0 evaluări0% au considerat acest document util (0 voturi)
146 vizualizări16 pagini
”Când oamenii înfruntă cu atâta curaj lumea, ca să-i frângă, lumea trebuie să-i omoare, şi, fireşte, îi omoară. Lumea frânge pe fiecare şi după aceea la mulţi locul în care au fost frânţi se-ntăreşte. Dar pe cei care nu se lasă frânţi îi omoară. Îi omoară fără deosebire şi pe cei foarte buni, şi pe cei foarte blânzi şi pe cei foarte viteji. Şi dacă nu te numeri printre aceştia, poţi să fii sigur că te va omorî şi pe tine, numai că nu e nicio grabă anume.”
”Când oamenii înfruntă cu atâta curaj lumea, ca să-i frângă, lumea trebuie să-i omoare, şi, fireşte, îi omoară. Lumea frânge pe fiecare şi după aceea la mulţi locul în care au fost frânţi se-ntăreşte. Dar pe cei care nu se lasă frânţi îi omoară. Îi omoară fără deosebire şi pe cei foarte buni, şi pe cei foarte blânzi şi pe cei foarte viteji. Şi dacă nu te numeri printre aceştia, poţi să fii sigur că te va omorî şi pe tine, numai că nu e nicio grabă anume.”
”Când oamenii înfruntă cu atâta curaj lumea, ca să-i frângă, lumea trebuie să-i omoare, şi, fireşte, îi omoară. Lumea frânge pe fiecare şi după aceea la mulţi locul în care au fost frânţi se-ntăreşte. Dar pe cei care nu se lasă frânţi îi omoară. Îi omoară fără deosebire şi pe cei foarte buni, şi pe cei foarte blânzi şi pe cei foarte viteji. Şi dacă nu te numeri printre aceştia, poţi să fii sigur că te va omorî şi pe tine, numai că nu e nicio grabă anume.”
romancier, nuvelist, prozator, reporter de rzboi. Laureat al Premiului Pulitzer n 1953, laureat al Premiului Nobel pentru Literatur n 1954. Unul dintre cei mai cunoscui scriitori americani din ntreaga lume.
Proza lui Hemingway este precis, are o
caden scurt, uneori brutal. Propoziiile nu se lungesc inutil n descrieri, iar fiecare trire - orict de complex ar fi ea este redat cu aceeai exactitate rece. Este un roman semi-autobiografic n care autorul face referire la evenimentele petrecute n cadrul primului rzboi mondial. A fost publicat n anul 1929.
Opera prezint ca teme principale rzboiul,
moartea, lupta cu destinul, iubirea. Ca motiv se evideniaz motivul ploii, fiind asociat mai mult cu un simbol. Ideea morii este asociat n chip permanent cu imaginea cderii ploii.
A aprut n anul 1929.
Romanul se structureaz pe 5 cri, pentru a reproduce structura convenional a unei tragedii. La mijloacele compoziionale, se remarc gradaia i retrospectiva, ntrucat ntregul roman este o relatare a unor fapte petrecute n timpul primului rzboi mondial.
Ca moduri de expunere, se evideniaz
naraiunea, fiind predominant. Descrierea care nu are o aa mare pondere i dialogul ce reveleaz concepiile personajelor i totodat ajut la portretizarea acestora.
Perspectiva este intern, naratorul se identific
cu personajul i nareaz la pesoana I, iar focalizarea este intern. Adio, arme e ultimul roman care va fi povestit la persoana I, de confesiune, celelalte vor folosi n chip frecvent stilul indirect liber i deci relatarea la pesoana a III-a.
Ct privete titlul, acesta este preluat dintr-un
poem al unui dramaturg englez din secolul al XVIlea, George Peele. Incipitul este clasic de tip descriptiv n timp ce finalul este de tip rezumativ.
Adio, arme este povestea locotenentului
Frederic Henry, un american nrolat n timpul Primului Rzboi Mondial. Acesta se ndrgostete de Catherine Barkley. Aciunea desfurndu-se n jurul cuplului, n jurul relaiei celor doi.
Rnit pe front, Henry merge pentru ngrijiri la un spital
italian unde o cunoate pe Catherine Barkley, o sora medical englezoaic. De la prima lor ntalnire, Catherine i povestete, de parc tragedia ei i-ar fi pierdut orice interes n contextul atrocitilor care se petrec n jur, cum logodnicul ei fusese ucis n lupt cu un an nainte.
Cei doi ncep o relatie, dar Henry este convins c nu
e ndrgostit de Catherine i nici nu crede c o va iubi vreodat. Pentru el, povestea lor este doar un joc, ceva cu care s-i omoare timpul ct este pe patul de spital, la fel ca bridge-ul, doar c n locul crilor sunt folosite cuvinte. Jocul devine serios destul de curnd iar n cele din urm Henry dezerteaz, plecnd n Elveia ca s fie impreun cu Catherine.
Frederic Henry, numit adesea simplu tenente pe
lng faptul c este protagonist, el este i naratorul romanului i reprezint un alter-ego al autorului. Ct privete portretul fizic al acestuia, nu exist unul. Probabil autorul a considerat lipsit de importan aspectul fizic, punnd accent pe portretul psiho-moral.
Catherine Barkley este personajul principal
feminin i este considerat o imprecis proiecie feminin mulat dup dorinele eroului, exprimnd idealul feminitii din operele lui Hemingway. Ea chiar i spune la un moment dat:,,Vreau ce vrei tu. Eu nu mai sunt deloc. Nu mai sunt dect ceea ce doreti tu s fiu.
Stilul romanului poate fi numit chiar brutal, pentru
c faptele sunt relatate cu o duritate aparte tocmai pentru a evidenia impactul major pe care razboiul l-a avut asupra autorului. Stilul ce se caracterizeaz prin sobrietate, concizie i tragic este potrivit unui roman de razboi.
cuvinte ceea ce deja s-a spus tocmai pentru c au existat marii scriitori ai trecutului, noi, cei de astzi, suntem nevoii s mergem mai departe dect am fi crezut vreodat c putem ajunge, s ieim n larg, pn cnd rmnem cu