DEFINITIA I AVANTAJELE MEDIERII

Medierea este o procedur alternativ

i voluntar de soluionare a
conflictelor,
este o procedur
confidenial, prin care o ter
persoan, neutr , imparial i fr
putere de decizie, numit mediator,
ajut prile s ajung mpreun la o
nelegere mutual acceptat, n
vederea ncheierii conflictului.

- Caracterul voluntar al procedurii

- Nici o parte nu poate fi obligat de
ctre o alt persoan sau autoritate s
participe la procerdura de mediere.

- Auto-determinarea partilor INELEGEREA aparine prtilor, n

consecin orice TERMEN prevzut
prin aceasta INELEGERE, trebuie s
fie propus i de prti.

Confidentialitatea procedurii - Att

MEDIATORUL, ct i PRILE sunt
obligai s pstreze caracterul de
confidenialitate al tutror aspectelor
ce se discut n cadrul procedurii.

- Neutralitatea i impartialiatea
mediatorului - NEUTRALITATE
mediatorul rmne n afara
conflictului, nu se implic n conflict,
dect n limitele impuse de lege

IMPARIALITATEA mediatorul
are o poziie de mijloc fa de pri.
Nu dorete deloc ca o parte sau alta
s ctige sau vreuna din pri s fie
favorizat n timpul procedurii.

ntalnirea prealabila a
partilor cu mediatorul se
fixeaza data, ora, locul unde se
va desfaura edinta de
mediere

Sesiunea comuna:Prile sunt informate cu privire

la procesul de mediere i scopul acesteia, la
confidenialitatea procedurii i cu privire la
neutralitatea i imparialitatea mediatorului n
soluionarea conflictului. Mediatorul nu este
judecator, nu d soluii, nu este avocat i nici
psiholog, nu d sfaturi prilor cu privire la alegerea
unei soluii din mai multe posibile, nu dicteaz
termenii acordului la care se ajunge, nu d sfaturi
juridice i nici nu exprim opinii juridice. n acest
sesiune, mediatorul ascult prile i clarific
poziiile iniiale ale acestora. Ulterior , mediatorul va
decide cu care din pri va ramane n sesiune
separate.

Sesiunile separate: n acest faz, medioatorul

obine informaii suplimentare de la partea cu care
a decis s rmn, informaii care vor ramane
confideniale, mediatorul neputnd transmite
aceste informaii celeilate pri dect cu acordul
prii. Tot aici partea poate explica mai larg
motivul nemulumirii sale, putnd veni cu o
soluie. Mediatorul poate decide , ulterior discuiei
cu o parte, dac este cazul, s discute separat cu
cealalt parte sau dac le va invita din nou n
sesiune comun, adic impreun, pentru ca ele sa
ajung o ntelegere. n varianta n care mediatorul
decide s intre n sesiune separate cu cealalt
parte, va da o sarcina ( de ex.: o tem de gndire)
primei pri, tocmai pentru a determina partea s
decid singur care ar fi varianta potrivit pentru
a ajunge la o soluie.

ntalnirea ulterioar n sesiune

comun cu prile : Este ultima faz,
cea n care fie prile au ajuns la o
soluie de comun acceptat, moment
n care se redacteaz de ctre
mediator acordul de mediere i pe
care prtile l vor semna, fie prile nu
au ajuns la nici o nelegere, dar cel
puin au lamurite nite aspecte
comune ale conflictului lor.

coala este primul spaiu al medierii,

un spaiu de trecere ntre familie i
societate, ntre sine i cellalt, ntre
propria viziune despre lume a copilului
i viziunea celorlali copii.
Frecventnd coala, copilul triete
prima mare ncercare social din viaa
sa, pentru c se desprinde tot mai mult
de modelul prinilor pentru a se lsa
modelat de coal, instituie cu un
important rol formator.

Scoala este ca un teatru, in care actorii educatiei

sunt profesorii care stau la catedra si sustin o lectie
( joaca rolul) iar elevii sunt publicul care asculta si
pe de alta parte sunt cei mai mari critici ai
profesorilor . Fara sa ne dam seama si noi la randul
nostru am facut mediere la orele de dirigentie .
Acolo era locul unde se discutau problemele elevilor
, de data aceasta profesorul avand rolul de
ascultator, insa si cel care trebuia sa gaseasca o
solutie, pe care fie o comunica direct elevilor , fie se
punea intrebarea: oare nu considerati ca asa ar fi
mai bine... ? , situatie in care elevii propuneau mai
multe solutii, pentru ca apoi , tot ei sa o aleaga pe
cea care le satisfacea nevoia cel mai bine.

Asa cum tii din practica dvs

conflictele din coal pot fi :ntre elevi,
elevi i profesori i chiar ntre
profesori, din cauza elevilor , pot
aprea conflicte, care dac nu sunt
elucidate i discutate atunci cnd se
produc, pot prinde forme diferite, i
anume:

frustrare din partea elevului elevul poate fi

frustrat de o anumit not obinut, care i poate
creea o aversiune fa de profesorul care i-a dat
calificativul. n subsidiar poate prinde aversiune i
fa de materia respectiv care poate n realitate
l atrage, acesta din cauza profesorului. Toate
acestea duc la : - agresivitatea elevului prin
cuvant sau la agresivitatea elevului
exprimat prin atitudini corporale. (Ex)
elevul face comentarii la or, i afara orei pe
coridor, vorbete tare cnd trece profesorul
respectiv prin zon, facnd ironii nevinovate, cu
inta clar ctre acel profesor. Atitudinea
corporal se manifest prin pozitia elevului n
clas: st ncotit, st cu spatele la catedra, st
ntors pe jumatate catre colegul din dr/stg, se uit
pe fereastr cnd profesorul vorbete, sau se face
c nu aude cnd i este strigat numele .
aversiunea elevului fa de profesor
aversiunea profesorului fa de elev, pentru
un comportament necivilizat sau pentru
lipsa de interes pentru materia respectiv.

Aici ar trebui s intervin medierea: n aceste

situaii actorii educaiei ( profesorii) i elevii , prin
mediere, ar trebui s descopere un alt tip de
relaie, tocmai pentru a evita i a nu ramane
blocai n situaiile de frustrare sau furie. Muli ani,
profesorii i elevii co-exist far a se cunoate ntradevar reciproc; n mediere ei se ntlnesc la nivel
personal i nu mai sunt aa straini un profesor i
un elev care nu i-au vorbit ncep s comunice. Se
creeaz un sens al complicitaii, au loc schimburi
de idei si pareri, se mpartaesc crezuri, este oferit
sprijin mutual i fiecare se simte mai puin izolat.
Teama nu-i mai are locul, sentimentele putnd fi
discutate mpreuna - tiind c agresivitatea poate fi
dezamorsat. Relaia se schimb: n locul utilizarii
autoritaii - sunt instrumentele medierii - acestea
putand fi puse n practica oricnd.

Medierea intervine atunci cnd trebuie stins un conflict,

fr ca demnitatea cuiva s fie lezat. Chiar atunci cand
tehnicile de rezolvare a conflictelor nu produc rezultatul
ideal, ele conduc cel puin la o mbuntire a siuatiei.
Astfel amplificarea conflictului nu mai este posibil.

Este firesc s ne punem ntrebarea : Cu ce ar putea

contribui tehnicile de rezolvare a conflictelor la
mbunatirea situaiei din coli i comunitate? Cu
multe! Pentru nceput , te poate face s te simi mai
bine atunci cnd mergi la coal. Cnd nvei s-i
controlezi reaciile n situaii deosebite, nu mai esti att
de preocupat de neinelegeri, mici scpri, lupta pentru
putere. Cnd alegi s-i impui punctul de vedere fie c
esti director, elev, profesor sau printe alegerea ta de
a-i asuma responsabiliti, dovedete caliti de lider.
Cnd greim trebuie s ne cerem scuze, s reparm
greeala facut i s nu repetm greeala. Acesta este
procedeul de nvare continua i care n timp, se
traduce prin scderea stress-ului.

n USA, Anglia i alte state europene, medierea

ntre colegi este un proces prin care un grup de
elevi special pregtii ascult problemele celorlali
elevi i i ajut pe cei implicai n conflict s
gseasc singuri o soluie a problemei. Totui, de
cele mai multe ori, cei ce au neinelegeri decid s
apeleze la mediere dup ce au fost surprini ntr-o
altercaie n coal.

Aa cum am artat mai sus, mediatorii elevi , nu

ofer soluii la problemele ce se ivesc. Nu impun
nimic nimanui, nici nu foreaz pe cineva s-i
ceara scuze. Mai mult, ei nu pedepsesc pe nimeni.
Ei nu anun profesorii sau directorul n legatur
cu problema aprut Ei doar urmaresc niste
proceduri simple i completeaz un formular
confidenial care este nmnat coordonatorului
grupului de mediere ( care este un adult).

Medierea este o procedur bazat pe voluntariat.

Este folosit n coli , atunci cand problema este
suficient de serioas astfel nct dac ar fi ignorat,
s-ar agrava i ar putea conduce la fapte regretabile.
Scopul medierii este deosebit de cel al
pedepsirii, cei implicai descoper c pot s-i
rezolve majoritatea prblemelor interpersonale ntre
ei , fr implicarea adulilor i fr a avea necazuri
mai mari. Acesta nu nseamn c soluia este
perfect. nseamn c cei implicai au simit c
soluia este dreapt, rezonabil i acceptat
de ei.
Unele coli susin medierea tre elevi i aduli , cnd
ambele prti sunt de acord i cnd aceasta nu
contravine regulamentelor colii. Chiar dac
medierea adult elev este eficient, medierea elevelev, este mai bun, scopul fiind rezolvarea
problemelor elevilor de ctre elevi.
Medierea n coli este de mai multe tipuri: elevelev/grupuri de elevi , medierea adult-elev, mediere
ntre egali i medirea n pereche sau
comedierea.

Pe elevii care mediaz diverse tipuri de conflict

aprute n coal , i-am numit elevi mediatori,
care ncearc rezolvarea conflictului, constatand
ca rezolvarea lui de sus, n spate , rezolvarea
conflictului de catre profesor, nu este ntotdeauna
bine primit de catre elevi. Elevii mediatori sunt cei
pregtiti pentru a facilita discuia dintre elevi sau
grupuri de elevi n vederea gsirii unei soluii. Scopul
lor este de a oferii prilor n conflict o mai bun
comunicare i nelegere , care de cele mai multe ori
duce la o soluie acceptat de toata lumea. Elevii
afl cauzele diferendului , intervin imediat, fr s-l
lase s se cronicizeze, respectand demnitatea
prilor, nencercnd s fac pe judectorii, cutnd
soluii n echilibrarea prilor n conflict.

Stadiul obinuit , dupa cum arat studiile din USA

i Marea Britanie , de la care se porneste formarea
mediatorilor elevi, este coala primar sau
gimnaziul. Elevii din ciclul primar mediaz, n
sensul c sprijin doi elevi aflai n dezacord s-i
asculte unul altuia trairile si sa ajunga la un acord
asupra a ceea ce ar fi mai bine sa faca. Cei din
clasele mai mari pot oferi servicii neutre, fara sa-i
judece pe cei implicati, ajutandu-i pe cei in disputa
sa identifice problema, sa aprecieze punctul de
vedere al celuilat si sa aleaga o cale de urmat.
O mediere intre elevii de ciclul primar poate
dura cateva minute, in timp ce pentru altii este
nevoie de cateva sesiuni pentru a ajunge la un
acord.
Asa cum am aratat mai sus, acesti elevi
mediatori , trebuie formati, urmand niste cursuri
de baza in domeniul medierii.

Mediatorul adult este persoana anume

instruit din interiorul comunitii coliiprofesor, psiholog, ori din afara colii mediatorul profesionist
Acest tip de mediere intervine in
special in conflicte mai mari, conflicte
care nu pot fi solutionate de catre un
elev mediator.

Acest tip de mediere , este unul mai aparte, care se

desfasoara cu succes in Anglia - Birmingam si se
refera la elevii dintr-un an de studiu, fie la elevii din
clasele mai mari care mediaze conflictele elevilor din
clasele mai mici. De asemenea egali se refera si la
o echipa de elevi din ani diferiti de studiu. Elevii din
serviciile de mediere intreegali, au urmat cursuri
specializate si si-au verificat abilitatile de rezolvare a
conflictelor. O astfel de perioada intesiva permite
construirea unei echipe, repetarea abilitatilor de
mediere iar copii isi vor putea dezvolta propriile
ghiduri ale activitatilor practice.

Desi mediatorii elevi isi revendica actiunile si

iau decizii asupra modului in care deurg
aceste servicii, ei trebuiesc permanent
sprijiniti de catre adulti cu pregatire in acest
sens. Suportul este diferit in functia de varsta
copiilor implicati in program. Ce este
esential, este ca ei se intalnesc saptamanal
( dupa program sau in pauza de masa), isi
impartasesc ideiile si experientele, invatand
unii de altii si instruindu-se in acelasi timp. Ei
isi stabilesc un program , isi impart sarcinile,
si stabilesc modul in care colegii lor, aflati in
conflict, vor beneficia de serviciile lor.

De asemenea ei tin cont si de personalitatea colegilor care

apeleaza la serviciile lor cu privire la locul unde vor sa se
desfasoare sedinta de mediere. Unii prefera o sala linistita,
unii vor pe coridorul scolii, pentru a avea suportul celor care
asista, altii vor in curtea scolii sub un copac sau intr-un loc
care pentru ei probabil reprezinta ceva.

Pentru ca le place ceea ce fac si pentru ca au realizat

ca aceasta metoda alternativa de solutionare a conflictului
este benefica, echipele de mediatori a acestei scoli despre
care am amintit mai sus, au fost lasate sa-si dea un nume,
sau sa-si inscriptioneze tricouri, sepci sau insigne.

Avand in vedere toate aceste aspecte, copii isi

formeaza o noua viziune asupra unui conflict si deduc
singuri importanta solutionarii acestuia pe cale pasnica.

Cnd devine dificil reglarea unui conflict se poate apela la medierea problemei n
pereche. Acest termen se refera la faptul ca
un conflict este solutionat de 2 mediatori.
( adult , care poate fi profesorul, pshilogul
scolii, mediatorul specializat si elev, 2
mediatori specializati, profesorul si psihologul
scolii, 2 elevi) In aceasta varinta, abordarea
problemei de catre mediatori asigur un nivel
mai nalt de obiectivitate i calitate pe
nuane - dialogul devenind mai bogat

asigurarea promovrii relaiilor de colaborare dintre

elevi, profesori i prini n spiritul toleranei.
rezolvarea unor situaii conflictuale ntre membrii
comunitaii colare, situaii care, dac ar fi ignorate,
s-ar transforma n situaii grave, cum ar fi abandonul
colar, violena cu consecine de ordin penal.
ajutarea elevilor de a obine o imagine mai clar
despre ei nsii i despre relaiile interumane
abordarea conflictelor ntr-un mod constructiv,
contribuind la sntatea mental individual a
elevilor i avnd efecte pozitive asupra societii n
ntregul ei.

facilitarea discuiilor dintre elevi sau grupuri n vederea gsirii

unei soluii, elul lor fiind de a le oferi prilor n disput un
forum pentru o mai bun comunicare i nelegere, care duce
deseori la o soluie acceptabil pentru toat lumea.

dezvoltarea de ctre elevi a unor aptitudini folositoare toat

viaa, prin nvarea tehnicilor de rezolvare a conflictelor ct
mai devreme

formarea mediatorilor din randul elevilor, care sa incerce

rezolvarea conflictului, constatand ca rezolvarea lui de sus
nu este intotdeauna bine primita de catre elevi.

sprijinirea tuturor copiilor din comunitate, ncurajnd implicarea

prinilor n educaia copiilor i n viaa colii i facilitnd
colaborarea dintre familie - comunitate coal

Medierea d profesorului libertatea necesar

dezvoltrii la elevi :

- a atitudinilor active (concentrare,

autocunoatere, comunicare, proiectare n viitor),
- a competenelor cognitive (organizare,
planificare) i sociale (inteligen emoional,
empatie, toleran) care favorizeaz nvarea,
nelegerea i stabilirea legturilor.

Chiar dac medierea nu se

finalizeaza cu un acord, ea poate fi
considerat o reuit atta timp ct
reprezentarea conflictului la cele dou pri
s-a schimbat. Proiectele de mediere ntre elevi
funcioneaz cu succes n colile unde se ine cont
de planul de dezvoltare colar, de nevoile reale
ale colii i de solicitrile venite din partea elevilor,
profesorilor i prinilor.

TIPURI DE CONFLICT CARE NU

TREBUIE SA CUPRINDA
MEDIEREA

Medierea nu este potrivita pentru

toate tipurile de conflicte si anume
cele care contin violenta fizica, cele
care au posibile urmari violente sau
cele care ar implica suspendarea de
la scoala, respectiv exmatricularea.

CONCLUZII

In statele care au implementat programe

de mediere in scoli, s-a observat o scadere
a problemelor legate de disciplina, cu 7080%.
Concret , elevii, evita sa fie pedepsiti
pentru probleme mai putin semnificative.
Mai mult , elevii invata ca pot sa-si rezolve
singuri problemele cu cei din jur. Astfel ,
profesorii si administratia scolii se pot
concentra mai mult pe activitati didactice
sau sa se ocupe de probleme mai presante.

Rezolvarea conflictelor prin mediere ia

mai putin timp decat dureaza o rezolvare
obisnuita in fata intregii clase.

In general dupa mediere, elevii nu se mai

confrunta cu probleme asemanatoare.