Alimentaia omului reprezint unul dintre stlpii fundamentali a

construciei sale. Sntatea i echilibrul fiecruia, se afl n corelaie

direct cu hrana. Deprinderea unei alimentaii adecvate, aduce,
mpreun cu alte elemente corecte de comportament, o via sntoas.
n ceea ce privete actul hrnirii, nu este important doar ce mncm, ci i
ct, cnd i cum ne alimentm.
Dup cum se tie, nu numai hrana nesntoas duneaz corpului
uman, ci i un mod de hrnire necorespunztor, derivat din deprinderea
unui comportament alimentar greit.

Alimentul reprezint un produs mai mult sau mai puin natural capabil
s i asigure omului energia necesar desfurrii activitilor biologice,
intelectuale i fizice, dar i nutrienii necesari construciilor i modificrilor
celulare. Alimentul potolete senzaia de foame, iar multora le procur
senzaia de plcere i de satisfacie.
Se cunoate foarte bine faptul c nu orice aliment este benefic corpului
uman. Astzi, aproape c a intrat n vorbirea cotidian, expresii ca;
"hran nesntoas" sau "hran sntoas". Calitatea unui aliment
rezid att din sursa din care provine, ct i din modul de prelucrare
industrial sau casnic al acestuia.
Alimentele care se gsesc astzi pe pia, sunt naturale, seminaturale
sau chiar semisintetice. Dintre toate acestea, se tie bine, cele mai
sntoase sunt cele de provenien natural, care nu conin adaosuri
sintetice (aditivi), care nu au trecut prin procese de rafinare industrial i
care nu au fost excesiv de prelucrate din punct de vedere culinar. O
importan deosebit pentru sntatea omului, o au acele alimente
naturale neprelucrate n vreun fel, de obicei de origine vegetal,
cunoscute sub denumirea de cruditi.

Omul, fie c i place sau nu, este, ca orice fiin de pe Terra, o verig
a lanurilor trofice, ceea ce nseamn c prin intermediul hranei sale,
schimb informaie, materie i energie cu mediul nconjurtor. Deja, noua
tiin numit nutrigenomica, a adus dovezi n legtur cu influena
alimentelor asupra informaiei genetice nscris n lanurile noastre de
ADN i ARN. Desprins de natur i nchistat ntr-o civilizaia sintetic,
omul modern risc, prin produsele alimentare cu un grad mare de
procesare, s i denatureze grav nu numai sntatea imediat ci i
materialul de baz ai cromozomilor si, cu consecine nc necalculabile
asupra lui i a urmailor si. Astfel, actul hrnirii devine unul de mare
responsabilitate asupra viitorului ntregii specii umane, cci deja trim
ntr-o lume n care copii sunt mai bolnavi dect prinii i chiar, n prea
multe cazuri, mor naintea acestora.

Alimentaia echilibrat
Organismul omului se menine cu att mai sntos cu ct alimentaia este mai
echilibrat. O alimentaie diversificat, individualizat (dup modul de via, sex,
efort, starea de sntate), corect compus din punct de vedere caloric i care
respect raportul optim dintre substanele principale (glucide, proteine, lipide, fibre
vegetale), poate fi considerat a fi alimentaie echilibrat. Acest tip sntos de
hrnire presupune moderaie n toate privinele. Alimentaia echilibrat trebuie s
dea rspunsuri adecvate la cele trei ntrebri fundamentale ale actului hrnirii, i
anume la: ce, ct i cum mncm?

Alimentatia si individul
Problema in stabilirea alimentatiei echilibrate, este ca, desi se poate fixa
un model de baza , acesta trebuie intotdeauna sa fie adaptata nevoilor
fiecarui individ in parte. Varsta, modul de viata, chiar si clima, pot
influenta echilibrul de substante nutritive necesare fiecarei persoane in
orice moment. Foarte important, insa, este sa consumam intotdeauna
alimente bune, bogate in substante nutritive, pentru a ramane sanatosi,
mai ales in timpul adolescentei, cand organismul este in curs de crestere
si dezvoltare.

Rolul alimentatiei in mentinerea sanatatii

Alimentatia constituie un factor foarte important in mentinerea sanatatii.
O mare parte dintre boli isi are cauza intr-o alimentatie nerationala sau in
exces.
Obezitatea duce la imbolnavirea articulatiilor, a aparatului motor si are
influenta asupra scheletului.
Ea este corelata in mod direct cu frecventa maladiilor coronariene angina pectorala si infarct miocardic. Ateroscleroza, care se datoreaza
tot unei alimentatii nerationale, este cauza principala a bolilor cardiovasculare.
Se presupune ca aparitia cancerului de intestin are o stransa legarura cu
excesul de greutate.
In afara de acestea, obezitatea are o stransa legatura cu bolile de ficat si
cu diabetul.
Principala caracteristica a proastei alimentatii o constituie consumul
exagerat al zaharului, dulciurilor, fainilor rafinate si bauturilor alcoolice.
Pentru a scadea greutatea corporala nu sunt indicate medicamentele
sintetice. Acestea suprima, pofta de mancare, dar provoaca perturbari
mari in metabolismul apei si sarurilor minerale, tulburari psihice si de ritm
cardiac.
Regimurile severe de slabire sunt la fel de daunatoare, intrucat acestea
provoaca tulburari hepatice si constipate, precum si tulburari renale si
intestinale.

Pentru a-ti mentine organismul in buna functionare si a scadea riscul

aparitiei unor boli serioase, precum diabetul, cancerul si bolile de inima,
trebuie sa fii atenta la dieta ta zilnica si sa consumi dozele recomandate
de nutrienti esentiali.

Proteinele
Principalele substante nutritive ce se afla in alimentele pe care le
consumam snt proteinele, carbohidantii, grasimile, vitaminele,
mineralele, apa si fibrele.
Organismul unei persoane sanatoase, care nu este supraponderala ,
contine 17% proteine. Doar apa este cea care ocupa un procent mai
ridicat in organism. Proteinele sunt raspandite in muschi, oase si
cartilagii, piele, lichide ale corpului si in toate organele interne, cum ar fi
inima, ficatul, rinichii si creierul.
Proteinele pot fi descrise ca substante nutritive constitutive ale
organismului. In procesul de digestie proteinele din alimente sunt
transformate in aminoacizi. Organismul apoi separa si foloseste
aminoacizii in diferite scopuri. O parte vor fi folositi pentru cresterea si
producerea de noi proteine necesare organismului, o alta parte vor fi
folositi la refacerea tesuturilor din corp, iar restul vor fi transformati in
hormoni, anticorpi si enzime.
Proteinele se gasesc in carne, peste, oua, lapte si alte produse lactate,
precum si in semintele de plante: nuci, boabe de fasole, mazare si
cereale. Deoarece oamenii apartin regnului animal, proteinele provenite
din surse animale oua, lapte, carne de pui si peste pot fi asimilate
mai rapid decat cele din surse vegetale, asa incat este foarte important
ca vegetarienii sa-si obtina necesarul de proteine din seminte de soia,
nuci, faina de grau sa de seminte de bumbac, deoarece acestea contin
proteine din clase superioare.

Desi proteinele insumeaza un procentaj ridicat din compozitia

organismului, nu rezulta ca trebuie sa formeze cea mai mare parte a
alimentatiei. Din punct de vedere procentual, o alimentatie echilibrata ar
trebui sa contina 15-20% alimente bogate in proteine. Deoarece
procentajele sunt greu de estimat in acest fel, este mai usor sa
exprimam consumul zilnic necesar in grame. Un adolescent are nevoie
de aprox 70-100 mg proteine pe zi, iar o femeie adulta 30 g proteine pe
zi.

Carbohidratii
Carbohidratii reprezinta o sursa de energie furnizata de mancare. Exista
2 tipuri de carbohidrati degradabili amidonul si zaharul care se
gasesc in aproape toate alimentele naturale, cum ar fi cerealele, fructele,
legumele, laptele. Astfel, carbohidratii formeaza probabil cea mai mare
parte a unei alimentatii zilnice. Plantele depoziteaza amidonul ca pe
niste rezerve proprii de hrana, deci semintele si cerealele, ca graul,
porumbul sau orezul, mazarea si cartofii, sunt surse bune de amidon.
Painea si pastele, alimente bogate in carbohidrati, sunt produse obtinute
din cereale.
Zaharul desi are o valoare nutritiva redusa, este un element necesar
organismulu. Zaharul arde impreuna cu grasimea, pentru a produce
energie. Problema alimentara apare deoarece termenul zahar este
asociat cu zaharul alb, fololosit pentru indulcirea bauturilor, prajiturilor,
biscuitilor, budincilor si a altor produse. Acest tip de zahar este rafinat, iar
in timpul procesului de rafinare isi pierde aproape toata valoarea
nutritiva. De aceea specialistii recomanda ca acest zahar sa fie
consumat cat mai rar posibil.
Grasimile

Ca si carbohidratii, grasimile sunt o sursa de energie si, in general,

furnizarea energiei este mai constanta. In plus, o data supuse procesului
de digestie, o anumita cantitate de grasime va fi depozitata in depozitele
de grasime din organism, situate sub piele si in jurul catorva organe
importante, cum ar fi rinichii, inima si ficatul. Aceste depozite apara
organismul impotriva frigului si protejeaza oasele si organele interne
impotriva ranilor. Contrar unor teorii la moda, o anumita cantitate de
grasime ce invaluie organismul este esentiala pentru pastrarea sanatatii.
Aproape toate alimentele contin grasimi, cu exceptia fructelor si
legumelor. Produsele animale carne, untura, produse lactate contin
asa-numitele grasimi saturate.

Vitaminele si mineralele
Vitaminele si mineralele sunt componenete vitale ale unei alimenatii
echilibrate, dar se deosebesc de substante nutritive, iar functia lor este si
ea putin diferita. Vitaminele si mineralele se gasesc in alimente care sunt
surse principale de proteine, carbohidranti si grasimi.
Un consum echilibrat de proteine, grasimi si carbohidrati, provenit in cea
mai mare parte din alimente naturale, contine in general toate vitaminele
si mineralele necesare sanatatii zilnice. Vitaminele si mineralele sunt
distruse prin rafinare ssi procesare, dar si prin gatit; de aceea este
necesar consumul zilnic de fructe si legume crude.

Fibrele
Fibrele sunt elemente importante ale unei alimentatii echilibrate,
deoarece contribuie la eliminarea matrialelor nefolositoare din organism.
Acestea maresc volumul de mancare consumata, incetinind trecerea sa
prin intestin si lasand substantelor nutritive timp pentru a fi extrase si
absorbite.

Fibrele provin din tesutul structural al plantelor, cunoscut ca celuloza,

deci se gasesc doar in legume. In urma rafinarii cerealelor, celuloa - sau
fibra alimentare este adesea inlaturata. Principalele surse de fibre sunt
faina integrala, din care se pot obtine paine sau paste, cerealele
integrale pentru micul dejun, orezul brtun si majoritatea

Fluide esentiale
Apa nu este o substanta nutritiva: nu are valoare energetica si totusi are
un factor important al alimentatiei echilibrate. Intr-adevar, avem nevoie
de mai multa apa decat de orice alta substanta nutritiva.
Apa este necesara pentru mentinerea compozitiei corpului si pentru
circulatia substantelor nutritive in organism, insa este importanta si din alt
motiv. In urma reactiilor chimice din organism care transforma alimentele
in energie, grasime sau tesut nou, rezulta si materiale nefolositoare.
Aceste toxine trebuie eliminate din organism , altfel devin periculoase, si
ele sunt eliminate prin apa, fie sub forma de transpiratie, fie prin urina.
Oamenii trebuie sa consume aproximativ 3 litri de apa pe zi. Aceasta
depaseste cu mult cantitatea de apa continuta in bauturi ceai, cafea,
etc. insa multe alimente contin o a numita cantitate de apa, deci apa
este preluata si din alimente.