Sunteți pe pagina 1din 16

UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE ‘CAROL DAVILA’ BUCURESTI

PROIECT STIINTIFIC DE CERCETARE

CONTRIBUTIE LA OPTIMIZAREA ABORDARII BIOPSIHOSOCIALE A BOLNAVILOR


INCURABILI LA NIVELUL RETELEI MEDICULUI DE FAMILIE

CONDUCATOR STIINTIFIC,
PROF.UNIV.DR.IOAN BRADU IAMANDESCU

DOCTORAND,

SPECIALITATEA : PSIHOLOGIE MEDICALA


MOTTO :

« ESTE UNUL SI ACELASI LUCRU IN NOI :


VIATA SI MOARTE, VEGHE SI SOMN,
TINERETE SI BATRANETE.
CAND UNELE SE SCHIMBA, VIN ALTELE,
CAND SE SCHIMBA ACESTEA,
SOSESC ALTELE »(HERACLIT)
PROCESUALITATEA CUNOASTERII STIINTIFICE

In procesul de cercetare metoda conditioneaza desfasurarea a trei trepte


principale : contactul cu realitatea obiectiva(munca de teren) ; interpretarea
datelor(activitatea de generalizare si abstractizare) si aplicabilitatea practica a
rezultatelor.
Corespunzator acestor etape, procesul de cunoastere stiintifica, comporta
urmatoarele faze, specializate metodologic :

- Ce anume cunoastem (obiectul cercetarii) ?


- Cum anume cunoastem (cu ajutorul caror mijloace, metode si tehnici) ?
- In ce scop cunoastem ( cu ce rezulate ) ?

Concretizand aceste faze in practica de cercetare putem schita urmatorul


model al desfasurarii oricarei investigatii:

a) pregatirea cercetarii, alcatuita din subetapele:


- alegerea temei si a obiectivelor investigatiei ;
- stabilirea ipotezelor de lucru ;
- alegerea mijloacelor de investigatie (metodele si tehnicile de cercetare) ;
b) colectarea datelor(efortul cercetatorului) ;
c) analiza si interpretarea datelor ;
d) redactarea unui raport final, cu propuneri si solutii.

Aceste metode si tehnici le putem clasa in doua categorii principale :

- metode si tehnici de recoltare a datelor privitoare la fenomenul cercetat ;


- metode si tehnici de analiza si interpretare a datelor culese.

Scopul cercetarii , pe care intentionez sa o efectuez , este de a studia impactul


psihologic al momentului final, pornind de la ipoteza :

Orientarea spirituala diminueaza teama de moarte sau nu ?

In acest sens am stabilit ca directii de cercetare urmatoarele :

Obiective : Algoritm de abordare medicala, psihologica si spirituala a bolnavilor


incurabili pentru a li se crea un confort psihic menit sa atenueze teama de moarte
si sa se bucure de restul vietii la maxim.
1. (Variabila dependenta)
_ Cunoasterea starilor de fapt (intensitatea anxietatii fata de moarte) stabilita prin
aplicarea unui chestionar cu intrebari inchise referitoare la tanatofobie ;
2. (Variabila
independenta)_ Tanatoterapia subiectilor participanti orientata in sens spiritual,
elementele nou aparute prefigurand evolutia unor structuri in cadrul carora
actiunea sa devina eficienta ; cunoasterea cauzelor si a factorilor stimulatori in
vederea evaluarii posibilitatii generalizarii lor.

Voi folosi un Centru de asistenta a persoanelor varstnice din orasul Pucioasa(unde


am aviz de acceptare) si pe langa acest grup pacienti ai mei si ai altor 3 colege –
medici de familie- care sunt in situatia de a putea testa si consilia in acest sens.
Urmaresc, astfel o diversitate pe sex, pregatire socio-profesionala / nivel
intelectual,stadiu de ateroscleroza ; deasemeni, de varsta, boli incurabile in
evidenta speciala la medicul de familie sau varstnici cu boli in stadiul terminal.
Totodata, urmaresc si tanatoterapia psihologica a varstnicului aparent sanatos.

ANALIZA DIMENSIONALA A CONCEPTELOR


Generalizari empirice si teorii

Definitie :

Moartea – stare a organismului dupa ce viata a incetat, fie in organele


vitale(moarte clinica), fie in toate celulele. Astfel, moartea clinica este mai curand
un moment, in timp ce moartea biologica este un proces care dureaza zile.Pe de
alta parte, intr-un organism pluricelular exista continuu o reinnoire a materiei vii
care include moartea unor celule si nasterea altora (in fiecare zi, creierul unui adult
pierde zeci de mii de molecule).
Moartea naturala este moartea « de batranete », in timp ce moartea obisnuita
survine,la om, prin boli si accidente. Moartea clinica trebuie deosebita de moartea
aparenta, stare potential sau spontan reversibila avand, la prima vedere, aspectul
unui deces.Progresele medicinii au facut ca unele morti clinice autentice sa fie
invinse(reanimari), dar o moarte clinica durand mai mult de cateva minute duce la
leziuni cerebrale ireversibile ; in consecinta, semnele patognomonice ale mortii
sunt cautate in electroencefalograme.
Teama de moarte a fost legata de un sentiment de conservare, dar teama
umana de moarte este un fenomen mult mai complex.

Unii autori au vorbit despre un sentiment al mortii la batrani, tradus prin dorinta de
a muri(Mecinikov). Omul pare a fi singura fiinta care are constiinta inevitabilitatii
mortii sale – izvor de drama si de aspiratii la nemurire.
Cercetarile psihologice au aratat ca, exceptand moartea prin tortura, tetanos
sau intoxicatie cu stricnina, momentul mortii clinice nu implica suferinte

ELEMENTE DE MEDICINA PALIATIVA


Ioan Bradu Iamandescu
si Ovidiu Popa Velea

A. ‘
In ultimele decenii, asistenta paliativa a devenit de tot mai mare actualitate,datorita
recuperarii, gratie mijloacelor tehnologice moderne, a unor bolnavi ce altadata
mureau la scurt timp dupa punerea diagnosticului. Cresterea duratei medii de viata
s –a reflectat printre altele si intr-o crestere a procentului pacientilor care au boli
degenerative cronice si incurabile.
Odata cu multiplicarea numarului acestor pacienti se pune problema acuta a
unei asistente medicale si psihologice de calitate, de natura sa le mentina in masura
posibilului un timp cat mai indelungat, atat demnitatea de a trai, cat si autonomia si
mai general, calitatea vietii.
In ce priveste latura psihologica a asistentei acestor bolnavi, ea include strategii
si demersuri complexe. Fazele prin care poate trece, fara un suport psihologic
adecvat, un bolnav incurabil, sunt negarea, revolta, resemnarea, panica cu posibila
oscilatie haotica intre ele. Sarcina de a gasi cea mai buna solutie pentru ca aflarea
de catre bolnav sa nu devina un veritabil handicap pentru acesta, revine medicului,
el putand, la limita, temporiza aflarea adevarului pana cand conditiile necesare
sunt create ‘.
‘Nu este suficienta prelungirea vietii ci si calitatea ei ’(Prof.Dr.I.
Serbanescu)

B. P
articularitati ale asistentei psihologice acordate bolnavului incurabil

O prima regula avuta in vedere este adecvarea scopului terapiei(pe cat se poate de
clar si realist) la terapia de fond.
Daca scopul este prelungirea vietii, accentul va cadea pe terapiile ce urmaresc
cresterea increderii in sine si autonomiei. Daca gravitatea bolii ofera doar un
obiectiv mai putin ambitios(o moarte decenta) accentul va cadea pe o terapie
suportiva si oferirea unui minim de confort, inclusiv spiritual, in fata inevitabilului.

CULTUL MORTILOR LA POPOARELE DIN ANTICHITATE

1. Cultul mortilor la egipteni

`Potrivit conceptiilor egiptenilor despre natura omului si nemuririi sufletului, omul


era compus din trei parti : corpul material,sufletul invizibil si imaterial si al treilea
element denumit de ei Ka, dublul sau principiul vital din om, un fel de fantoma
vizibila, dar impalpabila, avand forma exacta a omului. Acest Ka il insoteste pe om
toata viata, iar dupa moartea lui, ii supravietuieste, ca un geniu protector
continuand sa se intereseze, de trupul si sufletul lui. Dar ca sa poata aceasta, Ka are
nevoie de doua lucruri : de o locuinta materiala, de aceea mormintele aveau aspect
de adevarate locuinte, amenajate cu toate cele necesare vietii precum side un
suport material. Acest suport este corpul distructibil, dar care poate fi imbalsamat
si astfel conservat. Imbalsamarea este absolut indispensabila pentru ca defunctul
sa-si poata continua viata si dupa moarte.

2. Cultul mortilor la babilonieni

Si aici, gasim credinta intr-o viata de dincolo de mormant.


Alaturi de mort, erau ingropate obiectele sale personale. Se credea ca dupa
moarte, spiritul mortului, un fel de umbra desprinsa de trup, tulbura viata celor
ramasi in viata, ratacind fara sa aiba odihna daca n-a fost inmormantat cu tot
ritualul cuvenit.
Babilonienii erau cnvinsi ca o suferinta este o pedeapsa pentru o vina, la ei
intalnim pentru prima data in istorie ideea ca durerea fizica sau suferinta morala,
sunt consecinte ale pacatului.

3. Cultul mortilor la persani

Judecata din urma care va incheia ciclul existentei universale va pedepsi sau va
rasplati pe om dupa faptele sale. Omului i se cer trei lucruri : cugetari bune, cuvinte
bune si fapte bune.

4. Cultul mortilor la chinezi

In privinta sufletului, vechii chinezi credeau ca acesta are un dublu aspect : acela
al unui suflet vegetativ care ramane atasat de corp si dupa moarte si un suflet
aerian, care dupa moartea omului va merge fie alaturi de stapanitorul suprem, fie in
imparatia ‘Fantanilor galbene’.

5. Cultul mortilor in civilizatia cretana.

Cretanii credeau intr-o viata de dupa moarte, dar ei si-o inchipuiau ca o lume plina
de frumuseti side bucurii, ei aduceau mortului onoruri funebre, pentru ca acestia
san u le faca rau mai tarziu ca spirite rele.

6. Cultul mortilor in grecia antica.

Si grecii antici credeau intr-o viata a omului dincolo de moarte, ei credeau ca dupa
moarte sufletul mortului este purtat de un luntras Charon, care il trece peste raul
muntilor Styx.Dupa moarte locuinta defunctului era stropita cu apa, adusa dintr-un
izvor sacru pentru purificare.

7. Cultul mortilor in civilizatia etrusca.

Ca si grecii si romanii, etruscii practicau atat inhumarea cat si incinerarea, aceasta


in functie de dorinta defunctului sau de obiceiurile familiei.

Cand defunctul era incinerat, acesta era ars pe rug, impreuna cu obiectele preferate
in viata de acesta.

Cand nu era incinerat, defunctul era innmormantat sau depus in cavou, pe un par,
pe o banca sau intr-un sicriu.Alaturi de mort i se puneau diferite obiecte de uz
pentru viata de dincolo.

7. Cultul mortilor la romani.

Corpul neinsufletit era spalat, uns cu mirodenii, iar sub limba i se punea o moneda,
dupa obiceiul grecesc, spre a-si plati trecerea Styx-ului, apoi era imbracat si depus
pe un pat funebru, in jurul caruia ardeau faclii, dupa ce focul de vatra(considerat
sacru) era stins in semn de doliu. Corpul neinsufletit, acoperit cu flori si coroane
era expus 2-3 zile.

8. Cultul mortilor la daco-geti

Inhumarile celor bogati se faceau astfel : mortul se tinea la vedere timp de trei zile,
timp in care il jeleau, dupa care urma un pranz funerar.
Mortul se incinera sau se ingropa in pamant, peste mormant se spargeau vase
folosite de defunct,langa mormant se gaseau gropile de ofranda in care i se puneau
paine si oasele animalelor sacrificate la pranzul funerar, care erau puse in vase de
lut ars.
9. Cultul mortilor la crestini ortodocsi.

Crestinii cred ca trupul lipsit de viata va reinvia la judecata de apoi, cand el se


va reuni cu spiritul, refacand persoana care se va infatisa in fata lui Hristos pentru
a fi trimisa in rai sau in iad.

Din descrierea diferitelor obiceiuri si credinte legate de moarte, precum si de


cultul mortului de-a lungul intregii antichitati, se poate deduce ca la toate poparele
intalnim speranta unei vieti de dincolo, bineinteles fiecare popor cu specificul
sau.La toate exista credinta, in existenta, ca parte distinctiva a omului, a sufletului
sau, care o data cu actul mortii nu dispare, el paraseste corpul lipsit de viata, pentru
a-si continua o alta viata ulterioara.

Se poate afirma ca orice gen de teama de moarte reprezinta, de fapt, teama


de moartea identificarii sentimentului « sinelui » cu eul. Mintea formuleaza aceasta
temere ca pe una fata de moartea corpului, dar aceasta e doar de suprafata. Cel
care se teme de pierderea propriei vieti si identitati ca « sine » este eul, iar la baza
anxietatii sale este constienta propriei vulnerabilitati. Daca eul s-ar baza pe o
realitate absoluta, nu s-ar teme de nimic, deoarece ar sti ca este atemporal si
invulnerabil. Prin contrast, cunoasterea adevaratului « sine » include constienta
absolutului si infinitului. ‘Sinele ‘ personal este ‘continutul’, in timp ce ‘sinele’
realitatii inseamna contextul.
Prin analogie, norul este supus schimbarii si disolutiei, dar spatiul cerului
este, in mod intrinsec, neschimbator. Vremea se schimba, dar cerul insusi ramane
neschimbat. Iluminarea reprezinta, pur si simplu, transferul de identitate de la nor
la cer.
Astfel, inteleptul poate spune « Sunt cel ce exista dinaintea nasterii oricarui
univers si voi ramane in continuare, neschimbat si dupa ce acestea vor fi disparut.
In afara timpului sunt eu, Absolutul, nu ma voi supune mortii sau renasterii ».

METODE SI TEHNICI DE CERCETARE

Determinarea populatiei supuse investigatiei presupune realizarea a trei


operatii metodologice distincte, dar strans legate intre ele: stabilirea colectivitatii
statistice generale, stratificarea (gruparea populatie) si alegerea esantioanelor
asupra carora urmeaza sa se efectueze investigatia propriu-zisa.

Colectivitatea statistica generala va cuprinde un numar de 30 subiecti( batrani


institutionalizati intr-un centru de ingrijire si asistenta sociala a persoanelor
varstnice si bolnavi incurabili aflati in stadiul terminal. Ulterior se procedeaza la
gruparea populatiei in raport cu acele caracteristici natural-sociale ale acesteia care
se constituie in factori determinanti(sau influenti) ai modelelor de actiune si
comportament promovate de grupurile umane investigate.

Criteriile de grupare sunt :

- caracteristici sociodemografice (sex, varsta, starea civila, structura familiala) ;


- caracteristici sociale (apartenenta la mediul social de provenienta (rural, urban) ;
- caracteristici socioprofesionale(forma de calificare) ;
- caracteristici economice (venituri).

Stabilirea metodelor de cercetare si elaborarea instrumentelor pentru


recoltarea informatiilor.

Pentru cunoasterea opiniilor, motivatiilor si comportamentelor subiectilor


care formeaza esantionul folosim mai multe metode de investigatie : metoda
anchetei,interviul si experimentul.

Instrumente folosite pentru a recolta informatiile :

1.Fisa de observatie ;
2. Chestionar cu intrebari inchise(cu raspunsuri multiple, precodificate pentru
masurarea intensitatii opiniilor) si deschise (cu referire la perceptia despre sine,
lume si viata) ;
3. Ghidul de interviu.

Recoltarea datelor presupune stabilirea parametrilor urmariti :

1.Gradul de independenta, capacitatea functionala, abilitati senzoriale si motrice


pastrate;
2. Opinii asupra bolii – atitudini problematizante (pedeapsa divina, vinovatie,
autocritica, negarea bolii ) ;
3. Informatii privind cauzele bolii, tratamentul ;
4. Obiective actuale, sperante – da /nu ;
5. Frica de moarte (chestionar ) ;
6. Suportul religios (este credincios sau nu ? ) ;
7. Demnitatea personala (ii este afectata ? de ce ? ce crede ca se poate face
pentru a o pastra ?) .

Inainte de a declansa cercetarea propriu-zisa se procedeaza la o


ancheta « pilot » pentru a testa validitatea instrumentelor de cercetare.
Prelucrarea informatiilor - presupune : verificarea si validarea informatiilor
care urmeaza sa fie retinute pentru prelucrare ; codificarea informatiilor care
stabileste o corespondenta riguroasa intre natura calitativa a informatiei si cifrele
sau literele atribuite.
Dupa ce se codifica toate informatile de ordin statistic din chestionar, se
intocmeste lista codurilor care devine instrument de lucru al cercetatorului pana la
intocmirea raportului de cercetare.
Aceasta constituie un important moment al procesului de cunoastere,
informatia fiind condensata si sistematizata in vederea analizei cantitative si
calitative. Aspectele cantitative nici nu ar fi posibil de cunoscut in afara codificarii
lor, cand avem de-a face cu o masa mare de informatii. Se elaboreaza lista
corelatiilor si a celorlalte tipuri de analiza(analiza factoriala, coeficienti de
semnificatie, etc.). Corelatiile solicitate trebuie sa porneasca de la necesitatile de
verificare a ipotezelor in baza carora a fost orientata intreaga cercetare.

Analiza datelor si explicarea proceselor si fenomenelor studiate.

Acestea devin posibile numai dupa ce avem toate informatiile sistematizate si


ordonate. In vederea unei analize riguroase, se impune utilizarea unor metode
statistice si matematice : se calculeaza ponderea diferitelor caracteristici, medii si
indici ai valorilor acestora ; se urmareste analiza in timp a proceselor analizate, se
face analiza comparativa.

CULEGERE DATE
(exemplu)
N Numele si cat.varsta Chestionarrr starea de sanatate nivel venituri mediu nivel nivel
r prenumele 55-64(1) HAD mentala (MMSE) - intelectual (situatia anxietate anxietate
. 65-74(2) (0-42) - det. usoara (i) inferior (a) materiala) rural / urban inainte de dupa
c Initiale 75 - >(3) - det.moderata (ii) mediocru(b) mici (x) (- , +) introducerea introducerea
r - normala (iii) superior (c) medii (y) v.i. v.i.
t mari (z) (usor/modera (usor/modera
. t/sever) t/sever)

1 M.I. 70 30 Moderata Sup. Medii Urban Sever Usor


. (2) (ii) (c) (y) (+)

Datele pe care le culegem apar in mod natural imperecheate; mai precis,


pentru fiecare subiect masuram intensitatea anxietatii inainte (xb) si dupa (xa)
administrarea tanatoterapiei.
Evident, am putea calcula diferenta d = xb – xa si am putea considera ca
psihoterapia este eficace pentru subiectul nostru daca d>0, ineficace daca d= 0 (nu
se constata schimbare) si daunatoare daca d <0.
Gandesc ca cercetand reactiile si apoi rezultatul obtinut in functie de parametrii
introdusi in cercetare, voi putea sa stabilesc unele criterii, dupa care, in special
medicul de familie sa aplice diferentiat-personalizat- nobila si onorabila actiune de
tanatopsihoterapie.

METODE DE STUDIERE

Relatii de tip functional (unei valori a fenomenului cauza ii corespunde o


singura valoare a fenomenului efect ; de tip statistic, care se manifesta diferit de la
o unitate la alta, legitatea manifestandu-se ca tendinta, la nivelul ansamblului.
Coeficientul de corelatie poate lua valori cuprinse intre -1 si + 1. Cu cat
coeficientul este mai aproape de 1, cu atat corelatia dintre variabile este mai
ridicata iar pe masura ce coeficientul este mai aproape de zero scade si intensitatea
legaturilor dintre variabile.
MODALITATI PRACTICE DE ASISTENTA PSIHOLOGICA A
BOLNAVILOR INCURABILI

Strategii cu rol psihoterapeutic

Medicul trebuie sa adopte o strategie care sa aiba in vedere, cel putin egala cu
tratamentul starea psihologica a bolnavului.

Strategii utilizate de medic

1. Centrare pe disconfortul somatic (tratament eficient) ;


2. Sustinerea permanenta a dialogului(incurajare/consolare) ;
3. Mobilizarea resurselor Pt( angrenarea in activitate pana la sfarsit, reglarea unor
conturi personale, inducerea ideii de ‘moarte ca sansa de desavarsire’ ;
4. Apel la reteaua de suport social(informational, afectiv, instrumental)/
institutii( familia, biserica, medicina, asistenta sociala), care au rolul de a potenta
efectul medicatiei si, totodata scad tulburarile psihice.

Principii de ordin psihoterapeutic

1.Comunicare permanenta : Adevar – Dorinta Pt


_ Necesitate Pt
Incurajare/ consolare
Prezenta fizica

2. Apelul la : sentimente religioase


sustinerea(prezenta )celor apropiati
autocentrare pe realizari
3. Elemente de ordin experimental(mijloace de relaxare): autorelaxare
muzicoterapie
T.A.Schultz

4. N.B. 1,2,3 surse de endorfine – stimuleaza celulele NK

Nu trebuie pierduta din vedere familia, mai ales ca medicul de medicina de


familie va continua relatiile profesionale cu aceasta.

Model de demnitate pentru boala terminala


Categorii majore de demnitate,teme si subteme

Completat si modificat dupa Levenson J.A.


Boala – preocupari (griji) inrudite Demnitate– repertoarul conservarii Inventarul demnitatii sociale
Nivel de independenta Perspectivele pastrarii demnitatii Hotarele singuratatii
Activitate cognitiva · Continuitatea eului
Capacitate functionala · Rolul prezervarii Sprijin (suport) social
· Generalitate – mostenire
· Intretinerea mandriei
Simptomul durerii Sensul (intelesu) grijii
· Optimism
Durere fizica
· Autonomie/control
Durere psihologica
· Acceptare Povara (greutate) pentru
· Elasticitate (energie)/lupta spiritului altii (ceilalti)
· Nesiguranta medicala
· Anxietate de moarte Demnitate-pactici de conservare Consecinta preocularilor
· Trairea `momentului`
(grijilor)
· Mentinerea normalitatii
· Cautarea confortului spiritual

REDACTAREA RAPORTULUI DE CERCETARE

Este ultima etapa a cercetarii.

Se elaboreaza mai intai o schita a raportului. Schita este necesara in toate


cazurile cand se redacteaza un material. Aceasta permite punerea in ordine logica a
tuturor informatiilor de care dispunem.
Se procedeaza la redactarea propriu-zisa a raportului, care trebuie sa fie concis.
Exista,insa, situatii cand se impune folosirea unor date, a unor explicatii suplimentare,
descrierea evolutiei in timp a unor fenomene care ar lungi dimensiunile raportului.
Analiza critica a raportului : Concluziile de baza ale raportului, aprecierile
critice si propunerile sunt sustinute de argumente suficiente, plauzibile ?

In functie de rezultatele cercetarii ipoteza va fi infirmata sau confirmata,


concluzionandu-se daca orientarea spirituala are rolul de a diminua sau nu
tanatofobia.
Doresc sa ating acest subiect, dar sa las deschisa o urmatoare cercetare privind
influenta diverselor tratamente chimioterapeutice si psihoterapeutice in tanatoterapia
psihologica.
DISCUTII

Batranetea – moment cand incetam sa mai facem parte din populatia activa.
Timp al odihnei, desigur, dupa o viata de munca.
Dar, pentru multi oameni, un timp cand te simti inlaturat sau cand ai impresia
dureroasa ca ai devenit inutil. Situatiile sunt diverse ; exista batraneti fericite, foarte
ocupate, deschise catre relatii numeroase, familiale sau de alt tip.
Din nefericire, nu este cazul tuturor. Cati oameni singuri nu regreta, cu
nostalgie, perioada vietii lor profesionale: cand cel putin aveau contacte cu altii. La
aceasta se adauga imbatranirea propriu-zisa : deficiente organice, surzenie, orbire,
dificultati de miscare si de deplasare, uneori deficiente intelectuale, etc. Relatiile cu
ceilalti tind sa se diminueze si mai mult, iar contactele continua sa se rarefieze
Societatea moderna, inmulteste numarul batranilor, dar nu le face viata mai
usoara. Suntem departe de imaginea lui Espinal, a batranului patriarh, plin de
intelepciune si de bunatate, impartasindu-si experienta copiilor si nepotilor care-l
asculta cu respect. Singura in camera sau in apartamentul sau, singura pe patul de
spital unde n-o inconjoara decat chipuri anonime, persoana in varsta sufera, in zilele
noastre, de o cruda singuratate. Cat de fericita este cand primeste, din cand in cand,
vizite !
Imagine sumbra ce va trebui nuantata. Ea descrie totusi situatii frecvente si
reale.
S-a vorbit despre o « spiritualitate a batranetii ». Important este sa evitam doua
excese: cel de a idealiza religia batranului sic el de a o nesocoti.Probabil ca starea sa
fizica sau mentala il determina pe batran sa se retraga, intr-o oarecare masura, din
lumea in care traieste, sa se detaseze de o serie de lucruri, sa priveasca altfel
realitatea. Este obligat sa o faca si nu poate proceda altfel. Insa reactiile sunt diverse :
simtind cum ii scapa lucrurile, persoana in varsta se poate, de asemenea, inclesta de
oameni si de obiecte cu energia disperarii. Detasarea in sens spiritual, nu este in nici
un caz automata. Totusi, in cele mai bune cazuri, poate interveni treptat o alinare :
religia este prezenta, cu promisiunile ei de inviere, de viata eterna.

Credinta si speranta sustin moralul si ii ajuta pe batrani si bolnavii incurabili


sa-si suporte slabiciunile si suferintele. Nu e niciodata usor sa mori, insa cel care i se
poate incredinta lui Dumnezeu ar putea spune, la fel ca batranul Simeon din
Evanghelie : « Acum, slobozeste pe robul tau, Stapane, dupa cuvantul tau, in
pace(Luca 2, 29) ».
Exista, chiar pentru fiinte profund religioase, batraneti si morti mult mai
dureroase : actul de credinta si de speranta devine atunci mult mai dificil. Dar, el,
ramane un sprijin si, la sfarsit, chiar in intunericul cel mai adanc, se deschide un drum
al luminii si al vietii.
BIBLIOGRAFIE

1. BORIS LUBAN – PLOZZA, IOAN BRADU IAMANDESCU,


Dimensiunea psihosociala a Practicii Medicale, Editura Info Medica,
Bucuresti, 2003 ;

2. PAUL POPESCU – NEVEANU, Dictionar de psihologie, Editura


Albatros, Bucuresti 1978 ;
4. Dr.GH.I.RAPEANU, Dr.SORIN M.RADULESCU, Metode si tehnici de
cercetare sociologica, Editura Intact,1997 ;
5. Dr.AUREL POPESCU-BALCESTI, Enigma vietii si a mortii, Editura
Larry- Cart, editia a VIII-a, Bucuresti ;
6. DAVID R. HAWKINS, Sinele : Realitate si subiectivitate, Editura
Cartea Daath, Bucuresti,2006 ;
7. JEAN – FRANCOIS CATALAN, Omul si religia sa, Editura Polimark,
Bucuresti, 1997.
8. WILLIAM BREITBART,M.D., CHRISTOPHER GIBSON, Ph.D,
HARVEY MAX CHOCHINOV,M.D., Ph.D, F.R.C.P.C. “Palliative Care”
cap.40, Edited by New York, Oxford University Press, 2006