Familia Ortodoxa: A fi mmic n virtual

Poate cea mai bun definiie a akediei am aflat-o de la Printele Rafail Noica: akedia nu
este neprat o stare de inactivitate, de lncezeal, de plictis metafizic, ci, dimpotriv,
poate fi la fel de bine i o stare de foarte mare agita ie, n care omul se pierde
pe sine n tot felul de treburi n care i uit de Dumnezeu. ntr-un cuvnt,
akedia este lipsa grijii de mntuire, chiar i atunci cnd facem lucruri ce par, la o
prim vedere, bune.
i poate una din cele mai cumplite expresii ale acestei patimi n zilele noastre o
regsim n petrecerea timpului fr de msur pe Internet un loc atractiv, dar
virtual, n care Dumnezeul cel att de real nu-i afl locul.
Ndjduim ca spovedania pe care v-o punem acum nainte s fie prilej de reflecie i de
trezire i pentru ali la fel de anonimi i de bine-intenionai internaui (A.S.)

Nevoia de Facebook, de afirmare, de altceva

S vd Au rspuns mmicile de pe Alpteaz!? Am deja cteva notificri,
dar de pe Alpteaz! nc nu. i chiar aveam nevoie urgent de un rspuns! .
Crete adrenalina, crete i nu mai am rbdare. Internetul se ncarc greu
Abia atept s vd, s vd odat! Gata! E bun conexiunea. Vd c au rspuns i
cele de pe BLW, i cele de pe Poart-m ajutor n BW, i cele de pe DIY Scutece
Textile, cteva i de pe OT BLW OT. Interesante rspunsuri pe OT BLW OT. De la
Mmici Suceava, nc nici o notificare! Mai a tept Uite, chiar acum a rspuns cineva.
Mamele de pe Wiki Mama sunt cele mai matinale. Au rspuns repede. Pe grupul
Parenting prin iubire o s scriu mine. S vd cum rezolv problema cu feti a. S vd ce
spune psihologul grupului.
Copiii nc nu s-au trezit. Mai am ceva timp s caut ni te re ete pe BLW. Mai bine m
nscriu i eu pe Babywearing. Mai vd i eu cum se poart copiii n sisteme noi de
1

purtare. mi zicea o prieten de Semne cusute n ac iune. M nscriu i aici, poate m

apuc de cusut. Deja nu m mai tenteaz DIY Babywearing. Oricum nu pot s-mi fac
singur sistem de purtare. S dm Prsete grupul. Gata, de sta am scpat .
Copiii s-au trezit i eu nu-mi gsesc locul. M-a ntoarce din nou la laptop, dar
copiii devin nervoi. Mcar puin. Fetia m ntreab obsesiv: Mama, iar caui
nite reete?. mi dau seama de penibilul situaiei i nchid laptopul. Dar nu pot
s fiu totul pentru ei. Nu pot s m joc cu ei, nu pot. Am o stare de agita ie, mi
st gndul la rspunsurile mamelor de pe grupuri i cu ei sunt superficial. Nu
pot s m joc cu ei i nici nu vreau. S-i vad de ale lor. Vreau i eu timpul
meu!
M gndesc la attea rspunsuri, nct e o avalan n mintea mea. Le retriesc,
i uneori mi se face inima ghem. Unele mame chiar au fost tran ante. M-au luat
ca din oal, mi-au rspuns sfidtor, m-au jignit, de parc ele le tiau pe toate.
Altele au fost drgue. Am primit ncurajri.

Fetele de pe grupuri i regula gardului viu

M gndeam de multe ori:
Ct tiu de multe: tiu s-mi cresc copiii dup re etele AP (attachement parenting).
Dac nu erau fetele de pe grupuri, cte greeli a fi fcut! i a a am fcut multe, dar de
cnd am dat de grupurile astea, chiar e frumos!
Comunic mai bine cu fetia, am nvat s gtesc mai bine, pe bie el l-am alptat pn
acum, primind mult ncredere de pe grupul de suport. Am nv at multe despre medici,
ba chiar am aflat c nu se mai poart copiii n marsupiu, atrna i, ci n sisteme de
purtare. C pot s-mi fac singur scutece textile, asta chiar nu am tiut-o! Cnd copilul
era bolnav i are febr mare, eu stteam pe grupuri de discu ie, s vd cum se
manageriaz o astfel de situaie, n loc s-mi vd de copil. De parc nu mai trecusem
cu primul prin febr i atunci nu aveam Facebook.
Am nvat ntr-un an de zile, de cnd l-am descoperit, foarte multe lucruri. Am
vorbit cu alte mame despre cum controlm un tantrum, am discutat cu
specialiti, medici, am discutat despre oli, meniuri, somnul copiilor, i ne-am
aprins la propriu n discuii despre vaccinuri i dulciuri la copii. Am mrturisit pe
un grup c sunt att de bucuroas c le am pe ele i, dac n-ar fi fost, unde-a fi
ajuns eu acum?
Treceau zilele i eu i spuneam soului ct sunt de fericit c-am aflat att de multe lucruri
noi ntr-o singur zi. Se uita i el uimit la auzul cumulului de informa ii, dar nu-mi spunea
nimic. Niciodat nu mi-a atras atenia, dei l-am neglijat mult i pe el. tia c la un
moment dat mi voi da seama. M-a lsat s-mi folosesc propria libertate, chiar dac era
contient c nu mi-o folosesc n chip responsabil. O singur dat, cnd m-a vzut necjit
din

pricina

unor

comentarii

rutcioase,

mi-a

spus:

tiai

pe

Facebook

funcioneaz regula gardului viu? Adic toi in la dreptatea lor prin tot ce
2

scriu. Toat lumea are dreptate. M-a pus pe gnduri, dar am continuat tot a a.
Facebook mi controla existena aproape n totalitate.

Tu nu tii c Facebook duce la depresie?

Cei care citii acum articolul, i mai ales cei care nu ave i legturi cu mediul
virtual poate v mirai de ridicolul situaiei n care am ajuns, a a-i? Adic n-am
fost n stare s iau o decizie n familia mea fr s m expun, fr s tie to i
membrii de pe grupuri?!
Dependena de grupurile de pe Facebook a durat mai bine de un an i am fost
nscris pe cel puin zece grupuri de discuie. n facultate eram singura care nu
avea cont i-i priveam ciudat pe colegi: Adic ei n-au cu ce-i ocupa timpul?!
Ceva mai bun n-au de fcut?. Dar ne tot repeta un Printe, profesor la
Masterat: Nu se poate s nu treci n viaa asta prin lucrul pe care l-ai judecat la
cellalt. Aa ne smerete Dumnezeu, ca s putem s-l n elegem, trecnd i noi
prin aceeai ispit, prin aceeai patim sau acelai pcat, i s nu-l mai
judecm.
Pe grupurile de Facebook de care vorbesc sunt nscrise mii de mame. Acelea i
persoane sunt nscrise simultan i pe alte grupuri. i exist foarte multe
varieti de grupuri, cu teme i nuane diferite. Pe unele grupuri, administratorii nu
tolereaz aciditatea verbal, pe altele discuiile nici nu sunt moderate riguros i se ajunge
la un adevrat rzboi de idei (mommy wars), nu neaprat prin ton i limbaj, ct prin
nevoia de afirmare i de ndreptire de sine.
n orbirea mea, dei cineva mi-a atras atenia: Dar tu nu tii c Facebook-ul
duce la depresie?!, eu am continuat, pentru c nu tiam s-mi folosesc timpul.
Nu mai puteam lua nici o carte n mn. Eram agitat i nu puteam citi nimic.
Orict de bun era cartea, mie mi se prea plictisitor s mai citesc. Mi-am explicat asta
citind un interviu recent, n care Printele Pantelimon de la Oa a spunea despre
fenomenul Facebook:
Toate acestea le asociez unei noiuni: i numesc ho ii de timp. Sunt cei care i
fur timpul. i cred c este suficient, pentru c timpul pe care-l trim l asimilm, a a
cum asimilm aerul pe care-l respirm i mncarea pe care o digerm. La fel asimilm i
timpul. Timpul petrecut ntr-un fel sau n altul schimb componen a fiin ei noastre .

Fetia mea i vrea mama napoi. n totalitate!

n mine s-au schimbat multe: lene, lncezeal, complacere, o neplcut stare
sentimental de fric i nelinite, neputina de a m relaxa, ncordare nervoas,
irascibilitate, reacii fizice cum ar fi: tulburri stomacale, uneori dureri de cap,
dar cel mai grav lucru a fost acela c mi-am neglijat mult copiii i nu m-am
bucurat de ei.
Voiam s pun odat aceeai ntrebare pe mai multe grupuri, dar so ul mi-a sugerat s nu
o fac. Aveam s pun paie pe foc. Voiam s ntreb toate mamele, i pe mine nsmi n
primul rnd:

Voi nu v dai seama c, stnd att de mult timp la discu iile de aici, i neglijm pe
copii? Voi nu v dai seama ct sufer ei, ct sunt de gelo i pe toate dispozitivele astea?
Fetia mea nchide laptopul cu furie cnd nu sunt n fa a lui. Feti a mea i vrea
mama napoi. n totalitate! N-ar fi mai bine s lsm toate astea i s ne
ntoarcem la copii? Cu siguran, mamele care vor s se informeze vor gsi informa iile
din surse reale, la momentul potrivit Cu rbdare. Au crescut att de multe genera ii de
copii pn la Facebook!.
Nu am avut curajul s ntreb, pentru c aveam s fiu umilit, hituit, agresat,
aa cum s-a strnit i zilele acestea un scandal virtual uria , n care voci tioase
de mame au agresat o mam bloggeri, foarte popular, care i-a lansat de
curnd i o carte. Mama respectiv trece prin momente foarte grele din cauza
unor comentarii foarte rutcioase, ajungnd chiar s-i fie fric s ias din cas,
n public.
Nu am pus acea ntrebare, dei uneori m nepau degetele. i totu i frecventam
grupurile din ce n ce mai des. De ce? Eu cred c am ajuns aici din singurtate i
mndrie. Paradoxal, nu? Cu doi copii acas, i singur

Cea mai mare suferin a mea a fost singurtatea

Mamele din concediile prenatale, cu copii unul dup altul, cople ite de aceea i rutin,
izolate de ceilali poate c neleg situaia. Recent, o mam cu cinci copii spunea c ea nu
mai tia s poarte o discuie normal cu oamenii din exterior. tia s vorbeasc doar
despre creterea lor, nct credea c se slbticise. Mcar ea avea cu cine s vorbeasc
din cnd n cnd, dar eu nu. Stteam cu chirie, izola i ntr-un capt de sat, cu vecini pn
la care aveam de mers ceva. M-am izolat i mai mult, ie eam rar din cas i-mi era
lehamite chiar s-mi scot copiii la plimbare pe uli. O fceam, dar fr implicare.
La fel ca i n cazul meu, din cte am observat pe grupuri, multe mame se
izoleaz, pierd mult timp n discuii de multe ori sterile, ducnd dorul vie ii
sociale, al serviciului. i dac cel puin doi ani via a social aproape c lipse te,
mamele caut n alt parte atenie, comunicare, afirmare. Simt nevoia s
vorbeasc cu altcineva n afar de copii. Uneori, discu iile interminabile de pe
grupuri se concretizeaz i cu ntlniri ntre mame, dar prea puine i foarte
rare, cel puin n mediul n care locuiesc eu i n mprejurimile lui. i cum
ntlnirile au fost posibile extrem de rar, singurtatea persista.
Un Printe spunea c cea mai mare suferin a omului este singurtatea. Singurtatea te
slbticete, te golete, te anuleaz ca persoan i te aduce n starea de individ, incapabil
de dragoste.
Eu m-am simit singur. Puinele discuii cu soul i cu cteva prietene la
telefon, lipsa unui hobby, a unei ndeletniciri care s m mplineasc m-au fcut
s m simt mai singur ca niciodat, cu familia lng mine. Intrasem n
monotonie, n plictiseal i lncezeal.

Cu toate c aveam parte de mult comunicare pe grupuri, m sim eam tot singur. Ceva
lipsea, dar orict ncercam s-mi rspund ce lipsete, nc nu realizam. mi amintesc c n
ultimul an de Jurnalism nite colegi au realizat un afi publicitar care exprim cel mai bine
starea de singurtate pe care am resimit-o. Afiul prezenta un biat care petrecea
ziua lui de natere, singur, pe o tribun, cu smartphone-ul n mn, derulnd
mesajele de La muli ani. Coiful de pe cap ddea s-i cad, iar tnrul sttea
trist, cu telefonul n mn, pe tribuna pe care el nsu i a mpr tiat confetti, s
simt c-i ziua lui. Ceilali, n loc s se adune n jurul lui n chip real, s-l felicite,
stteau acas trimind mesaje

Privind la noua generaie de ouai

Pe lng singurtate, Facebook-ul a mprtiat n mintea mea multe gnduri de
judecat, comparaie, crtire, suspiciune i invidie. mi comparam copiii, le gseam
probleme, acumulam frustrri i ncercam s m dau peste cap s mi-i cresc dup
reetele altor mame. Dei n mare parte i neglijam, n timpul rmas ajungeam s fac
eforturi s-i aliniez standardelor de pe Facebook. Deveneam frustrat c eu nu-mi
permit scaun de mas Antilop, papucei Tikki, sistem de purtare SSC, diferite
crticele sau jucrii. Nu-mi plcea c ai mei nu au anumite calit i, deprinderi
sau, din contr, n unele situaii m mndream cu ce aveau ei i al ii nu. Copiii
mei deveniser, din subiecte, obiecte.
Copilul, pe grupurile de mmici, am constatat c e privit ca un idol, ca un mic zeu, n
jurul cruia se nvrte lumea, care nu are voie s mnnce dulciuri, zahr, pufule i,
biscuii. Se promoveaz un stil de via sntos, dar dus la extrem, cu comentarii
jignitoare sau sfidtoare la adresa celor care-i mai scap pe sub mn ceva
bun, care iau ca liter de lege ce spun medicul, rudele, cadrele didactice,
societatea n general, fr s mai consulte i alte preri, eventual cele de pe
grup. M-a impresionat odat replica unei mame care ne repro a nou, celorlalte, c din
prea multa grij obsesiv fa de copii, vom crete nite generaii de ouai, incapabili s
se descurce singuri n via. Mamele devin temtoare, suspicioase, obsedate de copiii lor,
invocnd mereu grija suprem pentru copil.

Draga mea, nchide laptopul!

Recent, la o conferin, un medic pediatru ne spunea c, dup anii 2000, a aprut o
generaie de mame foarte citite, suspicioase i nencreztoare n medici. Schimb des
medicii, i corecteaz cu cele citite de ele, mut copiii de la un cabinet la altul, pentru c
nu mai exist ncredere. Ea spunea c discuiile dintre mame de pe Internet i din
parc modeleaz percepiile. Un psiholog sftuia viitoarele mmici s nu acceseze
forumurile, reelele de socializare, iar un psihoterapeut mi-a spus rspicat:
Draga mea, nchide laptopul!. Eu bjbiam, iar ea mi-a spus-o mai tare:
nchide laptopul!.
De ce? Pentru c nu exist reete de cretere a copilului. Fiecare mam e unic,
i asta nseamn c Dumnezeu a nzestrat-o cu un instinct matern. Acest
5

instinct, din nefericire, din cauza dependenei de grupuri, este nbuit. Mama
nu mai are ncredere n ea, ci n prerile colegelor de pe grupuri. Mama nu tie
cum e mai bine, mama devine vulnerabil i-i atribuie, vorba Printelui Pantelimon, o
identitate de mprumut.

Cum vor arta copiii notri?

n

facultate,

profesoar

de

jurnalism

fcut

urmtoarea

remarc,

necontientizat de mine atunci, care nu aveam adres de Facebook: Lumea se

mut n virtual. Mi-a luat destul de mult timp s observ asta.
Televizorul nu mai e acum n top. Internetul i reelele de socializare nglobeaz mii i
milioane de oameni. i lumea s-a mutat n virtual cu tot cu mame i copii.
Mamele tradiionaliste sunt privite ca napoiate i neglijente, cum de altfel le
priveam i eu, fcnd-o pe deteapta cu prietenele mele, care nu erau membre
pe grupurile de pe Internet:
Cum?! L-ai vaccinat? I-ai dat dulciuri? Zahr? Hmmm L-ai culcat la 22? I-ai dat
suzet? Nu tiai c inhib lactaia? l pori n sistem nesntos? Face displazie de old.
Premergtor? i mai periculos i dai desene animate? Dar mai bine pune-i scurt ceva pe
laptop, ceva ales de tine, c televizorul l tmpe te. L-ai lovit? Va deveni nencreztor,
inhibat, timorat sau rebel. Dar vezi c pe Facebook sunt multe grupuri n care te
nva s-l creti sntos. Dac vrei s te nscrii i tu.
Slav Domnului c nu m-au ascultat sper! Aa mi-am ndeprtat o parte din
prietene. Dup ce mi-am revenit, am nceput s vorbim ca de la egal la egal i s
nv i de la ele eu, care pn atunci le vedeam napoiate.
i totui, de-a lungul istoriei, mamele au fost puternice i-au crescut mai mul i copii fr
s se vaite. Copiii nu erau crescui dup reete. De multe ori mi-am spus,
cumva, ndreptindu-m: nainte, mamele triau ntr-o stare de comuniune cu
ceilali, lucrau mpreun, mergeau la clci, mergeau cu lucrul de mn una la
cealalt, la splat rufele n ru, la muncile cmpului, la construc ia caselor. Via a
lor personal i familial i cuprindea i pe ceilal i. Acum, acea stare de comuniune
e pe cale s se sting, iar crarea de la vecin la vecin aproape c nu mai exist.
Cum s ni se mai fac dor s-l vedem pe cellalt, dac suntem la distan de un
click de el, la distan de un mesaj?,
spunea Printele Pantelimon.
M-ntreb: copiii tia, cnd vor crete, ce obiceiuri vor avea, dac le vd pe mamele lor
butonnd smartphone-urile, tabletele, laptopurile? M-ngrozesc cnd m gndesc la o
imagine pe care am vzut acum un an, trecnd cu ma ina printr-un sat din
Bucovina. Pe o banc, la poart, stteau trei biei, cam de 9-10 ani, cu
telefoanele n mn. Cozorocul pcii le acoperea ochii, iar fiecare era foarte
concentrat asupra propriului telefon. Pe o banc, mpreun, i totu i att de
singuri. Sinistr imagine. Aceeai imagine cuprindea, alt dat, cteva fete n curtea
unei mnstiri. Cum vor arta mititeii notri?

Pai de mmic spre lumea real

Recent, un studiu a artat c Facebook a depit pragul de un miliard de utilizatori. Cifra
spune multe, i cel mai important lucru e acela c nu mai tim s trim n lumea noastr,
cu bucuriile i ncercrile lor reale. i-mi pun des urmtoarea ntrebare:
Dac s-ar sista Internetul definitiv, Doamne ferete, din cauza unor greut i
mari n ntreaga lume: rzboi, calamiti, suferine, cum ar tri acel un miliard
de oameni fr Facebook? Toate mamele, toi utilizatorii, fr prerile i
sfaturile celorlali? Ce s-ar face lumea atunci?.
n cazul meu, nu a czut reeaua, dar nv s nu o las s m controleze. Doar a a pot
nva s triesc, s o iau de la capt, a a cum un copil nva ncet-ncet s creasc, i
sunt sigur acum c Dumnezeu ar fi scos n calea mea, cu rbdare, toate rspunsurile i
informaiile pe care le-am gsit ntr-un timp att de scurt pe Facebook. Se gseau
persoane, cum se gsesc i acum, care s-mi rspund la o parte din nelmuriri. i dac
nu le-am aflat pe toate, cu siguran nu am avut nevoie de ele pn acum. Pentru c,
spunea Printele duhovnic:
De la noi, intelectualii, cei care tim multe, ni se vor cere multe .
i ce folos s ne umplem mintea cu att de multe noiuni?
Cu ajutorul lui Dumnezeu, m-am oprit. Intru foarte rar pe grupuri i ncerc s discern
lucrurile, fr s-i judec pe cei care continu s intre mai des. M rog s descopere
frumosul din via. Cineva drag mi-a dat o serie de sfaturi pe care le scriu i aici, poate se
folosete cineva:
S-ar putea ca munca s v fac bine, mai ales dac e ceva practic. V-ar face cu
siguran mult bine micarea zilnic, mcar treizeci de minute pe zi, efort fizic
sau o or de mers pe jos, ct mai aproape de natur. Pute i s-i lua i i pe copii
cu dumneavoastr. Cred c avei nevoie de o alimentaie mai bogat n vitamine
i enzime, i s luai nite suplimente. Trebuie s fugi i de gnduri i s
pomenii ct mai des Numele Mntuitorului, ca s v izbveasc de ele.
Spovedii-v, chiar dac mai scurt, la dou sptmni, i mprt i i-v ct mai
des. Duhovnicul trebuie sa aib ns ntotdeauna ultimul cuvnt.

Mobilizare general pentru mamele din ntreaga ar

Am fost ca o centrifug, am umblat ca o nebun dup cunoa tere, afirmare,
comunicare, nevoia de acceptare i apartenen la un grup i, orict am cutat,
pe Facebook n-am gsit dragoste. Acea dragoste nv s-o descopr de la fetia
mea, care m acapareaz obsesiv i m coplee te cu dragostea ei, repetndumi c m iubete, c sunt mmica ei i ea, feti a mea. Se teme nc s nu m
piard, mi miroase chipul la culcare, mi srut minile i se asigur c-s lng ea.
Bieelul mi cuprinde picioarele i spune, cum poate, mama mia. M pup des i-mi

mngie chipul, iar n dragostea soului, pe care am ignorat-o de multe ori, m odihnesc
necondiionat.
Cu toate acestea, este foarte mult nevoie de comuniune, de comuniune ntre
oameni i n afara mediului familial. nc sper la ntlniri ntre mame, cu tot cu
copii. Preoii n parohiile lor ar putea s ndrume astfel de ntlniri. E nevoie de
mult dragoste, pentru c tinerele mame se pierd Ar folosi foarte mult
catehezele, conferinele pe teme de educaie, sntate. Mamele ies de acas, se
bucur de compania celorlalte mame, discut, mprtesc opinii de cre tere
sntoas, cretineasc a copiilor, iar cele mai puternice le-ar oferi exemplul
celor care nc caut
Este nevoie de activiti practice, pentru c noi, tinerele mame (sau o bun
parte dintre noi) nu mai tim s facem aproape nimic practic, cum ar fi un
meteug frumos: cusut, mpletit, croetat, confec ii, decora ii, orice lucru de
mn; pictur, dans, art, vizionri de filme bune, ie iri la teatru, plimbri,
excursii. Ar fi minunat organizarea de ateliere creative, eztori n mai multe
orae din ar, dac este posibil i la sate. De asemenea evenimente am mai auzit,
dar foarte izolat. E nevoie de o mobilizare general, care s motiveze mamele din
concediile prenatale (i nu numai) s ias puin din cas, mcar o dat pe sptmn,
dou ore, i s nvee s fac ceva practic, pentru nflorirea min ii, a trupului i a
sufletului lor i a ntregii familii.

Eu i Dumnezeu pe pmnt
i mulumesc Bunului Dumnezeu c m-a trecut prin ncercarea pe care eu, demult, am
judecat-o la alii, c mi-a dat doza de suferin pe care am putut s o duc doar cu
ajutorul Lui i s vd c depresia nu e dect pierderea lui Dumnezeu, manifestarea
mndriei, a egoismului perfid, a egocentrismului i a grijii obsesive fa de nevoile proprii.
M-a ajutat s vd c atunci cnd eu se transform n tu i ceilali, calea devine neted i
plin de pace, ncredere, mpcare, fcndu-i loc Bunului Dumnezeu, Care- i revars
harul.
i mulumesc c m-a tras de mn, afar din prpastia virtual, rmnnd, n
final, singur cu El. Eu i Dumnezeu pe pmnt, cum i plcea Maicii Gavrilia s
spun adesea. Am rmas doar cu El, m lupt s rmn cu El i, fiind cu El, acum
pot fi i cu ceilali dragi ai mei, n chip real. nv s fiu o mmic n real.
Ctlina G.
Suceava
Text premiat cu locul I la concursul de eseuri al lunii noiembrie 2015
Text publicat n numrul 83 (Decembrie 2015) al revistei Familia Ortodox.

Expunerea mediatica la violenta INFLUENTEAZA

comportamentul/ ELECTROSMOGUL SAU POLUAREA
ELECTROMAGNETICA. Pericolul radiatiilor emise de noile
tehnologii si gadgeturi. Facem parte, ntr-adevr, dintrun uria experiment biologic, fr s ni se fi cerut n
prealabil consimmntul
Expunerea la scene de violenta ne poate influenta in mod direct comportamentul
Ar putea o lectura ce contine descrieri ale unor acte de violenta sau un film cu
scene agresive sa ne influenteze judecata si sa ne afectezecomportamentul?
Conform unui studiu efectuat recent, expunerea la scene de violenta umana este
legata de predispozitia de a minti, a insela si a fura, scrie sciencedaily.com.
Studiul,

publicat

in

Journal

of

Business

Ethics,

arata

ca

expunerea

la

comportamentul agresiv este asociata cu dezvoltarea unui comportament

imoral, a inclinatiilor pentru coruptie si inselaciuni pentru castigul material.
Autorii studiului, Josh Gubler si David Wood, au condus trei experimente la care au
participat circa 1000 de oameni.
In cadrul primului experiment participantii erau rugati sa faca corecturi gramaticale pe
diferite fragmente de text, unele dintre ele continand limbaj licentios si plin de
agresivitate. Subiectii erau platiti indiferent daca ofereau o evaluare corecta a
paragrafelor sau nu, avand astfel posibilitatea sa triseze. Ceea ce au observat
cercetatorii a fost faptul ca persoanele care au primit fragmente cu relatari pline
de agresivitate, au fost mai dispusi sa triseze pentru a primi bani.
In cadrul celui de-al doilea experiment participantii la studiu au fost angajati sa evalueze
calitatea unor materiale video, fiindu-le mentionat ca sunt platiti numai daca vizionau in
intregime clipurile furnizate. Cercetatorii au observat ca cei care au fost pusi sa
vizioneze materiale video ce contineau scene de violenta au fost mai dispusi sa
triseze, mintind ca au vazut toate materialele video puse la dispozitie.
Rezultatele celui de-al treilea experiment au aratat ca persoanele care petreceau 20
de minute jucand un joc video violent sunt mai putin empatice cu cei din jur.
Aceste date au fost confirmate si de alte studii similare, precum este cel publicat
in jurnalul American Psychological Association, care arata modul in care
filmele agresive influenteaza comportamentul copiilor.
Studiul ofera noi dovezi care atesta faptul ca mass-media influenteaza negativ
comportamentul uman si speram ca aceste date sa fie de folos pentru deciziile
pe care parintii le iau in numele copiilor, in privinta activitatilor acestora si a
surselor media folosite pentru educatie si divertisment, sunt de parere autorii
studiului.

Romania Libera: Poluarea electromagnetic duneaz grav sntii

Asociaia pentru Protecia Consumatorilor din Romnia lanseaz Campania

naional de informare i contientizare a consumatorilor intitulat S.O.S.
9

poluarea electromagnetic. Aceast campanie de informare se adreseaz att

utilizatorilor de gadgeturi, ct i neutilizatorilor, cci nimeni nu se mai poate
sustrage astzi omniprezenei undelor electromagnetice artificiale.
La fel ca n toate aciunile sale, APC Romnia i asum misiunea s aduc la cuno tin a
consumatorilor informaiile necesare utilizrii n cunotin de cauz a tehnologiilor care
funcioneaz cu unde electromagnetice artificiale. De asemenea, vom rspunde la
ntrebrile consumatorilor, dar vom prezenta i mijloacele de protec ie disponibile n acest
moment.
Societatea modern se afl n toiul unui uria experiment global realizat prin
intermediul unei noi forme de poluare energetic, numit electrosmog sau
poluare electric,
scria cercettorul B. Blake Levitt n cartea sa Electromagnetic Fields.
Aceasta ine de fapt de biofizic este locul unde toate dispozitivele noastre wireless
create

de

disciplinele

fizice

inginere ti

ntlnesc

calea

lor

sistemele

vii.

Electrosmogul afecteaz astzi ADN-ul tuturor fiinelor vii i poate avea un efect
advers chiar i asupra atmosferei Pmntului. Cel mai probabil, smogul
electronic se va dovedi a fi cea mai mare provocare a secolului pentru mediul
nconjurtor.
De asemenea, numeroi entuziati ai progresului tehnic au mbr iat imediat
ideea accesului liber i gratuit la internet WiFi ca rspuns la problema
mpririi din punct de vedere digital a oamenilor n comuniti bogate i
srace

fr

nelege

posibilele consecine

adverse asupra

snt ii

comunitilor, provenind att de la partea de hardware wireless, ct i de la

infrastructur.
Este clar conchide Blake Levitt c exist aici goluri mari n educaia populaiei.
Avem nevoie doar s ne deschidem puin ochii, i atunci cnd cumprm ceva s
lum decizii innd mai mult cont de siguran a noastr, a familiilor noastre i a planetei.
Zicala Dac sun prea bine ca s fie adevrat, probabil c nici nu este pare s se fi
ntors s ne bntuiasc. S-ar putea s fie nevoie s regndim toate aceste tehnologii
miraculoase. Dac ceva este wireless, ar trebui s ne punem un semn de
ntrebare.2

necai ntr-un ocean de radiaii electromagnetice

Niciodat n istorie rasa uman nu a fost expus la astfel de cmpuri
electromagnetice n mod continuu, ca n zilele noastre, i exist serioase
ngrijorri, care continu s creasc, n legtur cu efectele acestora nu doar
asupra indivizilor, ci i asupra ntregului nostru ecosistem.
Cercettorii au observat o cretere continu a multor tipuri de cancer (independent de
cancerele datorate tutunului, sau de cretere a populaiei), pe care mul i dintre ace tia o
consider

este

direct

proporional

cu

cre terea

nivelurilor

cmpurilor

electromagnetice, care le includ pe cele din domeniile microundelor i radiofrecven elor

10

(RF/MW). Unii oameni de tiin cred c aceast relaie de legtur este cea mai
pronunat n cazul cancerelor glandulare i ale sistemului nervos central.
n ultimii 10-15 ani, segmentul populaiei care a fost probabil cel mai expus la
astfel de medii cu valori permanent ridicate ale cmpurilor electromagnetice l
constituie tinerii ce lucreaz n mediul urban. Ei sunt de obicei aceia care stau mai
mult timp la calculator, care i pregtesc mncarea n buctrii high-tech, care vorbesc
mult la telefonul mobil sau la cel fix fr fir, care sunt conectai la internet wireless i care
folosesc i alte dispozitive de ultimp generaie, toate acestea emi nd diferite forme de
cmpuri electromagnetice.3

O zi obinuit de nceput de secol XXI

n cartea sa Electromagnetic Fields, B. Blake Levitt descrie foarte sugestiv cum se
desfoar acum o zi obinuit din viaa noastr:
Dup toate probabilitile, ai fost trezi i de diminea de alarma unui ceas de tepttor
electric sau a unui ceas cu radio [sau a telefonului mobil], a ezat la c iva centimetri de
pat. Noaptea trecut ai dormit cu capul lng un perete prin care, fr ndoial, trec
cabluri electrice. Dup ce v-ai trezit, v-ai fcut cafeaua pe o plit electric sau la o
main de cafea introdus n priz. Micul dejun a srit probabil din prjitorul de pine sau
a fost nclzit ntr-un cuptor cu microunde, a fost turnat dintr-un blender sau extras
dintr-un storctor de fructe electric. Ai aruncat poate o privire i la tirile de diminea
de la televizor, sau ai ieit la jogging pe strada care este intersectat de cabluri de nalt
tensiune. Dup du, ai folosit probabil un aparat de ras electric, poate chiar i o periu
de dini electric, sau un usctor de pr electric, i eventual a i efectuat i un apel de pe
un telefon fix fr fir(cordless).
Poate ai plecat la lucru cu trenul electric [-acesta este un lucru obinuit n special n
America n.n.]. Dac ns ai plecat cu maina, v-ai deschis i nchis, poate, u a
garajului folosind o telecomand. Probabil toat autostrada sau oseaua ai
cltorit paralel cu un coridor major de utiliti electrice, sau a i trecut pe lng
muli oferi care vorbeau la telefonul mobil, chiar dac dumneavoastr nu
foloseai unul. Chiar nainte de a ajunge la birou, v-a i oprit o clip la un
magazin s v luai un ziar sau ceva de ron it, pe care le-a i pltit la o cas
care folosete acele scannere care citesc automat codurile de bare de pe
ambalaje. Cnd ai ajuns la lucru, ai intrat probabil pe mai multe u i care se
deschideau automat cnd v apropiai de ele.
Odat ce ai intrat la birou, primul lucru pe care l-ai fcut a fost s aprinde i
luminile, care sunt probabil cu fluorescen; apoi ai deschis computerul i a i
pornit faxul, copiatorul i imprimanta. Dac ai fi cercetat mai mult, ai fi
descoperit poate i nite antene sau transmitoare radio care func ioneaz
deasupra cldirii n care lucrai sau n care locuii. Sau, dac astfel de
echipamente de comunicaii nu se afl pe cldirea dumneavoastr, este foarte
posibil s v aflai sub umbrela radiaiilor emise de antenele echipamentelor
localizate pe vreo cldire vecin. Probabil c exist n vecintate i o substa ie
11

electric, fie deasupra nivelului solului i atunci este vizibil, sau poate este
ascuns privirilor de vreun zid fr ferestre sau de vreo structur metalic fie
sub nivelul solului fapt des ntlnit n ariile metropolitane, caz n care nici nu
suntei contieni de prezena lor.
Dup serviciu, ai repetat probabil aceleai activit i, sau pe cele mai multe dintre ele, n
ordine invers, cu singura diferen c ai adugat mai mult timp petrecut n fa a unui
cuptor cu microunde sau a unui cuptor electric, precum i cteva ore de privit la televizor
nainte de culcare.
Felicitri.

La

fel

ca

alte

milioane

de

persoane,

v-ai

expus

la

cmpuri

electromagnetice de diverse frecvene i intensiti, pe tot timpul zilei, n

fiecare zi, i probabil i toat noaptea. i, tot la fel ca milioane de alte persoane,
probabil nu deinei cunotinele necesare sau linii directoare reglementate
guvernamental care s v avertizeze cu privire la bioefectele ce pot fi serioase
i care v pot afecta pe dumneavoastr i familia dumneavoastr. n realitate,
chiar i simplul fapt de a locui ntr-o mare regiune metropolitan v cre te
nivelul expunerii la cmpuri electromagnetice de cel pu in trei ori, dup unele
estimri, fa de expunerea celor ce locuiesc n suburbii sau n mediul rural;
desigur, gradul oricrei expuneri depinde de proximitatea fa de orice surs ce
ar putea crea aceste radiaii.4
Pentru contracararea ignoranei noastre i pentru sensibilizarea autoritilor medicale
asupra acestei iminente catastrofe sanitare, oamenii de tiin altrui ti au lansat n 2015
dou apeluri ctre Umanitate:
1. Apel solemn adresat ctre ONU i OMS
n data de 11 mai 2015, un grup de 190 de oameni de tiin i cercettori, din
39 de ri, au semnat un apel adresat Organiza iei Na iunilor Unite (ONU) i
Organizaiei Mondiale a Sntii (OMS), prin care atrag atenia asupra efectelor
negative ale cmpurilor electromagnetice asupra sntii umane i solicit
revizuirea normelor de protecie din acest domeniu.
Semnatarii acestui apel au publicat n total peste 2.000 de lucrri tiinifice pe tema
efectelor asupra sntii ale radiaiilor neionizante, ale cmpurilor electromagnetice de
foarte joas frecven (Extremely Low Frequency fields ELF) folosite n domeniul
electricitii sau ale radiaiilor de radiofrecven (RFR) utilizate pentru comunicaii fr fir
(GSM, wireless). 5
Martin Blank, profesor doctor la Universitatea Columbia din S.U.A., Departamentul de
Fiziologie i Biofizic Celular, transmite n numele tuturor semnatarilor apelului
urmtorul mesaj:
Sunt aici cu tiri tulburtoare despre gadget-urile noastre preferate: telefoane
mobile, tablete, Wi-Fi, etc.
Spunnd lucrurilor pe nume, ele sunt duntoare celulelor vii n corpurile
noastre i ne ucid prematur pe muli dintre noi.
12

Sunt Dr. Martin Blank, de la Departamentul de Fiziologie i Biofizic Celular de la

Universitatea Columbia.
Este dureros pentru mine, precum i pentru mai mult de 160 de colegi, care azi ne
adresm ctre Naiunile Unite, solicitnd o aciune pentru rezolvarea acestei probleme.
Suntem oameni de tiin i ingineri, i eu sunt aici s v spun am creat ceva
care ne afecteaz i care ne-a scpat de sub control!
nainte de inventarea becului de ctre Edison, n mediul nconjurtor radia iile
electromagnetice erau foarte puine.
Nivelurile de astzi sunt foarte multe ori mai mari dect nivelurile de fond naturale i
sunt n cretere rapid, din cauza tuturor noilor dispozitive care emit aceast radia ie.
Un exemplu pe care muli dintre noi l avem chiar acum n buzunarele noastre
este telefonul mobil. Un studiu arat c rspndirea pe scar larg a utilizrii
telefonului mobil a condus la triplarea incidenei cancerului cerebral, fatal n
special la persoanele mai tinere.
Noi ns punem antene de telefonie mobil pe cldiri reziden iale, precum i pe
spitale, acolo unde oamenii se duc cu sperana de a se fac bine.
Utilitile wireless i pilonii de telefonie mobil ne acoper cu o ptur de
radiaii.
Este deosebit de ngrijortor faptul c radiaiile emise n cadrul telecomunica iilor
altereaz ADN-ul celulelor noastre. Este clar pentru mul i biologi c acest lucru poate
constitui o explicaie a creterii incidenei cazurilor de cancer.
Generaiile viitoare copiii notri sunt expu i unui risc semnificativ . (subl. aut.
M.B.).
Aceste biologi i oameni de tiin sunt ignorai de comisiile care stabilesc standardele de
siguran. Faptele biologice sunt ignorate, i, ca rezultat, limitele de siguran
sunt mult prea mari. Ele nu protejeaz! (subl. aut. M.B.)
Mai mult protecie vom avea, probabil, doar dup dezvluirea complet a posibilelor
conflicte de interese ntre autoritile de reglementare i industrie.
Expunerea n cretere la radiaiile electromagnetice este o problem global.
Organizaia Mondial a Sntii i organismele de standardizare interna ionale
nu acioneaz eficient pentru a proteja sntatea public i starea de bine a
populaiei.
Liniile directoare internaionale de expunere la cmpurile electromagnetice trebuie s fie
modificate astfel nct s reflecte realitatea impactului acestora asupra corpului nostru,
i, n special, asupra ADN-ului nostru.
Dei suntem nc n plin transformare tehnologic, protejarea n fa a efectelor nocive
asupra sntii este ateptat de mult timp.

13

Facem parte, ntr-adevr, dintr-un uria experiment biologic, fr s ni se fi

cerut n prealabil consimmntul.
Pentru a ne proteja copiii, pe noi i ecosistemul nostru, trebuie s reducem expunerea
prin stabilirea unor linii directoare care s ofere mai mult protec ie.
i astfel, astzi, oamenii de tiin din ntreaga lume semnm un apel ctre Na iunile
Unite, ctre statele membre i Organizaia Mondial a Snt ii, pentru a rezolva aceast
criz global de sntate public.6
2.

Declaraia

participanilor

la

Congresul

Appel

de

Paris

pe

tema

hipersensibilitii electromagnetice
La doar trei zile dup acest prim semnal de alarm trimis la ONU i OMS, pe data de 18
mai 2015 a avut loc Congresul internaional Appel de Paris, ediia a cincea, cu tema
Intolerana idiopatic7 ambiental: rolul cmpurilor electromagnetice i al produselor
chimice.
Congresul, desfurat la Bruxelles la Acadmie Royale de Mdecine Belge, a reunit peste
180 de medici, cercettori, juriti, jurnaliti, fiind probabil cel mai important eveniment
tiinific organizat vreodat pe acest subiect.
Cercettorii i specialitii s-au reunit cu scopul de a nelege mai bine
mecanismele

celor

dou

patologii

hipersensibilitate

electromagnetic

(ElectroHyperSensitivity EHS) i sensibilitate multipl la ageni chimici

(Multiple Chemical Sensitivity MCS) i de a stabili legtura lor cu factorii de
mediu.
Muli vorbitori au subliniat faptul c, ncepnd cu anul 1960, cteva mii de studii au
demonstrat nocivitatea expunerii de lung durat la cmpurile electromagnetice. Cu toate
acestea, factorii de decizie din industrie i guverne neag nc existena vreunui risc.
Participanii la acest congres internaional au decis n mod unanim s emit o declaraie
comun pentru a solicita recunoaterea oficial din partea instituiilor i organismelor
internaionale abilitate, n special OMS, a acestor boli i a consecinelor medicale la nivel
mondial.8

Cum s ne protejm de radiaiile emise de telefoanele mobile? Solu ii i

recomandri propuse de oamenii de tiin
Oamenii de tiin avertizeaz c urmtoarele categorii de persoane sunt cele mai expuse
la efecte negative asupra sntii cauzate de radiaiile emise de telefoanele mobile:
copiii
femeile

nsrcinate

persoanele
persoanele

n
suferind

de

vrst
maladii

imunodepresive

persoanele cu hipersensibilitate la radiaiile electromagnetice (electrosensibile).

14

Protecia acestor categorii de populaie trebuie s fie, aadar, o preocupare major, fr a

neglija ns faptul c efectele radiaiilor emise de telefoanele mobile nu se limiteaz doar
la acetia, ci ne pot afecta ntr-o msur mai mare sau mai mic pe toi.
n cele ce urmeaz prezentm o serie de recomandri propuse de numero i medici,
cercettori, epidemiologi i ali oameni de tiin pentru minimizarea efectelor expunerii
la aceste radiaii:
1. Nu permitei copiilor mai mici de 12 ani s foloseasc un telefon mobil, n
afar de cazurile de urgen. Organele n dezvoltare sunt cele mai sensibile la
influene negative n urma expunerii la cmpurile electromagnetice.
2. Limitai folosirea telefonului mobil la apelurile cele mai importante i limitai
durata convorbirilor. Efectele biologice sunt direct legate de durata expunerii;
rezultatele cercetrilor au artat c i numai o convorbire de dou minute modific
activitatea electric natural a creierului timp de pn la o or dup acea convorbire.
Comunicai mai degrab prin SMS dect prin telefon (aceasta limiteaz durata expunerii
i proximitatea corpului).
3. n timpul convorbirii, meninei telefonul la o distan ct mai mare de corp.
Schimbai n mod regulat partea capului de care sprijinii telefonul sau, i mai bine,
comutai pe speaker, care permite utilizatorului s in telefonul la distan de cap
(amplitudinea cmpului scade de 4 ori la o distan de 10 cm i de 50 de ori la o distan
de 1 m).
4. Nu inei telefonul mobil n buzunar n apropierea vreunui organ vital (de
exemplu inima) sau la centura pantalonilor. esuturile corpului din partea inferioar
prezint o bun conductivitate a radiaiei i o absorb mai repede dect o absoarbe
creierul. Rezultatele unor studii arat c brbaii care i in telefoanele mobile n
apropierea organelor genitale sunt supui riscului unei scderi a numrului de
spermatozoizi cu pn la 30%.
5. Atunci cnd apelai, ateptai ca interlocutorul dumneavoastr s rspund i
abia apoi punei telefonul la ureche. Intensitatea radiaiilor este cea mai ridicat n
momentul apelrii, cnd telefonul ncearc s contacteze staia de baz. Acesta este un
sfat foarte important i mult prea adesea neglijat i ne poate feri de o parte nsemnat
din radiaiile care altfel ar fi ptruns n corpul nostru.
Noi, de obicei, cnd formm numrul celui pe care l apelm punem imediat telefonul la
ureche, i astfel primim exact cele mai intense radiaii pe care telefonul le emite pn la
stabilirea legturii telefonice, iar adeseori se ntmpl chiar ca cel apelat s nu rspund
i ne iradiem inutil innd telefonul timp de jumtate de minut lipit de ureche, cnd am
putea ine telefonul n mn, urmrind pe ecranul lui momentul n care cel apelat
rspunde, iar apoi s punem telefonul la ureche i s vorbim. Ct de simplu este!
6. Nu efectuai un apel atunci cnd semnalul este slab, de exemplu n cazul
deplasrilor rapide, precum cele cu maina sau cu trenul, deoarece expunerea la
radiaii se mrete n mod corespunztor, telefonul avnd nevoie de o putere
15

mai mare pentru a realiza conexiunea. Acelai lucru este valabil i pentru zonele cu
acoperire mai redus (precum staiile de metrou, unele regiuni rurale etc.).
7. Evitai s telefonai de pe mobil n locurile n care se gsesc produse
inflamabile, precum benzina, alcoolul, eterul etc. (staii de benzin, spitale). n
prezena unor astfel de substane, un telefon mobil poate chiar declana un incendiu.
8. Nu folosii telefoanele mobile n spaii nchise ai cror perei conin metal,
precum autovehiculele i lifturile. Acestea se comport ca o cuc Faraday care
capteaz radiaia i o reflect napoi ctre ocupanii acestora.
9. Deprtai-v la o distan de mai mult de 1 m de o persoan ce vorbete la
telefonul mobil i evitai s folosii telefonul mobil n locuri precum metrou, tren
sau autobuz, unde i supunei pe cei din jurul dumneavoastr la o expunere pasiv la
radiaiile emise de telefonul mobil.
10. n timpul nopii, inei telefonul mobil nchis (caz n care nu mai emite radiaii
electromagnetice), sau mcar la distan de doi metri de corp.
11. Dei unii cercettori recomand folosirea kitului hands-free, alii sunt de
prere c hands-free-ul, dimpotriv, amplific radiaia emis de telefonul mobil,
direcionnd mai mult radiaie electromagnetic direct n ureche i spre cap (cu peste
300% fa de cazul cnd telefonul este folosit fr cti).
12. Folosii un dispozitiv de protecie validat tiinific mpotriva radiaiilor
electromagnetice.
13. Nu cumprai un telefon mobil cu o rat specific de absorbie (SAR) mare.
Multe dintre telefoanele mobile conin n manualul lor de folosire indicaia nivelului SAR.
Aceasta reprezint o modalitate de a msura cantitatea de energie RF (de radio
frecven) care este absorbit n corp. Evident, SAR trebuie s fie ct mai mic. (Nu uitai,
totui, c studiile care au fost efectuate folosind radiaii situate chiar i de sute de ori sub
limitele SAR curente au dovedit c aceste radiaii prezint efecte biologice negative.)
Desigur, aceast list nu este exhaustiv, dar prezint cteva niveluri de intervenie
rapid pentru protecia dumneavoastr i a copiilor dumneavoastr.
Bazndu-se pe frecvena i pe durata apelurilor ce produc aceste probleme de sntate,
cercettorii recomand limitarea duratei fiecrui apel la 4 minute, limitarea numrului
apelurilor la 6 pe zi i nedepirea duratei de 22 de minute de expunere zilnic la
radiaiile emise de telefonul mobil.10
Tehnologia bazat pe unde radio genereaz poluare electromagnetic i este cea mai
perfid form de poluare cunoscut pn n prezent. Aceasta nu poate fi detectat prin
intermediul organelor de sim, ci prin metode speciale de determinare a densit ii de
putere i a altor parametri ai cmpului electromagnetic, n acela i timp fiind i
costisitoare. Este adevrat c ofertele celor care folosesc astfel de tehnologii sunt foarte
atrgtoare din punct de vedere al costurilor, dar economiile realizate astzi se vor regsi
peste civa ani n afeciuni ale sistemului cardiovascular i ale sistemului nervos, pentru
a cror ameliorare vor fi cheltuite sume foarte mari. Deci, fi i aten i la oferte, nu le
evaluai numai din punct de vedere al avantajelor financiare, ci ncerca i s vede i i

16

dezavantajele. Inveniile tiinifice din acest domeniu pot avea consecin e nefaste asupra
consumatorilor.
Nu v ateptai ca cei care lucreaz cu aceast tehnologie s recunoasc
nocivitatea undelor radio, ntotdeauna vor nega acest lucru i vor utiliza toate
mijloacele posibile pentru a ascunde adevrul. Conf. univ. dr. Costel Stanciu,
preedintele Asociaiei pentru Protecia Consumatorilor din Romnia
Msura n care suntem afectai de aceste radiaii depinde foarte mult i de noi i de
msurile de protecie pe care ni le lum. Multe dintre aceste msuri sunt foarte simplu de
aplicat, dar nu le ntrebuinm pur i simplu fie din cauz c nu ne-am gndit niciodat la
ele, fie din cauz c nimeni nu ne-a spus ce putem face concret pentru a ne proteja.
Adrian Vornicu, Bioelectronist, Vincent Frana
Au fost observate i corelaii ntre expunerea la radia ii electromagnetice i afec iuni ale
sistemului imunitar, cum ar fi, de pild, sindromul oboselii cronice, precum i ceea ce
este astzi cunoscut sub numele de sindrom de sensibilitate electromagnetic (sau
electro-hipersensibilitate) o constelaie de simptome care cuprind incapacitatea de
concentrare, stare uoar de panic, dezorientare, tulburri ale vederii, irita ii ale pielii,
slbiciune muscular i chiar stri de lein. Deloc surprinztor, cei mai muli dintre
cei ce acuz aceste simptome sunt cei cu profesii precum operatori PC,
electroniti, piloi, chirurgi i personalul din slile de operaii adic acele
persoane

care

lucreaz

medii

care

se

emit

continuu

radia ii

electromagnetice, uneori i din mai multe surse, iar aceast aparatur a fost
pus la ndemna populaiei fr s se fi cercetat dac prezint efecte negative
asupra

sntii.

ef

lucrri/lector

doctor

inginer

Andrei

Drgulinescu,

de

la

Universitatea POLITEHNICA Bucureti.

17

Sfntul Nicolae: Inima lui era o mare n care se revrsau toate lacrimile
pmntului
Sfntul Ierarh Nicolae e unul dintre cei mai populari sfini ai cretinismului. Nu
e (att de popular) nici Sf. Ioan Gur de Aur, a crui Liturghie se svrete
mereu. De ce? Ne-ar putea-o spune cele dou caliti ale marelui ierarh: dragostea de
Iisus, dragostea de Adevr.
Deci mila i adevrul, pe care le-a trit ca ierarh, l-au fcut mare naintea lui
Dumnezeu, iar Dumnezeu l-a fcut mare naintea oamenilor.
Edictul lui Constantin cel Mare l-a gsit pe Sfntul Nicolae n temni. Prin edictul

lui Constantin de recunoatere a

cretinismului ca religie de

stat, la anul 313, Sf. Nicolae mpreun cu toi cretinii de prin temniele imperiului roman
sunt pui n libertate.
La 325, printre cei 318 Sfini Prini ai primului Sinod ecumenic de la Niceea era
i ierarhul Nicolae. Soborul s-a convocat pentru a stvili marea erezie a arianismului,
care tgduia divinitatea lui Iisus. Atunci s-a cunoscut rvna sa pentru adevr, care a
trecut msura. Cci Sfntul Nicolae l-a plmuit pe ereticul Arie pentru hulirea lui
c Iisus n-ar fi Fiul lui Dumnezeu, ci numai o fptur a lui Dumnezeu. Hulire
vrednic de btaie, cci Arie spa la temeliile cretinismului, n care sttea sau
cdea cretinismul, cu dumnezeirea sau nedumnezeirea naintemergtorului

su. Deci Sfinii Prini amrndu-se pentru palma

Sfntului

Nicolae, i-au luat omoforul arhieriei. La porunca Maicii Domnului i l-au dat napoi.

18

De atunci este zugrvit Maica Domnului i Domnul Hristos cu omoforul pe

icoana Sfntului Nicolae.
Iat deci pasiunea pentru adevr cum n-au mai avut-o ceilali Sfini Prini!
Tot aici se pot socoti i interveniile energice ale sfntului, cnd n dou rnduri
erau condamnai la moarte nite nevinovai i i-a scpat.
Aa, odat, ntr-o mare secat, a aprovizionat cu gru cetatea sa, scpnd-o de
foamete.
A scpat de mizerie i pcat trei fete srace, nzestrndu-le pe ascuns ca s se
poat cstori.
Inima lui de printe al cretinilor a ars ca o fclie. Poate c i aici st o tain a
sfineniei lui: capacitatea lui de suferin, suferina pe care o aduna de la toi,
[ceea ce] i fcea iubirea mai strlucitoare, i care apoi mai mult suferin atrgea,
sporind focul iubirii sale de oameni.
Suferina i iubirea cresc n progresie.
Iat o tain a lumintorilor lumii. Aceeai explicaie o au i minunile ce le-a fcut
Dumnezeu ca rsplat a oamenilor pentru dragostea lor de marele ierarh. Cci
Dumnezeu e fctorul de minuni ntru sfinii Si. Iar marea minune i din ce n
ce mai rar ntre oameni e tocmai aceast lumin a inimii, care nu are hotar
mormntul. Aa se face c Dumnezeu o laud cu faptele mai presus de fire n numele
iubiilor Si iubitori de oameni.
(Printele Arsenie Boca, Semine duhovniceti, Editura Lumea credintei, 2009)

19

Eroi contemporani ai Duhului:

Parintele Porfirie
Omul universal
Parintele Porfirie a fost omul lui Dumnezeu, care-i
iubea pe toti fara exceptie. In inima lui incapeau
toti rude, prieteni si dusmani, cunoscuti si
necunoscuti, greci si straini.
Nu-i iubea pe unii mai mult. Nu dadea prioritate
unui anumit fel de oameni. Iubea la fel pe toata
lumea. Nu avea limite. Era nelimitat, nemarginit,
universal, pentru toti pretios, pentru toti folositor,
pentru toti slujitor, cu toti bucuros, pentru toti familial, frate si doctor . Nu apuca
sa se ocupe de cei cativa monahi pe care-i calauzea. Calauzea cu rugaciunile lui pe
toata lumea. Manastirea lui era universala. Toti oamenii incapeau in ea. Nu se ingrijea
mai mult de cei cativa care erau ai lui. Nu-i avantaja pe cei putini. Nu-i smintea pe
straini. De altfel, pentru el nu existau straini. Ii iubea pe toti fara partinire. Ai sai
si strainii devenisera una in inima lui.
Avantajarea celor apropiati si nesocotirea celor multi si straini nu functioneaza la oamenii
universali. Acest comportament a nascut tulburari, invidii, zavistie, mahniri si
conflicte. Chiar si in interiorul bisericii a starnit furtuni. Sa iubesti mai mult pe
cineva este un lucru primejdios, bolnavicios, dezechilibrat. Creeaza tumori. Natura le
ofera tuturor aceleasi bunatati. Soarele ii incalzeste la fel pe cei drepti si pe cei nedrepti,
nu face deosebiri.
Iubind la fel pe toti oamenii, ne simtim universali. Domnul voieste ca toti oamenii sa se
mantuiasca si la cunostinta adevarului sa vina (I Timotei 2,4).

Momente minunate ale lucrarii lui pastorale

Parintele Porfirie lucra cu fiecare om in mod diferit. Intampina ca pe o
personalitate unica si repetabila pe oricine se apropia de el si, de aceea,
povetele lui pentru aceeasi problema erau variate, in functie de cel care avea
problema respectiva. Voi reda cateva cazuri care arata inalta lui calitate de pedagog.
[]
O tanara iubea viata monahala, dar nu avea puterea de a se afierosi total. Mergea foarte
des la o manastire si egumena ii dadea diferite ascultari, avand, desigur, in minte si
gandul de a o tine langa ea. De aceea, ii vorbea cu cuvinte frumoase despre maretia
trairii monahale. Insa altcineva vedea mai profund Parintele Porfirie a vizitat la un
moment dat manastirea, pe neasteptate. A mers la egumena si i-a spus:
De ce o tii pe fata asta aici? Este asemenea unui cazan care fierbe. Scoate
capacul, ca sa iasa aburul!.

20

Sfatul parintelui a fost profetic. Tanara aceea, dupa un an s-a casatorit, iar acum
are cinci copii.
*
O fata care suferea de obezitate l-a vizitat pe parintele Porfirie. Parintele a atins-o cu
degetele pe gat si i-a spus:
Fiica mea, esti sensibila si foarte necajita. Si apa pe care o bei te ingrasa.
Insa unii oameni superficiali, care vad numai la suprafata lucrurile, o invinuiesc
doar pe fata pentru kilogramele in plus pe care le are.
*
Parintele avea finete si discernamant. In felul lui bland, te ajuta sa vezi mai
adanc slabiciunile sufletului tau. Unei fete i-a zis odata:
Esti fragila. Semeni cu marea care are liniste nemarginita, dar si mari furtuni.
Poti sa duci in larg o corabie, dar scufunzi chiar si o frunza!.
Altul i-ar fi putut vorbi pe sleau: Esti isterica, nervoasa, izbucnesti de furie la cel mai mic
lucru, esti plina de egoism si-i ranesti pe ceilalti. Te deranjeaza si musca care zboara.
Cand te apuca crizele, te infurii si iti pierzi capul. Insa parintele era chirurg cu o
mana foarte usoara.
*
Parintele Porfirie era calauza duhovniceasca a altor duhovnici. Mare sef de
capetenii, el conducea alte capetenii. Odata, i-a spus unui predicator:
Fiule, nu cerceta cu asprime turma ta in ceasul predicii. Atunci cand lovesti un
om direct prin cuvintele tale, ii ranesti inima, iar el reactioneaza launtric. Insa
cand ii vorbesti despre izbanzile Sfintilor, fireste ca se smereste si vede in ce
stare se afla. Astfel, in loc sa-l scuipi tu, mai bine sa se scuipe el singur.
*
Unui om duhovnicesc, care isi parasise lucrarea de nevointa si facuse burta,
traind o viata relaxanta si trandava, parintele i-a spus:
Fiule, nu parasi rugaciunea, studiul cantarilor Bisericii, canonul, metaniile,
faptele iubirii, fiindca raul pe care-l ai in tine se va trezi si te va parjoli.
*
Parintele l-a scapat odata pe responsabilul unei fundatii de o femeie rau intentionata. I-a
spus cu tristete si durere:
Fiule, indeparteaz-o pe aceasta femeie, caci e geloasa si nu-si da seama si mai
tarziu iti va crea mari probleme la locul de munca.
*
21

La parinte s-a dus un om care era afemeiat. Parintele i-a spus:

Nu stii nimic despre femei.
Eu, parinte, am cunoscut foarte multe femei, i-a raspuns acela.
Vei simti dragostea adevarata, daca iubesti doar o singura
femeie.
Ce cuvant intelept! Nu i-a spus nu te mai duce la femei, nici e
pacat. L-a smerit cu mare discernamant si finete.
*
In

omiliile

sale,

inflacaratul

predicator,

parintele

Anania

Koustenis, face deseori referire la parintele Porfirie. Adaugam in

continuare invataturi ale parintelui Porfirie, culese din cartea[1]
parintelui Anania:
Noi sa ne rugam pentru binele tuturor, chiar si pentru vrajmasii nostri. Desigur,
sunt cativa care ne chinuiesc atat de mult si poate si noi ii chinuim pe altii, incat spunem:
Dumnezeul meu, ia-l pe el sau ia-ma pe mine. Cum voi rezista? Ce voi face?.
Imi aduc aminte de ceea ce spunea parintele Porfirie referitor la rugaciunea pentru
vrajmasi. Era un om care mergea la manastire si ii necajea, ii injura, ii striga si ii tulbura
pe monahi. Iar fratii aceia si ceilalti care erau cu ei, i-au zis:
Parinte, ce sa facem, sa chemam politia, sa-i facem plangere?.
Noi suntem crestini, a raspuns parintele, si vom face altceva. Vom lua
metaniile si ne vom ruga pentru acest om si-I vom cere lui Hristos sa-i dea toate
cele bune. Sa nu-l lipseasca de nimic, nici pe pamant, nici in ceruri.
Si au staruit mult timp in rugaciune. Iar omul acela nu s-a mai intors. Insa daca
avem ura, aceasta naste ura. Iar spinii urii iti scot ochii.
Parintele Porfirie spunea iarasi:
Cel care citeste stand in picioare Noul Testament si mai ales Evangheliile, in
ceasul acela face si inchinare, si rugaciune, si studiul Scripturilor, si alte lucruri
frumoase. Si, de multe ori, fara sa-si dea seama
Asa spunea parintele Porfirie:
Nu sunt toti ucigasi, nu sunt toti oameni rai, cei care fac nelegiuiri, ci sunt
nepasatori, nu se nevoiesc, nu se spovedesc, nu se pocaiesc, nu se roaga, nu se
straduiesc. Si exista si oameni buni, dar care raman asa, ogoare neroditoare,
cum spune zicala populara. Si raul ii prinde si ii ravaseste. Si ii pune sa
savarseasca crime si alte faradelegi si dupa aceea, peste putin timp, se caiesc,
se necajesc, sufera, de parca ar fi in iad.
Despre poetul nostru national parintele Porfirie a zis:
22

Ai vazut, fiule, acesta, daca a avut credinta in Dumnezeu, cat de sus a ajuns!
Altii au ramas jos
*
Parintele Porfirie, vorbind odata cu cineva, a spus:
Fiule, istoria este sfanta, atat cea a Bizantului, cat si cea din timpul stapanirii turcesti,
care a fost pentru noi Vinerea Mare a neamului nostru
*
Sfantul Vasile cel Mare a spus undeva:
Pe ceilalti nu-i calauzim atat prin cuvintele noastre, cat mai ales prin exemplul
nostru. Si indeosebi pe tineri, care nu fac ceea ce spunem, ci ceea ce vad ca
facem noi. De aceea, de multe ori sa nu vorbim si sa nu-i certam pe ceilalti.
Atunci cand certi pe cineva care e vinovat, ce va face? Nu numai ca nu te va
asculta, dar va incerca sa se apere si sa-ti dovedeasca contrariul. Si sufletul lui
se va inchide si mai mult. Insa daca il lasi in pace si nu-l certi si nu-l cercetezi,
sufletul i se va inmuia, veti deveni prieteni si incet-incet o sa vina el sa-ti spuna
ceea ce voiai tu sa-i spui.
De aceea, sa-I spunem lui Dumnezeu cele pe care vrem sa le spunem oamenilor.
Vrem ca barbatul nostru sa se schimbe, sa se caiasca, sa-i spunem asta lui Dumnezeu,
iar noi sa-l iubim. Sa facem rabdare si rabdarea, dupa cum spuneau cei din vechime, le
biruie pe toate.
*
[]
Libertatea

religioasa,

lucrare

indeosebi a Sfantului Constantin

cel

Mare, a fost primul articol al

Bisericii

noastre. Biserica Ortodoxa se

bazeaza

pe

vointa

omului.

Omul

trebuie sa vrea sa faca ceva.

Imi

amintesc de parintele Porfirie,

care

spunea:
Eu

nu

vorbesc

nimanui

despre

Hristos, daca nu vrea, daca nu-mi cere asta.

Si nu spunea asta din egoism, ci din respectarea libertatii celorlalti.
Eu ma rog pentru ei, savarsesc chiar si minuni cu ei, dar nu le vorbesc. Vreau
ca sufletul lor sa se deschida si sa mi-o ceara.

23

*
Altadata, vorbind despre omul ravnitor, spunea:
Ravnitor nu este cel care le da peste cap pe toate, ci cel care-L iubeste foarte
mult pe Hristos. Si cand sufletul pleaca din trup, merge si trece de ingeri, de
Sfinti si de demoni, de toate, si se alipeste si devine una cu Hristos.
Cat de frumos! Iar altuia, care avea o problema destul de grava si s-a dus la parinte
plangand, i-a spus:
Asculta, fiule, Dumnezeu ti-a dat o mica ispita, o mica greutate, o problemuta. Si tu, in
loc sa te bucuri pentru ce ti-a incredintat, stai si te necajesti? Spune: Hristoase al meu,
fie dupa voia Ta! Daca Tu ai ales asa si ai ingaduit asta, asa sa fie! Si-i
multumesc, Dumnezeul meu!
*
Imi amintesc ca fericitul parinte Porfirie le-a spus unor oameni, printre care
eram si eu:
Pe cei care vin si va marturisesc ce au pe suflet, sa nu-i opriti, sa nu-i
mustrati, ci dati-le curaj sa vi ie spuna pe toate! Iar voi sa nu le ziceti nimic E
de ajuns ca vi le-au spus.
Cine indrazneste acum sa mearga cu usurinta la un preot si sa-i vorbeasca? De
ce nu mergem? Pentru ca ne e teama de doua lucruri tuturor, chiar si mie. Ne e
teama ca preotul ne va mustra sau ne va povatui sa facem lucruri peste puterile
noastre.
*
Si imi amintesc iarasi ca la parintele Porfirie a venit un preot, a carui mama era bolnava,
si l-a intrebat:
Ei, parinte, ce sa fac? Toata ziua am treaba, si la parohie, si o am si pe mama bolnava.
Iar parintele i-a raspuns:
Sa fii cu mintea si cu gandul la mama ta tintuita pe patul suferintei. Sa-ti faci
treburile, iar cand ai ragaz, sa mergi cu gandul la mama ta.
Si se intorcea seara acasa frant de oboseala, iar mama lui ii spunea:
Iti multumesc, fiule, ca ai fost cu mine toata ziua.
*
Imi amintesc de parintele Porfirie, pe cand vesnic pomenitul Papandreou se afla la
Hereford, in Anglia. La un moment dat a vazut ca va muri. Cineva era langa el si
parintele i-a spus:
24

In ceasul acesta Papandreou o sa moara.

Si-a ridicat mana si l-a binecuvantat.
Lasa-l, Doamne, sa ramana, sa se pocaiasca si sa faca bine patriei noastre.
Si Dumnezeu l-a lasat! Si de unde sa stim daca s-a pocait si ce a facut? Aceasta este
Ortodoxia, fratii mei. Nu este intoleranta, este Ortodoxie.
[]
*
Imi amintesc ca odata parintele Porfirie mergea pe drum cu
masina conducea un cunoscut de-al lui -si intr-un punct al
drumului, unde era o curba dificila si un loc periculos, i-a spus:
Stai, fiule, sa binecuvantez locul si sa ma rog, fiindca
aici se prabusesc multe masini. Demonul sta aici si ii
arunca in prapastie! Nu e vorba doar de viteza si de
iresponsabilitatea omului.
*
Parintele Porfirie spunea:
Lasa

lumea

sa

vorbeasca.

Nu

trebuie

nici

sa-i

sfatuiesti, nici sa-i certi. Lasa-i sa scoata din ei si sa spuna ceea ce au pe suflet.
Dupa aceea, daca iti vine vreun cuvant bland in minte, sa-l spui. Apoi sa le
citesti si o rugaciune, fie cand sunt acolo si ti-o cer, fie dupa ce pleaca.
*
Prin pacat ne-am imprastiat, ne-am dezbinat, ne-am despartit, am devenit
faramitati. Harul, pacea si puterea lui Dumnezeu ne-au unit sufletele si ne-au
vindecat. Asta spunea deseori parintele Porfirie si mi-a spus-o si mie:
Cu ce te ajuta psihologia sau celelalte? Iti arata boala si iti arata ca te-ai
dezbinat. Important este sa te vindeci de boala si sufletul tau faramitat sa se
uneasca, sa devii iarasi sanatos.
*
Cand am mers odata la parintele Porfirie, m-a facut praf, cum se spune.
Cand se apuca sa vorbeasca despre eroi, despre patrie si despre cele sfinte,
sufereai impreuna cu el, dar acesta era cel mai bun martiriu. Sa-l fi avut acum aici!
Sa mijloceasca macar de acolo de unde se afla. Asadar, mi-a zis:
Mai, de ce spuneti in biserica prostii mereu?.
Ce sa facem, parinte, spunem prostii, intr-adevar.
25

Mai, nu vedeti ca ne-au luat istoria, ne-au luat limba, ne-au luat traditiile? Si
le-au luat cu viclenie, incet-incet, prin uneltiri.
Asta e cel mai rau, fratilor. Mai bine am fi avut si noi comunism, ca sa intelegem
si sa distingem lucrurile, sa le pastram pe ale noastre.
Nu vedeti ca fugeati de marxism si acum stati si aplaudati democratia?.
Asa spunea, fratilor. Au trecut multi ani de atunci.
Si ce sa facem?.
Sa vorbiti, mai. Aceia de ce vorbesc si spun povestile lor? Vorbiti si voi despre
povestea voastra, despre mangaierea neamului nostru, despre Ortodoxia
noastra, despre limba noastra, despre istoria noastra.
Istoria este sfanta, nu intelegeti?, spunea.
Si mai ales istoria din timpul stapanirii turcesti este sfanta. Cati s-au sfintit,
cati au mucenicit si cate a dat Biserica atunci!

Durerea sufleteasca si trupeasca

Pe parinte de mic copil il durea inima pentru toata
lumea

care

traieste

in

ratacire,

in

chinuri

si

in

necunoasterea lui Dumnezeu. Astfel, rugaciunea lui

indurerata ajungea degraba la Dumnezeu si dadea
solutiile corecte la problemele fiecarui om in parte. A
rabdat in ultimii aproximativ zece ani din viata lui boli
puternice si dureroase. Acest gigant duhovnicesc a
suportat durerile trupesti, fiindca de mic ridica cu
rabdare nadajduitoare poverile sufletesti ale multor
oameni, care erau de neridicat

Indiferenta fata de harismele lui

M-a cutremurat un cuvant al parintelui Porfirie catre un fiu duhovnicesc al lui:
Eu niciodata n-am dat importanta harismelor mele. N-am incercat sa ma
ingrijesc de ele.
E impresionant. Avea doar 14 ani cand le-a dobandit in chip minunat. Noi primim
un simplu dar si mintea noastra se alipeste de acesta. Parintele era atat de
absorbit de iubirea pentru Dumnezeu, incat n-a avut habar de harismele lui.
Acest lucru imi aminteste de o experienta personala, pe care sigur multi au trait-o in mod
asemanator: Aveam 15 ani si mergeam cu fratele meu de la Atena spre Salonic cu un
camion. Destinatia noastra finala era Sfantul Munte. Insa fusesem atat de absorbiti de
discutia cu soferul, incat nu ne-am dat seama cand am ajuns la destinatie. Nici n-am fost
atenti la frumusetile drumului. Si a fost o calatorie care a tinut sase ore.

26

Credem ca in felul acesta traia parintele Porfirie relatia lui cu Dumnezeu. Era
constrans de Dumnezeu ca harismele lui sa lucreze, raspunzand durerii si
nelinistii oamenilor care ii cereau cu disperare ajutorul.
[]

Sfantul Nectarie, parintele Porfirie si unchiul Iorgos

25 ianuarie 1982. Unchiul meu, Iorgos, avea o boala la rinichiul stang si s-a hotarat sa
mearga la Londra, pentru operatie. Insa tatal meu i-a propus:
Inainte de a face orice, sa-l intrebam pe parintele Porfirie.
Atunci parintele locuia la munte, intr-o chilie de ciment si piatra, la Milesi. Raspunsul lui a
fost categoric:
Fiule, nu te duce in strainatate. Fa ce-ti spun medicii de aici si te vei
insanatosi.
Tatal meu de atunci era sigur de reusita. Si, intr-adevar, pe 28 ianuarie 1982, unchiul
meu s-a internat la spitalul Evgenidios. Nefrologul, domnul Kehagias, i-a scos rinichiul
stang. Insa dupa trei zile au aparut complicatii. Un microb periculos a patruns in plamani
si unchiul a intrat in coma. La 31 ianuarie a fost mutat la sectia de terapie intensiva a
Spitalului Areteios, fiind intretinut cu ajutorul unui furtun cu oxigen. A fost supus unor
interventii succesive, intr-o incercare de stabilizare a starii lui clinice. Cu toate acestea,
au aparut complicatii care i-au inrautatit starea deja critica. Profesorul Daikos spunea ca
daca mai sufera o criza, inima nu-i va rezista. IKA, societatea la care lucra unchiul meu,
cheltuia in fiecare zi cu el 60.000 de drahme. Tatal meu, mereu
optimist si convins de insanatosirea fratelui sau, dupa cum
prevazuse parintele, ii facea in fiecare zi semnul crucii cu
untdelemn din candela Maicii Domnului de la Malevi. Pe 22
februarie unchiul a inceput sa-si revina.
Spre uimirea tuturor, insanatosirea lui a fost grabnica. L-au
scos de la sectia de terapie intensiva si l-au mutat la etajul
al doilea al spitalului, la camera 2, exact acolo unde isi
daduse cuviosul sfarsit Sfantul Nectarie. Unchiul incerca
sa-i spuna ceva tatalui meu, dar sectiunea facuta in trahee ii
impiedica. Dupa ce si aceasta s-a vindecat si era in stare sa
vorbeasca, i-a destainuit urmatorul fapt:
Kanello, in toate aceste zile am vazut un parinte carunt, cu o scufie ce avea pe
ea o cruce rosie. Venea si ma binecuvanta, iar eu ma bucuram. Am vrut sa ma
apropii de el, dar n-am putut. Nu stiu cine era. Cele douazeci de zile mi s-au
parut ca un ceas.
Tatal meu i-a spus ca daca ar fi fost voia lui Dumnezeu, i-ar fi descoperit cine era. Peste
cateva zile, unchiul Iorgos a mers la paraclisul Spitalului Areteios pentru a se
inchina. Cand s-a apropiat de icoana Sfantului Nectarie, a vazut chipul care il
vizitase la sectia de terapie intensiva: al Sfantului Tamaduitor. De altfel,
27

deasupra patului unchiului meu ardea zi si noapte o candela intru pomenirea

Sfantului Nectarie. In urmatorii sapte ani, unchiul meu a fost foarte sanatos,
desi avea doar un rinichi.
Prorocia parintelui Porfirie se adeverise inca o data.
Sfantul Duh nu greseste niciodata, spunea.
Parintele Porfirie era si inrudit duhovniceste cu Sfantul Nectarie, caci tatal lui pe cand
Sfantul era Ieromonah in Evia a slujit pentru el ca psalt sau epitrop. Rugaciunile
dreptilor sunt ascultate de Dumnezeu.

Amintiri familiale
Vara anului 1986.Vremea este buna si atmosfera familiala incarcata. Purtandu-ne
problemele pe umeri, am plecat spre parintele Porfirie. Cand am ajuns, o maica ne-a spus
ca parintele ne asteapta in spatele merilor. Am ramas uimiti, fiindca nu anuntasem pe
nimeni despre venirea noastra. Statea pe un scaunel intre pomi. Mai intai a vorbit cu sora
mea:
Nu te duce la Samos ca prietena ta, acolo sunt multe focuri.
Sora mea n-a inteles despre ce focuri vorbeste parintele. Insa atunci cand peste
patru ani s-a logodit, prietena ei i-a marturisit ca voia sa-i faca cunostinta cu un
var de-al ei din Samos. Atunci sora mea si-a dat seama la ce focuri se referea
parintele: la cele care aprind inima de sentimente si o chinuie. Dupa aceea,
parintele l-a batut pe spate pe tatal meu si i-a spus:
Sa n-o certi pe fiica ta, pentru ca este sensibila si se supara si plange. Haide, si
la 20 de ani o vei marita.
Cuvantul parintelui a fost profetic. Sora mea s-a casatorit chiar la aceasta
varsta.
Primavara anului 1987. Parintele ne-a primit degraba. Am ingenuncheat in fata lui. Era
vremea

cand

examenele

de

citeam

mult

bacalaureat

pentru
si

ma

inchideam incontinuu in casa. Primul lucru

pe

care mi l-a spus, fara sa-i vorbesc, a fost

ca

trebuie sa fac efort fizic si sa muncesc.

Altminteri sa fac metanii. In plus, sa
mergem din cand in cand la tara si la

munte.

Dupa aceea, a sfatuit-o pe mama mea:

Nu le spune multe, pentru ca nu te vor asculta.
E adevarat ca mama vorbea mai mult decat trebuia si asta ne displacea.
Am inteles dupa multi ani cat de pretioase au fost in viata noastra toate aceste
povete ale parintelui. Le-am aplicat si am vazut minuni chiar si in problema
rinitei alergice care ma chinuia de cand eram copil.
28

Iarna anului 1988. Dupa un traseu aventuros prin ploaia torentiala, am ajuns la sihastria
binecuvantata a parintelui. In chilia mica si calduroasa a lui prima a intrat sora mea.
Parintele statea in pat cu capul plecat. I-a recomandat surorii mele sa faca o operatie la
ochi pentru a-si scoate negul si i-a spus ca se va face bine. Sora mea, cu doua zile
inainte, vizitase un medic care o linistise, spunandu-i ca negul poate fi operat. Dupa
aceea, parintele m-a binecuvantat pe mine. Mi-a facut semnul crucii cu mainile acoperite
cu bandaje. Eu i-am vorbit despre rinita alergica de care sufeream. Mi-a recomandat sa
nu merg la doctor, fiindca mi-ar fi dat cortizon, medicament care ii provocase orbirea.
Cu o luna inainte, ma dusesem la un otorinolaringolog, care-mi prescrisese diferite tipuri
de cortizon. Nu fusesem atent, dar sfatul parintelui m-a scapat de efectele secundare ale
medicamentelor. Parintele mi-a spus ca doar ceva sfant ma va insanatosi. Aici trebuie sa
mentionez ca profeticul sau cuvant s-a adeverit in anii urmatori. Dupa ce am fost
hirotonit preot si am inceput sa umblu pentru diferitele mele treburi din parohie, rinita
alergica a incetat. Am constatat din experienta ca, daca merg o ora dimineata si
una seara, ma improspatez psihosomatic, dar si duhovniceste, daca imbin asta
cu rugaciunea. Oricum, este un lucru sfant miscarea insotita de rugaciune!
Dupa aceea, l-a binecuvantat pe fratele meu. I-a spus ca metaniile cu doua maini
intaresc credinta in Dumnezeu si dau putere si sanatate trupului. I-a spus ca noi
nu le stim puterea (cum sa stim, daca n-am facut niciodata asemenea metanii). Mai mult,
l-a sfatuit sa aleaga fructele naturale, in locul vitaminelor si capsulelor.
Alta data, parintele a linistit-o pe mama mea, care suferea uneori de o durere in piept,
spunandu-i ca este doar o durere de natura nervoasa si ii va trece. De asemenea, tatalui
meu i-a aratat ca vor continua sa-l chinuiasca unele ispite, cu
stari de lesin si moleseala, care erau insotite si de imagini de
cosmar.
I-a recomandat sa nu se enerveze si sa nu se necajeasca,
fiindca situatia se va agrava. Dupa aceea, ni l-a descris pe
logodnicul surori mele. A spus ca este om bun. Surorii mele i-a
aratat chiar si modul si gesturile pe care le facea Lakis cand
vorbea.
Vara anului 1989. Am mers la parinte, care l-a cautat imediat
cu privirea pe cumnatul meu. Impreuna cu noi era si Giannis, care avea vedenii ciudate.
Parintele i-a sugerat sa nu spuna nimanui nimic, decat duhovnicului.
Tatal meu i-a marturisit nelinistea lui pentru petele albe de pe corp, iar parintele i-a spus:
Fiule, acestea au o cauza duhovniceasca si sunt de competenta mea. Esti fragil
si sensibil si aceasta sensibilitate o au si copiii tai. Daca poti, adu-mi cativa
pestisori, caci voi pleca in Sfantul Munte pentru doua luni. Nimeni, nimeni nu ne
va izbavi, doar Hristos al nostru.

29

Parintele Porfirie a batut-o usor pe spate pe sora mea si a binecuvantat-o pentru

casatoria ei. Desigur, inainte de nunta am avut multe peripetii. Mai concret, intai am
cazut cu totii la pat, bolnavi si cu febra. Chiar si fratele meu, care de ani de zile nu se mai
imbolnavise! Surorii mele i-au iesit cosuri pe fata si printre altele avea o durere de dinti
cumplita. Cu toate acestea, in ziua nuntii, dupa cum spusese si parintele Daniil,
duhovnicul nostru, am fost cu totii bine.
Iarna anului 1990. Dupa ce am slujit la Malakasa, l-am vizitat pe parintele Porfirie. Am
asteptat o jumatate de ora in holul chiliei sale. In ceasul acela sosise si parintele Daniil,
pentru a-l impartasi. Cand a deschis usa, l-am vazut. Statea in pat, cu capul plecat in jos,
cu o expresie de durere pe fata. Fara sa vorbeasca, astepta sa ne asculte pe noi.
Mai intai i-a vorbit sora mea despre Lakis, care calatorea, precum si despre pruncul ei,
care suferea de insuficienta renala. Parintele i-a spus ca se va ruga pentru ei. Dupa
aceea, i-am vorbit eu. Voiam sa ma calauzeasca.
Participasem la tunderea in monahism a unui monah pe 18 decembrie 1990, la o
manastire din vecinatate, iar egumenul mi-a cerut sa raman acolo. Si mi-a urat sa ma
vada si pe mine monah. Am cerut deci parerea parintelui, iar el mi-a raspuns:
Fiule, nu asculta ce-ti spun altii. Fa ce vrei tu. Trebuie ca tu sa vrei. Randuieste cum vrei
tu. Nu-i corect?.
Din tot dialogul, m-a impresionat simplitatea parintelui, durerea lui adanca. Isi
rabda in tacere mucenicia. Ceea ce trada durerea sa trupeasca era geamatul
scos atunci cand voia sa se intinda. Nu era insa deloc lipsit de rabdare. Nu ne
spunea ca a obosit si nu ne-a indemnat niciodata sa plecam, in nicio vizita a
noastra, nici chiar in ultimele lui zile.
Primavara anului 1991. Parintele era grav bolnav, cu hemoragie gastrica, dar ne-a primit.
Si voia sa ne asculte pe toti. Mai intai l-a binecuvantat pe Lakis, care avea o durere de
spate. I-a spus ca durerea vine si revine si i-a recomandat sa nu mearga la doctori,
fiindca il vor tulbura. Sora mea era insarcinata si avea dureri abdominale. Parintele
Porfirie i-a facut semnul crucii si i-a spus ca totul va fi bine. Asa s-a si intamplat. Vara
anului 1991. Am mers la parinte eu, Lakis si tatal meu. Era cu buna dispozitie si s-a
adresat mai intai lui Lakis:
Fiule, durerea pe care o ai la stomac este de la suparare. Aceasta iti provoaca
arsuri. Sa iei medicamentul Zantarc.
Apoi l-am intrebat despre viitorul meu. Mi-a spus:
Tu le stii pe toate. Fa ceea ce te lumineaza Dumnezeu.
Mi-a spus deci ca in anul precedent. Lui Lakis i-a facut urari pentru fiul sau si, facand
semnul crucii peste o iconita a Maicii Domnului, i-a dat-o pentru micut.

30

O calatorie minunata in Sfantul Munte

In vara anului 1986 l-am vizitat pe parintele Porfirie pentru a-i marturisi dorinta noastra
de a merge in Sfantul Munte, eu si fratele meu. El ne-a dat binecuvantare cu toata inima.
Si, intr-adevar, am mers acolo si, desi eram amandoi minori, am petrecut minunat.
Doream sa-l vedem pe parintele Iosif de la Schitul Nou, pe care ni-l recomandase un
doctor cardiolog, fiu duhovnicesc al parintelui Daniil Gouvalis. Cand am ajuns la
Ouranopolis, intrucat nu aveam la noi nici buletine, nici permise de intrare in Sfantul
Munte, ne-am gandit sa cerem binecuvantarea unui parinte care se afla langa noi. Dupa
ce l-am salutat, ne-a intrebat unde mergem si i-am raspuns ca vrem sa-l vedem pe
parintele Iosif de la Schitul Nou. El, impresionat, a spus: Eu sunt acela!. Intre atata
lume, il intalneam pe cel pe care-l cautam si asta in afara Sfantului Munte! Minunata
intamplare, care ne-a deschis drumul catre Gradina Maicii Domnului. Altminteri, n-am fi
putut sa intram in locul acela minunat.
Printr-o a doua coincidenta, am urcat pe vapor. In fata noastra era un domn care, atunci
cand ne-am urcat in vapor, le-a spus functionarilor portuari ca este insotit de copiii sai.
Printre acestia insa eram si noi. Astfel, toti impreuna, fara sa ni se ceara permise de
intrare, am ajuns pe neasteptate, impreuna cu parintele Iosif, la Schitul Nou.
[1] Pr. Anania Koustenis, Cuvinte, vol. I, II, III, Ed. Armos.

(din: Arhimandrit Arsenie Kotsopoulos, Lucrari minunate ale

harului. Eroi contemporani ai duhului, Editura Egumenita, 2013)

31