Principatele Romane de la 1829 la 1848

Regulamentele Organice
Geneza, continutul si insemnatatea Reg. Org.
In 1828, dupa intrarea trupelor ruse si plecarea celor doi domni, administratia
Principatelor a fost preluata de generalii rusi ; cu titlul de presedinte plenipotentiar
al celor doua Divanuri. Se vor suceda la conducerea acestora, generalii Phlen si
Jeltuhin, apoi pentru un rastimp mai indelungat, Pavel Kiselef (1828-1834). El a
adoptat masuri pentru inlaturarea abuzurilor din administratie, pentru combaterea
un or calamitati naturale. Lui i-a revenit misiunea de a duce la bun sfirsit
operatiunea de elaborarea reg. Org.
La inceput s-a constituit o Comisie de reforma, care in elaborarea proiectului aveau
sa tina cont si de alte surse de inpiratie, cum ar fi : memoriile si proiectele de
reforma elaborate de boierii romani dupa 1821 si adresate Rusiei, rapoartele
consulilor de la Bucuresti si Iasi din anii anteriori, s .a.
Proiectul de Regulament, a fost adoptat in 1831 in ambele Principate, si a intrat in
vigoare ia T.Rom. in 1831 iar in MD in 1832.
Regulamentele Organice aveau la baza principia identice de organizare, insa fiind
deosebite ca forma.
La baza organizarii institutiilor este asezat principiul modern al separarii puterilor in
stat (executive, legislative, judecatoreasca).
Puterea executive apartine domnului, ales pe viata din rindul marilor boieri
paminteni, in virsta de 40 de ani. Are importante atributii : numeste si revoca pe
ministri, sanctioneaza legile dezbatute si adoptate de puterea legislativa. Domnul isi
exercita puterea cu ajutorul ministrilor, care alcatuiesc Sfatul administrative
extraordinar , compus din 6 sefi de department : Interne, Finante, Secretariatul de
stat, Justitie, Culte, Armata. Ministrii de interne, finante si secretariatul de stat
alcatuiesc un consiliu restrins, Sfatul administrativ cu misiunea de a rezolva
chestiunile curente ale conducerii de stat.
Puterea legislativa revine Adunarii Obstesti, care dezbate si adopta legile.
Adunarile Obstesti limitau puterea executiva, creind premisele sistemului
parlamentar modern, in timp ce Adunarilr Obstesti Extraordinare le reveneau
misiunea alegerii domnilor . Ambele categorii de Adunari aveau ca presedinte de
drept pe mitropolitul tarii.
Puterea judecatoreasca se inscrie pe linia principiului separarii puterii in stat,
desi nu va fi independenta de puterea executiva. Se stabileste o ierarhie a
instantelor judecatoresti, cu tribunale judetene, cu divanuri judecatoresti, ca
instante de apel si Inaltul Divan ca instanta suprema de judecata. Se introduce
principiul modern al stabilitatii jedecatorilor in functii pe un termen de 3 ani. Apar si
alte doua institutii a avocatilor si a procurorilor, si eliminarea din sistemul penal a
pedepselor anacronice.

Domeniul administratiei locale se mentine impartirea traditionala : judete in

T.R. conduse de ocirmuitori ; tinuturi in MD conduse de ispravnici. Se introduce
principiul stabilitatii in timp de 3 ani.
Administratia oraseneasca se infiinteaza Sfaturi orasenesti cu 3-5 membri, ca
organe de conducere alese de oraseni. Acestea vor ajuta la modernizarea oraselor,
infiintinduse importante servicii publice.
Domeniul Fiscal s-au desfiintat numeroase dari directe si indirecte, si s-a inlocuit
cu o dare fixa, pe cap de familie : capitatia in sate ; patenta in orase, pentru
mestesugari sau negustori. Se instituie masura efecturii de recensaminte septenale,
se desfiinteaza categoriile scutite de dari in favoarea boierilor (scutelnici si
poslusnici). S-a desfiintat vamile interne, s-a unificat sistemul monetar si s-a
infiintat o banca nationala, care vor esua in deceniile urmatoare.
Organizarea militara i-a fiinta militia nationala; pe linia Dunarii se instituie
serviciul de carantine.
Domeniul organizarii invatamintului national se subscriu 2 principii de baza :
principiul limbii nationale, ca limba de predare pe toate treptele de invatamint ; si
principiul caracterului prioritar al scolii publice. S-a prevazut infiintarea de scoli
primare in toate resedintele de judet, si reorganizarea colegiilor de invatamint
superior de la Bucuresti si Iasi.
Organizarea bisericii se stipuleaza principiul dupa care mitropolitul si episcopii
nu pot fi alesi decit numai dintre clericii paminteni ; alesi de catre membrii Ad. Obst.
Hirotonirea de preoti si asezarea de egumeni se fac numai cu aprobarea domnului,
instituinduse un control al acestuia asupra intregului cler.
Reglementarea relatiilor agrare Regulamentele Organice
Prin Tratatul de pace de la Adrianopol (care a ncheiat rzboiul ruso-otoman din 1828-1829):

Rusia a devenit putere protectoare a Principatelor Romne, fiind limitat suzeranitatea otoman,
manifestat prin plata tributului i confirmarea domnitorilor;

s-a propus adoptarea unor reglementri interne (legi fundamentale) pentru cele dou ri.
ntre anii 1828 i 1834, Principatele Romne s-au aflat sub ocupaie militar rus. n acest timp, dou
comisii boiereti au redactat pentru ara Romneasc i Moldova primele legi fundamentale cu rol de
Constituie: Regulamentele Organice.
Principalele prevederi ale Regulamentelor Organice erau:

organizarea rilor pe baza principiului separrii puterilor n stat

1.

puterea executiv, exercitat de domnitor i Sfatul domnesc;

2.

cea legislativ, Adunarea obteasc

3.

cea judectoreasc, de naltul Divan Domnesc i instanele de judecat

constituirea bugetului statului;

refacerea armatei;

reorganizarea sistemului fiscal;

reformarea justiiei;

pstrarea privilegiilor boiereti.

Regulamentele Organice contineau prevederi asemntoare pentru Principate i au fost aplicate din 1831
n ara Romneasc i din 1832 n Moldova, meninndu-se, cu unele modificri, pn n 1848. Acestea
au contribuit la modernizarea celor dou state.
Domniile regulamentare. Pe baza Regulamentelor Organice au domnit:

Alexandru Dimitrie Ggica (1834-1842) i Gheorghe Bibescu (1842-1848) n ara Romneasc,

Mihail Sturdza (1834-1849), n Moldova.

Dei, n ansamblu, au avut un rol pozitiv, Regulamentele Organice au contribuit la accentuarea controlului
Rusiei asupra Principatelor Romne.
Regulamentele Organice sunt privite diferit de multi istorici. Astfel, acestea sunt privite atit din punct
pozitiv cit si negativ. Pozitiv ar fi faptul ca ele au stat la baza modernizarii statului, a fost primul pas in
calea formarii statului roman. Acestea au fost facute atit din interesul boierilor romani cit si a puterii ruse,
nu poate fi vorba doar de o infuenta rusa in acest caz, deoarece privind in ansamblu toate modificarile
facute in viata statului roman vedem ca au fost infaptuite multe lucruri pozitive, de aceea aici a fost si
interventia marii boierimi. Negativ este faptul ca au fost pastrate interesele boierimii, au fost patrate
anumite privilegii acestora, scutiri de dari si obtineau dreptul de a obtine scaunul domnesc.

Domniile regulamentare si miscarea de redesteptare nationala (1834-1848)

1834 Turcia isi achita datoriile de razboi, Rusia este silita sa isi retraga trupele din Principate, luind sfirsit
ocupatia rusa. S-a recurs la numirea de domni nu la alegerea lor : Alexandru D. Ghica T.Rom. ; Mihail
Sturza MD. Acestia trebuiau sa puna in practica Reg. Org.
Domnia lui Al. Ghica (1834-1842)