SECRETUL SI FARMECUL VIETII NOASTRE NU

STAU IN LIPSA UNUI CONFLICT,CI IN HOTARIREA

SI PRICEPEREA NOASTRA DE A-L REZOLVA.
A.MAKARENKO
TEMA:
TIPURI DE CONFLICTE I MODALIT ILE
LOR DE SOLU IONARE

I COMPETENE GENERALE :
NSU IREA I APLICAREA CUNOTINELOR SPECIFICE
METODOLOGIEI SOLU IONARII CONFLICTELOR N
PROXIMITATEA MEDIULUI COLAR.

II COMPETENE SPECIFICE:

- Iniierea n managementul situaiilor cu potenial conflictual;

- Familiarizarea cu natura,metodologia abordrii conflictului;
- Interpretarea i evaluarea strategiilor de analiz / soluionare a
conflictului colar;
- Dezvoltarea competenelor de utilizare a cunotinelor n situaii
operaionale date

TEHNICA EXPLOZIA
STELAR

Ce?
Cine?
Pe cine?
De ce?
Unde?
Cind?
Cum?
Care?
Cit?
Cu ce scop?

DEFINITIA CONFLICTULUI
TERMENUL DE CONFLICT:
LATINESCUL CONFLIGO- A SE LUPTA, A SE BATE;
CONFLICTUS( PARTICIPIUL SUBSTANTIVAT)CIOCNIRE, OC, CEART;
1-Conflictul este un fenomen psihosocial tridimensional, care
implic o component cognitiv( gndirea, percepia situaiei
conflictuale), o component afectiv ( emoiile i
sentimentele) i o component comportamental( aciunea,
inclusiv comunicarea).
2-FRIEDRICH GLASL D O DENIIE MAI
PRECIS A CONICTULUI:
O INTERACIUNE NTRE AGENI -INDIVIZI,
GRUPURI SAU ORGANIZAII - N CARE CEL PUIN UN
AGENT SIMTE INCOMPATIBILITI NTRE
GNDIREA,IDEILE,PERCEPIILE SAU SENTIMENTELE
SALE I CELE ALE CELUILALT AGENT (SAU
CELORLALI AGENI) I RESIMTE ACIUNILE
CELUILALT CA PE O LIMITARE.

CONSECIN ELE CONFLICTELOR

Exist o serie de consecine negative, printre care:
produc emoii i sentimente negative: furie, anxietate, team,
suferin i agresiune, resentimente, tristee, stres, singurtate,confuzie
afectiv i cognitiv,mbolnviri psihice i organice ,pot distruge
coeziunea i identitatea grupului,risip de timp,privarea de libertate, etc.
Conflictul nu presupune n mod obligatoriu aspecte negative: tensiune,
ceart. El presupune i o serie de efecte pozitive:
crete motivaia pentru schimbare, combat stagnarea;
mbuntete identificarea problemelor i a soluiilor;
crete coeziunea unui grup dup soluionarea comun a conflictelor;
crete capacitatea de adaptare la realitate;
ofer o oportunitate de cunoatere i dezvoltare personal;
dezvolt creativitatea;
consolideaz ncrederea n sine i stima de sine;
crete calitatea deciziilor;
eficientizeaz activitatea;
ncurajeaz intercunoaterea, etc.

CAUZELE I SURSELE
CONFLICTULUI IN SCOAL
Incompatibilitatea i diferenele
Comunicarea defectuoasa
Lezarea stimei de sine
Conflictul de valori
Conflictul de norme
Comportamente neadecvate
Agresivitatea.
Statutul, puterea i prestigiul.

ETAPELE
CONFLICTULUI
n faza premergtoare
sunt sesizate conflictele latente sau deja manifeste, fr a
fi ns evaluate (nc) ca fiind negative.
n faza de escaladare
se pune n micare o dinamic specific care acutizeaz
conflictul.
n faza de lmurire
interesul se concentreaz pe redefinirea i reorganizarea
convieuirii.
Toate aceste faze mai sunt cunoscute i sub numele de
"arc al conflictului".

DINAMICA CONFLICTELOR
Pre-conict
(Posibilitatea conictului apare oricnd oamenii au nevoi, valori
sau interese diferite. Dar conictul este ascuns i nu se a pe
ordinea zi. n aceast faz, pot exista tensiuni n relaiile dintre pri
i/sau o dorin de a evita contactul.)

Confruntare
(Conictul nu devine evident pn cnd nu apare un eveniment
declanator care duce la emergena conictului vizibil i, posibil,
la confruntri. Fiecare tabr i adun resursele i ncearc s i
gseasc aliai, probabil, n vederea intensicrii confruntrii i a
violenei.

Criz
(Criza descrie punctul culminant al conictului, n care tensiunea
sau violena se manifest cu intensitate maxim. Comunicarea
normal ntre prile implicate a ncetat, probabil.)

DINAMICA
CONFLICTELOR
Rezultat
(Escaladarea nu poate, totui, s continue la innit. Criza trebuie
s ajung la un deznodmnt, ntr-un fel sau altul. E posibil ca una
din pri s se predea sau s accepte cererile formulate de partea
advers. E posibil ca prile s cad de acord s poarte negocieri,
cu sau fr sprijinul unei pri tere. n orice caz, n aceast faz,
nivelele tensiunii, confruntrii i violenei scad oarecum,
deschiznd calea spre soluionare).

Post-conict
(n sfrit, situaia se rezolv ntr-un mod care pune capt
tuturor confruntrilor violente, duce la scderea tensiunilor i la
normalizarea relaiilor ntre prile implicate. Totui, dac
problemele i punctele de controvers ce rezult din
incompatibilitatea scopurilor nu au fost soluionate n mod
adecvat, n cele din urm, aceast faz poate duce la regresia n
pre-conict.)

DINAMICA
CONFLICTELOR
Dinamica conflictelor a fost comparat de multe ori
cu un aisberg.
Modelul 'aisbergului' ne d de neles c doar o
mic parte a conflictelor este vizibil la suprafa.
ase eptimi dintr-un aisberg se afl sub ap, ele
sunt cele care determin ns dimensiunea i
comportamentul aisbergului. Modelul 'aisbergului'
este folosit de multe ori pentru a arta c doar o
parte din cele ce se ntmpl n cadrul unui conflict
i din dinamica conflictului este accesibil n mod
direct.
Celelalte pri ale acestei dinamici trebuie mai
mult ghicite.

STILURI DE ABORDARE
Chestionarul Kenneth W. Thomas and Ralph
H. Kilmann (TKI) este unul dintre cele mai bune
instrumente de evaluare a stilurilor de rezolvare a
conflictelor, de mai bine de 30 de ani.
Acest instument nu necesita calificare speciala
pentru administrare si este folosit in domeniul
educatiei, resurselor umane, dezvoltarii
organizationale ca un catalizator pentru a deschide
discutii, a facilita invatarea cu privire la situatiile
conflictuale (agresivitate, violenta, bullying), a
intelege dinamica personala si de grup.

STILURI DE ABORDARE
I. BROASCA TESTOASA (Retragere)
Broasca testoasa se retrage in carapacea ei
pentru a evita conflictul. Ea renunta la scopurile si
relatiile ei personale ce creeaza conflicte sau cu
care este in conflict. Broasca testoasa crede ca nu
exista speranta in a incerca sa rezolvi un conflict.
Se simte neajutorata. Crede ca e mai usor sa te
retragi (fizic si psihologic) dintr-un conflict, decat
sa accepti confruntarea.

STILURI DE ABORDARE
II. RECHINUL (Confruntarea)
Rechinul incearca sa isi domine adversarii
facandu-i sa accepte solutia lui intr-un conflict.
Scopurile lui personale sunt foarte importante
pentru el, in timp ce relatiile interpersonale sunt de
o importanta minima. Cauta sa-si atinga telurile cu
orice pret. Nu-i intereseaza nevoile celorlalti. Nu-l
intereseaza daca ceilalti il plac sau il accepta.
Rechinul presupune ca un conflict se rezolva cand
o persoana castiga sau pierde. El vrea sa fie
castigatorul. A castiga ii da rechinului un
sentiment de mandrie si de realizare personala. A
pierde ii da un sentiment de slabiciune, neadaptare
si ratare. Incearca sa castige prin atac, coplesire si
intimidare.

STILURI DE ABORDARE
III. URSULETUL (Aplanare)
Pentru ursulet relatiile interpersonale sunt foarte
importante, in timp ce propriile scopuri au o
importanta mica. Ursuletul doreste sa fie placut si
acceptat de ceilalti. El crede ca un conflict ar trebui
evitat in favoarea armoniei, si mai crede de asemenea,
ca oamenii nu pot discuta in contradictoriu fara a
strica relatiile dintre ei. Se teme ca daca un conflict va
continua, cineva va avea de suferit, si asta va
compromite relatia cu acea persoana. Este in stare sa
renunte la scopurile personale, pentru a pastra o
relatie cu cineva. Ursuletul spune: ,,renunt la scopurile
si interesele mele si te las sa obtii ce doresti din
dorinta de a ma face placut tie". Ursuletul incearca sa
aplaneze conflictul din teama de a nu periclita relatia
cu cineva.

STILURI DE ABORDARE
IV. VULPEA (Compromisul)
Vulpea este interesata in aceeasi masura de
scopurile personale, cat si relatiile cu ceilalti.
Vulpea tinde sa faca compromisuri: renunta partial
la scopurile ei, convingand cealalta tabara sa faca
la fel. Intr-o situatie conflictuala, solutia vulpii va fi
ca fiecare parte implicata sa castige ceva- solutia
de mijloc intre doua extreme. Este capabila sa
renunte partial la scopurile si relatiile ei pentru a
ajunge la o intelegere.

STILURI DE ABORDARE
V. BUFNITA (Colaborarea)
Bufnita pretuieste extrem de mult atat scopurile
personale, cat si relatiile interpersonale. Ea vede
conflictele ca probleme ce trebuie rezolvate si
cauta solutii care sa satisfaca atat interesele
personale, cat si pe cele ale taberei adverse.
Bufnita vede conflictul ca o metoda de
imbunatatire a relatiilor, prin reducerea tensiunii
dintre doua persoane. Incearca sa porneasca o
discutie pentru a identifica conflictul ca problema.
Prin cautarea solutiilor care sa satisfaca ambele
parti, bufnita mentine relatiile. Bufnita nu este
multumita pana cand tensiunile si sentimentele
negative nu au fost pe deplin rezolvate.

METODE SI TEHNICI DE
SOLUTIONARE A
CONFLICTULUI:
Medierea
Negocierea
Luarea deciziilor consensuale
Metode de analiz a situaiilor conflictogene
Metode de analiz a conflictului (Ulrike C. Wasmuth)
TEHNICA : Luarea deciziilor pe pai(Alis Ghebuta)
Analiza cmpurilor de for(Alis Ghebuta
Eu n conflict ( Gnther Gugel)
Tehnica Urcind pe scara(D. Sapiro)
Tehnica Arborele(D. Sapiro)

CUM FUNCTIONEAZA MEDIEREA

SCOLAR?
Prima etap nceperea medierii
comunicarea mesajului de ntroducere n mediere
explicararea esenei medierii, rolului mediatorului
cunoaterea cu regulile ce trebuie respectate n cadrul medierii
pregtirea prilor pentru medierea nsi

Etapa a II-a relatrile prilor/identificarea

problemelor
mediatorul propune prilor s povesteasc pe rnd ntmplarea
mediatorul rezum s se conving c mesajul a fost neles correct
mediatorul calrific esena conflictului din toate prile

MEDIEREA SCOLARA
Etapa a III-a identificarea soluiilor
prile propun ct mai multe soluii pentru soluionarea conflictului
alegerea soluiilor care sunt acceptate de ambele pri
mediatorul ajut la identificarea momentelor de interes comun
mediatorul se ncredineaz c soluiile alese sunt reale i nelese bine de
ambele pri

Etapa a IV-a ncheerea medierii

dac prile au ajuns la soluii, care sunt acceptabile, mediatorul le nscrie n
acordul de mediere i face cunotin prile
dac mediera s-a finisat fr un rezultat ateptat pentru pri, mediatorul rmne
imparial i ncheie procesul medierii, lsnd prile s hotrasc singuri etapa
urmtoare

MEDIEREA SCOLARA
Etapa a V-a munca post mediere
parte integrant a medierii, cnd mediatorul
evalueaz etapele care au avut loc i abilitile de
mediator
propunerea unor ci de mbuntire a procesului
de mediere colar.

NEGOCIEREAPRINCIPII
METODOLOGICE
Negocierea este procedura care nu poate lipsi din arsenalul metodelor de
rezolvare efectiv a situaiilor conflictuale, inerente conducerii
organizaiilor colare. Negocierea a devenit o condiie sine qua non
pentru atingerea obiectivelor i chiar pentru existena unei organizaii.
n noile condiii, un director de coal este dator s negocieze cu
elevii, cu prinii, administraia local i agenii economici, cu profesorii
i cu inspectoratul.
La modul cel mai general, negocierea poate fi definit ca
interaciune ntre grupuri sau persoane cu interese i obiective iniial
divergente, care vizeaz, dup discutarea i confruntarea poziiilor,
obinerea unui acord i luarea unor decizii comune.
Negocierea nu este nicidecum o procedur ad hoc , ea trebuind
s fie pregtit i realizat cu mult grij, pentru c numai astfel decizia
sau soluia rezultat va atinge optimalitatea de care pomeneam.

I-PREGTIREA
NEGOCIERII.
Primul pas l reprezint stabilirea
urmtoarelor elemente ale negocierii :
1-poziia iniial n care sunt expuse
preteniile maxime,
2-punctul de ruptur dincolo de care nu
suntem dispui s cedm.
3-Apoi, vor fi vizate trei zone majore de
interes:

DESFURAREA
PROPRIU-ZIS A
NEGOCIERII
Desfurarea propriu-zis sau trguiala reprezint
cea mai important parte a negocierii n care se
ncearc micorarea faliei care separ prile.
Ca recomandri generale, este bine ca s se
urmreasc n mod consecvent negocierea unui
pachet ntreg de obiective iar propunerile fcute s
fie condiionate i niciodat concesii unilaterale. n
aceast etap pot fi aplicate tacticile de negociere.

TACTICI DE
NEGOCIERE
Frontul rusesc insinuai c eecul unui punct de
negociere major pentru dvs., dar pe care l facei s
par minor, va duce la anularea tuturor nelegerilor
stabilite pn atunci.
Bomba atomic sugerai c dac nu se cade de
acord asupra unui anumit punct consecinele vor fi
catastrofale.
Placa stricat repetarea iar i iar a propriului punct
de vedere prea adesea oamenii au tendina de a
ceda dup ce aud primul NU.
Mesagerul spunei c o a treia parte, acum
absent, este responsabil pentru lucrurile
neplcute pe care le susinei.

TACTICI DE NEGOCIERE
Negociere timpurie ncercai s aflai pn unde sunt
dispui ceilali s ajung evitai astfel resentimentele
care apar cnd cineva este forat s treac dincolo de
limita reprezentat de punctul de ruptur.
Tcerea este un gol pe care oamenii simt obligai s-l
umple dac pui o ntrebare i primeti un rspuns
nesatisfctor, cel mai bun lucru este s nu mai spui
nimic rmnnd tcut, e un semn c solicitai mai
multe informaii.
mpietrirea arat-te uimit de ceea ce vrea cellalt.
Diversiunea subliniai o problem relativ
neimportant, cnd adevrata problem va apare, ea va
avea parte de o atenie mai mic, n beneficiul prii
care a utilizat.

INCHEEREA
NEGOCIERII
ncheierea negocierii este, firesc, ultima etap care
se face prin evaluarea a ceea ce se poate obine
prin concesiile condiionate, rezumarea acordului
i stabilirea poziiei finale care poate fi ncheierea
sau nu a trgului. Amintim faptul c odat obinut
un acord i luate nite decizii comune, ele vor
trebui aplicate ca atare, fr distorsiuni sau
interpretri suplimentare. De aceea este imperios
necesar ca paii necesari aplicrii deciziilor
comune s fie foarte clar i concret stabilii.

ACTIVITATI REALIZATE
PE PARCURSUL
SEMINARULUI
Activitatea Agenda intilnirilor-ceasul;
Tehnica Explozia Stelara;
Prezentare Power Point;
Tehnica Graficul T;
Tehnica Arborele Conflictului D.Sapiro
Analiza Comparativa Urcind pe scara
Activitate de diminuare a furiei intr-un conflict Papucii Conflictului
Energizante,Activitati in grup,Elaborare de strategii si Idei;
Povestea Fluturele si Gindacul;
Tehnici de impartire in grup;
Reflectii.

N NCHEERE:
Nu exista REETE unice de rezolvare a situatiilor de
conflict, pentru ca sunt mult prea multe variabile in joc:
Fiecare copil sau adult e o persoana diferita de celelalte,
-cu un anumit temperament si anumite trasaturi de caracter,
-care a crescut intr-o familie diferita de celelalte,
-cu un anumit set de valori,
-care frecventeaza o scoala diferita sau are un loc de munca
diferit,
-intr-o comunitate diferita,
-care face parte din unul sau mai multe grupuri,cu anumite
nevoi, dorinte, aspiratii etc