Sunteți pe pagina 1din 34

Armatele moderne.

Razboaiele lui Ludovic al XIV-lea

Doua imagini ale lui Ludovic al XIV-lea


(1638-1643-1661-1715)
Hyacinthe Rigaud, Portretul lui
Ludovic al XIV-lea, c. 1700, Luvru

Antoine Benoist, Ludovic al XIV-lea,


c. 1705, Versailles

RAZBOAIELE LUI LUDOVIC


XIV
(1661-1715)

Rzboiul de devolutie (1667-1668)

Charles Le Brun,
Ludovic al XIV-lea la
Douai, 1667

Rzboiul cu Olanda (1672-1678)

Adam Frans van der Meulen,


Ludovic al XIV-lea trecand
Rinul, 1672

Reuniunile
1679-1684

Constantijn Francken,
Ludovic al XIV-lea
primind cheile orasului
Strasbourg, 1681

Rzboiul de 9 ani (1688-1697)

Medalie comemorativa,
Dunkirk bombardata
fara daune, 1667

Rzboiul pentru succesiune la tronul Spaniei


1701-1714

Rzboiul pentru succesiune la tronul Spaniei


1701-1714

Tratatul de la Utrecht,
pagina de titlu a unei
editii olandeze

Rzboaiele lui Ludovic XIV (1661-1715)


Rzboiul de devoluie (1667/1668)
Franta
vs. Spania aliata cu Olanda, Anglia, Suedia

Rzboiul olandez (1672-1678)


Franta, aliata cu Anglia, Suedia, unele state germane
vs. Olanda, aliata cu Imperiul, Spania, Danemarca, unele state
germane

Rzboiul Ligii de la Augsburg sau Rzboiul de 9


ani (1688-1697)
Franta,
vs. Olanda, Anglia, Imperiul, Spania, Savoia, Suedia

Rzboiul pentru succesiune la tronul Spaniei


(1701-1714)
Franta, aliata cu Bavaria
vs. Imperiu Habsburgic, Anglia, Olanda, Savoia, Prusia,

Sistemul european de putere (1656-1674)

Sursa: Charles Tilly. Coercion, Capital and European States 9901990. Oxford: Basil Blackwell, 1990.

Propaganda regala n secolul al


XVII-lea
Canalele tradiionale

ritualurile (zilnice, periodice)

arhitectura

medalii

Canalele renascentiste

baletul de curte

portretul (de curte, de razboi)

statuile

Noile canale mecanice

tapiseriile

tipriturile

Revoluia militar i impactul


ei asupra construciei statale

Fortificatiile medievale si
artileria (Mons Meg, 1449)

Trace italienne

Trace italienne

Valuri de pmnt joase i ntinse pentru a putea fi


amplasat artileria defensiv
Sanuri i ziduri suficient de puternice pentru a nu fi luate
cu asalt
Fr unghiuri moarte, care s permit atacatorilor sa ia cu
asalt zidurile

Rzboiul se desfoar ntr-adevr, pe o scar mult mai mare.


Fortificaiile de tip trace italienne nu puteau fi cucerite printr-un
asalt, ci doar epuizate printr-un lung asediu.
Rzboiul de manevr nu mai este posibil, ci doar un rzboi static.
Rzboiul modern timpuriu devine un rzboi de asediu i un rzboi
defensiv.

Fortificatiile Vauban

Cetatea Alba Carolina (Alba Iulia)

Cresterea armatelor

Sursa: Charles Tilly. Coercion, Capital and European States 990-1990. Oxford:
Basil Blackwell, 1990.

Efortul militar al statelor in


modernitatea timpurie

Sursa: Paul Kennedy.


Ascensiunea i
decderea marilor puteri.
Transformri economice
i conflicte militare din
1500 pn n 2000. Iai:
Polirom, 2011.

Armele de
foc si
cresterea
importante
i
infanteriei

Importanta disciplinei
Blenheim (1704)
si conlucrarea armelor

Profesionalizarea armatei.
Inrolarea voluntarilor la Jacques Callot, Les Grandes
Misres de la Guerre (1633)

Infanteria taraneasca suedeza a lui Gustav Adolf


(Bygdea un sat suedez)

Sursa: Geoffrey Parker. The military


revolution. Military innovation and
the rise of the West (1500-1800).
Cambridge University Press, 1988.

Ludovic al XIV-lea si flota franceza


la Dunkerque,
Hendrik van Minderhout (1680)

Ludovic al XIV-lea, Colbert si proiectul maritim

Sursa: Patrick Villiers,


Jean-Pierre Duteil et
Robert Muchembled,
L'Europe, la mer et les
colonies: XVIIe
XVIIIesicle, Paris, 1997

Vasa nava
amiral a flotei
suedeze

Costurile razboiului

Sursa: Charles Tilly. Coercion, Capital and European States 990-1990.


Oxford: Basil Blackwell, 1990.

Costurile razboiului. Forme de taxare.

Sursa: Charles Tilly.


Coercion, Capital
and European
States 990-1990.
Oxford: Basil
Blackwell, 1990.

Costurile razboiului. Avantajele capitalului.

Sursa: Charles
Tilly. Coercion,
Capital and
European States
990-1990. Oxford:

Charles Tilly War made the State


and the State made War

Charles Tilly War made the State


and the State made War