Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
In 1685 cronicarul Nicolae Costin descrie autopsia lui Duca Vod, Domn al
Moldovei.
Primul certificat, n form de act medico-legal a fost ntocmit n anul 1812
In 1860 la Iasi se infiinteaza catedra de medicina In 1919 se infiinteaza UMF Cluj, catedra de medicina
legala revenindu-i lui N. Minovici (1868-1941)
legala condusa de L.A. Ciurea.
Activitatea de medicina legala este coordonata la nivel national stiintific si metodologic de catre
Ministerul Sanatatii si de Consiliul Superior de Medicina Legala, cu sediul in Institutul de
Medicina legala "Prof. Dr. Mina Minovici" Bucuresti. Ministerul Sanatatii si Ministerul Justitiei
asigura controlul si evaluarea activitatii de medicina legala.
Consiliul superior de medicina legala are in componenta: directorii institutelor, profesorii de
medicina legala, seful comisiei de specialitate al Colegiului Medicilor din Romania, presedintele
comisiei de specilitate a MS, reprezentanti ai MS, M. Just., Min. Public, Min. Interne numiti prin
ordin de ministru.
Verificarea documentelor medico-legale se face la nivelul local al institutelor de medicina legala
de catre Comisiile de Avizare si Control de pe langa acea institutie. Comisiile sunt formate din
directorul institutiei si 2-4 medici primari legisti cu experienta. Aceste Comisii fata de
documentele medico-legale ale caror concluzii pot fi avizate le avizeaza (aproba) cu/fara
precizari ori completari iar fata de documentele medico-legale ce nu pot fi avizate recomand a
fie refacerea partiala sau totala a acestora, fie efectuarea unei noi expertize.
Verificarea documentelor medico-legale se face la nivelul national prin Comisia superioara
medico-legala. Comisia se intruneste in INML Mina Minovici si este compusa din directorii
institutelor de medicina legala, sefii disciplinelor de profil din facultatile acreditate din cadrul
centrelor medicale universitare; seful disciplinei de morfopatologie a Universitatii de Medicina
Carol Davila Bucuresti; 4 medici primari legisti, cu experienta n specialitate. Comisia superioara
medico-legala verifica si avizeaza, din punct de vedere stiintific, la cererea organelor n drept,
concluziile diverselor acte medico-legale si se pronunta asupra eventualelor concluzii
contradictorii ale expertizei cu cele ale noii expertize medico-legale sau ale altor acte medicolegale. . n cazul n care concluziile actelor medico-legale nu pot fi avizate, Comisia superioara
medico- legala recomanda refacerea totala sau partiala a lucrarilor la care se refera actele
primite pentru verificare si avizare, formulnd propuneri n acest sens sau concluzii proprii.
Un sistem este compus din procese de a caror buna functionare depinde activitatea
organizatiei ori calitatea produselor sale.
W. Edward Deming este cel care a adus o noua filozofie a calitatii diferita de
abordarea individuala de breasla (care depindea atat de mult de abilitatile si
insusirile lucratorului care executa actiunea) pe care a inlocuit-o cu abordarea
integrata in echipa: produsul astfel nu mai este reusita doar a unei persoane ci o
reusita a echipei. Pentru a schimba modul in care este privita reusita executiei si
calitatea produsului pe care un sistem il poate produce prin procesele sale W.
Edward Deming a imaginat 5 principii:
1. Desfiintarea barierelor dintre departamente/laboratoare (nevoia de
colaborare, comunicare si socializare de pe pozitiile solidaritatii si colegialitatii,
atenuand exprimarea personalitatii accentuate ori a orgoliilor care separa
echipe largite-)
2. Responsabilizare si leadership (responsabilizarea la locul de munca si in
raport cu echipamentul ori mijlocul de munca, auto-asumarea sarcinilor,
asumarea conducerii proceselor a posturilor de control si conducere a diferitelor
procese)
3. Supravegherea oamenilor si a mijloacelor cu care acestia lucreaza pentru
eficientizarea activitatii lor (supravegherea departamentului / laboratorului pe
nivelul de raspundere corespunzator)
4. Imbunatatirea constanta a sistemului, a service-ului si a comunicarii personalului
(dezvoltarea in spirala ascendenta a sistemului)
5. Educatie si auto-perfectionare sustinuta a membrilor sistemului (auto-dezvoltare,
auto-asumare a sarcinilor)
Problematica implementarii managementului calitatii este importanta in
activitatea medicinii legale intrucat asigura norme si reguli si stabileste standarde
ce trebuie a fi respectate.
5.Legislatie aferenta
Ordonanta nr. 1 (republicata) din 20/01/2000 privind organizarea activitatii si functionarea institutiilor de medicina legala
Lege nr. 459 din 18.07.2001 aprobarea O.G. 1/2000 privind organizarea activitatii si functionarea institutiilor de medicina legala
Ordonanta nr. 57 din 08/30/2001 modificarea si completarea O.G. 1/2000 privind organizarea activitatii si functionarea institutiilor de
medicina legala
Lege nr. 271 din 16.06.2004 aprobarea O.G. 57/2001 pentru modificarea si completarea O.G. 1/2000 privind organizarea activitatii si
functionarea institutiilor de medicina legala
Hotarare nr. 774 din 07/09/2000 - pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a dispozitiilor Ordonantei Guvernului nr. 1/2000 privind
organizarea activitatii si functionarea institutiilor de medicina legala
Ordin nr. 1134 din 25/05/2000 - pentru aprobarea Normelor procedurale privind efectuarea expertizelor, a constatarilor si a altor lucrari
medico-legale
Ordin nr. 1539 din 11/12/2006 - privind aprobarea Reglementarilor specifice referitoare la expunerea medicala a persoanelor la radiatii
ionizante in cazul expertizelor medico-legale
Ordin nr. 1976 din 07/11/2003 - stabilirea unor masuri privind efectuarea cu celeritate a expertizei pentru stabilirea discernamantului
minorului intre 14 si 16 ani care a savarsit o fapta prevazuta de legea penala
Ordin nr. 938 din 07/09/2005 - aprobarea criteriilor de atestare a calitatii de expert medico-legal si stabilirea conditiilor de suspendare sau
de retragere a calitatii de expert medico-legal
Ordin nr. 376 din 10/04/2006 - pentru aprobarea Normelor metodologice privind prelevarea probelor biologice in vederea stabilirii
intoxicatiei etilice si a starii de influenta a produselor ori substantelor stupefiante sau a medicamentelor cu efecte similare acestora asupra
comportamentului conducatorilor de autovehicule si tramvaie
Normele metodologice privind participarea expertului parte in cadrul lucrarilor medico-legale (PDF)
Ordin nr. 1163 din 28/05/2007 privind infiintarea, componenta si atributiile Comisiei comune a Ministerului Justitiei si a Ministerului
Sanatatii Publice de analiza a deceselor persoanelor private de libertate, survenite in sistemul penitenciar
Ordin nr. 1539 din 11/12/2006 privind aprobarea Reglementarilor specifice referitoare la expunerea medicala a persoanelor la radiatii
ionizante in cazul expertizelor medico-legale
Ordin nr. 1539 din 11/12/2006 privind aprobarea Reglementarilor specifice referitoare la expunerea medicala a persoanelor la radiatii
ionizante in cazul expertizelor medico-legale
Hotarare nr. 1609 din 08/11/2006 privind aprobarea tarifelor pentru efectuarea expertizelor, a constatarilor si a altor lucrari medico-legale
Lege nr. 104 din 27.03.2003 manipularea cadavrelor umane si prelevarea organelor si tesuturilor de la cadavre in vederea transplantului
Ordin nr. 1143 din 10.12.2003 modificarea si completarea anexei la Ordinul ministrului sanatatii si familiei nr. 246/2003 privind aprobarea
tarifelor pentru efectuarea expertizelor, a constatarilor si a altor lucrari medico-legale
Ordin nr. 154 din 26.02.2003 aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii 296/2002 privind acordarea asistentei medicale in
Romania cetatenilor straini
Decizie nr. 248 din 01.07.2004 protectia demnitatii umane si a dreptului la propria imagine
Noul cod penal si cod de procedura penala
Sistemul juridic face apel la medicii legisti ca experti medico-legali, care sunt
chemati spre a pune la dispozitie cunostiintele si abilitatile specialitatii lor
(medicina), pentru a aduce lamuri justitiei permitand cunoasterea acelor factori,
cauze, fapte ori elemente necesare aflarii adevarului. Pe de alta parte sistemul
juridic face apel la institutiile medico-legale (sistemul medico-legal: institute,
servicii, cabinete) in care functioneaza in activitatea lor expertii medici legisti.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
DAUBERT V. MERRELL DOW, 1993: Jason Daubert si Eric Schuller au unele defecte
din nastere.
Impreuna cu parintii lor au dat in judecata Merrell Dow Pharmaceuticals Inc., o
subsidiara a Dow Chemical Company pt. ca medicamentul Bendectin pe care firma
il comercializa si ei l-au luat le-a provocat aceste efecte.
Expertii lor au aratat ca Bendectin poate produce anomalii si au considerat ca
probeaza aceasta cu studii in vitro (in laborator) si in vivo (pe animale) cat si pe
studii farmacologice (analiza chimica) si reanalizei unor studii publicate..
Alti experti insa au adus marturii dupa care nu s-a probat o legatura stiintifica intre
acele defecte precum cele din cauzrile in speta si Bendectin ca si faptul ca o astfel
de legatura nu a castigat aceptanta comunitatii stiintifice.
S-a stabilit obligatia judecatorului de a fi pastratorul (gatekeeper) admisibilitatii
stiintifice si in general a admisibilitatii cunoasterii specializate (de natura tehnica).
Pentru a usura cunoasterea si alegerea judecatorului cu privire la a admite/a nu
admite proba stiintifica au fost stabilite 5 criterii istorice (cu privire la
admisibilitatea probelor stiintifice):
1. Daca teoria a fost testata
2. Daca teoria a fost subiect al contradictorialitatii stiinfice prin publicatii, dezbateri
3. Daca tehnica are potential de eroare si cat este
4. Daca exista standarde si acestea au fost respectate astfel incat sistemul functional
iar rezultatele sa fie predictibile si de calitate
http://www.law.ufl.edu/_pdf/faculty
5. Acceptanta generala a comunitatii stiintifice relevante /little/topic8.pdf
Curare: substante vegetale si animale f. toxice ce pot bloca placa neuromotorie care leaga
muschiul de nerv, astfel incat produc paralizie: paralizia este lent reversibila daca intre timp in
lipsa respiratiei persoana nu decedeaza.
[http://en.wikipedia.org/wiki/Dr._X_killings]
CURSUL 2
Medicul : Metode de rationament medical. Dualismul
umanism-competenta in practica medicinii. Luarea
deciziilor in practica medicala. Evaluarea riscurilor. Eroare
si greseala. Alea terapeutica.
Pacientul: adresabilitate si complianta la tratament,
dorinta pacientului (cel mai bune interes al pacientului),
autonomia, alocarea resurselor limitate , etica cercetarii.
Cazuri
Prof. univ. GC Curca
Discipl. Medicina legala si Bioetica,
UMFCD Bucuresti
METODA INDUCTIVA
METODA DEDUCTIVA
Cauta Preconditia
Cauta Regula
Cauta Concluzia
Cunoastere
Fenomenele (faptele)
deductiv
inductiv
abductiv
MEDICUL
Profesionalismul presupune:
-expertiza (competenta , cunoastere, abilitati si judecata de specialitate)
-calitatea comportamentului si caracterului care insoteste expertiza
Finalitatea actului profesionist:
Beneficiul celui caruia ii este util deasupra oricaror consideratii
Implinirea datoriei materializata in valoarea serviciului
Profesionistul dovedeste auto-dezvoltare si auto-perfectionare spre implinirea propriilor
standarde > propriul brand
Expertiza: cunoastere si abilitati intr-un domeniu particular, ingust, in care putini au nivel
de competenta, experienta si auto-perfectionare care le permite sa fie mereu la zi cu
cunoasterea domeniului. Experienta unui expert este esentiala: de experienta proprie se
leaga cunoasterea procedurilor si cazuistica. Pot exista multe persoane competente dar mai
putini experti (ex. un ablsovent imediat dupa ce dobandeste dreptul de practica are
competenta dar nu si suficienta experienta) .
EXPERT: o persoana COMPETENTA intr-o ZONA PARTICULARA DE STUDIU (CE DOMENIU
EXPERTAL?) care are dezvoltate cunoastere, abilitati si experienta (CE STIE? CE POATE?) ce ii
permit CONTRIBUTII PROPRII (CE CONTRIBUTII ARE?) care il recomanda si pentru care are
RECUNOASTERE (intre alti experti, notorietate publica) (CINE IL CUNOASTE?), pe care si le
poate exprima ca opinii expertale argumentat cu obiectivitate si pastrandu-si independenta
profesionala (CE OPINIE EXPERTALA ARE?) ce ii construiesc o AUTORITATE expertala (CU CE
AUTORITATE?) pe care si-o manifesta sustinuta de un comportament ETIC, profesional,
responsabil (ETICA PROFESIONALA?).
Relatia medic-pacient
Se regaseste in centrul eticii medicale (studiul
comportamentului moral in practica medicala)
Sfere relationale: medic-pacient; medic-medic;
medic-societate
Imperative:
morale
Constiinta proprie
Valori morale sociale (etica virtutii, drepturi,
datoria, principiile bioeticii, etc.)
Valori morale profesionale (Coduri)
legale
Pacient
Drepturi,
respect
Sistem medical
Suferinta
fiz./psih.
Umanism,
competenta
Medic
Drepturi,
respect
2.
3.
1.
2.
3.
4.
5.
Dreptul la viata
Dreptul la libertate,
Dreptul la un proces
echitabil si acces liber la justitie
Dreptul la reproducere
Dreptul la ingrijire medicala
4.
5.
incredere
confidente
confidentialitate
LOIALITATE
informatii
fidelitate
Protejarea
unui tert
Dubla
loialitate
Conflictul
de interese
Loialitatea (DEX, care isi indeplineste cu cinste obligatiile, devotat, sincer, fidel)
Decurge din onorabilitate (DEX, demn de cinste, respectat, onorat, integritate) (a
profesiunii si individuala)
Fidelitatea (DEX, statornic, devotat, credincios) din respect si loialitate dar si ca o
nevoia de securizare a relatiei medic-pacient (confidentialitate)
Autonomia prevaleaz
asupra beneficenei
Denumit i model tiinific,
tehnic/tehnicist
Autonomia prevaleaz
Beneficena se mpletete
asupra beneficenei.
cu autonomia
Amndou coexist,
autonomia este atenuata
fa de modelul informativ
dar mai exprimata ca in
modelul paternalist
Cine este in
Medicul
Pacientul (medicul ofera Pacientul (medicul se
Pacientul (medicul ridica
decizie
variante pacientului
coboara la nivelul de
pacientul la nivelul sau de
lasandu-l pe acesta sa
intelegere al pacientului de cunoastere prin autoaleaga in exprimarea
unde incearca cu valorile dezvoltare oferindu-i
drepturilor sale civile
acestuia sa ii recomande o training, cunoastere pentru
(medicul ca si consultant) decizie acestuia medicul a-si cunoaste boala)
ca interpret)
Riscuri, limitari Autonomie minimizata,
Beneficenta minimizata, Interpretativ, bazat pe
Consum de timp pacienti
medicul este
malpraxis (minus pe
psihologia si
mai putini-, neadaptat
reprezentantul pacientului, datoria de ingrijire: alege intuitionismul mmalpraxis sistemelor de urgenta,
malpraxis (minus pe
sa nu faca decat daca i se redus (pacientul are
pacientul devine al unui
datorie de ingrijire: alege cere)
constiinta ca alegerile desi medic, asteptari maxime
sa faca ce nu era potrivit
sugerate de medic i-au
(in caz de esec exista risc
pacientului sau)
apartinut)
de abandon al ingrijirii)
MEDIC
Tip
dilema
PACIENT
Stare psihica
Libertate
Capacitate psihica
Functii psihice
Capacitatea de decizie
Capacitatea de a fi voluntar
Drepturi civile
Discernamant
posibilitatea persoanei
respective de a aprecia
continutul si consecintele
unei fapte
Competenta
legala (psihica)
de a exercita
drepturile civile
Capacitatea de intelegere
Autonomie
Psihism
Informare
RATIONAMENTUL MEDICAL
1. RATIONAMENTUL ANALOGIC
RISCURI
Riscurile in medicina se clasifica dupa:
1.
2.
3.
ALEGEREA MOMENTULUI (CAND?): Oportunitatea diagnosticului si tratamentului
Riscul oportun (ca moment si ca indicatie)
vs.
Risc inoportun
EROAREA
Eroarea (de fapt) tine de natura actului medical, de natura lucrului in sine.
Eroarea de fapt este neimputabila.
Eroarea nu este urmata de reprezentarea subiectiva a consecintelor ei negative,
deoarece nu poate fi a prevazuta.
Erorile au la baza cunoasterea incompleta, falsa, determinate fiind de nivelul
cunoasterii medicale in general sau a unei reactivitati speciale a pacientului.
Intentiile unui medic sau actiunile sale insuficiente ori nepotrivite nevoii de
ingrijire medicala constituie o eroare atata timp cat se face dovada ca in
acelasi imprejurari acel medic a actionat dupa cum ar fi actionat orice alt
medic inzestrat cu acelasi nivel de pregatire si de pricepere precum a sa.
Eroarea apare in ciuda bunei-credinte (calitatea vointei) si a constiinciozitatii
medicului (diligentei), fie ca materializare a unui risc nenormat fie a
cunoasterii insuficiente a stiintei medicale
GRESEALA
Greseala este o eroarea de norma (ce tine de lacune profesionale sau de atitudine profesionala).
Eroarea de norma este imputabila prin incalcarea ori nerespectarea normei.
Greseala tine de domeniul constiintei profesionale si individuale: medicul are reprezentarea riscului
(usurinta, temeritate) ori nu o are (neglijenta).
Implica preluarea unor riscuri (in numele pacientului cu incalcarea autonomiei, dreptului la libertate,
sanatate, viata, etc.) care se pot materializa asupra pacientului si care nu s-ar fi materializat daca pacientul
ar fi fost pacientul altor colegi pentru ca acestia nu ar fi preluat/asumat riscurile respective (practica
medicala inferioara unui standard de competenta si pricepere acceptat)
Greselile pot fi comisive/omisive.
Intentiile unui medic sau actiunile sale insuficiente ori nepotrivite nevoii de ingrijire medicala
constituie o greseala atata timp cat se face dovada ca prin modul de actiune acest medic ar fi actionat
diferit fata de un alt medic inzestrat cu acelasi nivel de pregatire si pricepere care in aceleasi
imprejurari date ar fi avut o alta actiune medicala, mai favorabila, respectiv decurgand din
respectarea normelor profesionale pe care medicul in cauza le-a incalcat.
Greseala apare prin lipsa de constiinciozitate, de prevedere, superficialitate, neglienta, in relatie
individuala intre medic si pacient.
Medicul care face o greseala dar care nu produce prejudicii sau cel care produce o greseala recunoscuta
dar a caror prejudicii le corecteaza, este exonerat juridic de responsabilitate. De asemenea este fara
responsabilitate cel ce comite o eroare de fapt (spre deosebire de eroarea de norma care este
imputabila).
Alea terapeutica
Alea (lat.= risc, incertitudine; vine din latina: Alea iacta est: Zarurile au fost aruncate
(Gaius Iulius Cezar, citat de Suetoniu, pornind in traversarea raului Rubincon in campania
din Italia impotriva lui Pompei, anul 49 i.H, campanie ce va deveni un lung razboi civil)
Alea terapeutica este un accident imprevizibil lipsit de vinovatie (in domeniul penal de ex.
cazul fortuit) si consta in (1) agravarea subita a starii de sanatate a unui pacient urmare a
unui tratament ori a unei actiuni medicale din motive care tin de pacientul insusi sau boli
ale acestuia ce au fost ascunse sau nu au putut fi cunoscute in timpul util, (2) de medicatia
ori tratamentul care manifesta interactiuni cu organismul ce nu sunt si nu au putut fi
cunoscute ori anticipate (iatrogenie) sau (3) de cauze externe ce nu se afla in controlul
medicului si se regasesc in afara controlului actului medical. In alea terapeutica nu se poate
identifica greseala (de norma) a medicului.
Exprima faptul ca o data de pacientul a autorizat actul medical prin consimtamantul
informat (informat fiind asupra riscurilor actului medical pe care il considera conform
recomandarii profesionale ca fiind necesar si acceptat) zarurile ingrijirii medicale sunt
aruncate.
CAZURI
Cazul Tarasoff v. Regents Univ. California (17 Cal. 3d 425, 551
P.2d 334, 131 Cal. Rptr. 14 (Cal. 1976)
In acest caz istoric, Curtea Suprema de Justitie a SUA a stabilit (ceea ce va
deveni o norma internationala de atunci) ca medicii care se ocupa de
ingrijirea psihiatrica si psihologica au o datorie sa protejeze persoanele
care sunt puse in stare de pericol de catre pacientii instabili psihic.
Prin extensie norma internationala a vizat toti medicii care trebuie sa
apere un interes al unui tert ori un interes public sunt datori sa o faca
intrucat interesul celui vulnerabil prevaleaza asupra interesului
pacientului iar medicul are datoria sa rezolve dubla lolialitate in interesul
celui vulnerabil.
Datoria ii da dreptul profesionistului sa actioneze pentru a instiinta
victima de pericolul in care se afla fie individual fie prin intermediul
autoritatilor fie ambele sau sa ia orice alte decizii care sa conduca spre
instiintarea potentialei victime si salvarea ei.
1972 in SUA
Tuskagee, 1972, Jean Heller
In cadrul unui experiment realizat intre anii 1932 si 1972 pe 399 de barbati de culoare,
Serviciul de Sanatate Publica al Statelor Unite a studiat efectele infectiei avansate cu sifilis,
fara sa incerce sa-i vindece pe pacientii despre care se stia ca sunt bolnavi.
Subiectii alesi pentru experimentul de la Tuskegee au fost in cea mai mare parte analfabeti
din cele mai sarace regiuni ale statului Alabama lipsiti de orice suport medical.
Pe langa examinarile medicale gratuite, voluntarilor li s-au oferit mese gratuite, iar famiile
acestora si-au dat in cele din urma acordul pentru realizarea autopsiilor in schimbul unor
ajutoare banesti pentru inmormantare, se precizeaza pe site-ul Universitatii Tuskegee.
Washington Evening Star: Pacienti cu sifilis au murit fara tratament . Cu aceste cuvinte
studiul Tuskagee, unul dintre cele mai infame studii de cercetare a devenit cunoscut
publicului si astfel un subiect de presa. Pentru 40 de ani Departamentul medical de Stat al
SUA a condus un studiu in care oamenii au fost pe post de guinea pig, fara tratament
adecvat, au murit de sifilis si de efectele acestuia. Studiul a fost condus ca prin autopsiere
sa se determine care sunt efectele pe care boala aceasta le produce asupra omului.
Desi participantii la studiu au fost examinati de medici, nici unuia dintre ei nu i s-a spus ca
fusese infectat cu sifilis. Ei nu au fost tratati dar li s-a spus in schimb ca sufereau de sange
rau (bad blood).
In cele din urma, sifilisul a determinat la cei mai multi aparitia unor tumori sau unor boli de
inima sau le-a provocat orbirea, paralizia si in final moartea.
In mai 1997, putinii supravietuitori ai experimentului au fost invitati la Casa Alba, unde
presedintele de atunci al SUA, Bill Clinton, le-a cerut iertare in numele poporului american,
pentru prima data cand o astfel de scuza publica este adusa la acest nivel propriului popor.
Catre sfarsitul anului 1972 doar 74 de subiecti mai erau in viata. Din cei 399 de subiecti, 28
au murit de sifilis, 100 de complicatii ale bolii, 40 si-au infectat sotiile iar 19 au dat nastere
unor copii cu sifilis congenital.
1.8 miliarde de dolari despagubire: 37.000 USD la supravietuitori, 15.000 USD la mostenitori
[http://en.wikipedia.org/wiki/Abdullahi_v._Pfizer,_Inc.]
Aceme Nyika, Ethics Coordinator, AFRICAN MALARIA NETWORK TRUST [http://www.amanet-trust.org/discuss/viewtopic.p]
Curs 3
Definitia mortii. Moartea cerebrala. Semnele
mortii. Tanatocronologia si intervalul
postmortem. Reactia vitala. Examinarea
antropologica medico-legala, entomologia
medico-legala.
1. CONCEPTUALITATEA MORTII
Ce este moartea?
Def. conceptuala: Moartea ca incetare a vietii. (o definire prin negatie a vietii o definitie
incompleta care exprima ca moartea nu are aspecte caracteristice decat numai prin incetarea
vietii-). Din situatia pierderii vietii rezulta semnele cadaverice (lividitati, rigiditate, racire,
deshidratare, autoliza, putrefactie), semne ca viata a incetat.
Ce este viata? O calitate ce separa viata de moarte, un principiu (vital) care anima, o stare a
organismului caracterizata prin proprietati biologice:
1.Structura celulara si organizare
2.Metabolism
3.Homeostazie
4.Adaptare, schimburi
5.Reactie la stimuli
6.Crestere
7.Reproducere
Def. organismica: Moartea ca incetare a functionarii organismului (prin functiile organismului biologicconcept organismic): incetarea ireversibila, iresuscitabila a functiilor cardio-respiratorii si/sau
cerebrale.
1)
Incetarea functionarii organismului ca intreg (moartea biologica) sau doar a unor parti
ale sale? De ex. in moartea cerenbrala creierul este mort si o data cu el viata rde relatie
este incetata dar la acel moment restul tesuturilor poate prezenta inca metabolism activ
si transplantate pot continua sa activeze in noul organism gazda (deci nu sunt moarte).
2)
Incetarea functionarii unei parti a organismului. Care parte? Care parte este mai
importanta? Notiunea de functii vitale: cardio-circulatorie, respiratorie, cerebrala
criticata medical (toate functiile sunt vitale, oricare dintre functiile organismuliu daca ar
fi definitiv incetate ar altera functionalitatea intregului.
3)
Incetare definitiva (permanenta) sau ireversibila? Oprire ori incetare? Este vorba de
incetare: oprirea este de moment, incetarea este definitiva. Reversibila ori ireversibila?
Este vorba de ireversibilitate: o data functiile cardio-circulatorie ori cerebrale oprite si
constatarea opririi lor, masura imediata este de resuscitare a functiilor orpite, (resucitare
cardio-circulatorie) iar numai dupa constatarea ireversibilitatii opririi ceea ce o face a
deveni definitiva, ireversibila, se constata decesul.
4)
Incetarea ca un moment sau ca un proces?
2. Cadrul legal
Legea 95/2006, titlu VI, Art. 147. Prelevarea de organe, esuturi i celule de
la donatorul decedat se face n urmtoarele condiii:
1. se definete ca donator decedat fr activitate cardiac persoana la care sa constatat oprirea cardiorespiratorie iresuscitabil i ireversibil, confirmat
n spital de 2 medici primari. Confirmarea donatorului decedat fr activitate
cardiac se face conform protocolului de resuscitare, prevzut n anexa nr. 6,
excepie fcnd situaiile fr echivoc;
2. se definete ca donator decedat cu activitate cardiac persoana la care s-a
constatat ncetarea ireversibil a tuturor funciilor creierului, conform
protocolului de declarare a morii cerebrale prevzut n anexa nr. 3;
3. declararea morii cerebrale se face de ctre medici care nu fac parte din
echipele de coordonare, prelevare, transplant de organe, esuturi i celule de
origine uman;
3. STANDARDUL MOARTII CEREBRALE (definitia mortii cerebrale: incetarea ireversibila a tuturor functiilor
cerebrale): absenta constientei, absenta miscarilor voluntare, absenta miscarilor reflexe, absenta
respiratiei, absenta activitatii nervoase superioare (atentie: toate sunt absente ceea ce demonstreaza
inca o data ca stanrdele se bazeaza pe cercetarea vietii si in lipsa acesteia ca moartea este absenta vietii)
Avantaje: permite un dg. de deces cat timp restul organelor sunt inca vii si astfel transplantologia
Dezavantaje; concept neunitar, functiile creierului nu sunt in mod real in totalitate pierdute (ex. termoreglarea,
functiile endocrine, excretia, metabolismul sunt pastrate); daca respiratia este suplinita extern, artificial iar restul
tesuturilor si organelor sunt vii atunci conceptual corpul in ansamblul lui este viu (moartea creierului nu mai este
necesara definitiei vietii).
Testul de apnee pentru a defini moartea cerebrala. EEG obligatoriu.
4. STANDARDUL TRUNCHIULUI CEREBRAL. Intrucat ceea ce este definitoriu pentru starea de deces este absenta
respiratiei (fara respiratie nu are oxigen, fara oxigen nu va mai avea activitate cardiaca, fara activitate cardiaca nu
va mai avea circulatie in tesuturi si organe iar fara circulatie nu va mai avea viata), cat timp respira spontan este
viu, cat timp nu respira spontan este mort. In trunchiul cerebral (bulbul rahidian) se afla centrul respirator. Daca
acesta este viu si omul respira fara aparate (chiar deficient) este viu si se va institui de urgenta respiratia asistata ca
mijloc de tratament.
Stari terminale
Sunt stari care preced instalarea mortii: preagonia, agonia (vita minima, lat. viata redusa):
cu constienta pastrata, absenta, alternanta, fara insa a constituie moarte.
Moarte somatica
Moarte clinica
Moartea cerebrala
Moarte aparenta:
organismul este viu
dar cu aparenta mortii
(semne clinice nedetectabile)
Coma:
Organismul este viu, constienta absenta,
restul functiilor creierului sunt prezente
(inclusiv respiratia) dar alterate
Moarte vegetativa:
organismul este viu, scoarta cerebrala
este moarta dar restul creierului este viu
inclusiv centrii cardio-respiratori:
respira spontan
Semnele cadaverice
(numite ale mortii reale spre a se deosebi de moartea aparenta in care
lipsesc)
In primele 24 de ore
Lividitati
Rigiditate
Racire
Deshidratare
Autoliza
Dupa 24 ore
Distructive:
Putrefactia
Distrugerea cadavrului
Conservatoare:
**
***
Mumificarea *
Saponificarea (adipoceara)
Lignificarea**
Inghetare ***
*
Ex. la temperatura rectala de 25 grade Celsius (25x 9/5 +32 = 77 F ) IPM este
(98,6-77) / 1,5 =21,6 /1,5 = 14,4 ore.
Deshidratarea
Excoriatie (zgarietura) cu
dehidratare
Autoliza
Proces intravital localizat
(sinucidere celulara)
precum si postvital
generalizat (cu incepere de
la 3-5 ore IPM)
Proces de autodigestie
enzimatica indus de
activarea hidrolazelor
lizozomale fara consum de
energie (spre deosebire de
apoptoza) si abacterian
(spre deosebire de
putrefactie).
livor
2 ore
rigor
8 ore
10 ore
12 ore
..
18 ore
36 ore
livor fixe
flaccid
corp cald, flaccid, fara lividitati: nu e mort sau e mort in prima ora 1 ora.
corp cald, flaccid, cu lividitati: mort de ( ora 1 ora)-2 ore.
corp cald, cu lividitati si rigid: mort de 2-8 ore
corp rece cu lividitati si rigid : mort de 8-36 ore
corp rece cu lividitati ce dispar la digitopresiune si reapar si rigid: < 10 ore
corp rece, cu lividitati ce palesc la digitopresiune si rigid: 12-18 ore (dupa unii 10-12
ore)
corp rece, cu lividitati ce nu se modifica la digitopresiune (lividitati fixe) si rigid:
18ore-36 ore (dupa unii >12 ore)
corp rece si flaccid cu lividitati fixe: > 36 ore.
Reactia vitala
diagnosticul pozitiv de os
caracteristici de grup:
diagnosticul de specie (de natura umana sau nu?)
rasa
caracteristici individuale:
identificarea sub raportul datelor individuale generale: sex, talie, virsta.
identificare serologica si genetica (grup de singe, profil ADN)
felul mortii si forma juridica a mortii
cauza, mecanismele, imprejurarile mortii
data probabila a inhumarii
felul inhumarii: inhumare primara/secundara.
Entomologia medico-legala
Definitie: disciplina care se ocupa cu studiul medico-legal al
insectelor (grup din familia artropodelor) si altor artropode in
sensul lamuririi unor cauze judiciare in mortile violente sau
suspecte (data probabila a mortii, arealul in care s-a produs
moartea si eventualele deplasari ale corpului, cauza mortii
prin identificarea unor toxice cadaverice ce nu se mai pot gasi
in cadavru-ex.droguri-, etc.).
Se pot formula 5 principii generale:
1. estimarea varstei insectelor nou formate permite estimarea
IPM
2. un cadavru fara larve (doar cu oua) are un IPM de maximum
48 ore si minim 8 ore (in general).
3. larvele devoratoare (std. tertiar): minim 4-5 zile
4. larvele care se deplaseaza = minim 7-8 zile
5. puparium gol = 18-20 zile
Curs 4
Moartea violenta si moartea neviolenta
Cauzele medicale ale mortii, mecanismele mortii.
Trauma, socul traumatic si cauze ale mortii violente.
Moartea subita si moartea suspecta
Diagnostic necroptic si investigatiile de laborator in
medicina legala
Moartea violenta face obligatoriu obiectul investigatiei judiciare (ca parte constitutiva a
cercetarii judiciare) intrucat este obligatoriu a determina:
1.daca vatamarea este reala (leziunile traumatice):
2.daca este reala, care sunt mecanismele de producere ale vatamarii/leziunilor
traumatice (pot coexista mai multe actiuni traumatice/vatamatoare -ex.
lovire si impuscare-, prin actiunea unor agenti traumatici diferiti mecanici, fizici, chimici, biologici- sub actiunea aceleiasi persoane ori a
unor persoane diferite (comorienti)
3.care sunt caracteristicile agentului/agentilor traumatici ce au putut determina
leziuni traumatice/vatamarea
4.care a fost gravitatea vatamarii apreciata in:
-zile de ingrjjire medicala daca vatamarea nu a determinat decesul
-cauzele decesului violent daca vatamarea a determinat decesul
5.daca vatamarea a determinat decesul si ce tip de cauzalitate s-a manifestat in
producerea decesului (cauzalitate directa neconditionata, directa
conditionata, indirecta)
6.imprejurarile de producere a vatamarii (heteroagresiune, autoagresiune,
accident rutier, etc.)
7.cauzele decesului: Din ce cauze a decedat?
8.identificarea cadavrului (daca este neidentificat): Cine este decedatul?
9.data decesului: Cand a decedat?
10.alte obiective specifice (ex. in impuscare directia de tragere, orificiul de intrare
si de iesire, unghiul de tragere, etc.)
CAUZELE MORTII
Cauzele mortii se impart in imediate (directe), antecedente (intermediare) si initiale (de unde a inceput lantul decesului
tanatogenzei-)
Exemplu: dislipidemia (congentiala, erori de alimentatie, lipsa efort fizic, etc.) a determinat dupa 20 de ani de
manifestare ateroscleroza care dupa circa 10 ani de evolutie a determinat o obstructie coronariana prin tromboza unei
artere coronare care in circa 2 ore de la momentul aparitiei (oprirea completa a circulatiei in teritoriul vasuli obstruat) a
indus infarctul miocardic acut care a determinat decesul prin fibrilatia ventriculara.
Ia
30 minute
Ib
Cauza antecedenta
Tromboza coronariana
2 ore
Ic
Cauza initiala
Ateroscleroza coronariana
10 ani
Id
Cauza initiala
Dislipidemie
20 ani
II
7 ani
Moartea suspecta
Imprejurari in care se poate lua in considerare o moarte suspecta:
1. Moartea suspecta de a fi violenta
2. Moartea suspecta in imprejurari judiciare sau existand suspiciuni
judiciare (exist o suspiciune rezonabil c decesul a fost cauzat
direct sau indirect printr-o infraciune ori n legtur cu
comiterea unei infraciuni).
3. Moartea de cauza necunoscuta (cnd nu se cunoate cauza
morii)
4. Moartea care survine brusc, rapid si neasteptat fara o cauza
cunoscuta: ex moartea subita
5. Moartea unei persoane neidentificate
Punerea in primejdie a vietii: pericolul de a-si pierde viata in care se afla o persoana victima a unui traumatism, pericol
ce nu se materializeaza datorita interventiei medicale ori reactivitatii particulare
Leziunea cauzatoare de moarte (intentia depasita): este cu precadere o incadrare juridica iar nu una medicala Medical
sunt leziuni traumatice letale (legatura de cauzalitate este directa)-vezi 1, 2 sau 3)
Mecanismul mortii
Este determinat:
Cu ocazia autopsiei medico-legale de catre expertul medic
legist (pentru decesele care au loc sub incidenta art. 185
CPP privind AML)
Cu ocazia autopsiei anatomo-patologice de catre anatomopatolog (pentru decesele care au loc sub incidenta legii
104, privind manipularea cadavrelor art. 10. al. 1)
CAPITOLUL VII
Expertiza i constatarea
Art. 186
Exhumarea
(1) Exhumarea poate fi dispus de ctre procuror sau de
ctre instana de judecat n vederea stabilirii felului i
cauzei morii, a identificrii cadavrului sau pentru
stabilirea oricror elemente necesare soluionrii cauzei.
(2) Exhumarea se face n prezena organului de urmrire
penal.
(3) Dispoziiile art. 185 alin. (4)-(8) se aplic n mod
corespunztor.
Detalii: http://legeaz.net/noul-cod-procedura-penalancpp/art-186
CAPITOLUL VII
Expertiza i constatarea
Art. 187
Autopsia medico-legal a fetusului sau a nou-nscutului
(1) Autopsia medico-legal a unui fetus se dispune pentru a se
stabili vrsta intrauterin, capacitatea de supravieuire
extrauterin, felul i cauza morii, precum i pentru stabilirea
filiaiei, cnd este cazul.
(2) Autopsia medico-legal a unui nou-nscut se dispune
pentru a se stabili dac copilul a fost nscut viu, viabilitatea,
durata supravieuirii extrauterine, felul i cauza medical a
morii, data morii, dac i s-au acordat ngrijiri medicale dup
natere, precum i pentru stabilirea filiaiei, cnd este cazul.
Detalii: http://legeaz.net/noul-cod-procedura-penala-ncpp/art187
CAPITOLUL VIII
Cercetarea locului faptei i reconstituirea
Art. 192
Cercetarea la faa locului
(1) Cercetarea la faa locului se dispune de ctre organul de
urmrire penal, iar n cursul judecii de ctre instana de
judecat, atunci cnd este necesar constatarea direct n
scopul determinrii sau clarificrii unor mprejurri de fapt ce
prezint importan pentru stabilirea adevrului, precum i ori
de cte ori exist suspiciuni cu privire la decesul unei
persoane.
(2) Organul de urmrire penal sau instana de judecat poate
interzice persoanelor care se afl ori care vin la locul unde se
efectueaz cercetarea s comunice ntre ele sau cu alte
persoane.
Detalii: http://legeaz.net/noul-cod-procedura-penala-ncpp/art192
Art. 11. n toate cazurile n care exist suspiciunea unor implicaii medico-legale
prevzute de lege, eful serviciului de anatomie patologic din cadrul spitalului
anun n scris, n termen de 24 de ore, organele de urmrire penal
competente, pentru ndrumarea cazului ctre instituia de medicin legal,
potrivit competenei teritoriale prevzute n Ordonana Guvernului nr. 1/2000
privind organizarea activitii i funcionarea instituiilor de medicin legal,
aprobat cu modificri prin Legea nr. 459/2001, cu modificrile ulterioare.
Aceeai procedur se realizeaz i pentru decedaii neidentificai i pentru
cetenii strini decedai n spital.
Moartea violenta: decesul care survine ca urmare a actiunii unor factori traumatici
(mecanici, fizici, chimici, biologici) si imprejurari traumatice
a)
2.
b)
b)
3. Cauza mortii necunoscuta: medicul curant nu cunoaste cauzele medicale ale decesului.
a)
Pot fi atat cauze non-violenta cat si cauze violente precum intoxicatia, etc.
-violenta (traumatica)
-cu boli preexistente
-legatura de cauzalitate directa neconditionata (atunci cand vatamarea a fost grava
si a determinat prin ea insasi decesul)
15%
[x] Y. Drory i al., Am J Cardiol. 1991, efectueaz un studiu ntre anii 1976 -1985 pe 162 subieci sub 40 ani (cu vrste
cuprinse ntre 9-39 ani)
1.
PLAGI TAIATE
Taiate intepate
Plagi intepate
(administrare droguri)
Factorul primar
Leziunile in impuscare sint urmarea actiunii factorului primar
(proiectilul) si a factorilor suplimentari (secundari)
Factorul primar (glont sau alice)
viteza la gura tevii si forta vie
pistol/revolver este de max. 400 m/s, forta vie de 25
Kgm/cm2.
pentru carabina este 1000-1200m/s, forta vie de 350400 Kgm/cm2
Factorii secundari
Factorii secundari (tragere in/in afara limitei de
actiune a lor)
Sunt indusi de pulbere, capsa detonatoare, elemente si
particule din camasa glontelui, bura (arme vanatoare)
Sunt:
fumul
gazele fierbinti
flacara
particule de pulbere nearsa
particule de pulbere arsa (funinginea)
15-18 cm la 45-105 cm
impuscare de la distanta medie
(intermediara)
Orificiul de iesire
Canalul
Metode de laborator
Determinarea prezentei reziduurilor metalice ale tragerii
(bariu, antimoniu si plumb)
- Din plaga
spectrometrie cu absorbtie atomica
metoda activarii cu neutroni
microscopie cu scanare electronica si EDAX
metoda activarii cu neutroni nu deceleaza decit antimoniul si bariul, trebuie folosit
concomitent spectrometria pentru plumb. In practica reziduurile se detecteaza in
90% din persoanele care au tras cu un revolver/pistol si numai la 50% din
persoanele care au tras cu carabine sau arme de vinatoare.
Prelevarea eventualelor reziduuri metalice de pe mina suspectului se face folosind
tampoane de vata umezite cu acid clorhidric 10% sau acid nitric 5%, ulterior
analizate cu spectometru cu absorbtie atomica si prin metoda activarii cu neutroni
material adeziv analizat ulterior prin microscopie cu scanare electronica si EDAX
Determinarea prezentei reziduurilor de pulbere :
test cu brucina (la contactul cu resturi de fum sau particule de pulbere nearsa, se
coloreaza in rosu)
test cu sulfat de difenilamina (se coloreaza in albastru)
Identificarea armei cu care s-a tras
Sinuciderea
Caz 1
Asociere
Precipitarea
La orice nivel, mai ales cap si membre inferioare
Multipolare
Grave
Autoproducerea/heteroproducerea
Autoproducerea
Leziuni de tatonare
Zone accesibile mainii dominante
In general corespund scopului
Heteroproducerea
Prin lovire activa sau pasiva (cadere)
Mecanisme
-simple:
-directe: lovire
-indirecte:
accelerare/decelerare, flexie extensie
-complexe: lovire-cadere, lovire-bascularecadere, lovire-proiectare-calcare-tarare
Leziuni vitale?
Sunt cauza mortii?
In ce imprejurari?
Identificarea victimelor
Cine este soferul?
Traiectorii cinematice
Asfixia mecanica
Sugrumare: la gat cu mainile si degetele
Echimoze si excoriatii
Spanzurare: cu lat actionat de propria greutate
Strangulare: cu lat actionat de o forta externa
Caracteristicile santului cervical:
Circular (continuu)/intrerupt
Oblic/transversal
Adancime inegala/egala
Sufocare: la fata (cu mana, obiecte moi perna-)
Inecare
Actiunea apei asupra corpului
Cine e decedatul?
IPM?
Accident/omucidere/sinucidere? Posibilitati: A putut cadea in apa accidental de
pe mal, din barca; a putu fi omorat pe mal si aruncat in apa. A putut sa se
arunce in apa ca sa se omoare.
Leziuni vitale?
Sunt cauza mortii?
Ag. fizici
Agenti traumatici fizici (curent electric, rpesiunea atmosferica, presiunea
apei, radiatii ionizante, zgomot, caldura, frigul)
Marci electrice
Sunt leziuni vitale?
Sunt cauza mortii?
In ce imprejurari?
Agenti chimici
1. ANIMALE
1.1. Animale de uscat
1.2. Animale marine
1.2.1.1 Pesti veninosi (acvila de mare, murena, etc.) si conditionat veninosi (chefalul, calcanul, etc.)
1.2.1.2 Alte vieuitoare marine veninoase: coelenteratelor (meduze), serpii acvatici (Hydrophidae), caracatita, peti
care au capacitatea s produc curent electric, etc.
1.2.2.1. Pesti toxici
-peti ichtiohemotoxici (anghile, murene, torpile)
-peti ichtiotoxici (somon, tiuc, lin, crpcean, mihalt).
-peti ichtiosarcotoxici: Ciguatera, Tetraodontidae, Scombridae , Mulidee
1.2.2.2 Alte vietuitoare marine toxice
-molute (stridii, murex, scoici), broasc estoas de ape tropicale, echinoderme, organe ale unor mamifere marine
(ficatul de foc, etc.)
2. REPTILE
2.1. erpii veninosi: serpii acvatici (Hydrophidae) serpii teretri
2.2. oprle
3. ARTROPODE
3.1. Arahnide: scorpionii, pianjenii
3.2. Miriapozi: centipedele, milipedele
3.3. Insecte: albine, viespi, brzuni, furnica roie, furnica mare), narii, pduchii, tunii, ploniele, cpuele, puricii, mutele,
omidele procesionare, Lita vesicatoria (intoxicaia cu cantarid)
4. BACTERII
4.1. Tetanosul (Clostridium tetani)
4.2. Toxiinfectiile alimentare (T.A): T.A. cu Salmonelle, Clostridium Perfringens, Stafilococ, Vibrio Parahaemolyticus, Bacillus Cereus, ali
germeni (streptococ, bacilul piocianic, Escherichia Coli, etc.)
4.3. Botulismul
4.4. Micotoxinele
5. SINGELE HETEROLOG
6. ALERGENI
7. INTOXICATIA CU PLANTE, BACE I FRUCTE
7.1 Intoxicatia cu ciuperci
CURS 6
Capacitatea sexuala. Sexualizarea normala si patologica
Examenul medico-legal in infractiunile contra vietii sexuale:
viol, uciderea nou-nascutului, avort.
SEXOLOGIE MEDICO-LEGALA
Expertiza medico-legala este solicitata pentru:
A. determinarea sexului;
B. determinarea/stabilirea capacitatii (= maturitatii) sexuale (la
barbat si femeie)
C. determinarea prezentei anomaliilor vietii sexuale cu implicare
juridica
D. Probarea infractiunilor in domeniul vietii sexuale (violul,
perversiunile sexuale, coruptia sexuala, incestul etc.)
A. DETERMINAREA SEXULUI
1.
2.
2.
La nivelul gonadelor (ovar, testicul): sexul gonadic. Aceste persoane sunt purtatoare ale altor
gonade decat exprima infatisarea lor sexualizata (ex. aparenta unei femei dar purtand testicule si
sunt de fapt barbati, ex. sd. de testicul feminizant)
3.
La nivelul infatisarii sale: sexul fenotipic. Aceste persoane au o infatisare sexualizata care diferita
de organele genitale pe care le poarta (ex. aparenta unei femei dar cu organe genitale masculine
sau aparenta unei femei si ambele organe genitale externe complet dezvoltate ca in
hermafroditism sau incomplet dezvoltate ca in pseudohermafroditism)
4.
5.
2.
La femeie:
in divort,
casatorie,
Substituirea de copii, etc.
Capacitatea sexuala a femeii este definita de urmatorii parametrii:
ovare
Sexualitate patologica
Deviatiile sexuale: comportamente sexuale deviate de la normalitate (media
balansata intre gratificatie si permisivitate) care implica actiuni mai mult sau
mai putin ocazionale (dar nu permanente, persistente), (2) a caror desfasurare
nu este obligatorie pentru obtinerea gratificatiei dar sunt dorite, cautate (3)
implica o limitare a libertatii individuale a partenerului prin lipsa de
consimtamant si astfel se pot realiza doar prin constrangere (4) sunt
problematice din punctul de vedere al binelui individual al partenerului si
implicit al societatii (ex. Voyerism, sadism, masochism, exhibitionism, incest,
viol, pedofilie)
Omorul organizat: tulburari de personalitate antisociala (DSM-IV, 1994) de tip psihopatic (sadic sau impulsiv) sau
sociopat; are QI peste medie este o persoana sociala (familist adesea), compentent sexual, adesea cu carnet de
conducere, isi desfasoara activitatea mai ales in alte zone decit domiciliul sau, dovedeste o buna organizare, victime
care prezinta trasaturi commune, premeditare atent gindita, manifesta cruzime, fantezie, pastreaza trofeee de la
nivelul cadavrului (urechi, sni, etc.), alcatuieste aranjamente ce au o idee centrala pe care doreste ca echipa de
anchetatori sa o descopere, organizeaza omorul ca pe un joc si o intrecere cu anchetatorii de care este mindru. Se
excita prin suferinta victimei si astfel o tortureaza. Transporta cadavrul la distanta si sterge urmele sau lasa numai
acele urme pe care le doreste.
Omorul dezorganizat: criminalul manifesta tulburare de personalitate de tip psihotic (fara motivatie aparenta sau cu
motivatie bizara) ce se poate intilni de exemplu in schizofrenii ca scurt episod psihotic (DSM-IV, 1994) declasate de
stress sau alte conditii; are QI sub medie, este singuratic , necasatorit, inhibat sexual, incompetent sexual, fara carnet
de conducere, isi desfasoara activitatea in apropierea domiciliului sau pentru a se simti in siguranta , organizarea este
minima sau lipseste, nu premediteaza omorul desfasurindu-se fulgerator sub actiunea unui impuls de moment si
adesea sub actiunea stress-ului, manifesta cruzime efectund leziuni mutilante cu depersonalizarea cadavrului
(distrugerea fizionomiei atit pentru a nu fi recunoscut ct si pentru a nu "fi privit" de acesta; actiunea de desfigurare
are si ca scop s exprime furia sa care se adreseaza fata de toate femeile si nu fa de una in mod particular); adesea
exercita actiuni sadice adresate impotriva organelor genitale ale victimei pe care le distruge in moduri cit mai
impresionante. Cu toate acestea actiunile sadice se desfasoara postmortem. In mod esential diferenta fata de tipul
organizat este nelinistea, teama, anxietatea de care da dovada.
Uneori diferentele nu sunt foarte mari: oricare dintre tipurile psihologice descrise pot genera crime serial murder
Numar cazuri
Tentative
>60 ani
51-60 ani
41-50 ani
31-40 ani
23
21-30 ani
57
14-20 ani
152
<14 ani
30
0
20
17
15
40
60
80
100
120
140
160
180
I.
II.
V.
identificarea agresorului
Intervalul viol-examinare
45%
40%
35%
30%
Numar cazuri
25%
20%
42%
15%
10%
21%
13%
5%
10%
5%
4%
4.70%
5-6 zile
7-14 zile
0%
<24 ore
24-48 ore
48-72 ore
3-4 zile
Protocol de examinare:
kit pentru viol
documentarea datelor
colposcopie, fotografiere a leziunilor (vatamarilor) de pe cors si a organelor genitale externe
CML documentat cu traumatograma,schite, fotografii. Examinarea in spital este importanta!
Etapele probatiunii medico-legale:
examenul psihologic (probarea lipsei de discernamint, capacitate psihica)
abuzul emotional
abuzul psihologic
examenul fizic (probarea lipsei de consimtamint)
leziuni nespecifice (in context agresional, in contextul actului sexual normal). Marca muscata
(!) devine specifica la copil (dg. dif. cu maxilarul de copil).
leziuni specifice (la persoana majora sunt mai putin genitale si mai mult corporale)
absenta leziunilor: la varste mici, persoane labile psihic, deficiente psihologice, complexe, etc.
examenul genital si prelevarea probelor biologice (+ corpuri delicte) in vederea examinarilor
complementare de laborator medico-legal (chiar daca este virgina)
Probe directe ca este sperma: grup, ADN, evidentierea spermatozoidului
Probe indirecte ca este sperma: reactiile microcristalografice Florence si Barberio, dozarea Zn
(cea mai mare concentratie in spermatozoid), fosfatazele acide comune si prostatice
(concentratie mai mare de minim 4 ori in lichidul prostatic fata de orice alt fluid sau tesut si
persista circa 4 zile de la ejaculare), proteina p30 (specifica prostatei), cercetarea contaminarii
victimei cu o boala infectioasa cu transmitere sexuala (sifilis, gonoree, herpes genital,
trichomoniaza, condiloma acuminata - papilomavirus, sancroid - Hemophilus Ducreyi,
limfogranulomul veneric chlamidia, SIDA HIV) sau sarcina (testele de sarcina se
pozitiveaza la aproximativ 2 saptamini dupa fertilizare).
1. leziuni genitale leziunile himenului (deflorarea) se vindeca in 5-7 zile, max. 14 zile2. urme biologice pe corp/vaginal/rectal se recolteaza in max. 24 ore. Din acestea se pot face
urmatoarele analize pentru a determina ca este vorba de sperma:
Determinarea prezentei fosfatazei acide de origine prostatica
Determinarea prezentei glicoproteinei P30 (specifica pentru sperma umana, poate persista
in vagin 13-47 ore dupa actul sexual
Determinarea prezentei LDH-C4 este strict specifica pentru sperma (se gaseste in
testicule, spermatozoizi si lichid seminal), apare la pubertate (si in pete vechi de 4
saptamani).
Determinarea prezentei human prostate specific antigen = proteina prostatica umana
(PSA) este specific pentru sperma chiar la cei vasectomizati sau azoospermici. Se
detecteaza folosind un ser hiperimun si cu ELISA. Nu da reactii incrucisate cu saliva,
urina, secretia vaginala sau singele menstrual.
Lumina ultraviolet (fluorescenta spermei)
3. Sarcina (prezenta sarcinii este o dovada a actului sexual cu ejaculare: atentie paternitatea)
4. Boli sexuale: - victima trebuie examinata in mod repetat, deoarece examinarea imediata poate
sa fie neconcludenta dat fiind faptul ca in majoritatea bolilor transmise sexual primele semne
apar la distanta in timp, uneori la saptamani sau luni (gonoree : 2-21 zile ; sifilis 1-4 saptamani)
AH
AH
A, B
AH
AH
BH, ABH
AH,O, nesecretor
CAPITOLUL VII
Expertiza i constatarea
Art. 191
Expertiza genetic judiciar
(1) Expertiza genetic judiciar se poate dispune de ctre organul de
urmrire penal, prin ordonan, n cursul urmririi penale, sau de
instan, prin ncheiere, n cursul judecii, cu privire la probele
biologice recoltate de la persoane sau orice alte probe ce au fost
gsite ori ridicate.
(2) Expertiza genetic judiciar se efectueaz n cadrul instituiilor
medico-legale, al unei instituii ori unui laborator de specialitate sau
al oricrei alte instituii de specialitate certificate i acreditate n
acest tip de analize.
(3) Probele biologice recoltate cu ocazia examinrii corporale pot fi
folosite numai la identificarea profilului genetic judiciar.
(4) Profilul genetic judiciar obinut n condiiile alin. (3) poate fi
folosit i n alt cauz penal, dac servete la aflarea adevrului.
(5) Datele obinute ca urmare a expertizei genetice judiciare
constituie date personale i sunt protejate conform legii.
Sursele de ADN
n principiu, orice tip de material
biologic poate servi ca substrat
pentru efectuarea unui test ADN
snge
pete de snge
sperm sau pete de sperm
saliv - conine celule epiteliale bucale care prin detaare pot fi depuse pe
mucuri de igar, periue de dini, pahare, gum de mestecat, n interiorul
mtilor, etc.
celule epiteliale tegumentare - se regsesc frecvent pe mbrcminte, obiecte
sau sub unghiile victimelor (detaate prin abraziunea tegumentelor
agresorului)
tesuturi proaspete, putrefiate, carbonizate sau mumifiate
preparate anatomo-patologice arhivate (esuturi incluse n parafin sau
etalate pe lam n diferite coloraii)
fire de pr
unghii
fecale
Testarea ADN poate fi aplicata tuturor probelor
urin
biologice enumerate deoarece contin celule
oase
(PRUNCUCIDEREA)
ART. 200 Uciderea ori vtmarea nou-nscutului svrit de ctre mam
(1) Uciderea copilului nou-nscut imediat dup natere, dar nu mai trziu de 24
de ore, svrit de ctre mama aflat n stare de tulburare psihic se pedepsete cu
nchisoarea de la unu la 5 ani.
(2) Dac faptele prevzute n art. 193 - 195 sunt svrite asupra copilului nounscut imediat dup natere, dar nu mai trziu de 24 de ore, de ctre mama aflat n
stare de tulburare psihic, limitele speciale ale pedepsei sunt de o lun i, respectiv,
3 ani.
CAPITOLUL IV
Agresiuni asupra ftului
ART. 201
ntreruperea cursului sarcinii
(1) ntreruperea cursului sarcinii svrit n vreuna dintre urmtoarele mprejurri:
a) n afara instituiilor medicale sau a cabinetelor medicale autorizate n acest scop;
b) de ctre o persoan care nu are calitatea de medic de specialitate obstetric-ginecologie
i drept de liber practic medical n aceast specialitate;
c) dac vrsta sarcinii a depit paisprezece sptmni, se pedepsete cu nchisoare de la 6
luni la 3 ani sau cu amend i interzicerea exercitrii unor drepturi.
(2) ntreruperea cursului sarcinii, svrit n orice condiii, fr consimmntul femeii
nsrcinate, se pedepsete cu nchisoarea de la 2 la 7 ani i interzicerea exercitrii unor
drepturi.
(3) Dac prin faptele prevzute n alin. (1) i alin. (2) s-a cauzat femeii nsrcinate o
vtmare corporal, pedeapsa este nchisoarea de la 3 la 10 ani i interzicerea exercitrii unor
drepturi, iar dac fapta a avut ca urmare moartea femeii nsrcinate, pedeapsa este
nchisoarea de la 6 la 12 ani i interzicerea exercitrii unor drepturi.
(4) Cnd faptele au fost svrite de un medic, pe lng pedeapsa nchisorii, se va aplica i
interzicerea exercitrii profesiei de medic.
(5) Tentativa la infraciunile prevzute n alin. (1) i alin. (2) se pedepsete.
(6) Nu constituie infraciune ntreruperea cursului sarcinii n scop terapeutic efectuat de
un medic de specialitate obstetric-ginecologie, pn la vrsta sarcinii de douzeci i patru de
sptmni, sau ntreruperea ulterioar a cursului sarcinii, n scop terapeutic, n interesul
mamei sau al ftului.
(7) Nu se pedepsete femeia nsrcinat care i ntrerupe cursul sarcinii.
ART. 202
Vtmarea ftului
(1) Vtmarea ftului, n timpul naterii, care a mpiedicat instalarea vieii
extrauterine se pedepsete cu nchisoarea de la 3 la 7 ani.
(2) Vtmarea ftului, n timpul naterii, care a cauzat ulterior copilului o
vtmare corporal, se pedepsete cu nchisoarea de la unu la 5 ani, iar dac
a avut ca urmare moartea copilului pedeapsa este nchisoarea de la 2 la 7 ani.
(3) Vtmarea ftului n timpul sarcinii, prin care s-a cauzat ulterior
copilului o vtmare corporal, se pedepsete cu nchisoarea de la 3 luni la 2
ani, iar dac a avut ca urmare moartea copilului pedeapsa este nchisoarea
de la 6 luni la 3 ani.
(4) Vtmarea ftului svrit n timpul naterii de ctre mama aflat n
stare de tulburare psihic se sancioneaz cu pedeapsa prevzut n alin. (1)
i alin. (2), ale crei limite se reduc la jumtate.
(5) Dac faptele prevzute n alin. (1) - (4) au fost svrite din culp,
limitele speciale ale pedepsei se reduc la jumtate.
(6) Nu constituie infraciune faptele prevzute n alin. (1) - (3) svrite de
un medic sau de persoana autorizat s asiste naterea sau s urmreasc
sarcina, dac acestea au fost svrite n cursul actului medical, cu
respectarea prevederilor specifice profesiei i au fost fcute n interesul
femeii gravide sau al ftului, ca urmare a riscului inerent exercitrii actului
medical.
(7) Vtmarea ftului n perioada sarcinii de ctre femeia nsrcinat nu se
pedepsete.
AVORTUL
spontan (patologic): 5-20%
Provocat
ART. 199
Violena n familie
(1) Dac faptele prevzute n art. 188, art. 189 i
art. 193 - 195 sunt svrite asupra unui membru
de familie, maximul special al pedepsei prevzute
de lege se majoreaz cu o ptrime.
(2) n cazul infraciunilor prevzute n art. 193 i
art. 196 svrite asupra unui membru de familie,
aciunea penal poate fi pus n micare i din
oficiu. mpcarea nltur rspunderea penal.
Medicina legala este chemata sa identifice i s separe probele biologice directe, materiale, de
probele biologice indirecte, probele biologice cu valoare certa de cele incerte, posibile,
probabile si sa le prezinte instantei pentru a fi administrate.
[1
IMPOSIBIL>>POSIBIL>>IMPROBABIL>>PROBABIL>>CERTITUDINE
DEX: POSIBIL = se poate intampla, e cu putinta, e permis; PROBABIL = se poate intampla, poate fi adevarat, poate fi
probat
verificare , obiectivitate
Documentare >> examinare >> evaluarea prognosticului (consecintele din viitor)
>>reconstituirea abductiva a evenimentelor din perspectiva medicala (consecinte trecute si
actuale) >> stabilirea cauzalitatii intre cauza si efect (cu/fara conditii)>> concluzii
Documentarea, examinarea = esentiale pentru obiectivitate, de implinit cu obiectivitate
Reconstituirea = cu obiectivitate (faptic: daca nu exista documente ori examinarea fizica a
victimei ori produsele biologice de la victima sunt insuficiente/absente/nespecifice atunci
lucrarea medico-legala are limite date de cunoastere, reconstituire biologica ori documentare)
Evaluarea prognosticului = se bazeaza pe opinia unui medic specialist clinician, etc. (nevoie de
obiectivitate, grad de subiectivism al specialistului)
Stabilirea cauzalitatii, concluzii = opinie expertala (necesita un grad de subiectivism minim)
REGULA
Generalizare
Met. inductiva
Deductie
Reconstituire
Met. deductiva
Met. abductiva
CAPITOLUL VII
Expertiza i constatarea
Art. 173
Numirea expertului
(1) Expertul este numit prin ordonana organului de urmrire penal sau prin ncheierea instanei.
(2) Organul de urmrire penal sau instana desemneaz, de regul, un singur expert, cu excepia
situaiilor n care, ca urmare a complexitii expertizei, sunt necesare cunotine specializate din
discipline distincte, situaie n care desemneaz doi sau mai muli experi.
(3) Cnd expertiza urmeaz s fie efectuat de o instituie medico-legal, de un institut sau
laborator de specialitate, desemnarea unuia sau a mai multor experi se face de ctre acea
instituie, potrivit legii.
(4) Prile i subiecii procesuali principali au dreptul s solicite ca la efectuarea expertizei s
participe un expert recomandat de acestea. n cazul n care expertiza este dispus de instan,
procurorul poate solicita ca un expert recomandat de acesta s participe la efectuarea expertizei.
(5) Expertul, instituia medico-legal, institutul sau laboratorul de specialitate, la cererea expertului,
poate solicita, atunci cnd consider necesar, participarea specialitilor de la alte instituii sau
avizul acestora.
(6) Instituia medico-legal, institutul sau laboratorul de specialitate comunic organului judiciar
care a dispus efectuarea expertizei numele experilor desemnai.
Noul Cod de Procedur Penal actualizat prin: Lege nr. 255/2013 - pentru punerea n aplicare a
Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedur penal i pentru modificarea i completarea unor
acte normative care cuprind dispoziii procesual penale din 19 iulie 2013, Monitorul Oficial
515/2013;
CAPITOLUL VII
Expertiza i constatarea
Art. 174
Incompatibilitatea expertului
(1) Persoana aflat n vreunul dintre cazurile de
incompatibilitate prevzute de art. 64 nu poate fi
desemnat ca expert, iar n cazul n care a fost
desemnat, hotrrea judectoreasc nu se poate
ntemeia pe constatrile i concluziile acesteia. Motivul
de incompatibilitate trebuie dovedit de cel ce l invoc.
(2) Nu poate fi desemnat ca expert persoana care a
avut aceast calitate n aceeai cauz, cu excepia
situaiei n care aceasta este recomandat de pri sau
de procuror.
(3) Abrogat.
(4) Dispoziiile art. 66-68 se aplic n mod
corespunztor.
CAPITOLUL VII
Expertiza i constatarea
Art. 176
nlocuirea expertului
(1) Expertul poate fi nlocuit dac refuz sau, n mod nejustificat,
nu finalizeaz raportul de expertiz pn la termenul fixat.
(2) nlocuirea se dispune prin ordonan de ctre organul de
urmrire penal sau prin ncheiere de ctre instan, dup citarea
expertului, i se comunic asociaiei sau corpului profesional de
care aparine acesta.
(3) Expertul este, de asemenea, nlocuit cnd este admis
declaraia sa de abinere sau cererea de recuzare ori n cazul n
care se afl n imposibilitate obiectiv de a efectua sau finaliza
expertiza.
(4) Expertul nlocuit trebuie, sub sanciunea prevzut la art. 283
alin. (4), s pun de ndat la dispoziia organului judiciar toate
actele sau obiectele ncredinate, precum i observaiile cu privire
la activitile desfurate pn la momentul nlocuirii sale.
Detalii: http://legeaz.net/noul-cod-procedura-penala-ncpp/art-176
CAPITOLUL VII
Expertiza i constatarea
Art. 175
Drepturile i obligaiile expertului
(1) Expertul are dreptul de a refuza efectuarea expertizei pentru aceleai motive pentru
care martorul poate refuza depunerea mrturiei.
(2) Expertul are dreptul s ia cunotin de materialul dosarului necesar pentru efectuarea
expertizei.
(3) Expertul poate cere lmuriri organului judiciar care a dispus efectuarea expertizei cu
privire la anumite fapte ori mprejurri ale cauzei ce trebuie evaluate.
(4) Expertul poate cere lmuriri prilor i subiecilor procesuali principali, cu ncuviinarea
i n condiiile stabilite de organele judiciare.
(5) Expertul are dreptul la un onorariu pentru activitatea depus n vederea efecturii
expertizei, pentru cheltuielile pe care ar trebui s le suporte sau le-a suportat pentru
efectuarea expertizei. Cuantumul onorariului este stabilit de ctre organele judiciare n
funcie de natura i complexitatea cauzei i de cheltuielile suportate sau care urmeaz a fi
suportate de ctre expert. Dac expertiza este efectuat de instituia medico-legal ori
institutul sau laboratorul de specialitate, costul expertizei este stabilit n condiiile
prevzute de legea special.
(6) Expertul poate beneficia i de msuri de protecie, n condiiile prevzute la art. 125.
(7) Expertul are obligaia de a se prezenta n faa organelor de urmrire penal sau a
instanei de judecat ori de cte ori este chemat i de a-i ntocmi raportul de expertiz cu
respectarea termenului-limit stabilit n ordonana organului de urmrire penal sau n
ncheierea instanei. Termenul-limit din ordonan sau ncheiere poate fi prelungit, la
cererea expertului, pentru motive ntemeiate, fr ca prelungirea total acordat s fie mai
mare de 6 luni.
(8) ntrzierea sau refuzul nejustificat de efectuare a expertizei atrage aplicarea unei
amenzi judiciare, precum i rspunderea civil a expertului sau a instituiei desemnate s
o efectueze pentru prejudiciile cauzate.
CAPITOLUL VII
Expertiza i constatarea
Art. 177
Procedura efecturii expertizei
(1) Organul de urmrire penal sau instana de judecat, cnd dispune efectuarea unei
expertize, fixeaz un termen la care sunt chemate prile, subiecii procesuali principali,
precum i expertul, dac acesta a fost desemnat.
(2) La termenul fixat se aduce la cunotina procurorului, a prilor, a subiecilor
procesuali principali i a expertului obiectul expertizei i ntrebrile la care expertul
trebuie s rspund i li se pune n vedere c au dreptul s fac observaii cu privire la
aceste ntrebri i c pot cere modificarea sau completarea lor. De asemenea, dup
caz, sunt indicate expertului obiectele pe care urmeaz s le analizeze.
(3) Expertul este ntiinat cu privire la faptul c are obligaia de a analiza obiectul
expertizei, de a indica cu exactitate orice observaie sau constatare i de a expune o
opinie imparial cu privire la faptele sau mprejurrile evaluate, n conformitate cu
regulile tiinei i expertizei profesionale.
(4) Prile i subiecii procesuali principali sunt ncunotinai c au dreptul s cear
numirea cte unui expert recomandat de fiecare dintre ele, care s participe la
efectuarea expertizei.
(5) Dup examinarea obieciilor i cererilor fcute de pri, de subiecii procesuali
principali i expert, organul de urmrire penal sau instana de judecat pune n vedere
expertului termenul n care urmeaz a fi efectuat expertiza, ncunotinndu-l totodat
dac la efectuarea acesteia urmeaz s participe prile sau subiecii procesuali
principali.
(6) Atunci cnd expertiza urmeaz s fie efectuat de o instituie medico-legal, de un
laborator de expertiz criminalistic sau de orice institut de specialitate, sunt aplicabile
dispoziiile art. 173 alin. (3), nefiind necesar prezena expertului n faa organului
judiciar.
Detalii: http://legeaz.net/noul-cod-procedura-penala-ncpp/art-177
CAPITOLUL VII
Expertiza i constatarea
Art. 178
Raportul de expertiz
(1) Dup efectuarea expertizei, constatrile, clarificrile, evalurile i opinia
expertului sunt consemnate ntr-un raport.
(2) Cnd sunt mai muli experi se ntocmete un singur raport de expertiz.
Opiniile separate se motiveaz n acelai raport.
(3) Raportul de expertiz se depune la organul judiciar care a dispus efectuarea
expertizei.
(4) Raportul de expertiz cuprinde:
a) partea introductiv, n care se arat organul judiciar care a dispus efectuarea
expertizei, data cnd s-a dispus efectuarea acesteia, numele i prenumele
expertului, obiectivele la care expertul urmeaz s rspund, data la care a fost
efectuat, materialul pe baza cruia expertiza a fost efectuat, dovada
ncunotinrii prilor, dac au participat la aceasta i au dat explicaii n cursul
expertizei, data ntocmirii raportului de expertiz;
b) partea expozitiv prin care sunt descrise operaiile de efectuare a expertizei,
metodele, programele i echipamentele utilizate;
c) concluziile, prin care se rspunde la obiectivele stabilite de organele judiciare,
precum i orice alte precizri i constatri rezultate din efectuarea expertizei, n
legtur cu obiectivele expertizei.
(5) n situaia n care expertiza a fost efectuat n lipsa prilor ori a subiecilor
procesuali principali, acetia sau avocatul lor sunt ncunotinai cu privire la
ntocmirea raportului de expertiz i cu privire la dreptul la studierea raportului.
CAPITOLUL VII
Expertiza i constatarea
Art. 179
Audierea expertului
(1) n cursul urmririi penale sau al judecii, expertul
poate fi audiat de organul de urmrire penal sau de
instan, la cererea procurorului, a prilor, a subiecilor
procesuali principali sau din oficiu, dac organul judiciar
apreciaz c audierea este necesar pentru lmurirea
constatrilor sau concluziilor expertului.
(2) Dac expertiza a fost efectuat de o instituie medicolegal, institut sau laborator de specialitate, instituia va
desemna un expert, dintre persoanele care au participat
la efectuarea expertizei, ce urmeaz a fi audiat de ctre
organul de urmrire penal sau de instan.
(3) Audierea expertului se efectueaz potrivit dispoziiilor
privitoare la audierea martorilor.
CAPITOLUL VII
Expertiza i constatarea
Art. 180
Suplimentul de expertiz
(1) Cnd organul de urmrire penal sau instana
constat, la cerere sau din oficiu, c expertiza nu este
complet, iar aceast deficien nu poate fi suplinit prin
audierea expertului, dispune efectuarea unui supliment
de expertiz de ctre acelai expert. Cnd nu este
posibil desemnarea aceluiai expert, se dispune
efectuarea unei alte expertize de ctre un alt expert.
(2) Cnd expertiza a fost efectuat n cadrul instituiei
medico-legale, unui institut sau laborator de specialitate,
organul de urmrire penal sau instana se adreseaz
instituiei respective n vederea efecturii suplimentului
de expertiz.
CAPITOLUL VII
Expertiza i constatarea
Art. 181
Efectuarea unei noi expertize
(1) Organul de urmrire penal sau instana dispune efectuarea unei noi expertize atunci cnd
concluziile raportului de expertiz sunt neclare sau contradictorii ori ntre coninutul i
concluziile raportului de expertiz exist contradicii, iar aceste deficiene nu pot fi nlturate prin
audierea expertului.
(2) Cnd organul de urmrire penal sau instana de judecat dispune efectuarea unei noi
expertize de ctre o instituie medico-legal, aceasta este efectuat de o comisie, n condiiile
legii.
Art. 1811.
Obiectul constatrii i raportul de constatare
(1) Organul de urmrire penal stabilete prin ordonan obiectul constatrii, ntrebrile la care
trebuie s rspund specialistul i termenul n care urmeaz a fi efectuat lucrarea.
(2) Raportul de constatare cuprinde descrierea operaiilor efectuate de specialist, a metodelor,
programelor i echipamentelor utilizate i concluziile constatrii.
CAPITOLUL VII
Expertiza i constatarea
Art. 182
Lmuririle cerute la institutul de emisiune
CAPITOLUL VII
Expertiza i constatarea
Art. 183
Prezentarea scriptelor de comparaie
CAPITOLUL VII
Expertiza i constatarea
Art. 184
Expertiza medico-legal psihiatric
(1) n cazul infraciunilor comise de minorii cu vrsta ntre 14 i 16 ani, n cazul uciderii sau vtmrii copilului
nou-nscut ori a ftului de ctre mam, precum i atunci cnd organul de urmrire penal sau instana are o
ndoial asupra discernmntului suspectului ori inculpatului n momentul svririi infraciunii ce face obiectul
acuzaiei, se dispune efectuarea unei expertize medico-legale psihiatrice, stabilindu-se totodat termenul de
prezentare n vederea examinrii.
(2) Expertiza se efectueaz n cadrul instituiei medico-legale de ctre o comisie, constituit potrivit legii.
(3) Expertiza medico-legal psihiatric se efectueaz dup obinerea consimmntului scris al persoanei ce
urmeaz a fi supus expertizei, exprimat, n prezena unui avocat ales sau din oficiu, n faa organului judiciar,
iar n cazul minorului, i n prezena ocrotitorului legal.
(4) n cazul n care suspectul sau inculpatul refuz n cursul urmririi penale efectuarea expertizei ori nu se
prezint n vederea examinrii la comisia medico-legal psihiatric, organul de cercetare penal sesizeaz
procurorul sau judectorul de drepturi i liberti n vederea emiterii unui mandat de aducere n scopul
prezentrii la comisia medico-legal psihiatric. Dispoziiile art. 265 alin. (4)-(9) se aplic n mod corespunztor.
(5) n cazul n care consider c este necesar o examinare complex, ce necesit internarea medical a
suspectului sau a inculpatului ntr-o instituie sanitar de specialitate, iar acesta refuz internarea, comisia
medico-legal sesizeaz organul de urmrire penal sau instana cu privire la necesitatea lurii msurii internrii
nevoluntare.
(6) n cursul urmririi penale, procurorul, dac apreciaz c solicitarea comisiei medico-legale este ntemeiat,
poate cere judectorului de drepturi i liberti de la instana creia i-ar reveni competena s judece cauza n
prim instan sau de la instana corespunztoare n grad acesteia n a crei circumscripie se afl locul de
internare ori sediul parchetului din care face parte procurorul care a ntocmit propunerea luarea msurii internrii
nevoluntare, pentru maximum 30 de zile, n vederea efecturii expertizei psihiatrice.
(7) Propunerea procurorului de luare a msurii internrii nevoluntare trebuie s cuprind, dup caz, meniuni cu
privire la: fapta pentru care se efectueaz cercetarea penal, ncadrarea juridic, denumirea infraciunii; faptele
i mprejurrile din care rezult ndoiala asupra discernmntului suspectului sau inculpatului, sesizarea
comisiei medico-legale psihiatrice cu privire la refuzul suspectului sau inculpatului de a se interna, motivarea
necesitii lurii msurii internrii i a proporionalitii acesteia cu scopul urmrit. Propunerea mpreun cu
dosarul cauzei se prezint judectorului de drepturi i liberti.
(8) Judectorul de drepturi i liberti fixeaz ziua i ora de soluionare a propunerii de luare a msurii internrii
nevoluntare, n cel mult 3 zile de la data sesizrii, avnd obligaia de a-l cita pe suspect sau inculpat pentru
termenul fixat. Termenul se comunic procurorului, precum i avocatului suspectului sau inculpatului, cruia i se
acord, la cerere, dreptul de a studia dosarul cauzei i propunerea formulat de procuror.
(9) Soluionarea propunerii de luare a msurii internrii nevoluntare se face numai n prezena
suspectului sau inculpatului, n afar de cazul cnd acesta este disprut, se sustrage sau cnd
din cauza strii sntii sau din cauz de for major ori stare de necesitate nu se poate
prezenta.
(10) Participarea procurorului i a avocatului ales sau numit din oficiu al suspectului ori
inculpatului este obligatorie.
(11) n cazul admiterii propunerii de internare nevoluntar, ncheierea judectorului trebuie s
cuprind:
a) datele de identitate ale suspectului sau inculpatului;
b) descrierea faptei de care este acuzat suspectul sau inculpatul, ncadrarea juridic i
denumirea infraciunii;
c) faptele i mprejurrile din care rezult ndoial asupra strii psihice a suspectului sau
inculpatului;
d) motivarea necesitii lurii msurii internrii nevoluntare n vederea efecturii expertizei
medico-legale psihiatrice i a proporionalitii acesteia cu scopul urmrit;
e) durata msurii internrii.
(12) Dup luarea msurii, suspectului sau inculpatului i se aduc la cunotin, de ndat, n limba
pe care o nelege, motivele internrii, ncheindu-se n acest sens un proces-verbal.
(13) Dup dispunerea internrii, dac suspectul sau inculpatul se afl n stare de deinere,
judectorul de drepturi i liberti informeaz administraia locului de deinere despre msura
internrii i dispune transferul arestatului ntr-o secie de psihiatrie a unui penitenciar-spital.
(14) mpotriva ncheierii judectorului de drepturi i liberti se poate face contestaie la
judectorul de drepturi i liberti de la instana ierarhic superioar de ctre suspect, inculpat sau
de procuror n termen de 24 de ore de la pronunare. Contestaia mpotriva ncheierii prin care se
dispune internarea nevoluntar nu suspend executarea.
(15) Contestaia formulat de suspect sau inculpat mpotriva ncheierii prin care s-a dispus
internarea nevoluntar se soluioneaz n termen de 3 zile de la data nregistrrii acesteia i nu
este suspensiv de executare.
(16) n vederea soluionrii contestaiei formulate de procuror, judectorul de la instana ierarhic
superioar dispune citarea suspectului sau inculpatului. Participarea avocatului ales sau numit
din oficiu al suspectului ori inculpatului este obligatorie.
ART. 172
Dispunerea efecturii expertizei sau a constatrii
(1) Efectuarea unei expertize se dispune cnd pentru constatarea, clarificarea sau evaluarea unor fapte ori
mprejurri ce prezint importan pentru aflarea adevrului n cauz este necesar i opinia unui expert.
(2) Expertiza se dispune, n condiiile art. 100, la cerere sau din oficiu, de ctre organul de urmrire penal,
prin ordonan motivat, iar n cursul judecii se dispune de ctre instan, prin ncheiere motivat.
(3) Cererea de efectuare a expertizei trebuie formulat n scris, cu indicarea faptelor i mprejurrilor supuse
evalurii i a obiectivelor care trebuie lmurite de expert.
(4) Expertiza poate fi efectuat de experi oficiali din laboratoare sau instituii de specialitate ori de experi
independeni autorizai din ar sau din strintate, n condiiile legii.
(5) Expertiza i examinarea medico-legal se efectueaz n cadrul instituiilor medico-legale.
(7) n domeniile strict specializate, dac pentru nelegerea probelor sunt necesare anumite cunotine
specifice sau alte asemenea cunotine, instana ori organul de urmrire penal poate solicita opinia unor
specialiti care funcioneaz n cadrul organelor judiciare sau n afara acestora. Dispoziiile relative la
audierea martorului sunt aplicabile n mod corespunztor.
(8) La efectuarea expertizei pot participa experi independeni autorizai, numii la solicitarea prilor sau
subiecilor procesuali principali.
(9) Cnd exist pericol de dispariie a unor mijloace de prob sau de schimbare a unor situaii de fapt ori este necesar
lmurirea urgent a unor fapte sau mprejurri ale cauzei, organul de urmrire penal poate dispune prin ordonan
efectuarea unei constatri.
(10) Constatarea este efectuat de ctre un specialist care funcioneaz n cadrul organelor judiciare sau din afara
acestora.
(11) Certificatul medico-legal are valoarea unui raport de constatare.
(12) Dup finalizarea raportului de constatare, cnd organul judiciar apreciaz c este necesar opinia unui expert
sau cnd concluziile raportului de constatare sunt contestate, se dispune efectuarea unei expertize.
CAPITOLUL VII
Expertiza i constatarea
Art. 189
Examinarea medico-legal a persoanei
(1) Examinarea medico-legal a persoanei n vederea
constatrii urmelor i a consecinelor unei infraciuni se
efectueaz conform legii speciale.
(2) Medicul legist care a efectuat examinarea medico-legal
ntocmete un certificat medico-legal sau, dup caz, un raport
de expertiz.
(3) Constatarea leziunilor traumatice este efectuat, de regul,
printr-o examinare fizic. n cazul n care nu este posibil sau
necesar examinarea fizic, expertiza este efectuat n baza
documentaiei medicale puse la dispoziia expertului.
(4) Raportul de expertiz sau certificatul medico-legal trebuie s
cuprind: descrierea leziunilor traumatice, precum i opinia
expertului cu privire la natura i gravitatea leziunilor,
mecanismul i data producerii acestora, urmrile pe care
acestea le-au produs.
CAPITOLUL VII
Expertiza i constatarea
Art. 190
Examinarea fizic
(1) Examinarea fizic a unei persoane presupune examinarea extern i intern a corpului
acesteia, precum i prelevarea de probe biologice. Organul de urmrire penal trebuie s solicite,
n prealabil, consimmntul scris al persoanei care urmeaz a fi examinat. n cazul persoanelor
lipsite de capacitate de exerciiu, consimmntul la examinarea fizic este solicitat
reprezentantului legal, iar n cazul celor cu capacitate restrns de exerciiu, consimmntul scris
al acestora trebuie exprimat n prezena ocrotitorilor legali.
(2) n lipsa consimmntului scris al persoanei care urmeaz a fi examinat, al reprezentantului
legal ori a ncuviinrii din partea ocrotitorului legal, judectorul de drepturi i liberti dispune, prin
ncheiere, la cererea motivat a procurorului, examinarea fizic a persoanei, dac aceast msur
este necesar pentru stabilirea unor fapte sau mprejurri care s asigure buna desfurare a
urmririi penale ori pentru a se determina dac o anumit urm sau consecin a infraciunii poate
fi gsit pe corpul sau n interiorul corpului acesteia.
(3) Cererea organului de urmrire penal trebuie s cuprind: numele persoanei a crei
examinare fizic este cerut, motivarea ndeplinirii condiiilor prevzute la alin. (2), modalitatea n
care examinarea fizic urmeaz a fi efectuat, infraciunea de care este acuzat suspectul sau
inculpatul.
(4) Judectorul de drepturi i liberti soluioneaz cererea de efectuare a examinrii fizice n
camera de consiliu, prin ncheiere ce nu este supus niciunei ci de atac.
(5) n cazul n care persoana examinat i exprim n scris consimmntul sau n cazul n care
exist urgen, iar obinerea autorizrii judectorului n condiiile alin. (4) ar conduce la o ntrziere
substanial a cercetrilor, la pierderea, alterarea sau distrugerea probelor, organul de urmrire
penal poate dispune, prin ordonan, efectuarea examinrii fizice. Ordonana organului de
urmrire penal, precum i procesul-verbal n care sunt consemnate activitile desfurate cu
ocazia examinrii fizice sunt naintate de ndat judectorului de drepturi i liberti. n cazul n
care judectorul constat c au fost respectate condiiile prevzute la alin. (2), dispune, prin
ncheiere motivat, validarea examinrii fizice efectuate de organele de urmrire penal.
nclcarea de ctre organele de urmrire penal a condiiilor prevzute la alin. (2) atrage
excluderea probelor obinute prin examinarea fizic.
Agent traumatic
Optiuni terapeutice
ZIM
Tratament
Variabilitate, adaptabilitate, specificitate
Evolutie
Vindecare
Prognostic 3a
Prognostic 3b
PACIENT
LEZIUNI TRAUMATICE, VATAMARE (severitate, gravitate)
optiuni tratament, plan terapeutic
consimtamant (autorizarea actului medical)
asistenta medicala (ingrijire medicala)
CONDITIONALITATI
-conditii care tin de pacient
Comportament (in) adecvat al victimei (ex. intarzierea prezentarii la consult)
(lipsa de) complianta terapeutica (nu raspunde recomandarilor)
Particularitati ale biologiei pacientului, ale specificitatii si severitatii bolii
caz fortuit
-conditii care tin de asistenta medicala, medic, sistemul medical
Profesionalism
Deficiente in asistenta medicala
Alea terapeutica
-conditii care tin de mijloacele actului medical, sistem medical
ex. lipsa de mijloace tehnice, echipamente, medicamamente, personal
caz de forta majora
Vindecare cu complicatii
CONDITIONALITATI
vindecare completa vindecare incompleta
(per secundam)
nepermanenta
DECES
prejudicii fizice/psihice
fara infirmitate
vindecare incompleta
permanenta
sechele
cu infirmitate
art. 1351 CV al. 1 : Dac legea nu prevede altfel sau prile nu convin contrariul,
rspunderea civil este nlturat atunci cnd prejudiciul este cauzat de for major
sau de caz fortuit. Cazul fortuit, este o cauz de nlturare a caracterului penal al
faptei. Nu constituie infraciune fapta prevzut de legea penal, al crei rezultat este
consecina unei mprejurri care nu putea fi prevzut.
art. 1351 alin. (2) prevede: FORA MAJOR este orice eveniment extern, imprevizibil,
absolut invincibil i inevitabil.
alin. (3) CAZ FORTUIT un eveniment care nu poate fi prevzut i nici mpiedicat de ctre
cel care ar fi fost chemat s rspund dac evenimentul nu s-ar fi produs.
Evenimentele care pot fi calificate cazuri fortuite sunt de dou feluri:
a) mprejurri interne, care i au originea n cmpul de activitate a celui care este sau
ar fi chemat s rspund, fiind intrinseci lucrurilor i animalelor acestuia, cum sunt:
viciile ascunse ale lucrului, defectele de fabricaie, sperietura unui animal, etc.,
mprejurri care nu sunt imputabile persoanei respective;
b) mprejurri de origine extern, neimputabile persoanei chemat s rspund, care
nu au caracter extraordinar i nu puteau fi prevzute de ctre un tip uman mediu i nici
prevenite ori evitate dect de omul cel mai capabil de o diligen i pruden maxim.
Fac parte din aceast categorie: ploile toreniale, cutremurele de mic intensitate care
se produc frecvent n anumite zone teritoriale, inundaiile care se produc n mod
obinuit n unele locuri n fiecare primvar etc.
Detalii: http://legeaz.net/dictionar-juridic/caz-fortuit
Latura subiectiva
scop
Cauzalitate juridica
mobil
vinovatie
Victima
Latura obiectiva
Cauzalitate
juridica
Elementul
material
(conduita ilicita
comisiva/omisiva,
ex. agresiune)
Cauzalitate
juridica
Urmarea/rezultatul
vatamator:
vatamare/pericol
Traumatism
Cauzalitate
juridica
Infractiuni de
rezultat
(constituirea
vatamarii : lez.
vatamatoare,
(traumatice)
Cauzalitate juridica
Infractor
Infractiuni de
pericol
(stare de
pericol,PPV):
1. Stare de pericol
2. Pericolul este
indepartat
Cauzalitate juridica
Cauzalitate medico-legala
Evaluarea
medicolegala
1. Realitatea
leziunii
traumatice
2. Mecanism de
producere
3. Natura agent
traumatic
4. Vechimea
leziunii
5. Severitatea
(gravitatea):
a) ZIM
b) conse
cinte
Gravitatea/severitatea vatamarii/leziunii
traumatice (evolutia cazului, opinia
specialistului)
Se includ ingrijiri din spital si din ambulator
inclusiv recuperarea (atat cat se poate produce)
sau alte interventii/reinterventii privind:
Diagnosticul (investigatii)
tratament
complicatiile si tratamentul lor
ZIM MAI MULTE:
Adunarea aritmetica a duratei ingrijirilor
fara a tine cont de gravitatea/severitatea leziunii (ex.
spitalizari, ingrijiri inutile)
Generalizare excesiva (apreciere aproximativa
cumulativa a ingrijirilor medicale)
Documentare insuficienta, discontinua,
Diagnostice clinice imprecise, vagi (ex. contuzie =
lovire): lipsa de precizare a vatamarii materiale in
realitatea faptica
Subiectivism
Aspecte legale
ART. 193
(2) Fapta prin care se produc leziuni traumatice* sau este afectat
sntatea unei persoane, a crei gravitate** este evaluat prin zile de
ngrijiri medicale de cel mult 90 de zile, se pedepsete cu nchisoare de la
6 luni la 5 ani sau cu amend.
ART. 194
Vtmarea corporal
(1) Fapta prevzut n art. 193, care a cauzat vreuna dintre urmtoarele
consecine:
a) o infirmitate;
b) leziuni traumatice* sau afectarea sntii unei persoane, care au
necesitat, pentru vindecare**, mai mult de 90 de zile de ngrijiri medicale;
c) un prejudiciu estetic grav i permanent;
d) avortul;
e) punerea n primejdie a vieii persoanei,se pedepsete cu nchisoarea de la
2 la 7 ani.
(2) Cnd fapta a fost svrit n scopul producerii uneia dintre
consecinele prevzute n alin. (1) lit. a), lit. b) i lit. c), pedeapsa este
nchisoarea de la 3 la 10 ani.
(3) Tentativa la infraciunea prevzut n alin. (2) se pedepsete.
* se precizeaza nevoia de probatiune obiectiva a leziunii traumatice ca
urmare/consecinta a traumatismului
**uneori vindecarea nu se produce
INFIRMITATE
slutire
1. Infirmitatea este o
vatamare corporala
fizica i/sau psihica prin
care
2. se produce un deficit
(minus) de ordin
morfologic, morfofunctional sau doar
functional
3. care are un caracter
permanent, definitiv,
4. apta de a pune
persoana in conditii de
inferioritate
Consecinte prevazute in
art. 194 cp
un prejudiciu estetic grav
i permanent
Sechele
Sechela organica, reprezinta o stare reziduala (de boala) ce apare pe parcursul vindecarii unei boli.
Aprecierea cu privire la infirmitate se face NUMAI DUPA epuizarea tuturor mijloacelor terapeutice (si
atunci scopul este tocmai acela de a constata caracterul definitiv, permanent al vatamarii)
Medico-legal se discuta de constituirea unei sechele definitive (si NU este un pleonasm) numai dupa
epuizarea mijloacelor de vindecare.
Totusi medico-legal se evita termenul de sechela definitiva pt. a nu crea confuzii in intelesul juridic si
se foloseste termenul de sechela numai atunci vatamarile si urmarile lor sunt implicit definitive
Invaliditate, handicap
n situaia n care infirmitatea este numai morfologica (leziune exclusiv anatomic) fara a fi afectata
functia, I. nu se asimileaz cu o invaliditate (ex. pierderea splinei).
Exista infirmitate fara invaliditate daca vatamarea care determina infirmitatea este doar morfologica, fara
afectare functionala. In acest caz capacitatea de munca nu este afectata (ex. pierderea splinei).
Totusi poate exista si invaliditate fara infirmitate (dat fiind ca infirmitatea este doar de domeniu penal) si
in aceste cazuri reducerea cu peste 50% a capacitati de munca este revizuibila pentru ca recuperearea
poate aduce imbunatarirea capacitatii de munca si astfel reducerea gradului de invaliditate sau chiar
remisia lui.
n situaia n care infirmitatea este atat morfologica cat si functionala constituie invaliditate atunci cand
reducerea capacitatii muncii este de peste 50% (sub 50% constituie un prejudiciu).
Deficitul funcional pe care il determina uneori vatamarea si repercusiunea asupra vietii persoanei prin
limitarea posibilitatii de a desfasura o anumita profesiune impun recalificare, etc. si se reflect n
capacitatea de munca a acelei persoane.
Handicapul se apreciaza de catre comisia de handicap pe criterii proprii (evaluare a limitarii calitatii vietii
si a nevoii sociale)
Avortul posttraumatic
ART. 193
ART. 194
Vtmarea corporal
(1) Fapta prevzut n art. 193, care a cauzat vreuna dintre urmtoarele
consecine:
a) o infirmitate;
d) avortul;
(2) Cnd fapta a fost svrit n scopul producerii uneia dintre consecinele
prevzute n alin. (1) lit. a), lit. b) i lit. c), pedeapsa este nchisoarea de la 3 la 10
ani.
ART. 195
Lovirile sau vtmrile cauzatoare de moarte
Dac vreuna dintre faptele prevzute n art. 193 i art. 194 a avut ca
urmare moartea victimei, pedeapsa este nchisoarea de la 6 la 12 ani.
Lovirile cauzatoare de moarte LCM rezulta ca decurgand din intentia depasita: s-a
intentionat (in vatamare) mai putin decat s-a implinit.
Leg de cauzalitate poate fi:
1) directa (ex. se loveste cu ceafa de muchia bordurii)
2) directa conditionata (ex. a fost lovit in ficat iar ficatul avea in el o tumora care s-a
rupt ex. chist hidatic hepatic- urmand decesul
3) indirecta (mai rar); ex. se impinge o persoana care cade si se loveste de bordura
cu capul: victima se ridica aparent fara urmari si 3-4 zile nu are consecinte apoi
brusc intra in coma si moare cu hemoragie intracraniana in doi-timpi: de fapt se
produce o ruptura vasculara inca de la inceput dar timpul mort este legat de
acumularea progresiva a sangelui in cutia craniana)
ART. 196
(1) Fapta prevzut n art. 193 alin. (2) svrit din culp de ctre o persoan
aflat sub influena buturilor alcoolice ori a unei substane psihoactive sau n
desfurarea unei activiti ce constituie prin ea nsi infraciune se pedepsete
cu nchisoare de la 3 luni la un an sau cu amend.
(2) Fapta prevzut n art. 194 alin. (1) svrit din culp se pedepsete cu
nchisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amend.
(3) Cnd fapta prevzut n alin. (2) a fost svrit ca urmare a nerespectrii
dispoziiilor legale sau a msurilor de prevedere pentru exerciiul unei profesii sau
meserii ori pentru efectuarea unei anumite activiti, pedeapsa este nchisoarea
de la 6 luni la 3 ani sau amenda.
(4) Dac urmrile prevzute n alin. (1) - (3) s-au produs fa de dou sau mai
multe persoane, limitele speciale ale pedepsei se majoreaz cu o treime.
Medicii care practica in clinica considera ca recuperarea unei functii socialmente necesare
primeaza fata de calitatea vindecarii
Evaluarea ZIM folosind strict durata cronologica (aritmetica) duce la aprecieri ale ZIM mai
reduse decat in realitate (se pierde severitatea/gravitatea vatamarii) ceea ce defavorizeaza
victima in favoarea agresorului (justitia aduce dreptate atat pentru agresor ca pedepasa
decurgand din vinovatie- cat si pentru victima ca reparatie justa-)
In cazul in care justititia are indoieli asupra calitatii expertului sau a expertizei poate solicita
conform procedurii supliment de expertiza, noua expertiza, comisie de avizare, comisia
superioara medico-legala
Tratamentul secvential (ex. in slutire, etc.) creaza probleme de justa apreciere (este dificil sa
obtii opinii de specialisti carora li se cere exprimarea unei opinii in potentialitatea cazului
codurile de deontologie medicala cer medicului ca sa nu certifice decat ceea ce personal a
verificat-); mai mult evolutia clinica poate fi grevata de complicatii (inclusiv deces) sau
conditionalitati precum cea in care pacientul nu autorizeaza unele actiuni medicale, operatii,
etc. si nu consimte la tratament)
NEVOIA DE EX. DE
SPECIALITATE:
-limita a competentei
-nevoie de obiectivitate
-in interesul pacientului