Constituirea Bincii Nafionale a Romaniei in Camer8 in 10 ianuarie 1861, LC. Bratiann a concluzionat ed ,atit timp eft ma ‘vom avea o banc nafionali, nu vor dispare crizele financiare din fara”. {in intervalul 1860-1880 au fost formulate numeroase proiecte fn legitur’ cu thfiingarea unei banci centrale de emisiune, de la proiectul de lege publicat in 1861 de Manolachi Costachi Epureanu, Presedinte ‘al Consiliului de Ministri si Ministra al Finanfelor, la initiativele unor bancheri strain de a infinga 0 banca naionala de scont sau o banca de seont gi circulate, pan la proiectul ministerului de finange condus de P, Mavrogheni de a infin o banca de scont si circulajie firs paticipaja staal. {In 1880 guvernul condus de C. Britianu a depus tn Camera proiectul de constituire a unei banci nafionale cu rol de sprijin al economief nationale, Discusile pro si contra oportunitiii tnfiinarit baneii centrale au fost foarte aprinse, aducindu-se argumente si propuneri privind tipul de eapital, existenta ‘unui monopol asupra emisiunii monetare etc. fin Romania, Banca Nafionala a fost infiinjatt ca banci centrala dup modelul Bancii Najionale @ Belgie, crednd premiscle dezvoltirit unui sistem bancar modem. Statutul de funetionare al Bancii Nationale a fost aprobat de cdtre Parlamentul Principatelor Unite la 17 aprilie 1880, flind astfel creat ‘unu! din pilonii statu roman modem, Beneficiind la fnfiinfare de un capital social in valoare de 30 milioane lei, din care numai 10 milioane ‘capital de stat, Banca Nationala si-a desfiguratinifial activitatea tnr-un mic spajiu aparfinand Creditului Funciar Rural. Jn 1882 a fost inceputs proiectarea sediului palatului BNR de citre o echipt de arhitecti francezi renumifi ia epoc8. Mutarea in sediu a fost definitivata abia tn 1890, costurile lucrarii emblematice si pe ‘masura important instituiel depBsind 2,5 mitioane lei, Reglementare si natura juridic’ ‘Temeiul legal principal de roglementare a organiziri, funciionarii si atributilor Baneti Nayionale a Rominiel esto Legea nr. 312/2004, lege care reglementeaz3 Statutul BNR. Legea nr. 312/2004 a fost adoptata in contextul angajamentelor asumate de Guvernul Romaniei si de Banca Nationals a Romfniei fn temeiul Documentului de Pozitie la Capitolul 11 ~ Uniunea Economies si Monetard ca, pint cel traiu la data de 31 decembrie 2004, 34 modifice Legea nr. 101/1998 privind ‘Statutul BNR in vederea armontziiil eu prevederile cuprinse tn Tratatul privind infiinjarea Comunitati Europene, Protocolul privind Statutul Sistemului European al Bancii Centrale si al Bincii Centrale Europene, precum si cu prevederile celorlalte reglementiri comunitare privind activitatea bimcilor centrale din statele membre ale Uniunii Buropene. ‘In contextul negocierilor pentru aderarea Roméniei la Uniunea Europeana, transpunerea acquis-tui comunitar privind politica monetard si a cursulul de schimb a implicat alinierea Statutului Baneii Nationale a Roménici la respeetivele prevederi, La momentul elaborarii proiectalui Legit nr. 312/2004 s-a turmarit si respeetarea angajamentelor asumate prin documentele de negociere a alte capitole aferente elaborarea si aplicarea pol ‘monetare sia poiticii de curs de schimb; > autorizarea, reglementarea gi supravegherea prudentiala a instiufilor de eredit, promovarea gi monitorizarea bunei funcsiontrl a sistemelor de plat pentru asigurarea stabiiti financiare; > emiterea bancnotelor sia monedelor ca mijloace legale de plat pe teritorial Roménici: > stabilirearegimului valutar si supravegherea respect acestuia; > administrarea rezervelor internationale ale Romniei Din modul de reglementare si conjinutul de ansamblu al Legit nr. 312/2004 se observa faptul ct legislaria aplicabilé BNR fi conferd acestoia o multitudine de atribufii, Inire care unele sunt considerate atributit ;prineipale”. area altor aribufii care mu se facadreaz8 fn categoria aributiilor principale putem avea in vedere dispozifiile art 3 ali. (4), care reglomenteaza faptul ct pentru necesitatile proprii, Banca Nasional 2 Roméniei elaboreaz8 studi si analize privind moneda, cursul de schimb, credital si operatiunile sistemelor de plat si ale institutiilor de credit sau prevederile art. 3 alin. (2) referitor Ia avizul obligatoriu al BNR in legitura cu orice proiect de act normativ al autoritiilor publice centrale, care priveste domeniile in care Banca Najionala a Romaniei are atibuti Independenta Bin Nafionale a Romaniei Una din problemele vin disputae de-ahungultimpuhi, ait de teorsicen, eat si de practicien, este independenfa bani central. In abordarea acestei problematic} se poate pomi de Ia definirea coneeptuli de independent® prin stabiliea coordonatclor si dimensiunilorcedefinesegradul de independent al binci centrale. In ilizarea conceptuui de independenf® nu se are In vedere caracterul absolut al acestzia, deoarece o banca central nu ponte acjiona ca stat ih sta; vem in vedere in fapto independent relativa, iar dupa nomite opin ar trebui chia nlocuitsnotunca de independents” cu acec de ,autonomie" Tnditerent de conjnutl semantic al nofiunilor de yindependenjs” si ,autonomie”, ceca ce este important tn definiren gradului de independenta al unci bins centrale cat tbilrea coordoatelor majore prin ale cirordimensiuni acest se defines. Aceastt problematicd a fost amplu dezbitts incusiv cu ocazia elaboririt Raportlui Delors asupra Uniunii Beonomice si Monette Europene, sjungindu-se la concluzia c8 pentru defnicea grad independent a baneor centrale este necesara considerarea uemstoaelorcoordonate major ale aeestia onal; independenta operational; > independenja membrilor organulsi de conducere l bei centrale 5 organi tasusis > independenta financiarsProblema independenjei Bancii Najonale a Romfniei s-# pus inc de Ia 1880, considerindu-se ca 0 problem chef pentru buna fanefonare a vitoorei autora de emi Prin Legea nr. 34/1991, de aprobare a statutului Banci Nationale a Roméniei postdecembrit,s-a creat un nou cada juridie de funcjonare a acestel insti Inca din 1991, din punet de vedere instinional, BNR a fos reglementat ca o institute independent faya de guver, cu obligaia guvernatorului, ca th numele consiliuhii de administra, s& prezinte anual prlamentluirapoarte eu privie Ia stuaia monetar i a creitul Independenta insti maki are in vedere, pe de o parte, relatia de subordonare a bineii centrale, fic faj8 de guvern, fie fayt de parlament, fn practicd nu sunt reglementate banei centrale total subordonate sguvermului, dar nici total independente. In funcjie de erteriul subordonfrii th doctin® s-a propus clasificarea bancilor centrale pe pair nivele, Cu tths de exemple, dupa unele opin, Banca Frantet gi Banca Angliei ar fi cel mai mult subordonate fyt de guvera in categoria a doua find plasats Banca Belgisi, categoria a tein Banca Japoniei si Federal Reserve din S.U.A., iar printre cele mai independente, Banca Elvefiei gi Bundesbank (Banca centralt a Germaniei), Bineinjeles c& aceasth clasfiare ea orieae alta are un anumit grad de subiestivitae gi argumente pro si contra pot fi aduse ta legiturs cu inchidereaunei bint ine anumitl categorie. Pe de alts pare, independenta institjionla poste fi corelatA cu obiectvelestatutare ale Fectrei bach centrale, constatindu-s in acest sens erestereagradulu de independent odathcu claritateaobietivelor. O alt problema interesant, care se pune in privinja independenjei institutionale gi care a fost ridicath, tn eazul BNR, Inc dela 1880, este aceea a natri propritai capittululacestel insti. Daca la 1880, dup cum s-a aritat fn sectinile aneroare, s- ales soluyia unek partici mixte, de stat gi private, la formarea eapitalului Baneii Nasional, dupS 1990 s-a optat pentru consacrarea caraterului de instnic publica, Se observ, de asemenea, faptul i dact la 1880 Banca Nafionalts- format ca o scieate pe aciuni, ceea cea ficut posibilé mai trzi, in anul 1901, vanzarea coei detinute de stat, i legile postdecembriste privind Stanutul BNR banca eentrals a fost definitt ea yorgan al statu, arf prezent ,insisie publics independent”, fn aceste condi, o eventals modificare a naurii propretiicapitalului BNR presupune, ‘mai inti, schimbarea natu juridice. Independenja operatlonalf const th gradul de Hhertte al banct centrale, att formularea polit ‘monetare, et si tn implemeutarea acesteia prin flositealiber8 a instrumentelor spcifie. Asfl, tx cazul BanciiAngliel aceasta face propuneri guvernulutprivind politica monet ajiondad mai mult ea un organ de specialitate al acestuia, In implementaea politcfi monetare, spre exemply, Banca Angliei nu poate decide singur& asupra modului de folosire a unor instrumente speciice, cum este eazul rezervelor bligatorit cand, pentru modificarearatel acestora, este necesara aprobarea guvernlui, era care nu este necesar in exzl Bundesbank, De asemenca, sa constatt 8 acolo unde banca central se bucurl de un grad mai mare de independent’ personal, inflia ae cote mal se8zue, tre cele dou aspect existind un raport inves proportional (et cit reste gradul de independent al binci centrale eu att scade si inflata. Un alt element al indopendentei operjionale este gi limitarea sau itericerea prin lege a finantiit de die banca central. a deficiuluibugetar si exemplele pot continua. privinfa independentei operaionale, Banca Nationals se bucur’ de o larg& independents formularea potteii monetare, binetngeles aceasta fn cadrul poiiciteconomice gi financiare astral fn conformitate eu dspozi in Legea nr. 312/2004, BNR define atria promovarit pol ‘monetare in cadrul ctireia utilizeazi fa_mod direct, fir mijlocirea guvernului, proceduri si instrumente specfice pentru operatiuni de piats monetara side ceditare a instinilor deere, precum si mecanismul rezervelo minime obligor ack prima loge postdecembristhprivind Statutul BNR a avut tn vedere dour limiterea accesului bwugetuui de stat la resursele Baneli Nasionale, cu menjionarea limitelor anuale si globale ale 4impr finanjarea directh de eatre banca central a instituiilor publice si a eliminat accesul privilegiat al Instituiflor publice Ia resursle institusilor inanciare. uturilor pe care Banca Nafionalt le putea acorda statului, ta prezent Legea nr. 312/2004 interzice Independenja membrilor organului de conducere al bancii centrale si a organului insusi cuprinde doua aspecte. Un prim aspect se refed la modul de numire a membrilor din conducerea bane! se poate face de guvern, de presedintele firii sau de parlament, Al doilea aspect se referd la numirea, sau nu, de citre guvern a unui membru al siu in consifial de administrate al bincii care in unele cazuri are un rept de veto in luarea deciziilor. Independenja membrilor consiliului de administrasle este asigurath, pe de 0 parte, fai de guvern, prin alegerea acestora de citre parlament, iar, pe de alth parte, din punct de vedere politi, prin numirea lor peo perioada predeterminat® si prin interzicerea de 2 detine in paralel funcjia de parlamentar sau o alti functie fm administragia de stat sau justifie. Astfel, consiliul de administrgie a Bancii Nationale nu poate include niciun reprezentant al guvernului si deci hotirarle sale nu pot fi eenzarate de guvern, in temeiul art. 48 din Statut, Banca Najionala a Romdniei este imputernicits si emis reglementtrile nevesare pentru a pune in aplicare sia impune respectarea prevederilor legal. Reglementirile Bincii Netionale a Romdniei au caracter obligatoriu pentra toate persoanele juridice, st publice, cat si private, pentru enttiile ara personalitate juridie8, precum si pentru persoanele fizice si pot fiemise sub urmitoarele forme: regulamente, ordine, norme, circular. Avand in vedere argumentele expuse, se poate concluziona in sensul 8, din punct de vedere al independengei, Banca Nafionala a Romdniei poate fi considerati drept o banc® central cu un grad sporit de independen, in acord eu legislajia european’ aplicabila in materic. Independenfa financlari se refer la independenfa bincii centrale in stabilirea propriului buget, conditie esentialt pentru realizarea dimensiunilorcelorlalte coordonste. {in domeniul financiar, Banca Nafjonal8, desi institute public8, dispune de un buget finanfat din surse proprii, care se aprobl de consi de administrjie al BNR, ceea ce-i asigura autonomia necesara ‘ndeplinirii fneiilr sale. Colaborarea cu alte autorititi Ca principiu general, Statutul BNR interzive atit Bancii Nationale a Roméniei, edt si membrilor organelor sale de conducere solicitarea sau primirea de instructiuni din partea autortailor publice sau orice alt instituge sau autoritate in exercitarea atibutiilor conferte de lege. Dacd autoritafile si insttufille publice nu pot da instrucfiual BNR tn exercitarea atributilor legale ale acesteia, acestea, a schimb, au obligafia de a solicita, anterior supunerii spre adoptarc a oricBrui proiect de act normativ al autorititilor publice centrale, care priveste domeniile in care Banca National a Roméiniei are atributi, emiterea de catre BNR a unui aviz prealabil care urmeaza s& fle transmis autoritayii solicitante in termen de cel mult 30 de zile de la solicitare BNR mu are niciun fel de relaje de subordonare fafi de Guvernul Romaniet si rispunde numai in fata Parlamentului Cu Guvernul, BNR are relatii de colaborare, un exemplu specific flind colaborarea constant itre BNR 5i Ministerul Finanjelor in vederea stabiliri indicatorilor macroeconomici in baza cirora se claboreaza proiectul anual de buget. Tn temeiul art 30 din Statu, tn sitatia th eare existh pericolul diminuarii rezervelor internationale, pind la un nivel care ar periclitatranzactile internationale ale statului, precum si in cazul in care diminuarea deja sa produs, Banea Nafionala a RomAniei prezintt Guvernului si Parlamentului un raport privind situaia rezervelor internationale si cauzele care au condus sau care pot conduce Ia o astfel de reducere. Raportul vaconfine recomandirile Bancii Nationale 2 Roméniet nccesare pentr preintAmpinarea sau remedierea stu Raporturile Ministerului Finanfelor Publice ea BNR se deruleaz, de regu, pe baza unor conventi ice, cum ar fi cele rfertoae I: finetionarea contului curent general al Trezoreriei Stamlui si inregistrares. operajunilor tm respectivl cont activtatea Bincii Nationale @ Romaniet tn calitate de agent al sttuli in stabliea institufilor de credit eligible a primi depozite ale Trezorerei Status = deruarea de operaiuni cu titur de stats posibltatea ministruli finanelor sia unui secretar de stat din minsteral finanjclor de a participa {ra drept de vot la sedinjele Consifiului de administrate al BNR; = avizul consulaival minister finanjelor tn Legitura cu difeitesspecte contabile ale BNR 5. ‘Avtortatea in fafa cireia rispunde Banca Nafionals a Roméniei este Parlamentul Romniel, in principal sub aspectul prezentiri raporulul anual al BNR gi avind in vedere mumirea si revocarea ‘membrilor Consililui de administra al BNR. Dispocitile art. 33 din Stanut reglementesz4 atit numirea tn funetic, eit si revocarea_ membrilor CConsiisui de administra al BNR, respctv = imembrii Consilinli de administrie al Bancii Nationale a Romdnici, cu nominalizarea conducerii executive, sunt numiji de Parlament, la propunerea comisilor permanente de specialitate ale celor dou Camere $1 revocarea din functie a orietrai membru al consliului de administraie se face de cétre Parlament, [a propunerea comun& a comiilor permanente de specialiate ale celor dows Camere, dac& respecival membma fe ineeteaz8 s8 indeplieascS condile necssare pentru cexercitareaatibufllor sale, fe se face vinovat de abateri grave, Din imputericirea Parlamentulti, Banca Nafionali a Romdniei poste_particpa_ta_organizatii sematonal cu caracerfinancia, ancar, monetar sau de pli si poate si devind membru al acestora fn temeiol at. 35 din Staut, Guvernatorul BNR are oblgatia de a prezenta Parlameatulu, in numele Consilulut de administrate, pnd la data de 30 iunie @ anului urmator,raportl anual al Bancii Nationale omni, care cuprindeacivtjle Bineii Nafonale a Romine, sitvaile fnanciare anvale si raportul de audit, Raportl se dezbate, fr af supus votului, tn yeiga comund a eelor doua Camere rivind polticile guvernamentale macroeconomice Cooperarea international $i schimbul de informa ‘Legea nr, 312/2004 reglementexz4 in art. 4 conditile generale in care BNK poate derula raporturile de ‘cooperare intemafionalA, ‘Se observ faptul cd raporturle de cooperare intemational8 in care poate fi implicata BNR sunt supuse, de rogul, nor conditionari: = fimputemicirca BNR de eftre Parlamentul Romani} de a participa la raporturi de cooperare ‘ntersational - respectarea dispozitilor specifice din Statutul Sistemului European al Bancilor Centrale si al ‘Béncii Centrale Europene in derularea respectivelorraportur Curespectarea conditionarlorlegale, Banca Nationala a Roméniei pont 8 partcipe la organizati intemafionale eu caracter finanear, bancar, monetar sav de plBti, inclusiv si devind membra al acestors; = sh participe, ta nume propriu sau in numele statului roman, la tratative gi negocieri exteme tm probleme financiare, monetare, de curs de schimb si de pli, precum si tn domeniul aulorizdri, reglementarii gi supravegherii prudengiale a insttufilor de credit; 6= slexercite drepturi si si Indeplincasca obligati care revin Romaniei, in ealitate de membra al Fondului Monetar International, inclusiv utilizarea facilitajilor acestei institutii de finanjare pe termen mediu si lung, pentru nevoile balanfei de plati si consolidarea rezervelor internationale ale tirii; = si negacieze si sa Incheie acorduri, conventii sau alte infeleyert privind tmprumuturi pe termen sourt si alte operatiuni financiar-bancare cu instituit fnanciare internationale, banci centrale, societati bancare si nebancare, cu condita rambursiril acestora in termen de 1 an; = si inchele, in nume propriu sau in numele statului romén, acorduri de decontare gi de plat sau orice alte conventii de decontare si de plii cu instituii publice sau private care fyi au sediul tn strdinitate, Pentru indeplinirea angajamentelor rezuliate din acorduri, tatate, convent la care Romania este parte, Banca Nafionali a Roméniei colaboreaz3 eu autoritaile din far& si din strkindtate prin furmizarea de informatiisi adoptarea de misuri permise de logea de organizare. Referitor la schimbul de informayii, in art. 3 din Statut sunt stabilite unmatoarele princi = in scopul aplicirii prevederilor din legislatia privind activitatea bancar8, referitoare la ccolaborarea cu autoritiile competente din statele membre ale Uniunii Furopene, Banca [Najionala a Rominiei atigur’ condipile necesare pentru realizarea schimbului de informatii eu aceste autoritii = informatile furnizate autorityilor competente din statele membre trebuie s& respecte cerinfele specifice referitoare la secrets! profesional; Banca National’ a Romaniei poate incheia acorduri de colaborare care se refers la schimbul de informatii si cu autorittile competente din terte tii sau cu alte autoritati sau organisme din ter (ari, in ccondigile in care informatile furnizate sunt supuse cerinfelor specifice referitoare la pistrarea secretului profesional; = schimbul de informatii trebuie s8 fie circumscris exclusiv scopului indepliniii sareiniloreare le revin autorttilor si organismelor respective in domeniul supravegheri = informagile primite de la un stat membra pot fi furnizate numai cu acordul expres al autorititit ccompetente de la care au fost objinute si numai pentru scopurile pentru care acordul a fost obinut. Instituile si autoritajile publice au obligatia s& furizeze Bancii Nafionale a Romdniei informatie pe care le considera necesare sau care sunt solicitate de aceasta, tn seopul realiziril unei supravegheri eficiente sal Indeplinirl obiectivulut fundamental s1atribuilor B&ncii Najionale a Roms ‘Schimbul de informarii in eare se implic& BNR se asigur8 in principal: + in exercitarea functiei de supraveghere; = in scopul intarri stability fnanciare si pista integrity sistemului inanciar, = fn scopul exercitirii competen{elor Bincii Nationale a Roméniei in domeniul autorizarii, reglementart i supravegherii prudengiale a insticuilor de credit; = tm scopul exercitiit competengelor BNR in legiturd cu indeplinirea atribugilor care revin autoritiilor monctare, bancilor centrale sau organismelor cu funetitsimilare, preeum si altor autoritiji publice responsabile cu monitorizarea sistemelor de pla, = In scopul asigurari functionArii corespunzitoare a sistemelor de pti. {in scopul asiguririi functionarii corespunzitoare a sistemelor de plaji, Banca Nationala a Romanici poate transmite informatii de-natura secretului profesional caselor de compensare sau altor structuri similare in vederea asigurisi servicilor de compensate si decontare pentru orice piafi din Romania sau dntr-un stat membru, ‘Schimbul de informarii cu entitafi din terfe ri realizeaza numai tn condi de reciprocitate,Nationale a Rominici 1. Emisiunea monetard Emisiunea monetard a fost considerati in mod traditional un privilegiu aparjinand statelor care pot cordarea acestuia unt decide singure sau mai multor entitji. fa cazal anumitor state soa decis ‘onstitirea unei bine clreia 38 ise acorde prvilegiul emisiuni, fn timp ce fn alte cazuri, la un moment dat, statul a dees acordareaprivilegiuli uneibanct pint la ace! moment simpla banca comercial, {in timp, emisiunea monetara devine una dintre functiile traditionale ale bancilor centrale ale statelor. Unele banci centrale au definut inc de la infiintare privilegial exclusiv asupra emisiunii monetare, in timp ce in cazul altor baci centrale emisiunea monetard nu a fost un privilegiu exchsiv, ci a fost exercitat ‘mproat cu alte banet private. Se observa, asada, de-afungul istorii faptul c& functia de emisiune monetara, ca functietraditionala a bineli centrale a unui stat, se poate exercita in condi de exclusivitare sau neexclusivitate, mod temporar sau defini -Emisunca monetara const din urmatoarele operatiu + exearea semnelorbanesti (cptrireabiletslor = stocarea de cite emitent a semnelor binesti; = punerea tn cirulaie de ete emitent a semuelor bane create In acest sens (a numeraruu) si = retragerea acestora din circulate. Pentru putea vorbi de emisiusea monetardtrebuie, ia prneipiu, ca toate operatimnile menfionate mai sus $8 fe relizate tm mod cumvlativ. Aste, simplatiptrire si stocare a banlor nu reprezints emisiune pruncrea in circulafie @ acestora nu se poate realiza dack etapele precedente mu au fost parcurs, Retragerea banilor din circulate are ish efect direct asupra emisunii monctars, fra ca aceasta £8 fie condifionatt de stocarea gi distrugerea banilor. {a Legea nr. 312/2004 au fost reglementate urmatonrele principilrefertoare la insemnele monetare: fn prezent, in Roménia, moneda nafionali este leu, ar subdiviziunea acestua este banul Bancnotele gi monedele emise gi neretrase din circulaje de citre Banca Nafionala @ Romdniei reprezintSinsemne monetare care trebuie acceptate Ia valoarea nominalé pentra plata tuturor ‘obligailorpublice si private, find mijloacele legale de plata pe teitoriul Romani; = Banea Nationals a Romiei este singura tm drept si stabileascA valoarea nominal8, dimensianile, greutate, desenul si alte caracterstiitehnice ale bancnotelor si monodelor; = bancnotele poartd semnatura guvernatorului Bancii Nationale a Romdniei si a casierului central, Falsificarea sau contrafacerea bancnotelr si monedelor se pedepseste conform legit si ru sunt aplicabile acestora dispozifile logale privitoare la titurle la purtitor pierdute sau furate, Grafica bancnotelor si a monedelor este proejta prin inegistrarea la Oficial de Stat pentru Iaveni i Marci din Roménia, eproducerea colo a acestor, la scara 1/1, partial sau integral, in orice seop, find posibila numai cu acordul prealabil,scrs, al Bancti Nationale a Roméniei Refertor la programul de emisiune monetar8, Banca Nationa a RoménieielaboreazA programul de cmisiune a bancnotelor si monedelr,astfel init s8 se asigure necesarul de numerar, in strita concordanys cu nevoilereale ale cirelajei binesti, Suma totalé a bancnotelor si monedelor tn circulate, care exclude rezerva de numerar, e evidentiai ca clement de pas in conabilitatea Banc Nefonale a RomAnie ‘Banca Nafional a Rominiei are unmdtoarele drepturt i obliga fa legaturs eu emistunea, puncrea in circulue i schimbareainsemnelor monetare: = asigur tipSrirea banenotclor si baterea monedelor, aterea monedelor);= ia misuri pentru pistrarea in siguranti a banenotelor si monedelor care nu sunt puse in circulaie, precum si pentru custodia si distrugerea, cind aceasta este necesari, a matrielor, cernelurilor gi a banenotelor si monedetor retrase din circulate; + distribuie emisiunea monetara reaizata; = administreaza rezerva de numerar sub forma de bancnote si monede; + retrage din circulate si asigura distugerea bancnotelor si monedelor uzate sau necorespunzioare; ~ asigurd inlocuirea insemnelor monetare retrase din eirculate cu banenote ¢/sau eu monede noi; ~ inlocuieste, fra taxe gi comisioane, banenotele si monedele emise gi neretrase din cireulayie'; = poate hotart anularea sau retragerea din circulajie a oriciror banenote sau monede care au Fost emise si, fn locul acestora, punerea in circulaje a altor tipuri de insemne monetare, Modalitatea si perioada de preschimbare se publica in Monitoral Oficial al Romdniei, Partea I, sin cel pugin dou’ cotidiane de circulagie nationals. La expirarea perioadei de preschimbare, bancnotele $i monedele retrase din circulafie nu mai pot fi utlizate pentru plata obligatilor publice si private. Trebuie reinut inst faptul ed la nivelul Uniunil Europene, in prezent, privilegiul exclusiv de emitere a biletelor de banc este atribuit Baneii Centrale Europene si moneda unic& este euro, care a fnlocuit devizele ale in acele state care fac parte din Burosistem, aja de sitagia actual, fa nivelul Uniunii Europene cel putin, a fost modificat cu toma discursul relativ Ia rolul monedei ca simbol al suveranitiiistatului gi al unithiinagionale, " bianca Nationala a Roméniei poate refuza inlocurea bancnotelor si a monedelor cae prezinta deformari, sunt iizibite sau decd lipseste mai mult de 40% din supafaja lr. AcesteTnsemne monetare vor fi erase din circus Aisirse, far acordares de compensa dejnarilor,exceptind cazutile speciale meationate in regulamentele propri ‘Banea Nationals a Roméniei nu poate Gi cbigatés8 acorde compensa pentru banenotele sau monedele care au fost Pierdute, furate,distruse, cntraPScue sau falsificate.