D EZ V O LTA R EA S EN Z O R IO M O TO R IE A B EB ELU U LU I

D E IV-V LU N I
Proiect realizat de:
Grozavu Elena
Mihe Simona
KMS, Anul II, Grupa 205 C

Dezvoltarea motorie
Aezat pe spate (decubit dorsal)
O mare parte din sugari se pot ntoarce de pe o

parte pe alta; unii reuesc s se ntoarc i de pe

spate pe burt;
isi apuce picioarele si sa le duca la gura.
isi pipaie propriul corp cu mainile, acum
deschise.
Uneori isi intinde la maximum coloana vertebrala,
se sprijina pe cap si pe talpi, in timp ce ridica
sezutul, dand impresia ca face "puntea". Alteori
ridica capul si in acelasi timp intinde restul corpului.

Trunchiul este in pozitie simetrica fata de cap. Membrele

inferioare sunt in rotatie externa si usor indepartate. De cele

mai multe ori pedaleaza succesiv cand cu un picior, cand cu

Aezat pe spate (decubit

dorsal)

Asezat pe burta
Sugarul se redreseaza
cu usurinta sprijininduse pe antebrate. Sta in
pozitie simetrica, cu
capul ridicat pana la 90
de grade.
Schiteaza tararea, dar
nu
reuseste
sa-si
deplaseze
intreg
corpul. Ridica mainile si
picioarele simultan ca
intr-o miscare de inot.

R idicarea de brate din pozitia culcat pe spate

Sugarul se agata strans cu toate degetele de cate un deget de

mainile adultului si se ridica din pozitia culcat pe spate in cea de

asezat cu controlul perfect al capului, in caz ca sugarul nu participa
la aceasta miscare (nu se agata de degetul adultului, nu are puterea
de a se tine de acest deget sau/si nu incearca sa-si ridice capul si
toracele) va fi sesizat medicul.
Dupa ce este ridicat in sezut si sustinut in aceasta pozitie, sugarul isi
tine bine capul, il duce in fata si-l roteste lateral. In timp ce este
ridicat, membrele inferioare se intind. Bratele sunt flectate in
articulatiile cotului.

Ridicarea in picioare, sustinut de

subsuoara (axile)
Sugarul isi impinge picioarele spre planul
patului si preia greutatea corpului. Nu
reuseste inca sa se sprijine pe picioare; isi
flecteaza articulatia soldului, indoaie si
intinde genunchii, se sprijina discret si
pentru scurt timp pe varful picioarelor, are
tendinta de a se "balansa" sau de a face
"hopa-Mitica".

Reactii de pozitie
In orice pozitie, capul se pozitioneaza bine.
Sugarii foarte bine dezvoltati neuromotor,
reactioneaza bine la orice pozitie a capului
fata de trunchi si a corpului fata de cap.
Aceasta reactie este cunoscuta de pediatri
sub numele de reactia Landau.

M otricitatea sidezvoltarea proceselor

senzoriale
Motricitatea fina. Apucarea
Daca este asezat intr-o pozitie stabila poate

apuca orice obiect cu ambele maini cu toata

palma. Ridicat in sezut si sprijinit de un adult
urmareste cu interes obiectele care sunt lasate
sa cada lateral de corp. Intinde mana spre o
jucarie, iar dupa ce o apuca, se opune cand
mama incearca sa i-o ia;
Gura devine un organ de cunoastere. Sugarul
simte nevoia de a duce toate obiectele la gura.
Este o modalitate de a le cunoaste. Buzele si
limba sunt organe bune de "pipait".
Sunt indicate inele de plastic,jucariidin
cauciuc. Lasa-i la indemana sugarului numai
obiecte cu dimensiuni si forme care sa nu
permita inghitirea sau alt accident.
Se vor spala ori de cate ori cad jos . Daca nu i
se dau jucarii, sugarul va folosi, foarte probabil,
camasuta, paturica, marginea patului etc.

Auzul si localizarea zgomotelor

Sugarul aude bine si se intoarce spre

sursa de sunete. Este important ca

atunci cand se testeaza auzul sugarului,
acesta sa fie calm, iar in jurul lui sa fie
liniste. Sugarul deosebeste calitatile
sunetelor. Recunoaste sunete si se
bucura de unele, refuzand pe cele prea
zgomotoase sau cu care nu este
obisnuit.
Repeta propriile sunete si se bucura de

ele. Emite sunete nuantate. Repeta si

schimba repertoriul de sunete. Tipa cu
putere cand are anumite nevoi sau
doreste sa atraga atentia. Pe zi ce trece
se remarca o mare variatie in nuantele
si tonalitatea plansului.

Vederea si miscarile globilor

oculari

Sugarul fixeaza obiectele si

coordoneaza miscarile globilor oculari
cu ale capului in pozitie adecvata.
Urmareste o jucarie la 90 de grade
peste linia mediana, in toate planurile
(le examineaza in pozitie sezand si
culcat pe spate).
Normal, sugarul de 5 luni mai are

strabism (se mai uita "crucis"). La cei

care nu-si coordoneaza inca bine
miscarile globilor oculari sau se mai
uita din cand in cand crucis se
recomanda, in continuare, ca mama
sa plimbe un obiect stralucitor la 2030cm de fata sugarului. Exercitiul se
face de mai multe ori pe zi.

D ezvoltarea
socio-afectiva
Limbajul
Sunetele emise sunt tot guturale, realizate fara a folosi mult limba

sau buzele. Sugarul gangureste si "vocalizeaza". Cand este in

stare de veghe "vorbeste" mult "pe limba lui", leaga sunetele,
"fredoneaza", se opreste si reincepe mereu. Din cand in cand
pronunta clar un "a" sau un "e" bine conturate, tace pentru cateva
secunde sau minute si le repeta ca si cand ar vrea sa se asculte.
Vorbeste singur, incepe sa emita silabe (da, de, gu) si le uneste
progresiv in lanturi de silabe ritmice. Cand mama imita aceste
sunete, satisfactia sugarului creste si, parca incurajat, angajeaza
un fel de "conversatie".
De indata ce s-a instalat aceasta schita de dialog, sugarul rade cu
hohote, se rasuceste, intinde bratele si reia vocalizele, indemnand
parca si pe mama lui sa le repete. Se opreste din plans cand aude
muzica.

Contactul social
In loc de reactii globale (tresariri,

teama, tipete), sentimentele se

nuanteaza,
mijloacele
lui
de
manifestare se imbogatesc: bucurie,
manie,plictiseala. Din ce in ce mai
mult "ii place societatea", simte
nevoia sa fie cineva langa el ori de
cate ori este treaz; daca i se
vorbeste este fericit.
De indata ce se trezesc, unii
ganguresc, se intorc in toate partile,
incearca sa "prinda" miscarile si
vocile adultilor. Unii se opresc din
plans cand li se vorbeste. Incep sa
deosebeasca persoanele apropiate
de cele straine.

D ezvoltarea f z
iica
Greutatea
Cresterea va fi mai mica in luna a cincea:

600-700g pe luna, in medie 20g/zi sau

140g pe saptamana. La 5 luni sugarul
normal si-a dublat greutatea de lanastere.
Exceptie fac sugarii cu greutate mica la
nastere; ei isi dubleaza greutatea mai
devreme decat cei cu greutate mai mare.
Dimpotriva, cei nascuti cu greutate mare
(peste 3500g) si-o dubleaza mai tarziu.

Lungimea
Sugarul a crescut cu 13-15cm de la

nastere. In ultima luna a crescut cu

2cm. De acum inainte va creste si
mai putin: circa 1 cm pe luna.

Concluzii:
ine capul ridicat fr s-i cad pe

spate;
mpinge picioarele cnd este inut
ridicat prin axile;
Rde zgomotos;
Se joac cu o persoan, duce obiecte
la gur;
Poate arta nemulumire;
Pedaleaz;
Apare reflexul Landau.

Bibliografie:
G, Mare - Psihologia activitilor

motrice, curs pentru studeni,

Universitatea
Vasile
Alecsandri,
Bacu;
http://www.copilul.ro/sugar/primulan/Bebelusul-la-5-luni-a177.html