Sunteți pe pagina 1din 45

GHID DE PROIECTARE, EXECUŢIE I EXPLOATARE A PROTECŢIILOR ANTICOROZIVE PENTRl CONSTRUCŢII HIDROTEHNICE

Cuprins

Indicativ GP 072-02

* PREVEDERI GENERALE

* SPECIFICAŢIE DE PERFORMANŢA PRIVIND PROTECŢIA ANTICOROZIVA A ELEMENTELOR DIN OŢEL, BETON, BETON ARMAT I BETON PRECOMPRIMAT ALE CONSTRUCŢIILOR HIDROTEHNICE

* CONDIŢII I CERINŢE DE CONCEPŢIE I PROIECTARE

* SISTEME DE PROTECŢIE ANTICOROZIVĂ A ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢII DIN OŢEL, BETON, BETON ARMAT I BETON PRECOMPRIMAT

* URMĂRIREA COMPORTĂRII IN EXPLOATARE A PROTECŢIILOR ANTICOROZIVE. LUCRĂRI DE

INTERVENŢIE

* MĂSURI PRIVIND PROTECŢIA I IGIENA MUNCII

* MĂSURI PRIVIND PREVENIREA I STINGEREA INCENDIILOR

* ANEXA I: Clasificarea mediilor agresive asupra elementelor din otel supraterane

* ANEXA II: Clasificarea mediilor agresive atmosferice asupra construcţiilor şi elementelor de construcţie din beton, beton armat şi beton precomprimat

* ANEXA III: Aspecte, fenomene şi parametrii care se supun urmăririi speciale

1. PREVEDERI GENERALE

1.1. Obiect şi domeniu de aplicare

1.1.1. Prezentul ghid se referă la condiţiile de proiectare, execuţie şi exploatare a protecţiilor anticorozive pentru:

- construcţii şi echipamente hidrotehnice din oţel (stavile, batardouri, porţi de ecluză, grătare, graifere etc.) ale căror elemente componente sunt supuse atât acţiunii agenţilor agresivi ale mediilor atmosferice cu diferite clase de agresivitate, cât şi acţiunii apelor naturale cu care vin în contact;

- construcţii hidrotehnice din beton, beton armat şi beton precomprimat (baraje şi lucrări aferente acestora: diguri, peree, galerii, centrale etc.) supuse agresivităţii atmosferice.

1.1.2.

Ghidul nu se referă la construcţiile imersate parţial sau total în medii cu agresivitate chimică (recipienţi, bazine

etc).

1.1.3.

Ghidul stabileşte condiţiile tehnice, criteriile şi nivelurile de performanţă privind atât protecţia anticorozivă a

elementelor de construcţii hidrotehnice din oţel supuse agenţilor agresivi atmosferici şi acţiunii apelor naturale agresive, cât şi pentru protecţia primară şi secundară a elementelor din beton, beton armat şi beton precomprimat supuse agenţilor agresivi atmosferici.

1.1.4. Ghidul nu prevede sisteme speciale de protecţie anticorozivă a armaturii din oţel. cum sunt: acoperiri metalice şi

nemetalice, inhibitori de coroziune, protecţia electrochimică (catodică, anodică) etc.

1.1.5. Ghidul se aplică pentru protecţia anticorozivă a elementelor de construcţii hidrotehnice din oţel supuse agenţilor

agresivi atmosferici şi acţiunii apelor naturale agresive, precum şi pentru protecţia anticorozivă a elementelor de construcţii hidrotehnice din beton, beton armat şi beton precomprimat supuse agenţilor agresivi atmosferici.

1.2.

Terminologie

Termenii de specialitate utilizaţi în cuprinsul prezentului ghid sunt prezentaţi în tabelul nr. 1.

Pct

Termen

Definiţie

   

Interacţiune fizico-chimică între un material de construcţie (beton ,oţel) şi mediul său înconjurător, care conduce la modificarea proprietăţilor materialului şi adeseori la degradarea funcţională a

1.

Coroziune

acestuia, a mediului încojurător sau a sistemului constituit din cei doi factori.

   

Factor de mediu ce acţionează distructiv asupra construcţiei sau a

2.

Agent agresiv

(coroziv )

diverselor sale părţi componente, provăcând coroziunea materialelor de construcţie.

 

Mediu agresiv

Mediu care conţine unul sau mai mulţi agenţi agresivi (corozivi).

3.

(coroziv )

 

Degradare cauzată

de coroziune

Efect al coroziunii considerat dăunător pentru materialul de

4.

construcţie , mediul sau sistemul tehnic pe care aceşti doi factori îl formează.

   

Capacitatea unui material de construcţie de a rezista la coroziune

5.

Rezistenţa la

coroziune

într-un mediu agresiv (coroziv).

 

Clasa de

Caracteristica tehnică măsurabilă a intensităţii acţiunii mediului agresiv asupra materialului de construcţie.

6.

agresivitate

7.

Sistem de protecţie anticorozivă

Ansamblu de straturi aplicate pe o suprafaţă suport ( beton, oţel), pentru a proteja împotriva coroziunii.

   

Termen general pentru unul sau mai multe straturi compatibile între

8.

Acoperire organică

ele, alcătuite din materiale de acoperire organice ( lacuri, vopsele, emailuri, chituri), aplicate pe o suprafaţă suport ( beton, oţel).

   

Protecţie anticorozivă a elementelor de beton armat asigurată prin calitatea betonului ( tip ciment, raport a/c, dozaj ciment, agregat),

9.

Protecţie primară

natura materialelor ce intră în compoziţia acestuia şi acoperirea armăturii.

10.

Protecţie secundară

Protecţia peliculogenă uni sau multi – strat, de natură organică aplicate pe o suprafaţă – suport de beton.

 

Betoane

Betoane destinate construcţiilor care se află în contact permanent sau periodic cu apa, având caracteristici care asigură durabilitatea în aceste condiţii.

11.

hidrotehnice

 

Grad de

 

12.

impermeabi-litate la apă, P

Capacitatea betonului întărit de a frâna pătrunderea apei sub presiune în masa sa prin microfisuri sau fisuri.

   

Numărul de cicluri de îngheţ – dezgheţ la care trebuie să reziste betonul ,fără ca rezistenţa sa la compresiune să scadă cu mai mult

13.

Grad de gelivitate, G

de 25% sau fără ca modulul său de elasticitate dinamic relativ să se reducă cu mai mult de 15%

14.

Betoane masive

Elemente de construcţie de beton la care dimensiunea cea mai mică

depăşeşte 2 m şi care de regulă necesită măsuri speciale pentru limitarea eforturilor care apar
depăşeşte 2 m şi care de regulă necesită măsuri speciale pentru
limitarea eforturilor care apar ca urmare a degajării de căldură la
întărirea betonului.

1.3. Referinţe

1. Legea nr. 10/1995 – Legea privind calitatea în construcţii.

2. Legea nr. 137/1995 – Legea privind protecţia mediului.

3. Legea nr. 90/1996 – Legea privind protecţia muncii, republicată în temeiul art. III din Legea 177 din 18 oct. 2000.

4. O.G.R. nr. 60/1997 privind apărarea împotriva incendiilor ( aprobată prin Legea nr. 212/1997).

5. Regulament privind conducerea şi asigurarea calităţii în construcţii (aprobat prin HGR. Nr. 766/1997 ).

6. Regulament privind stabilirea categoriei de importanţă a construcţiilor (aprobat prin HGR. nr. 766/1997).

7. Regulament privind urmărirea comportării în exploatare, intervenţiile în timp şi post-utilizarea construcţiilor (aprobat

prin HGR. nr. 766/1997).

8. Regulament privind agrementul tehnic pentru produse, procedee şi echipamente noi în construcţii (aprobat prin

HGR. nr. 766/1997).

9. Regulament de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente (aprobat prin HGR. nr. 273/1994).

10. Regulamentul privind protecţia şi igiena muncii, aprobat cu Ordinul nr. 9/N/ l5.03.1993 al MLPAT.

11. Normativul cadru de acordare şi utilizare a echipamentului individual de protecţia muncii, aprobat cu Ordinul nr.

225/1995.

12. Normele generale de prevenire şi stingere a incendiilor, aprobate cu Ordinul MI nr. 775/1998.

13. Normativ de siguranţă la foc a construcţiilor - indicativ P 118.

14. Normativ de prevenire şi stingere a incendiilor pe durata executării lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente

acestora, indicativ C 300, aprobat cu Ordinul nr. 20 - N/94 al MLPAT.

15. Dispoziţii generale de ordine interioară pentru prevenirea şi stingerea incendiilor - D.G.P.S.I. -001, aprobate cu

Ordinul M.l. nr. 1.023/1999;

16. Dispoziţii generale privind instruirea în domeniul prevenirii şi stingerii incendiilor - D.G.P.S.I. - 002, aprobate cu

Ordinul M.l. 1.080/2000.

17. Normele generale de protecţia muncii, elaborate de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale în colaborare cu

Ministerul Sănătăţii - 1996;

18. Norme specifice de securitate a muncii pentru laboratoarele de analize fizico-chimice şi mecanice, aprobate prin

Ordinul nr. 339/1996 al MMPS;

19. NC 001 - Normativ cadru privind detalierea conţinutului cerinţelor stabilite prin Legea nr. 10/1995.

20. NP 039 - Normativ privind criteriile de performanţă pentru protecţia anticorozivă a construcţiilor supuse acţiunii

mediilor agresive industriale.

21. GP 047 - Ghid de proiectare, execuţie şi exploatare privind protecţia anticorozivă a elementelor din beton armat şi

beton precomprimat supraterane, situate în medii agresive.

22. GP 035 - Ghid de proiectare, execuţie, exploatare (urmărire, intervenţii) privind protecţia anticorozivă a

construcţiilor din oţel.

23.

NE 012 - Cod de practică pentru executarea lucrărilor din beton şi beton armat.

24. PE 713 - Instrucţiuni tehnice departamentale pentru executarea betoanelor construcţiilor hidroenergetice.

25. C21 - Normativ pentru executarea lucrărilor din beton precomprimat.

26. C 56 - Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente.

27. C 130 - Instrucţiuni tehnice pentru aplicarea prin torcretare a mortarelor şi betoanelor.

28. C 149 - Instrucţiuni tehnice privind procedeele de remediere a defectelor pentru elementele de beton şi beton

armat.

29. C 155 - Normativ privind prepararea şi utilizarea betoanelor cu agregate uşoare.

30. P 130 - Normativ privind urmărirea comportării în timp a construcţiilor.

31. PC 1/2 - îndrumător pentru investigarea şi diagnosticarea stării structurilor din beton armat, beton precomprimat şi

oţel, situate în medii agresive.

32. PC 1/3 – Ghid privind urmărirea comportării în exploatare a construcţiilor situate în medii agresive.

33. SR 388 – Ciment Portland.

34. SR 1500 - Cimenturi compozite uzuale de tip II, III, IV şi V.

35. SR 3011 - Cimenturi cu căldură de hidratare limitată şi cimenturi cu rezistenţa la agresivitatea apelor cu conţinut

de sulfaţi.

36. STAS 3349/2 - Prescripţii pentru stabilirea agresivităţii apei faţă de betoanele construcţiilor hidroenergetice.

37. STAS 6102 - Betoane pentru construcţii hidrotehnice.

38. STAS 10107/0 - Construcţii civile şi industriale. Calculul şi alcătuirea elementelor structurale din beton, beton

armat şi beton precomprimat.

39. STAS 2833 - Încercări pe betoane. Determinarea contracţiei axiale a betonului întărit.

40. STAS 1667 - Agregate naturale grele pentru mortare şi betoane cu lianţi minerali.

41. STAS 2386 - Agregate minerale uşoare. Condiţii tehnice generale de calitate.

42. STAS 7343 – Agregate minerale uşoare. Granulit.

43. STAS 790 – Apa pentru betoane şi mortare.

44. ST 009 - Specificaţie tehnică privind cerinţe şi criterii de performanţă pentru produse din oţel utilizate ca armături

în structuri de beton.

45. ST 031 - Specificaţie tehnică privind cerinţele de calitate pentru punerea în operă a betoanelor (în curs de

publicare, apare în BCnr.13/ 2001).

46. STAS 438/1- Produse de oţel pentru armarea betonului. Oţel beton laminat la cald.

47. STAS 6482/2 - Sârme de oţel şi produse din sârmă pentru beton precomprimat. Sârmă netedă.

48. STAS 6482/3 - Sârme de oţel şi produse din sârmă pentru beton precomprimat. Sârmă amprentată.

49. STAS 6482/4 - Sârme de oţel şi produse din sârmă pentru beton precomprimat. Toroane.

50. SR ISO 4618-1: Vopsele şi lacuri. Vocabular. Termeni generali.

51. SR ISO 4618-2: Vopsele şi lacuri. Vocabular. Terminologie referitoare la defectele iniţiale şi la modificările

peliculelor în timpul îmbătrânirii.

52. SR ISO 4618-3: Vopsele şi lacuri. Terminologie răşini.

53. STAS 3519: încercări pe betoane. Determinarea gradului de impermeabilitate faţă de apă.

54. SR ISO 2409: Vopsele şi lacuri. încercarea la caroiaj.

55. SR EN 24624: Vopsele şi lacuri. încercarea la tracţiune.

56. SR EN ISO 6272: Vopsele şi lacuri. încercarea la căderea unei mase.

57. SR ISO 1522: Vopsele şi lacuri. încercarea la amortizarea pendulului.

58. STAS 8009: Protecţia suprafeţelor metalice. Acoperiri prin vopsire. Metode de verificare.

59. SR ISO 7253: Vopsele şi lacuri. Determinarea rezistenţei la ceaţă salina neutră.

60. SR ISO 11503: Vopsele şi lacuri. Determinarea rezistenţei la umiditate (condensare repetată).

61. STAS 8393/4: încercări climatice şi mecanice. Încercarea la căldura umedă continuă.

62. STAS 8393/9: Încercări climatice şi mecanice. Ghid pentru încercările la căldura umedă.

63. STAS 8393/14: Încercări climatice şi mecanice. Încercarea la variaţii de temperatură.

64. STAS 8393/23: Încercări climatice şi mecanice. încercarea la acţiunea radiaţiilor solare.

65. STAS 8393/27: Încercări climatice şi mecanice. Ghid pentru încercări la variaţii de temperatură.

66. STAS 11372: Protecţia contra coroziunii a construcţiilor din beton şi beton armat. Determinarea rezistenţei chimice

a acoperirilor cu lacuri şi vopsele.

67. SR EN ISO 2812-1: Vopsele şi lacuri. Determinarea rezistenţei la lichide. Metode generale.

68. STAS 6203: Încercări de aderenţă a mortarelor.

69. STAS 6174: Determinarea stabilităţii termice Martens.

70. SR EN ISO 2431 - Vopsele şi lacuri. Determinarea timpului de scurgere prin utilizarea cupelor de scurgere.

71. STAS 2096 - Lacuri şi vopsele. Determinarea timpului de scurgere.

72. SR ISO 2811- Vopsele şi lacuri. Determinarea masei volumice.

73. STAS 10030 - Lacuri şi vopsele. Determinarea viabilităţii produselor cu mai mulţi componenţi, care se livrează

separat, prin verificarea vâscozităţii.

74. STAS 2875 - Lacuri şi vopsele. Determinarea uscării peliculei.

75. SR EN 29117 - Vopsele şi lacuri. Determinarea uscării în adâncime şi a timpului de uscare în adâncime. Metoda

de încercare.

76. SR EN 196-3 - Metode de încercări ale cimenturilor. Partea 3: Determinarea timpului de priză şi a stabilităţii.

77. STAS 4606 - Agregate naturale grele pentru mortare şi betoane cu lianţi minerali. Metode de încercare.

[top]

2. SPECIFICAŢIE DE PERFORMANŢA PRIVIND PROTECŢIA ANTICOROZIVA A ELEMENTELOR DIN OŢEL, BETON, BETON ARMAT I BETON PRECOMPRIMAT ALE CONSTRUCŢIILOR HIDROTEHNICE

2.1. Tipuri de protecţie anticorozivă

În tabelul nr. 2 se prezintă tipurile de protecţie anticorozivă pentru care se apreciază criteriile şi nivelurile de performanţă.

2.2. Agenţi agresivi care acţionează asupra elementelor de construcţii hidrotehnice

2.2.1. Agenţii atmosferici agresivi care acţionează asupra elementelor componente ale construcţiilor hidrotehnice se

clasifică, după natura şi originea lor, aşa cum se arată în Anexa I (pentru oţel) şi în Anexa II (pentru beton, beton

armat şi beton precomprimat).

2.2.2. Acţiunea mediilor agresive atmosferice asupra elementelor de construcţii din oţel, şi respectiv ale construcţiilor

hidrotehnice supraterane din beton, beton armat şi beton precomprimat se clasifică, conform GP 035 şi respectiv GP 047, după cum este prezentat în tabelul nr. 3.

Clasa de agresivitate a mediului se stabileşte în funcţie de caracteristicile agenţilor agresivi şi/sau viteza de coroziune a materialului de construcţie, conform Anexelor I şi II.

2.2.3. Stabilirea clasei de agresivitate a mediului în care se va amplasa o construcţie nouă se va face de către

proiectant, pe baza analizei mediului şi a datelor furnizate de proiectantul tehnolog privind existenţa, natura şi

concentraţia agenţilor agresivi.

Tabel nr. 2.

Materialul de

Factori ce determină natura solicitării şi intensitatea atacului coroziv

 

construcţie

Tip de protecţie

 

a)

Zona supusă atacului:

Peliculară, alcătuită din protecţii anticorozive, uni- sau multistrat:

zona imersată (aflată permanent sub apă), atac coroziv în general slab;

-

 

I

) Pentru construcţii vechi:

 

-

zona de inversare alternativă (cu variaţii ale

nivelului apei, datorită unor cauze naturale sau

acoperire prin vopsire (grund, vopsea intemediară, email);

-

artificiale), atac coroziv foarte puternic;

-

zona aflată deasupra nivelului apei, deasupra

 

zonei de imersare alternativă (poate fi solicitată prin ridicarea nivelului apei, pe o perioadă

limitată), atac coroziv puternic.

acoperire prin metalizare şi vopsire .II ) Pentru construcţii noi:

-

Oţel

b) Tipul de apă (dulce, salmastră, sărată);

acoperire prin vopsire (grund, vopsea intemediară, email);

-

c) Conţinutul de impurităţi chimice;

d) Factori mecanici:

 

-

acoperire prin metalizare;

suspensii uşoare, corpuri solide aduse de viituri,

acoperire prin metalizare şi vopsire.

-

 

nisip, pietriş, aluviuni, sloiuri de gheaţă etc.

Primară, prin compoziţia şi caracteristicile betonului.

e)

Factori biologici:

 

Secundară

Beton, beton

vegetali, minerali, bacteriologici;

( protecţie prin vopsire), pentru anumite construcţii hidrotehnice noi si pentru construcţiile vechi, cu degradări, supuse agenţilor agresivi atmosferici.

armat, beton

precom-primat

f) Curenţi vagabonzi,

datorită curenţilor de sudură, instalaţiilor de protecţie catodică, vecinătăţii reţelelor electrice;

g)

Solicitări combinate

 

Beton, beton

(pe o parte apa, conform clasificării de mai sus a zonelor, pe cealaltă parte pământ, de exemplu la pereţii planşei )

 

armat, beton

precom-primat

h)

Existenţa unor solicitări atmosferice ( zona de

imersare alternativă şi zona de deasupra nivelului apei) .

Tabel nr. 3.

Clasa de agresivitate a mediilor atmosferice

Construcţii din oţel ( conform GP 035)

Construcţii din beton(conform GP 047)

1m – neagresive

1b – neagresive

2m – slab agresive

2b – slab agresive

3m – cu agresivitate medie

3b – cu agresivitate medie

4m – cu agresivitate puternică

4b – cu agresivitate puternică

Pentru stabilirea clasei de agresivitate a mediului în care este amplasata o construcţie aflată în exploatare, în tema de proiectare vor fi precizate rezultatele analizelor calitative şi cantitative de noxe (agenţi agresivi) şi umiditatea relativa a aerului, atât pentru interior, cât şi pentru exterior, efectuate de un institut/laborator de specialitate în domeniu şi înscrise în buletine de analiza.

2.2.4. În cazul prezenţei mai multor agenţi agresivi, la stabilirea clasei de agresivitate a mediului se va adopta criteriul agentului celui mai agresiv.

2.2.5. În prezentul ghid nu se recomandă protecţii pentru construcţiile hidrotehnice din oţel, beton, beton armat şi beton precomprimat situate în clase de agresivitate mai mari de 4m, respectiv 4b. în cazurile în care mediile în care sunt situate elementele de construcţie respective depăşesc clasa de agresivitate 4m, respective 4b se va acţiona, prin măsuri specifice, pentru aducerea mediilor la clasa de agresivitate 4m, respectiv 4b. Dacă aceste măsuri nu sunt posibile, se va studia fiecare caz în parte. Studiul se va executa de către institute de specialitate sau firme de consultanţă specializate şi acreditate.

2.3. Cerinţe de calitate, condiţii tehnice şi criterii de performanţă

Protecţia anticorozivă a construcţiilor hidrotehnice din oţel, beton, beton armat şi beton precomprimat asigură menţinerea în timp a tuturor performanţelor care răspund exigenţelor utilizatorilor, a cerinţelor de calitate, a condiţiilor tehnice şi criteriilor de performanţă aplicabile construcţiilor supuse acţiunii mediilor agresive, conform Legii nr.

Criteriile (parametrii) de performanţă care trebuie satisfăcute de protecţiile anticorozive pentru construcţiile hidrotehnice din oţel, beton, beton armat şi beton precomprimat situate în medii agresive de exploatare, în vederea asigurării cerinţelor de calitate din Legea nr. 10/1995, sunt prezentate în tabelul nr. 4.

Tabelul nr.4.

Cerinte de calitate (performanta)

Conditii tehnice de performanta

Criterii (parametri) de performanta pentru protectii anticorozive

 

Siguranta in exploatare a constructiei, prin:

Pentru sisteme peliculogene de protectie anticoroziva (acoperiri organice, metalice, combinate):

- aderenta la suport

comportarea satisfacatoare la actiuni ale agentilor mecanici (provenite dintr-o exploatare normala);

-

- rezistenta la lovire

- rezistenta la zgariere

B. Siguranta in exploatare

- flexibilitatea

- duritatea

 

- porozitatea

 

comportarea satisfacatoare la actiuni ale agentilor agresivi chimici din mediul exterior (agenti agresivi atmosferici, ape naturale agresive, uleiuri).

-

- rezistenta la ceata salina

- rezistenta la umiditate

- rezistenta la caldura si umiditate

- rezistenta la variatii de temperatura

- rezistenta la radiatii UV

 

rezistenta la agenti chimici agresivi (atmosferici, apa, uleiuri)

-

   

Siguranta cu privire la evitarea accidentelor:

B. Siguranta in exploatare

Siguranta cu privire la factori agresanti

a. intoxicare

b. contaminare si otravire

   

-

clasele de combustibilitate ale

Riscul de incendiu

elementelor si materialelor de constructii, precum si a protectiilor anticorozive

-

clasele de periculozitate ale

materialelor si substantelor utilizate la realizarea (alcatuirea) sistemelor de protectie anticoroziva

C. Siguranta la foc

Preintampinarea propagarii incendiilor

conditiile de siguranta la foc privind degajarile de fum, gaze fierbinti si produse nocive

-

 

-

contributia la foc (potentialul

Comportarea la foc a materialelor si elementelor de constructii, inclusiv a protectiilor anticorozive

calorific) data de densitatea sarcinii

termice a materialelor combustibile ce intra in componenta sistemelor de protecti anticoroziva

   

Concentratia de substante poluante (noxe) in timpul exploatarii si executiei:

-

concentratia maxima de substante

Igiena aerului

toxice

-

concentratia maxima admisibila de

D. Igiena, sanatatea

oamenilor, refacerea si protectia mediului

pulberi

-

limita maxima a emisiei de mirosuri

dezagreabile provenite din materiale de protectie anticoroziva

   

Comportarea la umiditate si temperatura:

Igiena higrotermica a mediului interior

- rezistenta la umiditate

- rezistenta la caldura si umiditate

   

- rezistenta la variatii de temperatura

- impermeabilitate la apa

Insorirea

Comportarea la actiunea razelor solare (pentru protectii de exterior)

-

rezistenta la radiatii UV

Iluminatul

Comportarea la lumina artificiala (pentru protectii de interior)

-

rezistenta la lumina

   

Comportarea protectiei primare la actiunea apei

E. Izolatie termica, hidrofuga si economia de energie

Izolare hidrofuga

- impermeabilitate

- rezistenta la inghet - dezghet

 

- rezistenta la actiunea agresiva a apei

2.4. Criterii si niveluri de performanta pentru suprafata suport si pentru sistemele de protectie anticoroziva

2.4.1. Criterii si niveluri de performanta pentru suprafata suport

2.4.1.1. Criterii si niveluri de performanta pentru suprafata suport de otel

Principalele criterii (caracteristici) si niveluri de performanta care trebuie satisfacute de suprafata de otel pe care se aplica protectiile anticorozive sunt prezentate in tabelul nr. 5.

Tabelul nr.5.

Nr.

Criterii de performanta (caracteristici)

Metoda de

   

crt.

determinare

U.M.

Niveluri de performanta

       

Suprafete supuse atacului atmosferic:

STAS 10166/1

min.: 3 (St3, PSt 3) optim: 1 (Sa 3, PSa 3) sau 2 (Sa 2,5, PSa 2,5) Suprafete imersate in apa:

min. Sa 2,5

1.

Gradul de pregatire al suprafetei

(ISO 8501-1)

grad

(ISO 8501-1)

 

2.

Rugozitatea suprafetei 1)

SR ISO 8503-1

clasa profil

min. <<mediu>>G(60 min. <<mediu>>S(40

100)

(microni)

70)

3.

Umiditate

SR ISO 8502-4

 

%

lipsa

4.

Temperatura

SR ISO 8502-4

0

C

min.: +3 peste punctul de roua; max.: +40

5.

Prezenta clorurilor

SR ISO 8502-4

µg/cm 2

concentratia maxima admisibila: 7

6.

Alte impuritati (saruri, uleiuri, grasimi etc.)

vizual

 

-

lipsa

7.

Praf

SR ISO 8502-3

etalon

max. 2.

1) Se refera la profilul obtinut dupa pregatirea suprafetei prin decapare (conf. SR ISO 8502-4) cu jet abraziv de nisip (G) sau de alice (S), la gradele de curatare Sa 2,5 si Sa 3. Rugozitatea suprafetei se coreleaza cu grosimea stratului de grund.

2.4.1.2. Criteri şi niveluri de performanţă pentru suprafaţa suport de beton

Principalele criterii şi niveluri de performanţă care trebuie satisfăcute de suprafaţa suport de beton pe care se aplică protecţiile anticorozive sunt prevăzute în tabelul 6.

Tabel nr. 6.

Criterii de performanţă (caracteristici)

Metode de

   

determinare

U.M.

Niveluri de performanţă

Alcalinitate ( pH )

STAS 8619

Unităţi

min. 8

pH

max. 12

     

Corespunzătoare naturii

Rugozitatea

suprafeţei

-

 

-

betonului si tipului de protecţie anticorozivă

 

SRISO 8502-4

   

Umiditate

asimilat

 

%

max. 4 1/

Temperatură

SR ISO 8502-4 asimilat

0

C

min.: + 3 peste punctual de

rouă 1/

 

max.: + 40

Praf

SR ISO 8502-4 asimilat

etalon

max. 2

Impurităţi ( ulei de decofrare, urme de grăsimi, mortar, săruri, eflorescenţe, rugină, etc.)

vizual

 

-

lipsă

Defecte de suprafaţă (defecte locale :fisuri, goluri, segregări, lapte de ciment întărit etc.)

vizual

 

-

lipsă

     

min. 1,0 ( beton)

Coeziune superficială (aderentă)

STAS 6203

MPa

min. 0,5 ( mortar)

1/ Dacă fişa produsului de protecţie anticorozivă nu se specifică altfel.

2.4.2. Criterii şi niveluri de performanţă pentru protecţiile anticorozive

2.4.2.1.Criterii şi niveluri de performanţă pentru protecţiile anticorozive peliculogene aplicate pe suprafaţa de beton

Criteriile şi nivelurile minime de performanţă pe care trebuie să le îndeplinească protecţiile anticorozive secundare (sisteme organice peliculogene) aplicate pe suprafeţe de beton supuse acţiunii agenţilor atmosferici sunt prezentate în tabelul nr. 7.

Tabel nr. 7

Niveluri de performanţă 1 Criterii de Metoda de UM performanţă determinare clasa clasa clasa clasa
Niveluri de performanţă 1
Criterii de
Metoda de
UM
performanţă
determinare
clasa
clasa
clasa
clasa
1b
2b
3b
4b
Aderenţa la
SR ISO
Nivel
1
1
0
0
suport –

metoda

 

2409

         

grilei 2

- metoda

 

MPa

min. 1,0

min. 1,5

min. 1,5

min. 1,5

smulgerii 3

SR EN

 

24624

Rezistenşa la lovire (înălţimea minimă de cădere a masei de 500g, la care apar amprente cu fisuri)

4

           

SR EN ISO

6272

cm

min. 30

min. 40

min. 60

min. 60

Rezistenţa la

           

zgâriere

 

(greutatea

SR ISO

1518

minimă la

G

min. 250

min. 250

min. 300

min. 400

care apar

 

zgârieturi

fine )

Duritatea

             

(pendul

SR ISO

s

min. 70

min. 70

min. 70

min. 70

Persoz,

 

1522

Kőnig)

 

STAS 8009

         

Porozitatea

asimilat

Clasa

2P

2P

1P

1P

Rezistenţa la

SR ISO

         

ceaţa

salină 5/

7253

asimilat

ore

-

-

min. 720

min. 1440

 

SR ISO

         

Rezistenţa la

umiditate

5/

11503

asimilat

ore

-

min. 504

min. 720

min. 1440

 

STAS

         

Rezistenţa la

8393/4

căldură şi

 

STAS

8393/9

ore

-

min. 504

min. 720

min. 1440

umiditate

5/

 

asimilat

 

STAS

         

Rezistenţa la

8393/4

variaţii de

 

STAS

8393/27

cicluri

min. 25

min. 25

min. 56

min. 56

temperatură

asimiltat

Rezistenţa la

6/

STAS

         

radiaţii UV

 

8393/23

cicluri

min. 56

min. 56

min. 56

min. 56

 

asimilat

Rezistenţa la STAS ore - - min. 720 min. 1440 agenţi 11372 chimici
Rezistenţa la
STAS
ore
-
-
min. 720
min. 1440
agenţi
11372
chimici

agresivi 7/

           

-

metoda

SR ISO

ore

-

-

min. 720

min. 3000

elctrochimică

2812-1

asimilat

-

metoda

imersiei

1/ - În tabelul nr. 7 sunt prezentate nivelurile de performanţă sub formă de valori concrete pe care trebuie să le îndeplinească sistemul de protecţie. Experienţa a impus aceste valori ca fiind minimale, pentru a obţine o protecţie anticorozivă eficientă.

2/ - Metoda grilei se utilizează pentru determinarea aderenţei acoperirilor cu grosimi de până la 250 microni.

3/ - Metoda smulgerii se utilizează pentru determinarea aderenţei acoperirilor cu grosimi de peste 250 microni.

În cazul acoperirilor cu deformabilitate ridicată, desprinderea nu trebuie să se producă la nivelul suportului de beton/mortar.

4/ - Determinarea nu se efectuează pentru acoperiri de protecţie cu deformabilitate ridicată.

5/ - Determinarea se efectuează pe epruvete din beton armat.

6/ - Determinarea se efectuează pentru acoperiri de protecţie aplicate la exterior.

7/ - Pentru medii cu clasă de agresivitate 4b, se recomandă utilizarea de criterii suplimentare, ca de exemplu rezistenţa la atmosferă umedă cu bioxid de sulf (STAS 8009), rezistenţa la îmbătrânire artificială (pentru protecţii anticorozive de exterior) etc.

Performanţele sistemului de protecţie anticorozivă, în cazul în care nu se găsesc în standarde, norme interne sau în agremente tehnice, vor fi atestate prin buletine de încercare elaborate în conformitate cu reglementările tehnice în vigoare de către institute sau laboratoare de specialitate, autorizate şi acreditate potrivit Regulamentului privind autorizarea şi acreditarea laboratoarelor de analize şi încercări în construcţii, aprobat cu HGR nr. 766/1997

2.4.2.2.Criterii şi niveluri de performanţă pentru protecţiile anticorozive aplicate pe suprafaţe de oţel

Criteriile şi nivelurile de performanţă pe care trebuie să le îndeplinească protecţiile anticorozive aplicate pe suprafeţe de oţel sunt prevăzute in tab. nr.8.

Tabel nr. 8.

Niveluri de performanţă 1) Criterii de Agresivitate atmosferică performanţă Metoda de UM Imersie determinare
Niveluri de performanţă 1)
Criterii de
Agresivitate atmosferică
performanţă
Metoda de
UM
Imersie
determinare
1m
2m
3m
4m
Aderenţa la
SR ISO
2
1
0
0
0
suport
2409
cifra de
- metoda
SR EN
min.0,5
min.0,7
min.1,0
min.1,0
1,0
aderenţă
grilei 2)
24624
MPa
- metoda
smulgerii 3)
Rezistenţa la
SR EN
4)
lovire
min. 40
min. 50
min. 60
min. 60
min. 60
ISO
6272 cm
înălţimea mini-
mă de lovire în cm, la care apar amprente cu fisuri)
mă de lovire în
cm, la care
apar amprente
cu fisuri)

Rezistenţa la zgâriere cu ac de oţel (greutatea minimă la care apar zgârieturi fine)

SR ISO

           

1518

g

min.250

min.250

min.300

min. 400

min. 400

Flexidilitatea pe dorn conic sau cilindric (diametrul la care apar fisuri)

STAS

           

3212 SR

mm

min.20

min.10

min.10

min.7

min.7

ISO 6860

Duritatea

             

(pendulul

Persoz, Kőnig)

SR ISO

1522

s

min.70

min.70

min.70

min.70

min.70

Porozitatea

STAS 8009

clasa

2P

2P

1P

1P

1P

Rezistenţa la

SR ISO

   

- min.720

 

min.1440

min.1440

ore

-

ceaţă salină

7253

Rezistenţa la

             

căldură şi

umiditate

SR ISO

11503

ore

- min.504

min.720

min.1440

min.1440

Rezistenţa la

STAS

           

variaţii de

8393/14

cicluri

min.25

min.25

min.56

min.56

min.56

temperatură

STAS

8393/27

Rezistenţa la

STAS

cicluri

min.56

min.56

min.56

min.56

min.56

radiaţii UV

5)

8393/23

Rezistenţa la

             

agenţi chimici

agresivi 6)

STAS

11372

ore

-

-

min.720

min.1440

-

(metoda

adaptat

electrochimică)

Rezistenţa la agenţi chimici SRISO agresivi ore - - min.720 min.1440 min.3000 2812-1 (metoda imersiei)
Rezistenţa la
agenţi chimici
SRISO
agresivi
ore
-
-
min.720
min.1440
min.3000
2812-1
(metoda
imersiei)

1) În tabelul nr. 8. sunt prezentate nivelurile de performanţă sub formă de valori concrete pe care trebuie să le îndeplinească sistemul de protecţie. Experienţa a impus aceste valori ca fiind minimale, pentru a obţine o protecţie anticorozivă eficientă.

2) Metoda grilei se utilizează pentru determinarea aderenţei acoperirilor cu grosimi de până la 250 microni.

3) Metoda smulgerii se utilizează pentru determinarea aderenţei acoperirilor cu grosimi de peste 250 microni.

În cazul acoperirilor cu defonnabilitate ridicată, desprinderea nu trebuie să se producă la nivelul suportului.

4) Determinarea nu se efectuea/ă pentru acoperiri cu deformabilitate ridicată.

5) Determinarea se efectuează pentru acoperiri de exterior (de exemplu pentru ecluze, supuse acţiunii radiaţiilor UV în perioadele în care sunt ridicate).

6) Pentru medii cu clasă de agresivitate 4m. se recomandă utilizarea de criterii suplimentare, ca de exemplu rezistenţa la atmosferă umedă cu bioxid de sulf (STAS 8009), rezistenţa la îmbătrânire artificială (pentru protecţii anticorozive de exterior) etc.

[top]

3. CONDIŢII I CERINŢE DE CONCEPŢIE I PROIECTARE

3.1. Condiţii generale de concepţie şi proiectare a protecţiilor primare pentru elementele din beton, beton armat şi beton precomprimat ale construcţiilor hidrotehnice supuse agenţilor agresivi atmosferici

3.1.1. La proiectarea elementelor de construcţii hidrotehnice din beton, beton armat şi beton precomprimat situate în

medii agresive atmosferice, proiectantul va întocmi în cadrul documentaţiei tehnice de execuţie, caiete de sarcini

privind execuţia, exploatarea şi întreţinerea protecţiilor anticorozive conform GP 047 şi NE 012.

3.1.2. La proiectarea elementelor de construcţii hidrotehnice din beton, beton armat şi beton precomprimat imersate

total sau parţial în ape naturale agresive proiectantul va întocmi în cadrul documentaţiei tehnice de execuţie, caiete de sarcini privind execuţia, exploatarea şi întreţinerea protecţiilor anticorozive conform PE 713 şi STAS 3349/1,2.

3.1.3. Proiectul de execuţie trebuie să precizeze clasa de agresivitate a mediului şi delimitarea spaţiilor, ţinând seama

de caracteristicile principale ale mediului agresiv, conform Anexei II.

3.1.4. Fixarea utilajelor, instalaţiilor şi conductelor tehnologice se va proiecta astfel încât prin piesele metalice (bride,

plăcuţe cu praznuri, ştuţuri de trecere, bolţuri etc.) să nu se transmită coroziunea la armătura de rezistenţă a

elementelor de construcţie.

3.1.5. În medii cu clasa de agresivitate 4b nu se vor utiliza elemente de beton precomprimat, folosirea lor putându-se

admite numai pe baza cercetărilor experimentale efectuate de un institut de specialitate.

3.1.6. În medii cu clasa de agresivitate 3b şi 4b nu se vor utiliza grinzi cu zăbrele din beton armat şi beton

precomprimat.

3.1.7. Elementele de beton, beton armat şi beton precomprimat cu agregate de granulit se vor utiliza numai în medii

cu clasa de agresivitate 1b şi 2b.

3.1.8. Sistemele de protecţie anticorozivă secundară ale suprafeţelor elementelor de beton, beton armat şi beton

precomprimat se vor alege în funcţie de starea suportului de beton, de clasa de agresivitate a mediului, conform prevederilor din capitolul 4.

3.1.9. Aplicarea sistemelor de protecţie anticorozivă secundară nu înlocuieşte realizarea măsurilor de protecţie

primară prevăzute la pct. 3.2.

3.1.10. Sistemele de protecţie anticorozivă se pot aplica în mod diferenţiat pe suprafaţa elementelor din alcătuirea

construcţiei hidrotehnice şi pe diferitele porţiuni ale aceluiaşi element. în funcţie de forma elementului de construcţie şi de modul în care acţionează mediul agresiv.

3.1.11. Prin proiect se va asigura posibilitatea observării şi întreţinerii tuturor feţelor elementului de construcţie. În

cazuri excepţionale, când pentru unele porţiuni nu se poate respecta această condiţie, se vor prevedea măsuri de închidere şi etanşare a acestora sau se va prevedea o protecţie suplimentară faţă de cea stabilită pentru feţele care rămân vizibile şi accesibile.

Se va indica modul de protecţie anticorozivă a tuturor detaliilor constructive: îmbinări, locuri de ancorare, locuri de fixare a unor utilaje, dispozitive etc. Aceste lucrări vor fi executate înaintea aplicării sistemelor de protecţie anticorozivâ.

3.1.12. Prin proiect se va preciza clasa de combustibilitate pentru protecţiile anticorozive secundare adoptate, privind reglementările tehnice specifice în vigoare.

3.2. Criterii şi niveluri de performanţă pentru beton cu protecţie primară

Criteriile şi nivelurile minime de performanţă care trebuie satisfăcute de beton ca protecţie primară sunt prezentate în tabelul nr. 9.

Tabel nr. 9.

Criterii de

Metode de

   

performanţă

determinare

U.M.

 

Niveluri de performanţă

     

a) În funcţie de numărul schimbărilor nivelului de apă la suprafaţa spălată a betonului în timp de iarnă sau numărul de cicluri de îngheţ-dezgheţ :

a

1 ) Când temperatura medie a lunii celei mai

reci t< - 5

0

C

- Pentru < 50 cicluri : G 50

Rezistenţa la

îngheţ -

dezgheţ 1.2.

STAS 3518

Grade de

gelivitate G

- Pentru 50 cicluri : G 100

2 ) Când temperatura medie a lunii celei mai reci este :

a

-5 0 C < t < - 10 0 C :

- Pentru < 50 cicluri : G 100

- Pentru 50 cicluri : G 150

Clasa

STAS 1275

N/mm 2

În funcţie de tipul betonului, în conformitate cu prevederile NE 012 şi PE 713

Omogenitatea

STAS 3622

Grad de

Omogenitatea betonului proaspăt se asigură prin uniformitatea componenţilor, a amestecului, a densităţii aparente şi a lucrabilităţii, stabilite prin reţeta indicată în proiect .

omogenitate

Lucrabili-tatea 3)

STAS 1759

cm (tasarea

Se stabileşte prin proiect, în funcţie de:

conului )

dimensiunile construcţiei, procentul de armare, tehnologia de transport, punerea în lucru, modul de compactare a betonului .În lipsa acestor precizări, lucrabilitatea va fi

-

la betoanele pentru construcţii masive din

beton şi beton armat (cu armare de până la 0,5 % din suprafaţa secţiunii calculate ) :

- max. 2 – pentru beton cu aditiv

- max 3 – pentru beton fără aditiv

la betoanele pentru costrucţii din beton armat cu peste 1% armare :

-

     

- 5 … 8 pentru beton cu aditiv

- 6 10 pentru beton fără aditiv

- la betonul pus în lucrare cu pompa :

- 7

10 pentru beton cu aditiv

- 7 … 12 pentru beton fără aditiv

 

STAS

   

Rezistenţa la acţiunea agresivă a apei

3349/1

STAS

-

Betonul să nu prezinte semne de degradare

(aspect poros, agregat aparent, fisuri, exfolieri etc.)

3349/2

Lipsa reacţiei

STAS 5440

 

Betonul să nu prezinte fisuri ca urmare a

alcalii-agregat

schimbărilor de volum periculoase ale

-

construcţiei, rezultate prin reacţia alcaliilor din ciment cu agregatul .

1) În lipsa unor date cu privire la numărul de cicluri naturale de îngheţ-dezgheţ se recomandă ca acest număr să se ia egal cu diferenţa între numărul zilelor cu temperatură minimă sub 0 °C şi numărul zilelor cu temperatura maximă sub

0°C

2) Temperaturile medii, numărul zilelor cu temperatură minimă sub 0°C şi a celor cu temperatura maximă sub 0°C, pentru zona în care se face construcţia, se iau din datele hidrometeorologice oficiale.

3) Datele din tabel nu se aplică în cazul folosirii superplastifianţilor.

3.3. Cerinţe de bază privind alcătuirea elementelor de construcţii din beton, beton armat şi beton precomprimat, pentru asigurarea protecţiei lor anticorozive primare

3.3.1. Cimenturi

3.3.1.1. Alegerea tipului de ciment pentru elementele de construcţii hidrotehnice destinate a fi exploatate în mediile

atmosferice agresive, la care se referă prezentul ghid, se va face ţinându-se seama de următoarele precizări:

- în medii cu clasele de agresivitate 1b şi 2b sunt indicate cimenturile compozite (cu adaosuri de maximum 35 %) - de tip II, IV şi V - conform SR 1500, pentru elementele din beton armat şi cimenturile portland (fără adaos) -de tip I conform SR 388. pentru elementele din beton precomprimat;

- în medii cu clasele de agresivitate 3b şi 4b (medii cu SO 2 , SO 3 , H 2 S, H 2 SO 3 H 2 SO 4 . sulfaţi, azotaţi, medii alcaline etc.) sunt indicate următoarele tipuri de cimenturi:

cimenturile de tip SR I, SR II/A-S şi SR Il/A-P (conform SR 3011), pentru elementele din beton armat;

cimentul de tip SR I (conform SR 3011), pentru elementele din beton precomprimat;

- în medii cu clasele de agresivitate 3b şi 4b (medii cu CN, HCI, aerosoli salini, azotaţi, medii slab alcaline etc.) sunt indicate cimenturile portland fără adaos, de tip I (conform SR 388) sau cimenturile portland cu adaosuri de maximum 15%, de tip 11 (conform SR 1500);

- la prepararea amestecurilor de injectare a fasciculelor în canalele elementelor din beton precomprimat cu armătura postîntinsă se vor utiliza cimenturile portland fară ados, de tip 1 (conform SR 388).

3.3.1.2. Alegerea tipului de ciment pentru elementele de construcţii hidrotehnice destinate a fi imersate total sau

parţial în apele naturale agresive, la care se referă prezentul ghid tehnic, se face conform STAS 3349/1, 3349/2 şi PE

713.

Pentru situaţii speciale de acţiune combinată a agenţilor agresivi, alegerea tipului de ciment se va efectua pe baza avizului unui institut sau laborator de specialitate, autorizat şi acreditat potrivit Regulamentului privind autorizarea şi acreditarea laboratoarelor de analize şi încercări in construcţii, aprobat cu HGR nr. 766/1997.

3.3.2.Agregate

Agregatele naturale trebuie să provină din surse certificate conform legislaţiei în vigoare şi trebuie să îndeplinească cerinţele prezentate în PE 713 şi cele ale standardelor STAS 1667. STAS 2386 şi STAS 7343 sau ale altor reglementari tehnice, cu acordul prealabil dintre producător şi utilizator.

Agregatele nu trebuie să conţină constituenţi dăunători în cantităţi care să influenţeze negativ proprietăţile betonului sau să conducă la coroziunea armăturii:

- se interzice utilizarea agregatelor calcaroase în medii acide, folosirea lor putându-se admite numai pe baza

cercetărilor efectuate de un institut de specialitate, autorizat şi acreditat potrivit Regulamentului privind autorizarea şi acreditarea laboratoarelor de analize şi încercări în construcţii, aprobat cu HGRnr. 766/1997;

- se interzice utilizarea agregatelor ce reacţionează cu alcaliile din ciment:

- nu se admite utilizarea nisipului de mare.

3.3.3. Apa de amestecare

Apa utilizata la prepararea betoanelor pentru lucrări de beton armat şi beton precomprimat poate proveni din reţeaua publică sau din altă sursă, caz în care trebuie să îndeplinească cerinţele prevăzute în STAS 790.

Se interzice utilizarea apei de mare sau a apelor minerale la prepararea betoanelor.

3.3.4. Aditivi

Aditivii trebuie să îndeplinească cerinţele reglementărilor tehnice sau agrementelor tehnice româneşti în vigoare.

Aditivii nu trebuie să conţină substanţe care să influenţeze negativ proprietăţile betonului sau să conducă la coroziunea armăturii.

La prepararea betoanelor se pot utiliza aditivii:

- aditivi antrenori de aer;

- aditivi întârzietori de priză;

- aditivi plastiflanţi;

- aditivi superplastifianţi;

- acceleratori de priză;

- acceleratori micşti (plastiflanţi şi antrenori de aer).

Se interzice utilizarea ca aditiv a clorurii de calciu.

Folosirea altor aditivi se va face numai cu avizul unor laboratoare specializate, atestate potrivit Regulamentului privind autorizarea şi acreditarea laboratoarelor de analiză şi încercări în construcţii, aprobat cu HGR nr.766/1997.

3.3.5. Adaosuri

Utilizarea adaosurilor la prepararea betoanelor se face numai pe baza unor studii întocmite de institute de specialitate (mai ales atunci când betonul conţine ciment cu adaos), pentru a se asigura îndeplinirea cerinţelor de durabilitate pentru betoane, funcţie de clasa de agresivitate a mediului.

Adaosurile trebuie să îndeplinească cerinţele reglementărilor tehnice sau agrementelor tehnice româneşti în vigoare.

Adaosurile nu trebuie să conţină substanţe dăunătoare (cloruri, sulfaţi etc.) în cantităţi care pot afecta durabilitatea betonului sau pot conduce Ia coroziunea armăturii.

3.3.6.

Armături

3.3.6.1. Armăturile principale de rezistenţă pentru elementele din beton armat vor fi realizate din oţel-beton şi trebuie

să îndeplinească cerinţele din STAS 438/1, 2, utilizându-se cu precădere cele cu profil periodic (PC 52, PC60).

În medii cu clasa de agresivitate 3b şi 4b se interzice utilizarea armăturilor din sârmă trasă mată.

3.3.6.2. Armaturile pretensionate pentru elemente din beton precomprimat vor fi realizate din oţel de înaltă rezistenţa

şi trebuie sâ îndeplinească cerinţele din STAS 6482 2,3.4.

Utilizarea altor armături se va face pe baza avizului unui institut de specialitate.

3.3.7. Betoane

3.3.7.1. Betoanele pentru elementele din beton armat şi beton precomprimat ale construcţiilor hidrotehnice destinate a

fi exploatate în mediile atmosferice agresive prevăzute în prezentul ghid trebuie să îndeplinească criteriile şi nivelurile de performanţă indicate în tabelul nr. 10, în funcţie de clasa de agresivitate a mediului.

Tabel nr. 10.

Criterii de

 

Niveluri de performanţă

 

performanţă

clasa 1b

clasa 2b

clasa 3b

clasa 4b

 

Pentru elemente din beton armat

 

Clasa betonului

B c 15

B c 20

B c 22,5

B c 30

Grad de impermeabilitate min.

-

P

6

P

8

P

12

Dozaj minim de ciment, kg/m 3 , pentru aggregate:

       

0

… 16 mm

325

385

430

475

0

… 31 mm

290

350

390

435

Raport a/c, max.

0,60

0,55

0,50

0,45

 

Pentru elemente din beton precomprimat

 

Clasa betonului

B c 30

B c 30

B c 40

-

Grad de impermeabilitate min.

P

8

P 8 - P 12

P

12

-

Dozaj minim de ciment,kg/m 3 ,pentru agregate:

       

0

… 16 mm

440

490

550

-

0

… 31 mm

400

445

500

-

Raport a/c, max.

0,50

0,45

0,40

-

Observaţii la tabelul nr.10: