Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Ignifugarea Lemnului
Ignifugarea Lemnului
C 1 practic neinflamabile;
C 2 dificil inflamabile;
C 3 mediu inflamabile;
C 4 uor inflamabile.
Una din condiiile eseniale de protecie la foc este limitarea utilizrii materialelor
combustibile care se aprind uor, propag focul i aduc un aport mare la dezvoltarea incendiilor.
Prin normele specifice fiecrei activiti se impune utilizarea materialelor combustibile numai din
clasa C 1 i C 2 de combustibilitate. Deoarece materialele de construcii din lemn, plastice i
textile fac parte din clasa C 4 de combustibilitate, este necesar a li se mbunti comportarea la
foc. Acest lucru se obine prin tratarea la suprafa sau n masa materialelor, cu substane
inhibitoare de flacr care pot ntrzia aprinderea materialului i pot reduce viteza de propagare
a incendiului.
Limita de rezistenta la foc este durata de timp pn la care elementul i pierde
capacitatea de rezisten la foc ntr-un incendiu standard.
Una din condiiile eseniale de protecie la foc, este limitarea utilizrii materialelor
combustibile care se aprind uor, propag focul i aduc un aport mare la dezvoltarea incendiilor.
Prin normele specifice fiecrei activiti se impune utilizarea materialelor combustibile numai din
clasa C 1 si C 2 de combustibilitate.
Deoarece materialele de construcii din lemn, plastice i textile fac parte din clasa C 4 de
combustibilitate, este necesar a li se mbunti comportarea la foc.
Acest lucru se obine prin tratarea la suprafa sau n masa materialelor, cu substane
inhibitoare de flacr care pot ntrzia aprinderea materialului i pot reduce viteza de propagare
a incendiului.
materiale combustibile care sunt n contact permanent cu atmosfera umed (peste 70%
umiditate);
suprafee aparente ale materialelor i produselor din lemn, finisate;
tmplria interioar i exterioar, pardoselile, mobilierul, mprejurimile.
NU SE IGNIFUGHEAZA:
uor inflamabile:
aplicarea se face prin aceleai procedee ca i la lemn masiv (tratare la suprafa i/sau
n masa lor), respectndu-se consumul specific precizat de productor pentru fiecare produs
de ignifugare, de temperatura mediului, de compatibilitatea suport-produs;
uscarea materialelor ignifugate se va realiza n timp ct mai scurt, astfel nct produsele
s nu fie degradate de umiditate (se pot folosi aeroterme).
Condiiile impuse sunt:
umiditatea lemnului:
o maxim 10% pentru elementele de finisaj;
o maxim 18% pentru celelalte.
temperatura aerului minim 10 C.
S.R. 652/1998 metoda verificrii eficacitii ignifugrii prin pierdere de mas; o prob
este format din trei eprubete cu dimensiunile 150 x 400 x max.48 min./1000 mp.
STAS 7248 metoda de propagare a flcrii pe orizontal (cu panou radiant) utilizat
n cazul omologrii soluiilor ignifuge.
O proba din trei eprubete cu dimensiunile: 1050 x 220 x max.25 mm.
Ignifugarea materialelor combustibile se poate face prin urmtoarele metode:
curarea suprafeelor (de praf, noroi, var, vopsea sau impuriti, inclusiv protecii
ignifuge anterioare), prin periere, rzuire etc.;
chituirea tuturor crpturilor, fisurilor, nodurilor, mbinrilor i golurilor existente pe
suprafeele ce se protejeaz cu chit, realizat din praf de cret i produs ignifug n raport
de (1:1) cantitate de chit reprezint 0,1 kg/mp;
tratarea cu substan a rosturilor (de chertare) i apoi ntocmirea unui proces-verbal de
lucrri ascunse, mpreun cu beneficiarul n care se vor specifica operaiile executate
(tratri de rosturi, crpturi, fisuri etc. prin chituire).
comand ferm;
proces-verbal de recepie provizorie;
copie dup avizul de expediie de la productor;
certificat de calitate;
certificat de atestare firm copie.
influena monomerilor;
structura materialelor plastice;
greutatea molecular;
urme de solveni (mai ales la materialele spongioase);
plastifiani;
forma materialelor plastice.
Propagarea incendiului depinde foarte mult de forma pieselor din material plastic.
Exemplu: la un material plastic spongios propagarea este rapid i chiar foarte rapid.
Arderea depinde de viteza de descompunere a materialelor plastice i de faptul c se
topesc cu uurin, ceea ce duce la favorizarea rspndirii flcrilor prin crearea de focare noi.
Viteza de ardere este mare, cu degajri mari de cldur. Temperaturile de ardere se
ridic la aproximativ 1200 oC.
Metodele de reducere a combustibilitii materialelor plastice sunt urmtoarele:
Ignifugarea maselor plastice cea mai eficient variant este prin tratament n mas.
Metoda de verificare este conform STAS 7248 metoda propagrii flcrii pe orizontal
(panou radiant).
Se poate, totusi, considera ca in evolutia unui incendiu in interiorul unei incaperi, intervin 5 faze:
I. Aparitia focarului initial prima faza din dezvoltarea incendiului care consta in aprinderea
materialului combustibil de la o sursa ce are energia de aprindere necesara.
II. Faza de ardere lenta caracterizata prin urmatoarele:
are o durata extrem de variata (ea poate lipsi sau varia de la cateva minute la cateva
ore, zile);
aria de combustie este limitata la zona focarului;
temperatura creste relativ lent, fara a atinge valori importante, dimensiunile flacarii sunt
mici in comparatie cu dimensiunile incaperii;
durata ei depinde in primul rand de natura, cantitatea si modul de distributie a
materialelor combustibile in incapere.
III. Faza de ardere activa cea mai importanta faza, care decide, in mare masura, dezvoltarea
ulterioara a incendiilor. Arderea este puternica, cu temperaturi care variaza mult in timp si
spatiu. Daca incaperea este inchisa, cantitatea de aer necesara arderii devine insuficienta,
rezultand o regresie in dezvoltarea incendiului, care poate sa se stinga spontan, fiind eliminata
faza de ardere generalizata. In cazul patrunderii aerului proaspat (exemplu: prin spargerea
geamurilor, deschiderea trapelor, deschiderea usilor), dezvoltarea incendiului este mult
accelerata.
IV. Faza de ardere generalizata faza in care ard toate materialele combustibile aflate in
incapere, incendiul atingand dezvoltarea maxima. Regimul de ardere este conditionat de
suprafata materialelor combustibile si de dimensiunile deschiderilor (incendiile pot fi ventilate
sunt intense dar de scurta durata, sau neventilate de intensitate mai redusa si de durata mai
lunga).
V. Faza de regresie ultima faza, cand temperatura incepe sa scada prin epuizarea
combustibilului, flacarile dispar fiind inlocuite de jar si cenusa. Temperatura scade dar ramane
ridicata mult timp, ceea ce afecteaza structura de rezistenta a cladirilor.
Dezvoltarea unui incendiu poate parcurge cele cinci faze sau, din dezvoltarea lui pot lipsi unele
faze. De asemenea timpul necesar dezvoltarii unei faze este diferit de la un incendiu la altul,
aceasta datorita numerosilor factori, enumerati mai sus, care intervin in caracterizarea unui
incendiu.
Pe plan international se utilizeaza incendiul standard, obtinut prin incercarea in
cuptoare a elementelor de constructii pentru stabilirea limitei de rezistenta la foc. Desfasurarea
acestui incendiu se face dupa o curba standard internationala ce reprezinta infasuratoarea
tuturor incendiilor cunoscute la data adaptarii acestuia, al carui regim termic se desfasoara dupa
grafic (ISO 834 STAS 7771/81).
Pentru stabilirea unor performante la cladiri, sau a cauzelor unor incendii, se mai
utilizeaza si incendii conventionale care reprezinta o ardere initiata in conditii reproductibile
(natura si cantitatea combustibilului, conditii spatiale si de mediu) care simuleaza un anumit tip
de incendiu.
Inspectoratele judetene;
Brigazi si grupuri de pompieri;
Centrul National pentru Securitate la Incendiu si Protectie Civila, alte unitati.
Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta coordoneaza intreaga activitate si, printre
atributii se numara si urmatoarele:
Centrul National pentru Securitate la Incendiu si Protectie Civila, in baza H.G. 259/2005,
organizeaza cursurile de atestare a persoanelor fizice si atestarea persoanelor juridice ce
desfasoara activitati in domeniul apararii impotriva incendiilor (termoprotectie, ignifugare,
verificare, intretinere instalatii de semnalizare si de stins incendii, verificare si incarcare
stingatoare, verificare si intretinere autospeciale si alte mijloace tehnice).
De asemenea Centrul National pentru Securitate la Incendiu si Protectie Civila este laborator
acreditat de catre RENAR pentru efectuarea incercarilor la foc.
III. H.G. NR. 259/2005 privind functionarea Centrului National pentru Securitate la Incendiu si
Protectie Civila prevede la pct. i ca acesta atesta persoanele fizice si juridice pentru
prestarea lucrarilor de termoprotectie si ignifugare, precum si a celor de verificare, intretinere si
reparare a autospecialelor, utilajelor, instalatiilor si a altor mijloace tehnice destinate prevenirii si
stingerii incendiilor.
IV. NORMELE GENERALE DE PREVENIRE SI STINGEREA INCENDIILOR APROBATE
PRIN O.M.I. 775 DIN 1998
Este obligatorie utilizarea numai a mijloacelor tehnice PSI omologate, avizate si agrementate
tehnic si care indeplinesc conditiile de calitate, potrivit legii.
Criterii de performanta privind siguranta la foc si principalii factori de determinare a acestora:
Riscul de incendiu;
Rezistenta la foc;
Preintampinarea propagarii incendiilor in functie de:
degajarile de fum, gaze fierbinti si produse nocive;
etanseitate la fum si la flacari;
propagarea flacarilor si a fumului;
rezistenta fatadelor si acoperisurilor la propagarea focului.
Comportarea la foc;
Stabilitate la foc;
Caile de acces, evacuare si interventie.
izbucnirii incendiului si, momentul in care structura de rezistenta respectiva isi pierde
capacitatea portanta si se prabuseste ca urmare a actiunii si a efectelor incendiului.
5. Caile de acces, evacuare, interventie
V. LEGEA NR. 10/1995 privind calitatea in constructii instituie atat sistemul calitatii, cat si
cerintele obligatorii pentru realizarea si mentinerea pe intreaga durata de existenta a
constructiilor.
Cerintele esentiale la care trebuie sa raspunda o constructie, sunt:
Rezistenta si stabilitate;
Siguranta in exploatare;
Siguranta la foc;
Igiena, sanatatea oamenilor, refacerea si protectia mediului;
Izolatia termica, hidrofuga si de economia de energie;
Protectia impotriva zgomotului.
catre comisia de agrement tehnic in constructii. Secretariatul comisiei de agrement tehnic este
asigurat de catre M.L.P.T.L.
4. Verificarea proiectelor, a executarii
constructiilor conform H.G. 925/95.
lucrarilor
si
expertizarea proiectelor
si
OBLIGATIILE EXECUTANTULUI
OBLIGATIILE PROIECTANTULUI
OBLIGATIILE UTILIZATORULUI
Obligatiile executantului :