n prealabil de comun acord cu ntreprinderea-client i eventual terii
interesai i n comunicarea constatrilor rezultate din lucrrile misiunii.
ntruct auditorul prezint un raport numai asupra constatrilor reieite din procedurile convenite, nici o asigurare nu este
furnizat n raportul su; destinatarii raportului sunt cei care evalueaz procedurile i constatrile auditorului i trag ei
nii propriile lor concluzii din lucrrile auditorului.
Raportul se adreseaz exclusiv prilor cu care s-au convenit procedurile de lucru, cci ali utilizatori ar ignora motivele
punerii n lucru a procedurilor i risc s interpreteze greit rezultatele.
Auditorul trebuie, n astfel de misiuni, s respecte regulile de ctre: integritate, obiectivitate, competen profesional,
confidenialitate, profesionalismul i respectul fa de normele tehnice i profesionale. Independena nu este o exigen
pentru astfel demisiuni; dac totui auditorul nu este independent va face meniune n raportul su.
Auditorul trebuie s se asigure c ntreprinderea i ceilali utilizatori au neles bine procedurile convenite i n mod
deosebit n legtur cu:
natura misiunii, inclusiv faptul c procedurile puse n lucru
nu constituie nici un audit, nici un examen limitat i n
consecin nici o asigurare nu va fi furnizat;
obiectivul misiunii;
identificarea informaiilor financiare care vor fi supuse
procedurilor cuvenite;
natura, calendarul i introducerea procedurilor specifice
ce vor fi aplicate;
forma raportului cuprinznd constatrile efectuate;
limitele difuzrii raportului de constatare; dac aceste limitri sunt contrare normelor legale sau
profesionale auditorul nu poate accepta misiunea.
Definiiile i termenii misiunii sunt nscrise n scrisoarea de misiune sau contract, din care nu pot lipsi prevederi
referitoare la: Rezumatul procedurilor convenite ntre toate prile interesate;
o meniune care amintete c raportul de constatare nu va fi transmis dect prilor identificate care
au convenit procedurile;
modelul raportului cuprinznd constatrile.
296.
Care sunt elementele de baz ale unui raport asupra situaiilor financiare condensate?
Raportul auditorului asupra situaiilor financiare condensate trebuie s cuprind urmtoarele elemente de baz:
titlul;
destinatarul;
-
identificarea situaiilor financiare auditate din care s-au nscut situaiile financiare condensate;
o referire la data raportului de audit asupra situaiilor financiare n ansamblul lor i n tipul de opinie
exprimat n acel raport;
o opinie care s indice dac informaiile cuprinse n situaiile financiare condensate sunt n concordan cu
situaiilefinanciare auditate, din care acestea s-au nscut. Dac auditorul a emis o opinie modificat asupra situaiilor
financiare n ansamblul lor, dar este satisfcut de prezentarea situaiilor financiare condensate, raportul trebuie s
menioneze c dei situaiile financiare condensate sunt n concordan cu situaiile financiare n ansamblul lor, acestea
provenind din situaii financiare care au fcut obiectul unui raport de audit modificat.
o meniune, sau o trimitere la o not anex la situaiile financiare condensate, n care se menioneaz c
pentru o bun nelegere a rezultatelor i situaiilor financiare ale entitii, situaiile financiare condensate trebuiesc citite
mpreun cu situaiile financiare n ansamblul lor i cu raportul de audit asupra acestora;
data raportului;
-
adresa auditorului;
semntura auditorului.
297.
Auditorul poate s accepte o astfel de misiune numai dac misiunea se refer exclusiv la examinarea respectrii clauzelor
care vizeaz aspecte contabile i financiare; dac numai unele chestiuni particulare nu sunt acoperite de competena
auditorului, acesta va recurge la serviciile unui expert.
Opinia auditorului poate face obiectul unui raport distinct sau va fi inclus n raportul de audit, de baz.
298.
Obiectivul unei misiuni de compilare const n utilizarea competenelor contabile (i nu cele de audit) n vederea
strngerii, clasrii i efecturii sintezei informaiilor financiare.
Aceast misiune const, n general, n efectuarea unei sinteze a informaiilor detaliate n scopul prezentrii sub o form
rezumat, inteligibil. Procedurile puse n lucru nu permit i nici nu-i propun, furnizarea vreunei asigurri asupra
informaiilor financiare; utilizatorii informaiilor financiare astfel compilate beneficiaz ns de ncrederea c lucrrile
respective au fost efectuate de un profesionist contabil posesor al competenelor necesare.
O misiune de compilare cuprinde n general pregtirea situaiilor financiare (complete sau nu) dar i colectarea, clasarea i
sinteza altor informaii financiare.
ntr-o misiune de compilare auditorul trebuie s respecte regulile generale de etic i anume: integritatea, obiectivitatea, corn
petena profesional, confidenialitatea, profesionalismul i respcv tul fa de normele tehnice i profesionale. Independena nu
este < cerin dar dac auditorul nu este independent trebuie s fac meniune n raport.
Contabilul trebuie s se asigure c nu exist nici o nenelegere cu clientul n ce privete termenii misiunii i de faptul c;i
clientul este de acord n ce privete:
natura misiunii, inclusiv faptul c nu constituie nici un audit, nici un examen limitat i, n
consecin, nici o asigurare nu va fi furnizat;
-
Auditorul i clientul su vor convenii coninutul scrisorii de misiune sau contractului de prestri de servicii.
299.
SC Alfa SRL se infiineaz la data de 19.06.2008. Cu aceast ocazie estimeaz c nu va realize o cifr de
afaceri foarte mare n anul 2008 i, ca urmare, nu se nregistreaz n scop de TVA optnd pentru aplicarea
regimului special pentru ntreprinderi mici. La 31.12.2008 constat c cifra ei de afaceri a ajuns la nivelul de
72.000 lei. Dac nivelul cursului de schimb este de 1 euro=3,3817 lei, mai poate pstra SC Alfa regimul de
ntreprindere mic nepltitoare de TVA? Argumentai rspunsul.
Da 21291 euro limita 35000 euro
300.
SC Alfa SRL, o societate comercial stabilit n Romnia, nregistrat n scop de TVA n Romnia
achiziioneaz de la societatea Gama, stabilit n Portugalia i nregistrat n scop de TVA n Portugalia, fructe
care sunt transportate din Portugalia n Romnia de ctre Gama, existnd documente de transport n acest sens.
Ce operaiune realizeaz SC Alfa SRL i n ce declaraie trebuie raportat aceast operaiune?
Achizitie intracomunitara si se declara in declaratia recapitulativa 390
301.
SC Alfa SRL, o societate comercial stabilit n Romnia, nregistrat n scop de TVA n Romnia
achiziioneaz de la societatea Gama, stabilit n Portugalia i nregistrat n scop de TVA n Portugalia, fructe
care sunt transportate din Portugalia n Romnia. Care sunt condiiile n care Gama i poate factura lui SC Alfa
SRL cu condoia scutit cu drept de deducere?
Comunicarea codului de inregistrare in scopuri de TVA
302.
SC Alfa SRL, o societate comercial stabilit n Romnia, nregistrat n scop de TVA n Romnia vinde
ctre societatea Beta, stabilit i nregistrat n scop de TVA n Ungaria, fructe care sunt transportate din Buzu,
de la sediul lui ALFA, n Oradea, la un sediu permanent al lui BETA. In ce condiii poate SC ALFA SRL s
factureze aceast livrare intracomunitar cu condiia scutit cu drept de deducere?
Prevederile alin. (2) nu se vor aplica, iar achiziia intracomunitar de bunuri, efectuat conform alin. (1), n cadrul unei
operaiuni triunghiulare n alt stat membru dect Romnia, de ctre cumprtorul revnztor nregistrat n scopuri de
TVA n Romnia, n conformitate cu art. 153, se va considera c a fost supus la plata taxei pe valoarea adugat n acel
alt stat membru, dac se ndeplinesc urmtoarele condiii:
a) cumprtorul revnztor nregistrat n scopuri de TVA n Romnia n conformitate cu art. 153 face dovada c a
efectuat achiziia intracomunitar n vederea efecturii unei livrri ulterioare n acel alt stat membru, livrare pentru care
beneficiarul care este nregistrat n scopuri de TVA n statul membru respectiv a fost desemnat ca persoan obligat la
plata taxei aferente;
b) obligaiile privind declararea acestor operaiuni, stabilite prin norme, au fost ndeplinite de ctre cumprtorul
revnztor nregistrat n scopuri de TVA n Romnia n conformitate cu art. 153.