dxrytdtsytteritoriu pe care se extinde, cantitatea cazuta in unitatea de timp

si de suprafata de colectare, durata totala etc.) si calitative (marimea stropilor,

repartizarea pe suprafata etc.).
Caracteristicile ploilor care se iau in considerare la determinarea debitelor
de ape meteorice pentru canalizari sint:intensitate ,durata si frecventa.
Intensitatea unei ploi este data de cantitatea de apa ce cade in unitatea de
timp si se calculeaza cu formula:
in care h este inaltimea de apa, in mm, iar t- durata ploii, in min.
In calculul canalizarilor nu se utilizeaza aceasta intensitate meteorological
exprimata in mm/min, ci o intensitate care sa poata fi exprimata in l/sha si care
se obtine din relatia:
Masurarea elementelor de calcul ale intensitatii ploilor se face cu
pluviograme.
Intensitatea ploilor variaza cu pozitia geografica si conditiile
meteorologice. De asemenea ea variaza foarte mult chiar in timpul unei ploi. In
tara noastra s-a constatat o legatura naturala intre intensitate si durata, respective
ploile cu intensitate mica (burnitele) pot dura si zile intregi.
Durata este timpul in minute care s-a scurs de la inceperea pana la
incetarea ploii.
Frecventa indica numarul ploilor a caroror intensitate I si durata t
depasesc (sau sunt cel putin egale) in cursul unui an o ploaie de anumita
intensitate si durata considerate. Ea mai poate define ca numarul ploilor a caror
intensitate si durata sunt egale sau depasesc o data la n ani, adica f=
De exemplu daca o ploaie de intensitate 150l/sha si cu durata de 10 min
se repeta sau este depasita de 30 de ori in 15 ani, frecventa ploii este daca o
ploaie avind aceeasi intensitate si durata se repeta de trei ori in 15 ani frecventa
ei este
Ca si la alte constructii hidrotehnice care se calculeaza pentru anumite
asigurari, canalizarile se calculeaza la o asigurare aleasa pe baza de observatii,
adica pe baza frecventei ploilor locale (sau stabilite prin asimilare cu alte
loalitati), considerandu-se ca frecventa probabila a ploilor este similara celei
rezultate din observatii.
Se disting ploi abundente cu intensitate mica si durata mare si ploi
torentiale ce pot fi catastrofale.
In tara noastra, fata de precipitatii medii de 350850 mm/an, au cazut si
cateva ploi torentiale exceptionale si anume: la Curtea de Arges la o ploaie cu

durata de 20 min, precipitatiile au atins inaltimea de 205 mm; la Negru Voda

Judetul Constanta in timpul unei ploi de 240 min precipitatiile au atins 330 mm,
iar la Ciuperceni Calafat 349 mm in 24 h.
Proiectarea canalizarilor pentru asemenea ploi care apar foarte rar ar
conduce la cheltuieli neeconomice. De aceea, calculul canalizarii apelor
meteorice se face dupa norme special.
Tabela IX.5
Frecventa normal a precipitatiilor
Clasa de importanta a
Frecventa normal a precipitatiilor
obiectului conform STAS
Unitati industrial
4273-61
(conform STAS 4273-61) Centre polulate (conform
si unitati productive de
STAS 4273-61)
alta natura
I
1/5

II
1/31/2
1/21/1
III
1/21/1
1/12/1
IV
1/12/1
2/1
V
2/1

Calculul canalizarilor se face pe baza frecventelor normate (STAS 184665). Canalizarile localitatilor se incadreaza in clasa de importanta IIIV pentru
localitatile mici se incadreaza in clasa IV (tabela IX.5).
Debitul de ape meteorice cu care se calculeaza canalizarile se stabileste cu
relatia:
[l/s]
in care:
S este aria bazinului de canalizare afferent canalului ce se calzuleaza in ha;
i este intensitatea ploii de calcul, in l/sha;
este coefficient de scurgere;
m este coefficient de reducere, tinand seama de capacitatea de
inmagazinare in canale.
Aria bazinului S se determina pe planul de situatie prin planimetrare, tinand
seama de traseele canalelor si de bazinele elementare pe care acestea le
deservesc.
Bazinul de canalizare este suprafata de pe care un canal isi colecteaza
apele. In terenuri cu pante mari bazinele de canalizare coincide cu bazinul
hidrografic (determinat prin cumpana apelor). In terenuri de ses, bazinele de
canalizare se determina in mod conventional prin metoda bisectoarelor.

Intrucat ploile care cad pe suprafata unui teritoriu sunt variate,

determinarea debitelor de ape meteorice se face pe baza unei ploi conventionale
denumita ploaie de calcul.
Ploia de calcul este considerate ploaia a carei intensitate corespunde
duratei necesare ca cea mai indepartata picatura cazuta in bazinul de canalizare
sa ajunga in sectiunea de calcul (de control) considerata.
Intensitatea ploii de calcul I se allege in functie de importanta obiectivului,
prin luarea in considerare a frecventei normate si a timpului de scurgere prin
canal, pe baza diagramei din figura IX.8.
Durata sau timpul de ploaie tp se calculeaza cu relatia
, [min]
(IX.6)
in care:
tcs este timpul de concentrare superficiala , in min;
l este lungimea de scurgere, respective distanta cea mai mare a parcursului
apei in canal, de la originea canalului si pana la sectiunea de control, in mm;
este viteza de scurgere a apei in canal, in m/min.
Timpul de concentrare superficiala tcs depinde de distanta de la locul unde a
cazut picatura de ploaie pina la primul recipient si de aici pana la canal, de
natura imbracamintii canalului etc.; in lipsa unor date mai axacte se iau in
considerare urmatoarele valori:

Frecventa ploii de calcul se alege din tabela IX.4.

Intensitatea ploii de calcul se stabileste cu diagrama din fig. IX.8, in
functie de frecventa normata.
Pentru calcul se stabilesc frecventa (tabela IX.5) si durata ploii de calcul
cu relatia (IX.6) cu care se intra in diagrama (v. Fig IX.8). Intersectia orizontalei
dusa prin punctul de intersectie al duratei cu curba de frecventa aleasa,
determina pe axa ordonatelor intensitatea ploii de calcul.
In cazul cand colectorul care se calculeaza are jonctiuni si ramificatii, iar
sectiunea de calcul se afla in aval de jonctiunea cu alte canale, lungimea de
scurgere se alege cea mai mare dintre distantele intre sectiunile incipiente si
sectiunea de calcul.
Pentru viteza de calcul se apreciaza initial, corespunzator capacitatii
maxime pentru scurgerea cu nivel liber, =40...60 m/min. Daca in urma
stabilirii sectiunii canalului, viteza efectiva difera cu peste 20% de aceea
apreciata initial, calculele se reiau cu noua viteza. Pentru canale cu mai multe
tronsoane in care apa curge cu viteze diferite, timpul de curgere t se calculeaza
analog relatiei (IX.6), adaugand timpul de parcurgere t se calculeaza analog

relatiei (IX.6), adaugand timpul de parcurgere al tronsonului respectiv la timpul

de curgere de pe tronsonul precedent, astfel incat in total rezulta:
[min],
(IX.7)

Fig. IX.8. Diagrama ploilor de calcul.

In care:
li este lungimea fiecarui tronson, in m;
i este viteza de pe tronsonul respectiv stabilita prin aproximatie, asa cum
s-a aratat, in m/min.
Coeficientul de scurgere este raportul dintre cantitatea de apa intrata in
canal q0 si cantitatea de ape de ploaie q adica , stiind ca din precipitatiile de
pe suprafata unui teritoriu, in canal ajunge numai acea parte ce nu a fost redusa
prin evaporatie, transpiratie a plantelor si infiltratie in sol.
Stabilirea unor relatii exacte intre cantitatea de precipitatii si cea care
ajunge in canalizare este destul de dificila deoarece aceasta depinde de felul
imbracamintii suprafetelor din bazinul de canalizare, de intensitatea ploii si de
durata ei, de panta medie si natura terenului de clima si de alte conditii. Pe baza
schitelor si a planurilor de sistematizare a teritoriului se determina un coeficient
de scurgere mediu med, aplicabil pe intregul bazin de canalizare, cu relatia:
,
(IX.8)
i este un coeficient de scurgere specific pentru diferite imbracaminti ale
suprafetelor (tabela IX.6);
Si este suprafetele care compun bazinul de canalizare, in ha, care difera
intre ele prin felul imbracamintii.
Limitele superioare se iau pentru pante mari si clima umeda.
Pentru diferite orase din tara noastra au rezultat pentru med valori de
0,25...0,5.
Tabela IX.6
Coeficientii de scurgere (dupa STAS 1846-65)
Invelitori metalice, de ardezie, tigla, sticla
Terase asfaltate
Pavaje din asfalt, din piatra sau alte materiale cu rosturi
umplute cu mastic
Pavaje din piatra cu rosturi umplute cu nisip
Drumuri din piatra sparta (macadam)
Drumuri impietruite
Terenuri de sport amenajate, scuaruri si gradini

0,95
0,85...0,90
0,80...0,85
0,60...0,70
0,25...0,30
0,15...0,30
0,10...0,20

Incinte si curti nepavate, neinierbate

Terenuri agricole
Parcuri si suprafete impadurite

0,15...0,25
0,15...0,15
0,05...0,10

Observatii
1. Limitele siperioare ale coeficientilor se vor lua pentru pante mari, clima
umeda.
2. La canalizarea unor localitati sau incinte existente se va calcula
coeficientul de scurgere pentru diferitele etape viitoare de realizare ale
obiectivului; acestia vor fi luati diferentiat in considerare la elaborarea
diferitelor etape ale canalizarilor si statiilor de epurare.
Inmagazinarea in retea se produce la inceputul ploilor, cand apele colectate
in reteaua de canalizare gasesc liber volumul ce le este afectat pentru evacuare.
Dupa umplere, apa din canale se scurge astfel incat debitul maxim se realizeaza
numai dac a durata ploii este mai mare decat aceea a curgerii. In ipoteza ca
aceste durate sunt egale debitul ce se obtine este diminuat prin capacitateade
inmagazinare a retelei. Calculul capacitatii de inmagazinare a retelei nu este inca
definitivat, in diferite tari adoptandu-se metode variate.
Capacitatea de inmagazinare in retea este luata in considerare de STAS
1846-65 prin reducerea debitelor cu un coeficient m=0,8 pentru t40 min.
d. Determinarea cantitatilor de ape de suprafata. Introducerea apelor de
suprafata in canalizarea apelor uzate menajere si meteorice intervine destul de
rar in practica alcatuirii canalizarilor si anume, cand trebuie canalizate piriuri
sau riuri ce curg prin localitatea ce se canalizeaza. Chiar in acest caz, se cauta ca
aceste ape de suprafata sa fie scurse pe drumul cel mai scurt inspre emisari si
prin canale deschise, economisindu-se astfel volumul unor constructii grele. In
tara noastra asemenea necesitati se ivesc in localitatile de munte sau de deal.
La astfel de ape, regimul lor hidrologic trebuie foarte bine cunoscut, iar
debitele maxime trebuie calculate in conformitate cu normele in vigoare (STAS
1480-63, 1628-67, 4063-62 si 4273-61).
e. Determinarea cantitatilor de ape subterane. Cantitatile de ape
subterane Qsa care intra in canalizare provin din drenajele si descarcarile
realizate prin constructii si instalatii corespunzatoare, precum si din apele
freatice infiltrate in canalizare ca urmare a neetanseitatilor acesteia.
Cantitatile de ape subterane provenite din drenaje si desecari se stabilesc la
proiectare acestor lucrari.
Cantitatile de ape subterane ce intra in canalizare din cauza neetanseitatilor
acesteia sunt greu de stabilit. De aceea, la canalizarile de ape uzate ele se iau in
considerare sub doua forme si anume:
- in dimensionarea canalelor se considera ca apele uzate umplu numai
partial sectiunea de scurgere (0,60... 0,75 H, in care H este inaltimea
sectiunii);

- la calculul canalelor avand diametrul Dn sub 500 mm sau sectiuni

echivalente executate din elemente neetanse (de exemplu, din tuburi
prefabricate de beton imbinate cu mansoane din mortar de ciment) care
stau permanent acoperite de ape freatice cu cel putin 0,8 m peste
creasta, in lipsa unor date mai exacte pentru determinarea debitului
maxim, se considera infiltratii de 1 l/skm, cu care se verifica umplerea
canalelor asa cum s-a aratat.
La canalizarile de ape pluviale nu se tine seama de debitul provenit din
infiltratiile de ape freatice datorate neetanseitatilor tuburilor.
f. Determinarea regimului debitelor de canalizare. Regimul de debite
maxime si minime se stabileste in mod diferentiat dupa functiunea pe care
o are obiectul in ansamblul canalizarii.