20.03.

2014
-excitoconductor
-nodul sinusal(in atriul drept, se formeaza escitatia)
-nodul jonctional(intre atria si ventricole)
-fascicolul his
-reteaua purcines-ventricole
-aorta sau femurala
Situatii
Aceasta excitatie ritmica, nu se mai formeaza in modul sinuzal cum e normal ce
oriunde in excitoconductor sau se poate intampla ca in acelas timp sau intr-un
interval scurt sa apara in muschiul cardiac mai multe impulsuri fie la acelasi nivel fie
in zone diferite, impulsurile se numesc aritmii cardiac.
Aritmile sunt dereglarii ale ritmului cardiac normal. Se impart in 2: aritmii cardiac
supraventriculare sau atrial si aritmii ventriculare.
Supraventriculare se formeaza la nivelul atrilor sau modului jonctional, cele
ventriculare la nivelul ventricolelor. Cele mai dese sunt tahicardia, estrasistola,
flutterul, fibrilatia.
Tahicardia- marire a frecventei cardiac ce trece de 80 sau mai multe batai pe minut
(radicordie sub 60?) ritmul cardiac este sinusal, (regulat) apare brusc si in accese
bate 160-220/min.
-aceasta tahicardie se opreste brusc sau o interventie de afara
Extrasistola- contractie premature a inimii declansata de impulsuri generate la
nivelul altor focare decat cel situate in nodul sinuzal. Apar totdeauna mai devreme
decat cea mai apropiata bataie a ritmului de baza, ele sunt atriale sau
ventriculare(atriale sunt mai beningne) iar pe EKG au o reprezentare diferita, acustic
nu poate deosebi cele 2.
Fluterul aritmie cardiac care se produce in urma activarii atrilor sau ventricolelor
ritmul putand ajunge la 250-300 batai/minut.
Transmiterea dintre atria si ventricole nu se face in toatal, din cauza modului
jonctional. E de 2 feluri.
Fibrilotie activare rapida si dezordonata a atrilor sau ventricolelor fregventa putand
ajunge pana la 400 bataii/minut si se datoreaza descarcarii repetitive a mai multor

focare de excitatie. In fibrilotie fibrele miocardice nu sunt sincromizate contractile,

ceea ce duce la golirea ineficienta a cavitatii inimii.
In fibrilatia atriala acest lucru nu pune problem majore, aceea comunicare dintre
atria si ventricole permite ca ventricolele sa primeasca suficent sange nepunand
viata in pericol.
In ventriculati aorticelara lipsa de contractii, intervenind, resurcitatii sau moare
pacientul.
Tratamentul de baza se numeste digitala(digogsi).
3.04.2014
Testarea la effort
Scopuri pentru testarea la effort
1. Aprecierea conditiei fizice a pacientului
2. Depistarea unor eventuale afectiuni la latent.
3. Diferentierea unei dureri care tine de peretele thoracic si de una de natura
cardiac
4. Este stabilirea capacitatii functionale a bolnavului cardiac
5. Evaluarea medicatiei ccoronara dilatatoara si antioritmice
In general de testul de effort beneficiaza pacientii conoranieni
Indicatii ale bolii
-angina pectoral stabile sau de effort.
-angina penctorala instabila (poate aparea orcand nestind cand apare)
-dupa angeoplastie corononiana cu stern
-dupa bypass corononian
-test de effort includerii intr-un program cardiac
Contraindicatii
-angina pectoral instabila (poate aparea oricand, nestiind cand apare)
-nu dupa IM in primele zile, in primele 6 zile nu facem effort
-intr-o stenoza aortic severa nu se face test(ingustare a valvei aortic).
-nu se face effort in miocartita, pericartrita, endocard
-nu facem daca presiunea arteriara, tensiunea cardiac este mai mare
200mm/coloana de mercur

-nu facem in aritmii ventriculare, tahiaritmii acuta nu se face effort.

Cum se face testarea la effort? Parametrii urmariti
-simtomatologie(durere si dipsneie)
-tensiune arteriara (TA) trebuie sa creasca, daca scade e rau
-frecventa cardiaca (FC) deficit caronotrap exista o ischemie, tulburare de irigare a
cordului.
-modificarile elecro-cardice
-modificarile ECG
-consumul de oxygen MVO2 (se calculeaza pe fiecare treapta de effort) pacientul vin
intra intrun program kineto care tine o luna se fac si acasa si revine dupa 1-2 luni,
se calculeaza prin formula indice, consum, timp. ITC
Criterile de rupere a testului
-dorinta pacientrului( nu vreau)
-oboseala muscular
-dipsnee severa
-durere
-alterarea starii clinice a pacientului (cionoza, fata alba, confuzie, control)
-scaderea tensiuni arteriale
-scade frecventa arterial
-scade tensiunea arterial mai mica de 120 sistolica
-daca frecventa arterial mai mica 200 diastolica
-modificari ECG semnificativa
-daca segmental ST este subdenivelat mai mult de 3 milimetri si daca este supra
denivelat
Testul la effort se face la bicicleta sau la covorul rulant
-efortul pe banda este mai bun cuprinde mersul, in timpul acestei executii trenul
superior si inferior este bine pus in actiune
Testul se face la pacientii selectatii, cu o discutie anterioara in care ne intereseaza
varsta, profesia, experienta motrica, la bigicleta.

Testul se face dimineata cu intreruperea prealabila

-cate 2 fata in fata, cei din stanga alearga si cei din dreapta trebuie sa ii prinda
De 24 de ore inainte de effort ca sa nu falsifice testul. Se face intr-o incapere, dotata
cu echipament de resurcitate, medicatie de urgent in prezenta medicului se incepe
cu ECG in repauz cu tensiunea arterial in repauz FCG?.
Efortul este in vat(puterea bigicletei) cu correspondent. In general se incepe in
treapta minima de 25 vat si creste din 25 in 25 are durata de 3 min fiecare treptata
in min 3 al fiecare trepte se masoara tensiunea arterial si frecventa cardiac se
merge in genera pe idea unui test maximal dar pe simtome. Pacientul pedaleaza cat
poate de mult. Test maximal inseamna pana atingerea FCM pentu barbat 220varsta, femei 210-varsta.
Dupa oprirea testului, coboara pacientul se pune pe bancheta si dupa 10 minute se
face tensiunea arteriala si frecventa cardiac, in acea zi nu se mai face nimic, se reia
medicamentatia a doua zi.
MET reprezinta cheltuiala de energie necesara organismului in repauz, echivalent cu
1,2 calorii/minut. Apare in tabele se calculeaza in functie de varsta greutate si varful
de effort atins.
2014
Principiul gradarii efortului, durata si intensitatea cresc trepatat, exercitiile sunt
introduce treptat, nr de repetarii, complexitatea exercitiilor.
Principiul individualizarii, varsta pacientului, experienta motrica anterioare, durata si
intensitatea efortului va fi strans durata cu frecventa respiratorie, TA tensiunea
arterial, frecventa cardiac si rapiditates cu care acesti paratetrii revin la normal
Intensitatea efortului invers proportional cu
Principiul terapie eficiente evitate sub si supradozajul.
Principiul colaborarii relatiile care exista intre membrii echipa de recuperare:
cardiolog, kineto, asistentul, psihologul, dieticianul, colaboreaza intre pacientiterapie de grup
Procedurile kineto
Procedura de baza este sesinta de gimnastica in structura celor 3 parti, sunt cele
mai acesibile pentru pacient si nu necesita effort deosebit
Parte de incalzire in scopul crearii unei starii de excitabilitate neuro motorize, partea
din mijloc cu obiective, fiecare sedinta urmarim ceva, VARF, tin cont si de afectiunile
associate, in ultima parte a aceste parti de mijloc vom fi interesati si de dozarea la

effort. Ultima parte este de revenire la valorile de repauz, continand scuturarii,

miscarii ample de relaxare. Exista hipotensiunea cu sintome.
Exercitile alese trebuie sa fie dinamice aerolocice, meloterapia.
Trebuie sa indeplineasca 2 conditii sa fie sufficient de intense pentru apararea
cardio vascular si se se desfasoare in conditii de siguranta pentru pacient.
Proceduri kinetoterapice
-mersul pe jos procedura foarte recomandata, trebuie sa se fereasca de
temperature prea mari, mersul de plimbare poate fi de cateva minute si treptat
paoate ajunge la 1-2 ore, excellent stimulant al cardiac sedative al SNC poate fi pe
teren variat cu conditia ca rampa sa aiba inclinatie mica in general se recomanda
parcurgerea unei distante de 500 si 2000 m in aproximativ 20 min cu o pauza de 5
min inainte de intoarcerea pe acelasi traseu, alta procedura este cura de teren
presupune obligatoriu antrenanta platului cu rampa se face de obicei in locuri cu aer
curat, lipsit de zgomot parcurile sa fie marcate si cu banci si intoarcerea se face pe
acelasi traseu.
Alergarea se recomanda cardiacilor cu o buna furectionare a functiei de pampa
alergatoare propriuzisa, scurta initia cu o durata de timp mai mare, este
recomandat ca inainte sa se masoare presiunea arteriara PA si frecventa cardiac FC.
Inotul terapeutic, tonifica organismul, apa calda impugn vaso dilatators periferic
scazand astfel efortul contractiv al inimii cel mai recomandat stil fiind bratul.
Pacientul poate face activitati, baschet tenis de camp
Infactul de miocard sindrom clinic, cauzat de o necroza acuta de origine iscemica a
unei portiune din miocard
Cauza acestei necroze este abstructia brusca a unei artere caronare cu oprirea sau
reducerea masiva a fluxului sanguine din artera respective, sintomul prenominant
este durerea. Durerea poate fi extreme de intense, sub forma unei jene,
retrosternala (pana in spate) sau sub forma unei junchi.
Sunt situatii in care infactul este mut, pe EKG se gasesc urme de infact.
Semnele miocare stare de astenie, dipsneie, greata, palpitatii.
Durerea poate iradia retro sterna sau precordiala, aceasta afecta un umar sau ambii
umerii, spre cot sis pre degete. Durere numita in bratara, cumplita durere de
maxilar, sunt clasice ca la carte.
Mecanismul durerii consta in acumularea unui acid lactic(febra muscular) sau
piruvin in conditile unui metabolism(aeroba si anaerob) anaerob, irita terminatile
sensitive din interiorul coronaelor. Criza poate dura de la cateva minute la cateva

zile. Etapa de spital, pacientul este in serviciul terapie intensive, este necesara
aceasta mobilizare precoce, obiectivele din punct kinetic sunt diminarea efectelor
negative, trofeice apare insuficienta renala
Refacerea capacitatii de auto ingrijire, reducerea, zilelor de spitalizare concret ca si
in plan kinetic, mobilizari passive, active, active-pasive ale MI flexie, extensie, tripla
flexie, lucru cu bratele.
Treptat se ridica la marginea patului, mobilizarii a coloanei cervical.
In redarea activitatii cotidiene.
Plimbarea pe holul spitalului si se incheie prima etapa cu urcatul unui etaj in felul
acesta etapa este sa redus la 10 zile de la 21
Dupa externare pacientul trebuie sa petreaca o saptamana la domiciliu dupa
intrarea in centre de recuperare. Dupa este pentru includerea lui intr-o etapa de
recuperare numita covalescenta
Se interneaza se face testul de effort dupa va fi dirijat spre sala de kineto. Urmarim
ameliorarea capacitatii de effort depistarea unor eventuale aritmii induse de effort
educarea pacientuui asupra tehnicii de effort.
Educare pacientului
In etapa de covalescenta este important refacerea psihica a pacientului. Pe masura
ce fizicul va creste se va imbunatatii si pshicul deoarece ii va creste increderea
Adera la program, in 2-3 sedinte pe saptamana vine la centru de acasa. Exercitiile
trebuie sa fie vioaie
Etapa de covalescenta este urmarita la imbulator si dupa sunt urmarite acasa si
dureaza tot restul vietii. Este o continuare pe termen lung a obiectivului 2,
ameliorarea conditiei fizice si mentinerea ei.
-grija la alimentative, renuntarea la fumat, incurajarea pacientului de a efectua
zilnic exercitii fizice.
-apcientul trebuie sa vina la control dupa cateva luni se modifica parametrii si dupa
testarea la effort.
Reactile psihice ale bolnavului cu IM.
1.ansietatea-fica de moarte se gandeste ca nu poate sa faca fata solicitatii
2.depresie pierderii a ceva din propriul eu nu mai e aceeasi persoana, alimentata de
slabiciune fizice, apare intr-o discordanta intre cerinte si posibilitatea de a face fata.

3.negare mechanism de aparare care consta in ignorarea in intregime de catre

pacient al unui fenomen nedorit tocmai pt evitare.
2 tipuri psihologice ale bolnav:
a.ambitios, competitive, nerabdator, aflat intr-o graba cronica nemultumita de cei
din jur si propria persoana, usor iriditabil, astfel si uneori chiar agresiv.
-frecvent intalnit in randul coronanilnilor s-a constatat ca acest pacient sa faci IM,
acest tip creaza posibilitatea de 2 ori mai mare decat tipul b
b.mai putin agresiv, dezordonat, preucupat si de alte activitati, tip mai destins.
Pacientii care se incadreaza cel mai bine in activitatea profesionala sunt cei care la
6 saptamiani dupa IM au gradul cel mai mare de negare
14.05 2014
HTA-boala cardiovas caracterizata prin cresterea valorilor presionare in sistemul
arterial.
Gradele de risc se refera la factorii de risc ale pacientilor:
-ereditate
-hipercolestemie
-obezitate
-diabet zaharat
(sedentarism, tipul compormental)
Programul de exercitii are hipertenson pt ca creste forta de contractie determina
cresterea debitului cardiac- scaderea rezistentei vasculare periferice- scaderea
valorilor presionale.
Stadiul 1 este stadiul de debul in care recomandarea este evitarea exceselor de
orice natura, sa isi respecte tratamentul indicat, medicamentos ca roceduri kineto
pacientul are sedinta de gimnastica medicala in structura celor 3 parti. Stadiul 2
apare hipertrofia cardiac pacientului I se recomanda mai mult timp pt odihna I se
recomanda antrenamentul la effort dozat, plimbari, jioging, alergari usoare dar
masuram tensiunea arterial si frecventa cardiacaa inainte si dupa effort
Stadiul 3 apar complicatii cardio patice ischemica, insuficienta cardiac, renala
pacientul poate beneficia kineto dar sub stricta medicala
Stadiul 4 hipertensiune maligna riscul de moarte subtila, de AVC sau hemoragie
cerebral este foarte mare, contraindicate kineto.

Inspir cu tensiune arterial creste pt ca in moment vasele se dilate datorita tractiuni

parenchitului
Expir invers.
-vasculo patile periferice grupa de afectiuni se refera la artere sip e alta vene
Bolile arterelor AOMI arteropatice abliterala(obstructive) member inferioare, poate
aparea la personae tinere sau batrani pe artere cu pereti lezati sau poate sa se
datoreze unor tulburari hemodinamice de natura posttraumatica, infectioasa, toxica,
metabolic, cele mai afectate artere sunt femurala, iliaca comuna, iliaca externa,
poplitea, tibial anterior si posterior.
In conditile unei obstructi intra in functiune circulatia colaterala, aceasta ca sa
functioneze presiunea din sanguine amante sa fie capabila sa destinga peretii
acestei recele care face legatura dintre zona ore si post sternalla.
Se mai intalneste ca sindrom ischimie periferica(irigare) este specifica barbatilor
component este fumatul.
Pentru a aprecia gradul de ischemie avem 2 teste chimice si de effort.
Test clinic bazat pe aprecierea pulsatie arteriale ascilametria.
Teste effort pacientul pedaleaza in momentul crampei (claudicatie) ceva nu este in
regula.
Aceasta boala are 4 stadii:
Stadiul 1 sa se puna un diagnostic perfect, apar furnicaturi, parestezii, senzatii
greutate, oboseala la nivelul musculature inferioare, aceste simtome exarcebate la
frig si umezeala. Stadiul preobliterativ cand medical constata scaderea amplitudini
pulsatilor in treimea inferioara.
Stadiul 2 durerea vasculara la effort numita claudicatie si este stadiul obliterate
compensate, scade pana la disparitia amplitudinea pulsatilor arteriare apare
durerea vasculara la effort care se numeste claudicatie, tulburari trofice, ingrosarea
unghilor, descoamare
Stadiul 3 obliterare decompensate durerea apare si in repauz nu numai la effort
circulatia colaterala este compromisa durerea mai este calmata de coborarea
membrelor inferioare sub nivelul planului patului
Tulburarile trofice sunt mai grave apare prenecroza si necroza
Stadiul 4 nimic nu mai functioneaza, apare gangrene, daca nu beneficiaza de
bypass apare la amputatie
Kineto pasiv contractii izometrice pe gambe si cvadriceps

Gimnastica medicala Burger consta in 3 poziti, 3 min precliv, 3 min decliv, 5 min
orizontal se repeat de 3 ori, stimulez circulatia
Kineto active inseamna mers codificat se cere pacientului sa se deplaseze pe
deplasarea pe teren plat in ritm de 120pasi/min pana la aparitia in pozitia
ortostatica si asteptata sa dispara durerea, reia mersul parcurgand 2 treimi din
distant in care a aparut durerea, iar se opreste repauz, a doua zi vom creste cate un
pic distant incat parcurge 100m fara sa mai apara durerea
Pedalare pe bicicleta ergometru, exerciti active si active cu rezistenta pe grupele
muscular mari ale membrelor si trunchiului
Gimnastica respiratorie
Bolile venelor
Varice- dilatatii permanente si neregulate insotite de modificari ale structure
peretelui venos are 3 stadii.
Stadiul prevaricos caracterizat prin dureri surde si edem reversibil
Stadiul 2 varice constuctiv cu insuficienta venolinfatica cronica compensate.
Stadiul 3 varice decompensate cu insuficienta venoasa cronica, ortostatica si arto
dinamica
Edenul este ireversibil iar durerea are caractercu claudicatie venoasa.
Kinetoteo pasiva contractii izometrice gimnastica Burger
Kineto active pedalare la bigicleta, exercitii active si active cu rezistenta pe
adductori, triceps sural, flexorii degetelor
Exercitii de respiratie diafragmatica