Culegere de Probleme de Fizica Pentru Admiterea in Invatamintul Superior Tehnic

Introdueere . . . . . . .
1. MECANICA (Tr. 1. Cretu) ..

1.1. Probleme eu rezolvari
1.2. Probleme eu indicatii ~i rezultate
- Rezolviiri ~i solutii !~IZIC.A
MOLECULAR.A $1 CALDURA (D. Angheleseu)
2.1. Probleme eu rezolviiri . . .
2.2. Probleme eu indieatii ~i rezultate
- Rezolviiri ~i soIutii 3. ELECTRICITATE $1 MAGNETISM (Gh. Maearie) .
3.1. Probleme eu rezolviiri .
. .
,_
- Rezolvari ~i soIutii iii--:J OPTICA (1. Viero~anu)
4.1. Probleme eu rezolviiri
5. TABELE eu eonstante fiziee
Bibliografie . . . . . . . . . .
3
5
5
31
58
128
128
138
149
169 169
186
212
267
267
273
308
312
v 1.1.1. Un om se afla la distanta d =50 m de un drum rectiliniu, pe care se

apropie un automobil cu viteza VI =10m/s.
Se cere:
~1. Directia pe care trebuie sa fuga omul, cu viteza V2 =3 mis, pentru a intilni
automobilul. Omul incepe sa fuga in momentul in care distanta dintre el ;;i auto:.
mobil este b =200 m.
2. V'iteza minima cu care poate fugi omul pentru ca, in conditiile de la punctul
precedent, sa intilneasca automobilul.
3. Distanta parcursa de auto mobil, pina la intilnire, in cazul cind omul fuge
cu viteza minima.
4. Timpul cit fuge omul, cu viteza minima, pentru a intilni automobilul.
v 1.1.2. 0 minge de masa m=100 g este lansata, fara rotatie, pe verticala de Ia
sol cu viteza initiala Vo =40 m/s.
Se cere sa se determine:
1. Inaltimea maxima la care ajunge mingea ;;i timpul necesar pentru a ajunge
la aceasta inaltime, precum ;;i energia potentiala la inaltimea hmax.
2.1 naltimea maxima la care ajunge mingea dupa prima ciocnire cu solul, daca
sarind instantaneu pierde jumatate din energia pe care 0 poseda in momentul atingerii soIului.
3. Inaltimile maxi me succesive atinse de minge, daca mi;;carea continua dupa
fiecare ciocnire cu solul ca in conditiile de la punctul 2.
4. Intervalul de timp dupa care mitlgea se va opri.
Se considera g=10 m/s2
1.1.3. Un observator anat la inaltimea hI =60 ill, observa trecind prin fata sa un
corp care a fost aruncat de la pamint pe verticala in sus;;i dupa un interval de
timp t1 =8 s vede din nou corpul trecind prin fata sa, in coborire. Un alt observator aflat la inaltimea 112 (112)111) observa acela~i obiect, insa durata intre cele
doua aparitii este t2 =6 s. Se cere sa se calculeze: .
1. Diferenta de nivel intre cei doi observatori.
2. Inaltimea maxima pina la care s-a ridicat corpul.
3. Viteza Vo cu care corpul a fost lansat de la sol.
4. Timpul t in care corpul a urcat inaltimea 111,
1.1.4. De la unul din malurile unui riu, de latime D =1000 m pleaca in acela~i
moment doua barci identice, cu viteza V= 10 m/s, una din barci pleaca initial perpendicular ;;i alta paralel ;;i in acela~i sens fata de directia de curgere a rlului. Viteza
de curgere a riului este V =5 m/s. Amindoua barcile dupa ce parcurg p distanta
(dus-intors) egala cu 2 D ajung din nou in punctul de plecare.
1/
I
~
1. Unghiul pe care trebuie sa-l faca directia de mi~care a barcii care traverseaza
~iul fata de normala Ia riu, pentru ca aceasta sa se reintilneasca in punctul de
plecare.
2. Care dintre barci va ajunge prima la punctul de plecare ~i la cit timp
va sosi a doua barca.
3. Timpul dupa care ar fi ajuns in punctuI de plecare barca ce a plecat in
sensul de curgere a riului, daca initial ar fi mers in sens invers.
1.1.5. Doua corpuri sint aruncate vertical in sus, de Ia suprafata pamintului,
('u vitezele VI ~i V2, la un interval de t' secunde.
1. Timpul dupa care se VOl'intilni cele doua corpun III aer.
~ 2. Intre ce limite poate varia t' pentru ca cele doua corpuri sa se mai poata
intilni in aer.
1.1.6. Dintr-un avion ce zboara Ia inaltimea h =300 m, cu viteza Va =360 km/h,
se lanseaza 0 bomba asupra unui tren ce se deplaseaza paralel cu directia de zbor
a avionului.
Se cere sa se calculeze :
1. Timpul de cadere al bombei.
2. Distanta strabatuta de bomba pe odzontala.
3. Intervalul de timp avut la dispozitie de catre pilot pentru ca bomba sa
loveasca trenul aflat in repaus, ~i avind lungimea L=100 m.
4. Intervalul de timp pentru ochire de catre pilot daea trenul se deplaseaza
'eU viteza v=120
km/h: a) in sensul mi~carii avionului, b) in sens invers. Se considera g=lO m/s2
1.1.7. Un corp de mas a m = 1 kg este aruneat pe verticala de jos in sus eu viteza
= 19,6 m/s. Dupa ce a atins inaltimea maxima corpul cade libel' pe verticala in
JOs 0 distanta de 10 m, iar apoi asupra lui actioneaza 0 forta F in sensul opus
mi~carii. Se neglijeaza rezistenta aerului.
Se cere sa se calculeze:
1. Viteza corpului in momentul aplicarii fortei F.
2. Variatia vitezei cu timpul cit actioneaza forta F.
3. Valoarea fortei F pentru ca dupa un timp t=2 s eit actioneaza forta, corpuI
sa se opreasca.
4. Energia cinetica ~i energia potentiala a corpului in momentul in care asupra
lui incepe sa actioneze forta F.
Vo
1.1.8. Un punct material de masa m = 1,2 kg se deplaseaza rectiliniu, sub

actiunea unei forte F, dupa Iegea :
s=10 t2 - 5 t3+5 t4
Se cere sa se stabileasea:
1. Daca forta care pune in mi~care acest material are un maximum sau un
minimum.
2. Valoarea fortei F in momentul de maxim sau minim. (Distanta s se masoara in metri iar t in seeunde).
1.1.9. Un corp de masa m1=100g se arun:ca de jos in sus pe vertieala eu
viteza initiala Vo =40 m/s. In aeela~i moment de Ia inaltimea maxima la care poate
ajunge primul corp, cade libel' un al doilea corp de masa m2 =30 g. Cele doua
ocorpuri se ciocnesc neelastic ~i i~i continua mi~carea.
Sa se calculeze:
1. Tinipul dupa care se intilnesc eele doua corpuri.
2. Inaltimea deasupra pamintului la care se intilnese corpurile.
3. Valoarea ~i semnul vitezei v a celor doua corpuri

imediat trlupa ciocnire.
4. Timpul, socotit din momentul
ciocnirii, dupa care cele doua' corpuri
atins'
pamintul.
5. Viteza cu care corpurile ating pamintuL
1.1.10. Se cunoa~te
Mobilul
A 'pleaca
ca:
din
origine
Cll
viteza
v A =2
m/s in sensul
pozitiv.
alaxei
Mobilul B pleaca in acela~i moment cu A de la 0 distanta

de 30 m fata
de origine eu 0 viteza de VB = 5 m/s in sensul negativ al axei QX. .
..
.
Mobilul C pleaca dela
distapta
de 2 m fata de origine in sensul pozitiv
al axei OX, cu viteza vc=10 mis, dupa 3 secunde de .la .pornirea
mobilului A.
Se cere':
1. Sa se scrie ecuatiile
de mi~care ale mqbilelor A, B, ~i C, luind ca origine
a spatiului
~jtimpului,
punctul
~i momentul
pleclhii
mobilului
A. Mi$carile. celor.
trei mobile se considera
rectilinii ~i uniforme.
2.' Sa se determine
pozitia punctelor
de intilnire
~i rilomentele
respective.
3. Variatia
distantei
dintre mobilele B ~i C de la pornirea
mobilului B pina
la intilnirea
lui cu C.
1.1.11. La momentult=O
un corp care are viteza initiala Vo incepe sa se deplaseze rectiliniu
avind 0 mi~care uniform incetinita.
Dupa ce corpulparcu'fge
distanta
11= 18' m viteza lui este VI =8 mis, iar dupa parcurgerea
distantei
12='32 m viteza
lui devine v2 = 6 m/s.
e' ~
I. Viteza initial a ~i acceleratia
ml~caru.
-<;'4"J
2. Spatiul strabatut
de corp pina la oprire.
...
3. Spatiul pe care-l strabate
corpul in ultima secunda de mi~care.
1.1.12. Mobilele A ~i B avind masele mA='1 kg ~i mB = 2 kg, aflate in acela~i
loc in repaus pornesc simultan sub actiunea fortelor F A ~i respectiv F B' Forta FA = 1N
actioneaza
timp de 30 secunde asupra corpului A iar forta FB=4 N actioneaza
timp
de 10 secunde asupra corpului B. Cele doua mobile se deplaseaza
pe un plan orizontal fara frecare pina in momentul
cind se reintilnesc.
Din momentul
reintilnirii deplasarea
se face tot pe plan ul orizontal,
dar cu coeficien tul de frecare
[J.=0,102, acela~i pentru ambele corpuri.
1. Distantele
parcurse de cele doua corpuri pina in momentele:
a) i1-IO s.
b) i2=30 s.
.
2. Distanta
S ~i timpul i dupa care cele dona corpuri se reintilnesc.
3. Distantele
parcurse
de cele doua corpuri dupa reintilnire
~i intervalele
cIe
timp de la reintilnire
pina la oprirea celor doua corpur:.
4. Variatia
in timp a distantei
/::,S dintre cele, doua corpuri.
1.1.13. TreL trenuri A, B ~i C strabat aceea~i distanta
orizOi ..:ala MN=s
in acela~i timp, in felul urmator : trenul A cu 0 mi~care uniforma cu viteza vo' trenul
B cu 0 mi~care uniform accelerata
cu acceleratia
a, iar trenul C cu 0 mi~care
uniform intirziata
cu acceleratia
de frinare
tot a.
Se cere sa se 'arate ca:
1. Viteza de plecare din M a trenului B este aceea~i cu viteza'de
sosire iu N
a trenului
C iar viteza de plecare din M a trenului
C este egala cu vitez,a de soire in N a trenului
B.
2. Consumul de combustibil al locomotivei, considerat proportional cu lucrul

mecanic efectuat de forta de tractiune a locomotivei, care este diferit pentru fiecare
din cele trei trenuri.
Greutatea fiedirui tren se considera G iar forta de frecare F este aceea~i in
eazul celor trei mi~cari considerate.
1.1.14. Un ascensor de masa M=loo0 kg este partial echilibrat de 0 contragreutate de masa M' =900 kg, eu ajutorul unui cablu ce trece peste un scripete fix.
Cind ascensorul este in repaus, la patter, i se aplica in timpul t1 =2 s 0 forta
PI =1960 N indreptata in sus, pe urma un timp t2 i se aplica forta F2=1372N
indreptata tot in sus. Dupa aceasta ascensorul este lasat libel' un interval de timp ta
1. Aceeleratia sistemului format din ascensor ~i contragreutate in timpul unei
I,lli~cari fara frecare.
2. Duratele de timp f2 ~i fa pentru ca ascensorul sa se opreasca la nivelul unui
etaj situat la inaltimea h =9,8 m de parter.
3. Valoarea fortei indicata in timpul fiecarei faze de urcare de catre dinamometru, fixat de tavanul ascensorului, de care este agatata 0 greutate de masa
m=1 kg.
.
Se neglijeaza frecarile precum ~i masa scripetelui.
1.1.15. 0 scindura de greutate G este fixata pe un perete, prin apasare, cu 0
forta F care face un unghi <:I. cu orizontala. Coeficientul de frecare intre scindura
;;i perete este fl.
.
Se cere sa se calculeze intre ce limite poate sa varieze valoarea fortei F pentru
ca scindura sa ramina in echilibru pe perete.
1.1.16. Un carucior de masa m=10 kg este tras, in sus, pe un plan inclinat.
Unghiul dintre plan ~i orizontala este variabiI. Coeficientul de frecare intre carucior ~i planul inclinat este fL=IIV~
1. Unghiul <:I.=<:1.1 dintre planul inclinat ~i orizontalii pentru care forta de tractiune necesara in mi~carea uniforma este egala cu greutatea diruciorului.
2. Unghiul (<:1.=<:1.2) pentru care forta de tractiune a caruciorului uniform pe
planul inclinat, este maxima.
3. Valoarea fortei pentru unghiul <:1.=<:1.2'
4. RandamentuI planului inclinat pentru <:I.=<:1.1 ~i <:I.=<:1.2'
1.1.17. Un motor de putere constanta P =40 CP actioneaza un auJoIpobil de
masa M =4000 kg, care se deplaseaza pe 0 strada orizontalii plecind din repaus.
1. Viteza automobilului dupa 30 de secunde de la plecare, dacii s neglijeaza
frecarile.
2. Dependenta vitezei automobilului de timp, in conditiile de la punctul 1,
aratindu-se daca mi~carea este uniform acceleratii sau nu.
3. Viteza limita atinsa de automobil cind forta de frecare este 3% din gretitate.
4. Timpul necesar frinarii ~i forta de frinare necesarii pentru ca automobilul sa se
opreasca, dupii ce a atins viteza limiUi, pe 0 distanta d =50 m. Pe aceastii distanta
motorul se decupleaza.
f1
1.1.18. Un automobil de masa m =2000 kg plecind din repaus atinl!e in timpul

=10 s 0 viteza VI =15 m/s.
1. Puterea' medie dezvoltata de motorul automobilului daca coeficientul de
frecare este fL =0,05.
2. Puterea maxima a motorului daca viteza maxima pe care 0 poate dezvolta
automobilul pe aceea~i ~osea este Dm =40 m/s.
3. Valoarea fottei de tractiune ~i acceleratia automobilului in momentul cind
viteza Iui este D2 =20 m/s (Se considera P =Pma,;).
4. Variatia acceleratiei automobilului in functie de viteza considerind puterea
motorului constanta ~i egala cu valoarea obtinuta la punctul 2.
1.1.19. De Ia baza unui plan inclinat, care face unghiul 0; =45 cu orizontala
se comunica unui corp de masa m 0 viteza Do = 10 ms-1 orientata in sus de-a Iungul
planului. Coeficientul de frecare dintre corp ~i planul inclinat este fL=0,2.
1. Inaltimea fata de orizontala pe care 0 poate atinge corpuI.
2. Viteza corpllIui cind va reveni Ia baza planului inclinat.
3. Daca se presupune ca dupa 0 secunda de Ia comunicarea vitezei Do corpul
ciocne~te elastic un alt corp de aceea~i masa, se cere distanta parcursa pe planul
inclinat de al doilea corp.
0
1.1.20. Doua corpuri de mase m1 = 1 kg ~i m2 =2 kg sint legate intre ele printr-un

fir inextensibil, de masa neglijabila, care este trecut peste un scripete fix aflat in virful unui dublu plan inclinat. Fetele dublului plan inclinat (fig. 1.1) fac cu orizontala
unghiurile Cl =45 ~i ~=30 iar coeficientul de frecare de alunecare a corpurilor pe ambele fete este
fL =0, 1. Se neglijeaza frecarea Ia axul de rota tie
a scripetelui precum ~i masa scripetelui. Se cere
sa se calculeze:
1. Acceleratia mi~carii sistemului format din
cele doua corpuri.
2. Tensiunea in firul de Iegatura.
3. TimpuI in care cele doua corpuri ajun!!
Ia baza planului in cazuI dnd firul de Iegatura
s-ar rupe Ia momentul t =0 dnd corpurile se afla
Flg'. 1.1
Ia aceea~iinaltime h =5 m, in repaus, fata de
baza planului.
8
;.
1.1.21. Un corp de masa M =50 kg este
ridicat de Ia marginea inferioara A, a unui plan
inclinat (fig. 1.2), de Iung-ime1=50 m ~i inaltime
h =25 m pina Ia marginea superioara B a planului.
Ridicarea se efectueaza cu ajutorul unui cablu
inextensibil de greutate neglijabila. Cind corpul
se afla in repaus in punctul B se taie cabluI ~i C
corpul coboara uniform accelerat pina in puncFig. 1.2
tul A de unde continua sa se deplaseze uniform
incetinit pina in punctul C. Pe planul inclinat ~i pe planul orizontal coeficientul de
frecare este fL=0,2. Acceleratia gravitationala se considera g = 10 m/s2
1. Forta de tractiune pentru ridicarea corpului intr-o mi~care uniforma pe planuI,
inclinat.
.
2. LucruI mecaniC efectuat pentru ridicarea corpului din punctul A in punctul
B(in conditiile mi~carii uniforme).
l;:
3. Randamentul planului inclinat.
0
1111'11/
4. Acceleraiia corpuIui in diderea pe pIanuI incIinat ~i viteza cu care ajunge

in pl,lnctul A.
5. AcceIeratia pe pianuI orizontaI ~i spatiuI AC strabatut pe acest plan.
1.1.22. Un bloc de piatra de masa ill =200 kg este ridicat la inaltimea h =8 m
folosind un plan inclinat ~i un sistem de scripeti (figura 1.3). PlanuI incIinat face unghiul oc=30 cu orizontaIa iar coeficientuI de
frecare de aIunecare a bIocuIui de piatra pe planul inclinat este 1-"1=0,3.
Se cere sa se caIcuIeze:
1. Forta cu care trebuie tras Ia capatul C
pentru a efectua ridicarea blocului de piatra
intr-o mi~care uniforma.
2. VaIoarea masei M ce ar putea echilibra
sistemuI in cazuI dnd fJ-=fJ-1 ~i dud fJ-==0.
3. Considerind ca in momentuI cind bIocui
de piatra se afla Ia inaItimea h se rupe cablul
de Iegatura ; se cere timpuI dupa care ajunge
biocuI de piatra Ia baza planului ~i timpuI dupa care se opre~te pe pianuI orizontaI.
CoeficientuI de frecare pe portiunea orizontaIa este fJ-2=0,7.
1.1.23. Un tren de masa ill1 = 1000 tone se depIaseaza orizontaI cu 0 viteza
km/h. La un moment dat uItimeIe vagoane de masa ill2 =200 tone se desprind
de tren. Mecanicul, observind dupa un timp oarecare schimbarea survenita in comportarea trenuIui, opre~te motorul Iocomotivei.
Puterea motoruIui este P=1600 kW. Din momentuI opririi motoruIui locomotivei,
trenul a mai parcurs un spatiu [3=3000 m.
AcceIeratia gravitationaIa se considera g=lO m/s2
1. CoeficientuI de frecare dintre roWe trenuIui ~i ~ine.
2. Viteza trenuIui in momentuI opririimotoruIui.
3. Distanta dintre tren ~i vagoanele desprinse dupa oprire atlt a trenu!ui cit ~i
3. vagoanelor.
v =72
1.1.24. Un corp A de masa ill1 =0,8 kg se afla pe un plan inclinat (fig. 1.4.) pe care
poate aIuneca cu frecare (fJ-1=0,2). CorpuI A este fixat la unul din extremitatile unui
!fir trecut peste un scripete, la ceaIalta extremitate fiind atirnat un corp B de masa
m2 =0,4 k!. Se neglijeaza frecarile intre fir ~i scripete.
Se cere sa se caIcuIeze:
1. UnghiuI OC1 pentru care maseIe sint in
echilibru, cind se neglijeaza frecarea.
2. Unghiul OC2 pentru care corpuI A coboara
uniform pe plan uI incIinat (fJ-= fJ-1=0,2).
3. UnghiuI (;(3' pentru care corpuI A urea
pe plan cu acceleratia a=0,98 m/s2 (fJ-=fJ-1)'
4. Rupindu-se firuI ce Ieaga ceIe dOl;la mase,
corpuI A aluneca din repaus, pe pIanuI inclinat
~i i~i continua drumul pe pIanul orizontaI. Sc
cere coeficientuI de frecare fJ-2pe pIanuIorizontai
daca spatiul parcurs pe orizontala este egaI cu spatiul parcurs pc planul inclinat.
In acest caz plan ul inclinat face cu orizontala unghiul (;(4 =30
0
1.1.25. Un corp mobi! de masa ill1 love~te un corp cu masa

Presupunind ca ciocnirea este frontaIa se cere sa se caIcuIeze :
ill2,
aflat in repaus.
1. Energia cinetica Eiz a celui de-al doilea corp dupa ciocnire, in ipoteza ca ciocJlirea este elastica ~i :
a) ml =m2,
b) ml =9 m2
Energia cinetica a primului corp inainte de ciocnire este El.
2. Raportul
maselor ml/m2 pentru ea raportul
vitezelor
V 21 VIsa fie egal Cll
5/3 (V2 este viteza eorpului al doilea dupa eiocnire ~i VI viteza primului corp inainte
de ciocnire).
3. Energia cinetica transformata
in caldura daca ciocnirea este inelastica, pentru
cazurile dnd ml =m2 ~i ml =9 m2
1.1.26. Un fir de lungime 1=4 m fixat intr-un punet 0 ~i de capatul diruia atirna
o bila de mas a m = 10 kgeste indepartat
cu un unghi (;(0 de la pozitia verticaUi ~i apoi
lasat liber.
'
Se cere sa se caleu] eze :
1. Tensiunea
din fir in functie de unghiul (;( dintre fir ~i verticala.
2. Unghiul (;(0 pe caretrebuie

sa-l faca firul in dreapta verticalei pentru ca energia einetica maxima a bilei in timpul oscilatiilor sa fie E =200 J.
3. Elongatia
(unghiul) maxima
in stinga verticalei,
daca se plaseaza in 0' situ at
sub 0, un cui care imobilizeaza
2 m din fir in momentul
cind pendulul
traverseaza
verticala
in conditiile
de la punctul
2.
1.1.27. Peste un scripete fix este trecut un fir, care are legate la capete masele
ml = 100 g ~i respectiv m2 =200 g. Masa m2 este ridicata pina la inaltimea h2 =0,5 m,
astfel ca ml sa a tinga soluI. N eglij ind fredirile ~i greuta tile firului ~i scripetelui,
se
cere 'sa se calculeze;
1. Aceeleratia
sistemului.
2. Timpul dupa eare eele doua mase se afla la aceea~i inaltime.
3. Inal~imea la care se ridica mas a ml dupa ce mas a m2 a atins soluI.
"1.1.28. De la un tren de masa M =250 t, care se deplaseaza
orizontal
cu 0
viteza constanta,
se desprinde
la un moment dat ultimul vagon de mas a m = 10 t.
Dupa desprindere,
vagonul mai parcurge
drumul [=200 m ~i se opre$te. Forta de
tractiune
a locomotivei
este considerata
tot timpul aceea~i, iar coeficientul de frecare
are valoarea
fl =0,1.
1. Viteza trenului
inainte
de ruperea vagonului.
2. Forta de tractiune
a locomotivei.
3. Distanta
dintre tren ~i vagon in momentul
opririi vagonului.
1.1.29. 0 sfera de masa m1 = 1 kg, aluneca cu frecare pe un plan incIinat cu unghiul
(;(=30 fata de orizontala. Lungimea planului este 51 =4 m iar coeficientul de frecare
a sferei pe plan este fl =0,2.
.
,
Sferapleaca
din punctul
de inaltime maxima a planului incIinat ~i i~i continua
mi~carea pe un plan orizontaI. Viteza initiala pe planul orizontal este egala cu viteza
. obtinuta
la baza planului incIinat iar coeficientul
de frecare pe planul orizontal este
fll =0,1. Dupa
ce parcurge 0 distanta
52 =8 m pe planul orizontal, sfera ciocnei;)te 0
alta sfera de masa m2=4 kg, care se drplaseaza
cu viteza de 12 mis, in sens
contrar sensu.lui dr mi~eare al primei sfere. Ciocnirea se considera plastid
~i instantanee.'
Ansamblul
celor doua sfere i~j continua mi~earea spre baza planului incIinat, urdnd
pina
la 0 inaltime
h.
1. Viteza sferei de masa mIla
baza planului
incIinat.
2. Viteza celor doua sfere dupa cioenire.
3. Energia
de deformare
a sferelor prin ciocnire.
4. InaItimea h pe verticala, pina la care se va urea ansamblul
celor doua corpurL
1.1.30. Din punctul

de inaltime
maxima (fig. 1.5) a unui plan inclinat AB
cu inaltimea h =3 m se da drumul unui
corp de masa mI =2 kg, care aluneca pe
plan cu frecare. Unghiul dintre planul inclinat ~i orizontala este a=30 iar coeficientul de frecare este fJ. =0,1. Dupa parcurgerea portiunii
AB pe planul inclinat
corpul continua sa se deplaseze pe portiunea orizontala BC, fara frecare. In punctul
C se gase~te un corp de masa m2 =3 kg suspendat de un fir de lungime I' =2 m.
Ciocnirea dintre cele doua corpuri se considera neelastica.
1. Unghiul maxim pe care-l face firul, de care este atirnat corpul de masa
m2, cu verticala.
2. Tensiunea maxima care ia na~tere in fir, in timpul oscilatiei.
3. Energia de deformare a corpurilor prin ciocnire.
1.1.31. De capetele unei sfori ce trece peste Ull scripete fixat la partea
superioara a unui plan inclinat sint legate doua corpuri. Unul, de masa mI =800 g
aluneca pe planul inclinat, iar eel de al doiIea, de mas a m2 =200 g, atirna vertical.
In momentul initial, cind sistemul este mentinut in repaus, se aplica masei m2
o viteza initiala VI=15 m/s vertical de sus in jos. Inclinatia planului fata de verticala
este a =30 iar coeficientul de frecare dintre corpul de masa mI ~i plan fJ. =0,2.
1. Acceleratia GI a sistemului de doua corpuri.
2. Timpul/I socotit de la momentul initial pina in momentul in care viteza
sistemului este zero.
3. Spatiul S parcurs de masa mI in timpul tl
4. Dupa timI>Ul t1' masa mI in cepe sa coboare pe planul incIinat.
Se cere acceleratia G2 a acestei mi~cari.
5. Energia cinetica a celor doua corpuri in momentul t2 =tI +20 s.
(Se considera g = 10 m/s2).
0
1.1.32. La momentul t=o se produce explozia unui corp care se afla in repaus
pe un plan orizontal, rezultind doua fragmente A ~i B de masa mI respectiv m2
Energia rezultata din explozie se presupune ca se transforma integral in energie
cinetica a celor doua fragmente.
Fragmentul A se mi~ca cu frecare, coeficientul de frecare fiind fJ., pe un plan
orizontal cu viteza initiala VI' capatata in urma exploziei, iar dupa parcurgerea
distantei SI love;;te capatul libel' al unci bare de cauciuc de lungime l ~i sectiune
s. Bara este paralela cu distanta de deplasare a fragmentului, iar capatul opus al
barei este fix. In urma lovirii bara se scurteaza cu !J..l metri.
Fragmentul
B cu viteza initiala V2, primita in urma exploziei, urca imediat
dupa explozie pe un plan incIinat, dispus in continua rea planului orizontal. Mi~carea, pe planul incIinat, se face cu frecare, coeficientul de frecare fiind fJ..
1. Vitezele celor doua corpuri in momentul imediat dupa explozie.
2. Energia E rezultata din explozie.
3. Coeficientul de elasticitate k al barei.
4. Distanta 52 parcursa de fragmentul B pina la oprirea lui.
Marimile mI, m2, fJ., 51' !J..l, l, s ;;i E (modulul de elasticitate al barei) se considera
cunoscute.
Se noteaza cu
v; -
viteza fragmentului A in momentul lovirii barei.
1.1.33. Un corp de masa m=l kg aluneca in timp de 2 s pe un plan inclinat

de lungime I =4 m, pornind din repaus din punctul de inaltime maxima al planului.
Unghiul dintre planul inclinat ~i orizontala este 0:=30.
1. Coeficientul de freeare dintre corp ~i planul inclinat.
2. Forta cu care trebuie apasat corpul, normal pe planul inclinat, pentru ca
el sa nu mai alunece.
3. Lucrul mecanic efectuat impotriva fortei de frecare, in timpul coboririi
corpului pe planul inclinat.
4. Randamentul planului inclinat.
1. 1.34. Dintr-o fintina de adincime h = 12 m se scoate apa cu ajutorul unui
cablu cilindric de diametru d =1 em ~i a unei galeti de volum V =10-2m3 Cablul
are masa m=l kg pe fiecare metru, iar greutatea galetii goale este G=20 N.: Fusul
pe care se infa~oara cablul are diametrul D1 ~ 16 em. Pe acela~i ax cu fusul se afla
o roata de diametru D2 = 1,6 m cu ajutorul caruia se invirte~te fusul.
1. Luerul mecanic L necesar pentru a ridica galeata plina cu apa ,la inaltimea h.
2. Forta tangentiala F1 ce trebuie aplicata tangential rotii de diametrul D2
pentru a echilibra greutatea unei galeti pline, aflata la inaItimea hI =6 m de nivelul apei.'
3. Forta F2 ce trebuie aplicata pentru a echilibra galeata goala la niveluI h
fata de apa.
4. Timpul in care un om ridica galeata plina cu apa, daca omul dezvolta 0
putere de P=37,7 W, iar 250/0 din Iucrul mecanic se pierde prin frecari.
Densitatea apei se ia p=1000 kgm-3
*'
1.1.35. Locomotiva unui tren cu masa totala m =120 I are 0 forta de tractiune
constanta Ft=141 600 N. Trenul urea pe 0 panta de 5% iar coeficientul de frecare
global aI trenului cu ~in.ele este !J. =0,05. Trenul porne~te din repaus. Dupa un
interval de timp 1=12 s',de Ia pornirea locomotivei pleaca din dreptul garii un
auto mobil C1l viteza constanta v = 7 mIs, care merge pe 0 ~ose~paralela cu calea
ferata.
1. Acceleratia "a" a trcDului.
2. Viteza medie a trenului in intervalul de timp de la 10=0 pina !a momentul
=1 min.
3. Energia cinetica Ee ~i energia potentiala Ep la momentuI 12,;:,2 min.
4. Momentele in care distanta dintre Iocomotiva ~i automobil este d=16 m.
Se face abstractie de distanta dintre caIea ferata ~i ~osea, iar departarea d se'
masoara pe 0 axa paralela cu ambele drumuri.
'1
1.1.36. Pe un plan inclinat de lungime I = 12 m, ce face unghiul IX =30 cu

orizontala, se afla doua corpuri: corpul 1 cu masa m1=7 kg ~i corpul 2 cu masa
m2=5 kg.
Coeficientul de frecare dintre corpul 1 ~i planul inclinat este !J.l =0,4 iar dintre
corpu! 2 ~i plan este /1-2 =0,6. La momentul initial cele doua corpuri se afla in repaus: corpul 1 in virful planului iar corpul 2 la 0 distanta de 5 m departare de
primul. In acest moment corpurile sint lasate libere. Se cere sa se calculeze.
1. Acceleratiile a1 1?ia2 ale celor doua corpuri la coborirea pe planul inclinat ..
2. Distanta S (masurata din virful planului), momentul II ~i vitezele VI :;;iv2
ale celor doua corpuri in momentul cind se ciocnesc.
3. Viteza initiala V03 a corpului 3 format din contopirea corpurilor 1 :;;i2 in
urma ciocnirii lor plastice.
4. Acceleratia a3 a
cientul de frecare dintre
mai sus).
5. Momentul i3 cind
de la momentul to cind
corpului 3 (se considera 0 contopire prin alaturare, coefifiecare corp ~i planul inclinat raminind cum s-a indicat
corpul 3 ajunge la baza planului (momentul
corpul 1 este Hisat liber).
i3 se masoara
1.1.37. Un corp de greutate G = 103 Neste tras pc un plan orizontal de doua

forte concurente F1 ~i F2 situate intr-un plan orizontal ce cuprinde ~i centrul de
greutate al corpului. Fortele F1 ~i F2 fac un unghi de 90 intre ele. Sub actiunea
acestor forte r;;i a fortei de frecare, corpul se deplaseaza intr-o mi~care uniform
accelerata fara viteza iUitiaHi cu acceleratia
a =2 m/s2 Dupa un timp i1 =20 s
fortele inceteaza actiunea ~i corpul i~i continua mi~carea pina la oprire.
Se ~tie ca valoarea fortei F1 este 300 N, acceleratia gravitationala
se considera
g=lO
m/s2 iar coeficientul de frecare intre corp ~i planul orizontal este fL=0,2.
1. Forta de tractiune.
2. Forta F2 '
3. Spatiul total parcurs de corp.
4. Timpul cit dureaza intreaga mi~care.
1.1.38. Un corp de mas a m, dupa 0 didere lib era de 320 m (fara frecare ell
aerul) i~i continua mi~carea pc 0 distanta SI =40 m pc un plan inclinat, ce face
unghiul or;=30 cu orizontala. Coeficientul de frecare dintre un corp ~i acest plan
inclinat este fL =0,2. De la marginea inferioara a planului inclinat
corpul se deplaseaza pc distanta S2 = 1000 m pc un plan orizontal.
intre planul orizontal ~i
corp coeficientul de frecare este tot fL. Dupa parcurgerea spatiului S2 eorpul urea fara
frecare pc un plan inclinat cu unghiul ~ =45 fata de orizontala. Viteza cu care eorpul
incepe Sa se deplaseze pc primul plan inclinat se considera egala cu viteza corpului
dupa ce a pareurs inaltimea de 320 m in eaderea libera.
Se cere sa se caleuleze :
1. Timpul de eadere libera to'
2. Aeceleratiile up U2 ~i a3 pe primul plan inclinat, pe planul orizontal ~i pe
al doilea plan inelinat.
3. tnaltimea H pina la care se ridica corpul pe al doilea plan inclinat.
4. Ecuatiile spatiului ~i vitezei in cele patru etape ale mi~carii.
1.1.39. Doua greutati de mase egale (M =100 g) sint suspendate la extremitatile
firului unei ma~ini Atwood. Deasupra greutatii A plasata in fata diviziunii zero
a riglei gradate se pune la momentul i =0 un corp de masa m1= 10 g. La momentul
t =0 se pune in mi~care sistemul mobil al ma~inii, eu viteza initiala Vo =20 em/s
in sensul eoboririi greuta tii A.
Dupa ce parcurge un spatiu h = 1 m, greutatea B trece printr-un inel ~i se ridie a cu mas a aditionala m2 =30 g.
1. Viteia corpului A in momentul cind se adauga mas a m2 ~i timpul dupa
care se adauga aceasta masa.
2. Timpul necesar ~i spatiul parcurs pina la oprire.
3. Timpul dupa care sistemul trece din nou prin pozitia de plecare.
4. Tensiunea in fir incazul
punetului 1.
1.1.40. 0 sfera mica de mas a m = 100 g aluneca pe 0 panta de lungime
1=20 m, cu coefieientul de frecare fLl =0,2. in momentul initial sfera se afla la inaltimea h=10 m fata de orizontala,in,punctul
de inaltime maxima a planului, $i apoi
este Hisata sa cada fara viteza initiala.
1. Timpul de deplasare a sferei pe panta.
2. Spatiul parcurs de sfera in continuare pe planul orizontal (coeficientul de
frecare pe planul orizontal este fL2 =0,5).
3. Unghiul a al planului inclinat fata de orizontala pe care sfera, fara fre~are,
ar ramine in echilibru, fiind echilibrata .de forta ce a actionat asupra ei in cazul
punctului 1.
4. Presupunind ca sfera se spnJIlla pe planul inclinat fiind legata de un fir
ce face unghiul ~=45 cu verticala se cere reactia N a planului inclinat ~i tensiunea
in fir.
1.1.41. Doua forte de marime egala cu V2N, avind directii perpendiculare

intr-un plan orizontal actioneaza asupra unui corp cu mas a m =2,5 kg legat printr-un
fir de lungime l=1,5 m ~i sectiunes=l
mm2, de un perete fix. La momentul t=O
se taie firul, corpul deplasindu-se orizontal sub actiunea rezultantei fortelor pina
la momentul tl, dnd actiunea fortelor inceteaza, iar corpul incepe sa urce un plan
inclinat.
1. Rezultanta fortelor.
2. Modulul de elasticitate al firului ~tiind ca alungirea sa sub actiunea rezultantei fortelor este ~l=1,51O-3mm.
3. Acceleratia imprimata corpului imediat dupa taierea findui.
4. Timpul tl la care se -intrerupe actiunea fortelor, ~tiind ca energia cinetica
a corpuhfi la acest moment este Ek=180
J.
5. Inaltimea h la care corpul urca pe plan ~i distanta s parcursa pe plan,
daca unghiul de inclinare al acestuia fata de orizontala este a =30. Se neglijeaza
irecarHe.
Acceleratia gravitationala se va lua g=10m/s2
1.1.42. 0 macara al carui scripete se afla la inaltimea ho =36 m de sol, ridica
o piesa de la sol pina la inaltimea h, ceea ce necesita un lucru mecanic =58,8 kJ.
Acest lucru mecanic este produs de 0 ma~ina termica functionind cu 0 sursa calda
~lVind temperatura tl =207C ~i 0 sursa rece cu temperatura t2 =87C. Dupa oprire
la inaltimea h piesa efectueaza mici oscilatii de perioada T =8 s.
Se cere:
_
1. Inaltimea h 13ina la care a fost ridicata piesa, considerind cii g =9,8 m/s2
2. Forta de intindere a cablului in timpul ridicarii piesei, daca mi~carea de
ridicare a fost uniform acceletata ~i s-a efectuat intr-un timp t =4s.
3. De la ini'iltimea 11, piesa cade libel' intr-un bazin avind adincim 'a s =9 m.
eu ce viteza atinge fundul bazinului daca densitatea piesei este de trei ori mai mare
dedt a apei bazinului.
4. Caldura Ql preluata de la sursa calda ~i caldura Q2 cedata sursei reci daca
randamentul ma~inii termice este jumatate din randamentul unei ma~ini termice
ideale care ar functiona dupa un ciclu Carnot intre temperaturile tl ~i t2
5. Puterea maxima dezvoltata de motorul macaralei in timpul ridicarii pieseL
1.1.43. Un corp aflat la inaltimea H fata de sol parcurge in cadere libera,
fara frecare cu aerul, 0 distanta hI dupa care ajunge pe un plan inclinat pe care
i~i continua mi~carea spre baza acestuia.
Viteza initiala pe planul inclinat este egala cu viteza cu care ajunge corpul
pe acest plan.
Dupa parcurgerea planului inclinat corpul i~i continua mi~carea pe un plan
mizontal pe care se deplaseaza pina la oprire, pe distanta s = 114,8 m.
Mi~carea pe planul inelinat ~i pe planul orizontal se face eu frecare, eoeficientul

de frecare fiind fJ. =0,4.
Dupa oprirea eorpului pe planul orizontal se produce 0 explozie care scindeazii
corpul in doua parti avind masele mi ~i m2 aflate in raportul mJm2 = 1/2. Datorita exploziei eele doua parti se deplaseazii eu frecare, pe planul orizontal in sensuri
contrare. Se presupune eii energia degajata in explozie,
egaHi eu E =86400 J,
se regase~te numai ea energie einetiea a eelor douii parti all' corpului.
Se cere:
1. Distanta h ~i durata to a eaderii libere.
2. Viteza v eu care eorpul ajunge la baza planului inelinat.
3. Ina1timea H.
4. Vitezele VI ~i V2 obtinute de fragmente in momentul exploziei.
5. Cum variaza distanta ~s dintre eele doua fragmente in raport cu timpuI.
Se dau:
- unghiul de inclinare al planului 0.:=30,
- masa corpului m =600 kg,
- viteza eu care corpul atinge planul inclinat
Vo =29,4
m/s.
*1.1.44. Un corp P (fig. 1.6) de dimensiuni neglijabile ~i masii m =2 kg este suspendat de un fir de masa neglijabila avind lungimea Z =40 em. Sistemului i se imprima
o mi~care de rotatie uniforma, astfel incit eorpul P sa deserie 0 traiedorie eireulara
in plan orizontal eu 0 viteza unghiulara U) =7 rad/s.
- eonsiderind firul inextensibil se cere:
1. Unghiul <X dintre fir ~i verticalii in timpul mi~earii de rotatie.
2! Momentul einetic al eorpului P in mi~eare de rotatie in jurul axei 00'.
3. Luerul meeanie neeesar pentru a aduee eorpuJ
P din stare a de repaus in starea de _mi~care eonsiderat~
anterior.
- Considerind firul extensibil ~i avind seetiunea
5=1 mm2 se cere:
4. Modulul de elasticitate al materialului firului daeii
in repaus sub efeetul greutiitii eorpului P, alungirea
firului este
J/,#!'
--t- .....
- - - --:0
....__ ....-w-'j
.
,
/)\
"
,.'"
5. Alungirea tiZ' a firului

rotatie a corpului P.
1.1.45. Un corp de masa m=2 kg pOfRe~te din A

in jos pe un plan inelinat (fig. 1.7) eu unghiul 0.:, eu 0
Fig. 1.6
viteza initiala Vo' l\'1i~carea are loe fara frecare pe portiunea AB a planului inclinat ~i continua eu frecare ([1.=0,102) pe un plan orizontal
pe distanta BC. In punetul C corpul patrunde intr-un medin rezistent ~i se opre~te
dupa ee a strabatut
distanta CD.
Cunoscind:
8
Fig, 1.7
viteza ini~iala Vo =V57 mis,

distanta AB, a=20 m.,
distanta BC, b=50 m.
distanta CD, e =2,722 m,
unghiul 0.: =30,
Se cere:
1. Viteza VB cu care corpul ajunge in B.
2. Timpul , in care este parcursa distanta BC.
3. Porta F ce actioneaza pe distanta CD.
4. Sa se anaIizeze cazul in care viteza initiala Vo in punctul A ar fi fost orientata in sens invers pe planul inclinat.
1.1.46. Un tren avind masa totala m =600 tone porne~te din repaus ~i are 0 mi~care uniform accelerata.
Dupa timpul t1 =2 minute, trenul atinge viteza V1 =54 kmjh.
Se cere:
1. Acceleratia de mi~care a trenului.
2. Tinind seama de forta de frecare dintre ~ine ~i rotile trenului, valoarea coeficientului de frecare fiind !-L =0,01, sa se determine forta de tractiune a trenului
in mi~carea accelerata.
3. Distanta parcursa de tren in primele doua minute.
4. Puterea dezvoltata de locomotiva la momentul
5. ~tiind ca dupa t2=4 minute de la pornire, motorul locomotivei nu mai
actioneaza, sa se determine distanta ~i timpul dupa care trenul se va opri datorita
frecarii.
Acceleratia gravitationaUi se va lua g=10 m.js2.
'1'
1.1.47. Un pendul matematic este alcatuit dintr-un fir de otel avind lungimea
10 == 1 m la temperatura OCCi dintr-o bila metalica de masa m = 1 kg. In pozitia
initiala, firul face un unghi CPo =1t/4 radiani cu verticala. Se cere:
1. Viteza tangentiala Vo ce trebuie imprimata bilei, astfel incit amplitudinea
"I /
unghiulara a oscilatiei sa fie CPmax=1tj3

rad.
2. Sa se calculeze fortele de intindere a firului in pozitiile in care firul face
cu verticala ungiurile CP1=CPmax i respectiv CP2=0, pendulul fiind in regim de oscilatie.
3. Care este coeficientul de dilatare Iiniara a firului ~tiind ca perioada oscilatiilor
mici ale pendulului la temperatura de 100cC este cu 0,055% mai mare dedt la temperatura de OCC.
4. Presupunind ca firul este extensibiI, ce masa m' ar trebui sa aiba bila, pentru
ca sub actiunea greutatii ei, pendulul in repaus in pozitia verticala, deformarea elastica a firului la temperatura de OCCsa fie egala cu dilatatia Iiniara a firului incalzit
pina la temperatura de 100cC. Sectiunea firului de otel este 1 mm2
Se da:
- modulul de elastic it ate al otelului E=2,151011
Njm2
1.1.48. Un autocamion care se deplaseaza rectiliniu uniform cu viteza v1 =4,95mjs.
trece la momentul
=0 prin punctul A.
Din acest punct, la momentul t2 =2 secunde, pleaca din repaus, cu acceleratia constanta a, un tramvai care ajunge din urma autocamionul intr-un punct B. In
momentul , al intlInirii in punctul B, viteza tramvaiului este v2 = 10 mjs.
1. Intervalul de timp in care autocamionul strabate distanta s=AB.
2. Distanta s.
3. Acceleratia tramvaiului.
4. Considerind ca incep ind din punctul B tramvaiul este frinat cu aceeleratia
a/ oprindu-se in punctul C, sa se dE'termine acceleratia a' i timpul t' in care tramvaiul parcurge distanta BC =s/ = 12,5 m.
5. Sa se determinE' coeficientul de frecare de alunecare !-L intre rotile tramvaiului i ~ine, distanta BC fiind orizontala.
'1
1.1.49. Pe un plan inclinat, care face unghiul ()(=30 cu orizontala, se gase~te

'un corp cu masa m =0,5 kg la 0 distanta 81 =32 m de la margine a inferioara a planu'lui. Plecind din repaus, corpul aluneca pe pIa nul inclinat cu frecare. Ajuns Ia baza
.acestuia corpul i~i continua mi~carea pe un plan orizontal ; alunecind cu frecare pe
-0 distanta 82=39
m, dupa care love~te capatul liber al unei bare de cauciuc a carei
;axa este situaUi pe directia de deplasare a corpului ; celalalt capat aI barei este fix.
Se cunosc:
Lungimea barei de cauciuc l =0,50 m.
Sectiunea barei de cauciuc 8=2 cm2
Coeficientul de frecare aI corpului cu planul inclinat fl.l =0,106.
Coeficientul de frecare al corpului cu planul orizontaI fl.2 =0,204.
Modulul de elasticitate aI cauciucului E =4 .106 N/m2
Se cere sa se ca1culeze:
1. Acceleratiile a1 ~i a2 pe care Ie are corpul pe planul inclinat, respectiv pe pla\fiul orizontal.
2. Viteza VI cu care corpul ajunge la baza planului inclinat ~i viteza v2 dupa pariCurgerea spatiului orizontal 82,
3. Timpul t1 ~i t2 de mi~care pe planul inclinat, respectiv pe planuI orizontal.
4. Scurtarea t1l a barei de cauciuc datorita lovirii acesteia de catre corp, consi,derind ca deformatia barei se face dupa legea lui Hooke.
1.1.50. 0 locomotiva avind viteza constanta V trece la momentul to =0 prin
,punctul A, al unei cai ferate care descrie un arc de cerc AB=60. Pe 0 ~osea rectilinie,
porne~te sub calea ferata din punctul A la momentul to =0 un automobil care efecrtueaza 0 mi~care uniform accelerata de-a lungul coardei AB, ajungind in punctuI B
la momentul t =3 min 20 s.
1. Distanta AB parcursa de automobil, acceleratia sa fiind a =0,03 m/s2
2. Viteza automobilului in punctul B.
3. Viteza v a locomotivei ~tiind ca masa ei este de 60 tone, iar forta centrifuga
,-exercitata in centrul de greutate este F =40 000 N.
4. Energia cinetica a locomotivei.
5. Cu cite minute sose~te locomotiva in B inaintea automobilului.
1.1.51. Un pendul de lungime l =50 cm este montat pe platforma unui vagon
,u.e cale ferata, care se mi~ca uniform cu viteza Vo =80 km/h. Prin frinarea vagonului,
;acesta are 0 mi~care uniform intirziata. In cursul frinarii penduluI face cu verticala
,unghiul ()(=30.
Sa se calculeze:
1. Acceleratia de fdnare a vagonului.
2. Distanta pe care 0 parcurge vagonul pina la oprire socotita de Ia momentul
,dnd se aplica frina.
3. La oprire penduluI incepe sa oscileze. Se cere energia cinetica maxima in mi~~area de oscilatie, ~tiind ca mas a pendulului este m =3 .10-2 kg.
4. Care este perioada de oscilatie a pendulului, considerind oscilatiile izocrone.
1.1.52. Pe 0 cale rectilinie ~i orizontala, un vagon de tramvai cu masa M = 10
tone porne~te din repaus sub actiunea unei forte constante F =5000 N care actio'neaza pe distanta 81 = 100 m. CoeficientuI de frecare global se considera fl. =0,02.
1. Viteza VI a vagonului dupa parcurgerea distantei 81,
2. Energia cinetica E1 a vehiculului in momentul in care a atins viteza vI'
3. Distanta 82 parcursa de vagon din momentul incetarii actiunii fortei F pina
-ee viteza vagonului atinge valoarea v2 =2 m/s.
4. Energia
5. Puterea
E2 consumata prin frecari de-a lungul drumului

motorului P de actionare corespunzatoare
vitezei
parcurs
maxime
S=SI +S2'
a vehicu-
lului.
Se considera
acceleratia
gravitationala
g=10 m/s2
1.1.53. Dintr-un punct A se lasa sa cada dupa verticala, fara viteza initiala, un
corp de masa M 1 =2 kg. Dupa 2 secunde se arunca dupa el un alt corp cu masa M 2 =
=4 kg ~i cu viteza initiala V02 =24,5 mis, pe aceea~i verticala.
1. Timpul dupa care corpul M2 ajunge din urma pe primul.
2. Spatiul parcurs p ina la punctul de intilnire.
3. Vitezele celor doua corpuri inainte ~i dupa ciocnire, considerind
ciocnirea
perfect elastica.
4. Masa unei bucati de gheata care sa se topeasca complet, fara varia tie de temperatura,
admitind
ca cele doua corpuri in momentul
dnd se intilnesc,
cad pe
aceasta bucata de gheata. Intreaga energie obtinuta prin oprirea celor doua corpuri
este preluata
de gheata.
1.1.54. Un fir trecut peste un scripete fix are atirnata la un capat 0 masa mi =
g, iar la celalalt capat 0 masa m2 = 100 g.
1. Acceleratia
a cu care se mi~ca cele doua mase.
2. Distanta hI dintre centrele maselor mi ~i m2 dupa intervalul il =3 s, daca in
momentul initial se aflau in acela~i plan orizontal.
3. Energia cinetica ECl a celor doua corpuri in acest moment.
4. Daca dupa il =3 s, firul se rupe, ce distanta lz2 mai parcurge masa m2 pina la,
inaltimea maxima, datorita vitezei pe care 0 are la momentul il
5. Viteza V3 a masei mi in momentul dnd m2 ajunge la inaltimea maxima.
Se neglijeaza frecarile.
=200
1.1.55. Dintr-un punct A situat pe un plan inclinat care face un unghi C( =30'
cu orizontala este lasat liber un corp cu masa de 0,1 kg. Corpul aIuneca fara Jrecare
pe planul inclinat ~i apoi se depIaseaza cu frecare pe un plan orizontal. Energia cinetica a corpului la fineIe alunedirii pe planul inc1inat este 4,9 J, iar coeficientul de,
frecare pe pIanul orizontal este fL =0.2.
1. Distanta
strabatuta
de corp pe planuI inclinat.
2. Distanta parcursa pe planul orizontal pina la oprirea corpului.
3. Durata mi~carii pe pIanuI incIinat ~i pe planuI orizontal.
4. Daca in punctuI A se imprima corpului 0 viteza de 2 m/s dar in sens invers.
primei mi$cari, care este inaltimea
maxima la care ajunge corpu!.
5. Plecind din acestlpunct.
care este distanta parcursa pe planul orizontaI pina,
la oprirea corpuluL
1.1.56. Un corp cu masa M =50 grame este aruncat de jos in sus pe un plan inclinat cu 0 viteza iuitiala Vo =40 m/s. Coeficientul de frecare fiind fL =0,2 iar incli-
narea fata de planul orizontal fiind C( =30, se cere sase
calcuIeze :
1. Timpulil
dupa care corpul ajunge la distanta
maxima fata de Dunctul initial~
2. Distanta
maxima!
3. Timpul i2 considerat de la momentul initial, in care corpul ajunge din nou iThe
punctul
initial (urcare $i coborire).
4. Viteza cu care corpul se intoarce in punctul
initial.
5. Energia cinetica cu care corpul aillnge la pUTlctul intial.
1.1.57. 0 piesa ell masa M =300 kg este trasa in SllS, cu 0 viteza constanta, pe
run plan inclinat Cll30 fata de orizontala, pc 0 distanta l =20 m. Mi~carea se face ell
freeare de alunecare, coeficientul de frecare intre piesii ~i planul inclinat fiind fJ- =
=0,2.
1. Diferenta de energie potentiaHi gravitationala a piesei intre pozitia sa finalii
~i pozitia sa initiala.
2. Lucrul mecanic efectuat de forta de frecare pe distanta l =20 m.
3. Lucrul mecanic total necesar pentru transportuI piesei pe aceea~i distanta.
4. Puterea necesarii pentru ca tragerea piesei pe distanta datii sa fie facuFt in
WO secunde.
5. Energia cinetica a piesei in mi~carea sa uniforma pe plan.
1.1.58. Un autocamion de 3,6 tone merge pe 0 ~osea orizontala cu viteza u =
=30 kmjh. Coeficientul de frecare global intre roti ~i ~osea este fJ- =0, 12 iar randamentul global aI autocamionului
=0,4.
Sa se calculeze:
1. Ener~ia cinetica a autocamionului.
2. Lucrul mecanic efectuat de autocamion intr-o ora.'
3. Cantitatea de combustibil consumata intr-o ora ~tiind ca puterea calorica a
oCombustibiluJui este q = 11 000 kcaljkgo.
4. Ce distantii parcurge autocamionuI fara frinare dupa intreruperea alimenrtarii cu combustibiI.
5. TimpuI scurs intre intreruperea alimentarii cu combustibil ~i oprirea auto<eamionului fara frinare.
"I)
1.1.59. Un automobil cu masa m =900 kg pleaca din repaus dintr-un punct A

~i parcurge in linie dreapta distanta l =ABCD in felul urmator : pe distanta l1=AB =
=800 mare 0 mi~care uniform accelerata ~i atinlZe in punctul B viteza u =90 kmjh ;
pe distanta l2=BC, pe care automobilul 0 parcurge in timpul i2=10 minute are 0
mi~care uniforma ; pe distanta l3 =CD are 0 mi~care uniform incetinita.
Se cere:
1. Timpul i1 in care este parcursa distanta II ~i acceleratia a1 pe aceasta distanta.
2. Acceleratia de frinare as pe distanta l3 ~tiind ca aceasta distanta este parcursa
in timpul i3 ==50 secunde.
3. Distanta totala parcursa l =AD.
4. Energia cinetica a automobilului in punctul C.
5. Forta de frinare in mi~care uniform incetinita pe distanta CD.
11/1Ililli/I
Ii! I iii
;Jj,l
/I /Ii I
Fig.U
1. 1.60. Pe un ~antier de constructii se

utilizeaza un scripete mobil SI' pentru manevrarea unoI' materiale prin ridicare ~i coborire
pe 0 inaltime h =20 m, conform schitei alaturate (fig. 1.8). Corpul ridicat impreuna cu
containerul are masa m1=750 kg iar in coborire containerul ramas gol are mas a m2 =50 kg.
Se presupune ca la coborire pina la jumatate din inaltimea h, masa m2 are 0 mi~care
uniform accelerata cu acceleratia g = 10 mjs2.
Containerul este legat de scripetele mobil
printr-un cablu de otel care are modulul de electricitate E =2 .1011 Njm2 ~isectiunea s =0,5 cm2
Sistemul de scripeti este actionat de un motor.
1. Forta ce trebuie dezvoltata de motor cind sarcina de masa mi este ridicata
'Uniform ~i cind aceasta este ridicata uniform accelerat cu acceleratia a=2 m/s2
2. Forta de frinare dezvoltata de motor pentru ca containerul de masa m2 sa
-eoboare ultima jumatate din inaltimea h, uniform incetinit, astfel incit sa atinga
solul cu viteza v =0.
3. Alungirea relativa a cablului la ridicarea uniforma ~i Ia ridicarea uniform
2cce.lerata a sarcinii de masa mI'
A. Lucrul mecanic efectuat de motor la ridicarea uniforma ~i uniform accelerata
.2. masei mI'
5. Timpul in care efectueaza ridicarea masei mi in mi~carea nniforma daca puterea debitata de motor in acest caz este P =5 kW.
Se considera g=10 m/s2
/
1.1.61. Un punct material cu masa m =0,5 kg legat cu un fir avind lungimea

,1=2 m, descrie 0 mi~care circulara uniforma, in jurul unui punct fix, intr-un plan
orizontal.
1. Perioada T ~i frecven~a v a mi~carii circulare daca forta centripeta are vaJoarea F =4 N. Sa se determine ~i energia cinetica a punctului material.
2. Legea de mi~care a proiectiei punctuJui material pe un diametru al cercului.
3. Valoarea vitezei unghiulare CJJR Ia care se produce ruperea firului, ~tiind ca
Jforta de rupere a aeestuia este F R =9 N.
4. Considerind ea dupa ruperea firului punctul material executa 0 mi~care reeltilinie eu frecare pe planul orizontal, sa se determine timpul t cit dureaza aceasta
mi~eare (de la ruperea firului pina Ia oprire) ~i distanta s pareursa de punet pe plan.
Coeficientul de frecare pe planul orizontal este fL =0,2.
Acceleratia gravitationala se va lua g = 10 m/s2
1.1.62. Obila en masam=100g
se depla:seaza Hira frecare pe un jgheab reprezentat in
figura, 1.9 aleatuit dintr-o portiune inclinata care
".
se continua cu 0 bucla vertieala de raza R =15 em
~i apoi cu 0 portiune orizontala. Presupunind ca
tJ
in pozitia initiaIa bila se afla la h =0,4 m, se
r-cere sa se caleuleze:
-<::::
1. Energia einetiea a bilei in punetele A ~i B
~
.:ale buelei.
2. Fortele cu care bila actioneaza asupra
(' Ljgheabului in punctele A ~i B.
3. Inaltimea minima de la care trebuie lasata
A
\ iliila pentru' ca ea sa nu cada dnd treee prin
Fig. 1.9
ipunctul cel mai de sus al buclei.
4. Timpul dupa care viteza bilei se reduce la jumatate in mi~carea pe portiunea
orizontala presupunind ca viteza initiala pe aceastii portiune de drum este Vo =3 m/s
:~i ca forta de frecare ce actioneaza asupra bilei este F=0,15 N.
5. Distanta parcursa pe drumul orizontal, in timpul calculat Ia punctul 4.
1.1.63. 0 sfera A de masa M = 1 kg este suspendata printr-un fir de lungime
d=2 m, de marginea unui disc de raza R=1 m, ce se rote~te intr-un plan orizontal
,eu 0 viteza. ~nghiulara w. In planul in care se efectueaza mi~GaF~a::sfet~.["~1{la. in
rrepaus 0 bIla B cu masa m =200 g.
& i 'd L l \) \ t. '\ \
21
~~n
nik l
;<u19?.-:
l__._-----....------
\ l' t
\ ,.~
1. Relatia ce exprima dependenta
unghiului
(): pe care-l face firul cu verticala,
in functie
de restul
parametrilor.
2. Viteza unghiulara
Ul
cind (X =45.
3. Distanta
pe care 0 parcurge
bila B lovita central de sfera A, in momentuPJ
ruperii firului cind sfera A se rotea cu viteza unghiulara
Ul =2
rad/s.
Se ~tie ca viteza sferei se reduce la jumatate
in urma ciocnirii iar coeficientull
:Ie frecare pe plan este tJ. =0,3.
4. Distanta
fata de axul de rotatie la care bila B atinge solul, daca este aruncata"
in aer de catre sfera, ~i viteza acesteia in punctul de ciocnire cu solul. Se 9tie ca pla-
l1ul de rotatie s.e afla la distanta
h =5 m fata de sol.
1.1.64. ~tiind ca pamintul se rote~te in jurul soarelui cu 0 perioada T;::; 365 zile,..
aproximativ
pe un cerc de raza R=150 .106 km, 9i ca diametrul
solar se vede de pe
pamint
sub unghiul 2(X =32' iar constanta
de atractie
gravitationala
este y =6,68 ~
Nm2
11
.10- --,
se cere sa se calculeze:
kg2
1. Masa
2. Masa
3. Raza
specifica medie a soarelui.

soarelui Ms.
Rs a soarelui considerat
sferic.
1.1.65. Doua bile A 9i B de masa mI 9i m2 sint suspendate

de cite un fir de aceea~i lungime l. Bila A este ridicata la inaltimea
hI fata de pozitia de echilibru 9i lasata apoi libera love9te bila B, aflata in repaus, care se ridica la inaltimea h2 In mo-
mentul ciocnirii firul care sustine bila A se rupe ~i bila A cade pe sol. Se cunoa~tedistanta
h de la punctul de echilibru pina la sol precum ~i mI, m2, l, hI' ~i h2 Se ceresa se calculeze:
1. Distanta de la piciorul perpendicularei
dusa din punctul de echilibru p'ina 'in!
punctul
de pe sol 'in care cade bila A.
2. Porta care produce
ruperea
firului.
1.1.66. Pentru curatirea
unei f'int'ini cu adincimea
totala H = 10 m ~i cu dia-
metrul D =2 m se scoate apa cu un vas de 628 I. Cablul de sustinere se infa~oara pe. tamburul
unei roti dintate, care angreneaza
cu un ~urub melc cu pasul p =31,4 mm!
~i cu turatia
N =1500 rot/minut.
Roata dintata
are z=40 dinti iar tamburul
ei are
raza f=16 cm. ~urubul este pus in mi~care de un motor termic cu randamentul
"1)=
=37%' printr-o curea de transmisie
~i 0 roata de raza R' =25 cm, fixata pe axa ~urubului. Lucrul mecanic necesar pentru scoaterea
apei este L =565 200 J.
Netinind
sealpa de greutatea
vasului ~i a cablului, de frecari 9i de forta arhimedid ~i consider'ind
g=10 m/s2, se cere:
1. Adincimea h a apei din f'intina ~i numarul de vase care se scot pentru golirea ei_
2. Viteza de ridicare a vasului!
3. Porta de actionare
la periferia roW de raza R' ~i puterea
motorului.
4. Timpul necesar pentru golirea apei ~i numarul
de rotatii facute de tambuF
in acest scop.
1.1.67. Un corp de mas a M, de dimensiuni neglijabile,
este legat de un punct:
fix 0 situat la 'inaltimea h =60 m deasupra
pam'intului
printr-un
fir inextensibil
delungime l = 1 m. Acest corp se rote~te in jurul punctului
0, intr-un plan vertical, in-tr-o mi~care circulara
uniforma,
cu turatia
n =300 ture{miriut.. Se cere sa se determine:
1. Timpul dupa car~ corpul va atinge pamintul
dacii 'in momentul
cind firull
OM este vertical, punctul M fiind deasupra
lui O. firul Sf rupe.
2. Distanta
D de la verticala
ce trece prin 0 la locul de cadere in conditiile de
Ha punctul
1.
3. Iilaltimea HI (fata de pamint) la care se va ridica corpul M daca firul se rupe
!in momentul
cind firul OM este orizontal ~i viteza este dirijata vertical in sus.
4. Cre~terea temperaturii
corpului M, daca, acesta cind ajunge pepamint,
intl;ilne~te un obstacol rigid, in contact cu care corpul se opre~te fara a sari in sus. CaIduraspecifica
a corpului M este C = 109 J/kg grd.
1. 1.68. Un vagon se deplaseaza
cu frecare pe un plan orizontaI.
Cind vitezade
.deplasare a vagonului
scade la valoarea
v=10 mis, din el se trage, in sens contrar
$ensului de mi~care, un proiectil cu viteza v = 1700 mis, fata de pamint.
Ca urmare,
vagonul i~i va mari viteza pina la valoarea v'=29,77 m/s. Pentru ca viteza vagonuflui sa nu scada sub valoarea v, va fi necesar sa se traga proiectile in mod periodic cu
@erioada t =30 s. Sa se determine:
1. Raportul
maselor primelor
doua proiectile.
2. Legea de varia tie a maselor proiectilelor.
3. CoeficientuI de frecare, considerind
ca deplasarea
vagonului
este frinata doar
\prin frecare.
.
4. Spatiul strabatut
de vagon in timpul t.
1.1.69. Un ciclist deplasindu-se
cu viteza v efectueaza un viraj orizontal de raza r.
1. Sa se exprime forta centrifuga
la care este supus ciclistul (daca se poate as imila sistemul ciclist-bicicleta
cu un punct material de masa m).
2. Fie m = 100 kg ~i R = 10 m, raza medie a pistei, care are largimea 1=5 m. Ce
witeza maxima poate atinge ciclistul in viraj fara sa derapeze,
daca frecarile intre
501 ~i roti exercitao
forta tangentiala
f =200 N.
3. Se suprainaIta
pista in locul virajului,
asUel ca un ciclist deplasindu-se
pe
mijlocul ei cu viteza de 11,4 km/h sa nu ri~te sa derapeze chiar daca soIul ar fi perfect alunecos.
Daca forta de frecare datorita
solului aspru are aceea~i valoare ca la punctul
iPrecedent,
intre ce limite de viteza ciclistul poate efectua virajul pe aceasta pista,
aara a derapa ? Pe care parti ale pistei aceste viteze sint posibile ?
Se va Iua g = 10 m/s2 De asemenea la inclinarea
virajului
se va considera C( ~
~sino: ~tg C( iar cosc( ~ 1.
1.1.70. Doua sfere A ~i B, pot aluneca fara frecare pe un ~ant inclinat cu unghiul
~.x=30 fata de orizontala.
Sfera B cu mas a M =10 g este mentinuta
fixa intr-uD punct al (juntului. Sfera
A de masa m=l g se mi~ca pe ~ant de jos in sus lovind sfera B care in momentul
40virii devine ~i ea libera. Momentul
ciocnirii sferei A de catre sfera B se considera
,ca origine de timp. Viteza sferei A in momentul
ciocnirii este Vo =2 m/s. Dupa ciocmire sfera A are viteza VI ~i sfera B viteza v2 Ciocnirea se considera elastic.
Se cere:
1. Sa se calculeze vitezele VI ~i v2
2. Sa se studieze mi~carea sferei B dupa ciocnire :;;isa se determine
coordonatele
rpunctului
C in care viteza sferei B devine egala cu zero.
3. Care ar fi trebuit sa fie valoarea masei m pentru ca dupa ciocnire sfera A sa
mu cedeze decit 1 % din energia sa cinetica incidenta,
sferei B.
0
1.1.71. 0 sfera elastica de masa

Ulnui disc metalic orizontal
afIat in
1. Neglijind
frecarile ~i durata
~sfera se ridica pe verticala cu 0 viteza
m = 10-2 kg este lasatii sa cada libel' deasupra

repaus.
contactului
cu planuI discului ~i considerind
ca
egala cu fractiunea
k =3/4 din cea avuta inainte
de ciocnire, sa se calculeze inaltimea II de la care cade sfera, dadi energia ei la punctuD

eel mai inalt pe care-I atinge in urma ciocnirii este E =6,615 J.
2. Sa se scrie legea de varia tie a inaltimii maxime la care se poate ridiea sfera.
in urma ciocnirilor s uccesive in conditiiIe de la punctul 1.
3. Sa se calculeze spatiul parcurs de sfera dupa 3 ciocniri succesive.
4. Sa se calculeze viteza unghiulara w eu care ar trebui sa se roteasca discu~
pentru easfera sa cada in acela~i punct M al discuIui. In acest caz ciocnirea se
considera perfect elastica.
1.1.72. Doua sfere mici de masa m1 =100 g ~i m2=50 g sint fixate Ia capatu~
unor fire, considerate inextensibiIe, eu lungimile II =28 cm ~i 12 =30 cm. CeleIalte
capete ale firului sint legate de 0 a treia sfera, care este pusa in rota tie in j uml un uil
ax vertical (fig. 1.10). .
Se eere sa se ealculeze:
1. Frecventa de rota tie pentru ca firul de care este
legata cea de-a treia sfera sa ramina vertical.
2. Vitezele VI ~i v2 ale celor doua sfere in acest caz.,
3. Diferenta de nivel intre cele doua sfere.
4. Energia necesara pentru punerea in mi~care a>
celor doua sfere.
1.1. 73. 0 hila de mas a m =0,2 kg este suspendata.
printr-un fir de lungime 1=1 m ~i sectiune 5=0,2 mm2.,
Bilei i se imprima 0 mi~care de rotatie, _astfel incH!
firul deserie un con care formeaza cu orizontala unt
unghi IX =30 Se cere sa se calculze :
1. Numarul rotatiiIor exeeutate de bila pe minut.
2. Considerind firul extensihiI, care este alungireru
lui, daca modulul de elasticitate este E = 1011 NJm2_
3. Tensiunea maxima suportata de fir daea acesta se rupe la 0 frecventa de rotatie egala cu 60 rot/minut.
0
1.1.74. Un corp de masa m este lansat in sus, pe verticaIii, intr-un cimp gravitational de intensitate uniforma (- g).
1. Sa se gaseasea relatia dintre aItitudinea ho atinsa de corp ~i viteza sa initiaIa Yo2. Se considera cimpul ereat de pamint, presupus omogen ~i sferic de raza R.,
La suprafata soIului are inteIisitatea ahsoluta g. Sa se afle relatia dintre altitudinea.
atinsa hI ~i viteza initiala Vo a, eorpuIui. Sa se arate ell.daca hI este mic fata de R se
regase~te relatia obtinuta la punctuI 1.
3. Viteza Vo se imprima aplieind corpului de masa m, initial in repaus, 0 fortiii
constanta f, verticaIa in sus. Se cere in acest caz relatia dintre forta f, viteza initiaHi
vo' durata actiunii fortei ~i drumul parcurs de corp in timpuI t.
1.1.75. Un automobil trece peste un pod convex eu viteza v=72 km/h. La ie~irea de pe pod intra, cu frecare, intr-o curba cu raza R = 100 m. Coeficientul de frecare de alunecare latera Ill.pe ~osea este f1. =0,5. Distanta dintre rotile automobiIuluil
este d = 1,5 m; iar inaltimea centruIui de greu ta te deasupra ~oseI('i h =0,4 m. Acceleratia gravitationaIa se considera g = 10 m/s2
Se cere sa se calcuIeze :
1. Raza podului, astfel ca la mijlocul lui, automobilul sa apese asupra lui CWo
4/5 din greutatea sa.
2. Viteza vIla care apare aIunecarea laterala

a automobiluIui.
3. Viteza v2 la care se produce rostogolil .,.,.
<3.utomobilului.
..../'
_.~
- - ,"Y,
1,1.76. Doua mobile de masa m1 !lim2 descriu

I
8
mi!lcari circulare uniforme pe doua traiectorii
situate una in plan orizontal !li cealalta in plan
mt \
vertical. Traiectoriile au centrul comun. Se dau
\
~azele celor doua cercuri R1 =R2 =R = 1 m iar vite\
/
zele unghiulare ale celor doua mobile WI =3,435
/
./
cadis ~i (,)2=3,141 rad/s. Se presupune ca mobi!lele pleaca simultan din punctele A !li B indicate
in figura 1.11.
1. TimpuI dupa care ceIe doua mobile se ciocnesc. Se cere !li precizarea punctului de ciocnire.
2. Cantitatea de caIdura produsa prin ciocnirea plastica a ceIor doua mobile
(se considera m1 =0,5 kg !li m2= 1 kg).
3. Viteza corpuIui format prin ciocnirea plastica !li unghiul pe care directia lui
de mi~care iI face cu viteza avuta de primul mobil inaintea ciocnirii.
"
1.1. 77. Un punct material executa 150 oscilatii pe minut, eu 0 amplitudine A =

=0,05 m. Se cere sa se calcuIeze :
1. Frecventa ~i puIsatia oscilatiilor.
2. Ecuatia mi~carii oscilatorii.
3. Viteza ~i acceIeratia maxima a punctului material.
4. Raportul dintre energia cinetiea ~i energia potentiala a punctului material, in
momentuI in care eIongatia este jumatate din amplitudine.
Faza initiaIa se considera CPo = 15.
1.1.78. Se considera un mediu elastic cu modulul de elasticitate E =4,32 .1010
Nm-2~idensitateap=2,7103kgm-3.
In acestmediu se propaga 0 vibratie de frecventa v =500 Hz. Se cere sa se caIeuIeze:
1. Viteza de propagare a vibratiilor IongitudinaIe care se propaga in acest
mediu.
2. Lungimea de unda a acestor vibratii.
3. Distanta fata de punctul 0, la care se gase~te primul punct in care ecuatia
mi~carii este y =a sin ( (,) 1- ; ). Se considera ecuatia mi~carii in punctuI 0 ca fiind
1.1.79. Un punet material cu masa m=lO g oscileaza dupa Iegea x=5 sin ~l
6
<cm. Se cere sa se caIcuIeze :

1. TimpuI dupa care este atinsa viteza maxima ~i timpul dupa care este atinsa
acceleratia maxima.
2. Forta maxima care actioneaza asupra punctului material.
3. Expresia energiei cinetiee ~i a energiei potentiale a punetului material precum
=;;ienergia totaIa a acestuia.
1.1.80. Un corp de masa m =2 g, pornind din repaus, are 0 mi~care oscilatorie
armonica.
Se cere:
1. Sa se scrie ecuatia de mi~care a corpuIui ~tiind ca pentru a indeparta corpul
din pozitia de echilibru pina intr-un punct A situ at Ia distallta maxima fata de pozi-
tia de echilibni, se cheltuie~te un Iucru mecanic L =23 mJ, iar in punctuI A asupra:.
corpului actioneaza forta F=I,15 N, indreptata spre pozitia de echilibru.
2. Sa se caIculeze perioada mi~carii.
3. Energia cinetica ~i energia potentiala cind corpuI se gase~te Ia distanta:.
y =2 em fata de pozitia de echilibru.
1.1.81. La extremitatile firului unei ma~ini Atwood se gasesc douabile de mase
egale m1=m2 =M =50 g.. Unadintre
bile se gase~te Ia niveIuI zero aI rigIei ~i este
suplimentata cu 0 masa m =2 g. Masa supIimentara m poate fi retinuta de un cadru~
Se cere:
1. Sa se stabileasca Ia ce distanta, de niveIuI de zero, trebuie fix at cadruI, pentru ca masa suplimentara sa fie retinuta Ia intervaluI de timp t =2 s de Ia inceputui1
mi~carii.
La efectuarea acestor caIcuIe se neglijeaza frecariIe.
2. Viteza sistemuIui in momentuI atingerii cadrului.
3. Din cauza frecarilor timpuI necesar ca masa supIimentara
sa atingiii
cadruI se dovede~te a fi mai mare decit doua secunde. Facindu-se incercari se constata ca daca cadruI se ridica cu h=5 cm, acesta este atins de mas a .suplimentara
exact in 2 s de Ia inceputuI mi~carii. Se cere forta de frecare in acest caz~
4. Ecuatia de mi~care a sistemuIui dupa retinerea masei suplimentare.
5. Diviziunea rigIei Ia care se va gasi masa ce coboara, dupa intervaIuI t' =5 s
de Ia inceputuI mi9carii.
1.1.82. Un osciIator constituit dintr-un punct material de masa m=I,610-2 k~
atirnata Ia capatuI unui resort, vibreaza sub actiunea fortei elastice a res0rtului",
ecuatia eIongatiei avind forma:
y=10-1 sin (~t
i)
unde y este exprimat in metri. Se cere:

1. Perioada ~i frecventa
oscilatiei.
2. Viteza maxima ~i acceleratia maxima a punctului material.
3. VaIoarea maxima a fortei care actioneaza asupra punctului material.
4. ReIatiile care exprima dependenta de timp a energiei cinetice, potentiale
~i totale a punctuIui material.
5. TimpuI in care punctuI material executa drumuI de Ia jumatatea
amplitudinii Ia V3j2 din ampIitudine.
1.1.83. Un corp de masa m =8 kg, suspendat de un are, osciIeaza rectiliniu in juruP
punctului de echilibru. ArcuI se intinde 0,2 m sub actiunea unei forte F=98 N.
Se cere sa se caIcuIeze :
1. Perioada de oscilatie a corpului de masa m.
2. Frecventa ~i puIsatia oscilatiei.
3. Amplitudinea oscilatiiIor corpului de mas a I1l, in absenta
amortizarilor.
4. Energia de oscilatie totaIa a corpului suspendat.
5. Viteza corpului de masa m in punctuI in care acesta ar fi in echilibru in
absenta oscilatiei. De asemenea sa se caIculeze viteza eorpului in punetuI in cam
elongatia este maxima.
1.1.84. Un penduI
in pozitia verticala, un
Sa se caleuleze:
1. Energia primita
2. UnghiuI maxim
simpIu de Iungime 1=1,18 m eu mas a m =0,5 kg, prime~te

impuIs H =1,7 kg.m/s ~i incepe sa oseileze.
initial de masa m ..
pe care-l face firuI pendulului
cu vertieala.
3. Forta de intindere in fir cind pendulul trece prin pozitia verticaIa.

4. Admitind di firul este din cupru cu coeficientul de dilatare liniara cx=16 10-6
grad-I, sa se calculeze variatia temperaturii mediului in care oscileaza pendulul
~ind frecventa osciIatiiIor pendulului variaza cu 0,05%.
1.1.85. Un punct material de masa m =25 g executa 0 oscilatie armonica cu ampliJtudinea A =0,12 m. ~tiind ca in momentul in care trece prin pozitia de echilibru
'viteza este Ve =9,6 mis, sa se calculeze :
1. Ecuatia mi~carii.
2. Elongatia Yl la momentul ii =7/6 T.
3. Elongatia Y2 in momentul in care viteza oscilatorului este egala cu un sfert
din viteza vO'
4. Valoarea maxima a fortei elastice PM'
5. Frecventa f ~i perioada T a oscilatiei.
*-
1.1.86. Un corp solid format dintr-un inel cilindric din metal cu raza exterioara
.R = 6 em, in interiorul caruia se afIa introdus un cilindru de lemu de raza exterioara
,f' egala cu raza interioara a inelului cilindric, are capetele sprijinite astfel incit se
!poate roti in jurul axei lui dispusa orizontal. Pe inelul meta lie este infa~urat un fir
<deal carui capat libel' atirna un corp de masa m =0,8 kg, celalalt capat al firului fiind
:fixat de suprafa ta metalica pe care este infa~urat. La un moment dat corpul de
masa m este lasat libel', fapt care produce rotatia solidului in jurul axei sale.
~tiind ca momentul de inertie al cilindrului din lemn fata de axa de rota tie
,este JI =5 kg cm2, iar momentul de inertie al inelului metalic fata de aceea~i axa
-este J 2=42,7 kg' em2, se cere:
1. Acceleratia unghiulara e a corpului solid ~i acceleratfa a a masei m, fara a lua
\in considerare frecarile ~i masa firului.
2. Energia cinetica Ec a corpului solid la timpul i =4 secunde, socotit din momentul
"In care incepe rotirea.
3. Numarul de rotatii n pe care Ie face corpul in timpul celor 4 secunde.
4. Forta de intindere T a firului in timpul mi~carii.
5. ~tiind ca momentul de inertie al unui cilindru plin de masa mx ~i raza Fx,
'lata de axa sa este Jx= ~ mxrl, se cere sa se deduca expresia momentului de inertie
.J 2 al inelului cilindric de metal.
*-
1.1.87. 0 sfera cu densitatea P=0,8 g/cm3 ~i cu raza r =5 cm este aruncata

-de jos in sus cu 0 viteza initiala Vo =24,5 m/s de la suprafata apei unui bazin. La inajpoiere, sfera se scufullda fara frecare, in apa bazinului (avind densitatea d = 1 g/cm3)
;pina la 0 adincime s. Se cere:
1. Inaltimea maxima la care ajunge sfera.
2. Adincimea spina Ia care se scufunda sfera in bazin prin cadere.
3. Ce densitate ar trebui sa aiM un lichid in care sfera dnd ar pluti libel' sa fie
':scufundata jumiHate din volumul ei.
I,
4. Energia necesara pentru a imprima sferei 0 mi~care de rota tie libera cu turatia
,rl =10 rot/s.
I
*- 1.1.88. 0 sfera cu
volumul 400 cm3 din material cu densitatea PI=0,75 g/cm3,

~ste cufundata intr-un lac sara t la adincimea hI =20 m de unde i se imprima de jos
iin sus, vertical, 0 viteza VI=5 m/s. Sa se calculeze:
1. Acceleratia a cu care se mi~di sfera, daca densitatea apei este P2=1,2 g/cm3
iar acceleratia gravitatiei g =9,8 in/s2.
2. Viteza v2 cu care sfera ajunge Ia suprafata apei.
3. Timpul ii in care sfera ajunge la suprafata apei.
4. Inaltimea maxima hz la eare se ridiea sfera deasupra apei in aer.

5. Energia cinetica Ec cu care sfera ajunge din nou la suprafata apei in ciiderea
ei de la inaltimea
hz
6. Adincimea 173 la care ajunge sfera dnd, in caderea ei, se scufunda in apa:
Se neglijeaza frecarile sferei cu apa $i aeru!.
*"
1. 1.89. Un pendul matematic

este format dintr-un fir de lungime [=49 m i?Y
omasa In =6 kg.
Se da pendulului 0 mi~care de oscilatie in jurul pozitiei de echilibru.
Sa se calculeze :
I"')
1. Perioada micUor oscilatii ale pendulului
(se ia g =9,8 mjsZ).
2. Unghiul maxim pe care-I poate face acest pendul cu pozitia de echilibru,.
fara ca firul sa se rupa, i?tiind ca firul rezista la 0 for~a maxima de 12 kgf.
3. lnaltimea maxima a pendulului fata de pozitia de echilibru in acest caz.
4. Energia cinetica a pendulului in momentul cind trece prin pozitia de echilibru,.
in cazul de la punctul 2.
j
*"
1.1.90. La 0 turbinii vine apa printr-o conductii avind lungimea [=500 m, aria,
sectiunii A =400 cmz, inclinarea fata de planul orizontal a.;=30.
Se cere:
1. Debitul de apa in m3js i?i in kg/so
2. Puterea utila la axul turbinei,
dacii ranclamentul
turbinei este YJl =0,90.
3. Cu ce vitezii love$te apa paletele turbinei, daca ajutajul reduce sectiunea Ia 1/10~
4. Considerind ca in timpul caderii apei se pierde prin frecare 1/250 din energie
cu cit se ridica temperatura
apei care ajunge la paletele turbinei.
5. Turbina antreneaza 0 pompa care ridica apa la inaltimea de 70 m, ranclamentul'
pompei fiind YJz =0,85.
Sa se calculeze debitul
de apa in m3/s.
"*
1.1.91. Un cub cu latura a=8 cm confectionat clintr-un material cu densitate~

Pc=800 kg/m3 se eufunda in apa astfel ca fata sa superioarii sa se afle la 0 aclineime h =2,5 m. Sa se calculeze :
1. Rezultanta
fortelor care actioneaza asupra cubului.
2. Aeeeleratia imprimata
cubului lasat liber.
3. Timpul t dupa care fata superioara a cubului, Hisat libel', atinge suprafat~
apei.
4. Viteza cubului la momentul t.
? 5. Fractiunea x din latura cubului, care riimine cufundaUi in apii, la echilibru ..
I t?-..' S~ peglijeazii freciirile.
"*
1.1.92. Un cilindru plin de masa M=10 kg este a$ezat orizontal astfel rncit
sa se poata roti in jurul axei sale. Pe cilindru este infa$urat un cablu, de eapatu
libel' al cablului este legata 0 masa In =2 kg.
1. Acceleratia cu care va cobori masa In liisaUi libel'. Se face abstracne
de orice'
frecare.
2. Tensiunea din cablu. la coborirea corpului de masa In.
1. 1.93. 0 tija rigicla OA se poate roti in j urul unei axe verticale care trece prin
O. Tija este orizontala. 0 masa In aluneca fara frecare pe OA. Masa este fixata la una
din extremitatile
unui resort elastic, eealalta extremitate
fiind fixata in A. Cind sistemul este in repaus distanta de la masa In =20 g la axa 0 este 1'=2 em, iar lungimea
resortului este [= 10 em. Resortul este astfel construit incit se alungei?te cn a = 1 crn
daea de el se suspenda masa M =1 kg.
Se cere:
1. Sa se gaseasca relatia dintre numarul de rotatii pe minut n, al sistemului iji
depltsarea x a masei m in aceasta situatie.
2. Sa se calculeze n pentru x=1 mm iji pentru x=1 cm.
3. Raportul t1nln dad x=0,2 mm. Sa se calculeze t1n pentru x=1 mm ~i x=
= 1 cm, t1x fiind 0,2 mm.
4. Considerind ca alunecarea masei m pe tij a are loc cu frecare (fL=0, 1), sa se
calculeze t1nln care rezulta tinind seama de forta de frecare.
1.1.94. 0 masa m =10 g oscileaza in jurul pozit-iei de echilibru, avind elongatia>
data de ecuatia :
Y=0,4Sin27t(5l+
~)
un de Y este exprimat in metri. Cind trece prin pozitia de elongatie maXIma, oscilatorul loveijte 0 bila de masa m1 =5 g, transferindu-i intreaga sa energie. In urma.
acestei ciocniri bila capata 0 viteza orizontata pe verticala in sus.
Se cere:
1. Amplitudinea, perioada iji faza initiala a oscilatiei.
2. Viteza masei m dupa timpul l2 =0,05 s de la inceputul oscilatiei.
3. inaltimea la care se va ridica bila de mas a m, in urma ciocnirii.
*"
1.1. 95. Un satelit artificial cu mas a m = 1 200 kg descrie 0 traiectorie circulara.

in jurul pamintului, la inaltimea h=230 km fata de sol. Sa se calculeze:
1. Accelera tia gravitationaUi g' la inaltimea satelitului.
2. Viteza liniara D a pamintului.
3. Energia necesara pentru plasarea satelitului pe orbita (se face abstractie de
frecarea cu aerul).
4. in satelit se afla un pendul. De cite ori va fi mai mare perioada de oscilati~

a pendulului cind se gaseijte in satelit, fata de pcrioada de oscilatie pe care 0 are la
suprafata pamintului.
."e dau : acceleratia gravitationala la sol g=9,8 m/s2, raza pamintului R=6370km~
1.1.96. Un corp de masa m =0,5 kg este
a.ije2.atpe un plan orizontal iji legat de un suport
vertical prin intermediul unui resort (fig. 1.12)
cu coeficientul de elasticitate k=20 N/m. Dadi
coeficientul de frecare dintre corp iji planul
orizontal este fL=0,15 iji corpului i se imprima 0
viteza init-iala Do=3 m/s dinspre suportul vertical,
se cere:
1: Pina la ce distanta x se departeaza corpul
de pozitia de echilibru.
2. Frecventa de oscilatie a resortului.
3. Spatiul total parcurs de corp pina la oprire.
4. Cu cite grade se inealzeijte eorpul daca consuma 50% din eiHdura produsa'
prin freeare. Caldura speeifica a eorpului este C=450 J/kg. grad. Se va lua g=lO m/s2~
1.1. 97. 0 grinda de lemn (p =700 kg/m3) eu dimensiunile 2 m X 30 em X 15 em este
tinuta la 0 adincime de 2 m intr-un bazin cu apa. La un moment dat grinda este lasata.
liber-a. Sa se determine:
1. Forta necesara pentru mentinerea grinzii la adincimea datil.
2. Timpul in care grinda se ridica la suprafata apei (se neglijeaza freearile)~
3. Inaltimea portiunii scufundate la plutirea grinzii cu una din fete Ie cele mai
de jos.
4. Forta F' care trebuie sa actioneze asupra grinzii pentru ca inaltimea portiunii
scufundate sa fie 14 em.
5. Schimbind materialul grinzii, ce densitate p' trebuie sa aiba acesta pentru
.ca grinda sa se gaseasca in echilibru in interiorul lichidului la adincimea H' =3 m.
Pentru simplificare se considera g = 10 m/s2
1.1.98. 0 bara omogena de lungime [ se sprijina in punctele A ~i B (fig. 1.13).
Distantele de la punctele de sprijin pina la capetele barei sint [1 respectiv [2'
Greutatea barei este G.
Se cere sa se calculeze re.actiunile F1 ~i F2 in punctele de sprijin.
1.1.99. 0 scindura AB =[ este articulata in A iar celalalt capat este prins printr-un
fir inextensibil ce trece peste un scripete fix prin intermediul unui resort de punctuI
M (fig. 1.1'4).
Pentru ca scindura sa ramina orizontala, se cere sa se calculeze :

I. Alungirea resortului.
2. Reactiunea din articulatia A.
3. Directia -~i sensu 1 reactiunii din articula tia _4.
Se cunosc:
Greutatea scindurii Gs=150 N.
Lungimea resortului in repaus [0=0,5 m.
Constanta de elasticitate a resortului k = 104 Njm.
Unghiul Hicut de firul ce leaga capatul B cu orizontala este ex=30.
4. Presupunind ca un carucior de areutate Gc=150 N are posibilitatea sa se
deplaseze suficient de lent pornind din punctuI A spre B se cere alungirea resortului
in functie de departarea relativa a caruciorului fata de punctul A.
1.1.100. 0 scara de lumrime [ se sprijina cu un capat pe un perete lucios ~i cu
'Celalalt cap at pe sol.
1. Un,ahiul maxim dintre scara ~i peretele vertical pentru care scara nu cade,
daca coeficientul de frecare dintre scara ~i sol este fl.1 =0,4.
2. Forta de frecare dintre scara ~i sol, necesara pentru ca sa nu alunece cind
<Unom de masa m =60 kg se afla la 3 m de capatul de sus al scarii. Lungimea scarii
in acestcazseia
[=10 m ~i masa ei Ms=I,5 kg. Echilibru se cere cind unghiul dintre
scara ~i orizontala este ex= 60
3. Inaltimea la care se poate ridica pe scara (l =6 m, Ms = 10 kg) un om de masa
m =60 kg. Unghiul dintre scara ~i peretele vertical este ~ =30 iar coeficientul de fre<:are intre capatul scarii ~i sol se ia in acest caz fl.2 =0,433.
*"
1.2.1. Un proiectil este lansat sub unghiuI =30 eu orizontala. Viteza proieetiIului la ie~irea din teava tunului este Vo =800 m/s. Lansarea este faeuta de la niveluli
solului. Rezistenta aerului se negIijeaziL Se cere sa se ealculeze:
1. Timpul dupa care proiectiluI eade la sol.
.
2. Viteza proiectilului in punetul de inaltime maxima.
3. Distanta pe orizontala intre punetul de lansare ~i punctul de eadere a proiectilului.
.
4. !na1timea maxima atinsa de proiectil in mi~care.
5. Raza de eurbura
traiectoriei in punctul de inaltime maxima.
(X
1. 2.2. Un corp avind viteza initiala Vo =5 m/s pareurge in a cineea secunda

distanta d =4,5 m. Se cere sa se ealculeze :
1. Acceleratia corpului.
2. Drumul pareurs de corp in timpul i =40 s.
3. Timpul dupa care se opre~te.
4. Distanta maxima pareursa de corp.
0'
1.2.3. Un punet material, parcurge 0 dreapta cu 0 mi~eareuniform variatL

EI treee prin punetul A eu viteza VA =15 m/s ~i prin punctul B situat la distant3l.
d=10 m fata de A, cu viteza vB=10 m/s.
Se cere:
1. Aceeleratia mi~carii.
2. Timpul neeesar ca mobilul sa ajunga din A in B.
3. Viteza medie a mobilului. intre punetele A ~i B.
1.2.4. Un tren treee eu 0 viteza v=20 m S-1, paralel eu un zid lung, care se afliii
Ia 0 distanta necunoscuta x de ealea ferata. Un calator din tren desearcind 0 arma~
aude ecoul dupa intervalul i1 =3 s.
Considerind viteza sunetului in aer ca fiind Vs =340 m S-I, se cere sa se calcuIeze distanta x dintre zid ~i ealea ferata.
1.2.5. Trei mobile M1, M2, Ms, de mase m1=2 kg, m2=3 kg ~i respectiv ms=
=4 kg, se afla in virfurile A, B ~i C ale unui triunghi oareeare cu laturile AB =SI =
=25 em, BC =S2 =40 em ~i CA =ss =56 em. Cele trei mobile incep sa se deplaseze,
coneomitent, in sens invers aeelor de eeasornie. Mobilele M1 ~i M2 au acceleratiile
constante G1 =3 em/s2 ~i respeetiv G2 = 1,2 em/s2 iar mobilul Ms are viteza constanta
v=2 em/so
1. Intervalele de timp il' i2 ~i is in care mobilele strabat laturile AB, BC ~i CA
ale triunghiului.
2. Momentele dupa care primul ~i al doilea mobil au aceea~l viteza ca ~i mobiIul M3
3. Dupa eit timp de la ineeputuI mi~carii fiecare mobil s-a intiInit eel putin
odata cu celelalte doua, daea fieeare mobil i~i continua mi~earea de-a lungullaturiloF
triunghiului (fara sa-~i schimbe caraeterul mi~carii).
4. Pozitia virfurilor triunghiului M1M2Ms daea la 2 seeunde de la ineeputuI mi~carii mobilelor s-au oprit bruse precum ~i distantele M1 M2, M2M3 ~i respectiv MsM11.2.6. Un corp este aruncat pe verticala in sus, de la sol, eu viteza initiala vo
Se neglijeaza frecarea eorpului eu aerul.
Dupa atingerea inaltimii maxime eorpuI se intoarce in punctul de unde a fost
aruncat, pe aeeea~i traiectorie.
Se cere sa se demonstreze ca :
1. In orice punct de pe traiectorie viteza corpului la coborire este egala ~i de sens
oContrar cu viteza lui la urcare.
2. Din orice punct al traiectoriei, timpul de urcare pina la inaltimea maxima,
oeste egal cu timpul de coborire de la inaltimea maxima pina la punctul respectiv.
1.2.7. De la inaltimea h =200m cade Iiber pe verticala un corp cu viteza initiala
.vo = 15 m/s.
.
Se cere sa se calcuhlze :
1. Viteza cu care corpul atinge solul daca Vo este indreptata pe verticala in jos.
2. Aceea~i viteza daca la momentul initial Vo este indreptata pe verticala in sus.
3. Cu ce viteza ar atinge solul, corpul respectiv, daca viteza initiala Vo a acestuia
'la inaltimea h era orientata dupa orizontala.
1.2.8. Doua ma~ini pornesc simultan din punctul A ~i ajung in punctul B dupa
IUn interval de timp to =2h. Primul automobil parcurge prima jumatate a distantei
AB cu viteza VI =30 km/h iar a doua jumatate a acestei distante cu viteza v2=
=45 km/h. Cel de-al doilea automobil parcurge distanta AB intr-o mi~care uniform
;,..ccelera ta.
1. Viteza medie a primului automobiI.
2. Timpul tl in care primul automobil se deplaseaza cu viteza VI ~i timpul t2
OCUcare acest automobil se deplaseaza cu viteza v2
3. Momentele in care cele doua automobile au aceea~i viteza.
4. Sa se stab ilea sea daca pe parcursul distantei AB unul din automobile va depa~i
,pe celalalt.
*-
1.2.9. Un corp este aruncat de la sol sub un unghi <X cu orizontala. Rezistenta
:aerului se neglijeaza. Se cere sa se calculeze :
1. Unghiul <Xl sub care trebuie aruncat corpul pentru ca bataia sa fie de 4 ori
)mai mare decit inaltimea maxima atinsa de corp.
2. Unghiul pentru care bataia este maxima la 0 viteza initiala Vo data.
1.2.10. Doi excursioni~ti MI ~i M2 trebuie saparcurga
intr-o zi distanta AB=
=d=48 ~m. Excursionistul MI pleaca djn punctul A cu bicicleta, iar M2 pe jos.
Intr-un punct C, excursionistul Ml' lasa bicicleta ~i i~i continua drumul pe jos.
Excursionistul
M2 ajungind in punctul C i~i continua drumul cu bicicleta. Fiecare
excursionist are viteza VI =1,5 m/s cit timp merge pe jos ~i viteza v2=4 m/s cit timp
merge cu bicicleta. Rotile bicicletei au diametrul D =80 cm. Roata mare a angrenajului cu lant are diametrul dl =16 cm, iar roata mica a angrenajului - fixatii la
Ifoata din spate - are diametrul d2 =8 em. Se cere sa se determine:
1. Distanta A C, astfel ca cei doi excursioni~ti sa ajunga simultan in punctul B.
2. Distanta parcursa de excursionistul1112 pina in momentul cind excursionistul
J111 trece prin punctul C.
3. Timpul cit bicicleta ramine nefolosita.
4. Numarul de rotatii facute de rotile angrenajului intr-un minut.
5. Spatiul parcurs de bicicleta pina la oprire, ~tiind ca bicicleta se opre~te dup a
'Un minut de la intreruperea pedalarii.
1.2.11. De la suprafata pamintului este aruncat vertical in sus cu viteza Vo =
=20 m/s un corp de Pb cu mas a mi =300 g. De la inaltimea maxima la care poate
;ajunge acest corp., cade liber un alt corp tot de Pb, cu masa m2=100 g. Corpurile
:se ciocnesc la jumatatea inaltimii maxime care ar putea fi at ins a de primul corp.
Se cere sa se afle :
1. Care dintre corpuri trebuie a run cat mai intii. Timpul, dupa care trebuie
.aruncat al doilea corp, de la pornirea primului corp.
*-
2. Timpul necesar pentru ca eorpurile sa atinga solul dupa eiocnire.

3. Cu cite grade variaza. temperatura acestor doua corpuri dad se presupune
ea toata energia lor einetiea se transforma in ealdura prin eioenire.
Se eonsidera aeeeleratia gravitationala g=10 m/s2
Caldura speeifica a plumbului CPb = 130 J/kg grad.
1.2.12. Dintr-un punet P pleaea un mobi!eu vietza VI
iar in acela~i moment un al doilea mobil, afIat la distanta d
de punctul P, porne~te cu viteza v2 catre acest punct (vezi
figura 1.15).
Mi~carile celor doua mobile se considera rectilinii ~i uniforme, iar unghiul dintre cele doua traiectorii este IX.
Se cere sa se calculeze spatiul parcurs de primul mobil
pina in momentul cind cele doua mobile se gasesc la distan ta mini ma un ul fa ta de altuI.
1.2.13. Un corp cu viteza initiaIa vo=5 m/s este aruncat in sus pe un plan in clinat ee face unghiul IX =30
cu orizontala. Coeficientul de frecare intre corp ~i plan este fJ. =0,2. Se cere sa
se calculeze:
1. Inaltimea maxima la care se ridiea. eorpul pe planul inclinat.
2. Viteza corpului cind ajunge din nou in punctul initial de plecare.
1.2.14. Un glonte de masa m=6 g este lansat cu viteza initiala vo=600 m/s ~i
strabate distanta d =300 m.
1. Distanta cu care se abate glontele, sub actiunea vintului care produce forta
F=0,012 N, careia ii este supus glontele pe intreaga distanta parcursa. Unghiul
dintre vint ~i directia de tragere este 90. Viteza glontelui in sensul tragerii se considera constanta.
2. Distanta cu care se abate glontele daca mi~carea acestuia este uniform ineetinita cu acceleratia a =-450 m/s2
1.2.15. Un riu cu latimea de 100 mare viteza V=1 m/s. Dintr-un punct situat
la mijlocul apei pornesc simultan doua barei cu motor, ale carol' motoare identice
Ie asigura 0 viteza u = 14,4 km/h.
Sa se calculeze :
1. Distanta dintre punetele in care eele doua barei ating acela~i mal, precum
~
~
~i distantele strabatute de fiecare barca, daea vectorii u fae eu vectorul V unghiurile
0:=45 ~i respectiv unghiul ~=135.
2. Timpul dupa care cele doua biirci ajung la mal.
3. Distanta care separa eele doua barci dupa 10 minute daea una se deplaseaza
in sens opus sensului de deplasare a apei, iar cealalta merge in sensul de deplasare a
apei.
1.2.16. Un om cu masa MI=80 kg treee de la un capat la altul al unei barci de
lungime l =5 m. In timpul aeesta barca, afIata pe 0 apa Iini~tita, se deplaseaza in
sens opus sensului de mi~eare a omului eu t:.l =2 m. La ffiQmentul initial viteza
.barcii fata de apa era egala cu zero.
Se cere sa se calculeze greutatea parcH,
1.2.17. Punctele A ~i B se afIa la distanta d "':"240 m, unul de altul pe 0 ~osea
1n panta. Din punctul A pleaca, intr-o mi~care uniform aeeelerata, spre punctul B
un motociclist cu viteza initiala VOl =8 m/s. Concomitent din punctul B, urea spre.
punetul A, intr-o mi:]eare uniform ineetinita un bieiclist. Viteza initiala a bieielistului in punetul Beste V02 = 16 m/s. Motociclistul intilne:]te biciclistul dupa 10 secunde la 0 distanta de 130 m de punctul A.
1. Acceleratia motoeiclistului :]i aeceleratia biciclistului.
2. Vitezele motociclistului :]i biciclistului la intilnire.
3. Distanta fata de punctul A, la care se opre9te biciclistul.
1.2.18. Mecanicul unui tren de persoane, care se deplaseaza eu viteza VOl =30 m/s
vede in fata lui, deplasindu-se in acela9i sens, un tren de marfa care are viteza
U02 =9 m/s. In momentul in care distanta
dintre personal 9i marfar este d = 180 m,
meeanicul de la personal pune 0 frina care imprima trenului 0 acceleratie de frinare
a =-1,2 m/s2 Se considera ca mecanicul de pe trenul de marfa nu observa apropierea personalului !1itrenul de marfa continua sa se deplaseze uniform cu viteza V02'
Se cere sa se stabileasca daca are sau nu are loc ciocnirea dintre cele doua trenuri.
1.2.19. Un biciclist ce se deplaseaza cu viteza Vo = 15 km/h intilne:]te un pieton
ce vine din sens opus. La 5 minute dupa intilnirea cu pietonul, biciclistul se opre!1te
pentru un timp de 1 ora :]i 10 minute. Dupa aceea se intoarce inapoi eu viteza vo'
l.a 0 jumatate de ora de la pornire ajunge din urma pietonul care se considera ca s-a
deplasat uniform cu viteza VI in intregul interval de timp.
Se cere sa se calculeze viteza pietonului.
1.2.20. Doua ma9ini se deplaseaza pe doua strazi perpendiculare intre ele,
inspre intersectia strazilor. Mi:]carea automobilelor este rectilinie 9i uniforma. Prima
ma!1ina are viteza VI =50 km/h iar a doua ma:]ina are viteza v2 = 100 km/h. In momentul plecarii lor concomitente prima ma!1ina se afla la dl = 100 km iar a doua la d2 =
=50 km de punctul de intersectie a strazilor.
Se cere sa se stabileasca dupa cit timp de la plecarea ma$inilor distanta
dintre ele este minima.
1.2.21. Coeficientul de frecare dintre un plan $i un corp de greutate G se considera fL.
1. Intre ce limite poate sa varieze valoarea unei forte orientata paralel cu planul pentru ca corpul sa nu fie pus in mi$care. PIanul se considera inclinat cu unghiul
at fata de orizontala.
2. Unghiul ~ pe care trebuie sa-l faca planul cu orizontala pentru ca, numai sub
actiunea propriei greutati, corpul sa alunece uniform pe plan.
3. Unghiul y fata de orizontala sub care trebuie Sa fie indreptata 0 forta care sa
asigure 0 mi$care rectilinie $i uniforma a corpului pe un plan orizontal, astfel incit
valoarea fortei sa fie minima.
4. Valo~rea fortei minime de la punctul precedent.
y 1.2.22. Unui corp de masa m =1 kg aflat la inaJtimea h pe un plan inclinat i se
imprima in jos paralel cu planul, 0 viteza vo=lO m/s. Corpul parcurge planul inclinat in timpul t =2 s !1iapoi i$i continua drumul pe un plan orizontal p ina se opre:]te.
Se considera coeficientul de frecare pe planul inclinat :]i pe planul orizontal ca fiind
fL =0,2. Se cere sa se calculeze:
1. Lungimea !1iinaltimea planului inclinat.
2. Spatiul parcurs pe orizontala.
3. Energia cinetica a corpului la sfir!1itul planului inclinat.
4. Fortele de frecare pe planul inclinat !1ipe cel orizontal.
5. Energia consumatii pentru invingerea fortelor de frecare pe intregul parcurs.
'Se cunoa~te : unghiul dintre plan ~i orizontalii IX =30.

Acceleratia gravitationala se considera 9 = 10 m/s2
1.2.23. Ma~ina Atwood folosita pentru verificarea Iegilor
mi~carii uniform accelerate poate fi reprezentata schematic in
felul urmator: de un fir care trece peste un scripete sint suspendate doua corpuri de mase inegale m1 ~i m2 (fig. 1.16).
Se cere:
1. Sa se afle acceleratia sistemului format din cele doua
corpuri.
2. Tensiunea din fir ~i forta F care actioneaza asupra
scripetelui. Masa firnlui ~i a scripetelui se neglijeaza.
3. Raportul maselor m1 ~i m2 daca se ~tie ca dupa un
interval de timp t de la inceputul mi~carii masa m1 a coborit
eu 1/n din distanta pe care ar fi parcurs-o in aceea~i perioada
de timp, in cadere libera.
4. Se considera m1 =m2 =m =300 g. Pe unul din corpuri se a~aza 0 masa adi~ionala m' = 10 g. Sa se determine timpul t de Ia inceputul mi~carii, in care fiecare
corp va parcurge distanta d=1,2 m ~i viteza pe care 0 vor avea corpurile dupii
parcurgerea acestei distante.
5. Valoarea fortei cu care actioneaza masa aditionala asupra corpului respectiv
in timpul mi~carii.
1.2.24. Un om stind pe 0 barca trage spre el, cu ajutorul unui cablu, 0 altii barca.
Masa primei barci impreuna cu omul este M1=200 kg iar masa celei de-a doua biirci
este M2=100 kg. Forta de tractiune din cablu este F=100 N. Se neglijeaza fortele
de frecare ~i se considera ca barcile se afla pe 0 apa lini~tita.
Se cere:
1. Acceleratiile celor doua barci.
2. Distantele parcurse de cele doua barci in timp de 5 s.
1.2.25. Pe un plan inclinat se deplaseaza
doua greutati sub actiunea unei a treia greutati (fig. 1.17). Greuta tile sint legate intre ele
prin cabluri iar cablul ce Ieaga corpul 2 de
corpul 3 trece peste un scripete fix. Coeficientul de frecare dintre corpurile 1 ~i 2 cu planul inclinat este [.L=0,2. Unghiul dintre planul
inclinat ~i orizentala este 1X=30. Masele celor
trei corpuri sint:
m1=3 kg, m2'=4 kg, ~i
m3=5 kg.
1. Acceleratia sistemului format din cele trei corpuri.
2. Tensiunea din cablul ce Ieaga corpurile 2 ~i 3.
3. Tensiunea din cablul ce Ieaga corpurile 1 ~i 2.
Fig. 1.17
1.2.26. Pe 0 platforma de cale ferata de masa M1 =16 t este a~ezat un tun de

masa M2 =3 t. Teava tunului este orientata paralel cu calea ferata, fiicind un unghi
.=60 cu planul orizontaI. Masa proiectilului este m=50 kg.
Se cere sa se calculeze viteza proiectilului, daca din momentul traperii platforma
,se deplaseaza cu 8=3 m in timpul t=6 s.
1.2.27. Leonardo da Vinci a facut urmatoarele afirmatii : Daca forta F deplaseaza corpul de mas a m in timpul t pe distanta 8 atunci :
1. Aceea~i forta deplaseaza corpul de masa m/2 in timpul t Ia distanta 2 s.
2. Forta F va deplasa corpul de masa m/2 pe distanta 8 in timpul t/2.
3. Forta F/2 deplaseaza corpul de masa m/2 pe distanta 8 in timpul t.
4. Forta F/2 deplaseaza corpul de masa m pe distanta 8/2 in timpul t.
5. Forta F deplaseaza corpul de masa 2 m pe distanta 8 in timpul 2 t.
Se cere sa se indice care dintre aceste afirmatii sint adevarate.
1.2.28. Un corp de masa m se deplaseaza sub actiunea unei forte F. Viteza initiaHi a corpului este Do =0.
Se cere sase deduca:
1. Dependenta energiei cinetice a corpului in functie de timpul t socotit din momentul inceperii actiunii fortei.
2. Dependenta energiei cinetice a corpului in functie de drumul parcurs.
1.2.29. Un corp de mas a ml =4 kg se afla la baza unui plan inclinat cu unghiul
=30 fata de orizontala. Corpul este legat de un fir inextensibil de masa neglijabila,
trecnt peste un scripete fix situat la extremitatea superioara a planului inclinat. De
cealalta extremitate a firului este legat un corp de masa m2 = 10 kg, situat initial la
nivelul superior al planului inclinat. Coeficientul de frecare de alunecare intre corpul
de mas a ml ~i planul inclinat este fL = V3/4, iar lungimea planului este l =2,5 m. La
momentul t=o sistemul se lasa liber. Se cere sa se calculeze :
1. Acceleratia cu care se deplaseaza sistemul pina in momentul in care corpul
de mas a m2 atinge planul orizontal.
2. Vitezele atinse de cele doua corpuri in acest moment.
3. Acceleratia corpului de masa ml dupa ce corpul de masa m2 a atins planuJ
orizontal.
4. Spati]11 parcurs de corpul de masa ml pina la oprire din momentul in care
corpul de masa m2 atinge planul orizontal.
5. Care ar fi energia cinetica a corpului de mas a ml, la baza planului, daca in
momentul in care corpul de masa m2 atinge planul orizontal, firul ce leaga cele doua
corpuri s-ar rupe.
1.2.30. Un corp de masa ml se afla pe un
plan orizontal. Corpul este legat printr-un cablu
de greutate neglijabila, ce trece peste un scripete
fix, de un alt corp de masa m2 (fig. 1.18). Se considera la inceput ca intre corpul de masa ml ~i
planul orizontal nu exista frecare.
Se cere:
1. A..eceleratia sistemului.
2. Tensiunea in fir.
Considerind coeficientul de frecare dilltre
corpul de masa ml ~i plallul orizontal ea fiind fL
se cere:
3. Acceleratia sistemului.
4. Tensiunea in fir.
1.2.31. Un automobil se deplaseaza cu 0 IIii~care uniform aecelerata pe un plan
orizontaL Viteza sa Ia un moment dat fiind Do=18 km/h automobilul atinge dupa un
interval oarecare de timp viteza D = 72 km/h. Cu aeeasta ocazie se efectueaza un Inern mecanic L = 150,093 kJ. Puterea motorului este P =20,4 CP. Se cere sa se caIcu. leze:
1. Greutatea
automobilului.
2. SpatiuI parcurs
in mi~carea uniform acceleratiL
medie dezvoltata
de motor dadi
se considera
rezistentele
nule.
1.2.32. Cu ajutorul
unui scripete fix aflat Ia 0 inaltime oarecarese

Iasa sa couniform 0 c:u~ca de masa M =120 kg. Dupa primele 5 secunde a strabatut
disde 10 m. Se cere:
1. Tensiunea
in cabluI de care este suspendata
cu~ca.
2. Ce tensiune trebuie sa suporte cabluI daca Ia urcare mi~carea se face uniform
accelerat
cu acceleratia
a=2 m/s2
boare
tanta
1.2.33. Pentru verificarea

legilor cinematicii
se folose~te ma~ina Atwood.
La capetele firului inextensibil
petrecut
peste scripetele
ma~inii Atwood sint
legate doua corpuri de mase ml =m2 =m =38 g. Deasupra
sarcinii de mas a ml aflata
Ia diviziunea
0 se a~aza Hira izbire 0 maS{1 aditionala
m3 =4 g, care determina
mi~carea' sistemului.
Se cere:
1. Sa se determine
ce distanta
x parcurge in cadere corpul de masa ml dupa
2 secunde ~i care va fi viteza sistemului
in momentuI
considerat.
2. Dupa 2 secunde corpul de masa m2 este incarcat cu omasa aditionala
de 10 g.
Sa se determine
Ia ce distanta
Xl de diviziunea
0 se va gasi sarcina de mas a ml dnd
sistemuI se va opri inainte de a porni in sens invers.
3. Ma$ina Atwood mi~cindll-se
in sens invers, dupa cit timp (de Ia inceputuI
experientei)
$i cu ce vitez{l va reveni corpul de masa mIla diviziunea
O.
4. Ce densitate
are corpul de maEa m1 daca este 0 sfera de raza r=1,5 cm ..
I
1.2.34. Doua mobile pornPEc simultan

din punctuI A pe aceea~i directie~i
in
acela~i sens. Primul mobil Ee deplaspaza
Cll viteza VI=20 mis, iar al doiIea mobiI se
deplaseaza
cu \'iteza V2 = 15 m/s. Dupa un interval de timp t =30 minute un al treilea mobiI pleaca tot din pUIlctul A. pe aceea~i direc~ie ~i in acela~i sens Cll primele
doua mobile. ~tiind ca eel de-al treilea mobiI ajunge pe primuI mobiI Ia un interval
de timp t' =60 minute dupa ce I-a ajuns pe eel de-al doiIea mobil, se cere:
1. Viteza celui de-al treilea mobi!.
2.' Intervalul
de timp t2 scurs de Ia pUIlcrea in mi~care a mobilului al 'doilea ~i
p ina la. intVnirea
Iui Cll cel de -aI treilea mobi!.
1.2.35. Un scripete fara greutate
este ata$at
in
virful a dona plane
inclinate
care formeazi'i cu orizontala unghiurile
0: =30
~i ~ =45
(fig. 1.19). Doua
gre!Jtati A. $i B de mase ml =m2 = 1 kg sint legate de
un fir care trece peste scripete. Se cere:
1. A~celeratia
cu care se deplas 'aZ{l greutatile
dnd frccarea pe ambele plane este l' gIijabila.
2. Tensiunea
in fir in conditiile
e la punctul
1.
3. Acceleratia
sistemului ~i tensi
lea in fir cind coeficientul
care ~ ambelor corpuri pe cele doui' plane este fLI=[1-2=0,1.
0
de frecare
de
1.2.36. Un corp A este aruncal

ertica] in sus cu viteza' initiala VI"",20
alt corp B cade de Ia inaltimea
h = 9,6 m cu viteza initiala v2 =0. Se cere:
1. Durata
de cadere a corp'
Jj B.
2. In ce timp parcurge
corpu
B: a) primul metru, b) ultimuI metru.
mls.
Un
3. Cum variazii in timp distanta verticaHi x dintre corpurile A :;;iB dacii corpurile incep sa se mi:;;tesimultan. La ce moment corpurile sint la aceea:;;ialtitudine.
4. Energiile cinetice ale corpurilor A si B dnd se giisesc la aceea:;;i distantii fatii
de sol. Se considerii mA = 1 kg :;;imB =2 kg.
1.2.37. Un corp de masii m=100 g, aflat pe un plan inclinat cu unghiul a,=30
fata de orizontalii, are coeficientul de frecare intre el :;;iplan fJ.=0,2. Sii se calculeze :
valoarea fortei F care actioneazii orizontal pentru ca:
1. Corpul sa urce uniform.
2. Corpul sa coboare uniform pe plan.
3. Corpul sii urce cu acceleratia a=l m/s2
4. Corpul sa coboare eu acceleratia a =2 m/s2
5. Corpul sa coboare cu acceleratia a=15 m/s2
1.2.38. Pe un plan inclinat ce face unghiul C( =30 cu orizontala se giise:;;te un
corp de masii m1= 1 kg legat cu un fir inextensibil ce trece peste un scripete :;;iare la
celalalt capat un corp de masa m2=9 kg (care atirna pe verticala).
Sistemul liisindu-se sa porneasca in mi:;;care farii viteza initiala, se cere:
1. Sa se calculeze spatiul parcurs de corpul m1 :;;iviteza corpului mIla momentul
t =2 secunde de la pornire daca coeficientul de frecare intre corp :;;iplanul inclinat
este fJ.=0,2.
2. Sa se calculeze tensiunea din fir in conditiile de la punctul 1.
3. Sa se calculeze intre ce limite ar putea varia valoarea masei m2 pentru ca sistemul sa nu se mi:;;te pe planul inclinat.
4. Dadi dupa cele doua secunde de la inceperea mi:;;carii firul se taie instantaneu sa se calculeze distanta maxima pe care 0 parcurge corpul de masa m1 pe planul
inclinat.
0
1.2.39. Un corp de masa m = 100 g este aruncat de jos in sus cu viteza initiala Yo =200 m/s. In punctul maxim pe care-l poate atinge corpul, are loc 0 explozie
in urma careia se obtin doua corpuri de mase m1 :;;im2 care se VOl' mi:;;ca in sensuri
opuse dupa directia verticalei.
Se cere:
1. Sa se calculeze timpul t necesar corpului m sa ajunga la inaItimea sa maxima.
2. Sa se calculeze vitezele celor doua corpuri imediat dupa explozie.
3. Sii se calculeze intervalul de timp t1t dintre momentele in care cele doua corpuri ating piimin tul.
Acceleratia gravitationala se considera 9 = 10 m/s2
Rap-ortul mJm2 =2/3.
Enera-ia de explozie este E =5000 J :;;ise considera ca se distribuie integral sub
forma energiei cinetice a celor doua corpuri.
\
1.2.40. Un corp cu masa m = 10 kg se arunca in jos pe un plan inclina1 cu unghiul a, =45 fata de orizontala, cu 0 anumita viteza initiala asHel ca la pOl" ire energia sa totala este E =420 J. Ajungind la baza planului corpul parcurge di tanta de
5 m pe orizontala apoi urca pe un alt plan inclinat cu ~=45:;;i se oprr te cind a
atins distanta maxima pe plan. Coeficientul de frecare are valoarea fJ.= 1,2 pe tot
parcursul mi:;;carii. Se cere sa se calculeze :
1. Distanta de la care este aruncat corpul pe primul plan daca vit a la baza lui
devine egala eu 8,2 m/s.
2. Viteza initiala a corpului pe primul plan.
0
3. Energia potentiala
a corpului in momentul
in care se opre~te pe cel de-al doilea plan.
4. Lucrul mecanic al fortelor de frecare pe tot parcursul
mi1}dirii.
1.2.41. Doua plane inclinate,
a~ezate fata in fata
Planele au aceea~i lungime I, acela~i unghi a de inclinare
la virful unuia dintre plane aluneca un corp care poate
be Ie sensuri. Corpul aluneca pe ambele plane cu acela~i
1. Spatiul parcurs la a n-a urcare pe planul de la
2. Spatiul total parcurs de corp pina la oprire.
3. Timpul
t necesar primei coboriri.
4. Timpul
necesar pentru
a n-a coborire.
sint in contact la bazele lor.

fata de planul orizontaI. De
trece pe celalalt plan, in amcoeficient de frecare fl.
virful
caruia
a pornit
corpuI.
1.2.42. Din virful unui deal cu panta a=30 porne~te la momentul to =0,0 sanie
cu masa inclusiv incarcatura
m1 =90 kg avind un coeficient de frecare fl1 =0,5. La
momentul t1 =8,5 s din ace1a~i punct porne~te 0 a doua sanie cu masa inclusiv incarcatura m2 =6@ kg, avind coeficientu1 de frecare fl2 =0,4.
1. Accelera tiile Q1 ~i Q2 a celor doua, sanii pe deal.
2. Momentul
t Ia care se intilnesc cele doua sanii.
3. La ce distanta s de punctul de plecare are loc intilnirea
saniHor.
4. Care din marimile t ~i s este afectata de valoarea acceleratiei
gravitationale
g.
5. Energia
cineticii a fiecarei sanii in momentul
intilnirii.
1.2.43. 0 motocicleta
de greutate
G p1eaca de la baza unui plan inclinat ce face
unghiul a cu orizontala,
in sus pe plan. Plecarea se face din repaus. Dupa ce a parcurs 0 distanta
s pe plan in sus viteza motocicletei
este v.
Coeficientul
de frecare se comidera
1)..
Se cere sa se calculeze puterea
medie' dezvoltata
de motorul motocicletei.
1.2.44. Un elicopter se ridica vertical in sus cu 0 acceleratie
Q = 1 m/s2 Dupa
un
interval de 10 secunde de 1a inceputul urciirii, din elicopter se lasa sa cada un pachet.
Se neglijeaza
frecarile cu aerul ~i se considera acceleratia
gravitationalii
g = 10 m/s2
Se cere sa se calculeze timpu1 dupii care pachetul
atinge suprafata
piimintului.
1.2.45. 0 ladii de masa M =50 kg aluneca cu frecare in jos pe un plan inclinat
ce face unghiul a =30 cu orizontala.
Initial lada se afla la iniiltimea h =2,5 m fata
de orizontala.
De la baza inferioara
a planului
inclinat lada continua
sa alunece pe
planul orizontal.
Coeficientul
de frecare pe planul inclinat ~i pe planul orizontal este
fl1=1/2V3 ~i respectiv
fl2=0,3125.
1. Acce1eratia la coborire pe planul inclinat.
2. Energia
lazii la baza inferioara
a planului
inclinat.
3. Distanta
[1 parcursa
de 1ada pe orizontala.
4. Forta medie suplimentara
de fdnare a lazii pe planul orizontal,
asUel incit
Sa poata fi oprita la distanta
[2 =0,5 m de la baza planului
inclinat.
0
1.2.46. Un carucior cu patnl roti avind impreuna

cu pasagerii masa m =1500 kg
se mi~ca pe un plan orizontal
cu viteza v =36 km/h.
1. Forta minima eu care fiecare sabot de frinare trebuie sa apese asupra roW
respective
pentru
a 0 bloca.
2. Distanta
parcursa
prin alunecare
cu rotile blocate pina la oprirea carucioruluL
3. Puterea
medie consumata
prin frecare.
Se considera acceleratia gravitationala
g=10
~ina este fl2 =0, 1 iar coeficientul de frecare roata
m/s2 Coeficientul de frecare

sabot este fll =0,15.
roata
1.2.47. Doua mase m1 =2 kg ~i m2=1 kg sint atlrnate la capetele unui fir considerat initial inextensibil trecut peste 1111 scripete fix. La momentul initial,distanta
dintre cele doua mase este l =2 m. In acest moment sistemul se lasa liter.
1. Accelera tia sistemului.
2. Timpul pina la care energia potentiaHi in c1mpul gravitational
a celor doua
mase este aceea~i.
3. Tensiunea
din fir.
4. Firul fiind practic extensibiI, se comtata ca, avind lungimea initialiJ l = 10m,
in conditiile mi~carii de mai sus, se alunge~te eu !::J.l =5 .10-3 m. Sectiunea t'irului este
s=1O-5 m2
Se cere modulul de elasticitate
al firului.
1.2.48. Un
~i se incastreazii
1. Inaltimea
nire.
2. CiIdura
AcceIeratia
proiectil de masa m=13 g este lansat vertical Cll 0 vitcza v=710 m/s
intr-o mas a M =420 {t, din metal moale. ~'c cere Sa se calculeze :
la care se va ridica ansambIul maselor (m +M) de Ia locuI de ciocdegajata
prin
gravitationaHi
ci'ocnire.
g=9,81
m/s2
1.2.49. Pe un cilindru ce se poate rob In jurul axei sale, aflata in pozitia orizontala, se infa~oara un fir de capatul caruia se leaga 0 bila de masa m =2 g. Lasat sa se
deplaseze uniform accelerat pe verticala in jos sfera parcurge distanta d = 1,5 m in
timpul t =3 s. Raza cilindrului este R =4 em,
1. Acceleratia
unghiularii
a' cilindrului.
dupa timpul t =3 s.
3. Acceleratia normala a punctelor
de pe suprafata
cilindrului la momentul t.
4. Energia cinetica a sferei la momentul t.
1.2.50. Sa se calculeze inaltimea h la care trebuie sa fie ridicata ~ina exterioara
fata de cea interioara a unei dii ferate la 0 curba cu raza de curbura R pentru a se
inlatura forta ce actioneaza spre exterior, a unui tren ce se deplaseaza cu viteza v pe
portiunea
curbei. Distanta
dintre ~ine se considera d.
1.2.51. Un jgheab de lemn este format dintr-un plan inclinat I11N, 0 bucla NPN
in planul vertical, 0 por~iune orizontalii N R ~i un plan inclinat R S (fig. 1.20).
Pe MN ~i buclii nu existii frecari. Pe distantele
NR ~i RS coeficientul
de frecare este
[1.=0,125.
Se dau : unghiul planului RS fata de orizon~
tala a=30,
raza bueIei 1'=20 em, acceleratia
gravitationala
se considera 9 = 10 m/s2 Distanta
NR=2 m.
Sa se calculeze:
1. lnaltimea pe I11N de la care se da drumul
unui mobil pentru a strabate bucla.
2. Timpul
in care corpul
strabate
dis.,
_" Fig. 1.20
tanta N S.
<:~
3. Spatiul 51 pe care mobiIuI II parcurge pe pIanuI indinat R&

4. Timpul t2 in care corpul strabate distanta 51 de pe pIanuI inclinat R5 Ia coborire.
.
5. Inaltimea hIla care urea mobilul pe bucla dnd coboara de pe pIanuI R 5.
1.2.52. Pe un plan inclinat ce face unghiul IX =30 cu orizontala este ridicat un
corp cu ajutorul unei forte constante F care face un unghi .~=45 cu directia pIanuIui
inclinat, orientata
spre partea superioara a planului. Masa corpului este m =2 kg.
Coeficientul de frecare dintre corp ~i planul inclinat este fL =0,2. Se cere sa se ealcuIeze:
1. Valoarea fortei F pentru ca corpulsa
se mi~te uniform in sus pe pIanuI inclinat.
2. Valoarea fortei F pentru ca corpul sa coboare uniform pe plan.
3. Valoarea fortei F pentru ca corpul sa coboare uniform accelerat pe plan, cu
acceleratia
a=l m/s2
1.2.53. Un om de greutate G =800 N merge in tramvai, in pieioare, fara sa se
tina de ceva. Tramvaiul se opre~te brusc iar omul face instinctiv un pas inainte pentru a nu cadea. Dad viteza tramvaiului
in momentul in care incepe oprirea este
Vo =5 m/s iar oprirea se face in timpul
t =2,5 s, se cere sa se determine:
1. Lungimea pasului facut de om daca centrul de greutate se afla Ia inaltimea
h=1,25 m de la podea.
2. Spatiul patcurs de tramvai
in timpul frinarii.
1.2.54~ In momentul dnd un automobil incepe sa accelereze uniform, are viteza
=54 km/h ~i dupa ce parcurge distantall =500m intra in curba cu viteza v2 = 72km/h
~i i~i pastreaza viteza constanta pe toata lungimea l2 =600 m a curbei, care este un
arc de cerc al earui unghi Ia centru este 90, ~tiind ca automobilul dntare~te 2 t iar
fL =0,2 pe intregul drum se cere sa se calculeze :
pe primii 500 m.
2. Viteza unghi ulara ~i forta centrifugadezvoltata
la curba.
3. Timpul necesar parcurgerii
intregii distante considerate.
4. Viteza Ia care apare alunecarea
Iaterala.
5. VitezaJa care apare rasturnareaautomobilului
data distanta dintre roti este
d=1,5 m iar pozitia centrului de greutate este la inaltimea h=0,8 m.
VI
1.2.55. 1. Cu
tine perpendicular
cientul de frecare
2. Ce inaltime
l aralel cu planul,
dintre corp ~i plan
ce viteza v trebuie sa se deplaseze un motociclist pentru a se menpe peretele vertical al unei camere cilindrice cu raza R =6 m. Coefifiind fL =0,3 iar acceleratia
gravita tionala g =9,8 m/s2
h va atinge un corp care este aruncat pe un plan inclinat in sus,
Cll, viteza
initiala V calculata. la, punctul 1. Coeficientul de, freeare
este fL =0,3. Unghiul dintre plan ~i orizontala este IX =30.
1.2.56 .. Un corp de masa M =0,500 kg fixat la extremitatea

unei bare de masa
neglijabila cu lungimea l =0,5 m se rote$te uniform.
1. Forti eentrifuga ce actioneaza
astipra cOliului
clnd, bara face uriunghi
IX =45
cu pozitia .de echilibru (verti'cala).
2. NUJ!larul de rotatii pe secunda.
3~Energia
cinetica a - maseiiil
mi~care: .
1.2.57. Un corp de ma,a m este a/;atat de.capatul
ullui fir inextensibil de lungime LPunctul
de care se fixeaza' celalalt. capat al firului se deplaseazi1 .fata de pamint eu acceleratia a ce face unghiul IX eu directia orizontaJii.
1. Unghiul ~ pe care-I face firul cu verticala.
2. Forta T cu care corpul actioneaza
asupra firuiui.
1.2.58. 0 sfera de mas a m1 se deplaseaza cu viteza vlO iar sfera de masa m2 se
deplaseaza cu viteza v20 (v20 <vlO). Sferele se deplaseaza in acelaiji sens ciocnindu-se
central iji perfect elastic. Dupa ciocnire sfera de masa m1 are viteza v1 iar sfera de
mas a m2, viteza v2
Se cere:
1. Sa se exprime vitezele v1 iji v2 in functie de v1O' v20' m1 ~i m2
2. Sa se arate ca nu este posibila egalitatea
v1 =v2
3. Sa se studieze ciocnirea dnd m1 =m2
1.2.59. Pamintul
se considera 0 sfera de razii R =6400 km, care
timpul T =24 ore 0 rota tie completa in jurul axei sale.
Se cere sa se caIculeze viteza liniara a punctelor de pe suprafata
a) la ecuator,
b) Ia latitudinea
<p=60,
c) la pol.
efectueaza
in
Pamintului.
1.2.60. Un disc se roteijte in jurul axei cu 0 frecventa de rotatie de 955 rotatiijminut.

La 10 s dupa oprirea actiunii
exterioare,
care asigura
mi~carea
uniforma
de
rota tie a discului, acesta se opreijte. In acest timp miijcarea discului se considera uniform incetinita.
Se cere sa se caIculeze:
a discului in timpuI rotapei
uniforme.
2. Acceleratia unghiulara
a discului in timpul opririi.
3. Numarul de rotatii efectuate pina la oprire.
1.2.61. Intr-un vas ce are forma unui trunchi de con se afla 0 sfera de masa m.
Diametrul partii inferioare a vasului se considera d iar peretii vasului sint inclinati
cu un unghi 0: lata de verticalil. Vasul sf' poate roti in jurul unei axe verticale care
este axa sa de ~;imetrie. Se cere sa se calculeze :
Viteza unghiu I,U3 cu carl' trebuie sa se roteasca vasul pentru ca sfera, ce s-a aflat
initial pe fundul vasului, sa poata ie~i din vas.
1.2.62. Un corp de masa m aluneca fara frecare pe 0 curba circulara de raza R
aijezata in plan vertical. Corpul pleacii din punctul de inaltime maxima (h =2R) al
curbei.
Se cere sa se specifice in ce p unct de pe curba, corpul se desprinde
de acesta.
1.2.63. 0 sfera de masa m este suspendati'i de un fir de lungime l. Firul este deviat
de la pozitia de echilibru cu un unghi IX iji in aceasta pozitie sfera este lasata libera.
1. Se cere sa se caIculeze valoa rea minima a unghiului IX pentru ca firul sa se rupa
daca se ~tie ca firul se rupe in momentul dnd este solicit at cu 0 forta > 2,5 mg.
--2. Se considera ca firul este deviat p ina la pozitia orizontaHi ~i apoi sfera este lasata
libera. In acest caz se cere sa se determine unghiul ~ pe care-I face fiml cu verticala
in momentul in care acesta se rupe. Conditia de rupere este cea de la punctul precedent.
1.2.64. Un fir inextensibil

de eare este atirnata
0 bila de mas a m deviata
eu unghiul CPo de la vertieala
~i apoi 13.sat liber. Se eere :
1. Sa se determine
tensiunea
in fir in funetie de unghiul cp dintre vertieala
~i
pozitia
firului.
2. Sa se ealeuleze energia einetiea a bilei in funetie de unghiul cpo
1.2.65. 0 ma~ina de masa m se deplaseaza
pe un pod, intr-o mi~care uniforma,
cu viteza v. Se cere sa se afle fo1'ta cu care apasa ma~ina asupra podului daca :
a) podul este orizontal,
b) podul este arcuit convex,
c) podul este areuit concav.
1.2.66. Un automobil
se deplaseaza
pe 0 ~osea circulara de raza R=50 cm. Se
stabile~te
ca legea spatiului
in mi~earea automobilului
poate fi serisa sub forma:
unitatea
de lungime se considera metrul, iar unitatea
de timp secunda.
Se cere sa se ealculeze:
1. Viteza automobilului.
2. Acceleratia
tangentiala
~i acceleratia
no1'mala a automobilului
aeceleratia
totala
in momentul
i =5 S.
preenm
~i
1.2.67. Un proiectil
lansat sub unghiul 0( Cll orizontala
explodeaza
in punetul
cel mai inalt al traieetoriei
sale la inaltimea
hmax =20 m. In urma exploziei proiectilul se desparte
in doua parti egale. Dupa timpul i1 = 1 s de la explozie una dintre
parti cade pe pamint,
sub locul unde s-a produs explozia, la distallta
d1 = 1 km de
locul de tragere.
Se neglijeaza
rezistenta
aerului ~i se considera aeceleratia
gravitationala g = 10 m/s2
Sa se ealeuleze:
1. Unghiul de trage1'e ~i eomponelltele
Vox ~i voy ale vitezei
illitiale de tragere.
2. Inaltimea
maxima pina Ia care s-a ridieat eea de-a doua jumatate
a proieetilului.
3. Distanta
d2 la eare va cadea a doua parte
a proiectilului,
1.2.68. Un proieetil este Iansat sub unghiul 0( eu o1'izontala

de orizontala
cu unghiul
~.
Se cere sa se determine
unghiul
0(
in funetie
de
unghiul
~ (considerat
fix) astfel
incit
biitaia de-a
lungul planului
inclinat sa fie maxima.
de Ia loeul de tragere.
pe un plan
inelinat
fata
,w
~
I
1.2.69. Un om de greutate G se afla pe 0 platforma (fig. 1.21) ce se rote~te cu viteza unghiulara

w
in jurul unui ax, la distanta R de axa de rotatie. Omul
ridiea 0 greutate
G1 cu ajutorul
unei fringhii ce treee
peste
un seripete
fix. Coeficientul
de freea1'e intre
pieioarele
omului ~i platforma
se eonsidera IJ-. Se eere
sa se determine
cum poate sa varieze aeeeleratia
Cll
care omul ridica greutatea
G1 pentru
ca el sa ramina
in repaus fata de' platformiL
Fig.
1.2.70. 0 sfera de masa M =1 kg, de dimensiuni neglijabile este

fixata la extremitatea
unei tije T de mas a neglijabila (fig. 1.22), articulata la partea superioara de un ax vertical AA' caruia i se imp rima
() mi~care de rota tie uniformii. Lungimea tijei Teste
1=1 m. Acceleratia gravitationala
se considera g = 10 m/s2
1. Viteza de rotatie <ua sistemului in junii axului A.A' asUel ca
G 'tija sa faca unghiul a=30 cu axuI.
2. Energia cineticii a masei m pentru a=30.
1.22
3. Energia totala
ce trebuie
cedaUi sistemului
aflat initial
in
repaus pentru a i se imprima mi~carea respectiva.
1.2.71. Un corp de mas a m =0,5 kg este legat de un

fir inextensibiI;
un capat al firului fixat in pUllctul 0
(fig. 1.23). Corpul este tinut lntr-o asUel de pozitie ca firul
sa faca unghiul a =30 cu verticala. Se cere sa se caIculeze :
1,) Forta de intindere
a firului cind corpul fiilld in
repaus firul face unghiul a=30 cu verticala.
2) Forta care tinde sa readuca eorpu1 in pozitia
de
echi1ibru.
3) Forta de intindere a firu1ui dud corpu1 fiilld Hisat
libel' trece prin pozitia de eehilibru.
4) Viteza tangentiaJa
Vo care
trebuie
s-o aiba eorpul
pentru ca trednd prin pozitia de eehilibru sa-~i continue
drumul in partea opusa pina face unghiu1 ~ =600 cu vertieala.
1.2. 72. Un vagon eu masa mi se dep1aseaza pe un traseu orizontal cu viteza vO'
Dupa un interval de timp ti el ciocne~te un al do ilea vagon cu masa m2, care sta pe
linie ~i cu care i~i continua mi~earea impreunii pina 1a oprire. In tot timpul mi~carii
coeficientul
de frecare este fJ-.
Se cere sa se ca1culeze:
1) Spatiul parcurs de primul vagon pina la ciocnire ~i viteza lui in momentul
ciocnirii.
2) Viteza cu care pornesc cele doua vagoane dupa ciocnire.
:3) SpatiuI parcurs de cele doua vagoane pina la oprire.
1.2.73. Se considera 0 bara AB absolut
rigida ~i de greutate
neglijabila.
Bara este
activata de un sistem de forte paralele (figura
1.24).
Se dau FI =2 kgf, F2=1 kgf, F3=3
kgf,
F4 =4 kgf ~i F5 =5 kgf. Bara are lungimea6
a.
Sf:' cere sa se calclllf:'7e fe, -tele par~lele FA ~i FB Cll care trebuie actionat la capetele ba rei asUel incH acea~to -,a se afle in echilibru sub actiunea sistemului format
din cele 7 Forie.
1. 2.74. Dona bare absolut rigide AB ~i AC sint articulate
in punctul
A ~i -de
asernellea III punctele B ~i C ale unei suprafete orizontale (fifF. 1.25), astfel incitbara
A B formeaza unghiuI
=45 iar bar?- AC
unghiuI ~ =60 cu orizontala.De
artieulatia
A se Ieaga un fir inextensibil iar de capatuI
libel' aI firului se Ieaga 0 greutate P cu masa.
m = 100 kg. lHasa barelor se neglijeaza.
Se cere sa se calculeze tensiunile ce apar
in barele AB 9i AC.
0(
1.2.75. De virfurile unei placi patrate

Fig. 1.25
rigide ABCD de laturL s 9i g):eutate neFllijabila.actioneaza fortele F, 2F, 3F, 9i 4F (fig. 1.26). Se cere sa se calculeze forta R care
trebuie sa actioneze asupra placii pentru ca aceasta sa fie in echilibru, precum 9ipunctul 0 de apIicatie a fortei R.
1.2.76. Se da un sistem format din trei bare absolut rigide A~, BC 9i CD articulate intre ele la capetele B 9i C 9i articulate in punctele A 9i D fixatepe 0 suprafatii
orizontala (figura 1.27). Se considera AD=BC 9i AB=CD. In articulatia C actioneaza pe orizontala 0 forta Fc=100 N.
/
.1
/1
/ I
IF
I
'rf
o
Fig. 1.27
Se cere sa se calculeze valoarea fortei FE apIicata vertical in jos in articulatia

B, asUeI incit sistemuI indicat sa ramina in echiIibru. Pozitia de echiIibru este astfel
inclt 1::BA.D=30 9i 1::ADC=90.
1.2.77. Se cere sa se calculeze centruI de masa aI unei placi omogene care are
forma unui sector circular de raza r eu unghiuI Ia centru 20c (In radiani). Sa se particularizeze rezultatuI obtinut pentru cazuI unui sfert de cerc 9i aI unui semicere.
1.2.78. , Sa se determine centrul de greutate al
ariei unui segment de raza R (fi@'. 1.28) avind
unghiuI la centru 20c (In radiani).
1.2.79. 0 bila de mas a m
de un fir inextensibil 9i seoasa
echilibru asUel ca firul Sa faca
verticala 9i apoi este lasat libel'.
in momentul initial firul nu este
este suspendata
din pozitia de
unghiul 1tj2 cu
Se considera ca.
tension at.
Se cere sa se stabileasca
fatia
este verticala
pozitia punctelor de pe traiectoria

in jos, verticala in sus ~i orizontala.
bilei in care accele-
1.2.80. Doua corpuri cu masele ml ~i m2 sint legate printr-un fir inextensibil care
trece peste un scripete fix. Suprafetele plane pe care corpurile stau la momentul ini-
tial in repaus formeaza unghiul rx ~i ~ ell orizon-.

tala (fig. 1.29). Corpul din dreapta are centrul de
greutate cu inaltimea
h mai jos dedt
eel din
stinga. Daca sistemul este lasat libel' cele doua
corpuri se VOl' afla dupa un interval de timp 't' la
aceea~i inaltime. Coeficientul de frecare al corpurilor pe cele doua plane se considera fl..
Se cere sa se stabileasca relatia dintre valorile maselor ml ~i m2
1.2.81. Un numar n de caramizi sint a~ezate
una peste alta in genul indicat in fi~ura 1.30. Se
considera ca intre caramizi nu exista nici 0 forta
de legatura. Fiecare diramida
are lungimea I.
Se cere sa se calculeze
distanta
maxima
dintre fetele din dreapta a diramidei
celei mai
de sus ~i a fetei din stinga
caramidei
celei mai
de jos, astfel ca sistemul sa ramina in echilibru.
1.2.82. In figura 1.31 se indica 0 parte dintr-o
pIasa orizontala tensionata.
Portiunea
AB este
tensionata
cu 0 forta egala cu 10 N.
Se cere sa se calculeze tensiunile
din portiunile
BC, CG, CD ~i DE. Nu se tine seama de masa
firelor.
1.2.83. Se da sistemul de bare ~i de greutati

indicat in fig. 1.32. Barele AD, BC, CH, DI ~i
bratul 001 al pirghiei sint de doua ori mai lungi
dedt barele AE, EB, IJ, JH ~i bratul FO. Greutatea barelor ~i a pir!1hiei se neglijeaza.
Se cere sa se calculeze raportul
greuta tilor Gl ~i
G2 pentru ca sistemul sa fie in echilibru.
Fig. 1.32
1.2.84. 0 hila elastica cade libel' de la

unghiul
rx cu orizontala
(figura
inaltimea h pe un plan inclinat care face

1.33). Ciocnirea intre bila ~i plan se considera perfect
elastica.
Se cere sa se calculeze rap ortul distan telor intre punctele la care hila sarind 10Ile~te succesiv planul inclinat.
1.2.85. Doua platane pe care s~ afl.a we~ta~ile. egale. G =3 k~f s~nt sus~~nd~te
de capetele unui fir trecut pe ste dOl scnpetl flc~l. Flrul dmtre scnpetl este talat lar
capetele libere se leaga la un dinamometru (figura 1.34). Se neglijeaza masele platanelor, scripetilor :;;idinamometrului.
1. IBdicatia dinamometrului.
2. Greutatea GI ce trebuie adaugata pe un platan pentru ca indicatia dinamometrului sa nu se schimbe cind luam de pe celalalt platan @Teutatea G2=1 kgf.
Fig. 1.33
Fig. 1.34
1.2.86. Doua maimute avind aceea~i greutate G se afla la capetele unui fir trecut peste un scripete fix. Una dintre maimute incepe sa se urce pe fringhie iar cealalt.a
ramine in repaus fata de fringhie la pozitia initiala. La momentul initial ambele malmute se aflau la aceea:;;i inaltime fata de sol. Se neglijeaza greutatea scripetelui, a
fringhiei ~i frecarile.
Se cere sa se calculeze unde se va afla maimuta care sta cind cea care urca pe
fringhie va atinge scripetele.
'
1.2.87. Se considera un sistem format din doi scripeti fic:;;i:;;iunul mobil (figura
1.35). Un fir trecut peste sistemul de scripeti are la capete masele mi ~i ms' De scripetele mobil se atirna un corp de masa m2 Diametrul scripetelui mobil este egal cu distanta dintre extremita tile interioare ale celor doi scripeti fiqi, astfel ca portiunile
firului ce sustine scripetele mobil sint verticale. Se neglijeaza masele scripetilor :;;iale
firelor. De asemenea se neglijeaza frecarile.
Se cere sa se calculeze acceleratiile aI' a2 :;;ias ale maselor ml, m2 :;;irespectiv ms'
1.2.88. Se da sistemul de scripeti indicat in figura 1.36. Masa scripetilor :;;ia firelor se neglijeaza.~Se neglijeaza :;;ifrecarea. Se cere sa se determine:
1. AcceleratiiIe maselor ml ~i m2
2. Sensul de rota tie a scripetilor in timpul
deplasarii
corpurilor.
1.2.89. Doua corpuri cu masele egale cu m sint suspendate de capetele unui fir
trecut peste doi scripeti fic~i (fig. 1.37). Un aI treilea corp tot cu masa m este suspendat la mijlocuI firului dintre scripeti. Distanta dintre axele scripetilor este 2 l.
Se negIijeaza frecarea la axele scripetilor :;;i greutatea
firelor.
Se cere sa se gaseasca inaltimea cu care coboara corpuI al treilea cind sistemuI
indicat este lasat liter.
1.2.90. Un disc rigid ~i omogen (fig. 1.38) se rote~te fara alunecare
cu viteza constanta
v. Se cere:
pe un plan
orizontal
1. Sa se demonstreze ca viteza liniara de rota tie a punctelor de pe periferia discului, in raport cu centrul 0, este egala cu viteza mi~carii de translatie a discului.
2. Marimea ~i directia vitezelor punctelor A, B, C ~i D de pe periferia disrului
in raport cu un observator aflat in repaus la 0 distanta oarecare de disc.
3. Pozitia punctelor de pe disc care au aceea:;;i viteza absoluta ca :;;icentrul disc1,llui in raport cu observatorul
considerat
la punctul
precedent.
I
I
I
I
I
I
t:_-_-_-____.-mZm
1.2.91. Trei corpuri aflate intr-o mi~care de

rota tie sint legate de capetele unui fir care trece
peste doua cuie (fig. 1.39). Doua corpuri cu aceea~i
masa m fiecare s int atirnate
in partea stinga ~i
un corp cu masa L2 m este atirnat
in partea
dreapta. Se neglijeaza masa fili~lui ~i frecarea.
Se cere sa se stabileasca daca sistemul format
din cele trei corpuri va fi in echilibru.
1.2.92. Un camion cu masa m = 10 t se deplaseaza
pe
~osea orizontala
cu viteza
!J=10 mjs.
1. Energia consumata pentru a atinge aceasUi viteza, considerind viteza initiala
zero :;;i frecarile neglijabile.
.
2. Puterea motorului ca viteza camionullli sa ramina constanta
daca fortele de
frecaresint
Ff=100 N pentru fiecare tona.
.
3. Consumul de combustibil pe ora in conditiile de la punctul 2 daca motorul
are randamentul
de 60% ~i folose~te combustibil cu puterea calorica q =4,6 .107 Jjkg.
4. De cite ori trebuie marita puterea

motorului
pentru ca urcind 0 panta cu
inclinarea
5/100 viteza camionului sa ramina tot 10 m/s. Pe panta se considera coeficientul de frecare rezultat
de la punctul 2.
1.2.93. Din dreptul marginii superioare
a unui plan inclinat
cu unghiul IX fata
de orizontala,
avind inaltimea lz se cIa drumul simultan la doua corpuri ; unul in lungul planului iar celalalt pe verticala.
Cind corpul de pe verticala a strabatut
jumatate
din iniiltimea planului, cel de pe plan patrunde
intr-o zona in care se ia in considerare frecarea cu coeficientul
fL. Zona cu frecare
tine p ina la terminarea
planului
inclinat.
1. Timpul in care corpul de pe plan a ajuns la baza planului.
2. Viteza corpului dupa cr a parcurs
distanta
d pe pIa nul orizontal.
Coeficientul
de frecare pe planul orizontal
este tot fL.
3. Timpul de mi~care a cvrpului pe orizontala.
1.2.94. Un motor eU puterea P=40 CP actioneaza

0 ma~ina
cu masa m =4 t,
care se deplasC'?za pe 0 ~osea orizontala.
Sa se calculeze:
1. Viteza ma~inii dupa 30 secunde, neglij incIu-se frecarile.
2. Presupunind
ca fortele de frecare sint independente
de viteza ma~ll111 ~i au
valoarea 30% din greutatea
acestuia sa se arate ca mi~carea vehiculului
tinde sa devina 0 mi~care rectilinie ~i ulliforma. Se cere viteza limita atinsa in acest caz.
3. Dupa ce s-a atins viteza limita se dore~te sa se frineze ma~ina pe 0 distanta
de 110 m. In acest scop se sup rima actiunea motorului ~i se actioneaza
frina. Se cere
forta de frinare ~i timpul cit actioneaza
ea.
1.2.95. Intre doua sta~ii distanta
este de 20 km ~i avind 0 diferen~a de nivel de
76 m, calea ferata prezinta 0 panta regulata. Timpul necesar unui tren pentru a parcurge aced spatiu este 40 minute. Garnitura
este compusa
dintr-o locomotiva
de
8 tone, 3 vaoane de 35 tone fiecare ~i un vagon po~tal de 15 tone.
1. Care este unghiul pantel.
2. Neglijindu-se
fortele de frecare se cere:
a) Forta de tractiune
a locomotivei,
b) Lucrul mecanic total efectuat,
c) Puterea
dezvoltata
de locomotiva.
3. In realitate forta de frecare are 0 valoare egala cu 1/100 din greutatea
fiecarei
tone tractata.
Sa se recalculeze in acest caz elementele cerute la punctul 2.
4. Randamentul
motorului
fiind 15%, care este puterea
consumata.
1.2.96. Trei greutati G, P ~i Q sint legate
intre eIe ca in figura 1.40. Cocficientul de frecare intre P, rrspectiv
Q pc planul orizontal,
~i pe planul indicat este [1-. Masa scripetilor se
neglijeaza.
1. Sa se studieze
mi~carea corpurilor.
2. Sa se determine
reactiunile
in fire.
1.2.97. Dupa parcurgerea
in mi~carea uniform acceleraUI a unci portiuni de 250 m de cale
ferata rectilinie ~i orizontala
cu vitez a initiaUi
Fig. 1.40
54 km/h, 0 drezina
de 10 tone intdl intr-o
curba cu viteza de 72 km/h ~i iese din curbacu
viteza de 43,2 km/h. Curba
sfert de cere cu raza de 500 m iar coeficientul
de frecare cu sina fL =0,025.
derindu-se
g=10 m/s2 ~i neglijind rezistenta
aerului se cere':
este un
Consi-
1. F'Or~eled'e tractiune dezvoltate de motorul drezinei pe cele 2 trasee.

2. Forte:le orizontale care apasa pe ~ine la intrarea ~i la ie~ir~a din curba.
3. Timpul de parcurgere a celor doua trasee de cale ferata.
1.2.98. Se suspenda de un fir cu lungimea / = 1,5 m un vas plin cu apa. Firul fiind
Tiixat la un capat, i se imprima sistemului 0 mi~care de rotatie uniforma in planul
vertical. lVlasa vasului ~i cea a apei este M =3 kg.
'Se cere sa se calculeze :
L Numarul de rotatii pe secunda pe care trebuie sa Ie faca vasul pentru ca apa
:sa nu cada din vas.
2. Tensiunea maxima pe care 0 suporta firul dnd se efectueaza doua rotatii pe
secunda.
3. Frecventa de rotatie ce trebuie imprimata pentru ca in punctul cel mai sus
:al traieetoriei vasul plin eu apa Sa fie in stare de imponderabilitate.
1.2.99. 0 locomotiva de 100 tone trage 4 vagoane de cite 50 tone. Frecarile sint
neglijabile; acceleratia gravitationala este 10 m/s2
1. Plecind de la 0 viteza nula, locomotiva atinge viteza VI =36 km/h in 10 secunde.
Sa se calculeze forta totala de tractiune exercitaUi de loeomotiva ~i forta cu care
~oeomotiva trage trenul format din cele 4 vagoane.
2. Locomotiva atingind viteza de 36 km/h ineepe sa uree pe 0 rampa aseendenta
-de 2%, adiea ridieindu-se cu 2 m pe un parcurs de 100 m. tn 20 de seeunde de mi~care
pe rampa, uniform aeeelerat, loeomotiva atinge viteza v2=72 km/h. Sa se calculeze
aeeeleratia, spatiul parcurs ~iluerul meeanic efeetuat de loeomotiva in timpul de
:20 seeunde.
3. Puterea mecaniea maxima a loeomotivei fiind 4500 kW, care este timpul
minim in care trenul ar putea atinge 0 viteza de 120 km/h? Cu ce viteza maxima
car putea urca 0 panta de 3% ?
~'
1.2.100. Se considera un spatiu plan, orizontal de lungime L, care separa bazele

.a doua plane inclinate, de unghiuri (Xl ~i (X2' La mijlocul distantei L sint in repaus
doua mase punctiforme ml ~i m2, alipite. Masele sint puse in mi~care prin explozia unei
mase M de combustibil cu puterea calorica q ~ise deplaseaza pe aceea~i dreapta in sensuri opuse, catre planele (Xl ~i (X2' Considerindu-se ca intreaga energie rezultata din
explozie este preluata de cele doua mase ~i ca mi~earile lor implidi freeare eu coeficientul /L, se cere sa se ealculeze vitezele eu care masele revin in punetul initial.
1.2.101. Fie un plan inelinat cu unghiul
=45 ~i iniHtimea h1,=1 m eontinuat cu 0
portiune orizontaIa /2=1,2 m ~i apoi cu un alt
plan inclinat eu unghiul (X2 fata deorizontala ~i
de inaltime h2=0,6 m (fig. 1.41). Pe acest
relief aluneca din punctul A, eu frecare, un
corp cu masa m =3 kg. Coeficientul de frecare pe
intregul traseu are valoarea /L =0,1.
1. Marimea unghiului "'2 dad!. mobilul ajunge pina in punctul B.
2. Luerul mecanic al fortelor de frecare pe distanta dintre punetele A ~i B.
3. tnaltimea la care se va ridiea eorpul pe al doilea plan daca unghiul (X2 =30.
(Xl
1.2.102. Fie un plan inclinat cu unghiul (X=;0300 a carui cateta mare Sl =30 em
oeste continuat cu 0 portiune orizontala ell.' lungime S2 =25 cm ~i apoi eu un arc de cere
.convex a carui raza este R = 1 m (fig. I A~!). Pe plan este lasat din punctul de inaltime
maxima, sa cada un corp P de masa m =5 kg.

Coeficientul de frecare pe planul inclinat este fLl =0,1
pe portiunea orizontala
fL2 =0,2
iar pe arcul de
cerc este fL3 =0,4.
1. Inaltimea
pi na la care urca corpul pe
suprafata cilindrica N M cint este lasat liber din
punctul P.
2. Viteza initiala
cu care trebuie
lansat corpul din punctul
M pentru
a'
ajunge in P.
Indicatie : se va considera ca pe portiunea de drum curbilinie N M actiunea forteicentrifuge produce numai 0 cre~tere a fortei de frecare care se opune mi~carii.
*"
1.2.103. Un ascensor ce se afla in mi~care verticala, mai intU cu acceleratia ascendenta a =2 m/s2 ~i apoi cu acceleratia descendenta a1 =3 m/s2, contine 7 lazi identice
a~ezate una peste alta, avind fiecare greutatea G = 100 N.
Coeficientul de frecare dintre lazi este fL iar coeficientul de frecare dintre lada.
a 7-a ~i as censor este fL'.
Se cere:
1. Sa se calculeze apasarea primei lazi pe a doua, a celor de-a doua pe cea de-a.
treia etc., pentru valorile a ~i aI' ale acceleratiilor.
2. Forta orizontala necesara pentru deplasarea laterala a intregului lot de laz~
~i sa se arate cind aceasta deplasare se va face mai u~or.
3. Conditiile de realizare a deplasarii daca forta orizontala este aplicata in mijlocul Iazii a 6-a.
*1.2.104.
Un proiectil este lansat dintr-un tun inclinat sub unghiul 0: fata de orizontaIa.
1. Se cere sa se determine de cite ori se mic~oreaza bataia proiectilului
daca se
tine seama de reculul aparatului
de lansare. Se neglijeaza rezistenta
aerului ~i se
presupune ca reculul este numai orizontaI.
2. Cu ce viteza initiaIi'i este lansat proiectilul daca setine
seama de recuI.
3. Timpul in care va fi parcursa traiectoria
tinind seama de recuI.
4. Ce viteza se imp rima aparatului
de lansare datorita reculului.
Se da: M - mas a aparatului
de lansare,
v - viteza initiala fara recul,
m - mas a proiectilului.
1.2.105. Doua bile de mase diferite m1 ~i m2 sint suspendate liber de ni~te fire de
lungimi II ~i 12, astfel incit bilele vin in contact. Prima bila se deplaseaza in planul
firelor de la pozitia initiala cu unghiul 0:1, apoi i se da drumul. Se produce 0 ciocnire
centrala elastica a bilelor.
1. Unghiurile 0:1 ~i 0:2 cu care VOl' devia bilele fata de verticala dupa prima ciocnire.
Unghiurile se considera mici (adica sinusurile se aproximeaza
cu arcul).
2. Energia corpurilor dupa ciocnire.
1.2.106. Doua bile A ~i B cu masele mA =2 kg ~i mB =3 kg pornesc una spre alta
cu vitezele VA =6mjs ~i VB =3 m/s. Distanta dintre bile fiind d =90 m se cere sa se calculeze timpul dupa care fiecare dintre bile revine la pozitia initiala. Se considera
o ciocnire elastica, in care bilele se mi~ca rectiliniu ~i uniform fara Irecare.
1.2.107. 0 bila de mas a ml care se mi~ca cu viteza VI este lovita de 0 alta bila
de masa m2, care 0 ajunge pe prima, mi~dndu-se in acela~i sens cu viteza v2 Ciocnirea
se considera perfect neelastica.
Se cere:
1. Sa se afle viteza bilelor dupa ciocnire ~i energia lor cinetica.
2. Considerind ca bilele se deplaseaz'l una spre cealalta ~i ca energia cinetica
a unei bile este de 20 de ori mai mare dedt energia cinetica initiala, a celeilalte. In ce
{:onditii bilele se VOl' mi~ca dupa ciocnire, in sensul in care se mi~ca bila cu energie
mai mica.
1.2.108. Un corp de masa m =300 kg porne~te din repaus ~i se mi~ca pe un plan
Drizontal cu acceleratia al =0,1 m/s2 timp de 1 minut, dupa care forta de tractiune
inceteaza Sa mai actioneze. In continuare corpul coboara pe 0 panta inclinata cu unghiul
(Xl =300 fata de orizontala
~i lunga de 50 m, apoi pe un plan orizontal pe 0 distanta
.s =50 m ~i urca pe un plan inclinat cu unghiul (X2 =450 fata de orizontala. Pe planele
inclinate coeficientul de frecare este fLl =0,1 iar pe portiunile orizontale fL =0,2.
Se cere:
1. Viteza corpului la marginea superioara a pantei.
pe prima portiune orizontala.
3. Acceleratia pe panta ~i viteza la baza ei.
4. Timpul in care corpul strabate ultima portiune orizontala.
5. Inaltimea la care se ridica corpul pe planul al do ilea ~i energia in momentul
Dpririi.
1.2.109. De la ce inal~ime h trebuie sa alunece fara frecare un mobil de masa

m = 10 kg pentru a putea sa parcurga un looping de raza R =5 m?
Ce distanta Sf va parcurg'e acest corp pe pIa nul orizontal dupa efectuarea 100pingului, daca se deplaseaza cu frecare, coeficientul de frecare fiind fL =0,3.
In cit timp va fi parcursa distanta
Sf?
Considerind ca dupa efectuarea loopingului corpul s-a oprit izbindu-se de un
Dbstacol intr-un interval de 0,2 secunde, Sa se afle forta me die de izbire ?
1.2.11 O. Vn avion cu viteza V = 120 km/h strabate 0 distanta de 360 km dus ~i
l:ntors.
1. In cit timp parcurlle avionul distanta dus ~i intors :
a) pe un timp frumos fara vint,
b) dnd vintul bate pe distanta de mi~care a avionului cu viteza VI =60 km/h.
2. Presupunind
ca avionul coboara la 0 altitudine de 490 m 1?ica deasupra unui
punct A lasa sa cada un pachet greu, sa se afle neglijind influenta vintului 1?irezistenta
,aerului, la ce distanta pe orizontala pachetul atin~e solul ~i cu ce viteza.
3. Sa se efectueze calculele de la punctul 2 in cazul dnd vintul bate cu viteza
'vl =60 km/h; se considera ca vintul bate Cll viteza constanta
1?i rezistenta aerului
este neglijabila.
Calculele se fac dnd viteza vintului este de acela~i sens cu viteza avionului 1?i
cind este de sens contrar.
1.2.111. L.a extremitatile

unui ax care se rote1?te este fixat un mic inel prin care
trece un fir. La capetele firului sint prinse doua mase M1 1?iM2 Presupunirid ca in
timpul rotirii axului masa M2 este indepartata
de la pozitia de echilibru (verticala)
~i descrie un cerc in planul orizontal, iar masa M1 ramine dupa pozitia verticala.
Sa se determine:
1. Viteza unghiulara,
dnd raza cercului descris este jumatate
din lungimea firu.,
lui de care este atirnata
mas a M2
2. Energia masei M2
*1.2.112. Greutatea unui corp Ia pol este G=9,81 N.

Se cere:
1. Greutatea aceIuia~i. corp la ecuator.
2. De cite ori trebuie sa se roteasca PamintuI mai repede dedt in mod obi~nuit
pentru ca la ecuator corpuriIe sa nu aiba greutate.
Se cunosc :
.
--.:..raza Pamintului Ia ecuator R =6,37 . 106m,
. - acceleratia gravitationaIa g=9,81 m/s2
*1.2.113. 0 racheta cosmica zboara spre Luna. Cunosdnd urmatoareIe date ~aracteristice pentru:
Pamint Rp=6,37 106m,
Mp =5,96 .1024 kg,
gp =9,81 m/s2
Ia suprafata sa,
Luna
RL=1,741O
m;
l\h=31022 kg
~i constantaatractiei
universaIe: y =6,67 .10-11 m3/kgs2
Sa se calculeze :
1. Distanta de Ia suprafata pamintuIui, pe directia ce une~te centreIe celor
doua cimpuri, pina in punctul in care racheta va fi atrasa cu aceea~i forta de
.Pamint, respectiv de Luna.
2. De cite ori va cre~te sau se va miqora perioada de osciIatie a unui pendul
matematic transportat de pe Pamint pe Luna.
*1.2.114. Un sateIit artificial al PamintuIui Cll masa m =60 kg se rote~te
pe 0 traiectorie circulara situata Ia inaItime de 180 km de suprafata Pamintului.
Se cere:
1. Viteza satelituIui.
2. Perioada de rotatie a satelitului in jurul Pamintului.
3. Greutatea satelituI ui la inaltimea considerata.
4. Perioada indicata de un pendul matematic instaIat pe satelit daca pe Pamint
acesta bate secunda.
Se dau:
y =6,67 .1O-11Nm2/kg2
Masa pamintuIui
M =5,978.1024 kg,
go=9,81 m/s2
*1.2.115. Sa se arate cum variaza greutatea unui corp cu distanta de Ia suprafata PamintuIui, p ina Ia departarea h =20 raze ale Pamintului.
1. La ce inaItime deasupra PamintuIui greutatea unui corp scade eu 0 treime
din greutatea pe care 0 are Ia suprafata PamintuIui.
2. Care este acceleratia gravitationaIa la inaltimea h =5 raze ale PamintuIui.
*I.2.116.
focare. L.uind
punctul de pe
viteza planetei
0 pIaneta se mi~ca pe 0 orbita eJiptica avind Soarele in unul din

in considerare Jucrul mecanic aI fortei gravitationale sa se indice
traiectorie in care viteza planetei va Ii maxima ~i punctuI in care
va Ii minima.
*1.2.117. Doi sateliti se deplaseaza de-a lungul unei orbite circularc in acela~i
sens la 0 distanta midi unul de ceIalalt. Se pune problema trecerii unui container
de pe primuI sateIit pe aI doiIea. Viteza containeruIui in raport cu satelituI se
considerii v, care este mult mai mica decit viteza V a satelitului.
Se cere sa se determine cind ajunge containerul mai repede pe cel de-aI doiIea satelit. cind va fi aruncat in directia mi~carii primului satelit sau in directie opusa.
*1.2.118. Se cere inaitimea minima de la suprafata Pamintului atinsa de primul
satelit sovietic lansat la 4 octombrie 1957 daca se considera cunoscute urmatoarele
date: inaltimea maxima atinsa de satelit este hmaa; =900 km. Perioa,da de rota tie
a satelitului
in jurul Pamintului
este Ts=96 minute. Semiaxa mare a orbitei l.unii:
este RA =384400 km, iar perioada
de rotatie a Lunii in jurul Pamilltului
TL=
=27,3 zile. Raza Pamintului
Ro =6370 km.
"*"
1.2.119. tntr-un satelit artificial al Pamintului

se afla un corp cu masa m =
=0,100 kg, suspendat
de un resort aflat in satelit. $tiind ca resortut se alunge~te
in satelit de patru ori mai putin declt atunci clnd se afla pe Pamint se cere sa se
calcuIcze :
1. Valoarea fortei centrifuge
care actioneaza
asupra corpului.
2. Viteza satelitului pe orbit a circulara.
3. Numarul de rotatii efectuate de satelit in 24 de ore.
Raza Pamintului
R =6400 km. InaItimea satelitului
fata de supra.fata Pamintului se considera h ~ R.
*"
1.2.120. Pentru realizarea legaturii internationale

prin televiziune
este 5uficient sa avem trei sateliti care se rotesc pe 0 orbita circulara plana in planul ecuatorului de la rasarit spre apus ~i aflati la 0 distanta unghiulara
de 1200 unul fata
de altul. Perioada de rotatie a fiecarui satelit este T =24 h.
1. Sa se determine raza orbitei ~i viteza liniara a unui asHel de satelit.
2. Sa se calculeze lucrul mecanic necesar pentru a scoate pc orbiti'i un astfe}
de satelit de masa m=2000 kg.
*"
1.2.121. Sa se stabileasca la ce iniiltime trebuie sa se roteasca un satelit artificial al Pamintului

pentru a ramine tot timpul deasupra aceluia~i plmct de pe
suprafata
Pamintului.
1.2.122. Un pendul
cu amplitudinca
unghiulara
<X =45
revine in pozitia de
echilibru cu viteza v =3,39 m/s. Acceleratia gravitatiei
in locul considera't este g =
=9,81 m/s2, iar greutatea sferei pendulului
fiind G =0,5 kgf, se cere:
1. LUIlgimea pendulului.
2. Perioada oscilatiilor pendul ului.
3. Energia potentiala
in punctul
cu alonga~ia maxIma.
4. Energia cinetica a corpului cind corpul trece prill pozitia vertical'a.
0
*"
1.2.123. Un rewrt liniar are lungimea L1 dnd se gase~te in pozitia verticalii.

libel'. Daca se atirna la capatul lui 0 masa m1 lungimea lui va deveni L1
+L=L2 Dupa ce resortul impreuna cu masa m au atins pozitia de echilibru, 0
a doua masa m carle de la inaltimea L2 peste prima, cu care se ciocl'le~te inelastic.
Sa se calculeze :
1. Perioada ~i amplitudinea
oscilatiei rezultate.
2. tna1timea maxima, deasupra pozipei initiale de echilibru, atinsa in mi~carea
rezultanta.
1.2.124. Se considera greutatea

G=49 N suspendata de un arc. ArcuJ. respectiv
se alunge~te cu 9 em sub actiunea unei forte de 58,8 N. Se cere:
1. Perioada
de oscilatie a greutat!i
G.
2. Energia de oscilatie a masei suspendate.
Acceleratia cravitationala
este g=9,80 m/s2
1.2.125. Un punct material

date
de expresiile:
x=a cos w t
y=b+c sin wt.
Se cere:
1. Ecuatia traiectorici.
de masa m se mi~c:i intr-ull
plan
avin.d
<loor-donatele
2. Viteza punctului
material.
3. Acceleratia
punctului
material.
4. Forta rezultanta
care actioneaza
asupra punctului
m~terial.
1.2.126. Un corp de masa m =5 kg, executa 0 mi:;;care oscilatorie
armOlllca.
~tiind
ca pentru
a indeparta
corpul din pozitia de repaus,
p ina in punctul
M
situat
la distanta
maxima de aceasta pozitie, se cheltuie:;;te un lucru mecanic L =
=0,55J
:;;i ca in punctul
M forta care actione9o:a corpul este F=2,5 N.
Sa se afle :
1. Amplitudinea
mi:;;carii corpului A.
2. Coeficientul
de elasticitate
k.
3. Perioada
mi:;;carii.
4. Ecuatia
de mi:;;care a corpului luind ca ongille a timpului
:;;i spatiului,
momentul respectiv pozitia corpului cind se afla pina in punctul
de echilibru.
5. Ecuatia
de mi~care a corpului luind ca origine a timpului
:;;i spatiului
momentul
respectiv
pozitia corpului
clnd trece prin punctul
M.
*"
1.2.127. Un corp de masa m este suspendat

de un fir prins pe un stativ
fixat
.pe un carucior.
Sa se afle tensiunea
R din fir :;;i unghiul or. al firului cu verticala
eind ca ruciorul :
1. Se mi:;;ca pe orizontala
cu acceleratia
constanta
a.
2. Urca :;;i respectiv
coboara cu acceleratia
constanta
al pe un plan inclinat
.eu unghiul
x fata de orizontala.
3. Coboara libel' pe planul inclillat amilltit,
clnd coeficientul
de frecare
intre
plan :;;i carucior este fJ..
4. Sa se afle perioada
de oscilatie a penduluIui
simpIu in fiecare din cazuriIe
,de mai sus.
*"
1.2.128. Pe un dirucior (fig. 1.43) este fixata 0

barii orizontala,
de-a lungul
careia
poate
aIuneca
fi'ira frecare un man:;;on de masa m = 1 kg. De man~on sint legate doua arcuri,
aI CarOl' coeficient
de
-elasticitate
comun este k =0, 1 kgf/cm. Se cere sa se afle
legea de mi:;;care a corpului, in raport cu sistemul
de
\feferinta legat de carucior in urmatoareIe
cazuri:
1. CarucioruI prime:;;te 0 acceIeratie care cre:;;te incet
ode Ia zer0 pina la valoarea
a.
2. Caruciorul
prime:;;te brusc la t =0, aeceleratia
{1 =0,48
m/s2 care ramine constanta.
3. Se considera
caruciorul
legat cu 0 sfoara
:;;i
man:;;onulse
depIaseaza
cu I = 6 em fata de pozitia
de echilibru.
In momentul
dnd se da drumul la man:;;on se taie sfoara cu care era
legat diruciorul.
Se considera ca la echilibru centrele de masa ale mall:;;onului :;;icarudoruIui se aflau pe aceea:;;i verticala.
Masa carucioruIui
(fara man:;;on) este M =5 kg;
masa arcuIui ~i frecarea se pot neglija.
Se cere sa se studieze felul mi:;;carii care apare dupa ce se da drumuI la man:;;on in conditiile
indicate.
1.2.129.
Un resort metalic are Iungimea l =25 cm dnd el nu este illtins. Se
admite cil. masa sa este neglijabilil. :;;i cil. alungirea
este proportionaIi'i
Cll forta care
>() produce;
0 fortil. F1= 1 N produce
0 alungire
Lill = 1 cm.
1. Un corp de mas a M =50 g este suspendat
de una din extremitatile
resortului, cealalta extremitate
fiind fixata de plafonul unui ascensor care urca cu 0 mi:;;care uniform aecelerata
a carei acceIeratie este a =g/4 un de g = 10 mjs2. Sa se caleuieze aIungirea
resortuIui
in aeeastii fazii a urearii.
2. Sa se ealeuleze perioada
mieilor oseilatii, neglij ind frecarea,
in cazul in care
aseensorul
este oprit.
3. Resortul R ~i eorpul de masa M presupuse
patrunse
de un canal diametral~
sint ghidate in mii?earea lor de 0 tija rigida 0 Y de mas a neglijabila.
Aeeasta tija~
se rotei?te in jurul axei OX eu freeventa
v =5 rad/s.
Sa se ealeuleze alungirea
resortului
daea corpul gliseaza libel' pe axa OY.
1.2.130. Un corp de masa m =2 g este suspendat de un fir inextensibil

de masa
neglijabila
i?i lungime 10 = 1 m. Corpul executa miei oseilatii in jurul pozitiei de eeh{libru, eu freeventa
v =0,496 S-I.
1. Sa se serie ecuatia de mi~care a corpului, presupunind
ca la momentul
t=
=0 se gasei?te in pozitia
de echilibru
~i ca viteza liniara in aeest moment
este
v=12,6 em/so
2. Corpul este indepartat
de la pozi!:ia de eehilibru eu un unghi C( =600 ~i este
abandonat
fara viteza initiala.
a) Care este tensiunea
in fir dncl trece prin pozitia elf. eehilibru.
b) Firul se rupe in momentul
treeerii prin pozitia
de echilibru
i?i eade apoi
pe un plan orizontal
aflat la distanta
h = 19,62 m sub centrul
de greutate
al bilei.
Sa se afle : traieetoria
bilei, clistanta pe orizontala
pareursa
de bila (fata de
vertieala
punetului
de eehilibru)
i?i viteza eu care bila atin:2'e planul oTizontaJ.
1.2.131. Se da
0 mii?eare oseilatorie
a unui punct material de fOFma:
x = Asin( wt +cp)
1. Dependenta
acceleratiei
punctului
material de elongatie.
2. Dependenta
acceleratiei
punctului
material
de viteza sa.
3. Faza initiala este cp =7t/3 i?i perioada
T =0,06 s. Se eel' momentele
eele
mai apropiate
la care viteza i?i aeeeleratia
are valorile de doua ori mai mici deeit
valorile
maxime.
1.2.132. La eompunerea a doua mii?eari oseilatorii de aeeeai?i direqie 1}ide aeeeai?i

freeventa
dar una eu amplitudinea
Al =2 em iar a cloua eu amplittldinea
A2=4 em
se obtine 0 oseilatie armonica
eu amplituclinea
A=5 em.
Se eel' sa se caleuleze
diferenta
de faza dintre eele doua mii?C2.Fi oscilatorii
ee se eompun.
1.2.133. Un punet
=A sin
Se
1.
2.
3.
(27t
material
efectueaza
mii?eare
oseilato:rie
dupa
legea
X=
t+ ; ).
cere sa se calculeze:
Momentlil
in care energia potentiala
este Qgala cu energia cineHca.
Energia
totaHi a punctului
material,
daca masa lui se considera
m.
Forta sub actiunea careia corpul executa mii?carea oseilatorie ilHlieata.
1.2.134. Doua surse coerente de unde sonore de aceeai?i putere se aHa Ia distantele II =2,5 m i?i re,spectiv 12 =2,4 m de microfon. Se cere sii se ealeuleze relatia
dintre amplitudillca
unclei reflectate
i?i eelor initiale, claca Inngimea, Ele uada este
1-.=0,3 m. Undcle se consicleri'i plane.
1:2.135. Sa se calcllieze
propaga
eu viteza
v =4700
moclulul Young pentru

un metal in caFe sunetul
m/s. Densitatea
rriaterialului
este p=8',6'103 k[!/m3.
se
1.2.136. Peste un scripete

avincl forma unui rlisc, trece un fir de eapetele
caruia se leaGa corpurile
eu masele m1 = 100 g ~i 1112 = 110 g. Masa, scripeteltli
este
M =400 [. Frecarea prin rotatiascripetelui
se neglijeaza.
Se cere sa se calculeze acceleratia
corpurilor.
1.2.137. U [Data sub forma unui disc cu masa M=8 kg ~i raza R =30 cm se
.aWi in stare de repaus.
1. Lucrul mecanic necesar pentru a aduce roata intr-o mi~care de rota tie cu
viteza unghiulara w = 10 rot/so
2. Ce lueru meeanie ar fi trebuit
:sa Se cheltuiasca
daca discul ar fi
:avut 0 grosime mai mica dar raza ar
fi fost de doua ori mai mare. Masa
-discului raminincl aceea~i.
1.2.138. Doua corpuri cu masele m1
~i m2 sint legate de capetele unui fir
-care trece peste un scripete cu masa ]\;!
(fig. 1.44) ~i momentul
de inertie
J.
Se considera ca firul nu aluneca
pe
scripete.
1. Acceleratiile eorpurilor.
2. Tensiunile din fir.
3. Efortul in suportul scripetelui.
1.2; 139. Pe un scripete cilindric diferent.ial sint infa~urate in sens opus doua
de greutate
neglijabila,
de capetele carora sint legate doua corpuri cu masele
illll ~i m2 (fig. 1.45).
1. Acceleratia
unghiulara
a ~istemului.
2. Tensiunile T1 ~i T2 in fire. Momentul de incr~ie al scripetelui se considera J.
fire,
1.2.140. Un cilindru omogen cu raza R se rote~te

inclinat ce face unghiul 0( cu orizontala.
Cilindrul este
h (h>R). Viteza initialii a cilindrului este zero.
1. Viteza centrului de inertie ~i viteza uniularii de
mentuI cin d acesta atinge planul orizontal.
2. Forta de frecare a cilindrului
pe plan.
3. Cocficientul
cilinclrul se poate
planul inclinat.
fara alunecare pe un plan

lasat libel' de la inaltimea
rota~ie a cilindrului
in mo-
de frecare f.l. pentru care

rosto go Ii fara alunecare pe
1.2.141. Un tub cilindric cu raza r este

conectat
cu ajuto rul unor
spite la doua
cercuri ell raza R (fig. 1.46). Masa ambelor
eereuri este M. Masa tublllui~i
a spitelor se
neglijeaza in raport cu M. Un fir ee trece peste
un scripete este infa~urat
in jurul tubului.
De celiilalt capat al firului se leaga un corp
cu masa m. Masa scripetelui
~i a firului se
neglijeaza.
1. Acceleratia
corpului de mas a m.
2.
3.
sa nu
4.
--*
Tellsiunea in fir.
Forta de frecare ce actioneaza intre cercuri ~i suprafata
alunece.
Coeficientul de frecare la care cercurile incep salalunece.
astfel ca cercurile
1.2.142. !n doua vase comunicante de forma cilindrica, avind sectiunile 81=
= 10 cm2 ~i respectiv 82 =20 cm2 se afla mercur. Deasupra mercurului in primul vas,
se toarna 1 I de apa. Tot in acest vas se introduce un corp de masa m =200 g care
plute~te in apa. Se cere sa se calculeze cu cit se ridica nivelul mercurului in cef

de al doilea vas.
--*
1.2.143. Doua vase cilindrice cu diametrul D =4

de jos printr-un tub de volum negIijabil. Intr-unul
in celalalt 0,5 I petrol (Pa=103 kg/m3, pp=0,8103
Se cere sa se calculeze inaltimea Iichidelor in
em fiecare sint unite in partea

din vase se toarna 0,5 I apa iar
kg/m3).
cele doua vase cilindrice.
--*
1.2.144. !n figura 1.47 se indica schema de principiu a unei instalatii ce poate

fi utilizata pentru masurarea debitului de apa. Pe tubuI orizontal de sectiune. 811
~i 82 curge apa. La fiecare portiune de tub avem cite un tub manometru. Diferenta de nivel in cele doua tuburi verticale este h. Se cere sa se caIculeze valoarea
debitului de apa ce trece prin tubul orizontal in functie de marimea h.
~a
~=~~~=~==~-;- -
__ ~::Q_
~ -=
_Cc
-Sz ~ ~
Fig. 1.47
*"
1.2.145. La marginea unui vas cu apa se SprIJllla cu un capat un beti~or, celalalt capat fiind cufundat in apa. Beti~orul se poate roti in juruI punctului 0 in
care se sprijina pe peretele vasului (fig. 1.48). Se constata ca in pozitia de echilibru 1/n din lungimea beti~orului nu este cufundata in apa. Densitatea apei se
considera cunoscuta pa.
Se cere sa se calculeze densitatea materialului din care este confecponat beti~orul.
1.1.1. Din figura 1.49 rezulta

A
:-.I,'i!). 1.'19
AC
BC
sin ct
sin ~
= -.!!.L
u2
d
'sin ~=.
b
lr\
b sin a:
'LJeCI -d
2.
=
i =
3200
IX=arc
sm -
v1d cos a:
b sinz a:
m/s.
b
V1-d2/b2
cos ~ = V1-sin2~
_B_C_ = _b_tg_~ = _b_
V-in
=-
----=0,
=2,5
200
AC
oJ.
4.
= --
1050
= --
da:
5010
v1d
= -
IX
dvz
b sin a:
V2 m(n
'?
sIn
v2
VI
= --,
Vz
-VI
= -,
V-in
.
V_
. n
_b_ _
b2_d2
_d_
b2_d2
=2062
m.
'
= __ b_._d
__
V2nln
~/-
b2 -
50200
2,5~I
V 40000-2500
d2
1.1.2.
1. hmax =
v2
=80 m,
--..Q...
2g
t=~=4
s,
Ep=m.g.h=0,11O80=80
mVr
J.
mv&,
2=22
h
1max
3. Daca
V2
_I -
v2
~
2g -
--.!!!~-40
2 m.
4g -
continuam
rationamentul
de la punctul
hmax
h 1max= --hmax = 40 m,
h21/lax
h311UIZ=
hm4x
--
23
4. Prima
data
10
2 obtinem
= --
22
m... ,
mingea
urea
!;ii eoboara
intr-un
timp
io=2 i=2.:2
g
A dona
oara
urea
i1 =2 ~ = 2
g
~i eoboara
~o
V2 g
in timpul
t~,
1'2
4a fel obtinem:
Timpul
l _
to
n-
(V2)n'
total
=
.l.(J=
to [ 1
1
+ 1'2' + (2)2 + (1'2')3 + ...(V2')n + ...
_
1-1/V2
1'- .8=27,314
_2_
V2-1
S.
=20 m.
=20,66
S.
- --+
Tinind cont di timpuI de ureare este egal ell
timpul de eo~orire, rezulta ea de Ia inaltimea
hmaa:
pina Ia hI (fig. 1.50) corpuI se deplaseaza uniform
acceIerat (Hira viteza initiala), in timpuI t1/2, iar pina
la inaltimea h2 in timpul t2/2. Deci
'.
I
I
I
I
I
I1h
I hma:r
JL (tf-m
9,8
I
')
~.
I
I
9(~r gf;
= -----
(64-36)
=34,3 m.
Ilmax = I'11
9(1112)2
+.. -2
hmax=
~t-,
=52,08
m/s.
t=~_~l9
g/2
=h1+ _t
= 60+78,4=138,4
vo=V2ghm-::X=V2
=1314
2
m~
'9,8 138,4=
S.
'
1. Pentru ca barca sa se deplaseze perpendicular

pe maluI riului trebuie Sa aiba
o asHeI de directie de mi~care, ca componenta vitezei sale de-alunguI riuIui sa fie v
..
v
5
1
deCI: sIn ex= - = - = -;
Y
10
2 D
I=YV1_v2/Y2
= _2 1000_ _ = 2000 =230,94

l0Vl-25/100
v+ Y
V -v
t2=--+--
2DY
=--
2 D
= ---y2 - v
Y(1_V2/V2)
2
S,
-75
2000
10(1 _ 100
25)
= 2000 =266,670
75
s,.
vII' -gl'2/2
[1=
----.
gl'+V2-V1
2. Conditia
ca cele
-2 ( V1-V2
)' <l
doua
corpuri
sa se reintilneasca
este
2v1
<-.
1.1.6.
2h
1. lc=V
=V2.300
=7,75s.
10
2. d =Va 'lc=774,6 m.
3.
f}.[
=1 s.
Va
4. a) M1 = --
va-v
=1,5
s,
1.1. 7.
m/s.
1. vb=V2gh=V2'9,8'10=V196=14
2. (F-mg)=ma,
a =--g,
v=vo-
(F---g ) l,
nl
a = ~o_ =7 m/s2,
'2
4. Ec= I!..lVo_ =98 J,

2
1. s
= 10
V=
dt
dv
= ---
[2 -
=20 t _
dt
2g
15 [2+20
d2s
30
dt2
va avea
dP
0=-Q=192
J,
+ 5 [4,
= ..- = 20 -
dl
Forta
:) [3
mv2
V~
Ec+Ep=mghmax=mg
un extrem
=0 =m( -
t=
[3
'
[J- 60
"
dnd
i) =30
30+120
2s
4
12
forta
'
m( -
1+4 i).
F are un minim.
v=vo+gl--t.
F
m
:2. Fmin=1,2
(20 -
30..!.-'+60~)
4
=19,5 N.
16
v2
hI +h2 =hImax
gl2
gl2
vt--+o
2
:2. h =v t-I?:t.:=80I
3. In momentul
VI=vo -
intilnirii
gt =40 -
v2=gt=10
v2
t=---
=_0,
2g
2g
=2 s.
=60 m.
104
2
= 2~
corpurHe
au vitezele :
20 =20 mis,
'2=20
mis,
2070 =10,77 mls
U=
130
este
indreptata
4. Corpurile
deplasa
VOl'
t = uV
se
+ -2gu
lz =111
5.
in sus.
in sus p ina la inaltimea
=65,8 m.
+ V2t:
-g =
4,70 s,
= 2gh = V 2 '65,8 10=36,28 m/s.
J. SA=VAt,
SA
SB=30-
vBt,
Sc= Vc(t -
SB=30 -
3) - 2,
2. a) Intilnirea
3) -
2=10 t -
A ~i B
2t1=30-5t1
t 1 =307 =428
'
tl
5 t,
Sc=lO(t -
mobilelor
SA=SB,
sI=2
=2 t,
.h) Intilnirea
SA = Sc,
s,
60
-m.
7
mobilelor
A ~i C
2 t2=10 t2
32.
8 t2 =32,
S2=2 t2=8 m.
t2 =4 s,
32.
i3=
S3=2
62
15
=4,13 s,
124
i3=-m.
15
1.1.11.
1.
V1=V Vfi -
2 all
= VvI
2 al2
2. lmax =
3. i= ~
u2
_0_
2a
= 50 m.
= 10 s.
In 9 secunde corpul parcurge distanta
= 90 - ~2 =90 -
40,5~49,5 m.
Deci in ultima secundii va parcurge

lmax -
19=0,5
distanta
m.
SB2=SBI+aBi1(t2
i1)=100+20(30
SA = SA2 +aAi2(i -
12),
SB=SB2+aBil(i
i2)
10)=500 m.
= SB,
SA
SA2+aAf2(t
450+30(t -
f2)
= SB2+aBtl(f
f2)
30)=500+20(t - 30),
30)=50
10(t -
30=5=f=35
f -
s,
5=450+30 '5=600 m.
:3. Dupa reintilnirc eorpurile se Val' deplasa
'VA=aA12 =30 m/s
~i UB=aBll =20 m/s.
Aceeleratiile
de frinare
Amax=
v~
-,
SBmax =
eu vitezeIe
initiale
vor fi
900
= -- =450
2aA
ineetinit
m/52,
a'=aA=a.a=fLg=l
uniform
VA
= - . =30 s,
mfA'
'
(l'
vS _ ~o~
20' -
=200 m,
fB'
liB
= --;:=20
s.
4. a) Pentru 0<1<10,
~SI = SB _
SA =
(OB-
aA)i
=.!.
b)
.6.S
10<1<30
Frntrll
t1)
+VB(l-
=5Bl
a.:4~
10 t+350
dud
d) 35 <t<55
Corpul B se opre~te
.6.S = SA -
+20
=_ .1_f2
t - 100.
30<t<35,
c) Fentlu
6.S3= -
f2.
5B
= (UAt -
f=35
dupa
-V:.) -
s,
t=35+20=55
(UBf -
_a~t~)
s eonsiderat
(VA -
vB)f
de Ia inceputul
=10
mi~carii
e) 5;) <t <65.
6.S5=uAf-
a'12
2-200
f)
Dupa
=30t-"2t2_200.
t =65 ambele
corpuri
6.S6=SAmax-5Bmax=250
1. Notam
in repaus
~i distanta
t2
at=vCN
VCM=VBM+at=VBN
dintre
ele este:
m.
eu VBM, VBN ' VCM ~i VCN vitezele trenurilor
. 1
S=Vo t =VBM t +-a
2
UBM=VcM
siut
=VCM--a
t2
,
B ~i C in puncteIe
]\1 ~i
J:.,
FtrA - F=O,
OCB=FtrBs=(G:
FtrB=F
+F)'S
occ=Ftres=(F-G
F=FtrA,
Ftre - F
~ )s,
+-a,
g
= -
Ftre=F-
2.
a) a = G'+Fl-=-~ = 1WO+F-Mg
lIl+M'
M+lIl'
lzl=~aliT=2'0,51G=1,032
=a1i=1,032
.:
Viteza
dupa
a,
-a.
g
8820+1960-9800
1900
980
1900
=0,516 m/s2.
m/s.
b) a2= G'+F2-G
11,1+1\1'
h.- =7 - 2 a.i- 2
m.
:4
U1
=0,2064 m/s2,
+ uli.- = -21? a /" + a1iIi .

2'.
pareurgerea
inaltimii
lz2 este
/12=a2i2+vI =a2i2+aIil
c) In faza a treia mi~carea va fi uniform
ineetinita
egala in valoare absoluta ell a (de la punctul 1).
Illaltimea parcursa va fi
Conditia
este ca
hI +lz2+lz3=h
Efectuind
~i
u3=0.
calculele rezulta
i2 =3,85 s, ia=3,54 s.
ell aeceleratia
de frinare
G ~F(sin
F~
oc+fl cos oc),

G
----sin
cos
C(+!l
C(
Pentru
ca scindura
Fsinoc~G+
sin
C(-I.l.
1. Forta
cos
C(
ca scindura
C(+!l
in sus
flFcosoc,
Deci pentru
-----
deplasa
F~ ----sin
sa nu se poata
sa fie in repaus
G
~F ~ ----cos
C(
sin
CL -!l
cos
C(
de tractiune
Ft=mg(sin oc=tflcOSoc)~sin oc=t flcOSoc=1, sin (1.=1 -
cos2oc, COS2rt.(fl2+1)-
2 fl cos rt.+fl2 cos2 oc=1 -
sin2 oc=1 -
2fl cos -(;(=0
21
fl COSrt..
2 3
V3VS ---=_.
V3 4
')
-+1
3
Rezulta ca OC1 =30 .

Mai putea fi 0 solutie
2
dFt
. d;
=mg ( cos
.)
0,
fl SIll
OC2 =
(1.2-
-"cos
3 . F tmax=mg (.SIn 60,L.To
sin
"1)=
sin
0;+
C(
!l
cos
,
C(
1.1.17.
1. Pi
= -Mv2,
2
P=40 CP=29440
v=21
m/s.
cos (1.1=0
W,
60)-100
-
(13
-
.:L
-"
_1_
r1'3
2.)=
2
4100
If2 r3
~oo
N
.
lr1
3
r
2. v =
2P
M
Vt-=const Vi.
Deci nu depinde liniar de timp 1?ideci nu este uniform accelerata.

3. Forta de tractiune fiind P /v iar forta de frecare fLG rezulta
vl= --
29440
fL NI g
-L d=
= -----
=25 m/s.
0,03 4000 9,8
2
_U_l_,
2 uf
af=--
252
100
=6,2~m/s
iVlaf=PI+fLM g,
FIT
=4000 '6,25 -
0,03 4000 '9,8 =23823 N
t=!..=~=4s.
6,25
3. Ftr= _~ = 1862 N.
U
(Plu)-Ff
1. a= ----
In
P -vFf
= ----
pentru P=FI'v,
a=O
InU
lJ2
1. hm~x=sm~xsin 0: =
2.
,/-----
= v2
3. Dupa
VI
acSm~x
= Vo
.
2g(sm
sin
.
(X
a+fL
eos (X)
-u eos a
=8,2 mis,
'
sm a+lJ.
sin 0:=6 , 05 m.
eos a
secunda corpul va avea viteza
=110-
gi(sin
iY.+fL
v2=1,71
mlvl=m2v2,
s= -2g(sin
cos 0:)=1,71
u2
I
(X+fL eos a)
mis,
mis,
=0,176 m.
1.
m2(sin
cosl3) - m1(sin
-(L
g =0, 16 m/s2
IlcosO()
0(+
m1+m2
2. m2g(sin ~ -
T =m2u,
m1g(sin o:'tfJ.cos o:)=m1u,
TT=
fJ.cos \Cl:J
{sin o:'tsin ~+fJ.(coso:-
m1m2Y
cos ~)]=9 N,
m1+m2
3. t1 =
2/1
=1,49
S,
U1
1.1.21.
1. Ftr=Mg(sins
2.
0:+fJ.cos 0:)=336,5 N.
r;.=Ftrl=16,825
kj.
3. o:u=M.g 'h=12,5
4.
Uc
= g(sin 0:-
VA
=1/2
kj,
'Y)
=0,74.
fJ.COS 0:)=3,27 m/s2,
= 18 m/s.
Gcl
5. ao=fJ.g=2 m/s2,
AC =
2
VA
=81,75 m.
2uo
1. F =
my (sin
O(+{L
cos
O()
= 372,3 N.
4
my sin
0(
4
my (sin a:-{L
---~--
cos a:)
12 ~ M2
19,
~ M2g ~
mg (sin
37,97 kg.
1.1.23.
1. P=F/V=fJ.mlgu,
fJ.= --
m1yv
16.105
= ---6
10 .10 20
= 8'10-3=0,008.
l7.+fL
cos a:)
3. Vagoanete
desprinse
1J=I~I=J
yOI'
400
Dupa desprinderea
iar forta defrecare
c u acceleratia:
pina
la oprire distanta
=40000=2500m.
2.8.10-3.10
l2fL!!
16
vagoanelor
este. fL(mJ
forta de tractiune r5mine constanta egaHi cu fLmlg

m2)g. Deci trenul se va deplasa uniform acceierat
iJ.m2Y
!LJnI!!-iJ.(ml -Jnz)Y
= ------
(l
parcurge
= ---
ml-m2
8.10-3.2.105 10
8.105
JnI-m2
vi=v2+2 ai2,
1,'f-V2
1 =
I.
sin
mlg
= ~80-40~ = 2000
2a
O(J
m.
4.10-2
=m2g=<>CJ.1 =30.
ml (sin
0(2 -
fL
cos
2 sin
Cl.2 -
0,4
0(2)
COS
=m2
Cl.2
=1
.
=--
sInO(
1+x2
2
2
_4_;_x~ _ ._1_+_x_ +_0,_4_(1_-_x_

1+x2
0,6 x2
2x
1+x2
-
4 x+l,4=0,
10 yiOO=2i
108,888
:l.:1.2=
3 -- = --3--'
l}/2!!- /Ill!! sin Ci3 -fLl

a = ---C.---=__
~~~
m1+Jn2
3 = 10
c-
20 sin
0(3 -
1111 !! COS
__
GIs
--"-
=0,98,
COS 0(3'
.1. 2 ali =2 a21,
g(sin
E'2 _---
0(4 -
fL
cos
(;(4)
= fL29,
mzll2
E~/EI
= . 4mlm2
(m1+m2)2
)
'. 69
1-x2
,
1+x2
COS Cl2= --
0::1
un de x=tg_
a) m1 =m2,
for (
E;/E1 =1,
ib) m1 =9 m2, E;=0,36

2.
U2lUl =
2m
E1
=5/3,
m1+m2
3. Cind ciacnirea este inelastica
.-'!:J._,
.:6.=E1-E=E1
=0,5 E1,
nl1+n12
m1 =m2,
,E=0,1 E1' m1 =9 m2
T=mg
cas
mr
(1.-L--
:2
mV~mgl
(1-
cas armgl
(1-
cas 1Xo)
mv
- - =mgl (cas a-
cas
Cl.oJ,
2 cas
ao)'
T =mg(3 cas
(Y.-
./'. 2. E=mgl (1- cas
3.
(1.0)'
mg(l-OO')(I-c.os~)
00' =l/2,
1-
cas
=mgl(l-cas
~ = 2(1-
cas
(1.0)'
~=90.
2.
~
2
= at
t=
112
a
VO,5 =0,39 s.
3,26
h=h u2 T
2ah2
2g
= 0,5
+ 23,260,5
2 9,8
0,66 m.
1Xo),
1. 1.28_
1.
v5-2 ,u.gJ.=0, vo=V2-0,1-10-200=20m/s.

2. Inainte de rupere trenul se deplasa uniform:
Ftr-IJ-Mg =Ma1 =0,
Ftr=1J.Mg=0,1-250lOs9,8=245
3.
kN.
(M-m)a =Ftr-Ff,
a
p.Mg-fL(M
= fLmg
JJ - In
-m)g
M -m
0,1109,8
=0,04
240
0/2
ll=voi ~ --l
'
teste
timpul
d u pa care se opre1jte vagonul,
t =.-!!.....=20 s.
o
d=20.20+
-200=208
~04.400
m.
1.
v=V2 SI,g (sinlX-1J. cos 1X)~5m/g.
2.
V1
=V02-21J.1
=(m1 +m2)v,
11122-11111
II
~~2-J~r:1
412-13
5
m1+m2
In u2
_I
fj,E =
mIs,
gS2~3
_1
m2u2
=9 m/s.
,
m1,m2
) 2
=90 J.
222
+
- 2-
=1111+
1 1112)gl1+ (m1,mlL)9IJ.l1ctg IX,
2h(g+g/-l
ctg IX) =V'2,
(ln1
JJl2)lJ'2
== ----
Ii
65
..,
~2,4 m.
2 13,46
m u2
=m1g(sin IX-
v1 =2
- 9 (sin
vB=7
m/s.
a-
f.L
f.L
cos lX)l,
cos IX)l =49
(m2/s2),
m/s2,
v2
hmax = - =0,4 m,
2g
hmax=l(l-cos
Unghiul
e este
Tmax =
~), cos ~=
cuprins
----f~=0,8,
i-It
illtre 0 ~i ~. Tellsiullea
2(ml+ms)gllmax
2
+(m1
+m2)g
=70 N
E=4,7 j.
1.1.31.
v2
S =_1 =33 m.
2al
u2-
mlg(sin
---------
u --0616
2
,
m/s.
a:-!J.COS a:)-m2
ml+m2
5. Dupa t2 =t1 +20 s, corpurile

V2=U2
E=75,8
vor avea viteza
'20=12,32 mis,
J.
1.1.32.
'2
VI
Es(Lli)2
=--,
mli
maxim3
va fi in cazul cIud f} =0.
D~
S2 =
2g(sin oc+f.l cos oc)
1. a=g(sin
[= ~
ex-fJ- cos ex),
g(sin oc-f.l
2
IJ.
g(sin oc-2 lW)

y cos oc
F =
my sin oc-f.l
t2
cos oc)
_ 035
=5,6 N.
my cos oc
fJ.
3. ex=Fjl=fJ.mg
4 YJ
cos ex[=12
sin oc
sin oc+fJ. cos ex
1. Greutatea
. .
-0
62
-,
cablului
Pm = O+myh
J.
care se rididi
=58,.8 N,
19,812
2
'2
J.
ex=(G+ Vpg+Pm)h=2120,8
2. F1-1 =(G+pVg
2
+ mgh
1)
(D
_I
+ --2d) ,
F1 =37,57 N.
3. F
D2
2
=G
(D2 +~),
2
1
= .!!:P u= (1 -YJ )P , t
Pu
sin cc~tg 0:.~a:=0,05.

cos 0:.=1.
este
2 120,8
28,275
Ft -mg(sin
11 -
2.
Vm
OO:+[Jocos00:)
--------
O+atl
= --
0,26{)
= --
-,
s .
-0 2 rnf
m s.
3. PI =Ftaf1=141600.0,260=1699,2
4.
=0,2 120 =24
v2 =af2
Ec=
mv~
mis,
=34,56.106
120000.24
kW.
J.
2
at2
0,2 .1202
11 =8 sin a =_2....sm a = ---0.05=72

2
m,
Ep =mgh =84,672 MJ.

2
5 . Pentru Iocomotlva~ S1 = -al .
Pentru automobil S2=v(l-Lll).

Putem avea
A) SI-S2=d
1Q12
~-V(lA-Lll)=d=
~i B) S2-S1 =d,
lA,=11,65
LA.
S,
=58,35 s.
Cum lA, <Llt=lA =58,35 s.

V(iB -
al2
Lll)-
_Ii = d,
lB, =200
S,
lB,=50
S.
1. a = g(sin a-fJ. cos a)
al =1,509 m/s2,
0,2 m/s2
a2=-
Evident ca solutia
in repaus. Deci a2 =0.
<
a2
0 nu este posibiHi, din moment ce corpul se afla initial
2. S=5 m,
t
VI=a1l1
V-
10
1,509
::::;2.57 s,
.
mis,
=3,88
v2=0.
7 -3,88
3. mivi =(mi +m2)v03'

4.
WIg
sin
V03 = ~
e<+ll12g
sin e<-[Jot
a3 = -----------------=
g. [ sin
CI. -
cas e<-[Jo2
ll12g
cas
(Y,
Inl+In2
[Lt ml + [L2
----cos
ll12
Inl
wtg
=2,26 m/s.
+ In2
CI.
=0,8036
111/s2
1. Ftr-Fj=ma,
Ftr = -
a:f'fLG =0,2.103+2.102=400
N.
2. F2=VFt;-Tf=100V16-9=100
3.
S=
at
4.
= 400+
(at)2
40
4
2 fL9
at
i =20+'
40
- =20+
--
fL9
io=
2.
a1 = g(sin
=8 s.
m/s2,
m/s2,
m/s2
sin ~=6,94
3. mghO+mgsl
sin lX=fL mg cos IX SI +m
H=133,7
g[2
u) s= -'2
c)
1.
01
'
v=gi
= V i-
a [2
3_ .
m1
g =
a1
m.
2'
2NI+m1
i1 = v1-VO
m,
=40 s.
cos IX)=3,21
lX-fL
u2=fLg=1,96
u3=g
=800
11 2;0= r'13;0
1.
V7 N.
2
98010
=46,6
210
78,~
46,6
= 1,7 s.
m/s,
fL
gS2+mgH,
h =.::.t =
2
2a2
(98,4)2
2 81,6
=59 3 em.
'
Deei sistemul se opre~te dupa un timp

i=t1+t2=1,7+1,2=2,9
s.
Dupa ee a pareurs inaltimea

h=h1+h2=100't59,3=159,3
t
=V~=V
a2
em.
=2 s.
2159,3
81,6
Timpul total dupa eare sistemul treee din nou prin pozitia initiala este
t' =t1 +t2 'tta =4,9 s.
4. (M'tm1)g-T=(M+m1)a1
T=(M'-!-m1)(g-a1)=(M'tml)g[1-
~]=102,6'lOa
ct.= -
t1
3. mg
=V
sin ct.'=mg(sinct.-fJ-eos ct.),
gf.
2M+m1
=0,5
2/
=l!
2 20
a1
=3,5
s.
3,21
sin ct.' =0,33,
ct.' =193'.
4. G sin ct.-T eos y=O,
T=G
sin oc
sin (oc+~)
=0,1. 9,8 ~~,

0,96
N +T sin [ ; -(ct.+~) ] =G eos

N =6 eos iX-T
eos(ct.+~)=O,l 9,8
1,73
2
-0,52 '0,09 =0,72 N.
iX,
1.1.41.
1.
R=VFf+F~=V4=2 N.
2.
~=E~
E=E!_~2.1,5
illS
1,5.10--6.10-6
2,5
m/s2
3. a=-=-=0,8
1
4. Ek= -mv2
=2.1012N/m2
=V2Elc
'
t 1=
36~ = 12
2,5
m/s,
1-::> s.
II
-=
h=EI.;=~=7,2
s=
_h_
sin ex
1. Perioada
7,2
=14,4 m.
1/2
de oseilatie
T=2itV
ill,
2,5 10
mg
a pendulului
de lungime
l =ho-h
este
ho~ h,
de unde
h= ho-
F= ~
gT2
98.64
4rr2
4.3,142
--=36-
-'-
m.
=2,92 .103 N.
= 58,8103
=36-15,9=20,1
20,1
B. Energia einetiea a corpului pe fundul bazinului este egaHi eu energia potentiaHi

deasupra nivelului apei, plus lucrul mecanic efeetuat la traversarea
bazinului
mll2
=mgh+macs,
'unde acceleratia
G-FA
ac=--=
m
mi~carii
in apa este
pVg-PoVg
V
P-Po
=--g;
p
"tJ=0,5
"tJc=0, 125.
Se obtin ecuatii1e : L = Ql- Qz,

L
Ql = - =470,4
kJ,
7j
2h
a=-'
[2
2Fh
Pmax=
-=2 - (sau
t
Vmax
'
Pmax=2
2h
-t-
(vmax =2
Vmediu).
Pmcdiu)
58,8
P
. max= 2 -4- =2C,4 kW.
1 h=
u6
2g
t0-- ~ --
=441
29.4
29,8
29,4
m,
'
-3 s.
9,8
3. v=Vv~+2a[,
H-h+
H-h
[=--
sin
=g(sin
(X
ex-fJ-
cos
(u2-uij)sin
2g (sin
(X-!J-
ex),
=
(X
cos
44,1
(X)
59,40,6
2 9,8(0,5 - 0,4.0,866)
4. m1+m2=m
,.
m1= -m=200
3
1
--=-,
l2
ma
2
~l~
+~2~
2 . 2
vlt--
kg,
m2= -m=400 kg.

3
=E,
a't2
=(24 t-1,96 tZ)m,
SI= { SI(t ):73,44 m,

1
t>t1.
0~T~tl=.!l=6,12
a
05
,
50
m.
a't2
v212- -
(2)m,
=(121-1,96
S2 = s2(12) = 18,36 m,
1>12,
(V1+v2)I-a'12=(361-3,9212)m;
s2(f2)L.j-v11Sl (11)+s2(12)
1. Forta
Fe
centrifuga
=mCJ)2r
=91,8 m,
(2)m,
I> 11'
asupra
P in timpul
corpului
rotatiei
sin a..
=mCJ)2
Greutatea
2 =(18,36+241-1,96
ce actioneaza
l
0~1~12'
a't2
corpului
G=mg.
Conditia de echilibru este ca rezultanta
sa fie orientata
in lungl\l firului:
Fc=G Ig
fortelor
ce actioneaza
corpului
de repaus
~i
asupra
a..
Rezulta
2_ = ~
cos a.=
w2[
r= l
=0,5,
49.0,4
04, Vs
-'2
SIna.=
-3. Lucrul mecanic

starea de mi~care
mv2
L=D..B= -
este egal cu variatia
+mgl(l-cos
energiei [totale
a.)
sau
Jw2
= -
+mgl(l-cos
9')
.
sau
="2 +mgl(l-cos
a.).
Kw
L =9,8
Rezulta
4. Legea
t:.l
lui Hooke,
1
-=--=--.
[
ESE
J.
aplicata
1
mg
in cazul
corpului
in repaus
intre
starea
E =
mg
_1_
/).1
29,8
0,4
1(r 3,921(r5
5. Legea Iui Hooke pentru

/),1'
/).1
-=-=--=2,
-=--
eorpuI in rota tie :
/),1'
A.l'=2 A.l=7,8410-5
cos
Ct
m.
1.1.45.
1
1. mghA +-mvij
-mVb,
2
vB=Vvij+2ghA,
hA=a sin 0(=10 m"
vB=V57 +2 9,8'10 =15,9 m/s.

Se poate
rezolva ~i printr-o
S,=vot't .~ g sin
VB=Vo+g sin
Rezolvind
111
2.
2mv~
Ve
t=
aeest sistem amim valoarea
=2mv~+F'd
Vb-
Ilgb
V 253 -
+m
vitezei
VB
Il gb,
2 '0,102 '9,8 ,50;;:;12,4 mis,
s.
0,102
alta varianta:
1
m/).v
3. F=ma=
--
c=vcD.l-
/)./
se rezolva
eeuatia:
g12.
mvc
=-2mv~
= ---=3,5
16-12,4
VB-VC
!:
t2,
t.
0(
b = vBt- -Il
F=
0(
aW'i varianta:
mcc
= --.,
/)./
a(D.1)2 = - vcD.I=>D.1 =0,44

2
2
s,
= 212,4 =56,36 N.
/)./
0,44
4. Rezultatele nu sint afeetate de sensu I vitezei vo, deoareee neexistind freeare pe

planuI inelinat, eorpuI plecind din A ell viteza Vo in sus va ajunge din nou in A tot
eu viteza vo'
1. 1.46.
1.
VI
=aII,
15
}',
r.~4
ai = --
120
VI
=54 km/h = 15 mis,
=0,125 m/s2
2. F-Ff=mal'
Ff=f-lmg=60 000 N,
F=m(a1+f-lg)=135
3.
air
kN.
= TVl1l = 215 -120=900 m.
Sl =-2-
4. P=F-v1=135
000'15=2025
5. v2=aI2=0,125-240=30
12
s=v21-f-lg -
m/s.
V
30
_2_;
kW.
1= --
0,0110
=300
S,
=4 500 m.
30 300
2
1. Apliciim Iegea conserviirii energiei:

mv2
-/
+mglo(1-cos
qlo)=mg lo(1-cos
qlmdx),
De unde rezultii:
vo=Y2glo(cos qlo-cos qlmax)=y2 '9,8 -1(0,707-0,5)=V4,057=2,015
F'=19,8
m/s.
cos...2:.=4,9 N.
3
b) qI =0,
"
F.
r
oj.
mv2
= mg'T'-1
=mg+
2gl0 (1 '-cas 'CPmax)m

1
=mg
(3 2
-
F"=1-9,8(3-2
3.
~T=Tt-To=2
~)=19,6
7t
N.
V+- 7t
2
V~- =2
7tVI;
~~ =V~-I=Vl+CXM-l.
To
10
(1 + t:.T)2
=1 +2~T To + (t:.T)2.
To
To
1 +C(~l=
Neglijind termenul (~TITo)2,

2
C(~
t:.T
= ---
To
0,055
100 100
4. Din legea Iui Hooke

~l=l
m'g.
o ES
la inciilzire ~l =loC(M.
Rezultii :
se obtine:
=1,I-lO-n
grad-I.
'.
lV ;:
-11=~~[V;:
-1
j'
,
ES rt./ll
m =--9
2,15.1011.1.10-6.1,1.10-5.100
= -------------
=24,13 kg.
1,8
V2
=a(i-i2),
a(l-2)2,
vIi = ~
2
2v2
=-
2 10
- =-----
10 -2 4,95
v2 -21\
2.
s=vIi=4,95
3.
=200 s.
'200=990 m.
= ~ a(i-i2)2,
2
2s
2990
a=--=--=--=,
(I -(2)2
1982
S I =V2
i'
1
2
--
De aici rezulta
=_2_
i'=~
25
a'
a'
fL = -
1. a1=g(sin
dad
102
v2
a'
0050/ 2
::lms.
1980
39204
= -
2 12,5
=~
eliminam
pe i',
=4 m/s2,
=2,5 s.
4
=-
9,8
=0,4082.
1
V ) =4 m/s2,
cx-fL cas rt.)=9,8 r 2-0,106
2,
a2=fL29=0,2049,8=1,999
m/s2=2
m/s2
32 =
2- . 4 tr-+t1
=4 s.
10=16-2/2-+/2-3
( sau
4.
S2
~ a2t2-+t2
=V1t2-
=3
s).
CXdef=Ecin = _1_mv~= 0,5.10

2
2
F rezulta
=25
J,
din legea lui Hooke
f:../
-=--.
s,
Deci forta
medie este
1 ESf:..l
Fmedie=---,
2
I
ESf:..l
1
Cl:d f= e
2
!:1l
=
'"
--.!:1l
I
2/rt: def
1. AB= -
at2=
mv2
-0,03(200)2=600 m.
60000400
=12 1\1J.
AB = 27tR
= 6,28 600 = 628
66'
'"
i' =
=0,176 m.
20,525
4.106.2.1064
V=V!-~~V40000'600
m tA
60000
4. E=mv2 =
3. F= _.'-,
5.
ES
AB
V
= 628
20
=31,4 s,
=20 m/s=72 km/h.
., =
1. tcrb
a=
111
""
tp-
0(
9~8 =
5,66 m/s~.
111g
s= - o - =43,61 m.
2a
3. Ecmax =mg l(1-cas
IX),
Ecmnx =0,039,8' 0,5 0,135=19,3 '10-3 J.

4. T
=21tVl-- =2 "VO,5 =1,413 s.

9
9,8
a=
5000
-Ltg
M'
10000
V1-U2
[Lg
S2
__
'
J.
t 2--
- 0,02 10=0 3 m/s2,
m/s.
VI=1/2 '0,3 '100=7,75

2. EI=~mvI=3'105
= --
7_,7_5 -_2
28 7-;)s,
=,
0,02 10
=7,75 '28,75- -~ .0,02 .10.28,752 = ]40,15 m.

2
+S2)=0,02 .104 '10(100+140,15)=4,803 .105 J.
4. E2=Ej(SI +s2)=flmg(sl
5. P=P'vI
=5000 7,75=38750
W.
1.1.53.
11
02
t+ -2 gt2 = -2 g(t2,.L4t+4)
.1
29,8
= 19,6
24,5 -19,6
2. X=
1
2
g(t+2)2=
98
=4 s.
4,9
62=4,9 36=176,4 m.
3. VI=g(t+2) =9,86 =58,8 mis,

v2 =
V02
'+ gt =24,5 +9,8
4=24,5 +39,2 =63,7 mis,
M1v1 +M2v2=M1u1
+M2112,
M1Vi+M2V =Jl!I1Ui+M2U,
24 63,7 -2 ~8,8
196
=.-' - =65,3 mis,

3
6
22 58,8+2 63,7
2. hI =2' - atI= 29,4 m.

2
:3.
VI
=at1 = -
4 . t2=
VI
m/s.
g'3 =9,8
=1 s,
0,19,8
1
2
[1 =
[=
1
116
_.
=~=25
2a
:3. [= ~
a[2
= ~ g sin
a.t2
=~ 9 8.-!-[2
'
t =V4 '10/9,8=2 s,
t = ~
1
1,96
=25
m.
2 1,96
4,9
0,2 0,1 9,8
=505 s
'
t+[l =2+5,05=7,05
4. mg!l'=Ed-E'c=4,9
s.
2=5,1,
+2.0,12
. 2
'
181,3
3
=60 4
'
m/s.
Il' = ~
=5,2 m.
0,19,8
[ _ Ec+E~ -"2-
a1=g(sin
[J.1I1g
5,1
0,2.0,1.9,8
=26 m.
oc+1l-casoc)=9,81(0,5+0,173)=6,602 m/s.
Deci
i1=--
40
=606
6,602
1=
vij
2a1
'
=121,16 m.
1600
13,204
uncle
a2=g(sin
i'=8,68
oc-Il- cas oc)=3,21 m/s2,
t2=14,74
s,
S.
4. v =a2t' =3,21 '8,68 =27,86 m/s.
5. Ec= ~MV2=
2
~0,05(27,86)2=19,4
J.
1.1.57.
1. G=mg=300 9,81=2943 N-;

T=G sin oc=29430,5=1471,5 N,
Ff=Il-N =0,2 G 'cas oc=50,97 N,
R=T+Ff=1471,5+50,97=1522,47
=G Il =G[ sin oc=2943 20 0,5=29430
EpB-EpA
2. ocF=Ffr
N,
'[=50,97 '20=1019,40
J.
3. ocR=R[ =1522,47 20=30 449,4 J.

4. p=!!:.!!-=
t
30449,4
100
=304,49 W.
mv2
300(20/100)2
5. Ec=--=----
300(0,2)2
---=300
2
'0,02=6 J.
J.
1.1.58.
1. E
(30 ~)2=125000
= _1_mu2 = ~ -3,6'103
2
J.
3600
2. a=Ffrecd=fJ. mgd=0,12-3,6'103'9,8'30'103=1,27-108
3. a=4,18
Mcomb-q,
"I)
-024~
Mcomb-
0,24.1,27.108_
ka
688
o.
-,
0,4.11.106
125000
s = __E c_ = ------
=29,5 m.
0,12 3,6 .103 9.8
Ffrec
1.1.59.
1. u =90 km/h = ~~- =25 mIs,
3,6
[1 =
tf
2-.!'...- if = ~~2
11
Rezulta
- 2/1
i 1-
a1 = -
i1
2.800
25
25
-64
s,
=0,39 m/s2.
= -
64
v
a3= -
25
50
i3
3. [=i1 +[2 +[3'

[2=ut2=2510
=0,5 m/s2.
= -
i1 =800 m,
'60=15 000 m,
1
2
[3=V t 3- -a
3t3=
222
0,5 .502
-a3tg=
--
[=800+15000+625=16425
4.
Ecin
m.
= - mv2 = - 900 '252 =281250 J.
F=
I1lV
900.25
2 625
2i3
1. F1 =
=625 m,
~1Q.
75010
2
= 375 kN
'
=450 N.
J.
F =
ml(g +a)
75012
=4 5 kN.
22'
F3=m2(g+a1)
=50 '20=1 kN;
F3=~=0,5kN.
2
3
.
(ill) _
(ill)
I u -
r.!!..t!! _
SE -
=7,5 .10-4,
75010
0,51Q-421011
m1(a+a)
SE
75012
= 0,5.10-4.2.1011
4. L1 =m1gh=750'10
'20=150 kJ,
U'a
L2=m1(g+a)h=750
5. L1 =P
1. T=
1220=180 kJ.
'f,
3
f=
=30 s.
150.10
5.103
= 27t1 ,
27t
Cil
FI
v=-=
42
-=4m/s,
0,5
=314s
T=2.3,14.2
4
1
V= -
"
1
=-
0,318-,
3,14
Ec= ~mv2= ~O 5.42=4

2
x=l
x=2
'
J.
cos a=l cos <ilf,

cos 2f
sau pe diametrul
vertical
y =2 sin 2t.
3. Fa=m<ilRl
<ilr=VFRlml=V9/0,5 '2=3
4. O=vo-af
=9,10-4.
S-I.
t=~~=2 = _6_= 3 s.
a
!LY
S = Ilot-
Vb
mv~
at2
""
36
2.0,2
"2a- =
s=
1.
0,2 10
.'10
.m,
=9
=mgh,
-2mv2
-/-
= mg(h-2R),
vB=V2g(h-2R)
2. FA=
V2 '9,~0,1= 1,4 m/s.
mv~ +mg=0,1(
7,84
-R--mg=O,1
'2
mV8
mV8'2
=mg,
/.
+9~8)=6,21 N,
(1,96)--9,8
mll~
FB=
0,15
0,15
=mg ( x-2R),
mg(x-2R),
mgR =2mg(x-2R),
x=-R=
-0,15=0,375 m.
4.
t=
a= ~'- = 0,15 =1,5 m/s2,
IIO-V ,
3-1,5
t =--=
0,1
s.
1,5
5. s=v 0t- at =3 '1-
1,5
=2,25 m.
22
Mw R
wR
= -Fc = -= --,
2
1. tg
0(
unde
=2,28 N.
Mg
Mg
R =1'+[
Deci tg
sin cco
O(=~(r
g
+[ V ~)
1+tg
2/X
2.
Ul
g tg
rx
1'+1 sin
rx
10
-V-2
1+
n=()O 'I=60~
= 2 radjs,
=19 rotjminut.
27!
Viteza sferei dupa ciocnire este vi =Vl/2

iar viteza bilei B dupa ciocnire e~te v2'~i inainte de ciocnire v2=0.
lHv1 =mv2+~,111;,
,
1'11 ( VI-VI
1J2= --
')
,82
= 54--
III
-+
IIlV'2
4. d
f.lmg1=1=24
V2l, h= ~
d=12,05
= 12., O~
;) n1/s .
m.
gl2,
l=
V 2;1
=1 s;
V =Vv22+(gl)2=15,6
m/s.
lV[s=t,) 2R 3_._,1
y
2rr
(,)=--,
\I.
= __ 27!__
16= -7t-radiani.
360.60
Introducind
47t
2. 1Ms= --
52.32
se obtine
S
ps=1,403 .103 kgjm3.

2
4rr
s' ps= --
R3=2
.1031
k<1.
b
2g(m h
-m2h2)
1 1
vi=------
m1
gt2
h=_l_,
2
1.1.66.
1. LucruI
mecanic
utiI pentrll
scoaterea
apei este :
L =mg(H-~)=pV9(H-~~).
hj2 am presupllS
Luind
1tD2
h )
L =P-4-hg\H--2565200=
apei
itD2
V =-11=6,28
4
n =
6280
628
2. Roata
Z
Vitcza
din flntina
este:-
m3=6280.
=10.
~i tamburuI
n= N
-
in centruI
1000 10 h(10-hj2).
3,144
4
Deci voIllmuI
masa cOllcentrata
VOl' executa
= 1500
= 3~
I, 5
40
de ridicare
=
v=rU)=l'~~
60
rot j' mmllt.
a vasuIlli
l'1tn
30
Cll
apa va fi :
0,163,1437,5
30
=0,628
m/s.-
de greutate
3. Egalind lucrlll mecanic efectuat

efectllat
de vas, se ohtine
Intr-o rotat-ie de roata cu~urub
~i lucrul m~canic
2" R'F' =sG,

unde s este lungimea
arcului
de Infa~urare
dupa tambur,
Intr-o rotat-ie a ~urubului.
Din relapa:
se obtine
2,,1'
=--.
Inlocuind
2 " R'F'=
-.!
F'=
2,,1'
=100
0,16.6280
ZW
G=J11g=628 '10=6280
G unde
N,
N.
100,25
Puterea
dezvoltata
la pcriferia
rotii
este:
"x = 100 '.0,-;)

?I" 3,141500
P u= F' v = F'R' w = F'R' -3()
~~
= 392';)"\'T.
I
Pm=
P"
'1)
4. Timpul
3925
0,37
necesar
=
[=L"
pentru
565200
P"
parcurs
S=v '[=0,628
=144
apei este
s=2'24".
de vas pentru
144=90,5
iar nUl11arul de rotatii
_s_
2,,1'
[=
golirea
3 925
Spatiul
11'=
W.
=10600
211
!J
2 61
9,81
de tambur
~,L
=90
1,0048
=3,528
s.
2. D=v'[
w=2 ,,11=23,145=31,4
v=[w =31,4 mis,
apei este
m"
execlltat
_90,5
6,28 0,16
ridicarea
ra,d/s,
rotat-ii.
D=31,4 3,528=110,7889 m.
3. Corpul
se ridiea
OM' = S = ~
pina
2g
985,96
2 9,81
=50,2 m,
Hl =H+S=60+50,2=110,2
4. Corpul revine in punetul
viteza :
v =vv~+2
l
1'111'
la punetul
m.
de lansare
eu viteza
v iar la atingerea
gh=V985,96+2.9,8160=46,50978
pamintului
va avea
mJs,
1\I1CM=-Mvf,
2
vr
t= 2C =
2163 16
2'1~9 ~
9,927.
1. Fie 1\11 masa ini~ialii a vagonului ~i m1' m2, m3 masele proieetilelor.

eonservarii
impulsului
in eazul alegerii primului proieetii
Din legea
Nlv=(M-m1)v'-m1V,
~J = ~~
NI
=K= ~29'~~=0,0114.
v'+V
29,77+1700
!!...11
m2
1112
11'1-m1-nl2
v'-v
v'+ V
_1_
1-I{
=1,012.
=K.
ml=KM,
m2 =K(M-ml)
=KJ1;I(1-K),
m3~KtM-ml-m2) =KM(1-K)2.
In g~nerai
mn =ICV1(1-K)n-l =Jnl(1-!{)n-l
Deei masele proieetilelor
K}\![ ~i ratia (1~K).
formeaza
.
0
progresic
geometriea
eu primui
termen
v'-v
fl. = ~
4. S=v'l-..2...fl.gl2=599,84
29,77- 10
9,8.30
=0,0665.
m.
1.
f' = mv2
Canditia
ea sa nn
derapeze
f' =f,
este
mv2
=f,
v=
V-;;:
--.
m
Raza r paate varia intre R - [/2 pinii la R

[/2.
Deei eieIistnl paate dezvolta 0 vitezii maxima dnd se deplaseazii
pe partea exteriaarii
a pistei
R+
UH1/2)(
Vmax=
nl
_1_
2
=12,5 m,
12,5200
100
=5
m/s=18
km/h.
f'
0..= ----.,
Daeii eiclistul merge pe altii parte

farta f' va fi
mlJ2
fl = -1
en aeeeai?i vitezii
v,
r;;R.
unde
Deci daea rezultanta

dint're fi ~i G nn este narmalii,
la pistil. iar aceasta este perfect Iueiaasii, eiclistul derapeazii. In eazul existcntei
frecarii,
cielistul se inclinii
eu lInghiuI ~ fate; de narmala Ia pistii
fl =
fl
cas
mIJ2
-;
R+ 1/2
pe dU'cetw
a-Gsina-Ftr
Valaarea
trifugii
planllilIl
=0.
maxima
a fartci
de freeare
f
mvy
fl-Ga.-
v1-
-v
f= 0,
R+I/2
Grt.+f( R +-I)
--
-Ga-f=O,
este
farta
cen-
trr~=
a
mo2
--
mgR
v2
=-.
Rg
V2
V G:r
Inloeuind
(R-Ij2).
v = 11,4 kmjh =3,17
R=lO
tg
m, g=lO
(3,17)2
a. = 10 10
mjs,
mjs2,
=0,1,
a.=0, 1 radiani,
VI
=VI00'10'0,1._200
100
V1
=6,12
VI00'10'0,1+20012,5
100
=uo -
viteza
7,5 =4,75
sferei A inainte
m/s=22
mjs=17,1
kmjh,
km/h.
de ~oc,
""
u1 = m-M
---
M+m
V1
o-
VI 't eza
1-10
= --2=-1,63
s f'erel A d upa~ sac

'
mis,
1+10
2 m
21
VI = --
m +M
Uo
= --
2 =0,36
m/s.
1+10
Deei la momentul l =0, luat ca repel', sfera Beste lansata in sus eu viteza Vl'
2. Dara sfera pleadi di~ 0' ~u viteza V1, pe plan in sus fara freeare se va ridiea un timp l
VI
g sin
ex
v
--!2g sm ex
2
S=OC
=0013
m.
'
Considerind un sistem de coordonate cu centruI

ticaIi'i) atunci coordonatele
punctului
C sint :
Xc=OC
cos cx.=0,01l
Yc=OC
sin cx.=0,0065 m.
3. Eneqria
MV2
-_I..
ECB =
1
1
= -_.100
2
4m21\/f
?
---lJo=-2(m+M)2
V-~IJ
1-
m+1Y!
II?
100
~i y pe ve~-
m,
a sferei D sa fie 1/100 din energia
cinetica
in 0 (x pe orizontaIa
mIJo2
cinetidt
a sferei A
'
--mlJo,
2
0'
1. Sfera atinge pentru prima data pIanuI diseuIui ell viteza v =2 glz. In urma primei
ciocniri viteza sa devine VI =kv =1.: 2 gh iar inaItimea maxima Ia care sc poate ridica
este hi =0)2g.
Energia potentiaIa
cinetiea imediat dupa eioenire :
mv-1?
E =mgh1 =
2-
de unde h =E/mk2g
2. Dupa
<leci
ciocnirea
Efectllind
in punctuI
eel mai inaIt
estc cgala
cu encrgia
=mk2glz,
=30
m.
a doua viteza
suma progresiei
sferei va fi v2
geometrice
cu ratia
=k/l[
=k21J ~i dupa rr ciocniri
Un
=kn
/I,
h2
l_k2(n+l)
H=Iz----
Pentru
I.-I.:
n=3,
H=Iz1,2=36
m.
4. TimpuI [=2 y21z/g in care sfera Sl:' rididi piria Ia iniil~imea maxima
inapoi pe disc trebuie sa fie egaU\. cu. perioada T =2 1t(w a discuIui:
f-
21t!w=2V21z!g w =
1t
V-g
--
2h
= -
1t
= rad.s-I
V6
Iz ~i cade
1. F1 =m1w2r1,
m w2r1
PI
=-
tg
F2=m2w2r2,
CY.1
r1 =/1 sin
w2/ sin
- =---1
Cl.1
1
= ---,
mig
GI
0(1.
tg
W2{2
----
(1;2=
sin
Cl.2
cos~=
T1 sin
(1;1
=T2 sin
m1w2r1 =m2W2l'2'
-V w41y -
0(2
-g-,
w212
sau F1 =F2,
m1l'1 =m2l'2'
de unde
-V W4{~ -
g2
m1----=n72----2
g2
{y _ g-=-
my- m~
my{y-m~{~
w4
u)4{~_g2
w =6
rad/s,
w =2
'ie\),
'1= -~ = .6_=0,95
2.
111
112 -_
1. to
'"
27t
6,28
. I
V w {t
4
_g2
Wl1 = ----
~{2
---- w
(1;= -
2-g
2"
Hz.
=0,39 m/s,
--07'6
,;)
m /s.
mg
= -~.~,
Fe
mw2{
w2=_0_,
/ tg
C(
V= -
--
2IT
=39,34
2. III =
V-
l tg
=Ct.
1
2IT
9,8
--
=-Y9,8'
1. ~
1,73=0,,6556rot/s=
2IT
V3
rotjminut.
=
l F
ES
l G
ES sin r;;
Fc
R=
0(=-'
=0 2
,
2 2
_F_c_ =m
__4_IT_ V_ _R
cos r;;
cos ex
=4n2v2ml =8N.
v2
2~ .
1. 2mv'6=mgho: ho=
Ia suprafata Pamintului,
2. F =y Mpm
-R2
Mpm
mg=y--'
R2
R2
g-m
y
=ma=mg-
r2
unde
R2
r2
este acceleratia corpului in dmpul creat de Pamint
~mvb=
2
(;h~r=
t;~
R2
r2
Vb
ho
=--,
1-holR
v2)
2g 1---.L
(
2gR
ho=h1(1-h1/R),
dnd
mv2
1. -mg=mg-
(~~1=mgR2 (~
dr=mgR2
mv2
~ -mg.=-'
r2
__
1_) =mgR2
R +h
R(R+h}
5v2
I'= -
5 400
=--
< ~~I,Vi > \!~JR
2. fLmg
mv2
>
Vl\5 10100=22,36
mjs.
3 . _R..2 h>-""
V
=200 m.
10
lng-'
2
1!~di lVio'
2h
1,5'100
2 .0,4
=101/1875=43
~,
m,/s .
1. Evident
ca ciocnirea nu poate avea loc decit in punctul
B sau C.
Admitem ca are Joc in B. In acest caz ciocnirea se va produce intr-un timp t, de 1a
pornirea celor doua corpuri in care corpul m2 parcurge un numar n de rotatii complete
lar corpnI de masa ml parcurge
in plus arcuI AB
51 =n2"R+AB=v1l,
".ill = (,,n2"R
"IR
4 J
52=n2"R=vz!.
R
3IT
4'
'+ -R=w
RI,
4
3IT
n2"R =w2Rt.
Daca
introducem
2
2
2. Q= :!.!..~r:..l
~~~2_
-+
-+
in reIatiiIe
(+)2
m1 2 m2 lJ
de mai sus aflam
n =4.
-+
m1v1 +m2v2 =(m1 +m2)v.

Cind se ciocnesc
ceIe dona
V -----(m1vl)2+(m2v2)2
= (m1,+ m2) V, =
Q=1,5
3.
mIlJ1
150
au directii
1/m
2lJ2 '-m2v2
1 IT
22
m1+m2
J.
_m2v2
t gCl.---
1. V= -
corpuri
3,14
=182
,
1,71
=2,5 Hz, w=2 "v=5,,=15,7
60
'Po= 15= ~,
12
radjs.
perpendiculare
=2,4 mjs,
intre
ele
A =5
W =5rc,
.lQ-2m,
X=5lQ-2
+ 12
,,)
sin (5rct
+ ~),
3. v =dxjdt =5 .10-2 t5rc)2 cas (5rct

'd2
a =~
= - 5 .10-2 (5rc)2sin (5rct+rcj12),
!df2
.10-2 '5rc=a,25rc =0,785
Vmax =5
amax
4.
~A
,1t SIll
'(5
SIll
rc t
5 rc+-,
t
1t
1t
-=
6
1t )
5t=-,
t=-s.
12
1t)
'2(
1.
V=
V-E/p-
='
4.103
= --
3. y=a sin
1t}
2,7.103
=8
5.102
'6' )
(V3i~)2
sin2 (":r/6)
(1/2)
12
4 32.1010
2. A= -
2
COS (
---=--=3.
1
51t-+60
60
1
cos2 ( 51t-+60
12
Sill
m/s2,
+,
12
12
Ec
-=
Ep
S-l,
+ ~),
12
Sin(5rct
-1 =
=5 .1O-2(5rc)2 = 1,25rc2= 12,32
mis.
=4.103
m.
(w t- 1t)
=a sin 2 rc(~ - 2-) =a sin 2 rc('!- _!-) ,
6
T
T
/,
12
/,
x= -
12
dx
1t
1t
dt
1. v=---=5-cas-t,
Vmax
a=
dv
dl
=-
12
=-m.
3
lId'
- .
d
= 5 -1t cln
cas -1t t = a lca cln d -1t t =l1rc,
= -
5 ( 1t )
1t
"6 2.,<:;n"6
t.
t =3,9,15
f=(2n <-\-' 1) " sau
etc. s.
2. F = ma = ---4,,2Am
A
F
max
= 5 em,
=
mv
(")2
mw2x2 = -m
--
E p=
2L
.
.25 SIn
=4 cm
k = -F =28,75 N
- , T =2"
m
sin~
?-
3. Ee = - mw2(A
t,
2"
t,
A2w2=const.
A=-
N.
= 2
1.2. L=-A,
kg,
2,6
Et =Ee+Ep
y=A
m=10-2
(~)2. cos:l~
25
= ~
2
10-2=13.10-5
4(3,14)2.5.10144
3. Ee=
t )
2,,--,
s,
T=12
2
SIn
T2
'
1f-:::. =0,0;)2
k
s,
t=4 sin 120 teem).

y2) =0,288
2 -
J,
Ep=
2-mw2y2=1,15
.10-2 J.
1,1,8l.
1. NI =50 g,
a = ---
mg
=0,192
2M+m
m/s.
3. S' =0,384 a'/2,
0,05 =0,334
a'=
a'
mg-f
= ---
4. S =
2M+m
v't -
=0,38/1
2. v = at =0,384
S'=
a/2
m/s2, SI = -
25'
/2
0,668
111,
=0,167
Ill/52,
, f este forta de freeare,
a'/2
--- ,
2
111.
5. i =5 s de Ia inceputuI
mi~carii
inseamna
3 secunde
de la ,oprirea
masei
mentare.
1. T=
=16 s,
2rr_ = 2-r;S
(,)
'It
16
=6,25 '10-2
v= - = -
2: 8
Hz.
=3,925 .10-2
2. vmax=Aw=1O-1
ms-1,
1-410-2
amax= A W 2 = 10-1('It)2
8 =,D'
.10-2 =2,46 .1O-4N.
'10-2.1,54
3. Fmax=mamax=1,6
4. Eo= ~ w2 A2m cos2(wt+cp) =

8
Ep=1,232'10-5
;)J,
sin2(~t+
=A sin(wt +cp),
- = - t1 + rr
rr
IT
'Ittlli'It_IT
2-:1-
i2
i1 =
1. F=
T=2
1
2. v= -
- s.
3
'm) sin
T'
('I8t t
+-~)
t_5
--~
2--S.
-5 - -1 _- -4 -1
-,u '13 s.
3
kx, k=\F
T:Vm
k
= --
+.
J.
(~tl + 2:) = ~ ,
sin
--+ t1 =
A V3 =A sin(wt
(3,925 '10-2)2.1,6.10-2
Etot=Ec+Ep =1,232 .10-5

5.
(l!- t + l!-) J,
COS2
= 1, 232 '10-5
ms,-2
0,804
\ =~
0,2
=2 '3,141(
=1,24 Hz.
490
=490 Nm-1.
=0,804 s.
V3 ,
2
COS2
(.~
t+ ;) =
sup Ii.,
mg
3. G=mg=kxmax=ka,
4. Et
= ~
5. Et=
vo=
1.
ka2 =
~
2
mv,
H2
22m
H2
2. E = -
=1,25 m
2.6?72
H=mv,
E= mv2 =
s-1,
=2,89 J.
(1,7)2
20,5
=mgh, de unde
2m
h= ~
2,89
2 m2g
2,89
2 0,259,8
_ l-h
=arc
ill,
-0 5,
_ 1,18 -0,59
=0,59
4,9
COSCl.-------,
3. Faria
=0,16 m.
V2~t = V
Cl.m
89,8
= -490
490 .0,162 = 6,272 J.
_1
a= -
1,18
cos 0,5 =60.
de lntindere
mv2
F=mg+
in acest caz este
=2 mg=9,8
suma
dintre
greutate
N.
v=-l f1
v+
0,05 V
100-
=2-;
'IT
!!-,
I 1
1/ l(lGt.6.I)
g
=11 Vla.6.!
1 0,05
__
1_.
_1_
=(1 0,05)2
Vla.6.I' l+al'd
-- 100
s
1 CI.~t=1 10- ,
6
f= 10-3 = _1o_-_3_.1_0_
= 1000
=62,50.
100
16
pozitia
9,6=Aw=0,12
de echilibru,
(,
-L
100 '
16
1. y=A sin wt=0,12 sin wt,
In
=1-1- 20,05
v=Aw cas wt.

cos wt
w== 9,6
0,12
= J,
=805-1,
-
Y =0, 12 sin wt=0,12 sin 80 t.

2. YI =A sin wt1 =A sin w
2- T = A
6
sin
2- 2 ,,=A
6
sin
271:
6 '
~i farta
centrifuga
V3
Yl =0,12
=0,1038
m.
1
3. v = A (,) cos (i)(=/10 COS(i)(= -
110,
COS(i)(=4:=sin(i)(=
V (1:1}
Y2=0,12 '0,97=0,1164
m.
1-
=0,97,
4IFMI=kYM=kA=m(i)2A,
5. T =
~28
80
=0,0785
= _1_
=12,7il
2 IT
(,)
f=!-
s,
S-1.
0,0785
1.1.86.
l.JE=TR,
mg-T=ma=lJ1ER,
=mgR-me:.R2,
e:.=
(J1+J2+mR2)=mgR,
=6149
0,89,80,06
0,00765
E= _1_(J1+J2)(i)i=
raclis,
+ +
d2=
61,49 '16=491,92
6,28
IT
4. T = m(g -
a) =0,8(9,8
3,(894) =4,88
= ~(m':'+m )R2_~m*r2
5 J
'22
m* ="r2lp,
3_
2 g
2-.
S-1Iot-
1 h=
rad,
78 , 33 ro"a,ll.
t t"
491,92
(I.
n=-=--=
J.
!-0,00477'245,962=144,283
_
a-
FA-G
3. mg
V
=2
=30 6
2-9,8
'
1
-2- t2a,
r2)lp,
dg=Vpg
12
-~,45 m,s,
1
"
m* -~m
--
2 R2_r2
V6
at,
_?
2-
1'2
m.
O=Uo -
_ g(d-p)
m2 =T.:(R2-
(24,5)2
N.
= ~m~'(R2-r2)+..!.-m?R2,
S=
-2a'
S=
..!.-(24,5j2
p= - d =500
2
(J1+J2)e:.=
J1+J2+mR2=0,00765
a=e:.R=61,49 '0,06=3,6894
radis2
'
2. (i)t=-d=61,49 4=245,96
3. a=
T=m(g-e:.R),
2 2,45
kgim3.
=1225.
'
mis2.
kgim2p
2
=-5
m este
1. ~
masa
P2g -
Mr2,
sferei
mg=ma,
a =( :: -
1
111=v1l'-!---a
2 v2=v1'-!-al,
[2 ,
m/s.
v2 = V2a1l1 +vr= V260,2=16,15

l 1 --
V2-IJ1
a
v~
-1
896 s.
-,
260,2
4. h? =_._=
-
2g
6 I/3 --
'
-2') 1
v~ _
260,2
2a
2 5,88
v2
+-2a1
=6,28
+mg =F,
mv2
2
=22,1
49
m.
=1,4
s.
980
v2 =2 911 =2 gl (1 cas cp
4. Be = -
m,
52
1. T = 27tV
+ -2 5,88
= 20
1.1.89.
mv2
j.
0,300 '260,2=39
h3=111
2. --
m.
-1327
2.9,8
2- mv~= 2..
5. Ee=
1 }g =0,6 '9,8 =5,88 rnl<::2
m'-m
= -1
= _._-
2m
=>
COSy),
9=60.
=mg1l =14,4207 j.
1.1.90.
1. qval=A
'v=AV2
qnt =2,8,1000
2. Pu =qmghYJl
gl si;-(X=4
10-2v'.2:g~8-~5001/2=2,8
=2 800 kg/so
2 800 9,8 . 500
2... 0,9
2
=617,1
kW.
rn3js,
3. u=10Y2 gh=lOY29,8 250 =700 m/s.

4. A6 =...!L =
m
qm' gh _1_~
qm
4,18 250
P~=q'vol pgh~q'=_U
pi
p gll
=2,340C.
5248.103
=----=7,65
m3js.
9,8.70.103
1.1.91.
1. u=a3=51210-6
R= Vg(PA R
2. a = --
V pc
3. h=
m3,
Pc)=512 .10-6 '9,81 '200=1,0045 N ~ 1 N!
= ------
= --
800.512.10-6
t=
a~2,
4. u=at =2,5
2~1
0,4096
=2,5 m/s2~
=1,41 s.
V2m/s.
1.1.92.
1. T'R=JE,
1
_MR2-
=m(g-
a = _2_m_g_ = ~
2m+M
a)R,
-M.a+'
-m'a=m'g
2'
=2,8 m/s2
14
2. T=2(9,8
2,8)=14 N
1.1. 93.
k=
Jfl
Ixl
Mg
9,81
=981 N/m,
10-2
w=2r.v=2r.~=
7tn
60
!VI g
X=
n2=
2.
Xl
7t2n2
=m -
900'
900 Mgx
m7t2a(r+x)
nl =463 rot/min,
=1 mm,
x2=2
3. n=
(r+x),
n2
em,
30 VlVIg
7t
ma
1/ r+xx
1 220 rot/ min.
30
= ~~11"'1
dn
dx
(_.!-_)-1/2
(r+x) -x
(r+x)2
ma
7'1:
11
9 11
= ~~ 11-[
7'1:
ma
f+X
r2
;
x(r+.x)3
dn 6n
dx 6x '
-.!.-~l/Mgl!~ r
A
Lln
-
.._
6n
n
" uX,
ma
7'1:
X(f+X)3
11
Llx
= ~
1'2
2 i x(r+x)3
11r+~" = .1__
,x
f_
6x
2 (r+x)
::::....
= - 1 Lln1=44
I\n
10,5
6n
-
+ -1
4. In prezenla
A
8
uI1
2 =
150
rot I'mm.
frecarii
xMg
= .....:.+~.mg,
mw'2(r+x)
+'
=1
26n
t'l.n
6n
('!.lm ,
x1,I
_afl.m
2xM"
Jl
10-2
L 1.94.
'+' 'Po) =
1. Y = A sin (27t'..!...
T
2.
U=
_t~
+ ~)' ,
0,2
'
27'1:
(
A wcos (wt+'Po)
= A --cosI27t
T
t
=47t' cas ( -
7'1:
+" --3
7'1: )
=47tcosk
h =
0,4 sin (27t
~~n:~:"=
2T2m!
57'1:
= w2m
= 4n2
--}-
_4_""_,2_.1_0_'_10_-_ _'_,1_(.,_
=16
2.0,04.5.10-3,9,8
T2
m.
V'S
47t-
=-m,
'Po )"= 0 ,4 -27'1:
CDS
(2 'it'
0,05
_.
0,2
2'it'
Vs
0,20
m/s.~
,I
+ -3 =
7'1: )
yMm
yM
1. mg=-.
g=-,2
R2'
vMm
mg'=
yJ1
(R+h)2
g'
112
n2 ( 1+ R2
(6370)2
6600
1 m/s2
=\)
'
(;:11) =mg',
2.
u=Vg'(R+h)=7,7S
km/s.
3. E=Ecin+Epot=
4. T =
:!.. =
T'
2TC
Vf...,
mv2
0
=f.l-mgx+-,
=2TC
T' =T
__
V-; ,
=T
D
D'
n.1
+2fJ.mgx -
mUB=0,
20x2+2. 0, 150,5 .10x-0,5

4
x2
+0,3x -
-0,3 + V 14,49
8
v=y=
9 = O.
0,9=0,
2.
V9,1:) .
l:x2
2
kx2
T'
.1010 J.
+mg'h=3,85491
mv
2
V :'
<:oTt
"-'0,44 m.
V-
') V0,5
_IT
mv2
T =flmgS.
4. Prin frecare
absoarbe
numai
mctli
= flmg
1= 0,50,1510;3
450
20
v8
S= --
2fL g
9
=-----
20,1510
cantitatea
de
50% ~i dcci
S 0,5,
= 5.10-3 arad.
b
=3
dtldura
m.
clegajata
este
Qf=fJ.mgS
din ea("<e<<:Krr.1<L
1.1.97.
1. F=Fax=(Pa
p)V 'g=(1000
2. ma=Vpa=Vg(Pa
700)'0,09 10=270 N.
p),
a=g(~~' -1) =1O(~0 -1)

t = 1!2H = -V
=1 s.
=4,3 m/s2,
22
'
a.
4,3
lz'=lz-P- =15 ~
=10,50 em.
pa
1000
4. For~a arhimedidi
LundaHl in intregime
V"Pag=
dedt greutatea
gl'inzii, eind aeeasta este seuea trebuie aplieata 0 forta F' de sus in jos.
Vpg+F',
pV)=10'2'0,3(1000'0,14-700'0,15)=210
F'=g(PaV"5. Dad
fiind mai mare

in apa, rezulta
Fasc=O,
PaVg=p'Vg
grinda
se poate gasi in eehilibru
de unde
N.
in interiorulliehidului
Ia oriee nivel
p'=Pa.
Deoareee
bara este omogena grcutatea
G este aplicata
Evident
ea intrueit
bara este in repaus
in centrul
barei.
G=F1+F2
Momentul rezultallt
al tuturor for~elor ce aetioncaza
;punet trebuie de asemenea
sa fie zero.
.
Luam momentul
fat,a de punctul A
-II) =F (1
,G ( ~
Daca
IG (1,_2 -I
luiim
barei,
(2)'
1 -
momentul
) =F 1(f --
asupra
i-I
1
fata
Ge punctul
),
1-211
-----~_.-
1-(11+12)
Asupra
seindurii
for~ele T (tensiunea
actioneaza
Sc ~tie ea eonditiile
de echilibru
LFx1 =0,
R:; +F sin
LFyi=O
RA'
=T
Gs
L
2
(X
sint :
=Gs,
cos 0:,
=T sin
(Xl
Z.
in fir) Gs, R:; ~i R,/'
fata
de oriee
1. T=~
=150 N
2 sin
<X
D..[o = -
Ie
'
150
=0,015 m=1,5 em.
= 104
R"
3. tg ~= -!!. =
Gs-T sin
T cas CI.
R~
<X
Gs/2
=tg 0.:,
Gs cas
CI.
2 sin
<X
deei ~ =0(.
4. In aeest eaz asupra scindurii vor aetiona
Seriind eonditiile de eehilibru obtinem :
fortele
T;, Gs, Gc,
RA2
~i
RA2+T' sin o.:=Gs+Gc,

RA1=T' coso.:.
Momentul fata de p unctul A
Gs _1_ +Gc' x=T.[
sin a,
T'=~-+
2 sin
D..[' =
.:-
Deei
(~)~.
I
CI.
Gs
2k sin
D..['=r(-=-)
I
sin
1 )
<X.
este
CI.
(~I
Gc
Ie sin
Ct.
dreapta
D..['. =D..lo=1,5 em,
~ =0,
l
mm
~=1,
I
Din egalitatea
MsgOA~eos
a' -
eu zero a sumei momentelor

fLIMsgAB
sin 0:'=0,
fata de punetul
RB=Fj=fllMsg,
A(fig.
1.59)
RA1
tgo:'=
= _1_
=_1_
20,4
lI'lAB
=1,25,
0:'=38,7.
0,8
2. Deoareee
peretele
este Iucios, reaetia
RB este perpendieulara
pe acest perete.
Din eonditia
ea suma proiectiiIor
fortelor pe orizontaIa
sa fie zero, daca afliim
pe RB afli:im imediat $i forta de frecare in punctul
A.
EgaHlm eu zero suma momentelor
fata de punetul A'.
NIsgOA, cos o:d--mgAC cos 0: -
RB
AB
ceIe indicate
la punctele
C la ini'iltimea (fig. 1.60)
h ==A C sin 0:=4,1

1.2.1.
sin 0:=0
- et.!! 0:,
M. gOA.+mgAC
3. Utilizind
in punctul
RBAB
v2
1.2.2.
se poate
ridica
pina
m/s.
km.
5. In punctuI
eel mai de sus al traiectoriei,
<Ie greutate
este verncala
$i normala la traiectorie.
g=
ca omul
m.
1. t=81,4 s.
2. v=vox=694
3. sx=56,5 km.
4. hmax=8,1
1 $i 2 afIam
aeceleratia
imprimata
Putem deci scrie:
de forta
:J
R = !!.:~=49,1
_~x_ ,
1. a= - 0,1 m/s2
2. slO=45 m.
1.2.3.
1. a =6,25 m/s2
3. Vm = 12,5 m/s.
1.2.4.
1. x=509,1
1.2.5.
1. i1 =4,082 s;
2.
=0,67 s;
3. t=50 s.
4. smax=125
m.
m.
t2 =8,164 s;
t2=1,67 s.
t;
3. Primul
km.
corp Ie Intilne$te
pe eeIelaIte
2 dupa
t =7,28
s.
4. Dupa dona seeunde corpul M1 parcurge distanta

si =6 em, eorpul 1112 distanta s2=2,4 em iar M3 distanta
ss=4em.
Noultriunghi
A'B'C'
are laturib
A'R'
(M1M2)=20,21
em, B'C'(M2M3)
=33,74 em $i C'A'(M3M1)=47.13
em.
1.2.6.
1. Se ia un punet
De
aiei eorpul
in punetul
va
mai
A, viteza
v "V-2f'
= g1
A de pe traieetorie
0 Inaltime
h' =
;'2.
g
Iui va fi :
'--,0
v1 '2 g 2
= v ,,
= ,/
2. t'= ~9 si
,
oarceare
avea
i"
v"
= - cum v' =v" ~ i' =t"

9
Clnd
un de viteza
corpul
eorpului
va ajunge
este v'.
din non
2. v=64,5 m/s. Aceste doua viteze sint egale, evident din demonstrapa
problema precedenta.
m/s.
3. v=-yvij+2 gh=65
1.2.8.
Ia.
1. Vrn =36 km/h.

2. ti =6/5 h;
t2 =4/5 h.
3. ti =5/6 h ;
t; =5/4 h.
4. Nu se pot depa~i pe drum.
1.2.10. 1. A C = -=24 km independent

..;
3. At=lO h.
4. ni =95,5 rotatii ;
5. a =0,067 m/s2;
de
VI
~i v2
n2 =48 rotatii.
S = 119,4 m.
1.2.11. 1. tI=0,59 s;
t2=1,41 s.
Deci corpul M2 trebuie aruncat cu 0,82 s mai
('prdr.
2. t~0,88 s.
3. AS=0,77.
1.2.13. 1. h=0,93 m.
2. V =2,43 m/s
al2
1. Abaterea As = -
Fd2
= 0,25 m.
--2
2mvo
2. Timpul de deplasare este:

AS}
'-\
2
~l!!
1.2.15. 1. D=100
2. t=17,62
1.2.16. Gb=1176
= __
m
2
II
=045
'
t}
=0,67 s,
m.
m.
s.
N
1.2.17. 1. aM=1 m/s2;

2. vM=18 m/s;
m/s2
aB=-l
vB=6
m/s.
1.2.18. Nu are loc eioe nirea.

In momentul opririi personalului,
trenul de marfa este Ja 30
ill
in
fata.
1.2.19.
v =3,57 km/h.
1.2.20. Distanta
a doua a treeut
minima este la
de intersectie.
momentuI
t =0,8 h,
adidi
d'upa
ee ma~ina
Se obtine din conditia
u1t)2+(d2 "':-;u2t) 2 = o.
.:!-Y(d1dl
1.2.21. 1. Cind forta F actioneaza paraleI en planuI, clar orientata in jos, corpn'
ya sta in repaus daca
F ~ fLGcos ex-G sin ex.
Dadi forta F este orientata in sus, nu va pune corpul in mi~care daca
F~G(sjn ex+fL cos ex).
'2. G sin ~ =fLG cos ~,
~ a =Fcosya
sin y),
fL(G-F
=0-+
F =
fLG
fL siny+cosy
dF
dy
= -
fLG(fLcOS';' -sin y)
(fL sin y+cos
y)2
F este minima cind f-lcosy=siny,

4.
F=
V~ V-l--+
1 +fL2
Observatie:
1'[1.2+1
-- 2
1 +fL
este interesant
de subliniat ca ~ =y.
1.2.22. 1. 1=26,54 m; h=13,27

2. S=68,40 m.
3. Ec= 136,78 J.
4. F1=3N;
tgy=p,.
=~.
flG
fL
m.
F2=2N.
5. E1 =45,9 J; 2=136,8.J.
11111112g,
1111+1112
2. T=2
F=2T,
3.~2_ =(n+1)(n-L).
1111
4. a=0,164
m/s2;
t=3,83 s;
5. F' =m' (g-a)=0,09S
N.
1.2.24. 1. a1 =0,5 m/s2;

1.2.25. 1.
u=0,63
a2=1 m/s2
g 1113-(1111 +~2)
(sill. C(+fL cos _r:) = 0,25
1111+1112+1113
2. T23=47,75
1..226 .
U=
N.
_(._M_1+_M_2)_2~ =
3. T21 =20,5 N.
760
I
IU,S.
m ( cos C(
Ec=-
mv2
111 F2tl.
2
,12
=--=
22m2
2'"
2. Fdt =d(mu)
=mclv,
2.
mis,
Sl
=G,25 m;
m/s2
'
dt=
dx ,
D
F-
dx
mdv,
mv2
F(xil.2.29.
Fdx=mvdll,
xo)= -
= Ee.
1. a1 =4,64 m/s2
2. v =3,407 m/s.
3. Acceleratia de frinare
4 . .0.5=0,66 m.
5. E=9,55 J.
m/s2
a2 =8,75
1.2.31. 1. Masa m=800 kg; G=8 kN.

2. s=125 m.
1.2.32. 1. T1=1080
N.
N.
2. T2=1416
1.2.33. 1. s=l
m; v=l
2. s' =1,75
m/s.
m.
3. 5,79 s; 1,53 m/s.

4. p =2,68 .103 kg/ma.
1.2.34. 1. va=25,9 m/s.

2. t2 =71 minute.
1.2.35. 1. a = 1,02 m/s2
2. T=5,9 N.
i1.2.36. 1. t =2 s.
2. a) t1 =0,45
s,
b) t2=0,05 s.
gt2
gt2
3. x+-+v1t--
=h,
X=k-v1t, X=0 pentru t =0,980.

4. (Ee)A =54 J, (Ee)B =92 J.
1.2.37.
1. F1 =0,88
N.
2. F2=0,338 N.
3. Fa=l,Ol N.
il.2.38. 1. s=16,65
2. T=15,06
m;
N.
4. F4 =0,143
N.
5. Nu se poate.
v=16,65
m/s;
a=8,327
m/s2
3. O,327<m2<O,637
4. 20,6 m.
kg.
1.2.39. 1. 20 s.
2. mI =40 g; m2 =60 g;
3. Daca
este orielltat
illI
VI
=387
111j5;
.6i =53,5
in sus:
s.
1.2.40. 1. I =4,19 m.
2. va =4,96 mjs.
J.
3. Ep=198
4. (;(=199 J.
1.2.41.
1. lu =I
a)2n.
(Sin a-fLcas
sin <X.+IJ.cas a
') l. =l eLl sin
~.
tot
a -fL
se consldera
3. t
=
I
t _
+ ...
'T
(SinCl.-fLcasCl.ln
-:------
Sill <X.
+ fLcas aJ
I~
1-
l,/---V-- .
g(sin
4. n-
,l11 sin a -fL cas _0;)2

I .
\ Sill a+fL cas CI. .
cas~
SIl1<X.
+ 11. cas ex
a -fLcas
a)
(Sin CI.-!J. cas a'n

sinO:+fLcos
a)
1.2.42. 1. aI =0,66 mjsZ,
2/
g(sina-fL
a2=1,51
cas a)
mjsz.
2. t =25,25 s.
3. s=210,39 m.
L1.
t nn depinde de
5. EC1=21,497
1.2.43.1.
a=(CSin
Pm
kj;
de g.
Ecz=19,191 kj.
cc+fi.Gcosa+
a
= ---,
ai2
1.
=2,5 - mj52.
2. E=6,25 J.
a).s,
2S
s= ---, a= -,
2
2s
t=-=--;a=--
1.2.45.
s depinde
g;
[2
25
(~f-r
3. II =4 S.
4. Pfs = 1,091 kN.
L2.46. 1.
Fmin
=2,5 kK.
2.
Smax
=50
m.
m/s2
'1.2.47. 1. a =3,27
3. T=13,06 N .
.'1. E =2,61.109 N/m2
2. [=0,78 s.
1.2.48. 1. h =23,16 m.
L2.49. 1.
2. Q =760 caI.
1
(/= -28
= -nl
/2
3
a
e:=R
=8,33
I?
S-'
R=a;
S-2.
2. w=:::t=25 rad/s.
3. an=-
v2
R
Ill/S2
=5,5102
(4 10-2)2
4. 10-3J.
mv2
R'
F=-'
r--
--V
= -----
= -- ----,
G2
1+-
1. h= -
,g2R2
1,--
v4
F2
1=50 cm=0,5
m.
2. [=0,70 s.
3. R S =0,37 m.
4. [2 =0,43 S.
5. Corpul parcurge
punetul N.
L2.52. 1. Fj=15,8
2. F2=11,59
N.
N.
din R numai
V.
F3=8,05
N.
1.2.53. 1. p=0,50 m.
2. smax=6,25 m.
1.2.54. 1. F4 =4350 N.
2. w=0,05 rad/s; Fcf=2093,3 N.
3. [ =58,57 s.
1.2.55. 1. v=14 m/s.
2. h =13,1 m.
1.2.56. 1. Fc=4,9
2. v=0,837
1.2.57.
Din
N.
3. Ec=0,857
S-l
figura
1.62
rezulta :
J.
4.
5.
Vi
=27,65 m/s.
V2
=59,86
m/s.
-+
-~
T+G=ma,
Gx+Tx=max
Gy+Ty=may
Gx=O; Gy=-G=-mg,
Tx=T sin ~,
Ty=T cos ~,
ax =a cos a, ay =a
=ma cas x,-mg+T
+T
a, 0
Sill
sin
~= ma
cos
~=
sin
(J..
uncle:
1
to'
'"
a cas
Ct.
U+a sin
2. T=mVg2+2
CI.
ga sin a+a2
1.2.58. m11110+m21120=m1111+m21J2
2
:::1:'.1Q.
Formula
2
In2v?
In1Vj.
= -2-
(1) poate
m1(1I10-1I1)
+ --:2 .
Ii scrisii :
=m2(1I2-1I20)
iar formula
(2)
m1(1I10-u1)(1I1O
Din
2
In2V20
+ Ill) =
m2(v2-IJ,o)'
(v2
+ v20)
(3) ~i (4) rezulti'i:
.<l1O+V1
(5)
=112+11;:0'
Inmu1tim (5) Cll m2 ~i sciiclem din (3) iar apoi inmultim

din (3). Oblinem:
1.
2m2/!20+(m1
111=
--
3.
m1
=m2;
III =1120;
caz, prin
112=1110
1.2.59. v =wR cos

o =4GG
(J)
cn uu se puteall
R cos
sfcrelc
(J).,
i~i schimhii
w =7,27 '10-5S-1,
m/s.
=233 m/s.
1190 =0.
2rrn.
=100
S-l.
60
Z=-
<.Uo-o
=-10
5-2
3.
cp =
~o+o
2
.f
=500
ciocni.
112=1110,
ciocuire,
~i III =0.
2;:
m1+1112
dar in acest
1160
ij.2.60. 1. Wo=
2.
III =1I2~1I1O =lIzo
Deci, in acest
'Dacii 1120=O~
a)
b)
e)
2 111 IVlO+ (1112-:'11)V20

v.= -----.---.-.
-1112)V10
..--.-.--,
m1+m2
2. Dacii
(5) cu m1 ~i rezultatul
rad, n
-~
2~
=80
rotatii
iutre
ele viteze.
il sciidem
1. 2.61. Din figura
1.63 se vede-
cD. :
FC2~G2' Fc2=mw2R
Gz =mg sin ce.
Cazul
=
l:!Q.
12
Uv.
I?;:;
~,<.J
_
mg-mg
+.2m
_ g/cDsex
.._-/
2. 2,5 m!J=mg
cos
1.2. 64. 1. T =mg (3 cas
cas
0(=
mg /
~+.2--2--'
CDS ~
9-2
Jnv2
2. ~- +mgl(l-cos
limita
V~i(;gex.
1,5
2
-.
cos
25
~= ~
cas 90)'
9) =mgl(l-
cas
'Po)'
II=V2gi(cos cp-coscpo)'
1.2.65. a) F=mg
mu2
b) F=mo'--cos R
if!
(fig. 1.65, a).
c:p
(fig. 1.65, b).
mv2
c) F=mg+-cos
1.2.66. 1. IIt=5 m/s.

2. (It=-l
1.2.67.
1.
Day
mjs, an=O,5 mjs2,a=VaH-a~=1,12mjs2.
=20 mis,
Vox
=500 mis, tg
Of.
=0,0392.
2 r;T-I max -1
11 = 14,7
2
Imax
+ ~2g
=30 , 6 m,
m/s din lege a conservarii
3. d2=5 km.
Fcz =G2,
impulsului
Ia explozie,
cas
(1.'
w=
.2.68. y=x
gx2
tg
cr.-'<2.
2vo ~COS2 ex
y=x
'
tg ~
(vezi fig. 1.66).

2
X = ~
(sin 2 0::-2 cos2 0::tg ~),
-dx =O--+cr.= - 1
da:
,1.2.69.-
(j)2R
'+'
(j)2R
G
--
'+'
_1
G
_1
-g.<,.a
G1
a,
a,
<.-~G (w R'+'fLg)-g.
2
-1.2.70. 1. w=3,36
3. Etat=2,76
S-I,
2. Ec=1,41
V=
j.
j,
(1.2.71. 1. PI =4,24 N.
2. F2 =2,45 N.
2.
fLG~Gl
. (c,}R-fLg)
I
T~
G,+,G1
('-IT
3. P3=6,22 N.
4. v =2,67 m/s.
m1
---VI'
m1+m2
v2
3. Smax= -.
2[Lg
;1.2.73. PA=3
kgf, FB=O
,1.2.74. TAB=51,8
1.2.75. R=lO
1.2.76. Trebuie
>{fi~. 1.67)
kgf.
3a
P, Xo=-'
yo=-
10
studiat
2r sin
Xc=--
kgf, TAc=73,2
llltli
echilibrul
ill articulatia
3a:
Fe
3"
xc=-
4r
3"
2R sin3 a:
2(1Y. -sin
in articulatia
{~
Cl
Xc=4Vir,
Xc=
C ~i apoi
Cl
cas oc)
rev
1.2.79. A,
sub
n,
ul1!!hiul
.
C-
evident
(fig.
1.(8).
~i E
cas C/.= _(1::=, cIeci C/.=5445'
Ct.,
]3
1.2.80.
(m1 +m2)a =m1g sinC/.- [Jm1rJ cas Ct. fLm2g cas ~.
In29 sin ~al2

S=-.
2
.!!!l_
m2
1.2.81. L=-_
gl2
(sin a +sin
[112(sin o:+sin
~)([L cos ~+sin
~) +211
~)(sin 0:-[Lcos a) -211
l( 1+-+--+
1 31 ... +--.n1)
2
Echilibrul
este
instabi!.
1.2.83. Cind greutatea

ricliea cu 2hj3
G1 caboara
cu h, punctul
F va cobor!
cu hl3 iar greutatea
G~ S{:
V::l
G1h=G2
1.2.84.
')
11,
G1=
-=-3 G".~
II=8 h sin c<,

12=16 h sin c<
II:
1.2.85.
2: 3 ...
13 =1:
[2:
1. Indicatia
va
fi 3 kgf.
2. G1=3 kgf.
Tensiunea
ramine
G+G~
1.2.86.
1.2.87.
_Y_=
3 kgf
(G +G1-
= T,
T).
g
2
Maimutele
se VOl' afla la aceea9i Ina1t.ime.
Asupra fiecarci maimu te aetioneaza
forta F
T-mg.
m1g-T=m1Ql'
De unde:
a1 =
4m1n1a-3m2ma+m,m2
--------
4mlma+m2ma+mlm2
m1n12-4m1ma+m2ma
Q = ---------2
4 m,n1a+ m2ma +m,m2
4 m1ma-3 m1m2+m1ma
as
= ----------
g,
g.
g.
4 mlma+m2nla+n11In2
1.2.88.
m1g-T=m1a,
1.2.89. !n pozitia
vertieala
ce treee
.
.1
l
scnpe!:l 1 = -:'r=
de
prin
V3
Echilibrul
treilea.
se va stabili
echilib
centrul
I' U
mr;-',,;"mg ces 0:=0.

celui
de
DI
doilea
Deci Ct.=60 ung-hiul dintre

corp 9i pozitia
firelar intre
1.2.90.
2rrr
1) Vtr = -
=(,)l'=v.
2) Pentru
punctul
A,
2v,
Pentru
punctul
B ~i D, V2v,
Pentru
pUllctul C e<ste zero.
3) Toate punctele afiate pe portiunea
de cerc cu centrul in C ~i
_raza discului.
-1.2.91. Nu va fi in echilibru.
Va fi mai greu in pmtea
dreapta.
1.2.92.
1) Ec=5 .105 J.
Cll
raza egalii
w.
2) P=104
3) m =1,304 kg/h.
4) de 14,687 ori.
}1.2.93.1
+. ------------------
0:-)-(
Vg-ll-S-il-12-0:-+-2-g'-I(-Sj-n-C/.---fJ.-C-O-S
-.l--_-si-n-ex-)
) t-- 3_
2) V =Vgh
sin2
0:
+2gh
smo:
g(sin
0:
-fJ. coso:)
(sin iX-!J.
gll
sin2 0:+2 gll (sin 0: -[1- cas 0:)
COSCI;)(-._l-
(_._1 __
1) V =21,014
Q=
mis,
P
--mg
v
P
V = --
!,Lmg
a=O,
=25,034
2) Ff=12,534
t =7,989 s.
m/s.
'103N,
;1.2.95.
1) sin iX=3,8 '10-2

2) a) F =44,688 kN,
lJ) E=892,7G
NJ,
c) P=372,40
kW.
3) a) F=56,439
kW,
b) E=1128,788
NJ,
c) P =470,328 kW.
4) Pc =3 135,523 kvV.
ll.-l.96.
1) G-!J.P-Q(sin
O:+f-lcos a)=
G+P+Q
((1
sau
G+P+Q
Q. SIll CI;- Q !J.cos iX-f-l P - G = ---
sin
2
sin 0:) - V
sm 0:
!J-g
';1.2.94.
0:
g(s1n ex -fJ. cos a)
, S1l1 0:
3) t = V
VglJ2'sin
a2,
0:
)-2(J.gd.
ell
TI-VP--T2=
aI'
b) Q sin CI.-vQ cos CI.-T;=!La2,

g
T;-G=Ea2,
g
=!- a2
T2--fLP-T;
1.2.97. 1) PI =6,0'103 N, F2 =0,869 kN.

2) F; =8 .103 N, F;=2,88103
N.
3)
1.2.98.
tl = 14,286
1) v~0,407
t2 =49,06
S,
s.
S-l.
2) Trnao;=738,6 N.
3) ')=0,407 S-l.
1.2.99.
1) Ft=3 .105 N,
Fv=2 .105 N.
2
2) a =0,5 m/s ,
s =300 m,
CI. =45
3) t=37,03 s, Vrnax=50 m/s.
1.2.100. VOl =
2 Nqml
--_
L .
[J.g -,
2
ol
Val' urca
m1(ml+m2)
planelor:
_lV V -2
VI -
1=
2Nqm2
V02= ----
..
_,
m2(ml +m2)
La bazele
pe plane:
V2
(Xl +[1-
m
V2
m V2f
-l_0l-..'..1.-.L_
2
2
m2 V52
1.2.101. 1) ctg
m2 Vf
-2-
V2
1=
1_.
2g(sin
1\1J.
cos
=L"m
~
g+2
,
.
2g(sin 0:2+ [L cas
(Xl) ,
'I
In
=oWm2g+212m29fL
fL
cas
cas
_
(X2)
Cl.1,
Cl.2
=3 .
Cl.2
.2) 12 J.
3) h2 =0,665 m.
1.2.102. 1) Se calculeaza
VN=1,35 mjs.
Considerind fOIta medic de freeare ~i luind
obtine:
_~V7v
2
==mnlz+lL
;1.
2) Analog,
[mg(2R-11)
+ mvJv]
2
2
eu aeelea~i
1.2.103. 1) F1 =120,
=70 N,
F;
2) F=fL'7F1,
3) fl. ' <
1.>p..
,
aproximatii.
Fi=iFl'
F;=iF1'
F' =fL'7F;.
apraximativ
[1 +.rl
J.
h) 2].
arcul cgal eu eaarda
se
~cos
a+l
lIt
2) V 1 =
-=======
~cos
3) i= 2V1
a+l
M:
sina
4) V
!!l!!.l_
cos cc
ll{
:1.2.107.- 1)
v=
m1v1+m2v2
p _
~e-
(m1v1
2)
V 2m
1 1
v= ------,
m2v2)2
2(m1+m2)
m1+n12
V 2m2E2
m1+m2
V2m1E1> V2 '20m2E1,
v =6 m/s.
F=630
N.
a2 =4,05
m/s2,
t=2,73 s.
5) h=11,36
ill,
E1)=33,398
kJ.
'1.2.108. 1)
2)
3)
4)
1.2.109.
1.2.110.
1) h;;, 12,5 m.
2) s'=41,6
m,
2
CJ)
l=5,32
m/s.
s,
g 2
=--=.
V3
2) Ee
?!.
M2
4V3
1) .=9,78 N.
2) De
1.2.113.
=21
Fm=788,5
1) a) 1=6 h,
b) l=4 h.
2) el =333 ill,
v = 103,5 m/s
3) ell =166,6 ill, d2=500
m,
v1=99,41 mis,
lJ2 =110,02
1.2 .111. 1)
1.2.112.
II
'" 17 ori.
1) D =3,4.105
km.
2) gp=6,1
gq' TL=2,46
Tp.
m/s.
N.
1.2.114. 1) v=7,79 km/s.

2) T=5280
s.
3) gh=58,35 N.
4) T p =2,03 S.
R2
1.2.115. G =mqo -.
g=~.
(R+Itj2
36
1.2.116. In
AVmnx,
In
BVmin
(fig. 1.(9).
1.2.117. Trebuie aruncat

de mi~care al acestuia.
1.2.118. 11=220 km.
1.2.119. 1) Fc=0,73
2) 11 =R.
N.
3) v =9,68 km/s.
4)
11
=10,4
rota1ii.
1.2.120. R=<1,23'107
u=3,08103
m,
R or b -R
L=rm111p
II =82 400 km.
1.2.122.
1) l=UJ8 m.
2) T=2,82 s.
3) Ec=Ep=2,87
1.2.123.
1) T=2
nV
R
p+_m ( uij--_P
2
TE
'11'C
Jlorb Rp
1.2.121.
m/s.
2
=11,53.1010j.
j.
2L2
2) h=L2(V2-1).
1.2.124. 1) T=0,7755
S.
2) E =3,675 J.
..
1 2 125,. 1)
x2
=1.
:.le,. ~y_b)2
c2
(12
wi+c2coS2
2) u =wVa2sin2
2
3) a =w Va cos
wi
+c2sin.2
4) F =J)W =mw2Va2rus2
1.2.126. 1) A =0,44
2) 11
=5,68
3) T=O,186
w i.
wi.
wi +c2sin2
G'1.
S.
S.
4) X =0,44
sin(33,76
5) X =0,41
cos (33,76 i).
i).
ol!.
din primul
satelit
in sensu]
1.2.127.
1) <p=are
tg-,
~cos
g
ex
1+ ~sin
ex
tg
1
- -cos
g
<p=
ex
ex'
1- ~sin
g
3) Firul fiind normal la planul

<p=-iY., R =mg cos ex.
1.2.128.
1) Man~on ul se va deplasa
cre~terii
aeesteia).
Deplasarea
2) Man~onul
man~onului
=-'I!lE-
treptat
:a
maxima
va efectua
X fiind eoordonata
fionulni.
inclinat
oscilatii
~i in sens invers
=
1 em.
armonice
fata de earueior
fa ta de eentrul
mX1 =MX2,
_Vk(m+M.)
----
0)-
mM
IcgaUi
m)(l +h( 1'+
-108
,
ra dl s.
lU+m
1 em.
M+m
1.2.129.
1) LiI=0,625
em.
T=0,14 s.
3) 6..Z =0,25 em.
2)
1) y=4,02
1.2.130.
sin 3,116 t.em.
2) a) T=3,9241Q-2N.
b)
1.2.131.
parabola
1)
a=-(02X.
2)
a=wVu6-v2 .
..,) X
.)
.L
.
= A. SIn
o
lege a X
de
= ma
k
pozitia
(l-cos
initiala
eurs~ cu distan ta Xl' iar earueiorul
Z~=5
=
dupa
MX2=-h(X2,+Xl),
.l\IX2+h( 1- ~)X2=0,
(pe
wt),.
a man-
9,9 rad/s.
3) l\1all~onul se deplaseaza
l_ll_l
acceleratiei
X =6,48
(2" t + --" ) ,
--
.T
m, u = 18,87
1
2
2"
T
u =--A-,
1
mis.
)Xl =0,
en X2
2IT
cos
IT )
T 11 +3
Ia fel
I--.
12=
2"
IT
-i 11 + 3 =7t/3,
= 2'
= 0,025
s.
1.2.132.
CP2-CP1
=7146'.
1.2.133.
1) l=-s.
24
m A2w2
m A2
4IT2
2)E=--
=----.
3) F=-mA(47t)2
1.2.134.
VOl'
1.2.135.
E=1,S9
1.2.136.
a =0,24 m/s2
1.2.137.
1) 7110 j.
2) 28400 j.
1.2.138.
fi acelea~i
sin (27tl+ ;).
amplitudini.
.1011 N/m2
m2g-T2=m~a2
m1g-T1 =m1a
dw
di;
(T2-T1)r=J
1)
(12=-a1
m2-m
1
----g.
m1+m2+ - 2
r
--m1gJ
2m1m2g+
2)
r2
T1=------
m1+m2+ -
J
1'2
2m1m2g+
m2gJ
--
T2=-----
r2
J
m1+m2+ .-;
r
3) F=T1+T2+Mg.
1.2.139.
1)
= -.!!!...2R-m1l'
g.
m2R2+m1r2+J
~.2.140.
Ee =
Ve
mV~
-2-
2) Fj =
Jw2
+"2 '
V:
_1._
3
<x,
=.2.- mR2,
ve=wR,
w=
gh
mgsin
v; =
ae =eR
V:
gh.
1 mR2o;
--~ -~=
Ff=
Ff= -
-mRE,
mac=2
mac,
2Ff=T:lg
Ff,
sina-Ff
3) f.L;;;' -~- tga.

,J
a=-----
mg
m+2111
2m
2) T=
(~~)2
R-r
M9(_R_)2
R-r_.
_)2
m+2m(_R_"
R-r
1\11 mO(1
3)
F=
+ .2..)
R
m(1- ~)\2M
r
1+R
1'v1
2-;;+
1.2.142.
1.2.143.
1-
)2
~h =3,66 '10-2 m.
ha =0,355 ill, hp =0,442 m.
1.2.144. Q
s l(
S
1
21
" (n~)Pa'
2
-1\
p=
2gli-.
2
5j-
52
2.1.1. Sa se determine lungimile la OC, 101 ~i 102, a doua bare paralele care, inca 1zite, pastreaza totdeauna 0 diferenta de lungime constanta" t11 =2 cm. Se cunosc coeficientii de dilatare 0':1=11.10-6
K-1 ~i 0':2=18'10-6
K-1.
2.1.2. Doua vase de sticla identice, de forma cilindridi, gradate, se umplu, unul
eu mercur, celalalt cu un lichid al carui coeficient de dilatare este necunoscut, pina
Ia diviziunea 50, ambele lichide avind temperatura
t1 = 10C.
Se incalzesc apoi cele doua vase pina la t2 =90C ~i se constata ca, in urma dilaHirii, mercurul a urcat cu 0,3 diviziuni mai mult decit celalalt Iichid.
Sa se calculeze coeficientuI de dilatare al Iichidului YI.
2.1.3. 0 vergea de cupru cu sectiunea s = 1 cm2 ~i cu lun[;imea 10 = 1 m la te mperatura to=OC prime~te 0 cantitate
de dildura Q=3471 J. Sa se calculeze:
1. Alungirea barei t11.
.
2. Forta F care trebuie aplicata barei pentru a-i mentine alungirea tll, clnd temperatura
revine Ia to'
3. Lucrul mecanic L efectuat de fortele elastice care actionind asupra barei la
to produc alungirea t11.
2.1.4. Intr-un calorimctru
in care se afla m1 =0,5 kg apa ~i m2 =0,3 kg ghcata,
in echilibru termic, Ia temperatura
to =OC, se introduce 0 sfera de metal cu masa
lVI = 1 kg ~i temperatura
t =240C. N oul echilibru termic se stabile~te la temperatura
(lC, dupa ce toata cantitatea
de gheata s-a top it. Sa se calculeze :
1. Caldura specifica c a metalului.
2. Temperatura
de echilibru 8 a sistemului daca mas a sferei metalice este 1111=
=2 kg (se considera neglijabila capacitatea
calorica a calorimetrului).
3. Masele sferelor metalice, lVI' ~i lVII, pentru realizarea echilibrului
termic,
la
temperatura
to respectiv 8, daca este ncnula capacitatea
calorica a calorimetrului
( [{ =0,2
k~~)!
D
2.1.5. Intr-un calorimetru

care contine ap[l ~i
gheata
la echilibru
termic
se gase~te urrnatorul
dispozitiv (fig. 2.1): un tub A, deschis la partea
superioara,
este introdus intr-un vas B in care ~e
afla apa ~i mercur. Vasul B comunica la partea inferioara cu un tub C terminat cu un capilar orizont:L
divizat in volume egale ~i aflat in afara calorimetrului. Introduclndu-se
in vasul A 0 cantitate
d>
eter mercurul este impins in capilar pina la diyiziunea N1 =40 (prin evaporarea
eterului
0 parte
din apa se solidifica, ceea ce determina marirea volumului). Daca in vasul B se pune
o cantitate
de apa m1 = 10 g, cu temperatura
t1 = 10C, dupa stabilirea echilibrului
termic mercurul din capilar se retrage pina la diviziunea N2=35. Adaugindu-se apoi
o b ucata de cupru cu masa m =20 g iji temperatura
t =80C, in final mercurul se retrage pina la diviziunea N 3 =27,8.
Cunoscindu-se
cifica
a cuprului
caldura
specifica
(C1 =
a apei
1 :~).
sa se calculeze
caldura
spe-
(c).
2.1.6. 0 bara de fieI', cu lungimea l=l m, sectiunea 8=2 cm2 iji temperatura
t =25C ede incalzita cu 0 lampa de petrol, consumind 0 cantitate x =0, 1 kg petrol.
Sa
1.
2.
3.
initiala
Se
se calculeze:
Variatia de temperatura
!::It a barei.
Aluncirea barei !::ll la incalzire.
Temperatura
finala e a unui vas care contine M = 10 kg apa, cu temperatura
to =20C, in care s-a introdus bara incalzita.
cunosc:
Puterea
calorica
Randamentul
a petrolului
de utilizare
q =4,8 107
a dildurii
~.
kg
YJ =10%'
2.1. 7. 0 bara de otel cu sectiunea 8 =24 cm2 absoarbe prin incalzire 0 cantitate
de caldura Q=22 MJ. Sa se calculeze:
1. Alungirea barei !::ll.
2. Cantitatea
de petrol x necesara pentru incalzirea barei, presupunind
un randament de utilizare a caldurii YJ =30%.
3. Forta F care trebuie aplicata pentru a produce aceeaiji alungire.
Se cunosc:
Puterea
calorica
a petrolului
q=3,13105~.
kg
Lungimea
initiala
2.1.8. Un proiectil
a barei
lo=100 !::ll.
cu masa m =5 kg iji viteza il1itiaIa
Vo
=300 ~ traverseaza
ree-
tiliuiu orizontal un strat de zapada cu Iungimea 8 = 10 km. In timpul traversarii stratului de zapada se dezvolta, clatorita frecarii, 0 cantitate de caldura Q=200 kJ. Sa
se calculeze:
1 Viteza VI a proiectilului
Ia ieijirea din zapada.
2. AcceIera~ia a iji timpul t in care proiectiIuI strabate zapada.
3. Forta constanta
de rezistenta F care actioneaza asupra proiectilului.
4. Variatia de temperatura
!::l6 a proiectilului, presupunind
ca absoarbe jumatate din caldura dezvoltatii.
Se cunoa~te:
Caldura
specifica
a proiectilului
C = 125--
kgK
2.1.9. Pentru frinarea unui vagon de tren se preseaza pe fiecare roata cite un
sabot care exercita 0 orta F=8000 N. Din momentul aplicarii sabotului pina la
oprire roata mai face un numar n =200 rotatii.
Sa se calculeze:
1. Cre~terea temperaturii
sabotului !::It ijtiind ca acesta retine 50% din caldura
dezvoltata
prin frecare.
/'
2. Masa x de gheata cu temperatura initiala t =-lOC,

care ar fi topita (apa
rezultata raminind la OC) de intreaga cantitate de caldura dezvoltatii prin frecare.
Se cunosc:
Masa sabotului m = 10 kg, diametruI ropi d = 1 m.
Coeficientul de frecare sabot-roata fJ. =0,2.
Caldura specifica a materialului
sabotului c =460 ----.::!-

kgK
2.1.10.
Un mol de gaz perfect care in starea initiala se gase~te in conditii nor-
/maIe trece izoterm intr-o stare II in care presiunea
este P2=~
atm ~i apoi se deschide

2
izobar trecind in stare a III. Se ~tie ca diferenta dintre volumele starii III 9i II este
V3-V2=5,2
I.
_
Presupunind 0 cantitate de azot care are parametrii de stare ai starii II ~i 0 can .
titate de argon care are parametrii de stare ai starii III inchise in doua vase izolate
termic fata de exterior, sa se calculeze temperatura T ~i presiunea P dupa deschiderea robinetului de legatura dintre cele doua vase ~i stabilirea echilibrului termic.
Se cunosc:
Caldura molara la volum constant
a azotuluiCN2
Caldura molara la volum constant
a argonului
= ~ R ~~
2
CAr
mol
2.2
K
cal
mol K
2; 1.11. Pentru incalzirea unei cantitati de apa m =4 kg se consuma 0 can titate

de ciildura Q=828 keaI. Temperatura initiala a apei este to=10C. IncaJzirea se produce Ia presiullea atmosferica.
Sa se calculeze:
1. Cantitatea de apa x transformata
in vapori.
2. Volumul V ocupat de vapori (considerati gaz perfect) la presiunea p = 1 atm.
3. Enentia cinetica medie 0: a moleculelor vaporilor de apa.
4. Lucrul mecanic L produs la destinderea izobara a vaporilor obtinuti, daca
volumuI acestora se dubIeaza.
Se cunoa~te :
Randamentul
de utilizare a caldurii YJ =0,5.
2.1.12. 0 cantitate de apa m = 1 g, care se f!ase~te la temperatura
to =90C ~i
presiunea
Po= 7 '104~
(egala cu presiunea
de saturatie
a vaporilor de apa Ia 90C)
sufera urmatoarele transformari succesive:

1. Vaporizare, la temperatura
to ~i presiunea Po'
2.1ncalzirea
vaporilor obtinuti la volum constant, pina dud presiunea devine
Pl=l atm.
3. Racirea vaporilor de la punctul 2, la presiune constanta, pina dud temperatura devine t2=100C. Vaporii sint considerati gaz perfect.
Sa se calculeze cantitatea de caldura primita ~i lucrul meeauic efectuat in fie-care transformare.
Se cunosc:
Caldura specifica a vaporilor de apa la presiune constanta
cal
cp=0,48-
gK
Caldura specifica a vaporilor de apa la volum constant

cal
=036--,
g.K
Caldura latenta de vaporizare este data de relatia

1-=(606,5-0,695 t)
cal ,
unde teste
temperatura
in C.
'iY2. 1.13. Un vas cu volumul VI =8 dm3 contine aer la presiunea PI =0,5 atm, iar
in alt vas, cu volumul V2=5 dm3 se gase~te hidrogen sub prcsiunea ,02=1,5 atm. Se
reunesc cele doua vase, care au aceea~i temperatura, printr-un tub Cu volum ne@'lijabil, astfel incit gaze Ie se amesteca. Sa se calculeze:
1. Presiunea ,0 a amestecului.
2. I\lasa aerului ml ~i masa hidrogenului m2
Se cunosc, Ia temperatura comuna a gazelor ~i Ia presiunea Po = 1 atm, densitatile acrului ~i hidrogenului (POI =0,0013 gjcm3 ~i P02 =0,00009 gjcm3).
<A.
2.1.14. Sa se calculeze densitatea
t =50C ~i presiunea
i masa molara
,0
oxigenului, care se gase~te la temperatura
= 150 atm, cunoscind valumul molar normal
(M =32 -.L)
mol
(Vom =22,4
dm
mol
a oxigenului.
2.1.15. In corpul de pompa al unei ma~ini termice

se gase~te aer care Ia temperatura T 1=400 K ocupa
'olumni VI =2 dm3 ~i exercita 0 forta de 104 N asupra
. istoEului. Gazul sufera 0 destindere izoterma fig. 2.2
ajunGincl in starea 2, in care volumul este V 2 =2,6 dm3,
apoi 0 comprimare izobara pina in starea 3 de un de
::-e'in~ in starea initialii (1) printr-o inciilzire izocora.
a se determine:
1. Parametrii de stare in starile 1, 2, 3
2. Lucrul mecanic efectuat in ciclu
3. Randamentul unui ciclu Carnot care are func':~lllea intre temperaturile extreme atime in ciclul 1231.
Se cunoa~te:
Suprafata pistonului 5=200 cm2
2.1.16. Un gaz care se p-D.se9teintr-o stare initialii caracterizata
-: =9.105
acterizata
N
m2
prin parametrii
~i V 1 =3 dm3 poate ajunge in starea 2, situaUi pe aceea~i izoterma, ca-
prill presiunea
,02
= 6 105 ~-,
m2
pe urmatoarele cai :
a) printr-o transformare
b) printr-o transformare
izocora, urmatii de una izobara,

izohara, urmata de una izocora,
c) printr-o transformare izoterma.
Sii se reprezinte grafic transformarile enuntate ~i sa se calculeze :
1. Lucrul mecanic efectuat pe fiecare cale
2. Randamentul unui ciclu Carnot care ar functiona intre temperaturile
"".. e in transformarile enuntate.
/
\..
J
extreme
1{2.1.17.
Intr-un vas cu volumul V se introduc n1 moli din gazul 1 eu temperatura
T1, n2 moli din gazul 2 cu temperatura T2 ~i n3 moli din gazul 3 cu temperatura T3
Cllnoscind ciHdurile -specifiee, c1' c2 ~i c3' masele molare lVII' M2 ~i M3 all' celor trei
gaze, precum ~i constanta gazelor perfecte R, sa se calculeze presiunea ~;;st':muiui
ajtms in eehilibru termic.
eu sectiunea 1 cm2 se umple cu

mercur ~i se scufunda cu capatul desehis intr-o cuva eu mereur,
realizindu-se situatia din figura 2.3 (inaltimea
coloanei de
mercur hI =40 em, lungimea coloanei de aer II =20 em). $tiind
ca mediul ambiant are temperatura t =27C ~ipresiunea P = 1 atm,
sa se calculeze :
1. Ina1timea L2 pe care trebuie sa 0 aiba tubul barometric
(masurata de la nivelul mercurului din cuva) pentru ca volumul aerului din camera barometrica sa devina V2=25 cm3.
2. Masa de hidrogen m care trebuie introdusa in camera
barometrica
daca inaltimea
coloanei
de mercur
devine
h=20 cm.
1(' 2. L 18. Un tub barometric
---lOt, :'!'c
.'
..... '
n,J/
Un tub cu volumul V =40 I contine
2.1.19.
oxigen sub presiunea
la temperatura
t = 17C. Sa se calculeze:
1. Masa oxigenului m din tub.
2. Numarul x de litri de oxigen care pot fi utilizati la
=151 .10s
m2
suclura, claea aceasta se
de lueru a oxigenului fiind PI =2,5 '10sN

~
pi ramas in tub cind presiunea
a scazut pina 'fa
realizeaza la t1 =OC, presiunea

}
3. Densitatea
p' =59'
105
N
-
m2
Se Cllnosc:
Densitatea
Presiunea
gazului
la temperatura
oxigenului
normala
t' =27C.
in eonditii
Po=105~.
normale
kg
Po=1,43 _.3
m
m2
V"
2.1.20. 0 pila electrica eu tensiunea electromotoare E =2 V ~i rezistenta interna

r=0,5 Q alimenteazii 0 rezistenta exterioara R=1,5 Q plasata intr-o incinta cu voIumul invariabil, V =2,24 1, care contine oxigen in conditii normale. Curentul trece
prin rezistenta R un timp 't" = 100 s ~i se presupune ca intreaga cantitate de ealdura
dezvoltata este transmisa gazului. Sa se ealeuleze:
1. Temperatura
finala T a oxigenului.
2. Presiunea finala P a oxigenului.
3. Energia cinetica medie E a moleculelor de oxigen in stare finala.
Se cunoa~te:
Caldura . Jmolara a oxigenului la volum constant
Cv=20,8
J
mol. grad
~ 2.1.21. La mijlocul unui tub de sticla orizontal, inchis la ambele capete, se afIa
o coloana de mercur cu lungimea de 20 cm. Cind se a~aza tubul in pozitie verticalii,
coloana de mercur se deplaseazii in jos cu 10 cm. Sa se determine presiunea din tub
cilid acesta se giise~te in pozitie orizontala, ~tiind cii lungimea tubuluiieste
1 m, iar
densitatea
mercurului
13,6 .103
kg
m3
,/'
2.1.22. 0 ma~ina termica ideaIa functioneaza Intre temperaturile

15C ~i 150C..
Sa se calculeze cantitatea
de caldura Ql luata de la sursa calda ~i cea cedata sursei
reci, Q2' daca lucrul mecanic produs este de 1 kWh.
2.1.23. 0 ma~ina termica a carei sursa calda are temperatura
t1 =266C functio0
neaza cu un randament
"I)r =60 /0:'din
randamentul
ciclului Camot (lntre acelea~i
limite de temperatura).
(utilizat
V =3,5
ca agent
dm3
Ma~ina consuma
termic)
evacuat
sub presiunea
p =2
Ia
.105 ~,
100,:
combustibil.
temperatura
Presupunind
sursei
reci
ca 7 g azot
ocupa
un volum
sa se calculeze:
m2
1. Temperatura
sursei reci T2
2. Puterea l1P care se pierde folosind aceasta ma~ina.
3. Energia medie a moleculelor de azot la temperatura
T2
4. Lucrul mecanic L care trebuie efectuat pentru a reduce volumul
de azot la jumatate
printr-o transformare
izobara.
~e cunoa~te:
Puterea
caIorica
q =31,4
a combustibilului
celor 7 grame
MJ .
kg
4iX
2.1.24. Ciclul aproximativ

aJ unui motor
Diesel este reprezentat
In fi[ura 2.4. Gazul care
efectueaza ciclul este considerat
gaz perfect :'ii
atinge
In A temperatura
t;J =127C.
l\Iotorul
cicluri
efectueaza
n =720 --
min
.
SI
consuma
v=O,280 -
h:
'
carei temperaturi
slnt t1 =35C la intrare ~i t2=
=80C la ie~ire. Sa se calculeze:
1. Temperaturile
TB, Te, TD
2. Puterea
P dezvoltata
de motor.
3. Randamentul
motorului '1).
4. Debitul volumic Qv al apei de racire.
Se cunosc:
Puterea
calorica a motorinei
q=4,6 .107
1.'2
J.
Olm ---
I:
I
I
I
I
20ImfLuL __
.
I aim
CO
.. - -;- - - - - 1- - - - - - - - - - ,A
:.
O!L
I_.
om
__~.
OS!
Fig. 2.4
kg
. t ea mo t"ormel
Denslta
p = 820 -kg .
m3
- 2.1.25. Un corp de pompa, cu volumul V =5 I, la temperatura

t=23C, contine
1015 molecule oxigen, 4 .1015 molecule azot, ~i 3,3 .10-7 g argon. In conditii izobare,
se ridica temperatura
gazului cu l1t = 100C. Sa se calculeze:
1. Presiunea
p a amestecului.
2. Volumul V' dupa destindere.
3. Lucrul mecanic L efectuat In destindere.
4. Viteza patratica medie a moleculelor de oxigen, de azot ~i a atomilor de argon
(gaz monoatomic)
in stare finala.
>< 2.1.26. 0
'1)=60%.
ma~ina termica functioneaza

dupa ciclul Camot avind randamentul
Ma~ina consuma 40 kg carbune pe ora preluind numai jumatate di~ caldura
obtinuta prin arderea combustibilului. Condensatorul are temperatura

mediului
ambiant, t2 =23C. Sa se calculeze:
1. Puterea utila a ma~inii.
2. Temperatura sursei calde.
3. Masa agentului termic (aer) evacuat din cilinelru, avind volumul V =5 elma
la presiunea p=1,5 atm.
Se cunoa~te puterea
calorica a eombustibilului
q=3 .107
~.
kg
2.1.27. 0 ma~ina termieii monoeilindricii

care funetioneaz[l dupa diagrama din fig. 2.5,
are un piston eu diametrul d =0,3 m ~i cursa
tUT~
1=0,6 m. Arborele motorului face n=180 --'"
min
Cazanul ma~inii este alimentat eu apa eu temperatura t = 46C i?i furnizeaza vapori de apa
saturati
cu presiunea
PI =106
Dupa destin-
~.
il12 .
d(~reain eorpul de pompa, vaporii de apa saturati

sint evacua~i eu presiunea P = 104 ~.
lTI2
Sa se eal-
c uleze :
1. Puterea ma~inii P.
2. Masa de apa m eonsumata in timpul ,,=1 h.
3. Cantitatea de caldura Ql Iuata de la cazan in timpul 'r.
4. Cantitatea de dildurii Q2 cedata eondensatorului in timpu11.
5. Cantitatea de apa de racire .M consumata in timpul l' de condensator, daca
apa de racire are Ia intrare temperatura 81 = 15C ~i Ia ie~ire 62 =40C.
Se cunosc:
Temperatura vaporilor de apa saturati Ia PI' tl = 179C.
Cilldura de vaporizare
a apei Ia ti,
/'1
=483
Caldura de vaporizare a apei Ia temperatura

.
kcal
kg
corespunzatoare
presiunii de satu-
kcal
ratle P2' 1..2=565 --.
kg
Densitatea
vaporilor de apa in conditiiIe admisiei
=5,1
kg .
m3
2.1.28. Un agregat frigorific eu puterea P=17,7 kW, functionind dupa ciclul

Carnot, transforma apa cu temperatura tl =20C in gheata ell temperatura t2 =-lOoC.
Agreg atul este considerat perfect izolat termie. Sa se calculeze:
1. Cantitatea de gheata m care poate fi produsa in timpul1' =8 ore.
2. Randamentul
3. Rezistenta electrica R a agregatului, daca este alimentat de la 0 sursa de tensiune continua U =220 V.
4! Cre~terea intensitatii curentului j}.! perrtru ca proeluctivitatea sa creasc3 en
10%.
"I).
2.1.29. 0 ma~ina termica
cu randamentul
teoretic
t1 =160C. Ma~ina, care are un randament
calde
P =60 k W. Sa se caIculeze:
1. Temperatura
sursei reci T2
2. Cantitatea m de carbune consumata
.
MJ
nelUI este q =30 -
kg
real
'YJ
=0,21
YJr= ~
7
are temperatura
YJ, furnizeaza
intr-o ora, dadi puterea
sursei
0
putere
calorica a carbu-
3. Viteza u de regim a unui tren cu masa totala m = 100 t, action at de aceasUi

ma~ina, daca urca 0 panta cu unghiul de inclinare or; =0,0102 rad, coeficientul de frecare fiind fL=0,0102.
2.1.30. Un corp de pompa, de forma cilindrica, cu diametrul interior d=10 cm,
es e prevazut cu un piston cu greutatea proprie G =300 N, care aluneca fara frecare.
Cursa pistonului, care se efectueaza pe verticala, este h = 15 cm. Presiunea exterioara
este Po=1,013'105~,
cu
sursa de caldura,
t1 =23C. Punind corpul de pompa
iar temperatura
m2
care consuma
combustibil
cu puterea
in contact
q =4,2 .107
calorica
~,
kg
aerul din interior se cIBata ~i ridica pistonul cu h' =3 cm. Sa se calculeze :

1. Temperatura
finala T2 a aerului din corpul de pompa.
2. LucruI mecanic L produs la dilatarea aerului.
3. Cantitatea
de caJdura Q necesara.
4. Cantitatea
de combustibiI x consumata.
Se cunoa~te:
Randamcntul
de utilizare a ciildurii YJ =60%.
,
2.1.31. 0 ma~ina termicii functioneazii
dupa un ciclu Camot,
t1 =400C ~i t2 =23C ~i preia de 1a Slma calda
cantitate
intre
de caldura
temperaturile
Q1 =6
.105
~.
mm
Lucrul mecanic produs este conSUli1at de un vehicuI, cu masa m =400 k~, care se deplaseaza pe un plan orizontal,
cu frecare,
cu viteza
constanta
u =36
km.
h
Randamentul
de transmisie este YJ' =71,5%. Sa se calculere :

1. RandamentuI
ma~inii tel' mice I).
2. Puterea P dezvoltata
de ma~ina termica.
3. Cantitatea
de c5.ldura Q2 cedata sursei reci in timpul t = 1 min.
4. Puterea P' a vehiculului.
5. CoeficientuI de frecare p. dintre vehicul ~i planul orizontaI.
6. Forta
F cu carc apasa vehiculul,
pod, cn raza de curbura

al podului.
R =50
in mi~care cu viteza
m, cu convexitatea
u =36
k:'
in sus, in punctul
asupra unui
cel mai inalt
2.1.32. Sa se caIculeze lucrul mecanic ~i variatia de energie interna la trecerea

unui mol de apa din starea Iichidii in starea de vapori (Ia presiunea 1 atm ~i temperatura 100C).
2.1.33. Intr-un vas calorimetric
duc I111 grame ghea~a la temperatura
Ia presiunea p = 1 atm. Se cere:
care contine apa Ia temperatura

t =40C se introt1 =-lOoC ~i m2 grame de vapori de apa saturati
1. sa se determine raportul dintre cantiti'ltile m1 $i m2 pentru ca la echilibrul terlnic temperatura

l sa ramina neschimbata.
2. Dupa realizarea echilibrului termic apa aflata in vas se incalze$te cu ajutorul
unui arzator
cu gaz care consuma
D =0,02.JL gaz, randamentul

S
de utilizalc
a caldurii
fiind 'Yj =50%. Sa se determine masa m a apei din vas daca prin incalzire temperatura
sa cre$te crt ill =35,8C in timpul -r = 10 min.
3. Sa se determine debitul volumetric D' al gazului combustibil la presiunca p=
- N $i temperatura
= .1, 1 . 1O~0 =27C.
m2
4. Sa se determine cantitatea
dc caldura Q' necesara pentru a transforma 0 cantitate
de apa m'=1 kg (Cll temperatura
ini~iaHi t=40C)
in vapori cu t'=120C,
incalzirea facindu-se izobar, la p = 1 atm.
Se cunosc :
Puterea calorica a combustibilului
q=5107 J/kg.
Masa unui kmol de gaz combustibil il;f =16 lqjkmol.
<:
2.1.34. Un motor termic, care functioneaza dupa un ciclu Carnot, este utilizat pentru ridicarea unui corp de masa M1 =2000 kg, pe un plan Incli,. qt, ce face unghiul a =
=30 cu orizontala. Deplasarea corpului pe planul inclinat se face cu viteza constanta
v =5,5 ~,
s
coeficientul
de frecare
intre corp $i plan fiind fL =0,2.
Gazul ce serve$te drept substanta de lucru (agent termic) in motor prime$te caldura de la sursa calda la temperatura
II =800C $i cedeaza caldura sursei reci la temperatura l2=30C.
Se cere:
1. Puterea motorului, necesara ridicarii corpului pe planul inclinat.
2. Cantitatea
de caldura primita de agentul termic de la sursa calda $i cantitatea
de dildura eedata sursei reei in timp de 3 sec.
3. Distanta s cu care este ridicat corpul pe planul inclinat in intervalul de timp
in care motorul termic consuma pentru incalzirea agentului termic 0 cantitate 'm =
=20,64
g combustibil
cu puterea
calorica
q ~25 .106
kg
4. Densitatea gazului la ie$ire din motorul termic daca evacuarea se face la presiunea p = 1,5 atm $i temperatura
l =30C.
5. Acceleratia cu care ar trebui
ridicat corpul pe planul
inclinat asHel incit alungirea relativa a cablului de legatura
intre corp $i motor sa fie de 1,2 ori mai mare decit in cazul
ridicarii corpului cu viteza constanta.
Se cunosc :
Masa unui mol de gaz (agent termic) M =28 g/mol.
Acceleratia gravitationaUl
9 = 10 m/s2
- r;::;:.. -ir.:\ --r;
I-I~
I~i~'
-.
2.1.35. Intr-un recipient

in care se afla ma=10 lq: apa
este introdus un vas cilindric vertical (fig. 2.6). In vas se afla
un piston cu mas a m =5 kg $i suprafata S =4,9 cm2 egali'i cu suprafata vasului.
Prin greutatea sa pistonul comprima in vas n =0,01 moli aer.
Initial starea de echilibru termic se realizeaza la temperatur
=27C. Apa din recipent este iH<::alzita cu 0 serpentina parcursa de un agent termic lichid cu caldura specifica c=1 OOOJjkgK,
avind la intrare temperatura

81 = 200C, iar la lel,me 82 = 150C. Intr-o secunda
serpentina
este parcursa
de 0 mas a D = 100 g de agent termic. Se neglijeaza pierderile de caldura spre exteriorul
recipientului
~i se considera variatia temperaturii
suficient de lenta pentru ca apa din recipient ~i aerul din vas sa aiba temperaturi
egale. Se neglijeaza frecarea dintre piston ~i vasul cilindric.
Se cere:
1. !naltimea 110 a pistonului de la fundul vasului in starea initiaHi.
2. Sa se calculeze dependenta de timp a distantei lz dintre piston ~i fundul vasului
din momentul inceperii indilzirii (10=0) pina in momentul f1 =20 min.
3. Sa se calculeze masa de vapori de apa Dv ce parasesc intr-o secunda recipientul
dupa ce a fost atima temperatura
de fierbere 8f= 100C a apei din recipient.
4. Care este valoarea
eneriei medii de translatie a moleculelor de gaz in starea
initiala.
.
in tot timpul procesului descris presiunea atmosferica este constanta :;;iare valoa_N
rea Po=10" -. 2
111
2.1.36. Intr-un vas de alama de masa m =2 kg, in care se afla M1=5 kg apa la
temperatura 81 =20C, se introduce 0 cantitate iVI2 de gheata 101 temperatura 82=-10C.
Sa se caIculeze :
1. Masa iVI2 de [heat a necesara pentru ca in vas sa existe apa la temperatura
8=0C.
.
2. Cantitatea
Q de caldura necesara pentru ca in vas sa ramina M1 kg apa la
temperatura
83 = 100C.'
3. Volumul V ocupat de M2 kg vapori de apa saturati cu presiunea P = 1 atm.
Vaporii se consicler~i gaz perfect.
4. Lucrul mecanic L produs la dublarea volumului V intr-un proces izobar.
2.1. 37. 0 ma~ina termica ideaHi efectueaza un lueru mecanie L = 1,676 kJ pentru
fiecare kilocalorie luata de la sursa eaIda aflata la temperatura
f1 =200C.
Sa se calculeze:
1. Randamentul
ma~jnii YJ ~i temperatura
f2 a sursei reci.
, 2. Puterea utila P u a ma~inii daea consuma intr-o ora 5 kg de benzin[l eu puterea
calorica q=48106Jjkg.
3. Volumul oeupat de 56 g azot, ce serve~te clrept agent termic in ma~ina, aflat
Ia presiunea P =2 atm ~i temperatura
fl'
<k 2.1.38.
fA =47C
Un mol
de oxigen
~i demitatea
se gase~te intr-o stare A caraeterizata
p = 1,22 ~-.
dm3
Gazul treee intr-o aJta stare
prin temperatura
B, printr-o
incalzire
izohara, produeincl un lueru mecanic L = 1 662 J.

Sa se calculeze :
1. Presiunea p in starea ini\.iaIa.
2. Temperatura
T B in starea finala.
3. Volumul V de gaz metun aI'S, la p' = 1,2 atm $i l = 17C, pentru realizarea procesuluiAB
presupunind
un randament de utilizare a caiclurji "I) =75%.
4: Variatia de energie' intern a U B - VA in proeesul AB.
'
5. Sa se reprezinte grafic ciclul ABCA in care BC este 0 transformare
izoterma
~j CA a transformare
izocora.
Se cunoa~te :
Puterea
calOJ'ica a metanului
,
kcaL
q=13200
kg
2.1.39. Dintr-un tub cu raza r=I,2 mm se Iasa sa se scurga n =15 picaturi

Sa se caIcuIeze masa de apa care s-a scurs.
Se cunoa~te:
Tensiunea
superficiaIa
a apei
(J
=0,0728
de apa.
2.1.40. Doua placi mari de sticla sint partial scufundate in apiL Placile sint verticale, paralele, situate Ia 0 distanta d=1,4 mm una de alta. Sa se calculeze illaltimea h
Ia care se ridicii apa intre cele doua placi.
Se cunoai?te :
Tensiunea
superficiala
a apei cr=0,0728
<x
2.2.1. Un tub de sticHi capilar, perfect cilindric, are doua repere A ~i B ~i contine
o coloana de mercur CD. Se masoara distantele AB ~i CD Ia temperatura
OC ~i 100C.
RezuItateIe
masuratorilor
siat :
a) La OC distanta
AB este d =51,432 cm, iar distanta CD este l =50,584 ern.
b) La 100C cele doua distante devin d' =51,476 cm 9i l' =51,409 cm. Instrumentul
de masura este mentinut tot timpuI Ia OC.
Sa se caIcuIeze :
1. Coeficientul de dilatare lineara (1. i?i cubica y aIsticlei.
2. Raportul R intre sectiunea tubului Ia 100C i?i sectiunca Ia OC.
3. Coeficientul
de dilatare absoluta
y Hg aI mercurului.
:/2.2.2. Un vas de stieHl. contine, Ia OC, pina Ia un anumit reper, 0 cantitate de

mercur de 1 kg. VasuI este iIJ,calzit pina Ia 100C. Sa se caIculeze : masa mercurului continut de vas pina Ia acelai?i repel' daca :
1. DiIatarea vasului este neglijabiIa.
2. SticIa din care este confection at vasuI are coeficientul de dilatare volumica
egal cu 3 .10-5 grd -1.
-tz
2.2.3. 0 sfera metalica are volumuI 1800 cm3 Ia temperatura

12C. Sfera este incalzita pina dnd volumul sau devine 1815,973 cm3 i?i apoi este introdusa intr-un vas care
contine 4 kg apa Ia temperatura
de 12C. EchiIibruI termic se restabiIqte
Ia temperatura de 24C.
Sa se calculeze :
1. Temperatura
i Ia care a fost incalzita sfera.
2. Coeficielltul de dilatare cubica y al metalului din care este confectionata
sfera.
Se i?tie ca mas a sferei este m =20,475 kg.
Se cUlloa9te :
C5.ldura specifica a metalului c2 =0,03 cal/g grad.
~"'i..
2.2.4. 0 bara de otel cu lungimea l=1 m, cu sectiunea constanta,

zind 41850 J. Sa se calculeze forta de intindere F care trebuie aplicata
sa-i?i pastreze, i?i dupa racire, Iungimea initiala .
se race9te pierpentm ca bara
..J/2.2.5. Un corp cade de Ia inaltimea h (fiira vitezii initiali'i). In momentul contactului

culsoIul, 60% din energia corpului este utilizata pentm incalzirea acestuia, astfel incit
cre9terea relativa
de volum a corpului este 3,6 ,10-3 Sa se calculeze ina1timea h
cunoscindu-se:
Caldura specifica a corpului c =460 Jjkg.

Coeficientul
de diIatare lineara a corpului
0: =
1,2 1O-5K-1
t 2.2.6.
Intr-un
calorimetru
de masa In =500 g care contine 0 cantitate
de apa
=600 g la temperatura
i1 =20C se introduce
0 bila de fier cu masa In2 =450
g ~i
t.emperatura
t2 = 100C.
Sa se calculeze:
1. Temperatura
de echilibru e din calorimetru.
2. Cantitatea
de gheata x cu temperatura
to =10C care trehuie adaugata
pen-,
tru ca temperatura
sa scadii de la e la t1~
Se cunoate caldura specifica a calorimetrului
(S75 J/kgK).
nil
2.2.7. Intr-un vas care contine In1 = 1,5 kg apii cu temperatura

t1 = 15C se introduce 0 bucaUi de ghea~a cu mas a In2=O,1 'kg i temperatura
t2=-10C.
Dupa ce se
stabile9te echilihrul termic la temperatura
I' se introduce
in vas 0 cantitate x de vapori
de apa la presiunea
p=l atIn i temperatura
t=100C, astfel incH in final apa din
vas are din nou temperatura
t1
Dupa aceasta vasul este incalzit cu un arzator cu gaz pina dnd intreaga cantitate
de apa se transforma
in vapori la t=100C i p=1 atm, randamentul
de utilizare
a caJdurii fiind 70%.
Sa se calculeze:
1. Temperatura
1'.
2. Cantitatea
x de vapori de apa.
3. Cantitatea
l'v! de gaz combustibiI
consumat.
Se cunoate:
Puterea
calorica a gazului q =5 .106 J/kg.
~ 2.2.8. 0 hutelie de otel cu voIumul V =50 dm3 elibereaza
hidrogen printr-un
robinet. La temperatura
t1 =22cC manometrul
indica 0 presiune p =5 atm. Dupa un
timp oarecare, la temperatura
t2 =27C manometrul
indica aceeai presiune.
Hidrogenul ieit din butelie este ars pentru a incalzi 0 hara de fier cu sectiunea
5=24 cm2
Sa se calculeze:
1. Masa flm de hidrogen
ieita din huteIie.
2. Cantitatea
de ciildura Q absorbita
de bara.
S. Alun:\!irea barei 6.1.
Se cunoate puterea calorica a hidrogenului
q =5000 ca1/g.
1>{2.2.9. Sa se calcuIeze
variatia
temperaturii
6.t a eantitiitii
de apa m dintr-nn
in raport
eu timpul " daca:
a) In vas se introduce
continuu
un Iichid (miscibiI cu apa) cu debitul masic D
~i cu temperatura
61,
b) Lichidul cu dehitul D circuIa printr-o serpentina,
scufundatain
apa, avind
la intrare 61 i Ia ieire 62,
Se presupune
ca nu exista
pierderi
de caldura.
Se cunosc temperatura
initiaHi a apei 80, c{tldura specifica a apei c ~i ciildura
specifica a lichiduIui
c1
vas
2.2.10. Cantitatea
de caldura
primita
de Piimint
de
la Soare
este de
0,5 cal/min 'cm2 daea cerul este senin. Pl:esupunind
ea, in medie, eerul este senin
12 ore pe zi i SOO zile pe an, sa se calculeze :
1. Cantitatea
x de carbuni
care ar putea
fi economisiti
in timp de un an,
utilizind
caldura primita
de suprafa~a
de 1 ha.
2. Cantitatea
de apa In care putea fi distilatii
utilizind
compIet
dildura
primiUi in timp
de 12 ore de 1 m2, presupunind
cii distilarea
se face la presiunea
,de 1 atm ~i apa are temperatura
initiala30C.
3. Puterea unei ma~ini termice P care ar folosi ciHdura primita de 0 suprafata

de 1 ha, daca randamentul ma~inii reprezintii 60% din randamentul unei ma~ini
care ar putea functiona dupa un ciclu Carnot (temperatura cazanului 160C, a condensatorului 40C).
Se cunoa~te ~
Puterea calorica a carbunelui q =8 000 kcal/kg.
~T(2.2.11. Intr-ull ealorimetru care contine, 400 g apa la temperatura
mediului
,ambiant to =20C se introduc doua eorpuri:' unul de cupru avi~d masa m] =50 g
~i temperatura i1 =40C, iar altul de fier eu ,masa m2 =80 g ~i temperatura
i2 =
= 100C. Sa se calculeze temperatura finala 6 in urmatoarele eazuri :
a) Calorimetrul este izolat termic fata de exterior.
b) Calorimetrul eedeaza mediului exterior, pina la realizarea echilihruiui termic,
o carititate de cald ura q = 150 J.
,
c) Caldura cedata de calorimetru depinde de ,temperatura finaUi din calorimetru ~i temperatura mecliului ambiant io' conform reIatiei q = 100(6 - to) caI.
Se cunoa~te capacitatea caloricii a calorimctruIui K =40 J/K.
2.2.]2.
Intr-un vas de alama cu masa m'=0,2 kg ~i temperatura i=15C se
introduce 0 cantitate de apa M =1 kg cu temperatura i=15C ~i a cantltate de
gheatii m1=0,2 kg cu temperatura io= - 5C. Ansamblul se incaIze~te pilla la 100C
cu un re~ou cu puterea de 660 Vv' alimentat cu curent continuu cu tensiunea 220 V.
Randamentul de utiIizare a caldurii este 'I) =0,8.
Sii se calculeze :
l. Cantitatea de ciildura Q necesara.
,2, Durata operatiei 'r.
.]:. Rezistenta Rs care trebuie montatii in paralel cu un ampermetru introdus
In circuit, daca acesta are rezistenta proprie 0,2 Q ~i suporta un curent de 1 A.
~ 2.2.13. Sa se calculeze temperatura gazului dintr-un vas cu volumul 15 dm3,
'prevazut eu 0 supapa cu aria 10 cm2 asupra careia, pentru a fi melltinuta inchisa,
actiol1eaza 0 forta de 1 900 N. Se !]tie ca aceea9i masa de gaz ocupa un' volum de
de 150 l sub presiunea de 1 atmla temperatura 32C.
,--r '2.2.14.
Un mol de gaz perfect care initial se gase~te in conditii normale (Po =

Vo=22,4 dm3 9i io =OC) efectueaza urmiitoarele transformiiri succesive:
InciiIzire izobarii pina la temperatura il =127C, destindere izoterma pina la presiunea
P2 =Po/lO, ra~ire izocorii pina la i3 =55C 9i c0!ilprimare izobara pina la temperatura
t4 =io, dupa care, printr-o comprimare izoterma, revine in starea initiaIa.
, Sa se ealculeze parametrii de stare Pi, Vi ~i Ti in toate starile prin care trece
gazu"I (1 ~1, 2, 3, 4).
,=0= 1'atm,
, .2.15. Doua vase izolatetermic

fata de exterior, avirid volumele invariabile
V1'= 1 l ~i V2 =='3l, eomullicii intre ele printr-ull tub (cu volum negIijabiI)prevazut
cu un rohinet. Cit timp robinetul este inchis, vasul 1 contine azot la presiunea
PI =0,5 atm ,91temperatura i1 =OC, iar vasul 2 contine argon la presiunea P2 = 1,5 atm
:;;itemperatura i2""": 100C. Sa se calcu~eze presiunea p ~i temperatura t dupa deschi'derea rohinetului ~i stabilirea echilibrului termic .
.se CUl1Osc:
CiiIdura molara la volum constant a azotului CV1 =5/2 R.
CalcLuram()l~ra la volum constant a argonului CV2 =3/2 R.
2.2.16. Douii tuburi, cu acela:;;ivolum V = 10 l, contin un gaz perfect la aceea~i
presiune P = 1,5 10' N/m2, dar la temperaturi diferite (tl=OC ~i t2 =50C).
Sa se calculeze surplusul de gaz (~V) dintr-un

.ditii normale (Po=1,013l(l5
Njm2 i7i to=OC).
tub,
exprimat
in Iitri in con-
1< 2.2.17.
Intr-un vas se afla 100 g de apa i7i 8 g gheata Ia temperatura

OC.
Sa se calculeze :
.
ft. Cantitatea
de caldura Qt necesara pentru topirea ghetii.
:2. Cantitatea totala de caldura Q necesara pentru a transforma amestecul de
apa ~i gheata in vapori Ia 100C.
3. Cantitatea
de combustibil x necesara procesului anterior, daca randamentul
,de utilizare
a caldurii este 80/0'
4. Volumul vaporilor
V la temperatura
100C i7i presiunea
1,013 .105 Njm2
5. VolumuI V' al vaporilor daca temperatura
devine 150C, presiunea raminind
neschimbata.
Vaporii de apa sint considerati gaz perfect.
Se cunoa~te : Puterea calorica a combustibilului
q =29,26 MJ jkg.
1(
2.2.18. Bratele A ~i A ale unui tub in forma de U au fiecare lungimea de

1 m i7i poseda in partea superioara
cite un robinet (R i7i R'). La OC, robinetele
ifiinddeschise,
se toarna
mercur pina la inaltimea
de 20 em. Se inchide apoi
robinetul R i7ise toarna in continuare mercur in tubul A' pina ce inaltimea mercurului
in acesta devine 40 cm. Sa se calculeze denivelarea ~h a mercurului din cele doua
:brate ~i presiunea
aerului P inchis in bratul A, i7tiind ca presiunea atmosferica
'este fO" Njm2
I
"''X 2.2.1'9. Un tub, inchis lit un capat, estescufundat

cu capatul deschis intr-o
-cuva cu mercur fiind mentin)lt vertical. Aerul din tub ocupa un volum de 50 cm3,
jar nivelul mercurului din tuB este cu 10 cm deasupra nivelului mercurului din cuva.
lntr-o alta pozitie a tubului, aceeai7i cantitate de aer ocupa un volum de 100 cm3,
jar denivelarea intre mercurul din tub i7icel din cuva este de 42,5 cm. Sa se calculeze
presiunea atmosferica 11, i7tiind ca temperatura
este OC.
. 2.2.20. Un tub de sticla, cu sectiunea
mica, inchis Ia un cap at, contIne aer
:separat de atmosfera
printr-o
coloana de mercur Cll Iungimea h -7,6 cm, Cind
tubul este mentinutvertical,
cu capatul inchis in sus, inaltimea coloanei deaer este [1 =
=50 cm; daca tubul este rasturnat,
astfel incit capatul deschis, estein' partea
:superioara,
coloana de aer are 0 lungime [2 =40,3 cm.
Sa se determine presiunea atmosferica P i7tiind ca temperatura
lacaTe seefectueaza experienta
este Oe.
~ 2.2.21. Doua vase A i7i B cu volumeleYA =1 dm3 i7i VB=2 dm3 contin aceIai7i
gaz in acelea!?i conditii de temperatura
i7ipresiune
(f =20C i7iP = 1 atm). Dupa ce
sint incalzite, la volum constant,
vasul A pina Ia temperatura
fA =100 Gi7i
vasul
B Ia tB =250C, se stabiIe~te Iegatura intre cele doua vase printr-un tub de sectiune
neglijabila. Sistemul ajunge Ia echilibru termic fara 'pierderi de caldura. in exterior.
Sa se calculeze:
1. Presiunea sistemului p' la echilibru.
2. Numerele de moli de gaz nA i7i hB din vase Ie A i7i B in stare finala.
3. Cantitateax
de gaz care a trecut dintr-un vas in altuI.
0
.2.22. Un gaz. perfect are in conditii normale (Po = 1 atm i7i to =OC) densitatea
relativa fata de aer Pr=1,05, iar in 'conditiile de lucru (t=20C) densitatea
sa este
p=1,2,g/dm3
Sa se calculezepresiunea
gazului p in conditiile .delucru
i7i sa se stabileasca
.relatia dintre presiune i7i densitate Ia temperatura
.oonstanta.
~ 2.2.23. Un rezervor cu volumul 41 l contine sub presiunea P =30 atm, la 27"C,

un amestec de bioxid de carbon, azot ~i heliu (10% moli CO2, 20% moli N2 ~i
70% moIi He). Gazele au fost captate din trei buteIii, cu acela~i volum de 50 l
~i aceea~i temperatura de 27C, in care presiunile initiale erau PI =50 atm (in butelia
cu CO2), P2=120 atm (in buteIia cu N2) ~i Ps=100 atm (in butelia cu He). Sa se
calculeze presiunile finale PI, p;, p~ din cele trei buteIii (dupa umplerea rezervorului).
2.2.24. Intr-o camera cu dimensiunile 6,33 X 4 X 3 la un moment dat temperatura
este 17C~i punctul de aburire goC. Dupa un interval de timp temperatura devine
18C, iar punctul de aburire 11C.
Sa se calculeze :
1. Umiditatea relativa V a aerului la momentul initial.
2. Umiditatea relativa V' a aerului la momentuI final.
3. Cre~terea !:>.ma masei vaporilor din camera.
Se cunoa~te dependenta presiunii de saturatie Ps (in mm col Hg) a vaporilor
de apa de temperatura t(C) conform datelor din tabelul de mai jos
?\ 2.2.25. cantitate de azot m = 14 g, care initial se gase~te in conditii normale,

trece, printr-o transformare izoterma, in starea A in care presiunea este 2 atm
~i apoi printr-o transformare izobara, in stare B in care volumul VB este cu 22,4 l
mai mare dedt volumul VA din stare a A. Sa se calculeze :
1. Volumul initial Vo
2. Volumul VA.
3. Temperatura TB
4. Lucrul mecanic L in transformarea izobara .
.2.26. lntr-un corp de pompa vertical, de forma cilindrica, cu sectiunea 100 cm2,
prevazut, in partea superioara, cu un piston mobil, cu masa 51 kg, se gasesc
14 g azot la temperatura 27C. Gazul este incalzit izobar pina la temperatura 400 K.
In aceasta stare pistonul este blocat ~icorpul de pompa este pus in legatura cu un vas
cu volumul 3 dmS in care se gase~te az.ot la presiunea 4.105 Njm2 ~i temperatura
400 K. Sa se calculeze:
1. Ina1timea h la care se gase~te pistonul fata de baza corpului de pompa
in stare a initiala.
2. Lucrul mecanic L efectuat de gaz.
3. Presiunea finala P (dupa stabilirea legaturii intre corpul de pompa ~i vas).
4: Numerele de moIi nA ~i nB din corpul de pompa ~i din vas in stare a initialiL
Se cunoa~te :
Presiunea atmosferica
Po=105 Njm2
~fg2.2.27.
28 g azot se gasesc la temperatura t=27C ~i presiunea p=4 .105 Njm2

Se cere:
1. Volumul VI ocupat de azot.
2. Gazul se incalze~te la presiune constanta pina dnd volumul sau se tripleaza. Ce valori au :
a) Temperatura T2 atinsa de azot,
b) Lucrul mecanic L efectuat ?
3. Gazul se destin de izoterm Oa temperatura
T2)
pilla la presiunea
Pa 2 .105 Njm2 Care este volumul ocupat in aceste conditii (Vs)
4. Masa azotului m care trebuie eliminata pentru ca gazul sa ocupe volumuI

VIla presiunea P3 9i temperatura T2
2.2.28. Intr-un cilindru, prevazut cu piston mobil, se aHa 0 masa de aer m =10 g,
incalziUi la presiune constanta P = 105 Njm2 cu un incalzitor electric cu rezistenta
R =3 Q strabatuttimp
de 6 minute de un curent cu intensitatea 1=0,4 A. Se neglijeaza pierderile de caldura. Sa se calculeze :
1. Numarul de molecule n din cilindru.
2. Variatia de temperatura I1t in urma incalzirii.
3. Deplasarea s a pistonului in urma incalzirii, daca suprafata pistonului este
A =20 cm:-.
4. In continuare se fixeaza in aceasta pozitie pistonul 9i se incalze9te aerul
ajuns la temperatura T pina la T'; care este cantitatea de gaz x care trebuie eva~
cuata pentru ca presiunea sa ramina neschimbata?
1(
2.2.29. Intr-un calorimetru se amesteca m1=840 g apa la temperatura t1 =28C

f?i m2 =24 g gheata la DoC. Dupa topirea ?hetii se introduce un cub de metal cu
masa iVI =216 g a carui temperatura este t2 ~tiind ca temperatura finala a sistemului
redevine t1 =28C, sa se calculeze :
1. Temperatura t a amestecului dupa topirea ghetii, dar inainte de iiltroducere,a
cubului de metal.
2. Temperatura initiala t2 a cubului.
3. Cantitatea de dddura Q cedata de cub apei.
4. Latura cubului lo la OC.
5. Coeficientnl de dilatare lineara a metalului IX, 9tiind ca intre temperaturile
t2 ~i t1 cubul s-a contractat cn 0,11664 cm3
Se cunosc:
Densitatea metalului la OC Po=8 gjcm3
Caldura specifica a metalului c' =0,1 caljg.
j(2.2.30. 0 bntelie de hidrogen, cu volumul de 10 l, construita ca sa reziste la
o presiune maxima de 30 atm, are scapari de gaz astfel incit manometrul indica
aceea~i presiune de 20 atm la temperatura de 20C, ca 9i la temperatura
initiala
de 10C.
Sa se calculeze :
1. Masa hidrogenului 11m care a iC9it din butelie.
2. Temperatura maxima T la care poate fi incalzita butelia, daca nu are
_capari de gaz, condi'~iile initiale fiind acelea~i (lOOC9i 20 atm).
Se cunoa9te :
Densitatea hidrogenului in conditii normale Po=O,00009 gjcm3
1f2.2.31. Un rezervor metalic cu volumul V constant este umplut cu hidrogen

{a temperatura t1 =15 9i presiunea 1 atm. Se incalzef?te gazul pina la t2=37C. Pentru
a mentine in rezervor presiunea constanta de 1 atm, 0 parte din hidrogen este eliinat printr-o supapa, ceea ce determina mic90rarea masei gazului din rezervor cu
.J.m =6,052 kg.
Sa se calculeze :
1. Densitatea hidrogen ului p in conditii initiale.
2. Volumu(rezervorului
V.
3. Numarul n de molecule ramas in rezervor.
Se cunoa9te:
Densitatea hidrogenului la OC 9i 1 atm, po=8,9 .10-5 gjcm3
,,'\'2.2.32. Un tub cilindric de sticIa, deschis la amindoua

capetele, avind lungj~'ea 1=100 em, se afunda cu jumatate
din lungimea sa, vertical, in apa dintr-ull
vas deschis. Astfel afundat se astupa deschiderea capatului superior al tubului ~j
apoi se scoate vertical afara in aer. Sa se calculeze :
1. Lungimea
[' pina la care ramine apa in tub. Se considera densitatea
apei
~ = 1 gjcm3, presiunea atmosferica PI = 105 Njm2, acceleratia gravitationala
g = 10 mjs2
(se ne&!lijeaza efectele de capilaritate).
2. La ce temperatura
T3 ar trebui incalzit tubul cu aer ~i apa, tinut tot vertical
astfel incit lungimea coloanei de apa sa devina [3 =35 em, temperatura
initiala
fiind TI =290 K (Se neglijeaza dilatarea apei).
3. Modificarea lungimii t1[ a coloanei de apa daca, in conditiile de la punctul 1,
se tine seama de capilaritate,
tensiunea superficiala a apei fiind 0'=72,8,10 -3 Kjm.
'! 2.2.33. Intr-un calorimetru cu apa se introduce 0 bila metalidi de masa m=

=500 g avind temperatura
t; dupa realizarea echilibrului termic temperatura
in
calorimetru este to=40oe. In continuare se introduce in calorimetru inca 0 bila, ideutica cu prima, tot cu temperatura
i, ~i apoi m' =600 g gheata aflata la ooe; dupa
realizarea echilibrului termic se constata
ca in calorimetru
temperatura
a ramas
aceeafli, io=40oe. Se cere:
1. Temperatura
t a bilelor.
2. eu cit cre~te volumul uneia dintre bilele de mai sus prin incalzire de la
ooe pina la temperatura
i, daca densitatea
metalului la ooe este Po=G 250' kgjm3,
iar coeficientul de dilatare lineara 0:=13 '10-6 K-I.
3. ~tiind ca bilele sint incalzite de la ooe la temperatura
t intr-un cupt0r care
folose~te drept combustibil pacura, sa se determine mas a M de pacura consumatii
pentru incalzirea unei tone de bile metalice (se neglijeaza pierderile de caldura).
4. Daca in cuptor se introduce un recipient cu un gaz perfect care ating~ temperatura
finala tl=327e, sa se determine
presiunea PI din recipient Ia aceasta
temperatura,
fltiind cii initial presiunca gazului era Pi =10 Njm2 Ia temperatura
if, =27e,
volumul fiind mentinut constant.
Se cunosc:
Caldura specifica a materialului bil elor c =900 Jjkg.K.
Puterea calorica a pacurii q=4 '107 Jjkg.
~ 2.2.34. Intr-un 8mestec ce contine mI =3,5 kg apa la temperatura
tI =40oe
fli m2 =0,5 kg ghea ta la temperatura
ooe se introd uee un halon cu oxigen Ia temperatura i2 = - 20C ~i presiunea PI =0,8 atm.
Sa se ealeuleze:
1. Masa m3 a oxigenului din balon, fltiind ea volumul aeestuia este VI =2,5 dm3.
2. Temperatura
finala i3 a oxigenului,
caldura specifica
a oxigenuIui fiind
0,156 eal(g K.
3. Presiunea P2 a oxigenului din. balon la temperatura
i3 (dilatarea vasului este
neglijabila).
'.
4. eantitatea
de eiildura Q neeesara vaporizarii la 100C fli presiune mormala,
a intregii eantitati
de apa, inealzirea fiicindu-se de la temperatura
i3
----------.2.35.
Intr-un radiator de ealorifer temperatura

apei la intrare este t1 =87e.
iar la ie~ire este i2 =30oe. Se inloeuie~te incalzirea eu apa, prin incalzire eu vapori
de apa saturati. Vaporii intra in condensator eu presiunea de 1 atm, se condenseaza
~i din radiator iese apa cu temperatura
i3 =70oe.
Sa se calculeze :
1. Masa m de vapori care da aeeeafli eantitate de caldura ea 1 kg de apa diD
primul caz (indilzire eu apa ealda).
2. Volumul V ocupat de. masa m de vapori in condiWle de presiune ~i temperatura

in care intra in radiator,
considerind
vaporii de apa gaz perfect.
3. Debitul de masa D al vaporilor
de apa care trebuie sa intre in radiator
pentru a men tine constanta
temperatura
camerei in care este montat radiatorul,
dad pierderilede
caldura prin peretii camerei in unitatea de timp sint P =2,385 kW.
4. Numarul de molecule n aflat in masa m de vapori.
5. Enersi? medie a unei molecule din vaporii de apa in conditiile de Ia intrarea
in radiator.
\.
.
/2.2.36.
Intr-un vas care contine 2 kg apa la temperatura
de.20DC se introduce
o bucat-a de gheata eu masa 100 g ~i temperatura
~100C. Sa se calculeze:
1. Temperatura
amestecului
t la echilibru.
2. Cantitatea
de dldura
Q necesara pentru vaporizare (Ia temperatura
lOODC).
3. Cant ita tea de apa x transformata
in vapori daea se consuma 40 g dintr-un
combustibil
cu puterea calorica 8000 caljS! ~i dadi randamentul
de incalzire este
de 60%.
4. Volumul V ocupat de vaporii de apa formati la temperatura
de lOOC daca
presiunea scadc pina la 200 mm eol Eg.
'.
2.2.37. Un corp de pompa care contine la oDC un amestec de 100 g apa ~i

8 g gheata cste incalzit pina dud tot continutul
se transorma in vapori
de apa
la 100DC ~i 1 atm. Sa se caleuleze :
1. Cantitatea
de dldura
Q necesara pentru topirea ghetii.
2. Cantitatea
de caldura Q' necesara perrtru rcalizarea
intregului proces.
3. Cantitatea
de combustibil
x necesar daca se utilizeaza un combustibil
eu
puterea calorica 7000 kcaljkg ~i daca randamentul
de utilizare a caldurii este 80%.
4. Volumul V ocupat de vaporii de apa (considerati
gaz perfect) obtinuti la
100C ~i 1 atm.
.
4(2.2.38.
Intr-un vas care contine mI =520 Z apa la temperatura
tI =50C se
adauga m2 =20 g ghea ta cu temperatura
/2 = ~ lODC,
Sa se caleuleze:
1. Temperatura
amestecului
2. Cantitatea
de caldura Q necesara pentru a transforma
toata masa de apa
(mI +m2) in vapori, la temperatura
/ = 100C ~i prcsiunea atmosferica.
3. Cantitatea
de combustibil
x consumata
pentru produeerea
vaporilor,
daca
puterea CalOl'iea a combustibilului
estc q =7000 kcaljkg ~i randamentul
de utilizare
este "fJ=60%.
4. Volul11ul V ocupat de vapori
dupa ce au suferit 0 destindere
izoterma
astfel indt presiunea lor a scazllt pina la 100 mm eol Eg .
e.
.), 2.2.39. Un gaz perfect care Sf' gase~te Intr-o starc initiaUi 1 caracterizata
prin
volumul VI =20 dm3 ~i presiunea PI = 105Njm2 trec,e intr-o stare 2 caracterizata
prin V2=2VI
~i P2=3PI'
Trecerea se face prin una din urmatoarele
trei cai:
1. 0 transformare
izocorii urmata
de alta izobara.
2. 0 transformare
izobara urmatii de a Ita izocora.
3. 0 transformare
care in diagrama P ~ V se reprezintii printr-o linie dreapta.
Variatia de energie intcrnii hind L1.
U =3 .104 J sa se calculeze lucrul m~canic L
produs ~i cantitatea
de dildura
Q consumaUi pc fiecare cale.
~2.2.40.
Intr-un vas se aWi 10-7 moli .oxigen ~i 10-6 g azot.
tecului fiind de 100C ~i presiunea 10-3 torr sa se ealculeze :
1. Volumul vasului V.
2. Numiirul de molecule din unitatea de volum no'
Temperatura
ames-
3. Presiunile oxigenului PI ~i azotului

~ntregul volum la temperatura
datil.
P2 dadl
fiecare
gaz ar ocupa singur
. -2.2.41. lntr-u
corp de pompa se afla 0 masa m de aer la presiunea PI =
=105 Njm2, temperatura tI =27C, ocupind un volum VI =30 dm3 Gazul efectueaza
'lumatoarea succesiune de transformari :
o incalzire izocora pina la presiunea P2=1,5 .105 Njm2
o destindere izobara pina Ia un volum V3=60 dm3
o racire izocora p ina Ia presiunea P3 = PI
o comprimare izobara pina in starea initiala.
Sa se calculeze:
1. Masa aerului m.
2. Temperaturile
T 2' T 3 ~i T 4 la sflr~itul fiecarei transformari.
3. Lucrul mecanic efectuat ~i cantitatea de caldura primita in fiecare din cele
'patru transformari.
4. Lucrul mecanic total L efectuat pe intregul cicIu de transformari ~i cantitatea totala de caldura Q primita de sistem din exterior in timpuI unui ciclu.
5. RandamentuI unei ma~ini termice care ar functiona dupa cicluI descris (-I)')
.;;i randamentul unei ma~ini termice care ar descrie un ciclu Carnot (Y) cu acelea~i
temperaturi
maxima ~i minima.
Se cunosc:
Densitatea aerului in conditii normale Po=I,293 gjdm3
Caldura specifica a aerului la volum constant cv=0,723 Jjg.K.
Cilldura specifica a aerului la presiune constanta cp = 1,010 Jjg.K.
-f(2.2,42. Un corp de pompa, a~ezat vertical, contine 1 mol aer, volumul acestuia
fiind delimitat de un piston, cu greutate neglijabila, care se poate deplasa fara
frecare. Sa se calculeze:
1. Lucrul mecanic L efectuat prin incalzirea aerului de la TI =300 K la T2=
=400 K.
2. Cantitatea
de aer x care trebuie scoasa din corpul de pompa pentru ca
pistonul sa revina in pozitia initiala, mentinindu-se temperatura
T2
if{ 2.2.43. 0 ma~ina frigorifica ideala, functionind conform cicIului Carnot, consuma,
lntr-.un ciclu, un lucru mecanic L =3,7 .104 J. Ma~ina preia 0 cantitate de ciiloo.ra
Q2 de la sursa rece, cu temperatura
t2 = - 10C ~i cedeaza sursei calde, cu temperatura tI = + 17C, cantitatea de caldura QI'
Sa se calculeze:
1. Randamentul
ciclului Carnot Y).
2. Cantitatile de caldura QI ~i Q2'
~ 2.2.44. 0 cantitate de 128 g oxigen este incalzita
Sa se calculeze :
1. Cantitatea de caldura Q primita de gaz.
2. Lucrul mecanic L efectuat.
3. Variatia de energie intern a ~u.
izobar de In 20C la 100C.
2.2.45. lntr-un corp de pompa se gase~te un kmol de gaz perfect la presiunea

<Ie 10 atm ~i temperatura
27C. Gazul este incalzit izobar prin arderea a 0,2 kg
drbuni cu puterea calorica 3 '107 JjkC. ~tiind ca 15% din caldura ob~inuta Ia ar<Ierea carbunelui este utilizata pentru destindere, sa se calculeze parametrii de stare
ai gazului in starea finaJa.
-k'2.2.46. Sa se calculeze cantitatea de caldura Q primita de un gaz perfect intr-o

tninsformare izobara (p =5 '105 N/m2) daca voIumui gazului cre~te de 1a 50 dm:'!
Ia 60 dm3 ~i daca variatia de energie intern a este de 7500 J.
2.2.47.
0 cantitate de 8 g de oxigen efectueazii ciclul ,,1\

conform fig. 2.7. In A temperatura
este t = 127C r .,
iar volumul VA = 1 l. In B temperatura ramine neschimbata, iar volumul se dubleaza.
Sa se calculeze:
1. Pre~iunea, volumul ~i temperatura
gazului in starile A, B, C.
2. Lucrul mecanic efectuat ~i cantitatea
de ciHdura
primita de gaz in fiecare transformare.
3. Lucrul mecanic L cfectuat pc intreg ciclul.
4. Randamentul
"'I)' al cic1ului ABCA.
5. Randamentul "'I) al ciclului Carnot efectuat intre acelea~i temperaturi
Se cunoa~te raportul Cp/Cv = 1,4.
ABCA
extreme.
-tf2.2.48. Intr-un corp de pompa se gase~te aer care ocupa volumul VA =0,02 m3;.
sub presiunea PA = 105 N/m2 la temperatura fA =27C. Gazul efectueaza eiclul ABCDA
format din doua izocore (AB ~i CD) ~i doua izobare (BC ~i DA). In punctul B~
presiunea are 0 valoare dubUi fata de cea din A, iar In punctul C volumul este de
1,5 ori mai mare decit cel din A. Sa se reprezinte grafic ciclul. Sa se calculeze
lucrul mecanic L produs in acest ciclu precum 9i randamentul "'I)' al acestui ciclu"
Se cunosc:
Caldura specifica la presiune constanta cp = 1000 J/kgK
Caldura specifica la volum constant Cv =715 J/kgK
2.2.49. Un gaz perfect, cu presiunea P =8 10G N/m2 este incalzit izobar astfellb
incit densitatea
sa se miqoreaza de patru ori. Cantitatea de caldura primita
estc 84 J. Sa se calculeze volumul V in starea finala, ~tiind ca raportul dintre
caldura specifica la presiune constantii ~i dildura specifica Ia volum constant a:.
gazului este 1,4.
1f 2.2.50. Un corp de pompa contine gaz perfect, cu densitatea p la presiunea p._

Sa se calculeze :
1. Presiunea p' din corpul de pompa daca, mentinind constante temperatura:
9i volumul, a: fost eliminata 0 cantitate de gaz astfel inc1t densitatea a scazut cu Llp~
2. Lucrul mecanic L efectuat daca, dupa transformarea de la punctul 1, gazuP.
se destinde izobar, variatia de energie interna in acest proces fiind LlU.
Se cunosc de asemenea constanta gazelor perfecte 11. ~i caldura molara la voluID.
constant Cv.
2.2.51. Intr-un cilindru, prevazut cu piston mobil, izolat termic fata de exterior,
care contine 289 g aer, este introdus un incalzitor electric cu rezistenta 20 .Q strabatut
timp de 30 min de un curent electric cu intensitatea 0,5 A. Sa se calculeze lucruD.
mecanic L efectuat Ia destinderea izobara a gazului.
2.2.52. 0 ma~ina termiCa utilizeaza drept combustibil carbune cu puterea
calorica 29 MJ/kg. Ma~ina functioneazll dupa un ciciu Carnot intre temperaturile,
200C ~i 25C ~i produce 0 putere de 100 kW. Ma~ina actioneaza un generator

de curent continuu, randamentul de transmisie fiind 90%. Sa se calculeze:
1. Cantitatea de ci:irbune x consumata in timp de 0 ora.
2. Curentul I debitat de dinam, dad circuitul exterior contine un rezistor
R1 =2000 legat in serie cu un ansamblu de doi rezistori cuplati in paralel (R2=
=300 0 ~i R3 = 150 0).
3. Cantitatea m de apa cu temperatura
initiaHi 20C, in care este scufundat
rezistorul R1 ~i care poate fi adusa la fierbere in timp de 0 ora, pierderile de
caldura fiind de 5 %.
2.2.53. 0 ma9ina termica ideala, care functioneaza dupa ciclul Carnot, la care
diferenta dintre temperaturiIe celor doua izvoare este tJ.T =420 K, are randamentul
YJ =0,6. Consumul de combustibiI pentru
incalzirea agentului termic din ma~ina
este 1,5 kg/ora, iarputerea calorica a combustibiIului este 10000 kcal/kg. Azotul, folosit
drept agent termic in ma9ina, este evacuat la temperatura
T2 a izvorului rece ~i
la presiunea P2 =2 atm.
Sa sc calculeze:
1. Puterea utiIa Pu dezvoltata de ma9ma.
2. Volumul V2 al azotului la ie9irea din ma~ina, masa lui fiind m = 14 g, iar
:masa unui mol de azot 28 g.
3. Cantitatea de caldura degajata Q de masa m de azot la racirea ei, sub volum
constant, astfel incit presiunea azotului sa se reducii de la P2 la P3 =0,5 atm, temperatura la inceputul procesului de racire fiind T2
Se cunoa~te:
Caldura molara a azotului la volum constant Cv =5 cal/mol K.
2.2.54. Intr-un vas calorimetric cu 450 g apii la temperatura
t1 =20C se intro'Cluc 50 g gheata la temperatura
t2 = - 20C, atingindu-se
temperatura
finala to'
Se introduce apoi in apa un sistem de palete (analog dispozitivului experimental Joule)
actionat de 0 masii M = 15 kg care cade vertical de la inaltimea h.
Sa se calculeze:
1. Temperatura de echilibru to'
2. Lucrul mecanic care trebuie transferat apei din calorimetru pentru ca temperatura sa devina (to +ltC =t3
3. tnaltimea de cadere h, 9tiind ca slnt necesare 10 caderi succesive ale masei
JV1 pentru ca apa sa capete temperatura
t3 ~i ca llumai 0 treime din eneraia potentialii a masei M se transforma in energie cinetica.
4. Viteza masei M la capatul inferior al cursei.
2.2.55. Pentru topire.a unui lingou de aluminiu cu masa de 500 kg se uti;1izeaza un cuptor incalzit cu pacuriL Temperatura initiala a lingoului este de 60C,
iar temperatura de top ire t =660C.
Sa se calculeze:
1. Cantitatea de ci:ildura Q necesara pentru topirea lingoului.
2. Debitul masic oral' D de pacura arsa In cuptor, daca procesul dureaza
30 minute ~i randamentul
de utilizare a caldurii este 55%.
3. Lucrul mecanic L dezvoltat de 0 ma9ina termica a carei functionare reproduce
un ciclu Carnot ~i care preia de la sursa calda cantitatea de caldura Q. Temperatura sursei caIde este 11=727C, iar a sursei reci t~=127C.
4. Presiunea unui gaz perfect p inchis intr-ull vas cu volumul invariabiI, adus
la temperatura
de t =660C, daca presiunea initiala este 10 N/cm2 ~i temperatura
illitiala 38C.
.
Se cunoa9te: Puterea caIOl'iet, ;l r:acurii q =4.107 J/kg.
2.1.1. La inci:iIzire lungimile barelor variaza

II=lol{1 +cx1t) =lOl
conform relatiilor
<-H01cx1t
12=l02{1 +cx2t) =l02 +l02cx2t.
Prin scadere
II -l2=lol
-l02+{loICXl
Deoarece,
conform datelor problemei
ll-
l2 =lOl -
-l02C(2)i.
l02 = t::..l,
u.rmeaza
lOlexl -
l02ex2=0.
Se obtine sistemul de doua ecuatii cu doua necunoscute

lOlex;.=l02CX2'
lOI-l02
.a carui rezolvare
(lOl ~i l02)
= t::..l,
conduce la
1
l02=3 -
2.1.2. Notlnd Vo volumul

.a 50 diviziuni la temperatura
VI =50 vo[1 +YSl(t1 -
cm.
unei diviziuni la to=OC atunci avem pentru volumul
t1 expresia :
to)) =50 vo(1 +YSlt1)
~i va reprezenta volumul fiecarui lichid la t1 = lOoC. Putem scrie deci urmatoarea

'felatie pentru mercur:
50 vo(l+':ySltl)=VOHg{I+YHgtl)
unde Cll VoHg am notat volumul
oeupat de
mercur la to =OC.
Rezulta
.
VOHg
50vo(1+YSt.(1)
1+YHgi1
Analog pelltru
Vo =
lichidul neeunoscut
50vo(1+YStll
1+y,11
Folosind aceste expresii putem

V90Hg = VoHg{1 + YHg90),
V
_
90H
g-
yom obtine:
serie volumul
50 vo(1+YSt10)(1+YHg 90)
1+YHg.l0
Analog pentru lichidul necunoseut

V
50 vo(1+YSt10)(1+y90)
9OZ=
1+Ye,10'
Dar V90Hg-V90l=O,3{I+YSl'90)Vo
sau
oeupat
de
mercur
la
t2 =90C,
YHg
(1+
.90 _
1 +YI-Igl0
50(1 +YSt 10)

1+YHg90
l+YZ~
1+YHgl0
1+yzl0
1+yz90
1+YHg90
1+yzl0
1+YHgl0
)=0,3(1 +yst90)
1+YZ90
1 +Yzl0
=6.10-3
6 '1O~
l+YSt
90
l+YSt
10
l+Y>t 90
l+YSt
10
Rezolvind aceasta ecuatie de gradul I in Yl ob~inem:

YI=1,021O-4 K-l.
2.1.3. 1. ~l=lolXt.
Temperatura
t rezulta din Q=p1oS.c.t
t=
_Q_ =
p losc
3471 __
=
8900x lx 10-4x 390
~l =11,7 .10-5 '10=1,7.10-4
2.
D.I
1 F
-=--,
10
E
D.IES
woe,
m.
1,7.10-4.9,8.1010.10-4
F=--=--------=1665
10
N.
3. La alungirea barei forta elastica, fiind proportiol1uU't cu alu ngirea, variaz2i

continuu intre 0 9i F. Atunci L va fi determinat de F mcclie ~i deci
L = Fmed ~l = ~F~l
.2.- 1665 1,7.10-4=0,JIJ!
2.1.4. 1. M c (t-to) =m2A,

c=
m2A
= 0,3x
NI(t
~~
1 X 240
- to)
= 0,1
keal
kgI{
2. m21,+(ml+m2)cl(e-to)=MlC(t-8),
6=
M1ct-'!'L- = 2.0,1.240-0,38_0_
(m1 +m2)c1+M"1c
3. a) M' =M
(deoarece temperatura
m2A+(m1+m2)c16+H6
de echilibru
ramine
nesehimbata),
=M')c(t-O),
0,3.80+(0,5+0,3).:I-:~'1+0,2.24
c(t -6)
Mj =2,22
=24 e.
(0,5+0,3)1+20,1
b) m2A+(m1+m2)c1(6-to)+]{(6-to)
Mi=
J.
0,1 (240-24)
kg.
2.1.5. Masa de gheata topita, deci mic1?orarea volumului amestecului apa - gheata
din B, exprimata prin numarul de diviziuni cu care se retrage mereUI'ul, este proportionala eu cantitatea de caldura cedata de corpul introdlls In A care se race~te pin31
la to =ooe.
Deci:
Q=K~N
un de K este un coeficient
de proportionaIitate,
Pentru apa
Q1=mlcl(tl-tO)=K(Nl-N2)'
RezuWi
K=
5.~S!.l-=.!ol =
Nl -N2
~~~
40-35
=20
Pentru cupru
Q=mc(t-to) =K(N2-N3)
eal
diy
exprimat
eul
lll-"
div
iUrmeaza
K(N2-N3)
C=----=
m(t-to)
=0,09
20(35 - 27,8)
cal
20x 80
gK
~2.1.6.1. Q=mctlt=plscM
Q=r;xq,
M= Yjxq_ = __
=668,90C.
0~.:.0,1_~~"~0_7_
7,8.103.1.2.10-4.460
plsc
2. ~l =l'O(' tll= 1 1,3 .10-5 '668,9 =8,696 '10-3

3. M co(8-to) = plsc(t .6.t-8),
m.
=30,95C.
= 7,8.103.1.2.10-4.460(668,9+25)+10.4180.20
plsc(t-ttJ.t)+Mcoto
plsc+Mco
7,8.103.1.2.10-4.460+10.4180
L t1l=lo(J..tlt, Q=m'ctll=lospctlt,
loM= -Q_,
s pc
22.106.1,2.10-5
= ---.------24.10-4 7,8 .103 460
Q
22 10G
X= = ---Yjq
0,3 3,13 .105
QIX
M = --
spc
'.) Ai
1
J~ ._- == ----,
In
E
=3,07
=234
lo
kg.
<
F=~~E.S=-!:....
em.
'3.1010.24-10-4=72.105
100
N.
'
2.t.8.
Inv2
L - 2-
illv2
VI
2. Intr-o
s=u
l -
()
=Q
(conform
V( -t- Q
mv2
mi~care
1
2
--
il1"
uniform
legii conservarii
ljr(
5.300
I -2--
energiei)
")
200.000)
--5 =100
intlrziata
at2 '
10 000 =300 t- _1
100 =300-at,
(1[2,
lR ezolvarea
sistemului
da
(I
=4 ...!!!... $i
t =50
S.
s2
3. F=ma=54=20
N.
4. Q=m 'cilt,
!1t= 1)Q =
0,5200 000
mc
=1600C.
5125
2.1.9.
1. Lfr=fLF,s=fLF.n.
n.d =0,28000
t1t= 0,5 Lfr = 0,5.1,0048.106
m'c
200 3,14-1 =1,0048.106

=1090C.
10460
"2. Lfr=X'C'(to-t)+Xt"
Lfr
=2,87
204010+330000
kg.
J,
2.1.10.
Parametrii
azotului
-V
VN-
PN=P2='O 5 a t m,
PoVo
2 -
_1.22,4
-
P2
44
,8 I,
O,n
TN=To=273 K.
Parametrii
argonului
PA=P3=P2=0,5 atm,
T3= ~ T2=
50273
44,8
V2
Ecuatia
V3=V2+5,2=44,8+5,2=50 I,
=304 K.
calorimetridi
Conform
datelor
nN=nA =1
problemei
-
mol,
+ -3
R273
R304
-R+-R
2
2
Presiunea
rezultata
nRT
P=-
din legea gazelor
n=nN+nA=2,
unde
R nefacind parte
R=poVolTa,
nT
din datele
PoVo
P= -.
--
2 285
V=VN+VA=94,8
problemei
122,4
= --
To
. ---
94,8
perfecte
se calculeaza
I,
din condi ~iile normale::
=0,493 atm.
273
2.1.11.
1.
'Y)
Q =mc(l-lo)
+XA.
'l)Q-mc(l-lol
0,5828-4190
x=-----=------=O,l
/.
kg.
540
2. pV=-RT.
M
V=
mR_,-!:.
Mp
3. E=2-
_1_0_0_'0_'_08_2_._37_3_
= 169,9 dm3.
181
T,
1,013.105
R =0,082
E=
atm ~d1l13
molI(
=0,082
----.373=7,73.10-21
:2
6,02.1026
-_.
10-3
8 :'310
N
--
10-3
m
limol K
2.1.12.
1. Q1=mA=I(G06,5-0,69590)=544 caI,
Va) ;:::;pV1
=8310,---J'
krnolK
J.
4. L=p(2V-V)=pV=l,013.1050,1699=17.21
L1 =p(V1-
mS
J.
,.
(Volumul
VI =
apei Iichide este neglijabil
fata de cel al vaporilor)
= 18,31363=2,39 .10-3
.
18.7.104
L1=7104.2,391O-3=167,3
J.
m3,
mRT
Mp
2. Q2=mcv(T1-To)'
~ - ~
-
To
t!:~-
T -
1-
Po
1'1
Q2 = 1 .0,36(525-363)
:3. Q3 =mcp(T2-T3)
=10,48(373-525)
L3=p(V3-V2),
~ = 1'2
V
1'3
1,013.105.363-52~ IT,
;)
"7.104
=58,4 caI, L2 =0
~2.:z:s_ =
1'2
=-73
2,39.1O-3.3?.3=1,69.10-3
1'11'3 =
1'2
cal (racire),
1'2
525
L3 =1,013 .105(1,69-2;39)10-3
=-70,9
'
J (comprimare).
2.1.13.
1. Conform
legii gaze lor perfecte
(n +Il2)RT
1
P= -----.
v1+ V2
Numerele
de moli n1 ~i n2 sc calculeaza
P1V!.
din conditiile
P2V2
:;;1 n2=lIT'
n1=-RT'Rezulta
P = ~-
(El~L.-L 2~2_ \ = lVliE2~2,

RT
II.T 1
V1+1'2
V1+1'2
0,58+1,55
88~
P = ---=0,
;) atm.
8+5
2. In conditii izoterme
p V =ct
~i deci
_Pfl
=ct.
Atunci
m1--V IPl- -V
m2 = V2P2
p=-=-=--,
Po
1'oM
1'om1'
in conditii
V
p1'To
P= ~
Vom1'
_pVTo
0poT
rezulta
1'ompoT
stare a 1, PI = -
din
MpTo
poT
normale)
32150273 =156,8 ---.!L

22,41373
dm3
2.1.15.
1. In
g.
nivI
Po1'o_
To
g,
=5.103 ~ooo~~ 1,5 =0,675
P2
Po
Vo (volumul
O-_h2
,~-;),
= V2 ':'l!.2_
p1' _
l' -
_8"030
,0013
1
._-.
fl01
I--Pl-
= ---
104N
2.102
cm2
=5'105
-.
m2
initiale
ir.. st::nea 2, Tz=T1=400
Po
5.105.')
[J '7
= --~
_1 ~..l_
V2
K, P2V2=PIVl'
NT
= 3,85 .105
-'-
In starea 3, ,03 = .oz =3,85 105
m2
2,6
~i V3 = VI =2 dm3 T 3 =
rn2
Pa Va
nR
n sc calculeaza
din PI VI =nRTl'
T=
PaVa
RTI_
p1V,
PaTl_
=308 K.
3,85.10 .400
5.105
PI
2. Proces lzoterm L1Z=nRT1

.
In
=PIVI In _2 =5.105.2.10-3.2,303
_2_
=263 J.
Proces izobar LZ3=pz(V3-Vz)=3,85105(2-2,6)1O-3=-231,5
Proces izocor L31 =0.
2,6
log- =
2
J.
Ltotal=263-231,5 =31,5 J.
3.
T1 - Ta
T
"YJ
'
2.1.16.
Reprezentarca grafid
Irs]"
=0 23.
400 -308
400
b) IB2, c) 12.
a)lA2,
1. La=pz(VzV = PlV
V A)=Pz(V2-
P2
VI)'
=45
= 9.10~
I.
(fig. 2.8),
6.105
dm3
'
La;=6105(4,5-3)10-3=900
i .
Fig. 2.8
Lc=nR
Lb=Pl(VB=1350 J,
T In ~
In v2 =PIVI
=P1V1
VI
V1)=Pl(VZ-V1)=9
2,303
VI
'" VI
Lc=9 .105.3 .1O-Z,2,30310g 4,5 =1088 J.

3
2. Temperaturi extreme: TB ~i T A,
VI
T=
VB
TB
~=VA=~
T
V2
V2 T
TB=
TB'
lA '
TA
~
'1)= TB-
T~ =
TB
"YJ = _3__
4,_5 =
4,5
TA=~T,
V2
T _
VI
V 1..- T
V2
2'? _ ~
= _y.J.. __
~~
~I
Vz
VI
VI
0,555.
100' _2 ,
J,
'105(4,5-3}10-3=
2.1.17.
Presiunea
P
se obtine aplicind
(1l1+nz+1l )R1'
3
= -----y---
Temperatura
de echilibru
+n21H2c2(T - T2) +n3M3c3(T

T ~= ntM1c11'1
rezulUi din eeuatia
+ 112i\12cz+
calorimetrica
n1M1c1(T-T1)+
- T3) =0,
+nzj1-fz:21'2+n3~3c31'3
III1I11 1
kgea gazelor perfecte
n311i3c3
1'1+n2M2czT~ + n3 M3C31'3)
= (Ill + 112+ 113)R(n1ll,l,c,-------------.
V(n1Al1c1 + I1zNl2cZ+ n31\{3c3)
2.Lt8.
1. In tr~nslormare
izoterma PrVI =P2V2'

PresiUileaini~iaUi a gazului este PI=H-hi
omcrcur corespunzatoare l~ 1 atm. Atunci
(H-hJfl ..= (H-};2)/lz,
h.,=H-
_~H -flt)ll
...
1-L
= 7GO-- Q'60 .=!.9
0)200
'1\
01
=472 mm,
250
[2
L2=~2+!2 =472+250 =722

~--
unde
mill.
leT
2. p=(na+nH)'
nH
m
=-~ -~-1
1~-
[unde nH~i
initiale
l1a
P1Yl
na=----
nT
pV
-::1'-- .J.(
-i';-'
nu,
reprezinEi numerele de :l1oli c!e hidroen ~i acr.
se obtine din conditiile
PI =H-hi
=360
rr
p=.n.-h=5GO
torr=
3GO
-- atm
760
.
560._
tOlf=--aun
760
l''[
m~
na
cm3,
~i VI =Sli =20
~i V =sl= 4 0 em,3
360.20.10-3)
f;604010-3
1T(pV-P,V')~oot--'6o---~o-
=0,00164
g.
2.1..19.
"1. Parametrii
relatia
de stare In starea normali
Po Vo
pv
--=-.
To
l'
Masa gazului m este legata de densitatea

m=poVo'
~i in eonditiile
problemei
,:
r
Po In conditii
normale
prin
slnt lep-ati prin
EIimin Ind Vo intre
eeIe doua
5
m = pVToPo_151.10 .40.10poT
2. VoIumuI
PIVI
V' in eonditiiIe
in tub trebuie
3. Deoareee
densitatea
l:>
de lueru se obtine
din
=2274.
sa ramina
variaza
40 I (in eonditiiIe
invers
proportional
de Iucru) rezuIUI
eu voIumul
L=~,
Po To
p'T'
un de Cv=Mcv
n=
2,24 =
Vom
Q rezulta
I1t= -
Po
p= -
To
~~
2 N
ealdura
moIara
kg
m3
(M este masa unui moly
2,2~ =0,1.
22,4
=---
2. Transformarea
,=p'PoTo=59.10 .1,43.273=76,8
PoT'
105. 300
reprezinta
Q=RI2l=R
din
n Cv
E=
'
151.105.40.273
2,5.105 290
pVTI
Deoareee
3.
=8 13' kcr"
T '
PIT
2731,43
pV
TI
VI
se obtine
105.290
oxigenului
relatii
150
0,120,8
(~)2t=I,5(
R+r
~72C=T=345
fiind
1,5
+ 0,5
)1
100=150
J.
K.
izoeora
1345
T= --=1 262 atm.

273
T=
'
(8,~1/. 345
2 6,02.1023
=713 .10-21 J.
'
2.1.21.
Fie s seetiunea
tubului.
Initial
de mercur se afla la mijIoeuI
Putem scrie deci (fig. 2.9, a):
eoIoana
tubului.
F1 =F2,
Dar:
F1 =PlS=PI
=P2'
F2 =P2S
Cum masa de gaz A a suferit un proees
izoterm aplieam legea lui Boyle-Mariotte
P1V1 =PaVa,
P1S1 =PaS!a'
Si masa de aer B a suferit
P1!1 =Pa!a'
un proces izoterm
pentru
care aplicam
aceea~i lege:
P1S!1 =P4S!4=>P1!1=P4l4'
Cind tubul e a~ezat in pozitie
neaza fortele
verticala
(fig. 2.9, b), asupra
Fa=Pas,
G=pgsl2;
(p=densitatea
F4 =P4S, care li?i face echilibrul
F4=Fa+G,
deci P4s=Pas+pgsl2'
P4 =Pa+pg!2'
coloanei
de mercur
aqio-
Hg),
pe P4 i?i Pa ~i obtinem:
!nlocuim
p,l,
p,l,
P gl2
--- = --- +pgl2 =>P1 = --14

13
!..t _ i,_
413
\J)
r-
PI
=49 980
13,6.103'~20.10-2
(40 10-2/30. 10-2)-(40.10-2/50.10-2)
..D
2.1. 22.
-~
C', _
RandamentuI
'1)
0 '< _,
C"I
l' - T.
= _,
':,
1',-1'2
0 - Q.
= _'_~-_
,
4 '0,
0,
1',
273+150
Se Qblinc
sist<.>mul
QJ -02
135
0,
42:1
(droarece
QI-Q2=L=1
Hezolvarra
sistemului
QI =1,13 107,J,
kwh=1000'3600
J).
da
Q2=7,7 106J.
2.1.23.
_
T 2-
2. tlP =(I-'I)/)Pc
/ ='
Y)
f)r'f),
tlP=(I-
pVM
mR
2.105.3,5.10-3.28
7.8,31
1', - 1'2_
1',
=0 6 (266+273)
'
- 337
266+273
'1)')Pc = (1-0,225)31,4106100
R
2 N
T2=
38,31337
2.6,02.1023
=0,225,
=6,76 .105 W.
3600
3. e:= ~
=337 K.
unde,
. =0 6
t :./
= (273+150)-(273+15)
1',
01.?"'::
~,~I'
=6,98 .10-21 J.
I :'
I ' ..
'-
0,0;' .
'1,'~ -
-:"
I:"}"
1:--
4.
L=p .(V- ~2
V)
= ~pV =
2
_1_
2
2 .105 '3,5 '10-3=350
J.
:2.1.24.
1. TA=fA+-273=127+273=400
K.
EA.'.'"A_
= l!BVB = PcVc = EDV~
TA
TB
Rezulta
:2. Lucrul
Tc
TB=800
mecanic
Tn
K,
Tc=2000
efectuat
intr-un
K,
TD=800
K.
cielu este dat de suprafata
ciclulUl
101,3 ~.J~ .
ciclu
~ =
p=
101'.'~:!20_
60
3.
L_
Q1
Yi =
unde
ciclu
=1 215,6 W.
60
Ql cfte
canbtatea
de ciHclura
degajata
11
4. Conform principiului
ciclu (Ie "\lea de rilcire
arderea
combustibilului
Intr-un
=246 J
l'P'1_ = 0.230.10-3.820.4,6.107
co
prin
60 720
'
I al termodinamicii
cste
cantitatea
de caldura
preluaUi
!ntr-un
'2.1.25.
1. P =11
RT
un de
11
RT
11 =(111 +- 112 + 113) -y'
11
1015
= ----
6,02'1023'
_~
5.10-3
_ -"'-V'- VC!:+.6.T) _
T'
6,02.1023
p=(O 166+0.664 + 0 846)10-8\~3y696
T+.6.T -
=0,664 .10-8 moli,
= -----
11
,
=0,846 .10-8 moli.
3,3 .~=7_
39
4.1015
=0 166'10-8 moli
~~96+100)
296
8,24 '10-3
N
-'
1112
=6,68
V'=
nR(1'+61')
p
1,676.1O-8~31.396
8,24.10-3
=6,68'10-3
m3.
V)=8,24 '10-3(6,68 '10-3-5 '10-3)=1,38
3. L=p(V'-
J.
.10-5
lV
3R1'
-.
111
41(=
f v2=
Din motive
b
luat
ill-
de omogenitate
daca R se exprima
in --~--,
lTIoI.grad
k"
mol
N2:
2:
V2
v2
1(3 .8,31.396 =
0,032
555
= lV3:"8,31.396 =
593
m ,
s
m ,
0,028
Ar:
1/
= 504 ~- .
3 .8,31.3'96
0,039
2.1.26.
1. Pu=
YJPc
='f)
2.
1'1 -
1'2
YJ
9!. =YJ
0,5
mq
--22._
T1 =
1'1
= 0,6.0,5.40.3.10
3.600
= E3
1-'1)
+ 23
=105
W=100
k\V.
=7L10 K.
1-0,6
3. P V = ~ RT=o>m = J!...Y..~~= 1,55.~~~ =8 9 g.

M
0,082 296
RT
'
2.1.27.
1. Pentru
L1
P =
un cicln
(D,
D 2)
2.
.c,T;-d:L
!Jl
3. Q1
[=(106-104)
60
10''<., J
'"06 = 4')
,.....
'
5,13,140,090,61803600
ll_.=
------
60
=11iC(t1-l)
3,110,09
4
=126.105
= 1804,2104
~~1
60
-
~~=
=2335 kg.
460
+m".,
Q1 =2335 1(179-46)
+2335 483 = 1,485 106kcal.

565 = 1,31 9 .106 kcal.
4. Q2 =mA2 =2335
5. 02=J1c(02-01),
M =~-
=2,319~~O_ =5,27'10'1 kg
c(02-01)
2.1.28.
Q2=m[ Ca(tl-to)
~i trans mite
+A ,+-C (to-t2)]
sursei
calde
1(40-15)
M trebuie
Din
formula
Q1-Q2
1'1-~
--
1'1
Ql intre
Eliminind
2
se deduce Ql = Q2
= ---
Q1
Q.
randamentului
~1
1'2
l'
--.!
1'2
(2) ~i (3) rezuIta
=Q +PT.
2
m =
1'2P-'_" -----12)J'
(TI-1'2)[Ca(t1-lo)+),+Cg(lo
263 17 700 8 3 600

(293 -263)(4
2.
180 20+330000
.
1'1 - 1'2
293 -263
f) = ------ = -------
1',
=KP
m -;-
=10285
==0,102.
2902
U2
R=
J-'... ,
.
= --=2 ' 730. '

17700
4. Din (4) oc observa

m
10)
293
(;2
3. P =
+2040
proportionalitate
rntre
m ~i P
=J( [)J.
=I{L(J+!ll)
=KU1+KUI:11,
10
=KUI:1J=~1 1:11.
10
UrmCaZ2
unde L este lucrul

sumata
in acest timp
PI
4
_.-= ---YJ,
mq
7
mecanic
7 P1'
= --
4 Tjq
:3. P=Pv=(mg
produs
7.6.104.3600
= ----.--
4.0,21.3.107
intr-o
ora, iar
=60
sinex.+1J.mg cas ex.)v

P
v=------mg(sin a+[L
Deoarece
CDS 0<)
ex.cste foarte
mic, sin ex.~ex. ~i cos ex.~ 1
6.10
105 9,8(0,0102+0,0102)
=3 m/s.
Q cantitatea
de ealdura
can-
2.1.30.
1. La un proces
VI
V2
T1
T2
izobar
T _ V2TI
VI
2-
'
2
h -- --3,14100 '15-1177
3 V -V
..L 1':d 1
V1 _1':d2
,~ em,
21 I
'I,
4
4
4
7td2 I, =, ..3,14100
4 1 _
4
3=235,5
cm3,
V2=1177,5+235,5=1413
T = 1413+(273+23) =355,2
2
1177,5
7td2
2. L=P(V2-VI)=PP=Po+
IL
hI'
=1,013 ,105
~9
7t
em,
"
300
3,14100 .10-4
=1,395 105N/m2,
L=I,395 .105 '2,355.10-4=32,78

J.
_
(T
T )
_ pVIM
_ 1,395.1051,1775.10-3 28,9
19
3. Q -mcp 2- I'
m - -- --------= , 3 g,
RT1
8,31296
Q=I,93 .10-3 1000 '(355,2-296)=1132,03

4. Q=YjQc=Yjxq,
x=
J{ =
Yjq
1132,03 =4,48 '10-5

0,64,2.107
J.
kg.
2.1.31
T
1. Yj=--I
T2
(273+400)-(273+23)
=--------=0,56.
TI
(273+400)
P=
2. Yj= ~ = ~,
QI
3. Yj=
QI
Ql:i~'
"r,QI = 0,56.6105=5600
t
60
Ql=(1-0,56).6.105
Q2=(I-Yj)
W.
2,64.]05~.
mm
4. p' =Yj'P=0,7155 600=4 000 W.

v = 36km =361000m
5. P'=P,v=l,J-m.g.v,
- ~
I,J-mgv
- _ 4000
-----,
=10
mis,
3600 s]
_ 0 102 .
4009,810
6. 0 fractiune
F=mg-
din greutate
2
mv
va functiol1a
=40009,8-
ca forta
400100 =3120
centripeta
N.
50
2.1.32.
1. L=p(Vg-Ve)>:::,pVG=RT
(procesul
al vaporilor)
este izobar
~i volumul
L=RT=8,314'373=3101
J.
specific
.
al lichidului
este neglijabil
f~tli de eel
2. U =Q-L=2
255 000 0,018-3101
=37489
J.
2.1.33.
1. m1c1(0-i1)1-m1A11-m1c(i-0)=m2c(100-i)1-m2'c,
4180.60+2,26.106
cl(O-il)+AI+ci
2040.10+3,3.105+4180.40
2. Qu=YJD-rq=0,5 '0,02 .10-3 10 .60.5.107 =3.105
Qu
3.105
m = c6.t = 4180. 35,8 =2 kg.
ml _
m2
3. pV=
c(100-i)+~
=D=
mRT
M
D'=
D'= ~
timp ,
= 2.1o-5.83~300
DRT
pM
pD'=
timp ,
=2,48
.10-5
=4,85.
J,
~
DRTi,
kI
m3/s.
1,1.105.16
4. Q' =m'[ c(100-i)1-A21-c2(i'-lCO)]
= 1[4180 EO1-2,26,1061-
1860 '20] =2 548 000 J
2.1.34.
1. P=F v, unde
2.
F=Gt1-fLGn=M1g(sin
lX+fL cas <X)=2000 10
P=13 460 '5,5=74,03
kW.
YJ
1 73
0,5 1- 0,2~=13
460 N.
= 1078_-303 =0,717,
1073
YJ = QI-Q2 =.!.... ~Q1 = .!....= 74,032 =30 g, 75 kJ,
Q1
Q1
1)
0,717
Q2=Q1-Pi=309,75-74,03
3=87,66
kJ.
,T1 -
T2
T1
3. a) P =
consuma
Q; este cantitatea
=unde
1)i~i
cantitatea
de cambustibiI
1)Q;
1)mq
primita
in timpuI
= 0,717.20,64.10- .25.106
P
P
74,03.103
S=V 'i=5,5 4,128=27,5
m.
t' =
de caldura
=4,128
s,
b) '~m 'q=F 'S,

YJl11q
S= -
0,717.20,64.10--3.25.106
= ---------
13460
m
mRT
4. p' V =--;;[,
5. ~
=~.
ES
P=-V
~l
1,5 28
RT = 0,082.303 =1,7
g(I.
relativa
in mi9carea
unifarma,
relativa
in mi9carea
accelerata,
(6.111)2 = F2 = F+ma
a=0,2
m.
Se nateaza:
(~1)1alungirea
I L alungirea
(6.lllh
pM~
=27,5
F1
g(sin
= mg(sin IX+ILcos 1X)+ma=1,2

mg(sin lX+fLcos IX)
<X1-fLcas
IX)
=0,2 '1O(0,5+0,21,~3
}=1,346
m/s2
i' in care
se
2.1.35.
1
_.L
. P-Po'-
mg
105 c.L
s -
.-
5 9,8
4,9.10-
Nfm2,
=2,105
pV=p11oS=nRT,
11 = nRT = 0,01_.8,31.300=0,2543
0
pS
m.
2.10.4,9.10-
2. Se disting doua faze:

a) Temperatura
cre:;;te de la 80 PIna la 100C :;;i11cre:;;te de la 110PIna la ovaloare11'.
b) Temperatura
ramIne constanta
(100C, caldura preluata fiind utilizata pentru vaporizarea
apei) :;;i 11 ramIne constant
(11'),
a) Dtc(81-82) = (maCa +nMcp)(8-80)'

8 =8 + _Dc(61 -6L
0
maCa
+ n1\ilcp
(calclura preluata
;::::;
8 +
0
Dc (61-62)
maca
de gaz este neglijabila
0,1100050 .t=27+0,1196
10480
8=27+
Tra nsformarea
11=110~
gazului
fiind
100-27 =610,4
0,1196
3. DvA=D 'c(81-82),
2-
s=
RTo ~
N
=(0,2543+1,014'10-4
t)m.
PIna la momentul
t' dnd temperatura
a devenit
s.
Se obtine 11'=0,3162
b) 11=0,3162 m.
4.
t.
273+27
Relatia anterioara este valabila

100. Padnd
8 = 100C rezulta
t' =
de apa)
izobara
= 0,2543273+27+0,11961
To
fata de cea luata
Dv=
Dc(61-62)
= ~~000,50
2,25.106
8310300 =6,208 '10-21

6,023.1026
=22'10-3
kg/'s.
'
J.
2.1.36.
1. (m 'c+M1c1)(81-8)
=M2c2(8-82)+M2A2'
M = (mc+J111c1)(61-6)= fl380+5.4180)20
2
=1,23
kg.
2040.10+330000
+l\12)c] (83-8)+M2 Al =[2 380 + (5+1,23)
c2(62-6)+A2
2. Q=[mc+(MI
4180J
100+1,23
2,26
.106 =5,46 '106 J.

3, Presiunea de saturatie
1 atm corespunde temperaturii
100C. Din Iegea gazelor
perfecte
_ 1,238310373 -909
3
V-- M2RT- ----- .....
,
In.
pM
1,013.105 18
4. L =pLl V =p(2V- V) =pV =1,013 .105 '2,09 =2,117 .105 J.
2.1.37.
'fi
= ~
Q1
= 1 676 = 0 4 .
4185
'
~-~
'1/=--~T2=Tl(I-'lj)=473(1-0,4)=284
K.
T1
mq
5.48.106
2~ Pc=-=--t
S! pV =
mRT
M
=667'104
3600"
,
V=
mRT
pM
Pu='ljPc=0,4667104=26,7
dm3.
=3,88 '1O-2m3=38,8
568,31473
2.1,013.105.28
kW~
2.1.38.
I! p=
_m_RT_
= _pR_T_A =
MV
= 1 atm
1,22 0,082(273+47)
32
sau
V=!!.- = ~
p
=26,2
dm3,
p=
RTA
V
1,22
0,082320
26,2
=1 atm.
2. L=P(VB-VA)=pVB-pVA=RTB-RTA'
L
TB= -
+ TA
1662
= -
8,31
+320=520
K.
B~ QAB=Mcp(TB-TA)=0,032 910 '200=5 82( J,

kca!
Q =-QAB =m'q,
q=13200-=132004,185=5,5210-,
!{g
'Yj
m=
V=
(!
QAB
TJq
mRT
pM'
=
=
7 J
b'
1,40.10- .0,082.290
1,2,16.10-3
UB-UA=QAB-L,
kg
=1 40 ,10-4 ka
5824
0,75.5,52.107'
=0175
dm3.
'
UB-UA=5760-1662=4098_ J.
5e CicluI ABCA este reprezentat
In fig. 2.10.
'I
Piditura se desprinde In momentuI In care ~reutatea este egaIa cu forta datoritii
tensiunii superficiale
m'g=27trcr,
M= -
9,8
M=n'm=n-,
.
2rrrcr
9
~
15.2.3,14.1,2.10-3./2,8.10-3=8,9
.10-4 kg=0,89
mg.
Din l:auza rorteIor de adeziune apa se rididi intre ceIe doua placi. La eehilibru;
greutatea
stratuIui
de apa este compensata
de forta datorita tensiuni\ superfieiale.
Pentrn 0 Iungime oarecare I a stratului de apa eu inaltimea h
ld 'hpg=2Icr,
_
11-
2cr
d'pg
2.2.1.
2.72,8.10-3
-106.10-s
_-----_,
K--1,
1. 0-;=8,55 .10-6
y=2,565
2. R=1,00171,
2.2.2.
1. ml =0,9823
2.2.3.
1. t=90,1C,
2.2.4. F =2800
N.
2.2.5.
h=7823
m.
2.2.6.
1. 6=27,11C,
2.2.7.
mm.
kg,
2. m2 =0,9852
kg.
2. y =1,14 .10-4
t =8,8C,
1.
K-l,
.10-5
3. 'YHg=1,8 '11-4~K-l
3. M=1,21
2.2.8.
m=, 106
1,4.10-3.103.9,8
2. x =0,0475
kg.
2. x=0,0158
kg,
K-l.
kg.
1. nm =2,067
g,
3. nl=1,44'10-5
ll1.
mC8o+D,c181,
2.2.9. a) nl=
mc+D'rc1
b) nl=6o+
2.2.10.
J. :r = 1 350r t,
3. P=5 780 kW.
2.2,11. a)
2.2.]2.
ea =22,32C,
1. Q=513 400 J,
3. Rs= 0,1 Q.
2.2.13. T=328,18
2.2.]4.
2.2.]5.
D'rc1(81-8z)
mc
2. ,,=972,3
K.
VI =32,8 dm3.
Pl=l
atm
P2 =0,1 atlP,
Ps =0,082 atm
P4 =0,082 atm,
V2=328
Vs=328
V4=273
t=79,8C,
I! =
--_z-"{-
5,
dms,
dm3,
dms,
1,23 atm.
-~>
2.2.16.
nV=229,1
2,2.17.
1. Qt=2640
3. x=12,4
1.
J,
g,
5. V' =0,2082~
2. Q=290 784 J,
4. V=0,1836:m3,
mS
T1=400 K
T2=400 K,
Ts=328 K,
T4=273"K.
_N
2.2.18. P=I,1275
'100
2.2.19. H =0,98
atm.
2.2.20. P =0,93
atm.
2.2.21.
1. p'=1,61
-,
m2
atm,
2b. nB=0,0832
mali,
2a. nA=0,0416
3. x=O.
mali,
--E =canstant.
p
2.2.23.
PI =47,26
Ps=82,31
atm,
atm.
2.2.24.
1. u =59,25%,
3. L1m=90,9 g.
2.2.25.
1. Vo=11,2,
3. TB=1365
2.2.26.
2. VA=5,6,
4. L=4538
K,
1. 11=0,831
J.
m,
3. P=2,53 '10i'i
1112
4a. nA=0,5,
2.2.27.
1. VI =6,23 .10-3
2b. L =4:990 J,
m3,
2a. T2=900 K,
3. V3=37,38 .10-3 m3,
4. m=O.
2.2.28.
2.2.29.
1. n =2,083
'1023,
3. 5=0,248
m,
2. L1t=17,28C,
4 . X- -----O,010(T'-T)
T'
k
g.
t =25C,
2. t2 = 148C,
cal,
4. fo =3 cm,
(;(.=1,2 '1O-oszrad-1
L1m=0,593 g,
2. T=424,5 K.
2.2.30
1.
3.
5.
1.
2.2.31.
1. P = 8,44' 10-0
Q =2.592
~,
cm3
2. V =1009
m3,
3. n =2,57 ,1028
2.2.32
1. ['=0,475
2.2.33.
1.
t =708,8C,
3. M =15,95
2.2.34.
1. m3 =3,04
3. P2 =9,43
2. 1'3=363,8
m,
3. L11 =3,63'10-3
K,
m.
2. L1V=2,211'lO-lI
kg,
g,
atm,
4. pf=20- 2 .
m
2. 13~25C,
4. Q =2,46 106cal.
m~,
2. V =169,8 dms,
2.2.35. 1. m=O,1 kg,

3. D=I-,
4. n =3,344'1024,
5. s=7,7 .1O-21J.
2.2.36. 1. t=15C,
3. x =0,025 kg,
2. Q=1312,5 keal,
4. V =161 dms.
2.2.37. 1. Q=0,64 keal,

3. x=12,45 g,
2. Q' =697,60 keal,

4. V=183 dms.
2.2.38. 1. 8 =45C,
3. x=76,5 g,
2. Q=321300 eal,
4. V =6,96 mS
2.2.39. la. L1 =6 10s J,

2a. L2=2 10s J,
3a. Ls =4 10s J,
2.2.40. 1. V=3,J6 ems,-,
Q1 =3,6.104 J,
2b. Q2=3,2 .104 J,
3b. Q3=3,4'104 J,
3a. PI =7,37 .10-
2.2.41. 1.
=31,6 g,
2b. Ts =900 K,
3. LI2=0,
L34=0,
Q12=3753 J,
Q34=-7506
J,
4a. L = 1500 J,
5a. "I) =7,7 %,
2.2.42. 1. L=831
2.2.43. 1.
Yj
J,
lb.
torr,
2. no =2,62 .1013 em-s,

3b. P2 =2,63'10-4
torr.
2a. T2 =450 K,
2c. T4=600 K,
L23=4500 J,
41 =-3000
J,
Q23 = 15726 J,
Q41=-10480
J,
4b. Q=19479 J,
5b. 1')=66,6 %.
2. x =0,25 mol.
=0,093,
2a. Ql=3,97.105
2.2.44. 1. Q=9318,4
J,
2. L=2659,2
J,
J,
2.2.45. T =408,45 K,
2b. Q2 =3,6 '105 J.
3. L\U=6659,2
V=3349
J.
dm
2.2.46. Q=12500 J.
2.2.47. 1. PA =8,2 atm,
Pc=4,1 atm,
2. LAB =597,8 J,
QAB =597,8 J,
3. L=182,3
J,
4. '/]'=11 %
2.2.48. L=1000
PB=4,1 atm,
Vc=1 l,
LBC=-415,5
J,
QBc=-1454,25
J,
5~ 'YJ =50%.
J,
2.2.49. V =4 ems.
2.2.50. 1. p' =p(l-
~),
p
2.2.51. L =2 584,4 J,
2. L=
R~U
Cf)
Tc=200
K.
LCA=O,
QCA
=1038,75
3,
2.2.52. 1. x =36,7 kg,

3. ill =615 kg.1
2.2.53. 1. Pfl = 10,45 kW.
3. Q=2j190 J.
22.54.
1. to =9C,
3. h=2,13
2. L=2090 J,
4. D=3,7 m/s.
m,
2.2.55. 1. Q=4,695 .108 J,

3. L=5,121 .108 J
2. D =42,68 kg/h,
j
4. P =30 N/cm2
3.1.1. Doua sarcini electrice punctiforme

Ql=<-f-'2-1O-6
gasesc In vid la distanta
d =2 m una fata de alta.
C ~i Q2=2-1O-7G
Be
1. Forta de respingere
ce actioneazii
Intre aceste sarcini electrice.
2. Lucrul mecanic necesar pentru a apropia sarcinile plnii Ia distanta
d'=dj2,
3. In cazul In care Q1 ~i Q2 ar reprezenta
sarcinile a doua sfere de raza R1 ~i R2
e cere raportul
R1 : R2 pentru ca unind sferele printr-un
conductor
ideal fiira capa~itate sa nu aiba loc nici un transfer
de sarcina Intre ele.
3.1.2. Un condensator
plan aVlnd distanta
dintre pliici d=l cm ~i ca medin
riielectric un material cu f;r =7 a fost Incarcat Ia 0 diferenta de potential
~ V = 100 V.
?iind deconectat
de la sursa de tensiune se scoate dielectricuI
dintre placiIe condensatorului.
1. Diferenta
de potential
dintre
pliicile condensatorului
In absenta
dielec:ricului.
2. Masa unei particule
de sarcina Q=10-12 C daca aeeasta se aflii in echilibru
:n tre placile eondensatorului.
3. Considerind
di nu are loe niei 0 pierdere de sarcina, care trebuie sa fie distanta dintre placile condensatorulu.i
pentru ca In absenta dielectricului
diferenta
de
;lOtential
diutre ele sa fie tot 100 V?
4. Sii se arate ca in cazul In care dielectricul
ocupii doar 0 por~iune din distanta
. intre pUicile condensatorului,
capacitatea
acestuia nu depinde de modul de aranj are al dielectricului.
3.1.3. Intre placile unui condensator
cu 5=12 cm2 se afla 0 pladi de cuart cu
5=-osim~a de 4 mm ~i de ambele parti a mai ramas aer ~u 0 grosime de 5.10-2 mm
ce fiecare parte.
1. Capacitatea
totalii a ansamblului,
daca f;rClIart = "1,5 iar pentru aer, Er se va
a 1.
2. Se scoate placa de cuart. Care este noua valoare a capacitatii
~i care este canLitatea de (~lectricitate
de pe placile condensatorului
dad se aplica o' diferenta
de
otential
de 100 V?
3. Distanta
dintre pliicile condensatorului
pentru a se putea mentine in echilibru 0 piditura
de. ulei Incarcata
cu sarcina a 5 electroni, daca picatura
se considera
sera cu raza 10-3 mm ~i Cll 0 densitate
p =900 kg/m3. Diferenta
de potential
riimine
:.eschimbaUi.
plan - paralel cu capacitatea
" sursa Cll tensiunea
V =100 V. Aerul este dielectric.
Sa se determine:
C =3 fL F este conectat
Ia
1. Lucrul mecanic necesar deplasarii

armaturilor,
astfel incH distanta
dintre
armaturi
sa se dubleze fata de valoarea initiala.
2. Variatia energiei cimpului electrostatic
in acest caz.
3. Variatia
energiei sursei de alimentare.
4. Condensatorul
este deconectat
de la sursa, armaturile
fiind read use la distanta initiala ; care este in acest caz lucrul mecanic necesar deplasarii armaturilor?
,.<- /"
3.1.5. Intre armaturile

orizontale
ale unui condensator
plan,
dielectric fiind
aerul, se afla 0 picatura de ulei cu masa m =3 .10-13 g care se gase~te in echilibru
datorita diferentei de potential
V aplicata armaturilor condensatorului.
Picatura
de
ulei poarta 0 sarcina electrica q=I,6 .10-17 C. Cunoscind aria unei armaturi 5=4 cm2,
distanta
dintre armaturi d=20 mm ~i considerind
g=10 m/s2,
Sa se determine:
1. Numarul de sarcini elementare
care se afla pe picatura de ulei.
2. Capacitatea
condensatorului.
3. Diferenta
de potential
U care trebuie aplicata armaturilor
condensatorului
pentru ca picatura sa stea in echilibru intre armaturi.
4. Sarcina cu care se va incarca condensatorul
in acest caz.
~.
3.1.6. 0 sfera metalica cu peretii subtiri are raza R =0,2 m. in interiorul acestei
sfere goale se afla 0 bila metalica cu raza r =0, 10 m aiJezata concentric cu prima. Bila
metalica este legata la pamint printr-un
conductor care trece printr-un
orificiu al
sferei exterioare.
Sfera exterioara
este incarcata
cu sarcina Q=10-8C.
Sa se determine:
1. Potentialul
sferei.
2. Capacitatea
sistemului format din doua sfere concentrice de raze R ~i 1'.
""
3.1. 7. Se considera un condensator

plan avind suprafata
placilor 5 ~i distall ta
dintre pUici d. Acest condensator
este legat la 0 sursa de tensiune constanta
U.
Sa se calculeze:
1. Raportul
intensitatilor
cimpului electric din condensator
cind illtre placile
Iui se ana aer ~i respectiv un dielectric cu constanta dielectrica relativa E:r.
2) Capacitatea.
C a condensatorului
pentru cazul cind dielectricul
consta din
doua straturi
de grosimi egale paralele cu pUicile :;;i avilld constantele
dielectrice E:1
:;;i E:2
3. Capacitatea
aceluia~i condensator
in cazul in care 0 jumatate
din volumul
dintre armaturi este umpluta cu unul din dielectrici, iar cealalta jumatate
cu cel de
al doiIea dielectric, suprafata
de separare fiind perpendiculara
pe pUici.
plan este incarcat la 0 diferenta de potential
V ~i apoi
scos de la sursa de tensiune ; placile sint a:;;ezate vertical. Se apropie de condensator
un vas cu un dielectric astfel incit acesta sa umple pe jumatate
condensatorul.
Sa se determine:
1. Capacitatea
noului condensator
format.
2. Cimpul dintre placile condensatorului,
distributia
de sarcina pe pUici.
'''. /3.1.9. PUicile unui condensator
plan, cu suprafata
totala 5 se afla la distanta d
una! fata de cealalta. Condensatorul
se conecteaza la 0 sursa :;;ise incarcii astfel incit intre placi se va stabili 0 diferentii de potential U, apoi se deconecteaza de la sursa.
Intre pliicile condensatorului
se introduc 0 placii de sticlii (E:rl) cu grosimea d1 ~i 0
placa de parafina (E:r2) de grosime d2 (d1 +d2 =d).
Sii se calculeze:
.
1. Intensitatea
cimpului electric f}i ~iiderea de potential
in fiecare strat~
2. Capacitatea
totalii a sistemului.
3. Lucrul
mecanic necesar, pentru
depIasarea
placilor
condensatoruIui
de la
distanta
pina la
dupa ce au fost inHiturate straturile
de sticla ~i parafina.
ProresuI acesta are loc sub 0 diferenta
de potential
constanta.
.
a;
a;
3.1.10. Un corp punctiform

cu mas a m=l g incarcat
cu sarcina q=O,0109 lJ.C
~_ustinut de un fir inextensibil
cu lungimea [=20 cm, este respins de un aIt corp punctiform cu sarcina Q. La echilibru in vid cele doua corpuri se gasesc pe aceea~i orizon:ala la distanta
r =20 cm unul de altul. Unghiul 0: format de directiile firului de sus;inere in aceasta pozitie ~i in absenta sarcinii Q este de 7t/4.
Se cere:
1. Reprezentarea
fortelor care actioneaza
asupra
corpului ~i determinarea
pozitiei de echilibru.
2. Sarcina
Q.
3. Diferenta
de potential
dintre armaturile
unui condensator
plan daca supra-ala lor ar fi 5=100
cma, distanta
dintre ele d=0,8856 mm, iar sarcina lui ar fi Q.
:::patiul dilltre placi este umplut cu un dielectric
de permitivitate
relativa Er=50.
4. Cre~terea energiei potentiale
a corpului A la deplasarea
datorita
fortei exer:-itate de sarcina
Q.
3.1.11. Doua sfere conduetoare
A ~i B sint
incarcate
cu electricitate
negativa.
::feraA are raza R1 =1cm ~i sfera B, raza R2=3 em. Centrele sferelor fiind a~ezate
'a distanta d1 = 12 em, forta de respingere dintre ele este F1 =4.10-5
N. Sferele se pun
i:1 contact ~i apoi sint indepartate
la aceea~i distanta
d1 De data aceasta sferele se
,e ping cu 0 forta F2=6 .10-5 N.
Lasind lib era sfera B aceasta se departeaza
de sfera A la 0 distanta
d2 =40 cm
:: de va avea viteza V =6 .10-2 m/s. Distanta
d2 este masurata
tot intre centrele
~:-erelor. Fixind sfera B in aceasta pozitie se aduce 0 a treia sfera D la distanta
d=
=20112 em de fiecare sfera. incarcarea sferei D s-a facut folosind un curent electric de
;~tensitate
1=0,1
mA intr-un timp i=1 min.
Se cere:
1. Cantitati1e
initiale de electricitate
ale sferelor A ~i B.
2. Potentialele
sferelor A ~i B inainte ~i dupa ce au fost puse in contact.
3. Masa sferei B.
4. Numarul
de electroni ceda~i de 0 sfera celeilalte cInd sfereleA ~i B sint puse
:1: contact
~i sa se in dice care sfera cedeaza ~i care sfera prime~te electroni.
5. Forta exercitata
de cele doua sfere asupra sferei D.
Doua sfere concentrice
de raze R ~i R' (R<R') sint aduse respectiv
Ia
V ~i zero. Spatiul dintrc ele contine aer. Sa se calcuIeze :
1. Valoarea
maxima a cimpului electric in spatiul dintre cele dona sfere.
2. Potentialul
maxim la care poate fi adusa sfera interioara
daca se cunosc Emax
._ R'.
3. Energia
maxima
inmagazinata
de condensatorul
sferic, in conditiile
precente.
3.1.12.
?o entialele
3.1.13. Doua sarcini pozitive q1 ~i q2 se gasesc la distanta

r una fata de alta. Sa
determine
pozitia, marimea ~i semnul sarcinii q3 astfel ca toate sarcinile sa se afle
:_ echilibru.
3.1.14. Ce forta va actiona asupra unui dipol liber al carui moment electric este
~sal eu 2/3 .10-10 Clm, daca el este situ at in vid Ia distanta [=0,3 m fata de 0 sarcina
?'JnctuaHi q =3,10-5
C ? Se considera "bratul"
dipolului mult mai mic elecit l.
3.1.15. Sa se calcuIeze
potentialuI
ci!llpului
electric
creat
de
:iTIit de lunga uniform incarcata
cu densitatea
Iiniara de sarcina qel[ ='t'.
bara
in-
I I')
3.1.16. Sa se determine potentialul in centrul unui inel cu diametrul exterior
D1 =0,8 m ~i diametrul interior D2 =0,4 m daca pe suprafata sa este uniform repartizata sarcina q=6 .1O-7C (er=I,03).
r~\ ~ 3.1.17. Distanta
intre placile unui condensator plan este d =0,005 m, iar diferenta de potential intre ele este 150 V. Pe placa inferioara se depune parafina (e:r =2)
eu grosimea d2 =0,004 m. Sa se determine densitatea superficiala a sarcinilor de pe
aceasta placa.
3.1.18. 0 sfera metalica de raza

se incarca cu cantitatea de electricitate q, apoi
se leaga cu 0 alta sfera neincarcata cu raza ['2' Sa se arate ca egalitatea potentialelor
lor este echivalenta cu conditia de minim a energiei electrice a acestui sistem. Distanta
intre sfere este mare in comparatie cu razele lor.
['1
3.1.19. 0 roata u~oara dintr-un material de densitate pare n palete de forma

dreptunghiulara
fixate in centrul ei. In partea superioara a paletelor cade un fascicul
de electroni accelerati de un dmp electric pina la diferenta de potential U ~i care
creeaza curentul I. Cu ce acceleratie se mi~dl. roata daca frecarea la ciocnirea electroni
lor cu paletele se neglijeaza. Se dau : raza roni R, Uitimea paletelor I, grosimea paletelor h (R 'P h, R 'P I).
(3.1.2Q)Se dispune de 3 becuri de putere PI =50 W ~i patru becuri de putere P2=
=25- Weare functioneaza normal Ia 110 V.
Se cere:
1. Intensitatea
curen tului care trece prin filamentele becurilor in conditiile
functionarii normale.
2. Rezistentele filamentelor la temperatura
de functionare.
3. Modul de conectare al celor 7 becuri pentru a putea fi folositil 0 alimentare
de 220 V.
4. Rezistenta echivalenta a ansamblului de becuri obtinut Ia punctul 3.
w:2t
Filamentul de 'Wolfram al unui bec are Ia temperatura

i1 =20C, rezistent~35,8
Q. Conectat la 0 tensiune de 120 V prin filamentul aflat la temperatura i2 =2 200C trece un curent 1=0,33 A. Sa se calculeze :
1. Coeficientul dependentei de temperatura
a rezistentei filamentului.
2. Timpul in care energia cedata de bec ar transforma in vapori la presiunea de
1 atm 0 masa de apa de 1 kg C.t temperatura initiala 20C.
3. Rezistenta interioara a sursei de alimentare a becului daca in conditiile de
funcnonare normala randam~ntul
sursei este 0,98.
~
Se- ~onsidera un miliampermetru cu 0 rezistenta proprie de 250 Q. Scala
aparatului are 50 diviziuni pentru un curent de 1 mA. Sa se calculeze :
1. Rezistenta ce trebuie adaugata in paralel pentru ca aparatul sa poatii masura
100 mA.
2. Daca miliampermetrul astfel echipat este montat in serie cu 0 cuva electrolitica cu electrozi de Ag .continind 0 solune de AgN03, in timpul i =30 minute depunindu-se la catod 0 masa de 0,210 gAg, aparatul este corect ~untat ?
3. Rezistenta aditionala care trebuie folositii dad aparatul este utilizat ca voltmetru pentru a masura 0 tensiuue de 5 V.
4. Diviziunea la care se va opri acul aparatului cind pentru verificare este montat la bornele unei baterii cu 0 t.e.m. e=I,80 V ~i rezistenta intern a ['=1 Q.
(i12f')Rezist~ntele
Rl' R2, R3, R4 formeaza circuitul din figura (3.0). Cunoscind
ca Rr==9-Q, R4=4 Q ~i 8=120 V sa se determine rezistentele R2 ~i R3, egale intre
ele, astfel incit valoarea curentului IL sa aibil. valoarea maxima.
-Iz
Rz
3.1.24. La bornele unui generator de eurent eontinuu eu t.e.m egaU\ cu 110 V

~i rezistenta intern a neglijabila se leaga in serie 0 rezistenta R1 = 1240, un motor
electric asimilat cu un receptor cu rezistenta interioara egala cu 960 ~i un ampermetru Cll rezistenta interioara neglijabila.
1. Presupu nem ca motorul nu functioneaza ~i prin circuit trece un curent timp
de 5 minute. Caldura degajata in rezistenta R1 serve~te la incalzirea apei. Daca masa
.apei este de 1 kg ~i temperatura sa initiala este 15C, care este temperatura finaUi a
.apei?
2. lVIotorul functioneaza, iar ampermetrul indica un curent de 0,3 A. Care este
t.e.e.m. a motorului ~i puterea mecaniea pe care 0 furnizeaza ? Care este caderea de
potential la bornele motorului?
3.1.25. Un circuit serie alimentat sub 0 tensiune constanta de 110 V este format
dintr-o rezistenta R, un motor 1v.I cu rezistenta fm ~i un voltametru cu CuS04 de rezistenta interioara Rv=20. Rezistenta R consta dintr-un,fir de Fe-Ni cu rezistivitatea p =80 fLQ(cm, lungimea l =20 m ~i sectiunea S = 1 mm2
Se cer:
1. Valoarea rezistentei R.
2. Intensitatea curentului prin circuit ~i rezistenta rm a motorului, daca motorul
fiind. oprit, masa catodului voltametrului cre~te cu 0,593 g in 6 minute.
3. T.c.e.m. a motorului, tensiunea la bornele motoruilli ~i randamentul lui daca
intensitatea curentului prin circuit este de 2 A dnd motorul func~ioneaza.
3.1.26. Sa Se calculeze sensibilitatea unui tub
catodic fata de tensiune, adica deflexia spotului
Iuminos pe ecran cauzata de 0 diferenta de potential
de 1 V pe grilele de comanda. Lungimea grilelor de
comanda este l, distanta dintre ele este d, distanta
de la grile la ecran este L, diferenta de potential de
accelerare fiind Uo (fig. 3.1).
3.1.27. 0 rezistenta Rare la borne 0 diferenta
de potential U =120 V dnd este parcursa de un
curent de 16 A. Lungimea conductorului din care
este confectionata rezistenta este egala Cll 3 m ~i
are 0 sectiune de 0,2 mm2
1. Sa se calculeze valoarea rezistentei ~i a
rezistivita t ii firului.
2. Un motor eu rezistenta interioara de 5 0
functioneaza la 0 diferenta de potential de 120 V
consumind 0 putere de 480 W.
Sa se caIcuIeze t.c.e.m. a motoruIui, puterea utila furnizata :;;irandamentuI sau.

3. Pentru a face sa functioneze motoruI in conditiiIe precizate Ia punctuI 2) dispunind de 0 tensiune de 210 V, de rezistenta caIcuIata Ia punctuI 1) ~i de 0 rezistenta
necunoscuta X se presupun urmatoareIe scheme:
a) R :;;i X in serie cu motoru!.
b) X in serie :;;i R in paraIeI cu motoru!.
c) R in serie :;;iX in paraIeI cu motoru!.
Sa se determine vaIoriIe Iui X in ceIe 3 cazuri precum :;;icurentii care strabat
rezistentele R si X.
~8?
Fie ~n generator de t.e.m. E :;;irezistenta interioara T, doua voltmetre

identice, de rezistenta interioara TV :;;idoua ampermetre identice de rezistenta interioara J'A. Cind un voltmetru este montat Ia bornele generatorului, eI indica VI; cind
se adauga aI doilea voItmetru in paraleI indicatia Iorcomuna este V2 Cind un ampermetru este montat Ia bornele generatorului indica II ; cind aI doilea ampermetru este
adaugat in serie indicatia lor comuna este 12,
1. Sa se exprime E in functie de VI :;;i V2
2. Sa se exprime J' in functie de E, II :;;i12,
- '\
3.1.29. La bornele rezistentelor R1 :;;iR2 legate in paralel care au rezistenta echivalellta-cu 9,375Q, se aplica 0 tensiune de 90 V. Cantitatea de calduri'i. degajata de
rezistenta R1 in timp de 5 minute :;;i10 secunde, poate incalzi 0,5 kg apa de Ia temperatura de 293 K pina Ia fierbere. Se cere:
1. TimpuI in care rezistoruI R2 ar incalzi 0 cantitate de apa de 3 ori mai mare,
intre acelea:;;i limite de temperatura.
2. Lungimea firului conductor din care este confectio nata rezistenta R2 daca
sectiunea acestuia este 0,55 mm2 :;;irezistivitatea lui este 1,1Q mm2Jm.
3. Cantitatea de apa pe care ar incalzi-o ambii rezistori, respectind aceIea~i conditii de temperatura, in timpuI caIculat pentru rezistenta R2, daca ar fi {Zrupati in
serie.
h
3.1.30.\Un motor termic care functioneaza dupa un cicIu Carnot intre tempera-wrile
ll=17C ~i l2=307C consuma 0,5 kg/h combustibil cu puterea caloridi q=1,2'
.107 J/kg, randamentuI de utilizare a caldurii fiind
=0,75. MotoruI termic aIimenteaza un generator de curent continuu (randamentuI de transformare a energiei
mecanice in energie eIectrica fiind
=0,8) care debiteaza pe trei rezistente R1 =80,
Rz =20Q ~i R3 =30Q (rezistenta interna a generatorului se considera neglijabiIa).
Rezistoarele Rz ~i R3 sint grupate in paraleI, iar ansamblullor se monteaza in serie
cu R1 Se cere:
1. RandamentuI
aI motorului termic.
2. Puterea P debitata de motoruI termic.
3. Puterea Pz a generatorului.
4. Intensitatea curentului prin fiecare rezistenta.
5. Tensiunea Ia bornele fiecarei rezistente :;;i tensiunea U Ia bornele generatorului.
"1)1
"1)2
"I)
3.1.31. 0 uzina electrica alimenteaza un consumator printr-o linie a carei rezistenta este 1 Q. ConsumatoruI, aI carui f~ctor~de pu.tere ~e va Iua egal cu unitatea,
functioneaza Ia tensiunea U =220 V ~lare puterea 198 kW. Transportul energiei
elect~ice de Ia uzina Ia consumator se face in 2 moduri : a) direct prin fire; b) printr-un transformator care are l'alldamentul 100%.
Sa se calculeze:
1. Intensitatea curentului absorbit de consumator.
2. Tensiunea generatoruIui, astfeI incit Sa asigure 0 functionare normaIa a consumatorului in cazul (a).
3. Randamentul transportuluienergiei
electrice in cazul (a).
4. Intensitatea curentului pe linia de transport asUel incit sa se asigure functionarea normala a consumatorului in cazul (b) ~tiind ca pe linie se pierde 0 putere care
reprezinta 10% din puterea consumatorului (se presupune ca transformatorul se afla
a consumator).
5. Raportul de transformare k al transformatorului.
6. Tensiunea ce trebuie furnizata de generator in cazul (b).
I 7. Randamentul transportului energiei electrice in cazul (b).
3.1.32. 0 baterie electrica are rezistenta intern a
aceasta- baterie variaza dupa relatia aproximativa
E =6(1-
)V,
T =600
1'i
=0,5
Q.
T.e.m. furnizata
de
s.
Bateria debiteaza pe doua rezistoare R1 ~i R2 legate in paralel. ~tiind ca la momentul to =0, tensiunea la bornele rezistentelor este U (0) =5,75 V ~i ca intensitatea
curentului electric in R1 la t1 =450 secunde este egali'i cu intensitatea curentului electric in R2 la momentul t2 =480 secunde.
Sa se calculeze:
1. Rezistenta echivalenta Re.
2. Intensitatea curentului la momentul to =0.
3. Rezistentele R1 ~i R2
4. Energia calorica degajata in perechea de rezistente in intervalul de timp to=0
~i t2 =480~ secunde.
3.1.33~)Se considera circuitul din figura 3.2.
unde
r---R-!~
/
--;
E1 =80 V,
R1=4
Q.
E2=30
V,
R2=6
Q.
E3=60
V,
R3=48
Q.
Sa se calculeze curentii din cele 3 ramuri precum

~i
UAB.
~34
.. a se calculeze viteza globala a electronilor care iau parte la conductie
intr-un conductor de Al prin care trece un curent de intensitate 1=10 A, sectiunea.
conductorului fiind 8=10 mm2 Se admite ca pentru fiecare atom de Al din metal
exista un electron de conductie.
C3~:'Douabaterii
de acumulatoare cu foe.m. E1=115 V, respectiv E2=119 V
~i cu rezistentele interioare 1'1=0,2 Q ~i 1'2=0,3 Q sint legate in paralel ~i debiteaza
curent intr-un circuit. ~tiind ca prima baterie de acumulatoare debiteaza un curent
II =25 A, .sa se calculeze curentul total in circuit.
3.1.36:; Se da circuitul din figura 3.3 unde R1 = 12 Q, R2 = 1 Q, R3 =4 Q, R4 =
~2-Q,..R5=2
Q, R=5 Q, E=120 V (rezistenta intern a a sursei este neglijabila). Se
cer:
1. Curentul care circula prin laturile retelei.
2. Potentialele punctelor M ~i N fata de P.
3. Diferenta de potential intre M ~i N.
4. Bilantul ener~etic in retea.
5. Rezistenta R aflindu-se intr-un fierbator cu randamentul YJ =0,85 sa se afle
cantitatea de apa ce se va putea incalzi pina la temperatura de 100C, in timp de
ora, temperatura initiala a apei fiind de 15C.
()<
~~Un
disc (fig. 3.4) de raza 1'1 ~i grosime 11 dintr-un material cu rezistenta
specifica ? contine un inel dint,-un material cu conductibilitatea electrica mult mat
mare, asUel incit rezistenta inelului se poate neglija. In centrul discului se plaseaza un
electrod cilindric de raza 1'0 de asemenea cu 0 rezistenta neglijabila.
Sa se determine:
1. Marimea rezistentei intre electrodul central ~i inel.
2. Intensitatea curentului in disc ~i densitatea de curent
la distanta l' de axa discului (1'0 ~ l' ~ 1'1) daca se aplica 0 tensiune U intre electrodul central ~i ineI.
3. Intensitatea ~i potentialul cimpului electric in disc la
distanta l' de axa, daca potentialul inelului se anuleaza, iar
potentialul in centru este U.
4. Puterea pusa la dispozitie in acest fel in disc, ~i dependenta sa radiala.
5. Distanta de la axa discului la care rezistenta este jumatate din rezistenta
discului.
6. Valorile maxi me ~i minime ale densitatii superficiale de putere din disc.
~~Un
receptor electric are puterea nominala P =30 'vV ~i poate fi alimentat
la 0 tensiune U =150 V. Tensiunea retelei de alimentare este Ur =220 V. Deoarece
tensiunea retelei este mai mare decit tensiunea nominala a receptorului se impune
alcatuirea unui montaj adecvat. Pentru aceasta dispunem de un numar suficient de
rezistori cu puterea nominala P1 =5 \V ~i cu urmatoarele valori ale rezistentelor R1 =
=100 D, R2 =200 D, Rs =500 D. Se cere sa se alcatuiasca
montajul astfel incit:
1. Receptorul sa functioneze la valorile nominale ale tensiunii ~i puterii sale.
2. Sa nu fie depa~ita pentru nici unul din rezistorii utilizati puterea nominala.
3. Sa se utilizeze clt mai putini rezistori.
Sa se calculeze randamentul
montajului propus.
cii~se
leaga in serie 6 elemente cu E =2 V fiecare. Aceasta baterie alimenteaza
un cirCUIt in serie format dintr-un voltametru cu 0 solutie de ZnCl2 ~i cu electrozi de
Zn avind 0 rezistenta R1 =2,5 D, 0 rezistenta R2 =20 formata dintr-un fir de feronicheI ~i cufundata intr-un calorimetru cu ulei iji 0 simpla rezistenta Rs=1,2D.
CircuituI este strabatut de un curent 1=2 A.
1. Sa se afle U Ia borneIe voltametruIui.
2. CurentuI circuIa timp de 32 minute iji 10 secunde ~i masa de Zn depusa la
catod este 1,32 g. Sa se determine numaruI de mas a al Zn.
3.
4.
se afle
5.
trecerea
finaBi,
Sa se determine rezistenta
interioara Ti a unui element.
Rezistenta
din feronichel are 0 sectiune de 0,2 mm2 ~i lungimea de 50 cm. Sa
rezistivitatea
materialului.
Calorimetrul
contine 0,5 kg ulei cu ci'iIdura specifica 192 J/kg grad. Dupa
unui curent timp de 15 minute ~i 36 secunde sa se calculeze temperatura
daca temperatura
initiala era de 20C.
(il~
Un circuit electric cuprinde un generator de t.e.m. E =4 V, cu rezistenta

internt-- neglijabila,
un ampermetru
cu rezistenta interna neglijabila ~i doua rezistoare R1 ~i R2 legate in paralel, R1 =2 Q ~i R2 =6 Q. Se cer:
1. Intensitatea
curentului
indicata
de ampermetru.
2. Intensitatile
11 ~i 12 ale curentilor prin rezistentele
R1 ~i R2
3. Tensiunea
la bornele generatorului.
4. Rezistentele
R1 ~i R2 variaza astfel incit suma lor ramine constanta ~i egaH~
cu r. Intensitatea
curentului
indicat de ampermetru
trece printr-o valoare minima.
Sa se afle curentul minim in functie de 1'.
5. Considerind ca valoarea minima a curentului este 1m=2 A sa se afle T.
r-:::/__ /
3.1.41.
ensiunea la bornele unei lampi electrice variaza intre 110 V ~i 130 ~T,
---"'rezistenta
sa raminind constanta.
Puterea lampii este 60 W la tensiunea de 120 V,
Sa se calculeze rezistenta lampii ~i curentul care trece prin ea cind se aWi sub 0 tensiune de 120 V. 0 instalatie cuprinde 50 astfel de lampi montate in paralel. Legaturile
intre lampi au rezistente neglijabile. Instalatia este alimentata
de un generator avind
tensiunea la borne 130 V. Sa se calculeze rezistenta firelor de legatura intre instala~ie
~i generator, daca tensiunea la bornele insfa1atiei este 110 V. Sa se calculeze intensitatea curentului
In fire.
In paralel cu lampile se introduce un motor avind rezistenta de 1 Q ~i puterea
de 1425 W. Se sting un numar de lampi asHel incit tensiunea la bornele motorului
sa fie 110 V. Sa se gaseasca valoarea curentului prin motor ~i a t.c.e.m.
Aleg!ndu.se curentul cel mai mic de la punctul precedent,
cite lampi trebuie
stinse I!entru ca tensiunea la bornele instalatiei sa fie cel putin 110 V ?
(':
-"'''',
?~42.
baterie de acuml~latoare se a!Ui in paralel cu ?~ generator de c.urent
contmuu.-T.e.m;
a generatorulUl
este E1 =110 V, lar a batenel E2 =100 V, rezlstentele lor interioare fiind 1'1=1'2 =5 n. Evident ca bateria de acumulatoare
se poate
incarca sau poate debita in generatorul
de curent continuu.
Sa se determine care din aceste cazuri va avea loc cind rezistenta in retea este
Ts=IC!-0Q:.
3.1.43./0 baterie are t.e.m. de 32 V, iar hornele ei se unesc printr-un conductor

cu diamefrul de 0,5 mm ~i lungimea de 3 m. In conductor se produce 0 cadere de po~
tential de 30 V ~i se consuma 0 putere de 6 W. Se cere:
1. Rezisten ta interioara
a bateriei.
2. Timpul necesar pentru a trece prin circuit 360 C.
3. Diametrul pe care ar trebui sa-l aiba conductorul pentru ca diferenta de po~
tential intre capetele lui sa fie 16 V.
4. Raportul dintre energia dezvoltata in conductor
in acest caz ~i energia cores~
punzatoare
din primul caz.
I
-,/-t,---/~~
'Ir-~V~_/
---derea
3.1.44. \0 cade re de apa avind h =20 m inaltime are un debit de 2,5 mS/s. Ca~
de apa actioneaza 0 turbina al carui randament
este Y)1 =80% iar aceasta un
dinam avind randamentul
Y)2 =95%.
Curentul debitat de dinam este folosit ~i transmis la distanta de 10 km. Tensiunea la bornele dinamului este U b = 10 kV. Sa se cal~
culeze:
1. Puterea
disponibila
la bornele dinamului.
2.
3.
puterea
4.
Intensitatea curentului.
Sectiunea firului de Cu necesar pentru a transmite curentul daca 10% din
disponibila a dinamului se pierde prin efect Joule (Pm =0,017 a mm2Jm).
Masa de Cu necesara pentru confectionarea firului.
3.1.45. Un circuit serie este format dintr-o rezistenta R1 =10 a ~i 0 bobina de

inductanta L =3j201t H ~i de rezistenta necunoscuta ; el este conectat la 0 tensiune
alternativa U = 100 V. Cunoscind frecventa curentului v =50 Hz ~i caderea de tensiune pe rezistenta R1, anume U1 =40 V, sa se calculeze :
1. Intensitatea curentului din circui t.
2. Rezistenta bobinei ~i caderea de tensiune de pe bobinao
3. Puterea activa absorbita de bobina ~i puterea activa a sursei.
40 Capacitatea ce trebuie introdusa in serie pentru ca intensitatea curentului
din circuit Sa fie maxima ~i sa se afle diferenta de potential la extremitatile bobinei,
in aceste conditii noi.
.
3.1.46. Un generator de curent continuu eu alimentare shunt are Tezistenta
rotorului Rrot =0,2 .0, tensiunea la borne 110 V, rezistenta inductorului Ri =55 a,
jar intensitatea curentului din rotor, frot =30 A. Sa se caleuleze :
1. Toe.m. a generatorului ~i intensitatea curentului in circuitul exterior.
2. Randamentul generatorului.
3. Curentul din circuitul exterior trece printr-o rezistenta montata intr-un calorimetru cu petrol eu ealdura specifica C =2132 Jjkg grad. Care este lungimea firului
rezistentei daca rezistivitatea este p=17 .10-9 a m ~i daca sectiunea este de 4 mm2
iar rezistenta R = 10 a. Ce cantitate de petrol se poate incilJzi cu 10C in timp de
10 minute?
4. Masa de gheata la OCee se poate vaporiza cu cantitatea de caldura obtinuta
la punctul 3.
3.1.47. Un circuit paralel de eurent alternativ este format din infa~urarile unui
electromagnet legate in serie cu 0 bara conductoare de lungime 4 cm, suspendata
printr-un resort in intrefierul electromagnetului, 0 cutie cu capacitate introdusa in
circuit drept condensator variabil ~i 0 rezistenta fixa R =316 .0 (fig. 3.5). Circuitul
este alimentat de un generator adaptat pentru a debita in circuitul exterior curenti
de freevente variabile ~i intensitate efectiva constanta 1=0,3 A.
La inchiderea circuitului, bara conductoare situatii in intregime in intrefier, in
pozitia orizontala, perpendicular pe liniiIe de cimp magnetic - intra in oseilatie.
Variind concomitent frecventa generatorului ~i capacitatea introdusa in circuit cu
ajutorul cutiei de capacitati, astfel incit intensitatea efectivii prin infa~urarea electromagnetului sa pastreze 0 valoare constanta
fL =0,3 A, se observa atingerea starii de rezonanta de catre oscilatiile mecanice ale barei
atunci cind C=C1 =150 !J.F,frecventa avind 0
valoare fo' Mentinind apoi neschimbata frecventa fo a generatorului, se constata ca pentru C=C2=100!J.F intensitatea curentului prin
rezistenta R atinge 0 valoare maxima. Sa se
determine:
1. Relatia dintre capacitatea C a condensatorului ~i frecventa f a generatorului, astfel
incit 1=h.
2. Inductanta totala a infa~urarilor eIectromagnetului.
3. Frecventa fo'
4. Tensiunea efectiva Ia bornele generatorului, Ia frecventa fo'
5. Constanta de elasticitate k a resortului.
6. Permeabilitatea
magnetidi relativa a miezului, ~tiind ca fiecare infa~urare a
electromagnetului
consta din N = 103 spire, bobinate uniform pe 0 Iungime l =0,1 m
in jurul miezului magnetic de sectiune S =4 '10-3 m2
7. Deplasarea centrului osciIatiiIor barei in regim de rezonanta de la pozitia de
repaus a barei.
Se neglijeaza rezistenta infa~urarilor electromagnetului.
3.1.48. Intre doua borne A ~i B se stabile~te 0 diferenta de potential sinusoidala
de valoare Ve =20 V ~i frecventa v =50 Hz.Bornele A ~i B sint unite printr-un circuit
care are in serie 0 bobina, un mic electromagnet E ;;i 0 rezistenta neillductiva 1'=5Q.
1. ElectromagnetuI poate sa atraga 0 coarda de fier PQ de Iungime 1 m C~l masa
specifica fL'=7,7 g/cm2, sectiune circulara cu diametrul 0,5 mm. Care trebuie sa fie
tensiunea in coarda pentru ca aceasta sa vibreze cu amplitudinea maxima?
2. Rezistenta l' se cufunda intr-un calorimetru. Care este intensitatea eficace a
curentului daca se degaj a 5 270 calorii intr-un sfert de ora?
3. In timpul trecerii curentului se masoara diferenta de potential eficace Vi la
bornele Iui r, V2 la bornele bobinei ; se obtine Vi = V2 Sa se determine deazajuI intre curentul i ~i diferenta de potential
VAB. De unde provine acest defazaj ?
4. Care este valoarea instantanee a curentului i ;;tiind ca VAB = Vo sin c.u t.
5. Care este puterea debitata in circuit?
3.1.49. Un alternator de frecventa v =50 Hz are rezistenta Ra =0,3 0, ~i illductanta La = 12 mHo EI alimenteaza doua circuite in paraleI : primuI circuit contine 0
bobina cu inductanta Li =200 mH ~i rezistenta R1 =3 Q; al doilea circuit contine
un voltametru (cu CuS04) cu rezistenta R2 =5 Q. Printr-un procedeu convenabiI se
masoara masa m =0,066 mg cupru depusa intr-o semiperioada la catod (A =63,6).
1. Sa se calculeze intensitatea medie <12> ~i intensitatea (12)max a curentului'
din al doilea circuit.
2. Sa se serie expresia valorii instantanee a tensiunii la bornele alternatorului.
3. Sa se calculeze intensitatea
maxima a eurentului (Il)max in cireuituI unu.
4. Sa se earacterizeze curentuI debitat de alternator.
3.1.50. Fie un generator de tensiune alternativa e =em sin c.u t ~i rezistenta interioara, pur ohmica, 1'. Se monteaza la bornele generatorului 0 rezistenta pur ohmica R,
variabiliL
1. Sa se exprime in functie de Ctn, l' ~i R, puterea Pi disipata in R. Sa se afle puterea maxima Pim ~i valoarea eorespunzatoare
R. Aplicatie numerica Ctn = 120 V,
1'=5 Q, v=50 Hz.
2. Se monteaza in serie cu R un condensator fix C. Sa se exprime in functie de
em, 1', R, C puterea disipata in R in acest caz. Sa se arate ca P 2 <Pi indiferent de valoarea Iui R. Sa se calculeze putere9 maxima P2m ~i rezistenta R corespunzatoare.
Aplicatie numerica: em,=120 V, 1'=:) Q, v=50 Hz, C=lO fLF.
3. Care este valoarea inductantei L care pusa in serie cu rezistenta R ~i capacitatea C ar anula efectuI capacitatii?
( 3.1.51. Obara conductoare aluneca fara frecare pe un sistem de doua drepte OA
~i()B normale intre ele. Bara este perpendiculara pe bisectoarea unghiului format de
drepte ~ise mi~ca in IunguI bisectoarei cu 0 viteza v =0,1 m/s raminind paraleIa Cll
ea insa~i. Asupra sistemului actioneaza un cimp de inductie magnetica B =200 T ~~
care face un unghi e =30 cu planul determinat rle dreptele OA ~i OB. Sa se calculeze ::
0
1. Dependenta fluxului magnetic care strabate suprafata AB in functie de deplasarea x in lungul bisectoarei.
2. Rezistenta circuitului AOB clnd bara se afla la distanta x=0,20 m fata de
punctul 0, ~tiind ca pbara =0,1 Q mm2jm ~i sectiunea ei este Sb =2 mm2, iar rezistenta
celor doi suporti OA ~i OB este de 100 ori mai mare ca rezistenta barei.
3. Intensitatea curentuhi in tot circuitul.
4. Diferenta de potentia! la capetele unde bara AB intretaie drepteIe OA ~i OB,
pentru distanta x=0,2 m.
:5. Forta la care este sup usa bara A B in timpuI deplasarii la x =0,2 m.
3.1.52. Un electron eu viteza v=107 mjs patrunde perpendicular pe liniile de
eimp intre placile unui condensator, care are ca dielectric aerul. Condensatorul are
sarcina Q =2.10-12 C, suprafata armaturilor S =20 cm2 iar latura armaturiil = 10 cm,
paralela cu directia de mi~eare a electronului. Dupa ce parase~te condensatorul, electronul patrunde intr-un clmp magnetic H =4500 Ajm. Viteza electronului este perpendiculara pe directia liniiIor de clmp magnetic. Se cere sa se calculeze :
1. Acceleratia imprimata de clmpul electric electronului.
2. Deviatia II a traiectoriei electronului intre placile eondensatorului.
3. Viteza VI eu care parase~te eleetronul condensatoruI.
4. Raza cercului parcurs in cimp magnetic.
3.1.53. Rotorul unui alternator are 4 perechi de poli ~i se rote~te cu 0 viteza
unghiuIara corespunzatoare a n ture pe secunda. Se monteaza in serie cu indusul un
ampermetru; 0 bobina de inductie L=0,198 H ~i un condensator de capacitate C=
=20 fl.F. Rezistenta ohmica a circuituIui este R =10 Q. Se variaza simultan viteza unghiulara a rotorului ~i fluxul inductiei produs de fiecare pol astfel incit t.e.m. E
eficaee sa ramina constanta.
1. Cind rotoruI se rote~te cu viteza unghiulara n =10 turejsec. ampermetrul indica 0,67 A. Care este t.e.m. a alternatorului.
2. Cind se variaza n de la 10 la 30 turejsecunda, intensitatea eficace trece printr-un maxim pentru valoarea no' Sa se calculeze aceasta valoare no ~i intensitatea
eficace corespunzatoare 10,
3. Sa se caIcuIeze intensitatea eficace in cazul n = 30 ture/s.
4. Ce valori va capata n pentru ca intensitatea eficace sa se reduca la jumatate.
5. Sa se construiasca curba 1=f(n).
6. Sa se calculeze diferenta de potential eficace Ia hornele condensatorului cin
eI este strabatut de un curent de intensitate eficace maxima.
fUr'filL- ...3.J,.54:-'Primarul unui

,
transformator este alimentat de un alternator de tensiun

reglabila ~i frecventa constanta v =50 Hz. CircuituI secundaI' este format dintr
rezistenta neinductiva R=lO Q ~i 0 bobina de rezistenta neglijabiIa ~i inductanta L=
=15,92'mH. Numarul de spire al primarului este n1 =2250 iar al secundaruIui n2 =45.
1. Se neglijeaza rezistenta infa~urarilor transformatorului.
Se aplica tensiunea
U 1 =2500 V la bornele primarului. Sa se caIcuIeze intensitatea eficace ~iinstantane<>
in circuituI secundaI' ~i in derivatiile sale, defazajuI in raport cu tensiunea la borne '"
secundaruIui ~i puterea totaIa consumatii, in urmitoarele cazuri:
a) rezistenta ~i bobina sint montate in serie.
b) rezistenta ~i bobina sint montate in paraIeI.
c) bobina este montata intre 0 extremitate a rezistentei ~l Inijlocul ei.
2. a) Care este numaruI de spire al bobinei clnd sectiunea medie este S =~O cm-.
~J Iungimea sa [0 =40
cm.
b) Care trebuie sa fie sectiunea transformatoruIui pen tru ca inductia magneti-';
.eficace sa nu depa~easca vaIoarea B = 1 T?
3. Rezistenta si bobina sint montate in serie. Sa se calculeze tensiunea aplicata

rra bornele primaruiui pentru ca la bornele secundarului tensiunea sa fie U 2 =50 V,
in urmatoarele cazuri:
a) Infa~urarea secundarului are 0 rezistenta ohmica r =0,2 Q.
b) Infa~urarea secundarului
are ~i 0 inductanta l =2 mHo
Se considera tot timpul n111=n212 (Il ~i 12 intensitatile curentilor din primal'
:~i, respectiv, secundar).
3.1.55. Un condensator cu capacitatea C =2fLF este legat in serie cu 0 rezistenta activa R=100Q. Aplicind 0 tensiune alternativa de 2 KV la bornele A ~i
B cu 0 frecventa
=50 Hz.
Sa se calculeze:
1. Reactanta capacitiva.
2. Impedanta circuitului.
3. Tensiunea la bornele rezistentei active.
4. Tensiunea la bornele condensatorului.
5. Factorul de putere, puterea activa ~i puterea reactiva.
3.1.56. Un circuit electric este alimentat de la reteaua de curent alternativ de

120 V ~i 50 Hz fiind format dintr-un condensator C, 0 bobina L ~i 0 rezistenta
Qhmica R montata ca in figura 3.6. Reactan~a bobinei este de 10 Q, rezistenta
bobinei fiind practic neglijabila. Cu ajutorul comutatorului
K stabilind legatura cireuitului cu rezistenta R se constata cre~terea
curentului total absorbit de Ia rete a de 1,67
Qri fa ta de cel initial. Facind legatura Cll
condensatorul C, se constata mic~orarea curentului absorbit de la retea de doua ori fata
{)e cel initial.
Se cere:
1. Marimea rezistentei R.
2. Capacitatea condensatorului
C.
3. Curentul absorbit de rezistenta R.
4. Curentul absorbit de condensatorul C.
5. Factorul de putere cind circuitul este
format doar din a) bobina, b) bobin5. ~i rezistenta, c) bobina ~i condensator.
3.1.57. Un dinam cu excitatie
serie are indusul cu rezistenta electrica Rr=
Q, raza r=10 em ~i lungimea l =25 cm; pe el sint infa~urate N =90 spire.
IndusuI se rote~te cu n =600 rotatiijminut in cimpul magnetic aI inductorului.
Rezisten~a inductorului este Ri =0,5 Q; induc~ia magnetica are valoarea B =3 T.
Sa se calculeze:
1. T.e.m. produsa de dinam.
2. CurentuI ~i tensiunea de utilizare daca dinamuI alimenteaza un circuit exterior cu rezistenta Re=16 Q.
3. Numarul de becuri cu rezistenta R =240 Q fiecare, montate in derivatie
pe care poate sa Ie alimenteze dinamuI.
4. Puterea unui bec.
5. Randamentul electric al dinamului.
=1,5
3.1.58. Un conductor rectiliniu AB, de lungime l=O,~ m ~i 0 sursa electrica

de t.e.m. E =0,5 V ~i rezistenta intern a rL =0,005 Q sint conectate prin doi conductori MN ~i PQ de rezistente neplijabile. Datoritii faptului cii acest conductor
BI~N
M'---
se afla intr-un dmp magnetic uniform de

inductie B=1,4 T (vezi figura 3.7), conductorul se deplaseaza perpendicular pe
directia fluxului de inductie
magnetic a
cu viteza v =0,5 m/s. Se cer:
1. T.e.m. indusa in conductorul AB.
2. Curentul in circuitul inchis MPAB
~tiind ca rezistenta
conductorului
AB
este r =0,005 Q.
3. Forta mecanica sub influenta careia
se produce mi~carea conductorului.
4. BiIantul puterilor.
P'
"
'
9~=============*=o
I
/~
5. Randamentul
"
I,
t[
I
"/.
transformarii
energiei electrice in energie mecanica.
3.1.59. Sa se calculeze curentii ~i puteriIe, in circuitul paralel de curent alternativ (fig. 3.8) la frecventa
=420 Hz, dad! primul brat contine rezistenta R =
=200 D, al doilea brat- bobina cu inductanta L=50 mH ~irezistenta RL=15 Q.
iar aI treilea brat - capacitatea C=0,5 fJ.F. Sa se construiasca diagrama vectoriala
U =100 V.
_J_ r
RL
~
R
I
-c
-r
"-'
"
~R'
Fig. 3.8
Fig. 3.9
3.1.60. Circuitului din figura (3.9) i se apIica tensiunea U =60 V. Elementele

componente au urmatoarele valori R1 =8 D, XL =6 D, R2 =3 D, Xc =4 D.
Sa se determine curentul din fiecare ramura, curentul total precum ~i puteriIe
activa ~i reactiva.
3.1.61. 0 bobina mica L1 are 0 inductanta L=l mH ~i un numar N=500
spire cu 0 suprafata de 10 cm2, cu 0 rezistenta ohmica de 50 D.
1. Care este rezistivitatea p a bobinajului, diametrul sirmei de bobinaj fiind
de 1 mm?
2. Care trebuie sa fie frecventa unui curent alternativ
pentru ca rezistenta
bobinei strabatute de acest curent alternativ Sa devina de 4 ori mai mare?
3. Initial bobina este astfeI a~ezata incit axul ei sa fie orizontal, planul spirelor
sale fiind perpendicular pe planul meridianului magnetic. ~tiind ca componenta
orizontala a cimpului magnetic terestru este Bt =2.1O-5T, care este variatia fluxulul
magnetic cind bobina se rote~te cu 180 in jurul unui ax vertical care trece prin
centruI sau. Care este cantitatea de electricitate care apare in bobina L1 ?
4. Un dmp de inductie B2 =4 .10-3 T paralel cu axa bobinei L1 este creat
de 0 alta bobina mult mai mare decit L2 a~ezata coaxial cu L1 Curentul I din
0
L2 este variat uniform in timp cu ajutorul unui reostat, pina

timp de 0,2 s. Care este in acest caz t.e.m. indusa in L1 ?
scade
la zero intr-un
3.1.62. Se alimenteaza
un receptor cu rezistenta
R ;;i reactanta
X la 0 retea
eu tensiunea
V = 120 V ;;i frecventa
=50 Hz. Prin receptor trece un curent de
5 A absorbind puterea activa P =480 W.
~tiind ca receptorul are numai inductanta
sa se determine factorul de putere,
rezistenta,
reactanta
;;i inductanta
sa.
3.1.63. Se da un circuit de curent alternativ

format dintr-o capacitate de 20 fLF
~i 0 bobina cu rezistenta
de 10 1 ;;i inductanta
de 0,3 H. Se aplica circuitului
o diferen ta de potential alternativ,
a carei valoare eficace este Vet = 100 V ;;i frecventa 50 Hz. Se cere:
1. Sa se calculeze valoarea eficace ;;i faza curcntului obtinut aplidnd
diferenta
de potential
succesiv.
a) la bornele condensatorului.
b) la bornele bobinei.
c) ansamblului
condensator
- hobina a;;ezate in pm'alel.
d) ansamblului
condensator
bobina a;;ezate in serie.
in acest caz sa se calculeze ;;i valoarea eficace a tensiunii la bornele condensatomlui ;;i ale bobinei.
2. Pentru a realiza bobina cu inductanta
de 0,3 H s-a folosit 0 infa;;urare
pe un inel format din tole de fie I' cu fLr =2000.
Diametrul
interior al inelului este
.30 cm, iar cel exterior 40 cm. Cite spire sint necesare pentru a obtine aceasta
inductanta.
3.1.64. 0 bobina cu diametrul d ;;i de lungime l, formata din N spire, se poate
roti, cu viteza unghiulara
cu, in jurul unui ax ce trece prin centrul sau, normal
pe generatoare.
Capetele firului sint fixate la doua inele izolate, situate pe ax,
pe care se sprijina periutele. Bobina se rote;;te intr-un dmp magnetic creat de un
electromagnet,
a carui inductie este B, liniile de dmp fiind norma Ie pe axul de
rota tie. Sa se calculeze:
1. a) t.e.m. de inductie,
b) defazajul intre curent ;;i tensiune,
c) impedanta
circuitului,
d) intensitatea
eficace a curentului
indus.
Circuitul are rezistenta
R.
2. Capacitatea
care trebuie introdusa
in circuit pentru a obtine fenomenul de
Ifezonanta ;;i valoarea maxima pe care 0 poate atinge intensitatea
eficace.
3. Energia medie intr-o perioada pentru cazul de maxim de la punctul 2.
3.1.65. Intre doua borne A ;;i B, este mentinuta
0 tensiune
sinusoidala
de
50 Hz, avind valoarea eficace de 110 V; se considera doua bobine cu caracteristicile R1 =7 1, L1 =0,03 H, R2 =25 0, L2 =0,4 H. Dad cele doua bobine sint
montate in paralel intre A ;;i B, sa se calculeze :
1. Intensitatea
curentului
in fiecare bobina.
2. Unghiurile
de defazaj ale acestor curenti fata de tensiunea aplicata intre
punctele A ;;i B.
3. Tensiunea eficace la bornele fiecarei bobine ;;i puterea consumata
in fieca re
Dobina daca acestea ar fi inseriate.
4. Puterea consumata
in fiecare bobina daca intre A ;;i B se monteaza infaI;lurarea primara de 300 spire a unui transformator.
Bobinele de mai sus sint montate
in serie la bornele infa;;urarii secundare care are 7 500 spire.
3.1.66. Dintr-un
fir de Ni-Cr de lungime I trebuie sa se confectioneze
n rezistente identice pentru radiatoare
astfel ca ele sa aiba puterea absorbita
totaUi maxima.
Se folosqte
0 sursa de curent
cu t.e.m. E ~i rezistenta
interioara
r. Sa se afIe nuroarul n de rezistente
care se pot forma in conditiile
date.
3.1.67. 0 bobina cu diametrul
D =0,20 m si cu 0 infasurare
din Cu cu Iun!limea I =20 m, avind 0 suprafa~a
transversala
de 2 .10-0 ~2 se rote~te cu viteza
unghiulara
constanta
Ul =2"
10 S-l. Cu ajutoruI unoI' contacte mobile bobina se poate
cupIa Ia un galvanometru
baIistic. Actionarea brusca a bobinei determina
0 deviere
a
acului galvanometruIui
cu 4,2 divizillni. Ce valoare are diviziunea
galvanometruIui
?
3.1.68. Pentru masurarea
rezisten~elor
mici
(fig. 3.10). Sa se deduca condi~iile de echilibru
R1, R2 sint astfeI alese incit r 1R2 =r2R1
se folose~te puntea dubla Thomson

ale pun tii daca rezistentele
r l' 1'2>
3.1.69. Indicatia
aparatelor
de l11asura din sistel11uI prezentat
In fig. 3.11 este
direct proportionala
cu curentul
care trecc prin ele, adica I =Kin, Ki - valoarea
diviziunii
pentru
curent.
Sa se afle Ki daca Ia inchiderea
circuitului
in prezenta
rezistentei
R1 acul galvanol11etrului
se deplaseaza
n1 diviziuni,
iar daca rezistenta
R1 este scoasa, acuI galvanometrului
deviaza Cll n2 divi:7.iuni.
3.1. 70. Doua contururi

confectionate
din conductori
identici,
avind
forme
patrate cu dimensiunile
a ~i 2a, situate paraleI unul fata de altul se gasesc intr-uil
cimp magnetic.
Directia
cimpului
formeaza
cu normala
la suprafata
contururiIor
unghiuI a # ,./2. Inductia cimpului magnetic cre~te proportional
cu patratuI
timpului.
Care este raportuI cantitatiIor
de calaura degajate de cont.ururi
in intervaluI
de timp
de Ia zero Ia t?
3.1. 71. Intr-un
contur circular cu raza r = 1 m ,<;ituat intr-un
cimp magnetic
variabiI
in timp se induce 0 t.e.m.
i =kt
(k
Vis). UnghiuI
intre normala
la s\lprafata
conturului
~i vectoru}
ind uctiei magnetice
este ,,/3.
Sa se determine
dependenta
B =f(t) daca Bt=o =0.
=,.
3.1. 72. Pentru

masurarea
inductiei
cimpului
creat
de 0 anumita
substanta
se folose~te schema din
fig. 3.12.
Reostatul
R este astfeI reglat Incit t.e.m. de inductie
care apare in Infa~urarea
secundara
a soIenoiduIui
S Ia decuplarea
infa~Ularii principale
sa compenseze
t.e.m.
care apare in infa~urarea
secundara
a toruIui cind el este gol. Dupa umplerea
toruJui
cu substanta
de studiat
acuI galvanometrulni
se deplaseaza
cu a=35 diviziuni.
Sa se afle inductia cimpului

magnetic
creat de substanta,
B1, dacii suprafata
sec~iunii transversale
a bobinei secundare a torului
este 5 =14 .10-2 m2, rezistenta interna agalvanometrului,
R = 120 Q ~i constanta
galvanometrului
0:0 = 1,2 .10-5
C/diviziune.
I R
3.1. 73. In interiorul unui solenoid cu lungimea l =0,5 m ~i numarul

de spire 11=300,
~-~c5J~~~
aflat in aer, se gasqte
un inel metalic care
4
2
ocupa 0 suprafata
5=5 10- m .
Rezistenta
cercului este R =0,02 Q. Suprafata
cercului
este perpendiculara
pe axa solenoidului.
Curentul in solenoid
variaza dupa legea
I =k t, unde k = 1 A/s. Cum VOl' i indreptate
fortele care actioneaza
asupra inelului ? Cu ce va fi egala for~a care actioneazii pe unitatea
de lungime a cercului
dupa 5 secunde de la inchiderea cirCllitului?
3.1.74. Un inel metalic care acapera 0 suprafata
5=10'10-4
m2 este situat
intr-un solcnoid lung care are un numar de spire pe unitatea
de lungime no =500
spire/m. Suprafa~a inelului este perpendiculara
pe axa solenoidului.
Prin solenoid
trece Ull curent care variaza dupa legea 1=10kt unde 10=10 A iar k=O,l A/s.
Ce valoare are for~a care actioneaza asupra unitatii de lungime a inelului din partea
cimpului magnetic dupa 0 secunda de la inchiderea circuitului,
daca rezistenta inelului este R=10-3 Q?
3.1. 75. 0 rama patrata
cu latura a =0,30 m se rote~te uniform
ghiulara
w =62,8
S-1 intr-un
cimp magnetic
omogen care variaza
pulsatia w' =31,4 S-1 ~i estc perpendicular
pe axa de rotatie a cadrului.
initial B =Bo=10-3 T iar suprafata
ramci este paralcla
cu B. Sa
de inductie in rama dupa 10 s de la inceputul rotirii.
cu viteza Ullsinusoidal
cu
La momentul
se afle t.e.m.
3.1. 76. 0 rama p atraUi cu latura a = 1 m se mi~ca cu 0 viteza constanta

lJ
in directie perpendiculara
pe un conductor
liiliar infinit aflat pe suprafata
ramei
paralel cu una din laturile sale. Prin conductor
trece un curent 1=10 A. La un
anumit moment distanta de la conductor Ja cea mai apropiata
latura a ramei este
x = 1 m. Care ar trebui sa fie viteza v pentru ca la accst moment in rama sa se
induca 0 t.e.m. egala cu 10-4 V?
3.1. 77. Printr-un
conductor rectiliniu illfinit de lung trece un curent II =3,14 A.
spira circulara este astfel dispusa incit suprafata
sa este paralela cu conductorul
rectiliniu iar perpendiculara
dusa pe conductor
din centrul spirei este normala ~i
la suprafata spirei. Prin spira trece un curent 12=2A ; distanta dintre centrul spirei
~i conductor
este d =0,2 m, iar raza spirei 1'=0,3 m. Sa se afle inductia magnetica
in centrul spirei.
3.1. 78. Un conductor

rcctiliniu
infinit de lung prin care trece curentul II ~i
o spira circulara
prin care trece curentul
12 sint dispuse ca in problema precedenta. Distanta
de la centrul spirei la conductorul
liniar este egaHi eu raza spirei.
Sa se afle curentul 12 care trebuie sa treaca prin spira pentru ca in centrul sau
inductia magneticii sa fie indreptata
sub un unghi 0: =T<:/3 fata de axa spirei cind
prin conductorul
liniar trece curentul
II =3,14 A ?
3.1. 79. Folosind conditiile prob lemei ;:U .77 sa se afle
punctul 1\:1care imparte in doua parti egale pependiculara
pe conductorul
liniar.
inductia magnetica
in
dusa din centrul spirei
3.1.80. Curentul
de autoinductie
al unui solenoid trecind
printr-un
galvanometru balistic provoaca
0 deviere
a acului sau indicator
cu 5 diviziuni;
rezistenta
ohmica a solenoidului
R1 =50 Q. Acela~i curent trece printr-un
al doilea solenoid
cu 0 rezistenta
ohrnlca R2 =60 Q. Curentul
de autoinductie
produce
0 deplasare
a acului galvanometrului
cu 8 diviziuni.
Sa se afle de cite ori inductanta
celui de al
doiIea solenoid este mai mare decJt inductanta
primului
solenoid. Rezistenta galvanometrului
se neglijeaza.
3.1.81. Un conductor
sub forma unui contur
dreptunghiular
prin care trece
curentul
II =3 A este situat
in apropierea
unui conductor
rectiliniu
de lungime
infinita pm"alel cu laturile mici ale dreptunghiului.
Conductorul
liniar ~i cadrul dreptunghiular
se afla in acela~i plan. Conturul
are dimensiuniIe
b Xc =0,4 X 0,2 m.
Distanta
de la conductorul
rectiliniu p ina la latura cea mai apropiata
a conturului
este ((=0,05
m. Prin condudorul
liniar trece curentul
12=10 A. Sa se determine
forta cu care ac~ioneaza cimpul magnetic al conductorului
liniar asupra conturului.
3.2.1. Trei condensatori

se monteaza
ca in reteaua din figura 3.13. Sa se calculeze :
1. Cantitatea
de electricitate
de pe armatura
fiecarui condensator
din retea ua
din figura, un de C1 =2fLF, Cz =4fLF, ~i C3 =3[J.F, !?tiind ca potentialul
punctului
A
este de 1200 V.
2. Potentialul
punctului
B.
"~ 3.2.2. Un fascicul ingust de electroni

accelerati
pina la 0 energie de 1600 eV
traverseaza
un condensator
plan pe la mijlocul
distantei
dintre placile
acestuia
(fig. 3.14). Care este tensiunea
minima aplicata
intre placile condensatorului
astfel
incit electronii sa atinga marginea uneia dintre placi. Lungimea
placiIor
b =2 cm,
iar distanta
dintre ele d = 1 cm.
3.2.3. Doua sfere dintre care una de volum 4,190 cm3 iar alta 28,260 cm3 sint
electrizate
la feI. Distanta
dintre centrele
lor fiind de 12 cm, forta de respingere
este de 4.10-5 N. Dupa ce au fost conectate
intre ele se a!?aza la aceea~i distan ta
ca !?i prima data ~i se constata
ca forta de respingere
este de 6 .1O-5N. Sa se afle
sarcinile
initiale.
3.2.4. Patru condensatoare

identice plane cu dielectric aer sint conectate in
Intensitatea
cimpului electric in fiecare din ele este Ea = 3 .104 V/cm. Disdintre placi este d =0,7 cm.
1. Care este tensiunea
maxima pe care 0 suporta aceasta baterie de con densatoare?
2. Care va fi aceasta tensiune maxima daca unul din condensatoare
este inlocuit cu unul similar in care se utilizeaza ca dielectric sticla ?
Permitivitatea
relativa a sticlei se considera sr=7 iar cimpul electric in acest
dielectric se va lua Es =9 X 104 V/cm.
serie.
tanta
- '\
3.2.5. Trei sarcini identice egale cu q=1,3 .10-4C sint dispuse in virfurile unui
-ti:iunghi echilateral.
Ce sarcina q1 trebuie a~ezata la intersectia
medianelor acestui
triunghi, pentru ca forta rezultanta
care actioneaza
asupra fiecarei sarcini sa fie
egala cu zero?
3.2.6. 0 particula
de mas a m ~i sarcina q se dcplaseaza intr-un cimp electric
uniform. Intensitatea
cimpului variaza in timp dupa lege a E=Eo sin (wt+cp).
Viteza
initiaHi a particulei
Vo este perpendiculara
pe direqia cimpului electric. Sa se determine ecuatia traiectoriei
particulei.
~ \ 3.2.7. In cimpul electrostatic
al unei sarcini electrice Q =2 '10-4C, in aer, se
gase~te 0 sarcina electrica punctiforma
q=10-6C,
care este deplasata intre punctele
A ~j B situate la 0 distanta de 50 cm nnu1 cle altul. Intensitatea
cimpului electrostatic in A fiind de 1,8'106 Vim, iar in B de 103 Vim, sa se afle:
1. Potentialul
electric in punctul A. ~i B.
2. Lucrnl mecanic efectuat
de sarcina electrica
Q pentru a deplasa sarcina
electrica punctiforma
q intre punctele A ~i B .
.;- 3.2.8. Un condensator
plan cu pHiciIc a~ezate orizontal se afla in vid; distanta dintre placi d =0,01 m. Pe placa inferioara se afla 0 particula
cu masa m =
=10-10 kg care se incarca cu sarcina electrica. Pe placile condensatornlui
se aplica
o diferenta de potential
U =2 000 V. Prin aceasta incarcare a condensatorului,
particula se va deplasa in sus. Sa se determine sarcina particulei,
daca ea ajunge la
placa superioara cu viteza v =0,2 m/s ~i sa se compare sarcina particulei
cu sarcina
elementara .
..1
plan este format din doua discuri egale, cu raza
de
10 cm, a~ezate paralel, unul in fata celuilalt, la distanta de 1 mm unul
de celalalt.
Dielectricul
dintre cele doua discuri cste 0 sticla cu permitivitatea
relativa I::r =10.
Sa se calculeze :
1. Capacitatea
condensatorului.
2. Cantitatea
de electricitate
cu care se incarca condensatorul
daca intensitatea
cimpului electric in interiornl condensatorului
este de 1 000 Vim.
3. Valoarea sarcinii q daca doua cOl'puri punctiforme
in vid, incarcate cu +q,
respectiv q situate Ia 2 cm unul de celi:i1alt, produc la _ mijlocul distantei
dintre
ele, un cimp electric de aceea~i intensitate
(E = 1000 Vim) ca la punctul precedent.
3.2.10. Un circuit este constituit
dintr-un
alternator
cu tensiunea cfcctiva de
0 lampa
electrica cu rezistenta
de 1170 ~i dintr-un condensator
de 10 flF
in serie cu lampa. Sa se calculeze:
1. Impedanta
circuitului.
2. Factorul
de putere.
3. Tensiunea
maxima
la bornele
condensatorului.
Pulsatia
curentului
este
w =300 rad/s.
70 V,
il
'I Z
1/1'lz
3.2.11. Fire identice de sectiune A 9i rezisti-

vitate p se leaga intr-un dreptunghi
ABCD ell
diagonala AB din acela;;i material (fill. 3.15). Sa
se gaseasca rezistentele
electrice intre punctele
A ;;i B ;;i respectiv intre C ;;i D, daca AD =
= BC=a, AC=BD=b.
3.2.12. 0 baterie de elemente
este formata
din 4 ramuri
legate in paralel, fiecare ramura
continind
un numar 11 de elemente, fiecare element
are t.e.m. de 6 V si rezistenta intern a de 0,2 Q. Bateria
debiteaza. curent
intr-un
circuit fon~at
din
doua reo state cu lampi legate in serie. Primul reostat are 10 lampi montate in paralel,
fiecare lampa avind puterea de 100 W, ;;i tensiunea nominala de 100 V. Al do ilea
reostat are 10 lampi montate
in paralel, fiecare lampa avind puterea de 200 W
;;i tensiunea nominala de 100 V. Sa se calculeze:
1. Valoarea rezistentei suplimentare
introdusa
in circuit (se va indica 9i cum
se monteaza) pentru ea lampile sa functiolleze la tensiunea lor normala.
2. Numarul de elemente pe 0 ramura a bateriei in aceasta situatie.
Fig. 3.Hi
3.2.13. Sa se determine
puterea
disipata
in unitatca
de volum de un conductor cu lungimea l =0,2 m, daca la capetele lui se aplici:i 0 diferenta de potential U =4 V. Rezistivitatea
conductorului
se considera p = 10-6 Q m.
')
3.2.14. Un dinam are tensiunea

electromotoare
E1 =100 V Se pune dinamuf
in legatura cu 0 baterie de acumuiatoare
care are 0 tensiune electromotoare
E' =
=60 V ; dinamul furnizeaza in acest caz 0 putere de 400 wati. Rezistenta
intregului
circuit fiind R =2 Q, se cere:
1. Rezistenta
dinamului.
2. Intensitatea
curentului
in circuit.
/
gj2.15J
Un circu it serie este forma t dintr- un alternator,

un brc cu rezisten ta
0 bobina
cu rezistenta
R2 ;;i inductanta proprie L necunoscute. Diferentele de potential masurate cu un voltmetru slnt respectiv : Ia extremitatile
becuIui
Ul=50V,laextremitatiIe
bobinei U2=70 V, la bornele aiternatoruIui
U=87 V; se
eere:
1. lntensitatea
curentului.
2. Rezistenta
R 91 indnctia proprie L a hobinei.
3. Puterea absorbita
de bec 9i bobina.
4. Factorul
de putere al circuitului.
Frecventa
curentului care trece prin circuit f=50 Hz.
R1 = 0 Q ;;i
~.2. @ intr-un
caIorimetru
care contine
0,5 {g petrol
se cufunda
0
rezistenta
prin
care circula un curent de intensitate
I = 2 A
provenit de la bateria cu tensiunea
electromotoare E = 110 V si rezistenta electrica
interioara
r ~5 Q. in circuit se mai a'na un bec electric, un
ampermetru
;;i un voltmetru dispuse ca in figura
3.16. Stiind ca tensiunea
la bornele rezisten tei
R1 est~ 20 V ;;i ca 80% din dildura dezvolta'ta
in rezistenta
prin trecerea
curentului
timp de
5 minute este folosita pentru incalzirea petrolului cu b.6 =9, 1C, sa se calculeze:
~1. Caldura specifica a petrolului.

2. Rezistentele
care trebuie introduse in circuit in cazul cind pentru masurarea
intensitatii
dispunem de un ampermetru
care masoara maximum 0,1 A ~i are rezistenta interioara
1'=100 n, iar pentru masurarea
tensiunii avem un voltmetru
Cll
rezistenta
interioara
I'v= 1000 n care masoara
maximum
1 volt.
3. Puterea absorbita de bec in cazul cind circuitul cuprinde rezistentele
de la
punctul 2.
[3.2.!1) Doua kg de apa la temperatura
to se inclilzesc in 20 minute cu ajutorul
fierbiitor electric p ina la temperatura
t1 =85C.
Fierbatorul
are 0 putere de 0,6 kw ~i este alimentat
sub 0 tensiune de 120 V
curent continuu.
Cind apa ajunge la temperatura
t1 se scoate fierbatorul din priza ~i se introduce
in apa, gheata cu mas a m = 1500 grame avind temperatura
if = - 20C.
Dupa topirea ghetii, temperatura
finala a amestecului
devine t = 10C.
Cunoscincl ranclamentul
fierbatorului
'f) =0,85
~i neglij ind capacitatea
calorica
a fierbatorului,
se cere:
~ 1. Curentul absorbit
de fierbiitor.
v2. Rezistenta electrica a fierbatorului.
3. Temperatura
initiala a apei.
4. Caldura de top ire a ghetii.
v' 5. Energia
electrica consumata
de fierbator.
unui
3.2.18.
cunosc:
!n reteaua
electrica
din fig. 3.17 se
R1=R4=1
n; R2=R3=97n;
e=2,5 V;
1'i=0,5 n pentru fiecare element din cele doua
grupari care con tin
cite 4 elemente
fiecare;
Caracteristicile
condensatorului
C; Sr =2,5;1'
cl=10-4m;
5=200
cm2.
Sa se calcuIeze:
1) Intensitatea
curentului
din circuit.
2) Diferenta
de potential
U AB.
3) Capacitatea
condensatorului
plan ~i sarcina electrica
de pe armaturile
sale.
--~
b_
Fig. 3.17
3.2. 19.'lUn conductor izolat de diametru 2.10-4 m ~i rezistivitate

p=2 .10-8 n 'm,
~ __
hobinat sub forma unui solenoid de raza 1'=2 '10-2m
~i lungime
l=0,2 m,
astfel incit pe 3 cm lungime de solenoid se gasesc 120 spire; la bornele sale se aplica
o tensiune de 128 V. Sa se caIculeze :
1. Intensitatea
curentului
in solenoid.
2. Intcnsitatea
cimpului magnetic pe axul solenoidului
~i inductia magnetic a
in cazul cind in interiorul
sau este aer sau se afIa un miez de fie I' cu fLr=200.
3. Fluxul inductiei magnetice
in solenoid in condinile pct. 2.
4. Inductanta
solenoidului.
3.2.20. Un circuit oscilant
este compus dintr-un condensator
cu capacitatea
0,025 fLF ~i 0 bobina cu ind uctia de 1,015 H. Condensatorul
este incarcat
cu cantitatea
de electricitate
egala cu 2,5 lO-6C.
1. Cum variaza tensiunea
de la bornele condensatorului
in timp?
Care este
pUlsatia de rezonanta
a circuitului?
2. Sa se gaseasca valorile tensiunii la momentele T18, TI4 ~i TI2 secunde.
.f.
3.2.21. lntr-un cinuit elceteic " arIa 0 batedc de 15 .cumulatori.o rozi,ten"

R1 =22 n, doua rezistente R2 = 12 n .;ii R3 = 10 n, legate in paralel, ;;i un solenoid
eu 1'ezistenta R4=3 n toate Inseriate.
Sa se afle:
1. Intensitatea
curentului
electric 11' tensiunea
electromotoare
a unui acumulato1' fiind E =2,2 volti, iar rezistenta
inte1'ioa1'a ri =0,05 n.
2. Intensitatea
H a c1mpului magnetic pe axul solenoidului
;;tiind ca acesta
are n =400 spire ;;i lungimea II =20 cm.
3. Fluxul magnetic :D care strahate 0 spira, raza spirei fiind R =4 cm.
4. Lungimea 12 a firului metalic din care este confectionata
rezistenta R1, ;;tiind
ea sectiunea firullli este 5=1 mm2 ~i rezistivitatea
p=0,49 n mm2/m.
5. Ce cantitate
de apa poate fi adusa de la temperatura
20C la 30C, folosind
ca inealzitor rezistenta
R2? jDar c1ud se folose;;te rezistenta R3 ?
-It
3.2.22. Se fac dOlla lnfa~urari ca In figura 3.18 in jurul

de fie l' cu raza R = 10 cm. Prima Infa;;urare are 2 000 de spire, iar cea de a doua 1 000 spire.
Sa se afle intensitatea
c1mpului magnetic
In centrul
inelului dadi curentul care trece prin cele doua inHi;;urari are intensitatea
1=10 A.
}ll\ ui inel suhtire
-1<.. j(j.2.2~/Cu 16 elemente identicC', de tensiune electromotoare e~1,5 V ;;i rezistenta

interioara 1'=0,5 n, se formeaza p ramuri, fiecare avind n elemente in serie. Generatorul astfel oh~inut alimenteaza
un conductor
de diametru 0,8 mm ;;i rezistenta
R =2 Q. Srl se determine:
1. Ce valori trehuie
sa aiba n ~i p pentru
ca In
Fig. 3.18
circuitul exterior curentul sa aiba intensitatea
maxima.
2. Valoarea intensitatii
maxime.
3. Puterea cOl1sumata In circuitul exterior ;;i puterea fiecarui
element.
4. Lungimea
conductorului,
daca rezistivitatea
materialului
este de 0,35 n m.
3.2.24. Un generator format din 16 elemente identice fiecare de tensiune eIectromotoare e=1,5 V ;;i rezistenta
interioara
1'=0,5 n, legate In serie, alimenteaza un
solenoid de rezistenFi R =2n:;;i un voltametru cu apa. acidulata ;;i cu 0 tensiune de
polarizare e' =1,5 V ;;i rezistenta 1" =5 n legate in paraleI. Solenoidul are 0,1 spire pe
centimetru,
axa lui fiind in planul meridianului
magnetic terestru.
In centrul solenoidului este plasat un mic ac magnetic mobil In jurul unei axe verticale
treclnd
prin eentrul sau de greutate.
Sa se determine:
1. Intensitatea
curentului
in voltametru.
2. Volumul de hidrogen, masurat In conditii norma Ie, degajat Intr-un minut
in voltametru.
3. Unghiul format de axa acului magnetic clnd prin hobina trece curent electric
;;i de axa acului magnetic c1nd prin bohina nu trece curent electric. Clnd prin hobina
nu circula curent electric acul magnetic se Inclina cu unghiul rx=it/3 fata de orizontala. Componenta
orizontala a c1mpului magnetic terestru este Ho =16 A/m.
3.2.25. $aizeci de acumulatoare
aVlnd fiecare 0 t.e.m. e=2
rioara 1'=0,01 n slnt grupate In serie.
Bornele A :;;i Bale hateriei de acumulatoare sint legate la
Ansamblul de conductori A C ;;i BD au impreuna 0 rezistenta
1. Bornele C ;;i D se unesc printr-o rezistenta R' =2,5 n.
p1'in circuit? Sa se afle diferenta de potential de la bornele A
V ;;i
rezistenta
inte-
doua borne fixe C :;;iD.

R =6,9 n.
Ce intensitate
1 trece
;;i B.
2. Se inlocuie~te rezistenta R' printr-un

motor electric. Acest motor are 0 rezistenta de valoare R" =0,5 Q i;'i functioneaza
astfel incit intensitatea
din circuit are
aceea~i valoare determinata
la punctul precedent. Sa se determine tensiunea contraelectromotoare
a motorului
si randamentul
electric.
3. Cit va fi intensitatea
'din circuit daca motorul este blocat (impiedicat
sa se
roteasca) ?
4. Care trebuie sa fie intensitatea
l' debitata de aceasta baterie de acumulatoare
pentru ca puterea in circuitul exterior intre punctele C 9i D sa fie maxima?
Ce valoare are rezistenta exterioara aplicata intre C ~i D in acest caz~?
3.2.26. Circuitul oscilant al UlllLi post de emisie este format dintr-un condensator care incarcat la 0 baterie de 120 V acumuleaza 0 sarcina de 1,2.10-7 C 9i 0 bobina
cu sectiunea 5=10 cm2, lungimea l=31,4 em 9i numarul de spire N=100.
Circuitul
postului de receptie are un condensator
cu aer cu distan~a dintre placi d1 =1 mm ~i
o bobina, care la trecerea unui curent II =0,1 A produce un flux de inductic magnetica
<1\=4 '1O-3Wb. Se cere sa se calculeze :
1. Frecventa
~i lungimea de unda a postului emitator.
2. Valoarea capacitatii
postului de receptie cind este acordat cu eel de emlSle.
3. Suprafata
51 a placilor condensatorului
postului de receptie la rezonanta
cu
p "stul emitator.
/.J.- 3.2.27.- 0 bobina cu miez de fier este confectionata
dintr-un fir de cupru bobinat

Ea se conecteaza
pe rind la 0 tensiune continua ~i alterna tiva de 110 V 9i respectiv frecvcnra de 50 Hz. Se cere sa se calculeze :
1. Intcnsitatea
11 care strabate bobina in curent continuu.
2. Intensitatea
12 care strabate bobina in curent alternativ.
3. Valoarea capacitatii
condensatorului
ce trebuie legal in serie cu bobina, in curent alternativ, pentru ca prin circuit sa treaca un curent egal cu eel ce strabate bobina
in curent continuu la aceea9i tensiune.
Se dau : numarul de spire N =500, lungimea bobinei l = 10 em, diametrul bobinei
=2 dem, permeabilitatea
magnetica
relativa
a fierului F.r=800.
l spira linga spira intr-un singur strat.
;E
. 3.2:28~D spira cu raza R = 10 em se rote~te cu turatia constanta n =600 rot/min,

.in tr-urrcimp
de inductie magnetica uniforma B =2000 Gs, perpendicular
pe diametrul
in jurul caruia are loc rotatia. Sa se determine:
1. Valoarea fortei electromotoare
maxi me induse.
2. Defazajul dintre t.e.m. indusa ~i flux.
3. Frecventa
I)
a t.e.m. induse.
3.2.29. Intr-un circuit de curent alternativ
sint montate in serie 0 bobina L, 0
rezistenta R 9i 2 condensatori legati in paralel intre ei 9i in serie cu R 9i L. Gcneratorul
cu 6 perechi de poli are 0 tura~ie de 100 rot/min. Se cunoa9te capacitatea
celor doi
candensatori
care este pentru fiecare de 0,1 F, valoarea rezistentei R=10Q 9i inductanta babinei L =0,4 H.Se cere sa se calculeze :
1. Impedan~a circuitului.
2. Defazajul dintre intensitatea
curentului
9i tensiunea
la bornele circuitului.
3. Perioada
~i frecventa
de rezonanta
ale circuitului.
3.2.30. Un circuit
serie,
format
dintr-un
condensator
2.103
de --
!J.F 9i
babina
la a te'nsiune
alter-
IT
de rezistenta
R =5 Q ~i inductan ta L =
nativa instantanee
U =110
primal' al unui transfarmator
V2 sin
20
10-3 H, este conectat
IT
100 TIt. Babina care are 100 de spire serve~te ca

cu 25 spire in secundar. Se cere sa se calculeze :
1.
2.
3.
4.
5.
Tensiunea
efectiva ~i frecventa
curentului
alternativ.
Tensiunea
la bornele bobinei ~i cea de la bornele condensatorului.
Defazajul
dintre intensitatea
curentului
~i tensiunea
la bornele
Tensiunea
la bornele secundarului
transfonnatorului.
Puterea
activa ~i reactiva
consumate
in circuit.
circuitului.
3.2.31. Un circuit format dintr-un rezistor R = 103Q ~i 0 bobina cu miez de fie I'
de diametru
D =4 cm, aVllld un numar de spire N =400 ~i 0 lungime 1=40 cm, este conectat la 0 tensiune aiternativa
cu frecventa v =50 Hz. Se cere:
1. Sa se calculeze permeabilitatea
reJativa a fierului ~tiind ca defazajul
intre
tensiunea la borne ~i intrnsitatea
curentlllui este q:> =30 (se neglijeaza rezistenta
bobinei).
2. Sa se calculeze
factOI'll I de putere
daca rezistenta
bobinei are 0 valoare
R =0,5.103 Q.
3.2.32. Un circuit serie format dintr-un rezistor R ~i 0 bohina f{tra rezistenta
de inductanta
L =0, 1 H este conectat la 0 tensiune aiternativa.
Intre tensiunea
aplicata ~i intensitatea
curentului
apare un defazaj q:> =30, Se cere:
1. Sa se ca1cuJeze valoarea
rezistorului
R.
2. Sa se calculrze valoarea acelei capacitati
ce trebuie introdusa
in serie pentru
a inlatura
defazajul.
Se cunoa~te 1'=50 Hz.
3.2.33. Doua conductoare
rectilinii ~i paralele,
foarte lungi, strabatute
fiecare
de un curent de 25 Ase ana, in vid, Ia distanta de 20 cm unul de altul. Se cere:
1. Sa se calculeze intensitatea
dmpului
magnetic in pUIlctele din acela~i plan cu
conductoarele,
situatela
distantele
=5 cm,
=10 cm,
=30 cm, fata de unlll
din conductori.
2. Sa se calculeze intcnsitatea
dmpului magnetic intr-un punct A situat la distanta
d.e 20 cm de fiecare conductor.
r;
r;'
r;"
3.2.34. Opt elemente cu tensiuni electromotoare

de 1,2 V ~i rezistellte interioare
de 2'Q fiecare se leaga in doua ramuri paralele, in fiecai'e ramura
fiind Irgate
cIte
4 elemente in serie.
In circuitul exterior se gasesc montate
in paralel un voltametru
cu solu~je de
CllS04 de rezistenta
R2 =40 Q avincl electrozii din cupru ~i un fierbiitor electric cu rezistenta de 10 Q ~i randamentul
termic 'f) =75% care incalze~tc 50 g de ghea~a Ia t1 =
=-lOC. Se cere:
pe rezistenta
interioara
a unni element.
1. Sa se calculeze caclerea de potential
de cupru clepusa de cei 9.1020 ioni de cupru tralls2. Sii se calculezc cantitatca
I
portati spre catod.
3. Sa se calculcze intensitatea
curentului
din fiecare ramura.
4. Sa se gaseasci'i starea finala a ghetii.
3.2.35. Daca intensitatea
curentului
electric ce trece printr-un
solenoid cre~te
de la 1=50 A in timp de 0 secunda la capetele solenoidului apare 0 tensiulle electrootoare de inductie E1 =0, 1 V. Se cere sa se calculeze :
1. Inductanta
solenoidului.
2. Frccventa
de rezonanta
a circuitului rezultat din conectarea
in paralcl a acestei
bobine cu un condensator
plan ce are suprafata armaturilor
S = 1,13.10-3 m2 ~i distanta
dintre ele d = 1 mm.
3. Numarul
de spire al bobinei daca la trecerea curentului
de intensitate
1, ill
-eentrul solenoidului,
intensitatea
cImpului
magnetic
este H =5.104 A/m, lungimea
solenoidului
fiind l =50 cm.
4. Sectiunea
solenoid ului, considerind
permeabilitatea
relativa a mediului fl.r = 1.
3.2.36. Sa se scrie expresiile valorilor instantanee ~i sa se afIe defazajul dintre doi

curentisinusoidali,
~tiind ca unul are valoarea eficace II =18 A, perioada T, =0.01 s ~i
ca la t =0 valoarea instantanee a curentului este io = I1/V2. Celalalt curent are valoarea
Ima,x=20 A, T2=0,02 s ~i CPo =-7':/2.
Sa se scrie de asemenea expresiile valorilor instantanee
ale tensiunilor care slnt
defazate in urma fata de curentii de mai sus Cll 7':/2, considerind valorile eficace ale
tensiunilor
UI =15 Y, respectiv U2=75 V.
3.2.37. In circuitul din figura 3.19, V este un
voltametru
Cll sulfat
de cupru ~i electrozi de cupru
iar S este 0 bobina de rezistenta
R = 10 Q. Porbu. nile A111 ~i M B din circuit sint constituite
dintr~un
fir cu lungimea l =60 cm. Sursa de curent este legata
Ia bornele A ~i Bale circuitului ACBlVI.
Pentru ca galvanometrul
G sa in dice diviziunea zero punctul J1II trebuie sa fie situat la 20 cm
de punctul A. Sa se calculeze :
1. Rezistenta
voltametrului.
2. Intensitatile
curentilor
din laturile
ACB,
AMB daca sursa are t.e.m. E = 25 V ~i 0 rezistenta
interioara
neQ'lijabila.
.
Find
AMB
are
S
-LFig. 3.19
=20,83 Q/m.
3.2.38. Intr-o instalatie se considera doua derivatii. Pe prima derivatie
se afIa
un voltametru
V iar pe a doua derivatie un motor electric M.
Voitametrul
are rezistenta Rv=300 la 0 rezistivitate p =3.105 Q mm2/cm. Motorul
are un randament
de 90%. In circuitul principal exista 0 tensiune U =100 V !]i un
curent de 0 intensitate
1=2 A.
1. Ce cantitate
de cupru se depune intr-o ora la catod?
2. Ce distanta este intre electrozi, daca sectiunea acestora este S = 1000 mm2 ?
3. Ce putere furnizeaza motorul?
3.2.39. Un bec electric ~i un reo stat sint legate in serie intr-un
Tensiunea Ia bornele becului este U 1 =60 V iar rezistenta reostatului
~i reostatul consuma impreuna 0 putere P=200 W. Se cere:
1. Intensitatea
curentului in circuit.
2. Cantitatea
de caldura dezvoltata de bec in timp de 0 ora.
3. Temperatura
filamentului din becul electric claca rezistenta lui
de OC este de 2,5Q jar coeficientul termic al rezistivitatii
~=5.1O-3
circuit electric.
R =20Q. Becul
la temperatura
grd.-1
i / 3.2.40. Rezistenta
unni bec electric cn filament, pe soclul caruia este scris 220 V-'-100 W, este de 11 ori mai mica Ia rece (20C) dedt in stare de incandescenta.
Sa se afIe :
a) rezistenta la rece.
b) valoarea medie a coeficientului de temperatura,
daca temperatura
de incalzire
a filamentului
este 2350C.
tenta
de
3.2.41. 0 baterie de elemente galvanice cu tensiunea electromotoare

E ~i rezis,
interna ri debiteaza p,e 0 rezistenta
exterioara
R.
a) Sa se construiasca graficul variatiei tensiunii U in circuitul exterior, in functie
R.
b) Se introduce in circuitul exterior in serie cu rezistenta

R, 0 rezistenta r variahila. Sa se diagrameze dependenta intensitatii curentului in circuit fata de rezistenta r.
3.2.42 .. 0 baterie alcatuita

din :;;ase elemente
de acumulatoare,
legate in serie,
fiecare cu t.e.m. de 10 V :;;irezistenta
interioara 0,20, alimenteaza
cu energie circuitul
din fig. (3.20) Sa se calculeze:
1. rezistenta
circuitului
cind intrerupatorul
K este Inchis,
2. rezistenta
circuitului
cind intrerupatorul
K este deschis,
3. tensiunea
la borne cind Intrerupatorul
K este Inchis,
4. eneraia eliberata
de rezistenta
Rs In timp de 30 secunde
cind Intrerupatorul K este deschis,
5. de cite ori se mare:;;te intensitatea
In baterie cind rezistenta
exterioara
este
scurtcircuitata.
Se VOl' considera
cazurile 1 :;;i 2.
Se dau:
R1=R3=20;
R2=R4=R7=3Q;
R5=50,
R6=4,650;
fara frecare pe doua bare
=1,5
Rs=5,80.
Iiniar cu lungimea
de 2 m ~i rezistenta
r=0,5 Q aluneca
conductoare
orizontale
care se Inchid pe 0 rezistenta
R=
Q.
Conductorul
este deplasat
cu 0 viteza constanta
perpendicular
cimp magnetic de inductie magnetica
B =5 T consumlndu-se
pentru
mecanica
de 2W. Sa se calculeze:
1. Viteza de deplasare
a conductorului
la echilibru.
2. Tensiunea
electromotoare
indusa In conductor.
pe liniile unui
aceasta 0 putere
3.2.44. Se considera
un circuit
format
din
doua elemente calvanice
identice cu t.e.m.
de
1,5 V cu rezistenta intern a de 20 legate ca In figura
3.21. 1n conditiile neglijarii
rezistentei
firelor
de conexiune :
1. Ce curent trece prin aceste
elemente?
2. Ce indica voltmetrul
V ?
3. Cc va indica voltmetrul
daca rezistenta
interna a unui element
galvanic
este egalii cu
30, iar a celuilalt element galvanic este 1 Q.
3.2.45. Care este cantita tea de Cu depusa la catod In 10 m, daea. prin baia de
CuS04 trece un curent furnizat de 0 baterie alcatuita
din 6 elemente legate
in serie:
a) cazul cind electrozii sint de Fe. b) dnd electrozii sint din Cu. Se va lua rezistenta
baii :;;i a electrozilor 0,2Q, iar t.e.m. a unui element 1,5 V cu rezistenta
interna
0,5Q.
Tensiunea
de polarizare
se considera 1,32 V.
3.2.46. Un conductor vertical cu un cap at pus la pamint,

~i capacitatea
electric a proprie C = 100 pF.
1. Sa se calculeze inductia proprie corespunzatoare
antenei
corespunde la 'A/2.
are lungimea
l =30 m
daca lungimea antenei
2. Sub actiunea unei descarcari electrice atmosferice antena este strabatuta

de
un curent constant cu intensitatea
1= 100 A. Cunoscind rezistenta electrica a antenei
R = 1Q ~i faptul ca pentru a-~i ridica temperatura
cu un grad, antena absoarbe energia
de 120 J, sa se calculeze timpul In care temperatura
antenei cre~te cu Ll8=100C.
3. Cu cit variaza lungimea de unda fundamentaUi
a antenei datorita
Incalzirii
de mai sus? Se cunoa~te eoefieientul de dilatare liniara a=10-5 grad-I.
4. La ee distanta r de conductor cimpul magnetic creat de curentul
care trece
prin antena anuleaza componenta
orizontala a cimpului magnetic terestru cu valoarea
Ho=16 Aim.
3.2.47. Doi acumulatori
cu t.e.m. EI ~i E2 ~i eu
rezistentele interioare
1'1 rrspectiv
f2 functioneaza
In
paralel pe 0 rezistenta
R (fig. 3.22). In serie cu acumulatorul
1, este montata 0 rezistenta
variabila
R1 fi1
Sa se determine:
1. Conditia necesara pentru ca acumulatorul
2 sa
nu fie parcurs de curent.
2. Rezistenta
intern a rIa
acumulatorului
1 daca E1
se constata experimental
ca aceasta conditie este satisfacuta pentru
R1 = 49 Q, R = 101 Q, precum ~i
pentru R1 =39 Q, R =81 Q.
3. T.e.m. E1 daca E2 =2 V.
Fig. 3.22
3.2.48. Un dinam ~unt este utilizat pentru Incarcarea unei baterii de acumulatoii
eu un curent de intensitate
15 A. Bateria are 0 t.e.m. de 50 V ~i 0 rezistenta
intern a de 0,5Q. Rezistentele
dinamului slnt de 160 Q pentru infa~urarea
de excitatie ~i 0,5Q pentru
infa~urarea rotorului.
Conductoarele
de legatura
intre dinam
~i baterie au 0 rezistenta totala de 0,6 Q.
1) Sa se calculeze intensitatea
curentului
de excitatie.
curentului din rotor.
3) Sa se calculeze t.e.m. a dinamului.
3.2.49. Se considera schema din fib'ura 3.23.
Bateriile de acumulatoarc
au t.e.m. E1 =2 V ~i
respeetiv E2 =5 V. Rczistentele
interioare
sint
neglijabile.
1) Sa se determine conditia necesara ea prin
bateria E1 sa nu circule curent;
sa se demonstreze ea aceasta conditie este independenta
de
R1 ~i R4
2) In conditiile de la punctul
1 sa se calculeze curentul care circulii prin R3 claca R2 =2 Q.
3) In acelea~i conditii sa se determine
valoarea tensiunii de la bornele lui R2
plan cu aer, aVlnd capacitatea
C = 10 fLF se incarca sub
tensiunea U =20 kV. Odata incarcat,
condensatorul
se cleconecteaza de la sursa de
tensiune ~i se introduce in interior 0 lama de sticla (er =5), avind 0 grosime egala eu
jumatate din distanta d clintre armaturi. Apoi se masoara tensiunea U 1 la bornele eondensatorului.
Se seoate lama dielectrica ~i jumatate
din condensator
este umplut
in intregime tot cu sticHi, astfel incit limita de separatie dintre mediile aer-sticla este
perpendicular pe placile condensatorului. Tensiunea la bornele condensatorului este U 2'
1) Sa se calculeze valorile tensiunilor U I ~i U 2'
2) Sa se calculeze valorile capacitatilor CI ~i C2 ale condensatorului in cele doua.
cazuri.
, 3) Sa se arate ca C2 este intotdeauna mai mare decit CI.
----3.2.51. Un cub format dIn 12 rezistente egale Ro a~ezate pe fiecare latura este
alimentat de la 0 tensiune de curent continuu prin cele doua colturi opuse a~ezate
pe diagonala cubului.
Rezistenta Ro 0 socotim echivalenta cu rezistenta care rezulta prin inlocuirea
dielectricului cuart al unui condensator cu otel incalzit la 120C. Se dau: Capacitatea
condensatorului 0,16 flF, Er=5, Po = O,lQ mm2Jm, coeficientul de temperatura al
rezistentei 01:=0,006 grad-I. Sa se calculeze :
1) Rezistenta otelului la 120C.
2) Rezistenta Ro'
3) Rezistenta totala a cubului.
4) Considerind cll otelul se race~te In timp dupa 0 variatie liniara astfel ca de
la 120C ajunge dupa 20 minute la 20C, sa se arate care este temperatura dupa
5 minute.
5) Valoarea curentului I care trece prin rezistenta totala a cubului pentru ca
temperatura finala sa fie cea de la punctul 4 considerind ca masa rezistentelor este
de 200 g)i caldura specifica 0,11 caljg.grad. Incalzirea se face de la OCin timp de 30',
3.2.52. Un circuit alimentat de un generator cu rezistenta intern a de 0,25Q este
format din 2 rezistori RI =6 n ~i R2 = 10 n, grupati in derivatie, ~i 0 baie electrolitica
cu AgN03, grupata in serie cu rezistorii.ln 15 minute, la catodul haii, se depun 20,124g
de argint. Daca la bornele baii tensiunea este de 30 V, Sa se calculeze :
1) Tensiunea electromotoare a generatorului.
2) Curentii derivati in rezistorii RI ~i R2
3) Rezistenta haii.
4) Energia electrica consumata in generator.
3.2.53. Intr-un circuit electric, parcurs de un curent de intensitate constanta I,
se introduce un galvanometru de rezistenta g. Deviatia la galvanometru este de
n diviziuni.
Se ~unteaza galvanometrul cu 0 rezistenta s. Deviatia galvanometrului este n',
1) Sa se calculeze rezistenta g, cunoscindu-se ~iraportul njn' =k (calculul numeric
pentru s=100 Q; k=6).
2) Sa se calculeze intensitatile curentilor in ~unt ~i in galvanometru (calculul
numeric pentru 1=18 mA).
3) Care este diferenta de potential la bornele galvanometrului?
J
,3.2~54. Rezistenta unui moto I' electric este de 1Q. El este legat la 0 sursa cu t.e.m.
de 600 V, prin fire conductoare care au 0 rezistenta de 3 Q. Tensiunea contraelectromotoare este proportionala cu numarul de rotatii pe minut. JVIotorulexecuta in gol
No = 1 500 turejmin ut, neglij iud u-se frecarile. Se cere sa se exprime in functie de n umarul de ture n pe minut, al motorului in sarcina, urmatoarele marimi :
1) Tensiunea contraelectromotoare.
2) Intensitatea curentului in circuit.
3) Diferenta de potential la bornele motorului.
4) Puterea sa.
5) Randamentul sau.
3.2.55. Un dinam 1n care indmul ~i inductorul

slnt Iegati 1n serie are 0 tensiune
e ectromotoare
120 V. Rezistenta
indusului
este 1,5 Q iar a inductorului
0,5 Q.
Acest dillam alimenteaza
30 de' Iampi grupate 1n paraIeI ~i strabatute
fiecare de un
curent de 0,5 A. Se cere:
1) Intensitatea
curentului
principal.
2) Rezistenta
total a a circuitului.
3) Rezistenta
fiecarei lampi.
4) Puterea
consumata
de a lampa.
5) Tellsiunea
la bornele dinamului.
6) Ralldamentul
electric al dil1amului.
3.2.56. CeIulele galvanice
figura 3.24, a. Un voltmetru
cu t.e.m.
Cll zeroul
de E1 =2 V ~i E2=1,5 V slnt conectate ca in

la mijlocul scalei indica 0 tensiune
VI =1 V
1-2/1<
~
iar acul indicator

se dep laseaza in aceea~i directie ca ~i atunci ciud intrerupatoruI
K
este deschis. Ce va indica voltmetrul,
daca celulele sint conectate
ca in figura 3.24, b.
Se neglijeaza
curentul
care se ramifica prin voltmetru.
3.2.57. In serie cu rezistenta

R1 =2 Q se Ieaga 0 rezistenta
R2 =3 Q iar in derivatie
u R2 se leaga 0 bobina cu 100 spire pe 0 lungime de 20 cm. Intensitatea
II ce trece
rin R1 este 1 A. Se cere sa se afle :
\. 1) Intcnsitatea
curentilor
prin rezistentele
R2 ~i R3 dad rezistenta bobinei R3
este 9 Q.
2) Tensiunea
electromotoare
a pilei legata
in serie cu R1 daca rezistenta
interioara r=lQ.
3) Rezistenta
care trebuie adaugatJ'i unui voltmetru
pentru a putea masura tensiunea de la bornele Iui R1, ~tiind
ca pentru masurarea
tensiunii
de pe R1 se foIo~se~te un voltmetru
cu rezistenta
Rv=100 [1 ce poate masura pina la 1 V.
~
4) Raza bobinei daca se produce un flux de 2,2.10-4 Wb.
I
3.2.58.0
baterie cu E=30 V este Iegata in serie cu o rezistenta R1=100 Q:'}i 0
bobina R2 =20 Q iar in para leI cu bobina un aparat ce are rezistenta
R3 Se cere:
1) Rezistenta
R3 cunoscind caderea de tensiune pe R1 ca hind de 25 V, iar curentul
12 prin R2 de 0,2 A.
2) VaIoarea rezistentei
interne a bateriei.
3) FIuxul bobinei daca are 50 spire pe 0 Iungime de 5 cm, diametruI
unei spire
fiiud 2 cm, iar fLr =300.
-
t3.2.59. La 0 retea cu tensiunea de 120 V sint legate in serie doua bobine cu R1 =

=15 Q ~i L1 =84 H, R2 =30 Q ~i L2 =5 H, un condensator cu C =0,2 fLF ~i 0 rezistentii
R3=10 Q. Frecventa retelei curentului alternativ fiind v=50 Hz sa se calculeze:
1) Tensiunea la bornele fiecarei bobine, la bornele condensatorului
~i ale rezistentei R3
2) Factorul de putere al fiecarei bobine ~i factorul de putere al circuitului.
3) Puterea activa, reactiva ~i aparenta
in circuit.
4) Capacitatea Cx care trebuie conectata cu condensatorul
C, pentru a inlatura
defazajul intre curent ~i tensiune.
3.2.60. Se aplica
100 VIa extremitatile
tensiune alternativa
cu frecventa de 50 Hz ~i valoare eficace
M~i N ale unui circuit R,L serie avind valorile R=100 .0,
L=0,318H.
1) Care sint in tensitatea
in circuit precum ~i tensiunile eficace la bornele rezistentei ~i ale bobinei? Sa se calculeze puterile absorbite de rezistenta ~i bobina.
2) Care este valoarea capacitatii C care trebuie sa fie aplicata in serie in circuitul
precedent pentru ca intensitatea
~i curentul sa fie in faza la borne Ie M ~i N?
3) Acest condensator C se pune in paralel cu bobina L. Sa se calculeze in acest
caz curentul din rezistenta
R.
3.2.61. Un circuit este format dintr-o rezistenta R si un ansamblu de 3 voltamehe,- continind CuS04, AgN03 ~i respectiv' Amcl2, a~e~ate in serie.
Lasind sa treaca curentul electric timp de 30 minute, se constata ca diferenta
de potential la extremitiitile rezistentei R este de 30 V.
Masa depusa la catodul voltametrului
A este 0,593 g.
Se cere:
1) Intensitatea
curentului.
2) Rezistenta R.
3) CIt argint ~i aur s-au depus in voltametrele
B ~i C.
3.2.62. Un motor electric alimentat la 120 V are in serie 0 rezistenta de 10 O.
1) Se considera ca motorul este impiedicatsa
functioneze iar in rezistenta ~e degaja 240 calorii/s. Care este in acest caz intensitatea
curentului?
Dar rezistenta
motorului?
2) Se considera ca motorul se rote~te ; in acest caz, in rezistenta se degaja cloar
60 calls. Care este in acest caz intensitatea
12 a curentului?
3) Care este diferenta de potential
la bornele motorului?
4) Care este diferenta de potential la bornele motorului ~i randamentul
sau, in
cazul de la punctul 2?
3.2.63. lntre polii A ~i B ai rete lei de curent alternativ
se intercaleaza
motorul M ~i bobina L in serie.
1) Care este consumul
motorului
in k vVh in timp de
10 minute daca motorul are 0 putere mecanica de 100 CP ~i
un randament
"YJ =0,8 ?
2) Care este tensiunea eficace intre bornele A ~i Pale
rnotorului daca se ~tie ca intensitatea
eficace a curentului
care-l traverseaza
este de 200 A, curelltul
fiind defazat
in
urma tensiunii
U Ap cu 1t/6 rad?
3) Tensiunea la bornele P Bale bobinei L este de 250 V
9i curentul din bobina este defazat in urma cu 1t/6 rad fata
de UPB' Care este tensiunea totala la rete a UAB ili defazajul ei fata de curent ?
astfel
4) Ce rezistenta
ohmica ar trebui intercalata
intre A ~i B in locul motorului
incit
consumul de energie
sa fie egal cu cel din cazul precedent?
3.2.64. Se considera reteaua

electricii
din figura 3.26, in care: E1 =12,4 V, E2=11,6 V, R1 =1,2Q,
R2=1,6
Q,
R3=4
Q.
Sa se calculeze curen tii care circula prin fiecare rezistenta.

Care vor fi intensitatile
curentilor daca rezistenta R3 ar lipsi din circuit?
Presupunind
ca rezistenta
R2 se introduce
intr-un
vas care contine
m = 1 kg gheata
la temperatura
de - 6C, sa se
calculeze timpul necesar pent ru vaporizarea
masei m
de gheata in cele doua cazuri.
[,
~~'
I"tcP
~K'
K'~
I
~R'
I
Fig. 3.26
3.2.65. Se da un circuit format dintr-o rezistenta

R=10 Q, 0 inductanta
L=
=0,068 H ~i 0 capacitate
C =3 IJ. F legate in serie. La bornele circuitului
se aplica
o tensiune alternativa
sinusoidala cu valoarea eficace U =220 V ~i frecventa f=50 Hz.
Sa se calculeze:
1) Valoarea eficace a curentului
care trece prin circuit, impedanta
circuitului
~i defazajul
dintre tensiune
~i curent, precum ~i tensiunile Ia bornele rezistentei,
inductantei
~i capacitatii.
2) Puterea
activa ~i cea reactiva
din circuit.
3) Care va fi intensitatea
curentului
care trece prin circuit daca se produce
un scurtcircuit
intre armaturile
condensatorului?
3.2.66. Un voltametru cu solutie de CuS04 se introduce
in 249,6 g apa. Voltametrul se considera cii are 0 rezistenta
de 2 Q ~i este Iegat in paraleI cu un rezistor a carei rezistenta
este 6,5 Q ~i cu 0 bobina de 100, spire a carei rezistenta
este 6,5 Q. Bobina are lungimea 0,5 m ~i diametrul 0,1 m. Aceasta grupare se leaga
in serie cu un rezistor cu rezistenta de 6,7 Q. IntreguI circuit este Iegat la bornele
unui generator
de 100 V ~i rezistenta
interioara
de 2 Q.
Se cere:
1) Intensitatile
curen~ilor din fiecare ramura. a circuitului
in regim stationar.
2) Cu cite grade se ridica temperatura
apei in timp ce la catodul voltametrului
se depun 1,968 mg de cupru, daca apa prime~te 40% din caldura dezvoltata
de voItametru
considerat
ca un rezistor de 2 D.
3) Randamentul
instalatiei formata din cele trei consumatoare
legate in paraIeI.
4) Miezul bobinei avind permeabilitatea
relativa IJ.r = 103, care va fi tensiunea
electromotoare
autoindma
pentru un regim tranzitoriu de 10-3 secunde ?
3.2.67.
Se considera
circuitul
din
fimra
3.27, E ~ 20 V; r = 2 Q; R1 = 10 Q; R2 =
=10 Q; R3=40 Q; R5 = 100 Q, R6 =20 Q.
Considerind
ca firele de conexiune
rezistenta
neglijabila,
se cere:
1) Valoarea rezistentei
R4 ~tiind ca
tenta
echivalenta
intre
punctele
A
este 12,5 Q.
2) Tensiunea
in circuitul exterior.
3) Caderea de tensiune la capetele
tentei R4
au
rezis~i B
rezis-
Rs
Fig. 3.27
4) Curentii din circuit.

5) Consumul de energie
in circuit
in timp
de
ora.
3.2.68. Tensiunea poate fi red usa in circuitele de ie~ire ale generatoarelor

cu
ajutorul
unui divizor de tensiune schematizat
in figura 3.28. Un selector special
face posibila conectarea unui cap at de linie de ie~ire sau la punctul cu potentialul
Uo
produs
de generator
sau la oricare
din punctele
Vi' U2' , Un, fiecare avind
un potential
de k ori mai mic (k> 1) clecit precedentul.
Cel de al doilea cap at de
linie de ie;;ire precum ~i capetele inferioare ale rezistoarelor
R3 sint la pamint.
Sa se afle raportul intre rezistentele
R1: R2: R3 pentru orice numar de celule In
atenuator.
3.2.69. 0 baterie este alciHuita din n =5 elemente legate in serle, fiecare element
avind t.e.m. E=1,4 V ~i rezistenta interioara 1'=0,3 n.
1) La ce curent puterea debitata
de baterie va fi egala cu P=8 W?
2) Care este puterea debitata
de baterie?
3) Ce valoare ar trebui sa aiba rezistenta exterioara
R pentru ca puterea debitata sa fie maxima?
3.2.70. 0 sfera de raza '1 dintr-un material Cll rezistivitatea
peste inconjurata
de un electroc! sferic cu 0 rezistenta
neglijabiHi. In centrul sferei se afla un alt
electrod sferic, conductor
ideal, la care printr-un
mic orificiu vine un conductor
~i el cu 0 rezistenta neglijabila.
Pe electrozi se aplica un potential U. Sa se determine:
1. Rezistenta
sferei ~i curentul din circuit.
2. Valoarea minima posibila a curentului
I ~i valoarea maxima a rezistentei R
pentru U ~i 1'0 constante.
3. La ce valoare r, rezistenta sferei este a k parte din valoarea maxima determinata mai sus. (Se va calcula pentru k =0,9.)
4. Intensitatea
cimpului electric la distanta r de centrul sferei ~i sa se indice
directia sa daca potentialul
electrodului
central este nul, iar al celui exterior
este
+U.
5. Distributia
tatea
volumica
potentialuJui
in sfera, densitatea
radiala
de putere
dP) ~i densidl'
de putere.
3.2.71. Un condensator plan cu 0 capacitate C =8 cm ~i 0 distanta Intre placi

d =3 mm este conectat la 0 sursa de inalta tensiune printr-o rezistenta
R = 103 n.
Aerul din spatiul dintre placile condensatorului
este ionizat de radiatii Roentgen
asHel incit n = 104 pereclli dc ioni se formeaza

intr-un
cm3 pe secunda. Sarcina
fiecarui ion este egala cu cea a unui electron. Sa se afle diferenta. de potential
la
bornele rezistorului
R presupun ind ca toti ionii ating placile condensatorului
inainte
de a se recombina.
3.2.72. Curentul anodic al unei diode este determinat
de tensiu uea anodidi,
intr-un
anumit domeniu de tensiuni,
prin ecuatia:
fA =A UA +B U ~. Sa se afle
curentul anodic daca dioda este. conectata
in serie cu 0 rezistenta
(fig. 3.29) RA =
=20 k Q in circuitul unei baterii cu 0 t.e.m. E=120 V.
Pentru dioda data: A =0,15 mAjV ~i B=0,005 mAjV2.
Se neglijeaza rezistenta
interna a bateriei.
I
I
cP
__ ".;)_.
_.1
/I
3.2.73. Se da circuitul din figura 3.30, R1 =8 Q; R2 = 12 Q; R3 =3 Q; R4 =

=5(9; Rs=6 Q; R6=4 Q; R7=7 Q; Rs=10 Q; E1=240 V; Til=l Q; E2=160V;
Ti2=2
Q.
Sa se calculeze :
1) Intensitatile
tuturor
curentilor.
2) Tensiunile:
U AF, U EF, U DC.
3) Puterile produse de cele doua surse ~i puterile consumate
de toti rezistorii
precum ~i de sursele insa~i; Sa se verifice legea conservarii
energiei.
4) Randamentul
circuitului.
5) Cantitatea
de electricitate
care circula prin nodul D in timp de 1 minllt.
3.2.74. Intr-un betatron electronii descriu 0 traiectorie

circulara cu raza R =
=0,2 m. Inductia cimpului magnetic care mentine electronii pe traiectorie are valoarea B =0,328 mT. Intensitatea
curentului electronic este f =2 mA. Sa se caIculeze :
1) Viteza electronilor
~i energia lor c netica.
2) Acceleratia centripeta a electronilo
~i forta centrifuga la care ei sint supu~i.
3) Perioada
~i frecventa
de rotatie a electronilor.
4) Numarul de electroni.
5) La un moment dat se introduce un obstacol (tinta) in calea fasciculu!ui de
electroni. Dad! admitem ca toti lovesc tinia intr-un interval de timp i = Tj8 ~i ca
ramin absorbiti pe tinta, sa se caIcu!eze forta medie Cll care ei apasa tinta in intervalul
de timp dat.
3.2.75. Un circuit ca In figura 3.31 este alimentat cu tensiunea u = 120 sin wi V

avind v=50 Hz, R=20 Q; C = 80 fLF; L = 20 mHo
Sa se calculeze:
1) IntensiVitile curentilor I, IR, h, Ie; sa se construiasca
diagrama vectoriala
a acestora.
2) Puterile active, reactive din fiecare ramura.
3) Defazajul dintre curentul total ~i tensiunea
de alimentare.
4) Valoarea curentului
Ie la momentul t=1,2593 s.
II C
rv
3.2. 76. ~a se calculeze
intensitatea
dmpului
magnetic produs de un segment

de 20 A, Intr-un punct C aflat
la distanta 5 cm de conductor (fig. 3.32). Distanta se considera pe perpendiculara
ridicata din mijlocul segmentului
AB. Segmentul AB de conductor
se vede din
punctul
C sub unghiul 1'/3.
AB de conductor liniar prin care trece un curent
3.2.77. Un reo stat potentiometric

prezinta Intre extremitatile
A ~i Bale
bobinajului sau 0 rezistenta totaHi constanta
R. La bornele sale se aplica 0 tensiune
constanta
U.
1) NoUnd cu R' fractiunea
de rezistenta
cuprinsa
Intrf' extremitatea
B ~i
cursorul C, care este diferenta de potential
Intre punctele B ~i C. .
2) Se leaga intre B ~i C un receptor de rezistenta
constanta r. Sa se calculeze
in acest caz rezistenta
echivalenta
Intre A ~i B.
curentului
in r ~i diferenta de potential
U2 la
bornele rezistentei
r.
Aplicatie:
R=20 Q; R' =10 Q; r=100 Q ; U =100 V.
3.2.78. Un ampermetru
se conecteaza pentru a masura intensitatea
curentului
intr-un
circuit cu rezistenta
R. Ce eroare relativa va fi facuta dad
conectarea
instrumentului
nu schimba intensitatea
curentului
in circuit. Tensiunea
de la capetele circuitului
se mentirie constanta.
3.2.79. Doi conductori paraleli, de lungime infinita,
plasati In vid
D =10 cm unul de altul, sint parcun;,i In acela~i sens de curentii aVlnd
/1=100
A ~i 12=25 A. Se cere:
1) Intensitatea
dmpului
magnetic la jumatatea
distantei
dintre
2) Intensitatea
dmpului
magnetic intr-un punct exterior, situat
d =5 cm de conductorul prin care circula curentul mai mic.
3) LocuI geometric aI punctelor in care dmpuI magnetic cste nul.
4) Forta electrodinamica,
pe unitatea
de Iungime, dintre cei doi
la jumatatea
distantei
dintre ei.
la distanta
intensitatile
conductori.
la distanta
conductori
3.2.80. Se considera circuitul din figura 3.33.

Rz
+
Se ~tie ('a valorile rezistentelor
sint: R = 10 Q;
/F~'
C: =,:::J---1. ~
1 = 20 Q ~i R2 = 25 D.
Fiecare
element galR
vanic are tensiunea
electromotoare
E =2 V ~i
rezistenta
intern a l' =0,2 Q. Sa se calculeze :
+
1) Intensitatile
curentilor
II' 12 ~i I prin
rezistoarele Rl' R2 ~i R.
~
2) Tensiunea
la bornele bateriei B.
3) Cantitatea
de caldura
dezvoltata
timp
de 5 minute in rezistorul RI
4) Presupunind
ca R este un voltametru
sa se ealculeze volumul ocupat de
hidroilenul
degajat prin electroliza,
timp de 10 minute la presiunea p = 1 atm. ~i
temperatura
t =27C.
3.2.81. Un voltmetru
cu rezistenta
mare, legat la cei doi poli ai unei baterii
de acumulatoare
indica 100 V cind bateria nu furnizeaza curent ~i 50 V cind bateria
furnizeaza curent de 25 A intr-un rezistor R.
1) Sa se calculeze tensiunea
electromotoare
a bateriei.
2) Sa se caIculeze R ~i valoarea rezisten tei interioare r a bateriei.
3) Presupunind
ca rezistorul R este format din doua rezistoare x ~i y legate
in paralel, sa se determine curen tii Ix ~i I y prin x ;;i respectiv y.
Rezistorul y este cunoscut ;;i are 0 valoare de 6 Q.
4) Rezistoarele
x ;;i y variaza astfel incit suma lor ramine constanta
~i egaIa
eu 9 Q. Sa se calculeze valoarea
rezistorului
y pentru care curentul debitat
de
baterie are valoarea minima, precum ;;i valoarea acestui curent minim.
5) Se considera ca rezistoarele
x ;;i y au 0 astfel de valoare incit rezistenta
lor echivalenta
este R, valoarea obtinuta la punctul 2.
In acest montaj in serie cu rezistorul R se introduce un motor. Care este rezistenta Rm a motorului,
clad. intensitatea
curentului
este 20 A cind acesta
este
impiedicat
sa functioneze.
6) Daca motorul functioneaza,
intensitatea
debitata de baterie este 15 A. Care
este tensiunea
contraelectromotoare
a motorului.
3.2.82. Pentru
masurarea
tensiunii
~i intensitiitii curentului
prin rezistorul R2 al circuitului
din figura 3.34 dispunem de un instrument
avind
scala de 100 diviziuni
~i rezistenta
l' =40
Q. La
trecerea
unui curent de 100 mA acul instrumentului indica 40 diviziuni. Se cere:
1) Rezistenta
;;untului ampermetrului
;;i rezistenta aditionala
a voltmetrului
pentru
masurarea
curentului
~i tensiunii
folosind intreaga
scala a
instrumentului.
2) Rezistenta
;;untului pentru a masura curentul din R2 cu jumMate din scala. Se dau: E = 120V;
ri =2 Q,._Rl =150
Q; R2 =50 Q, iar rezistenta
firelor
r
de legatura
se neglijeaza.
3.2.83. Intr-un circuit electric se leaga in paraleI doua rezistoare confectionate

din \~t'Gela~i material.
UnuI din ele cu rezistenta
RI =25 Q este confectionat
din
sirma cu sectiunea SI =1 mm2 ;;i pe eI se disipa 0 putere PI =10-6W.
Sa se gaseasca
numaruI
de electroni
care trec prin unitatea
de sectiunc
doilea rezistor In timp de 1 ora, daca lungimea lui este
a primului,
iar marimea rezistentei
sale R2=100 Q.
HI
~1.
Hz
~I
JlI
,\,
rezistoarele
R2 =6
La reteaua
intrerupatorul
~.2.85.
generator.
Dispunem
1 este
de doua
este
indica
un
rezistenta
identice,
10 Q
$i
inchis
$i
ampermetrul
1. Cind ambii intrerupi:itori
chi~;j, ampermetrul
bai de electroliza
deschis,
In figura 3.35
R1
valorile
intrerupatorul
Sa se determine
Fig. 3.35
reprezentata
R1 $i R2 au
Q. Clnd
dica un curent
----------<0r----~
transversaHi
a celui de al
de 10 ori mai mare decit
curent
echivalenta
in-
sint des11 =2/3
I.
a rete lei.
aliment ate de un singur
1) Ciud
este mai mare randamentul
generatorului:
cind rezistenta
totala
a
este mai mare sau mai mica dedt rezistenta
interioara
a generatorului?
2) Cum trebuie grupate cele doua bai pentru ca depunerea
unei cantiUiti
anumite de meta I sa aiba loc mai repede?
3) Presupunem
ca cele doua bai slnt legate in serie;
una folose$te pentru
cuprarea,
iar alta pentru argintarea
a cite un obiect de aceea)i formii $i marime.
Daca se urmare$te
depunerea
unoI' straturi
de metal la fel de groase, care dintre
t
.
~
.
dOt
. ca~ ._->
kAgpCu
1,
opera,!lt se ermma mar repe e:
cuprarea
sau argm areac n (S e $tre
bailor
~kCUPAg
unde
k)i~p slnt
echivalentii
electrochimici
$i respectiv
densitatHe
corespunzatoare.)
, 3.2.86. Un bec de 100 Q este montat

in paralel cu trei rezistoare
identice de
3 Q fiecare. Circuitul este alimentat
de patru gcneratoare
legate in paralel,
fiecare
avind tensiunea
electromotorarpE =4V $i rezistenta
interioara
r =0,2 Q.
a) Cu cit se modifica intensitatea
curentului
care trece printr-un
bec, daca
se scoate din circuit unul din rezistori ?
b) Cu cit se modifica intensitatea
curentului
care trece printr-un
bec, daca
se conecteazii
In paralel inca
un element galvanic
identic cu primele?
c) Cu ce rezistenta
ar trebui modificat ansamblul
rezistoarelor
aflate in paralel
eu becul, pentru ca becul sa fie striibatut
de acela$i cnrent in situatia
initiala, daca
se conecteaza
la sursa in par'alel inca un generator
identic cu primelc?
lldll
3.2.87. Dona elemente

de curent
reciproc
perpendiculare
11dl1 $i 12dl2 se gasesc la distanta
l' unnl
fata de altul. Slnt egale fortele care acti.,.
oneaza asupra fiecaruia din ele?
Cum respecta
aceasta
interactiune
legea a treia a lui Newton?
3.2.88. Un circuit electric

ABCD este alimentat
de mai multe elemente galvanice identice
(fig. 3.37), fiecare aVlnd tensiunea
electromotoare
E =6 V $i rezistenta
interioara
r =2 Q.
Fiecare latura a circuitulni
are aceea$i rezistenta
R, iar diagonala
AC are rezistenta 2 R.
a) Sa se determine
valorile rezistentei
R, daca
~ntensitatile curentilor
care trec prin fie care latura
nu se schimba la legarea in serie sau in paralel a generatoarelor.
b) Sa se determine curentii
care strabat
fiecare
Tamura a circuitului
in cazul in care se folosesc
n =5 elemente galvanice.
c) Se modifica
rezistenta
intregului
circuit
in
cazul in care sursele ar fi concentrate
intre A ~i D ?
d) Care este diferenta de potential
intre mijloa~cele conductoarelor
AB ~i BC?
3.2.89. Un circuit electric alimentat
de 0 sursa
cu tensiunea electromotoare
E ~i rezistenta interioara r,
.are forma unui triunghi
dreptunghic
cu ipotenuza
BC =Cl. Sursa este legata
intre punctele
B ~i C,
iar rezistentele
fiecarei laturi sint proportionale
cu
Jungimea laturii respective.
1) Sa se determine modul de variatie a curentului debitat de sursa cind virfulA
al triunghiului
dreptunghic
descrie semicercul
de diametru BC, astfel incit rezistentele x ~i yale laturilor A B ~i respectiv A C variaza.
2) Sa se determine rezistentele x ~i y in cazul in care puterea debitata
de sursa
in circuitul exterior este maxima.
3) Cum variaza intensitatea
curentului
care strabate
latura AC la deplasarea
punctului A pe cerc ? Are vreo importanta
in acest caz sensul de deplasare a punetului A ?
3.2.90. Un disc metalic se rote~te in jurul axei proprii perpendiculara
pe suprafata discului, cu viteza unghiulara
(,)=100 S-l. Raza discului este R=lO cm. Ce
diferenta de potential va apare intre centru ~i marginea discului ?
3.2.91. Doi generatori
sint montati in serie, fiecare dintre ei avind tensiunea
electromotoare
de 1 V; primul are 0 rezistenta
interioara
de 2 ohmi, al doilea de
3 ohmi iar circuitul exterior are 5 ohmi. Sa se calculeze:
1) Intensitatea
curentuJui
in circuit.
2) Diferenta
cle potential
intre polii fiecarui generator
~i intre polii extremi
ai celor doi genera tori.
3) Puterea disipata in interiorul fiecarui generator ~i in circuitul exterior.
3.2.92. 0 rezistenta
electric a consumii 0 putere de 500 W, iar curentul care
prin ea are 0 intensitate
de 4 A.
1) Care este valoarea rezistentei?
2) Ce timp este necesar pentru a aduce la fierbere 0,5 litri de apa luata la
20C, dad nu exista nici un fel de pierdere de caldura?
3) Daca timpul este de 10 minute, care
este puterea consumati'i ?
4) Cit costa aceasta energie dacii se plate~te 0,50 lei kWh?
trece
3.2.93. Se grupeaza un numar de 6 condensatoare ca in figura 3.38. C1 =C2=C3=C4=

= Cs = C6 =3 fLF. Se cere sa se calculeze:
1) Capacitatea
totala a grupului de con.densatoare.
2) CurentuI corespunziitor
cantitiitii de electricitate
a capacitiitii totale dnd se
aplica 0 tensiune de 100 volti, care trece printr-un
circuit in timp de 30 minute.
3) ~untuI necesar unui ampermetru
prin care trece curentul de mai sus. Rezistenta ampermetrului
este de Ra=l Q ~i el nu poate suporta dedt 0,1 mA.
4) Masa de gheatii ce se poate inciilzi de la - 10C la + 10C, cu un curent 1=
=10-3 A, timp de 30 minute.
3.2.94. 0 bobinii are rezistenta
R ~i 0 impedanta Z =51,2 Q la 0 frecventa de
50 Hz. Sa se determine:
1) Rezistenta R a bobinei, ~tiind ca, atunci cind circuitul este alimentat in curent
continuu, ampermetrul
aratii I =2,01 A, iar voltmetrul
a ciirei rezistentii
interioara
este Rv=10 000 ,Q indica 100 V.
2) Inductanta
L a bobinei dnd circuitul este alimentat de la reteaua de curent
alternativ
cu frecventa de 50 Hz.
3) Factorul de putere.
3.2.95. Trei bile mici identice, fiecare avind 0,1 gf, sint suspendate intr-un punct
de fire de matase avind 0 lungime l =20 cm. Ce sarcini vor fi repartizate
pe fiecare
bila, dacii fiecare fir formeaza un unghi d =30 cu verticala ?
~ 3.2.96. In experientele clasice de masurare a sarcinii unui electron, 0 picatura
de ulei inciircatii electric este plasata intre pHicile unui condensator plan. Sub actiunea
unui cimp electrostatic,
picatura se deplaseaza uniform in sus, parcurgind
0 anumita
distanta in timpul [1' sau in jos, dnd semnul sarcinilor de pe placi se schimba, parcurgind aceea~i distanta
in timpul [2'
Presupunind
ca forta de frecare dintre picatura ~i aer este proportionala
cu viteza
picaturii, sa se gaseasca timpul [ necesar pentru ca picatura sa strabata aceea~i distanta
dupa ce cimpul este anulat.
~ 3.2.97. Un inel sub tire din sirma cu raza Rare
0 sarcina electrica q. Centrul
inelului contine 0 sarcina Q de acela~i semn cu g, iar Q~q. Sa se giiseasca forta cu care
este intins ineluI.
"*
"*
laturile
sitatea
3.2.98. 0 sarcina+Q
este repartizata
pe 0 placa de metal dreptunghiulara
cu
a ~i b. Grosimea c a placii este mult mai mica decit a ~i b. Sa se calculeze intendmpului
creat de aceasta placa incarcata.
3.2.99. Doua bile de metal cu razele Fl = 1 cm ~i F2 =2 cm aflate la distanta R =

=100 cm una de aUa sint legate la 0 baterie cu 0 t.e.m. E=3 000 V. Sa se calculeze
forta de interactiune
a bilelor, neglij ind interactiunea
firelor de legatura.
__ 3.2.100. Sa se determine tensiunile
VI ~i V2 corespunzatoarecondensatorilor
~i C2 din figura 3.39. E1=12 kV, E2=13 kV, Cl=3 fLF, C2=7 fLF.
Se neglijeaza conductivitatea
dielectricilor.
ca in figura 3.40.
capacitatea
Co pentru
baterie
de condensatori
C1.
identicil
3.2.102. Doi condensatori

plani cu capacitatile
C1 ~i C2 sint Incarcati la diferentele
de potential
U1 ~i U2 (U1 =I U2).
Sa se demonstreze ca daca condensatorii
slnt legati In paralel, energia lor electrostatica totala scade. Sa se explice acest fenomen.
"*
3.2.103. Doua placi dreptunghiulare

de
lungime l ~i de arie A sint dispuse paralel una
fata de alta la distanta d ~i sint Incarcate
la 0
diferenta de potential U (fig. 3.41). Intre placi
se introduce un dielectric cu permitivitatea
Sr,
eu grosimea d ~i cu Hitimea egala cu cea a
placilor. Lungimea "'dielectricului este mai mare
decit l. Sase
calculeze forta F cu care actioneaZ{l dmpul asupra"c dielectricului
In functie
de distanta x.
'
3.2.104. Doi conductori cu coeficientii de varia tie cu temperatura
a rezistentei
0:] ~i (.(2 au rezistentele
R01 ~i R02 la ooe. Sa se gaseasca coeficientul de variatie cu temperatura pentru circuitul format din cei doi conductori legati In serie ~i In parale!.
','",
N
,/
,,\ 3.2.105.
Sa se
nului
din
figura
legat
la un circuit
tenta
fiecarui
calculeze
rezistenta
3.42, considerind
prin punctele
hexagoca
et
este
A ~i B. Rezis-
din figura este R.
conductor
3.2.106. Ce rezistenta
trebuie conectata
Intre pUllctele C ~i D din figura 3.43
astfel ca rezistenta Intregului circuit (lntre A ~j B) sa nu depinda de numarul de celule
celementare ?
If
If
R
[j
-------.---
I,
R
R
t ____
R
R
R
Fig.
-l
3.-13
3.2 .107. La combinarea unui atom gram de zinc cu acid sulfuric se degaja aproxima_
ftiv 106 000 calorii, iar laformarea
unui atom'gram de cupru din sulfat de cupru se con:BUrna aproximativ 56 000 calorii. Calculati cu aceste <late t.e.m. pentru 0 pHa Daniell.
3.2.108. 0 baterie de acumulatoare cu t.e.m. E=24 V este legata la unul din capetele unei linii duble de telefon de lungime L =5,6 km pentru a gasi locul unde izolatia
firelor a fost strapunsa. S-a observat ca daca conductorii la celalalt capii.t al liniei
au fost deconectati, curentul trecut prin baterie a avut valoarea II =1,5 A, iar dadi
au fost scurtcircuitati curentul a fost 12 =2 A. Curentul de scurtcircuit al bateriei este
13=96 A iar rezistenta fiecarui conductor al liniei este T=70 Q. Sa se gaseasca
rezistenta R a izolatiei in punctul de strapungere.
3.2.109. 0 baterie de acumulatoare cu t.e.m.=10 V ~i rezistenta intern a T=1 Q
este legata 1a 0 rezistenta extern a R ~iproduce in acesta 0 putere P =9 W. Sa se gaseasca
diferenta de potential U la capetele bateriei. Care este cauza rezultatului obtinut?
3.2.110. 0 trioda este conectata in circuitul
unei baterii cu t.e.m. E =250 V in serie cu reE zistenta R=104Q (fig. 3.44). Grila estelegatala
polul negativ al unei baterii mici cu E1 =3 V, iar
catodul la polul sau pozitiv. In acest caz caderea
de lpotentiaJ pe rezistenta R atinge valoarea
U1 =95 V.
Eu
Daca circuitul grilei include 0 baterie eu
I
E2 =6 V, diferenta de potential pc rezistenta
Rva fi U2=60 V. Care va fi diferenta depotentiaF
intre anodul ~i catodul triodei dad grila ~i catodul se scurtcircuiteaza ? Se considera caracteristica de grila a triodei 0 linie dreapta
in domeniul in care se refera modificarile potentialului grilei.
1=
1
T
3.2.111. Trei diode ale CarOl'caracteristici anodice pot fi aproximativ reprezentate de portiuni'
de linii drepte: Ia=O la Ua~O; Ia=kUa la
Ua>O; unde k=0,12 mA/V, sint conectate ilL
circuitul din figura 3.45. Reprezentati intr-o'
diagrama dependenta curentului I din circuit in,
functie de tensiunea V, daca 1 = 2 V, E2 = 5V~
E3=7 V ~i V variaza de Ia -10V la +lOV.
3.2.112. Doi conductori liniari se gasesc la ()
distanta de 10 em unul fata de ceHilalt.. Prin.
conductori trec curentii II =20 A ~i 12=30 A in.
acela~i sens. Ce lucru mecanic trebuie refectuat (pe unitatea de lungime a conductorilor) pentru ca ace~tia sa se indeparteze la 0 distanta de 20 cm?
'*
3.2.113. Un curent I trece printr-un conductor infinit de lung A Br. indoit in

forma de unghi drept (fig. 3.46). Cum se va modifica intensitatea cimpllhli maguptic
n punctul M daca un conductor drept infinit de lung BD'este'astfeI conpC'tat in punrtul
B incit curentul I Sa se imparta in punctul B in doua parti egale, iar curpntul in conductorul A B sa ramina neschimbat?
(Se va tine seama de faptul ca intensitatea
cimpuIui magnetic creat intr-un anumit punct de catre un element mic de curent
este perpendicularape
planul care contine acest element ~i raza vectoare dusa dim
acest element de curent in punctul dat.)
TM
I
I
--------:IB
- - --
- -0
3.2.114. Intensitatea unui dmp magnetic in interiorul unui conductor cilindric

este H =k27':jr, unde j este densitatea de curent ~i r distanta de la axa conductorului.
Sa se calculeze intensitatea cimpului intr-un punct arbitral' dintr-un cilindru gol din
interiorul conductorului
prin care trece un curent cu densitatea j (fig. 3.47). Axa
cilindrului interior gol este paralela cu axa conductorului ~i se afla la distanta d de
accasta.
3.2.] 15. Determinati distributia liniilor de forta ale dmpului magnetic in interiorul
conductorului cilindric din problema precedenta.
*-
3.2.116. Un inel de sirma cu raza R =4 cm se afla

plasat intr-un dmp magnetic heterogen ale dirui Iinii de forta
in punctele de interseqie cu inelul formeaza un unghi = 10
cu normala la planul inelului (fig. 3.48.). Intensitatea cimpului magnetic care actioneaza asupra inelului este H = 100 Oe.
Un curent de 1=5 A trece prin ine1.
Cu ce forta va actiona cimpul magnetic asupra inelului ?
0(
3.2.117. Un cilindru de metal neincarcat, cu raza l' se

rote~te in jurul axei sale, intr-un cimp magnetic,
cu 0
viteza ul1ghiulara w.
Intel1sitatea
cimpului
ma~netic
este indreptata in lungul axei cilindrului. Care va fi intensitatea
asHel ca nici un dmp electrostatic sa nu apara in cilindru.
cimpului magnetic,
3.2.118. Un inel de sirma cu raza r este plasat intr-un dmp magnetic omogen
perpendicular pe planul inelului ~i care variaza in timp conform legii H =kt. Sa se
gaseasca intensitatea cimpului electric in spira.
3.2.119. Un inel cu sectiunea tral1sversaHi dreptunghiulara (fig. 3.49) este confectionat dintr-un material Cll rezistivitatea P 9i este plasat in cimp magnetic omogen.
Vectorul cimp magnetic este indreptat de-a lungul axei inelului 9i cre~te direct
proportional cu timpul. Sa se gaseasca intensitatea curentului indus in ine!.
3.2.120. Sa se determine curentul in co nductori! din circuitul p rezentat in'fi~ura
3.50, dadi vectorul intensitate al unui dmp magnetic este perpendicular pe planul
desenului 9i variaza in timp dupa legea H =kt. Rezistenta unitatii de lungime a conductorilor este 1'.
~--
;~~;:!'
,
'--:1;/
b: I
~~
,
_,--;-
.....-1--:---
-- --- .-
v.::
I"
%1
ff
//;0
8ft
{
Fll
j
~.~
.L
D1
Fig. 3..19
fj
Fig. 3.50
Fig. 3.51
cu lungimea l f;)imasa m poate aluneca Hira frecare de-a
iungul a doua rame verticale AB f;)iCD legate la 0 rezistenta R. Sistemul este plasat
in cimpul macnetic omogen cu vectorul intensitate H perpendicular
pc planul desenului (fig. 3.51).
Cum se va deplasa conductorul mobil in cimpul gravitational
daca se neglijeaza
rezistenta
conductorului
f;)i a ramelor?
"*
3.2.122. Estimati
coeficientul
de inductanta
mutuala pentru infa~urarile unui
transformator.
Considerati infa~,mrarile ca boblne cu sectiuni transversale identice.N eglijati dispersia liniilor de forta ale cimpului magnetic. (Coeficientul de inductanta mutuala
a doua circuite este raportul intre fluxul magnetic indus de cimpul magnetic al primului circuit prin aria limitata
de al doilea circuit ~i marimea
3.2.123. Sa se [aseasca marimea

in modul urmator (fig. 3,52):
efectiva
a unui curent
1=10 dnd O<t<-,
li-
1=0 cind
=y .)
care variaza
I.... < t < ~ T,
1=-10 cind
alternativ
1=1 cind
curent,
.!.... <t <.!....,
1=0 cind ~
acestui
T<t<T,
T<t<.'!... T.
8
3.2.124. 0 tensiune alternativa

de amplitudine U =600 V exciti'i
innif;)urarea
secundara
a unui transformator
care alimenteaza
un redreSOl' bifazic
(fig. 3.53). Capacitatea
condensatorului C este atit de mare incH curentul I care trece
prin rezistenta
R = 5 kQ poate fi considerat
aproximativ
constant
(I =40 mA).
Presupunind
ca prin nici una din diode nu
trece curent in directie
opusa, sa se gaseasca
perioada T in timpul careia prin tub nu trece
nici un curent.
3.2.125. Sa se arate ca atunci cind infa~urarile unui generator trifazic ~i rezistentele de sarcina sint legate in stea, curentul care trece prin conductorul neutru este
zero daca R1 =Rz=Rs=R
(fig. 3.54).
~---Il
DRI
_-I.
X
~/J
-Il
Fig. 3.55
Fig. 3.54
3.2.126. Sa se arate ca daca intensitatile

de electromagneti
cimpului magnetic
sint egale ea amplitudine
~i au defazajul
generat
de:
7C,
de trei perechi
cimpul
magnetic
rezultat p oate fi deseris printr-un vector eu 0 viteza unghiulara constanta w in jurul punctului O. Fiecare pereche de electromagneti creeaza c1mpuri magnetice dirijate in lungul
diametrelor
respective ale inelului: Hl' Hz, Hs' Electromagnetii
sint aJimentati cu
un curent alternativ
cu frecventa
w (fig. 3.55).
3.2.127. Doua bobine identice perpendiculare
una pe alta sint impartite in jumatate
~i legate
la un circuit ca in figura (3.56). Inductanta
de
~oc ell ~i rezistenta
ohmica R sint astfel alese r;h
incit
intensitatile
curentilor
in bobine sa fie
identice. Rezistenta
ohmica ~i reactanta
inductiva a bobinelor siut mult mai mici dedt reactanta inductiva a bobinei eh.
Ce se va intimpla
daca un ciliudru
de
aluminiu A fixat pe un ax se va introduce
in
spatiul dintre polii bobinelor?
--J
J:DR
3.2.128. Un motor de curent continuu cu excita tie shunt dezvolta 0 putere mecanica
P =160 W, avind 0 tensiune la borne U =120 V. Rotorul are 0 turatie n =10 rot/so
Sa se determine viteza maxima posibila a motorului la aceasta tensiune. Rezistenta
rotorului este R =20Q.
':'3.2.129. Un motor de curent continuu cu excitatie shunt are 0 viteza unghiulara
de rotatie w = 100 rad/s la 0 tensiune U = 120 V la borne. Rezistenta infa~urarii
rotorului este R =20Q. Ce t.e.m. va dezvolta motorul dnd va fi folosit ca generator, dad este
rotit eu aceea~i viteza unghiulara ? Tensiunea in infa~urarea statorului
este mentinuta constanta
~i egala cu 120 V. La viteza indicata
momentul
mecanic al axului
motoruluieste
M=1,6.107
dynXem.
3.2.130.
Pe placile
U1=5 sin
(wt+ ~).
tensiunea
rezultanta.
de deflexie
U2=10 sin
verticala
(wt+~)
ale unui
~i Us=15
oscilograf
sin
se aplica tensiunile
(wt+ :).
Sa se determine
3.1.1.
1. F=
2. L=
=9 .1O-4N.
_1_ QI~
4 mOa
d2
Q1Q2
d'
3. Daca. nu exista
~
C1
Q2
C2
Q~ = R1_
Q2
=1,8 '10-3 J.
(~-~)
4m:a
transfer
Cum
de sarcina inseamua
ca poteutialele
sferelor
R,
C=41t~0
= 10.
R2
3.1.2.
c=
1. V=-,
eaerS
d
La scoaterea
.6.V'
dielectricului,
2. mg=QE-+
mg=Q
t..v'
-,
_ eaS
C0-
= };L
Ca '
mr-...-7'10-9 kg.
3 . .6.V = _Q- d = _Q- d',

eaers
eaerS
d'
= .!!-
= 2- cill.
er
4 . C1-_
eaS
_eaS
C3--
Y
1
1
1
1
-=-+-+-.
C
C
C
C
1
r
Fig. 3.57
...!.- =
C
er(d-dl)+dl
eaerS
~ =--=- + ~+
C
eaS
caerS
.--!.
eaS
~=x+y+~;
C
eaS
~ = d_-_dl
C
eaerS
e,.(d-dl)+dl
C----'
d- dl
---+-l
eo
l_
eaerS
S
ea~~.
-
+_d_
eaS
erea
siut
egale.
:2. C=
S =25,9,10-12 F.
808r1
d1+2d2
Q=CV=25,9
'1O-1C.
U
.3. mg=5 eE,
-nr3pg=5e
d=6,4 '1O-3m.
3.1.4.
aw
ad
1.F=-
Fx=~
85U2.
x2
2
d,
d'
= ~ <.Su(~-
L= {' Fxdx= ~<.SU2 (' ~
d,
Cl=~'
:2. Variatia
capaciUitii
We =!- Q1U2
3. WS=UQ1-
~)=
d1
L=7,5'10~3
d1
d2
C1U2
condensatorului
J.
implica
.!... Q2U = ~ U2(C1-C2) =

2
2
UQ2=
Se vede Ca
=
d,
d2=2d1,
4. ~
x2
C1U2
2
C1U2
variatie
a energiei
electrostatice
=7,5,10-3 J.
=15 '10-3 J.
L+i1Wc=i1Ws.
!!..l =E=const.
d1
d2
d,
L= {'
9~:'
Sdx=-
~o E2
Sd = _
3CIU~
8
d,
10,75,10-3 J.
L= -
3.1.5.
1. q=l1.e=1,6 '10-118,
2. C=
':oSr
d
:3. q d =mg,
11=102 sarcini
elementare.
=17,68 .1O-14F.
U =37,5 V.
3.1.6.
1. Trebuie sa se tina seama de faptul ca potentialul
creat de 0 sarcina uniform distribuita pe suprafata unei sfere este egal eu potentialul creat de acea sarcina plasati'i
in centrul sferei. In interiorul sferei potentialul
electric creat de sarcina de pe sfera
,este constant.
Daca sfera are sarcina Q, se poate determina
sarcina q de pe bila care ia
ma~tere prin inductie.
-q-
+ _Q-
q=-Q-.!-.
=0,
4mR
4rru
In concluzie
V=
(vezi ~i fig. 3.58) :
q+Q =
-Q -~+Q
R
4rrE:R
Q(R-
4rre:R
r)
4rre:R2
V=~102V.
4
2. Tensiunea
este :
electridi
calculata
u= r
J
Edr= ~
4m:
de-a lungul
~=-.!L(.2-_J_).
r2
4rrE: r
Rr
c=-qU =4m:--.
R-r
1. Vvid=
C-,
!L =
~1_
E:oE:rC
Q
Evid=-,
Edielectric=
E:oS
~
E:oe:rs
= !L .
S
EVid
Edielectric
3.1.8.
1. C' =
~ (C:o
2d
+ c:) = ~2
2.V'=V~-;
(C:r+1).
V'
El=~
E:r+1
V
4,,0"= d
0"2
E---2d -
V
d.
=C:rO",
2 E:r
0"2= V
4rrd(e:r+ 1)
Prin
0"
s-a notat
densitatea
superficiaHi
de sarcina.
unei
linii
de
elill!>
:3.1.9.
1. Deoarece
D1 =D2(=)E1E1
U1+U2=U.
E:d1+E2d2=U
E _ <:2E2
1-
=E2E2
(fif!. 3.59).
<:1
+ <:::1) = U,
E.(d2
\'\
-://
EJ=
If--~--~
dl i dz
zld2+e2d
Deci
ZT2U
E ,=------;
<:Tld2
+ <:r2dl
U1 =E1d1
'2.
C=
_<:1~~.
<:ld2
<:2dl
:3. W=-CV2=
2
<:S
V2= -ESE2d.
2
1. Firul se orienteaza
~i G (fig. 3.60).
,4
3.
dupa
V=.fL,
c
C= ~
d
,"3. 1.11.
A are initial sarcina
SIera
B are initial sarcina
Q1
fortelor
f-lC.
4. ~U=mgl
5Iera
rezultanta
dupa contact
Q2; dupa contact
Q(
Q;,
<:o<:rS
d'
V=800 V.
Fe
Ql
Deci
+ Q2 = 16 Vi '1O- C.
9
Se formeaza
ecuatia
de graduI
Q2+16VZ'1O-9Q+64
'10-18=0.
Ql =3,28 '1O-9C ;
2.
VI = ~
c1
V2=
3. Q;(V1
kV.
kV,
c2
V2) =
2.- mv2
(2- _~)
kQiQ2
Q2 = 19,28 .1O-9C.
= =2,952
~ =5,784
-
d1
2
= ~
mv2
d2
.$tiind
ca Qf=C1V=5,641O-9C,
rezultii m =2,8 .10-3 kg.
4.
[nA
=~01
, e
QJ ~i Q2
doi care are soIutii
=205010'
electroni,
nA= oi =352510'
electroni,
Q2=C2V=16,92IQ-9C,
= 12 050 '107 electroni,
nB = ~
e
n~
Q;
=10575.107
electroni
F2=Fi+F~+2F3F4
cos 2
0(.
In l:,D2\!IB (fig. 3.61),

sin C(
sin rr/2
--=--.
dz/2
.
2 sin
d2
= --_,
40
em
20
Y2
sm e<= V2'
e<=
0(=
"",
0'2
Fig. 3.61
F=12,04
C;
deci F3=3,8~N,
F4=1l,42
3.1.12.
1. E(r) =
_1_
4 rre:o
R,
r2
R<r<R'.
In concluzie
___
JL-----~,
Q=1[=610-3
N.
= VF 3
+ F?4'
rr
'4 .
LA DB este
F -k
3-
QiQ
dZ'
dreptunghic.
F -k
4-
Q;Q
c{'2
&
1
-4 moo
Emax=
-.
R2
R'
R'
IVI= j( Edr
3_
RR'
R'
R'
= ----
R(R'-
R)
V.
RR'-R2
Emaxo
R'-2R
R'
-0
max-,
'V = -- QV = -
.41tEoR2Ema.x
R'
:2'
V1nax
Ema:r-
RR'-R2
----Ema:r.
R'
R3(R'-R)?
dR
Emax
R'-R
= ---R'
dV
ctW
4 rreo
1'2
V ;
----
-----E
dR R'
""
J
R
Q = 4"EO
V
-Q-(~-~),
(~=
4 moo
E"max'
=21tEO
= 2itEoEmax
3(R' -
3R2(R'-R)-R3
-------
R)=R;
R'
=0.
R= ~R'.
'i
w max .-- ~ 128

rr eO R '3 E2
max
__
qlq3
4 TCeoel'l'I
q_l~
4 rreoer(r
+ 1'2)2
r2
0
q;
- q3
Fig. 3.62
=0.
q2fJ3
r,
47t'eoSrf
,sarcinile slut situate pI' a~eea~i clreapta,

.q 1 ~i q2 (fig. 3.62) :
r.,
1'1=
--
negativa
situata
intre
dipolul se poatc deplasa:liber

sub acnunea for~elor
dmpului,
eI trebuie
liniilor de dmp. Se considera axa Ox de-a IunguI axei dipolului
coordonatelor,
punctul unde se afla sarcina q.
dE
F=p -
sarcina
:sa se afle cle-a Iungul

iiar originea
1
1
1
yq; - --+-Vir
y-q:;
+ Y q2/ql
Deoarece
iar qa este
dx
cos
(x,
dE
dJ;
2q
=----~,
4rreox3
r=--!!- (fig.
sm
dEl =dE
E-E
-
_R. del .
sm2 rx
Idll=
I = R etg(7.;
sin
CI.
drx
SIll (7.= ----.
=1,8.104
Grosimea
stratului
E1d1 +E2d2
E1 =5'104
Vim.
2=EO
2nfoErR
densitatea
infinit
superficiala
de subtiri
de
a CarOl' supra-
sarcina).
d1 =d-d2.
E1 =ErE2'
Fie x - cantitatea
de electricitate
egalitatii
potentialelor
este:
q-x_
care trece pe cea de a doua sfera. Atunci
4nEoErTl
(q_X)2
x2
W=--+--.
2C1
2C2
dW
2(q-x)
2x
dx
2C1
+ 2C
dW =x-q
dx
(E + :0);
D
clitia
U;
V (cr este
de aer
rx dtX
4nEoErR
Se considera
inelul format din inele concentrice
fata este dS=2rr:l'dl', unde l' este raza inelului.
+ R2)2EoEr
T cos
(7.= ---
-----
4nEoErR
n( R1
=dE cos
sin cc dcc _
1-
-----q---
dEli
4nEoErR
_\T'"
3.63).
CI.
C1
+....::....
c2
'
D aca-~ dW
dx
qC
'
x=---2
C1+C2
con-
qr?
X=
_._--
r1+r2
Conditia
este
;3.1.19.
Pe baza
de minim
pentru
le,Qii de conservare
ca
d2~V
-2-
dx
a momentului
1
= C1
+ -C
>0.
cinetic
Jw=mNvR,
mRV
deu
dN
J
dt
luncle J - momentul
de inertie al rotii,
(u viteza
unghiulara
a rotii,
R - raza rotii,
mN - suma 'maselor
electronilor,
care
v - viteza electronilor,
dl
.!.-,
dN =
dt
e
lVlomentuJ
numarnl
de electroni
de inertie
cad pe paleta,
care cad pe paleHi
in unitatea
de timp.
al rotii :
J =n ~ 1'2lhpdr
~ nhlpR3,
o
aici peste
clensitatea
materialului
rotii.
Viteza
electronilor
se afla din relatia:
..!!l~=e[)',
1{2eu
V=
1-'
Acceleratia
rotii :
31
hlpnR2
~~
1. II
= !2.- =0,455 A. 12=

u
.
P2
=0227
'
A.
u2
R2= -. =484Q.
p
3. Schema
de
concctarc
estc
urmi'itoarea
Fig. 3.64
_R_2) 2R?
2
---------------
3R, (R + _R_
1 +2R 2R + (R +
2 I
2
1. a =
IlR
RoM
=0,15
grad-I;
~~2~,6Q.
_R_2)2R2
2
@ff2
I; 0.!i'2jff
(fig. 3.64):
2R,(R,
@ff2
I~
i
2
2. 1. U.l=maca(100-fh)+maLv,
3. Ri =7,420.
l=18,2 h.
3.1.22.
1. RA1A =Rsls,
Rs =RA--,
IA
I-IA
1=1A+1s,
2. m=k1.l,
Aparatul
DU
3. R=Ra+Rv
Rs =2,525
n.
1 =104,3
mA.
este ~untat
U
= -,
Ra
corect.
= -U -R.v,
I
4. e=(Ra+RA+r)11
Acul va'" indica
18 diviziuni.
dar:
1=
11 1
dl
dx
E(R1+R2)
(R1 + R2)(R3+R4)+
--------
R1R2
E~
NoUn
(R1 + R2)(R3+ R4)+ R1R2
=0,
x2-36 =0,
:r =6
d R 1= R 2 =.1:,
D.
3.1.24.
1. Circuitul
seric are rezistenta
deci i =
R~
=0,5
A,
Rt=Rm+R1"
Rt =220
Q.
Q=maCa(6j--ei),
Q=R1i l,
tlj = 17,22C.
2. Caderea
de potential
U=Rti',
Ec=E-U,
pe circuit (fig. 3.65):
U=66 V. E=U+Ec.
Ec=44 V.
Pm=Eci',
Pm=13,2 'vV.
Um=Um'+Ec.
Um=Rmi'+Ec,
3.1.25.
1. R=p-,
1
s
Um=72,8 V.
2. m =
.!..- A
F
i =5 A.
i 'f,
n
E
Rt= -,
Rt=22
Q.
rm=Rt-R-Rv,
fm=4
3. Rti'+Ec=E, Ec=66 V;
Q.
e
'Y) = E
=0,893.
Urn
eU
mvx
a=-
md'
11
-el.-o
at 2
eUI2
Yl=_1 = --.
2
2dmv2
x
cULL
Y2 =
dmv2
IL
2Vod
(1=-=--
l.R=I'
eVI
+ Y2=
Y=Yl
(I L )
2+
.
eVIL
VIL
::::--=--
d!.l'Wi
dmv2
x
2Vod
V
RS
P=-I-'
p
2.1= -,
1=4 A.
Uc=U-r1,
Pu=Uc1,
Vc
'I)=-u'
Uc=100
V.
W.
Pu=400
'1)=0,83.
fl/"
(1'
II'
i ,
Ii
' f /1
.1
,R
jl
X
i,
!~
I;
.
aJ!
.If
Ii
bl
Fig. 3.66
221
j
y
~.
3. a) U'-U=210-120=90
R-l'-X =
.
deci
V'-V.
I'
b) II = -,
X=15
n
~"
II =16 A.
V'-V
X= ---;
X=4,5
Q.
I+I'
v'-v
-e) 12=--,
I2=8A.
X=15Q.
X-~
- 12-1 '
1. VI=rvI=rv--
Tv+T
TEE
--=--.
2 Tv
V2=r,v-=2
Tv
Tv+2T
---+r
2
VI
rv(E - V2)
ErV=V2rV+2V2r,
Dad
1=
1'= ---
2"'2"
se face raportul:
2V2(E
=)
- VI)
V1(E - V2)
E=
:2. II
V1V2
2 V2 - VI
E
=~ --;
'
E-l11
rA= -.-.
T+7'A
II
E-197'
12=--,
rA=-')-"-'
r+ 2rA
- 12
212
--/,=---.
II
1'=2
212-11
2 1112
3.1.29.
"l. 3Q=U12i2,
Q=mc~e,
II.
VII
12=----
1~ = --II'
R
0
i2 =1 550 s.
2. R2=p
"3. m'c~e
= 12,5 !lo.
V2
= R'
=937,5
3.1.30.
m'
1. fj=T1-T2=0,5.
o
T1
i2,
R'
=.!!- + Y .
II
fJ.
I"
2. QI =Yhmq.
PI = ~ =
q
"fh'lJm ',
3. P2=Y)2PI'
4. R
PI =625 W.
= R I + R 23'
P2=500 W.
_ R R3
R 23 - R 2+R
2
I=VP2/R,
1=5 A.
1=12+13,
12=3 A.
R212=R313,
13=2 A.
:J. VI=RI1,
V1=40 V.
V2=V3=R212=R313'
V2= 60 V.
V=VI+V2,
V=100 V.
V =R1,
V =100 V.
3.1.31.
P
1. 1=-,
U
pe linie In cazul (a) (fig. 3.67) sint R12

generatorului
egaleaza pierderile
pe linie ~i puterea
2. Pierderile
Puterea
~----~----cb
--11)
/7
,
_______
----1
Vg1=RJ2+V1,
3. '1)=-
Pc
Pg
4. Pierderea
Pb=O,l
5. k=!j,
In cazul
J_,
Vg=1120
circuitului
Pb=RJI,
(b) va fi:
1~=
O,~Pc,
11=141 .\.
k=6,4.
11
J! ~
6. Vg=R1I + VI'
VI =kV.
Vg=R1I +kV,
P
Pg
Ug
7. Y)b= ~ = -, ,
1. 1=--,
Re+ri
V.
'1)=19,6%.
ug
Pc,
Ug=R1+V,
sau
U
=-,
VI -
tensiunea
Ug=1550
'l)b=91 %.
1=!!-.
Re
consumatorului.
la borneleprimarului.
V.
U(O)
E(O)
R.
R.+TI
_ E(O) 2. I0- ----,
U(O)
Ti
3. 11(tl) =12(t2).
Rt
U(lt)
R2
U(12)
-=--,
~t~2_
Rt+R2
-R
e'
RezulUi R1 =25,875
4.
w=
R2 =20,7 Q.
Q,
480
480
ReI2dt=
R.E2(0).,
+ [f)-
(R.
VV=570,4 J.
Pentru t ~ 600 s,
r (1-60 0)2dl.
1
~
0
E =0 V.
3.1.33.
1'(R1 +R2)-I" R2 =E1-E2
-I' R2+ I"(R2+ R3)= E2-E3,
I E:~-E:2
R~:~31
Rl+R2
-R2
1-E21
2-ES
I" = -------.
R1+R2
-R2
l' =5 A,
11=5 A,
-R2
12=1"-1'=-5
V.
1=
=ne~
-R2
-R2
+F-
R2
I" =OA.
UAB=E3=60
elQ
ell
R1+R2
R2+Rs
pelV
ell
A,
13=OA.
S=nevS
ell
'
P =ne,
densitatea de sarcina.
11- va fi egal cu numarul
de atomi din unitatea
tronii de valenta contribuie la conductie.
m
1'\
omAl-
V --nm Al--nm
HA Ai'
v""10~In/Is.
de volum, deoarece numai elec-
Re=10
Q.
I=E,
1=12 A.
Re
Ult1N=R111
!l
11+12 =1,
12
2.-,
3
(R2+
\
R Ri..-)
3
R3+R4
12,
deci:
11=3 A, 12 =9 A.,
!1 = R
14
R3
deci:
13=6,75 A.
14=2,25
A.
Varianta II:
Se folosesc teoremeIe Iui Kirchhoff
71+12 11=120,
E=(R5+R)I+R111'
1211-12-413=0,
R111-R212-R313 =0,
1-11-12=0,
1=11 +12,
12 =13+14,
12-13-14=0
13R3-14R4 =0,
13-314=0.
Se rezolva sistemuI de ecuatii liniare cu ajutorul teoremei Cramer.
Dat fiind ca se mai pot folosi ~i aIte ochiuri pentru scrierea celei de a doua teo
reme Kirchhoff, cum ar fi
(R5+R)I+12R2+14R4=E
sau
00
~~+~~-~~=O
se gase~te situatia de a dispune de un numar de ecuatii mai mare decit numarul

de necunoscute. Aplicind teorema Iui Rouche se pot determina ecuatiile principale
~i apoi acestea se vor rezolva conform metodei Cramer. Se observa, dealtfel, imediat
ca ecuatiile din (2) sint 0 combinatie liniara a primelor doua ecuatii ~i a ultimei ecu
atii din sistemul (1).
2.
VM=E-R1,
VM=60 V,
VN=R51
VN=24 V.
3. UMN=VM-VN,
(Vp=O).
UMN=36 V.
4. Puterea debitata de pila este E1 =1440 W.

Puterea consumata este Re12 1440 W.
5. W=R12l'lJ =mc(6-6o),
m =6,221 kg.
3.1.37. 1) Se imparte discul in inele- de grosimi dr. Desigur, curentul se ami pe

o suprafata Sr =2TCrh. Din aceasta cauza rezistenta unui a~tfpl de inel elementaL'
Ta fi:
dr
dR=p
2 1trh'
R= -.Lln2.
21th
2) 1 =
ro
21thU
]r=-=
Sr
r
pIn -..!.
ro
---.
r1
rpln-
ro
S) E=pj=_U_
rXln2
ro
1ll-
1t
hU
dr
rl
21t rh
dV=-ldR=---p-;
p 1ll-
rl
V=U __ r
ln~~
ro
~ ro
21t hU2
4) P=IU=--
r
p In -.!.
ro
dPI
dr
= I
r-; .
1
21t h U2
dV
dr
P(1<:
5) r=VrOrl
6)
=~
dP = ~
[dS
1t rdr
21t r
dP =
dr
h U2
(r)2 r:
p
..!rS
III
( dP)
dS max
h U2
p r6 (In ~:
r'
h U2
dP
dS mln
R=-,
I
pry (Ill ~:
Tensiunea reteIei fiind mai mare decit cea

a receptoruIui este necesar sa se adauge rezistori
in serie cu receptorul (fig. 3.68).
Po
Rr
r---=?
UAC= Ur
UAB=U,
Rt=
"
A~--'-~ ,---
UBe
I
'
. Rt trebuie realizata din rezistori pe care Ii avem Ia dispozitie. Se pot imagina mai
fiulte montaje (fig. 3.69):
-;O:~A IOOQ{-I:::
o~
f--~
--
O/A
%gg~
.~
0 fA
-ou
I
O,/A
OIA
100>2
f----;:::==!()='On.==::I-----J--!()-O-:R-~
lOOn.
O/A
n.
2. Se constata ca pentru fiecare monta) rezistenta totaIi:i este 350

Observind
intensitatea curentiIor se constata ca in rezistoruI de 200 n din primul monta] curen"
tul depa~e~te vaIoarea admisibila deci ~i puterea nominala Pl =5 W, prin urmaro
se abandoneaza acest monta).
3. Dintre montajeIe doi ~i trei preferam pe aI doilea deoarece contine maiputinirezistori; intensitiitile curentilor sint mai aproape de valorile nominaIe.
Montajul alciituit fiind (fig. 3.70):
___
f---i--R--
Pu
'Y)=
p;
PAB=P=30
'Y)=0,68.
.......,~
-1RJ
=SOOn~
8 ~ l---l~-_-_-=--:"-='::~
RJ ~500n.
PAB
PAB
P,IC =PAB+PBC'
W,
,At
,--y
'---f~
PBC=2PR3,+PDC=2Pl+RlI2,
RI =lOOn
1. U =1Rl'
U=5
2. m= --1t,
V.
A=63.
n F
nE
3.1=-I
4. R2=p-,
S
5. mc~6=R212t,
1. 1= E(R1+R2)
~6=45C.
6/=6i+D..6,
1=-A.
R1R2
2! E=R111,
II =1-12,
R1(I-I2)
E=R212,
3. U=E=4
4. I
=R1I-R112,
V.
Er
R1(r-R1)
4E
5. r= -,
dl
dr
4E
=0,
Im=-.
r .
r=8 O.
1m
U2
p=-,
r
1=-,
Curentul
7
I
110 V
240
in instalatie
este:
=0,458 A.
50 i =22,9_ A.
UG=Uinst+R50 i, R=0,874 O.
In motor: Ulm= Uclm"tRmI'in,
RmI~+Pm-Ulm=O.
1m
= UVU2
-4RmPm
2 Rm
Uc=
Pm,
1m
CurentuI prin motor, 15 A, va trebui obtinut prin stingerea

n = --
151
0,458
=32 7 liimpi.
'
Scriind ecuatiile
chhoff (fig. 3.71):
care decurg
din legiIe Kir-
Ez rz
5 11+5 12=10, 5 11+100 13=110,
~::.-;,; -------'0
II =12+13,
~i rezolvind
s~ obtin:
13=1,02 A,
II =1,51 A;
12 =0,49 A>O.
Deci bateria
de
aClImulatoare
se
va
in-
Fig. 3.71
E-IR
1. 1=--,
2. t
l"i
=10
2- =
I
3. R=p-,
l"i
E-U
= ----
= --
R+Ti
Q.
= -(EP ,
QP,
U
R' =p-'I
S' '
U
U2
=-=-,
1
P
R'=U'=U'~
l'
E-U'
d'2=d2 R,
5'= 5 R,
R'
4.
W'
W
-=-=
d'=1,5 '10-3 m.
R'
P'
U'1'
-
=-
U'2
W'
W
R'P
=4,26.
3.1.44.
1. Energia
p
C
caderii
We
t
=
de apa este
mglz
-t-
We =mgh, deci:
ypapiigJl
Pu
YJ= -.
Pc
PU(t)=YJIPC=YJIDyghpapa
Ptld)='f)I"f)2pDyghpapa
PlI.(d)=380
2. 1=
(la bornele
kW.
1=38 A.
Pu~cl),
3. Puterea
(la bornele
disipata
Pcz=12R=0,1
prin
Pu (d).
efect
Joule:
turbinei).
dinamului).
U)
p..!...
S=0,6
=0 _,_l_P_u(_d_)
mm2
[2
4. m =dV =dSl, m =53,4 kg~

d =densitatea
Cu.
3.1.45.
1. 1= U1,
R1
U
V (R +R
2)2+L2eu2
n,
R2=1O
3. P=UI
t
U2
1=
2. 1=-_-_-_-_-_-_-_-_-_-
VRhveu
'
V.
U2rv73,2
cos (j)=320 W;
Leu
R +R .
(j)
4. 1= Imax,
Ceu
1=--
C = -10-3
=Lw,
F.
R1+R2
1. Irot=Ilnd'tlext.
U
30 = - 'tlext,
Iext=28 A.
Rt -
E=U'tRrlr,
2.
"IJ
U
E
E=116 V.
110
116 '
3. R=p ~,
=0,94.
"IJ
l=
RI2t =mcA-8,
RS
P
10.4.10-',
1710-'
m =222 kg.
R[2't
4. m= ----,
m=1,5
Lt+CM-f>Lv
kg.
3.1.47.
1. I=U
-V- +-(
1
R2
IL=--
Leu
Cw __
1 )2
Leu:
Conditia I =h impune:
_1_+C2w2=2
R2
2. Pulsatia
-..!-'tC
R2-
~
L
<Uo(wo =27tfo)
w2=2
10
~.
L'
~i capacitatea C1 satisfac conditia (3)
IR=]i
}r -+
R2
\.
CW-Lw
)2
Daca 1, R iji L con stante, cerinta IR=max. revine la anularea parantezei

radical. Deoarece 1R atinge maximul pentru (i)=(i)o :;;i C=C2,
1>
-
C2WO=
Eliminind
de sub
Lwo
intre ecuatiile
Wo
L=R2C
It(2-!2)
C
L=7,5
H.
(3') iji (5)
2'
S. !nlocuind
expresia
W5= -----
RC1(2C2
(6) in relatia
1
C1)
= --- .
LC2
w5=-103s-2,
fo=5,8Hz.
4E Pe baza relatiei
(2)
deci pentm cu= 21t{o,
U(fo)~82
v.
U=Lwh,
U=2"Lfoh,
ti. Forta electromagnetica

NI
F=BIlc=
fJ- -
actionind
I 'le
l"eZ -fJ-
wot,
12
Nlc
-- I
asupra
conductorului
este:
fJ- -lc12
I
Notind prin 10 amplitndinea

I =Iocos
F
(3') se obtine:
curentului,
avem la rezonanta
=cuo
(9)
cos
Nlc
cuot -fJ- - 21 ]2(1

0.1
'-'-cos 2
(i)
t)
(10)
Se constata ca forta electromagnetica determil1ind mi:;;carea oscilatorie a barei conductoare este periodica, pulsatia sa fiind dubla in raport cu pulsatia curentului alternativ care i-a dat na$tere.
lntrucit rezonanta mecanica are loc pentru 0 frecventa proprie de vibratie mecanica egaHi cu cea a fortei periodice perturbatoare
(in cazul de fata forta electromagnetica), rezulta ca frecventC! rezonantei mecanice este de doua ori mai mare ca
frecventa fo a curentului alternativ pentru care se observa rezonanta:
fm
=2fo'
CUm
Dar pulsatia vibratiilor

electrica k este:
=2wo
proprii ali unei
Tinina
seama
k~1,07
de (11) rezulta,
N/m.
6. Infa~urarile electromagnetului
inductanta
L12. Rezulta:
,
fiind identice
~i inseriate
VOl'
avea fiecare
in parte
N2A
2,.=flrflo-z-'
.
(13)
LZ
flr-l2fLoA.N;
flr=74,6.
7. Dupa cum se constatii din relatia (10), forta magneticii electrodinamica

care 8 ctioneaza asupra barei conductoare
contine 0 componenta
periodica ~i alta constanta.
Acestei
conducatoare
componente
:
J(
Fcond
x=--=k
x~3,14
2k
Ii corespunde
deplasare
x a centrului
oscilatiilor
barei
/c12
-,
NA
mm.
1. Electromagnetul
atrage coarda ori de cite ori intensitatea
curentului este maxima
in valoare absoluta:deci
de 2 v = 100 ori pe secunda. Frecventa
vibratiilor
coardei este
v' =100 Hz. Amplitudinea
vibratiilor
este maxima la rezonanta,
deei dnd freeventa
2
proprie
unea
a vibratiilor
este 100 Hz. Cu I =100
fundamentale
1td
4""
II,
tensi-
in fir devine:
dat
em ~i fl =fl'
L1
cas
2
Vo
<p=-=-;
VI
4. Daca
2V1
VAB = Vo sin wt,
I =I~ sin(wt-<p).
2/
T i
(J.
eal.,
Ie=2,21 A.
3. Cireuitul este inductiv, intensitatea
este in urma.
fata de tensiunea la borne.
isoscel din figura
Vo
=~
2. Q=0,24 l'nt=5270
VI
Din triunghiul
fiind ea v'
VAB=Ve=20 V.
VI este in faza eu I.
V 2 este inain te fa ta de I.
VI ~i V2 au aceea~i valoare
VI =V2=l'Ie=11,05
V.
(3.72) se dete rmina
efieaee:
clefazajul
5. Puterea
un factor
debitata
in circuit dnd
de putere
cos cP =0,905,
Ve1e cos cP =40
diferenta
de potential
Ve =20
W.
3.1.49.
1
1. m= - -
<1?>t,
<12>
=20 A,
<12> = ~ (I2)max, 1 <(I2)max=31,4
dar
A.
7T;
U;ax
3. (Il)max=
=22,4
A.
cp=12+1l
COS
CPl'
COS
I sin cP = II sin CPl'

Rididnd
Ia patrat
~i adunind
membru (vezi fil!. 3.73) ;
12=1I+l~+21lI2
Impartind
cn membru
cele 2 egalitati
un de tg CPl =
1.
Pl=R1ef=R
dP1
)2
Lw
R1
eih
R+1' =R(R+1')2'
2em2 (R+1')2-2R(R+1') =0.

(R+I')4
0,
dR
R=r,
R=5
Q.
e2
Plm = _"2,
Pl1n=1440
21'
2. P =R12f=R
ej
eu
CPl'
COS
membru
membru
2eih
=R
(R+1')2+ (_1_)2
(R+1'?+(_1_)2
u2ef
t Cw
P2<P1
Intr-adevar
W.
Cw
J'
pentru
R.
orice
R2+2I'R+1'2
_ 2R2_ 2R1'+(_1_)2
dP~
=2e2
dR
dP2
dR
P2m
3. L=
[(R+1'?+ (
=0,
~
1440
1
w2C'
~C
rr
wC
R~5Q(R>5.Q).
R=Vr2+(~cr,
W,
(P2m <1440
L~10H.
W).
se obtine:
V ~i Ie =2,21 A
Cll
3.1.51.
1. it>=BS sin
1
s= -x2
it>
e,
din figura
2tO'
::>
'2x tg a=x
=Bx2 tg a sin
l
e,
a,
it>
2x tg lX
2. R b=PS=P-s-'
Rsuport=100
Rb,
Rtotal =2,02
Q.
3.1=
;t'
Q.
Rsuport=2
X~.
dt
e =2B xv tg
4. UAB=RAB1,
5. F=BIl sin
= 1 000x2 Wh.
Rb=0,02
e=/-_dd:\
=2BtO'asin6
3.74 avem,
01:
sin
e,
1=1,09
A.
UAB=0,0218 V.
2x tg a sin e,
e =B1
3.1.52.
1. ma=eE=e.!!- =e-R.. =eR
d
Cd
eQ
a= --,
a=2
S'
.1013
mjs2.
oSm
2 l
3.
=V',
VI
'l I-- ~
2'
= V v2+a2t2
l
t= -,
~
t=10-8
S,
4.
mUf
-r-
= ev!'
3.1.53.
L Frecventa
curentului
w =21tf=87tn
Lw=49,75
;w =199
produs
=251,2
E=100
V.
2. Pentru t.e.m.
Lw=_l_.
Cw '
E
E=Z]=]
;CJ)f,
n - ---
R2+(Lw-
I este maxim
constanta,
0-
f =4n:
pu!satia
este
Ii
S-I.
Q.
Q.
de alternator
81tVLC
'
no =20
dnd,
rotatiijs.
10=-,
!R
3. Pentru n =30,
rezulta:
notind
reactantele
inductive
XLI
~i capacitive
XCI
de la punctull,
Q,
Xc=
XCJ
'
1= ~ =
V-R2-+ (-L-oo
A,
Z=R=10
I
--!!..
=5 A,
r,
Z=20
4. Pentru 1max=1o=10
Pentru ca 1=
--C-~-r
:00
Z2=R2+(Lw-
(L(,).
Lw = -
n,
;00
= 99,5
Coo
1
- =
Coo
n
99,5.J!,
n
(~)2
110
prin urmare:
99,5 (n-.
110
17,32 ~-1
99,5 no
n.
Lw- -
=3000,
n.
Coo
17,32.
11
Pentru un n oarecare Lw =99,5 -,
ng
110)
- = 17,32.
n
=0.
ture
n = 18,34-,
- =0,917,
110
~ =1,091,
n = 21,82 ture.
no
5. ~tim 1 pentru n=lO; 18,34; 20;

Pentru un n oarecare exista
21,82; 30.
It
I
I}
I
!
1=
100
V (
1990)2
100+ 4,975n - --;;
Din aceste relatii se vede ca n =0 1=0;

n-+oo, 1=0.
6. S-a observat ca intensitatea maxima este
10 = lO A pentru n =20 ~i in acest caz
Xc=
~ =99 5
Coo
'
I
!
'0
18310ZIBl JO
n,
n2
-VI
1. a) 1== ~
1/
__
= __ n_1
_
R2 + L2(.)2
I/-R-2-+-L-2-oo-2
Defazajul epal curentului fata de tensiune (curentuI este in urma fata de tensi.,
une) :
Lw
tg ep= -,
tg ep =
1
-.
2
Daca tensiunea aplicata este de forma u = U sin wt, intensitatea curentului in secundar va fi i = 11/2 sin(wl-ep), 1=6,32 sin(lOO 'it 1-0,46).
Puterea consumata este P= U2I cos cp, P=200 W.

b) Cind sint montate in paralel cele 2 elemente de circuit, tensiunea Ia bornele
rezistentei i;licea de la bornele bobinei este aceeai;li i;liegala cu U2
IR= ~ ,
IL=
IR=5
A.
U2,
Lw
Deci intensitatea
iR=5V2sin
instantanee
wi,
iL=10V2
din rezistenta, bobina i;liintregul circuit sint :

sin (Wi-
;j.
i=11,18
V2
sin(wi-l,09).
In rezistente puterea este: PR=RI~
=250 W.
c) Schema circuitului secundar este cea din figura (3.76).
Intensitatile curentilor L1 i;liL2 sint egale pentru ca Lw =R/2, dar II est~ in faza cu
-
~~~/-'--t
L\--.
/z
_~_--,
-1?-12---UI--1?--;-11~~
tensiunea la borne pe cind /2 este in urma cu 7':/2. Dad se face compunerea lor vectoriala ca in figura 3.77 rezultii ca 13 este in urma cu 7':/4 fata de II.
R
Ut'zlr
II
__
t/
/~~'/'"
If .
UJ' -/J
Acest curent 13 traverseaza cealalta rezistenta R/2 i;li da la bornele
ei
tensiune
U3= ~ 13 (in faza cu 13), Ori, la bornele bobinei i;lirezistentei R/2 legate in paralel,
R
2
U1 = -1,.
Se obtine:
V~= vI+ V~-2Vl V3 cos 1350
Z=7,9 Q,
Z fiind impedanta echivalentii a circuitului ; intensitatea
J[3
=~~2,
eficace din circuit este
13 =6,32 A, iar curentii din ramurile legate in paralel slnt :
V2
II = 12 = 13 -
=4,46 A.
Aplicind teorema sinusurilor in figura 3.77 se obtine:

.
1
sm
cp = y_;
cp = 18,50=,0 1 ra d =,0 314.
sin cp __ sin 135

511
Z13
10
Deci intensitatile instantanee sint:

13=8,95 sin(100 7ti-0,314).
II =6,32 sin(100 7ti+0,462).
12=-6,32
sin(100 7ti+0,462).
2. a)
L=fl
N2S,
10
=VLl
o ,
N =1 070 spire.
fLS
b) Daca fluxul magnetic este variabiI, fluxul printr-o singura spira este ~
max cos wi = BS '1/2 cos wi.
d>
e = - -
dt
=I
,I-
=B S V2 w sin wi =Em sin wi.

u2
S="'
=~ =
1,11
=BS w,
'1/2
Bw
Bw
S=35,3 cm2
3. a) S-a vazut la punctul 1) a ca 1=4,46 A. In rezistenta ohmica r din fig. 3.78
caderea de tensiune este Vr=rl, Vr=0,9 V care se aduna vectorial cu V2 pentru a
{fa tensiunea din secundar. Cum Vr este mic se
poate lua cre~terea lui V2 datorita lui Vr astfel:
E
= Em
f:.V2=Vr
COS
Deci tensiunea
V;=V2+f:.V2,
cp,
V2=0,8
V.
din secundar este:

Lwl
_,c1?
Ur
V'2'
v,1--:2
n
2
b) De aceasta data, la U2 pe linga f:.V2 se

adauga cre~terea de tensiune datorita rezistentei
inductive Zw a infa~urarii V l =Zwl, V l =2,8 V.
De asemenea ~i ea fiind mica se poate adauga Ia V; proiectia Iui V l pe V 2'
f:.V;=Vz sin cp, f:.V;=1,25 V.
Deci tensiunea din secundar este V~ = V2+f:.V2
iar tensiunea din primal',
'f=Z65
If/
Fig. 3.78
V" =52,05 V,
L "~J
3.1.55. Conform eu figura 3.79 avem;

1
1. Xc= -,
Coo
Xc=159,5
~~========o u
u
z
3.1=-,
4. Uc=Xc1,
Uc=1693 V.
5. P=U1 eos <p,
P=11,24 kW,
PR=U1 sin:<p,
3.1.56.
1. h=.!!.-,
h=12
A,
1 =
R
XL
!!....,
R
12=1~+Il (fig. 3.80)

U2
U2
12=-+-2'
R2 . XL
1=1,671L
~=V(~r-:i'
R=7,5
1=1,67h,
Q.
2. La eontaetul
eu eondensatorul,
l=h-1c=~-~,
1_1
XL
Xc
= XL
Xc
2 '
-a'
C=-,
Xcoo
U
3.1R=-,
R
4.1c=-,
Xc
7t
<Pa=2'
b)
eos <Pa=O.
IR
<pb=-,
eos
eos
<Pb
1. (p=BS=Brrr2,
E=nNil>,
E
2.1------,
16
121,67
il>=942 Wh.
E=84,78 V.
1=4,71 A.
tRr +Ri +R.
U=E-1(Ri +Rr),
U=75,36 V.
~O 8.
'
Q.
3. Dad
se noteaza
R
b= -
eu b numarul
de beeuri
b = 15 beeuri.
Re
4. P=Ul'=U!.-,
P'=23,66 W.
;5.
UI
EI
'Y)=-=-,
1. e=Blv,
.
e=0,35
E-e
2. l=~-,
V.
i=15 A.
r+r(
3. F=ilB,
4.
F=10,5
Pmecanica"=,=P'V,
N.
Pmec=5,25
W.
Pel=5,25
W.
'e,
Ptermica=i2(ri+r),
Pelectrica=i
Ptermica=2,25
'vV.
Psursa=i 'E,
Psursa=7,5
W.
Psursa =Pmecanica +Ptermica-
5.
YJ
Pmecanica
Psursa
fA
=-,
R
h=-,
XL
lc=-
Xc
In eazul de fata (fig.~3.81 ~i 3.82) :
AU
IR
~
I
Ie
/L-!c
!L
Fig. 3.IH
.II =0,5 A (din primul brat) .

.12=0,75
A (din al doilea brat);
13=0, 15 A (din al treilea brat).
P=60 W.
'0=62 VAR.
S=u 'i=VP2+Q2=85
VA.
3.1.60.
Z1 =10
'~\'{'
~
I
I
I
I,
- - - - -j \'
I
'-"
IZ
-Vcz
"-.J
I
IRz
"- "-
,.r - - -- - /'
"-
lID'
"'-",
"-
\-1
I"--~
I
-.J
IFf
1a1 =11
1a2=7,2
=0,89,
cas CP1=4,8
A.
1r =1'1 +lr2 =6
1'1=-11 sin CP1=-3,6 A,

1r2 =12 sin CP2
=9,6 A.
I=V1a2+1r2,
1=13,4 A.
CP
Z2=5
n.
1'1,
Fig.3.83
cas
n,
11=6 A,
12=12 A.
cas CP1=0,8,
cas CP2=0,6.
sin CPl =0,6,
sin CP2=0,8.
P1 =288 W,
P2=432
W.
Q1=216 VAR,
Q2=576 VAR.
Pentru a determina curentul total se pot calcula campanentele active ~i reactive ale curentilaI'
din fiecare ramura (fig. 3.83):
A,
1a =la1 +1a2 = 12 A.
A.
!.!.- = -0,45.
sin cP =-
Pa=U1
cas cp=720 W.
Q = U I sin cp =-360 VAR.
Pa=Pal +Pa2
Q=Q1+Q2=216-576=-360
VAR.
3.1.61.
1. Fie A sectiunea babinei L1 iar 5 sectiunea
rL
V ~,
l =56,52 m.
rr:d2
5= -,
5=0,78 '10-6 m2
RS
-z-'
p=6,9
2. Z=VR2+41t2v2L2=4
v
V-15
'1O-7Qm.
R.
v:::2
2rr:L'
5 k
Hz.
3. (f)=BtN5,
<1>=10-5 Wb.
A(f)=BtN 5 cas OO-BtN 5 cas 180 =2BtN 5,
0
i = ~,
i=
4. cf>=N5 B2,
e'
=-1~
<l>
~I
_1_1
~<l>11
R
~t'
<1>'=2.10-3
I'
'
e'
Q =iAf
Wb.
= 10m
3.1.62.
P = U I cas cP, cas cP=0,8.
Z=-,
u
I
de babinaj.
m.
rL=0,018
1=N21trL,
P=
canductarului
Z=24
n.
V.
Q = ~ A(f)
R'
A =2 .10-5 Wb,
0=0,4 C.
R=Z cas
XL=Z sin
L=
R=19,2 .0.
XL=14,4 .0.
<p,
<p,
XL
27t{ ,
L=45,8 mHo
3.1.63.
1.
a) 1ej=Cw Uef (fig.
1ej=0,628
A.
UL
<p=
b) tg
3.84),
LCJl
= R' (fig. 3.85).
Un
tg cP=9,42.
ef
u
~-~,
V R2+L2CJl2
1ej --
C) 1L,R=
1ej=, 3 1 A.
(f'
:lg.
U
VR2+L2CJl2'
386)
.
.
0~UL
&,
IJr
1 cas cP=1L.R cas CPL.

1 sin cp=-Ic+h,R
sin <PL.
I=VIl.,R+1b-2Ich,R
tg ep=tg CPL-
sin CPL,
Ie
---h,R
d) 1=
R-2+ (-LCJl-
UC=-'
CCJl
UL=IVR2+2w2,
LCJl __ 1_
CCJl
tg <p=--R
COS
<PL
-~J2
1=1,52 A.
Uc=240 V.
NI
B=fJ.rfJ.o- -,
27tf

L=-
1.
I:~,
=BN
(i)
sin cui (fig~ 3.87).
BNSw
V2" .
Eef=
Lw
tg cp=-
N2Sw
=-.
lR
E
1e/= el.
Z=VR2+L2CU2,
1
2. C=-,Z
Lw
"3. dW =J2R
<W>
di,
T
(
=R11r)sin2
o
cuidi=
R~M
e/=R
T.
f
<IV>= E_e_T.
R
E~f
R

=-'
:3.1.65.
ZI =11,70.
J. ZI =VRr+LTCU2,
Z2 = VR~+L~CU2,
U
11=-,
Z2=1280.
11=9,4
A.
Zl
12=-,
Zz
...
2 tg _ CPl =
..
L1w
R
'
Lzw
tg CP2=-'
Rz
3. R=R1+R2
L=L1+L2
U
1=-,
Z
VI =IZ1,
Z = V(R1 +R2)2+(L1
1=0,793 A.
Eel
+L2)2CU2, Z =138,80.
4. Pi = (~J2Pl'
P; = (25)2Pl>
P; =2750
W.
P2= ( :: )2P2, P2=(25)2P2,
P2=9800
W.
3.1.66.
P=I2R,
unde R este rezistenta
totaIa a radiatoarelor
dispuse in paraieI.
R=J.i~.
S
I=~
R
Fie
n2
+r'
R0-- ~S
de unde
n=
~o ,
;0
=r.
Se gase~te ea rezistenta eireuitului exterior trebuie sa fie egala eu rezistenta intedoara

a sursei.
- . d a d oua d'enva t~a -02p. ~l punm d mea n =
II aJungem
.
Ia cone I'uZla ea
-ro
Gasm
2
an
oP =0 este
on
eonditie
de maxim.
3.1.67.
Se noteaza eu V - viteza mi~earii dirijate a eleetronilor in eonduetorul bobinei ~i ell
N - numarul total de eleetroni din el. Dupa Iegea Iui Joule, Iuerul meeanie efeetuat
de eurentul I in timpul dt prin eireuitul eu rezistenta R,
dL=I2R
dt
dar aeela~i Iueru meeanie se exprima

dL=-Nd
~i asHeI:
(n;2) =-Nmvdu,
m - masa electron ului ;

dar I =j S, j - densitatea de curent, S - suprafata seetiunii transversale
torului.
j ~enou, no - numarul de electroni Iiberi din unitatea de volum.
I =enouS, e - sarcina eleetronului.
Introducind
aeeste expresii in (1),
dL =noeuSRI
dt =noeuSR dq,
dq - sarcina electriea purtata

Egalind (2) ~i (3) se obtine:
noeuSR dq=-N
mu du,
de eurent
a~condue-
(3)
in timpul
dt.
(4)
dar nolS=N.
Din (4) rezulta :
eR dq=-ml
dv.
Integrind se obtine toata sarcina ce trece prin galvanometru

viteza electronilor variaza de Ia Vo Ia zero. Deci :
q= ~
eRq =mlvo'
x=}L
n
Swlr
x=-=---
_I
vo. Daca se noteaza
= -~
vo' vo=wr,
eRn
r-
valoarea
R10+r111 =R11
{ Rx1o+r211 =R21
de unde:
3.1.69.
U
RAB+R
I _
1=11+1;,
1-
URz
(RAB+R)(Rt+Rz+rg)
URz
12=-------
(R'AB+R)(Rz+
Rz(Rt+rg)
RAB=
Rt+Rz+rg
RAS=
rg)
Rz rg .
Rz+rg
UR2 = Kin1(RAB 'tR)(Rl +R2+rg).

UR2 =Kin2{R'AB+R)(R2+rg).
Kin1{RAB+R)(Rl +R2 +r g)=Ki112(R'AB +R)(R2
URz
K.-1nz[rg(R+Rz)+RRz]
3.1.70.
B=kt2
e: =-
dJ
=dt
d
dl
(Ra2 cos a) =-2kla2
diviziunii
raza bobinei.
3.1.68.
Dupa Iegea lui Kirchhoff:
1=
la actionarea bobinei ;
cas a.
+r g}.
galvanome-
;Q= ~ ~ dt
= +_k_2_U4_CO_;_C;;_U_l3_
16 a4 = _1_~
x=~=~
O2
R1
_1_
16 R1
R2
'
~U.71.
(.
leI> I = ) El dt =
kl2
2'
2
k_l_ --
B = __
27tr2
cos
C;;
=k1t2,
k1=-----
27tr2
cos
C;;
:3.1. 72.
'Cantitatea
de electricitate
care trece prin galvanometru
este :

q = ~ I dt = ~ ~d dt = ~ ~ (- :~) dt = _ ~ = ~o ,
o
0
0
0
unde eI>o este fluxul de inductie magneticii prin suprafata sectiunii transversale a in\fa~urarii S creat de cimpul magnetic al substantei de studiat pina la decuplarea cir<cuitului.
De aici: o =qR,
dar, o = B1 Sn,
lUnde B1 este inductia
(2)
magnetica cantata.
2R
qR=B1Sn,
<dar q =0(0'
(1)
B1=-,
Sn
deci
d
B1
c;;CJ:oR
=0,36 T.
Sn
Iinu=---
=--knu.oS,
Eind=- -
dl
kn fLoS
Rl
iForta care actioneaza asupra unui element de arc dl al inelului din partea cimpului
magnetic este dF=lind Bd!.
Forta care actioneaza pe unitatea de lungime a inelului este :
dF
f= dT =lind
iFortele
VOl'
k2n2[Lijs
Rl2
B=-
comprima
ineIul;
t.
f=-7,t1O-s
N/m.
:3.1. 74.
Cimpul magnetic in interiorul soIenoidului dupa legea Biot-Savart-Laplace

,de expresia:
B =lnoflo
= (lo-kt)noflo'
"if.e.m. care apare in ineI dupa legea lui Faraday

d
Eind =-
dl
=-
d
dl
[(Io-kl)nofLoS]
I.
=knafloS,
este:
este dat
iar curentul
I
de inductie,
knafLoS
ind= -R-
Forta care actioneaza

pere:
Bli~~dl =
[=
asupra unitatii
(10 _
kl)n5fL5
de lungime a inelului este dupa legea lui Am-
k:,
[=3,9 '10-7 Njm.
3.1.75.
Fluxul magnetic prin rama este <p=BS cos ct.=Bo cos(w'l) S,cos(wlnj2);
deci dupa legea lui Faraday:
E:ind
d =Bow'
dt
=-
sin(w'l)S
cos(wlnj2)+Bo
cos(w'l)Sw
sin (wlnj2)_
t=10 s
ind
= 5,65 .10-3 V.
t=10 s
Dupa
legea Biot-Savart-Laplace:
iar
BM=~;
2TCy
fluxul de inductie magnetic prin elementul

prafata ha~urat este (fig. 3.88) :
d<[>=~
2
a
TC
dy;
fluxul prin toata
x+a
$= ( ~a
dy =
2TCy
1a
fLo
2TC
In
x+a
X
d
dx
fLo1a
dt
dx
dt
211:
ind=--=---=----Eind 2 TC x(x+a)
V=-----,
fLo1a2
3.1.77.
Inductia
magnetica
B =.E:Q..!l2
B2
'
v=100
a cimpului
Brez=i/Br+B~=
3.1.78.
B-~~
1-
a
x2
~o
fLo1a2v
V=
2TCx(a+x)
mjs.
creat de conductor
iar induct,ia magnetica
= .E:Q.
2; pentru
2
x
x+a
este :
In centrul spirei este :
ea ele slnt perpendiculare,
V(:.~r+(:2r
=7.10-
T.
de surama
3.1. 79.
J::Q..!l
B1
2rr
cii B1 ~i B2 sint
Pentru
perpendiculari
d>:
E:=-ctt'
dar
L1
E:ind
I _ g2R2
gIRl
I I =qR,
deci
lL=qR.
<D=Ll,
_
dt =-d<D,
-'2-
'
3.1.81.
Fortele care actioneazii asupra laturilor conturului care nu sint paralele cu conductorul rectiliniu ~.int egale ~i de sens contrar. Fortele care actioneazii asupra laturilor
paralele ell conductorul iiniar Slut de asemenea de sens contrar dar inegale ca miirime,
Dupii legea lui Ampere:
F1 =~III2
2rr
C ~i F2
= ~~
2rr
C.
(a+ b)
=[LOII~ac+bc-ac =
F=F,-F
-
F=2,131O-
flo
2rr
a(a+b)
2 rr
I I _b_c_
N.
3.2.1. 1) Ql =8.10-4
2) VB=800 V.
C,
d
at2
s=- =-
Ql = ~ 10-8
3
Q2 =
C,
eJ1.
cV
md
E.-10-9
satorului
,-
C.
Q=C1V1=
In serie sarcina
eu stieHi va
t = -san
2) U1=Ead=2,1104V;
La legarea
unde
a=-=-=-,
3.2.3.
a(a+b)
1 2
fi
VI
4n:d
condensatoarelor
U - J{. _
2-
SVI
este aceea~i, deei tensiunea
eonden-
U=3U1+U2=6,6'104
i2:"5.-
qr=10-4
3.2.6.
Fie axa Ox dupa

Dupa axa OY:
x=vof.
F=
V.
C.
d2y
m -
direetia
Vo' Dupa
dy
F=qE
;-
q E
=-
qEo
qE
q E
y=--osin(wi+cp)+-os
in9=-InW2
reos
qEo
y=- 2 --
mw
mw2
((,)X
--
+cp
(,)X]
-I
sin
InW2 ~
Slll--
2 Vo
3.2.7. 1) VA=1,8 106V.

3.2.8.
axa partieula
se mi9ca uniform
cos(wt+ep)
__ 0
mw
dt
ill 2
aeeasta
CD
,__sin
)J
( wx +cp ,
0
Vo
21'o
VB=1,5 .103 V.
2) L=1,7985
J.
n=410
3.2.9. 1) C ~2,8 nF.

2) Q ~2,8 nC.
3) q~5 pC.
3.2.10. 1) Z=353,27 n.
2)eos cp=0,331.
3) Umoxc=93,41
V.
b
l'b=P
Pe DAC: (i1 +i2)l'a+ill'b

....
ra+rc
D eel:
11=
=U DC; pe nABC:
U
..
Tb-T"
DC;
1.=
2TaTb+TaTc+TbTc
UCD=_'!
CD
3.2.14.
Ra=1
n.
U2
pl2
4.10
2rarb+TaTc+TbTc
21'al'b+l'c(ra+rb)
eu llimpile primului
rcostat.
w .
m3
1=20 A.
3.2.15. 1) 1=2,5 A.
2) ..LL=j-=
X
U2
VR2+122
2
~U),
X~ = ~ = V (Rl +R2)2+VW2,
L =0,0888 H.
3.2.16. 1) C=2,1 KJjkpoC.

2) Rs =0,52 n.
Ra=19'103 n.
3.2.17. 1) I=5 A.
2) R=24 n.
3) to =73,2C.
.40
4) 1\=334,4
_kjjkg.
5) W=720
kJ.
DC'
Va2--+1>2
l'c=P-
2(i1 +i2)l'a+i2l'c=
U
l'a-l-l'b+2rc
in paralel
elemente.
2) x =40
= E2
n,
1) R=10
W
..CD
211+12
-,
UDC
.'3;2.18.1)
3) C=44,281O-1o F .
Q =4,34 '10-8 C.
1=0,2 A.
2) UAB=9,8
V.
3) cI\ =1009,62.10-5 Wb,

([:12
=2019,24.10-3 Wb.
4) L1=504,81.1O-5
H,
L2=1009,621O-3
H.
3.2.t9. 1) 1=2 A.
2) H =8.103 Aim.
:3.2.20. 1) V = Vm sin
=6289
(;)r
2) /50 V2 V,
100 V,
(;)t.
S-1
o
3.2.21. 1) 11=1,06 A.
2) H =2120 Ajm.
3) ([:1=135,68.10-5 Wb.
V.
4) 12 =44,82 m.
5) m1=0,239 kg.
m2 =0,287 kg.
:3.2.22. Cimpul ereat de prima infa~urare este:

HI =
0,4" IN!
2"R
=400 Oe ~3 .104 Aim.
Cea de a doua infa~urare creaza un eimp,

H2 =
=200 Oe ~3j2
0,4"IN2
2rrR
104 Ajm.
Deoareee cimpurile acestea slnt direct opuse :

H=H1-H2=200
Oe~3j2 104 Aim.
'3.2.23. 1) n =8, p =2.
2) Imax =3A.
3.2.24.
1) Iv.=0,436
3) P=18 W,
4) 1 =3,66 m.
A.
2) V =5,22 em3
Fie (fig. 3.89) :
Y=+(~-(Y.)
tg '( = __
.
Hbobina
~i ~= ---
Ho
(tg2 a+1Jstg
3.2.25. 1) 1=1,2 A,
2) e' =24 V.
3.2.26. 1) v=8 .105 Hz,
2)' C=1O-12 F.
C(
UAB=112,8
"IJe=0,8.
V.
A=375 m.
3) 1=15 A.
4) l' =8 A.
3) 51 =1,1 cm2
3.2.27. 1) 11 =6,4 A.
2) 12 =0,44 A.
3.2.28. 1) e: =0,4 V.
2) e: este defazata cu 8 =rcj2 in urma fluxului.
3) f=10 Hz.
Re =7,5
n.
3.2.29.
1) Z"-27
2) tg 9 =2,5.
4) RapartuI
2) VeiL =37,72 V, Vcf.=94,32
3) tg <p =0,6.
V.
3.2.31. 1) flr=2930.
3.2.32.
1) R=53,4
3.2.33. 1) H' =53,078 Aim,

Aim.
3) 11=0,32 A, 12=0,08 A.
4) mapa=5,1
g; Mgheata=44,9
Ia OC.
3.2.35. 1) L=21O-3
H.
11
2) C=lOF, {=106 Hz.
3.2.36. 11=18}2/- sin ( 200nt'+'
12=20 Sin(100 nt-
(;11:
3) N =500
spire.
4) 5=3'10-
cm2.
; ). L1<p=2 n/3.
(200 nt- ;).
sin
U2=75V2 sin (100 nl-n).

3.2.37. 1) Rv=Rs
_11_,
1-11
2) 1'=1,66 A.
Rv=5
Q.
1"=2
A.
3.2.38. 1) m =0,39 g.
2) l=l em.
3.2.39. 1) P=U11+RI2,
1=3,66 A.
3) Pu=147,6
1=2
A.
2. Q=432103J.
3.2.40. a) R1 =44
Q.
b) a=4,710-3
3.2.41.
a)
U =E
_R_
R+ri
prad-1
(fig. 3.90).
u~
l---------
= 1J4.!u
H'" =53,078 Aim.

2) HA =19,904 Aim.
3.2.34. 1) V =0,4 V.
2) m=948
mg.
V1=15V2
2) cas 92=0,927.
2) C=1,01'1O-3 F.
Q.
H"=O
de transfarmare
U efs=27,5 V.
5) P=1778,95
W.
Pr =776,24 VAR.
V=='R
b) 1=---
R+ri+r
W.
n.
1) Rt=8,90
2) Rt =9,70 n.
3) U =52,87 V.
4) P=5,263
5) n=8,42,
n=9,09.
m/s.
3.2.43.
1) V=0,2
3.2.44.
1) Se poate
2) e=2 V.
aplica
teorema
2) nu.
3) U=+0,75
superpozitiei:
1=0,75 A.
3.2.45. a)
m =0,47
g.
3.2.46. 1) =0,101.10-4
2) t=1,2 s.
H.
3.2.47. 1) fI1(1'1 +R1)+(I1
+I2)R
3) ~'/~=1,001.
4) 1'=2,65 m.
=1
[I1(r1 +R1)-I21'2=EI-E2
I 2= 0
+ R1+R
+R
1
1
E1
E1-E2
--3>-1!, r
l't
=0
'
~ = r1+R1+R.
E2
2)
3.2.48.:1)
R
1'1
=1,5
n.
le=0,41 A.
2) lr=15,41
3.2.49.
A.
1) 11(R1+R4)-12R2=EI-E2
11(R1 +R4 +R3)+12R3=E1

R
II --3>-0 \E1-E2
- 2
1
E1
E1
R3
E2
R2+R3
-=--.
2) Din
conditia
R3=1,33
Folosind
=0.
R3
trei
de la punetul
doi de la punctul
12R3=El'
13=12=1,504 A.
3) U2=3,008 V.
3.2.50. 1) U1 =48 KV.
KV.
2) C1=4, 17 flF.
C2=60 flF.
3) ~
c2
anterior:
n.
conditia
U2=6,6
KW.
_E_r -
(Er+1)2
(fig. 3.92,
a, b).
anterior:
V.
3.2.51. 1) R=5,366
2) Ro=3,12
3)
4) t=95C.
Q.
5) 1=1,36
Q.
A.
Rt=~RG'
G
3.2.52. 1) E=ll0 V.
2) 11=12,5 A, 12=7,5 A.
4) W=180 KJ.
3.2.53. 1) g=500
3) U =1,5 V.
2) 1'=3
3) RB=1,5Q.
Q.
mA,
1"=15 mA.
3.2.54. 1) E' =0,4 nV.
2) 1=(150-0,1 n) A.
3) V' =(150+0,3 n) V.
4) P' =(60 11-0,04 n2)W.

5)
3.2.55. 1) 1=15 A.
2) Rt=8 Q.
3) R=180 Q.
3.2.56. Pe portiunea
n
"1)=--'
1 500
4) P=45 \V.
5) U =90 V.
6) "I) =0,75.
AEzB exista VA-VB=Ez-111'2'
11= E1+E2
1'1
T1 +T2 +R
~i I'z rezistentele
conditia initiaIa, potentiaIuI
punctuIui
interne ale celuleIor gaIvanice.
A este mai jos dec1t cel aI punctuIui
Deci VB-VA>O.
Pentru celaIaIt circuit:
Uz=Vi3- VA=E2+1zrz,
12=
E -E
.1
2;
rezoIviud
sistemul de ecua~ii se obtine,
T1+T2 +R
=1,86 V.
U = 2 EIE2+Ul(El-E2)
z
E1+E2
3.2.57. 1) 12=0,75 A; 13=0,25 A.

2) E=5,25 V.
3.2.58. 1) R3=80
2) R1=4Q.
2) cos <P1=510-4,
cos 11'2 = 0,02,
cos <P = 0,0045
Pr=0,0053 VAR,
Pa=1,19 VA.
4) Deoarece capacitatea
de rezonanta
0 capacitate
In serie en C,
Cx =
CCr
C -C
3) Ra= 100 Q.
4) 1'=0,6 m.
Q.
3.2.59. 1) UL.=1,61 V,
U L'= 15,54 V,
Uc =157,6 V,
U R, = 0,099 V.
3) P=1,19 W,
introdusa
=0.22
fl
In acord
B.
Cll
3.2.60. 1) 1""'0,71 A,
UL=70,86 V,
UR=71 V,
P=50,41 W,
PL=85,22 VAR.
2) Cr=333
fLF.
3) Se anuleaza.
3.2.61. 1) 1=1 A.
2) R=30 O.
3) m1 =2,01 g,
3.2.62. 1) 11 =2,4 A, Rm=40 O.
2) 12=1,2 A.
3) Um1 =96 V.
4) Ec =60 V, Um2 =48 V,
1')
=75%.
3.2.63. 1) W=9,8 k\Vh.

2) UAP=4,2 V.
3) UAB=254,2 V,
4) R=1,47 O.
ep=-.
3.2.64. 1) {1:(R~r;,3)+1"R3=El
1 R3 I (R2'tR3)=E2,
1'=1,76 A, 1"=0,82 A.
'It
3.2.65. 1) 1=0,21 A,
Z=1040,26
tg ep=-104.
Re
2) P=1,05 W,
Pr =46,15 VAR.
Q,
3) C=O, 1=0.
RvR.RL
RvR+RvRL+RRL
Deei II =1', 12 =1", 13 =1' +1", 13 =2,58 .-\.

1=0,28 A.
l1 =2,8 .106 S.
l2=24'106 S.
J =~,
'tR'o
1=10,06 A,
Re+ri
2) ti0
I)R.I~
me1L
= . -,
maC
l{ Iv
3.2.67. 1) R4=10
Is.4=0,14,
Q.
2) U = IS,S,! V.
15=0,07 A,
3) U4=1,45
16=0,37 A.
V.
4) 1=0,58 A,
3
_.
68
Ui
n -
Ui-l
--pen
celule, ultimelor
R _
Un-1
+R
5) W =10,93
3-
Un-1
K
'
t ru once
.
trei eelule
ce 1u 1-'
a,
Who
R1 =K-l.
R3
d'
. t en,a
t
eCI reZIS
u l'tImel . ce Iu 1e,
sa
R 3'
etc. ar trebui
fie ega1e eu
_1
Ra
1_
-
R _
2-
R1 + Ra
R2
R2: R3= (k-1)2:
R1:
-R
R3(R1+R3)
R1
~
J{ -1
'
K: (K-L)
3.2.69. 1) l' =2A, 1" =2,66 A.

2) Pma.x =32,66 W (Ia scurtcircuit),
Pmax debitata=8,14 'vV.
3) R=1,5 0, (Re=ri)'
3.2.70. 1) Se considera sfera formata din straturi de raza r:;;i grosime dr. Curentul
in direc~ie radiala se va intinde pe 0 suprafata a stratului 41tr2, lungimea stratului
fiind dr. Din aceasta
cauza rezistenta
stratului
este:
dR =
p~
4,,1'2
1',
\_p_. ~ =
R=
4"
p(T1-TO)
1'2
4,,1'11'0
1'.
2)
Imin
=lim 1=
4"
TO
U, lim R =
y,~oo
_P-
1',~oo
= Rmax
4,,1'0
-+
-+
Semnul ,.minus" a fost ales deoarece j :;;iE sint indreptati
spre centrul sferei.
l'
5)
dV
=-Er,
Vr= (20~ U ~
dT
JT1-TO
= U
1'2
1'11'0
1'1-1'0
r.
D"ensltatea
vo I'umlca~ d e putere
es t e -dP = J"E , d eCI.

dV
Marimea puterii care se afla in stratul

dP
dP
= W41tr2dr =
=
dT
3.2.71.
4"
P
U =IR,
(1'11'oU
4"
P
(T1ToU)2
1'2
I =enSd,
S suprafa~a
Sd=4
1tcd2
U=en
41tCd2R::::1,4X10-11
IA
de unde,
1'1-1'01'2
)2 2- .
1'1-1'0
3.2.72. E=IARA+UA,
~,
de raza r ili grosime dr va fi :
pIacilor
condensatorului.
IA=AUA+BU~.
=.-!!-+(ARA+1)-V(ARA+1)2+4EBRA
RA
2BR2
A
5
=
A
m
3.2.73. 1) Notlnd
R~=R7+rl,
R~=R5+rl,.
1'(R2'tR1 +R6+R;H-I"R~-R6I'"
=E2
I'R;+
+.
I"(R3+R4.+R8+R~)+I"R8=E2
-1' R4 + 1" R8+1"'(Ri+Rs+R6)
=E1
A, I" =-1,49
l' =6,92
A, 1''' =13,77
A.
IR,=IR,=1'=6,92
A; IR.=IR,=I"=1,49
A.
IR,=1'+1"=5,43
A, 18=1'''+1''=12,28
A.
IRe=I"'-1'=6,85
A, IR,=1'''=13,77
A.
2) UAP=142,87 V, UEP=87,51 V, UDG=11O,02 V.
3) PE,"-'0,86 kw, PE, =3,3 kw.
PR, =0,38 kw, PR,=0,57 kw, PR,=6 W, PR.=l1 W.
PR,=1,13 kw, PR,=0,18 kw, PR,=0,2 kw, PR,=1,51
Pr,=0,059 kw, Pr,=0,19 kw,
8
PE,+PE,=~PRI+Pr,+Pr"
1=1
4) 'fj =0,94.
5) q=0,37 C.
1) v"-'107 mis, Ec=4,5210-17
J.
2) ac=51014 m/s2, Fc=45,5'10-17
3) T=81O-17s, v=1,251016 Hz.
N.
4) n ~ 1016 electroni.
5) F=9,1 lOg,N.
1)
=IR=6
II
sin Nt A (fig. 3.93),
I2=h=19
sin
(Nt--i'l
\
I3=lc=3
sin
~ Ie
+-IR- ~Jl.
A.
.
(Nt+~)A.
2
j
2) PI =359,99
W,
P2=1,139 VAR.
P3=179,99 VAR.
3) tg cp =-1,56.
4) 13=3 sin (0,026:+
13=2,997:A.
;);
a,
r 1 sin 6
3.2.76. H= \---,
J
a,
dl
l=a ctg
4 rcr2
H=-
a,
91=3,82=3;
r= -.
sin' e
a,
\ sin
4rca J
rc
e,
2rc
e d8=
_1_
4rca
(cas 81-cas
A
H=31,8-;;;.
92),
3.2.77. 1) UBC= !!-R'
UBc=50
R'r
2) Re=R-R'+
u-
3) lr=
3 2 78
10 =
U
-,
R
Re=19,09Q.
R'+r
UAG
Ur=U-UAC'
. t e d e conee t are.
Inam
U
dupa conectare.
R+RA
1 -1
--,
V.
= -- 0
10
= --;
R
1+-
RA
R, era area este neglij abilii.
RA
3.2.79. 1) Hl =238 AJm.

2) H2=185
3)
AJm.
=0,
.!!-- ~
x
D-x
4) F=10-2
X=
11+12
NJm.
3.2.80.1)
12=0,06 11.,1=0,30
2) U B=5,82 V.
3.2.81.
1) E = 100 V.
2) R=2 0, 1'=2.Q.
3) lx=16,6G A, ly=8,33
'1) 1=
D.
--~
,I
E
xv
--+r
A, 11=0,24
3) Q=345,6 J,
4) V=2,2.10-3 m3
A.
5) Rm=l
6) Ec=25
A.
9E
(9-y)v+9r
x+v
Imin~[(9-y)y+9r]
3.2.82. 1) Rs=4,9
2) Rs =2,3
3.2.83.
$2
.Q,
Ra=414
.Q;
.Q.
=2,5, I2=~21O-5AJmm2.
51
52
n =45 .1016
3.2.84. Re=18
3.2.85.
maxim,
U
'1)=
-
electroniJmm2
.Q.
=1- --
=1-
1
--.
1+ ~
R+r
R>r.
'1) max,
2)
= ---(r+2R),
KE
.
tserie
tparaJel
3) tcu>
=~
tAg.
KE
(1'
+ ~)
.
2
y=9J2
.Q,
Q.
V.
E
R
-- lib
-+----
II
-- +lIb
S
E
11
--Rb
N-1
- +
-~-----
-JY-1
+lIb
E
R
-Rb
--+---n-1
+lIb
N
~1'=Jb-Jb'=O,OOl
A,
~I" = 1b-Jb' ---+0.
c) Daca ~I" =0, Rx=O.
Rezultatul
ar contrazice Ia prima vedere legea a treia a lui Newton.
Experimental
se poate realiza numai 0 interactiune
a doi curenti inchi~i pentru.
care ]rgea a treia a lui Newton se va respecta.
a) R=3 Q.
b) 1=0,83 A,
c) R'=2/3 R,
d) U=2,5 V.
1)J=
E(Rx+ Ry+ RA)
(Rx+Ry)RA
r+-----
(Rx+Ry)(RA+r)+RAr
Rx+Ry+RA
J= -- E(x+ ya~-x +a)..~.2
(x+
Va2-x2)(a
+r)+ar
2) P = [E-1 (x)r]I(x) =E I(x)-J2(x)r,

P' =0 cieci 1' (x)-2 rIJ' (x)=O,
1'(X)=O sau E-2rJ=0,
J(x) =0, x=
3) JAC
= --
x+y
y_;2
Y= ,/- .
y2
=E --_-_-_-_---(x+Ya2-x2)(a+rHar
C--+B,
x--+a,
lAC =.
a(a +r) +ar

A
B--+C, X--+O, 1Ac= a (a

3.2.9G.
+)r + ar
=Ee
m(,)2r
U =-
j Edr=o
(m
j-e-
(,)2
]'(lr=-
mcuR2
n.
4) C=0,04 lei.
3.2.93. 1) Ct=2fLF.
2) 1=10-3 A.
3) Rs=0,1 Q.
4) m=0,1 kg.
3.2.94. 1) Iv=1O-2 A,
2) L=3,5 .1O-'l H.
n.
1B=2 A, R =50
VOl'
W.
3) W=83,33 who
2) t=334,8 S.
3.2.95. Bilele
V.
3.2.91. 1) 1=0,2 A.
2) U1=0,4 V, U2=0,6 V,
U=1 V.
3) Pi =0,08 W, P2=0,12 W, P=0,2
3.2.92. 1) R=31,25
=-2,9.10-10
fi aranjate
3) cos cp ~0,9.
in colturile unui triunghi echilateral cu latura
Forta cu care actioneaza doua din bile asupra celei de-a treia este F
va fi in echilibru daca tg a= ~(unde
mg
v;- l.
4QV~'
0 hila
3
[2
a=300). Deci: Q=.-!- Vm,g=100 CGSQ

2
3.2.96. In mii;)careauniforma picatura este supusa aetiunii fortei de gravitatie G,.

fortei arhimedice a aerului F, fortei cimpului, electrostatic eE i;)ifortei de freeare
cu aerul kv= k.
I'
G-F+eE-k~
12
Toate aceste forte se echilibreaza. Deci; G-F-e+ k~
11
=0, G-F-k
O.
-
=0,
I
unde e este sarcina picaturii, E este intensitatea cimpului electric i;)iS distan ~aparcursa
de picatura.
Hezulta t =
21112
11- 12
3.2.97. Pentru ea Q ~ q, interactiunea intre elementele separate

ale inelului poate fi nealijatiL Fie un element mic la ineluh
cu lun.g-imea Rt::..a. Sarcina Q actioneaza asupra sa cu forta'
t::..F =
Q:2q unde
t::..q =
:~rx
(fig. 3.94). Fortele de tensiune ale
inelului T echilibreaza t::..F. Din conditia

t::..F
= 2T sin(~rx)-Tt::..a.
de echilibru gasim :
Deci forla cautata
va fi :
T=_J1L.
2r:R2
3.2.98.
Presupunem
ca sarcina
este uniform
aria ab. Densitatea
placii, fiecare avind
superIiciala
riorul metalului este zero, iar intesitatea

Q
2r:Q
= -ab
E=4rc --
2ab
3.2.99.
Diferenta
Q1
Q2
1'1
pe
ambele
va Ii: G= ~.
2ab
in afara metalului
suprafete
ale
Cimpul in inte-
este :
de potential
=E,
distribuita
intre
bile
va fi
Q1 ~i Q2 fiind sarcina
Deci
E.
bilelor.
1'2
Conform
'Q1__
legii de conservare
Q 2-_
E1'1
'.2
Q1+ Q2=0.
a sarcinii
1'1+1'2
E21'2 1'2
Conform
legii
F=
lui Coulomb:
=0,0044
dyn.
R2(1'1 +1'2)2
Se ~tie ca E1-U1+Ez-U2=0.
3.2.100.
Sarcinile pe condensatori
ductorii superior ~i inferior
sint acelea~i, pentru

este zero. Deci:
ca suma sarcinilor
aflate
pe con
Q=C1U1 =C2U2,
U
C1+C2
U2 =
(E +E )=17,5
1
kv,
"
-_!:}- (E1 +E ,) =7,5
C1+C2
kv.
3.2.101. Fie diferenla

de potential
intre capetele bateriei de condensatoare
U, iar sarcina ba"teriei Q (fig. 3.95).
Q
Co= U'
U =U4=
Q=q1+q2+q4=q4+q5+q6'
q4 .
C
In circuitul inchis lucrul forlelor

trostatic
este zero. Deci :
q3 =0
'fir _~_
'
~ _
q4
+ qo
'Conductorul
care leaga al doilea,
neutru. Deci : q3+q5 - q2=0.
Se obline
Deci:
final:
Co=2C.
cimpului
elec-
=0 si q3 _
' C
al treilea
q1 = q2 = q5=q6 = ~.2
~l
qo
+ q6
~i al cincilea
q3 = 0 .
=0.
condensator
este electric
3.2.102. Energia totaHi a celor doi condensatori

2
2.~
2 C1+C2
de Iegare este :
iar dupa Iegare:
Weo =2.(CIUi+C2U~),
We
inainte
2. (C1U1+C2U2)2
2
C1+C2
Se vede u~or Weo> We' Deci:

WeO-
C1C2 (Ui+U~C1+C2
We=
Crnd U1=U2,
iVeo-
2U1U2O.
iar dnd
We=O,
C1=CZ ~i Uz=O
atunci
Weo=2We.
Energia electrostatica
seade pentrn ea atunci dnd condensatorii sint legati
prin conduetori, sarcinile se deplaseaza de fa un condensator Ia celalalt. In conductorii de Iegatura se degaja caldura : cantitatea de caldura nn va depinde cle rezistenta conductorilor.
Crnd rezistenta este mica, conductorii VOl' permite
trecerea unoI' curenti mai mari prin ei ~i invers.
3.2.103. Daca dielectrieul este introdus
tanta x, energia condensatorului va fi :
W
Q2
el -
C=
A U2
2C -
8rrd
~{l+(E:r-l)~}
= 8rrd
condematorului
pe
c1is-
x
1+(e:r-1) I
Crnd x devine x+1)

We
placile
uncle
4rrd
AU2
intre
------
~iQ= ~
4ita
energia
U.
se va reduce
Ia:
1+(E:r-1)--
x+1)
I
Aceasta va fi Iucml fortei cautate F, pe clistanta I). In general, marimea fortci

se va sehimba pe aceasta distanta, dar daca se considera I)suficient de mic, atullei :
iVel
We2=FI).
Rezulta~ F -
AU2
8rrdl
e:r-1
{
1+(e:r-1)
X}2'
neg
I'"
IJIIlC
1 ~
o.
3.2.104. La Iegarea in serie R=Rol+Ro2+alRolt+a2Ro2f.

Dar R =Ro(1 +1X'f), daca notam Ro =R01 +R02 ;
IX' este
coeficientuI de variatie eu temperatura.
La legarea
R
R
In paralel :
=Ro(l +cc"i),
= ~lRo2(1+CXli)(1+CX21)
ROl(1 +cxli)+ Ro2(1 +cx21)
=
ROlRo2
R01 + R02
cc"
r"
R02CXl+RolC1.2
R01 + R02
3.2.105. Din cauza

=17-3, 16-7=17-5,
simetriei
11-7=17-4,12-7=
Deci rezistenta
totala nn se va schimba daca
conductorii 2-7,
7-3, 6-7
~i 5-7 sint deconectati
din centru. Rezistentele
part.ilor inferioare ~i superioare din circuit VOl' fi egale fiecare cu 8Rj3 (fig.
3.96). Rezistenta
totala a circuitul Rx va rezulta din:
1
2R
8R
--=-+-;
2Rx
Rx =-R.
5
3.2.106. Trebuie
conectata
Intre
C ~i D
(fig. 3,97) 0 astfel de rezistenta r incH rezistenta
ultimei celule sa fie r. Atunci
ultima celula va
fi inlocuita
prin rezistenta r ~.a.m.d. Deci, rezisten ta totala a circuitului n u va qepinde de n umaru 1 ce Iu 1e 1or
~i
r=R(fi
. va
51
ega I~a cu
f'
-1):::0,73
,(2R+r)R
1'. ---
3R+r
p.
= r
If
R.
.1012 ergijmol este energia degaelectric este W = QE; Q =2 X 4,8 X 10-1
3.2.107. We =106 000 - 56000 =50 000 calorii=2

jata
In reactiile chimice.
6,02,1023 CGSQ,
We
E= .-Q' =35
L'
SeoD~me:R=---
l'
II
CGSQ =105
,
.10-3
Unde l este distan~a

intern a a bateriei.
Lucrul curentului
de la baterie
E
12
V.
la punctul
de strapungere,
11---;-I----+2r
(
l
L'
E )(E
) =(43)Q
II
'2
Is
12
iar peste
rezistenta
R=l 0 nn este posibil,

5,9 km de baterie adica:
l =L
pentrn
=5,9
~E-1ILp-1ILR
ca in acest
caz punctuI
de strapungere
va fi la
km.
2r11
Rezistenta
va fi R =70.
cantata
E-U
1=-
r
E VE2--PI'.
EU-U2
Deel P= ---,
U=-
U1 =9 V,
U2=1
V.
Cind
U1 =9 V,
II =lA
~i R1 = ~ =9 Q.
Cind
U2=1 V,
I2=9A
;2 =
~i R=
~ Q.
=;,
3.2.110. Pentru
potentialul
E1 = - 3V este II = ~
pentru
o
tului
cre~tere a potentialului
anodic cu:
1
I1--I2=-(U1R
E2=
grilei
U2)=3,5
6 V curentul
prin
trioda
este
12
iar
.
grilei
cu E1
E2 =3 V produce
cres;tere
a curen-
mA.
Marirea
potentialului
grilei fata de catod cu inca 3 V (de la -3V
la zero
eu grila ~i catodul
scurtcircuitate)
va mari curentul
anodic cu inca 3,5 mA.
Caderea de potential
pe rezistenta
R va cre~te cu U1 - U2=35 V ~i va deveni
UO=U1 +(U1 - U2)=130 V, in timp ce diferenta
de potential
intre
anodul
~i
catodul
triodei va fi E - Uo=120 V.
IfmA!
1.'32
3.2.111. Prima dioda incepe sa conduca curentul

numai la Ua>O, adica V>E1
a doua la V>E2,
a treia la V>E3 Diagrama
care indica variatia curentului
total rata de tensiune
va avea
forma unei linii frinte (fig. 3.98).
1=0 la V ~El'
I =k(V - E1) la E1 ~ V ~E2'
I =k(V - E1)+k(V - E2)la E2 ~ V ~E3'
I =k(V - E1) + k(V - E2) + k(V - E3)
E3~V
- = 8,3 X 1O-5"jm.
I
la
3.2.113. Conductorul BG nu va crea un dmp in punctul M aflat in prelungirea

lui BG. Conform regulii indicate, cimpul magnetic produs de un element al conductorului BG va fi perpendicular pe BM. Deei prezenta unui dmp diferit de zero
in punctul M va contraziee simetria problemei, pentru ca toate direetiile perpendiculare pe BM au ponderi egale, HI =k1, fara eonductorul
BD. Cimpurile
pentru
A.B ~i BD
se ;insumeaza.
Deci dupa] eonectarea
lui BD: H2 =k1
kI
+ 2'
. H2
3
D eCl:=-.
HI
3.2.114. Conduetorul
cu un gol in interior este echivalent
eu un conductor solid
prin care trece un curent cu densitatea j, in timp ce prin volumul care corespunde
1'patiului gol trece un curent de aceea~i densitate in
directie opusa. Curentul total in acest volum va fi
zero. Aceasta arata ca exista un spatiu gal in conductorul solid. Cimpul creat de curentul cu densitatea j intr-un punct arbitral' al spa tiului gol A este
(fig. 3.99) HI =k '2njR, R [fiind distanta [de la
axa conductorului
la punctul A (presupunem
ca
0
curentul este indreptat
spre noi). in [aceIa~i punct
curentul prin volumul corespunzator spatiului gol, dar
de directie in versa, creaza un dmp H2 =k 2njr.
Intensitatea
totala a dmpului va fi:
R2+r2_d2
coso.:= ----
2Rr
Deci intensitatea
H =k2njd este aceea~i pentru
toate punctele spatiului
gal.
3.2.115.
f::,.AOG",f::,.BAD;
Vectorul cimpul magnetic este perpendicular,

in orice punct al spatiului
Iinia care une~te centrele conductorului ~i spatiului gal din interiorul luL
gal, pe
3.2.116. Asupra elementului de inel 6.l actioneaza forta 6.F=kIH6.l

(fig. 3.101).
Componentele sale sint 6.{, perpendiculara
pe planul ineluIui, ~i 6.FI aflata
in planul inelului.
Nu~ai tJ.f actioneaza~asupra

=237 dyn.
[~;"
3.2.117.
Porta
Lorentz
inelului
care
f='ZkIH
~i deci:
actioneaza
asupra
sin
CI.
electronilor
tJ.li=klH
2nR sin a=
sa fie F
trebuie
=mu:h', adica mw2r=kevH.

Dar v=wr si H= mw.
,
ek
Cimpul va fi dirij at in directia

in aceea~i directic cu axa cilindrului.
6.
= 10-8
3.2.118. Ei = 10-8
kA,
6./
E = -~
conform
3.2.119.
ram
Sa impart,im
I) ~x,
rezisten~a
va
fi:
ce se rote~te
de sarcinile
11 r;;i cu raza
inelului
un ~urub
electrice,
ci de un dmp
= b-a
I) inele mici.. fiecare cu liitimea
,
inelul in n
un inel mie cu inaltimea
Dad.
kr
2
2rrf
nu este creat
avanseaza
le,qii lui Faraday.
= 10-8 !5..rr}'2 =10-8
2rr I'
Acest dmp electric

variabil in timp.
in care
interioara
=p
x ~i raza
magnetic
I). Sa consideexterioara
:l:;+I)~
2nx
I)h
T.e.m.
de inductie
8=10-8
in inelul
mic va fi:
k.
6.=10-8nx2
6.1
Intensitatea
curentului
2
7tx kl)ll
t:!1 = ~ = 10-8
R
din inellll mic:
= 10-8
kl)hx
2p
p27tx
Curen tul
in intregul
1= 10-8-
kill)
(b _ a)2a
1= lO-skh
2p
8k17
I =10-
inel va fi:
{a+(a+I))+
2p
a+2i))+ ..[a+(n -
+b-
a-I).
1)1)]}
1)--+0,
daca
2'
a2).
(b2 -
4p
3.2.120.
E.
81=10-8
ka2 in circuitul
= 10-8 k -
(/2
in circuitul
ABCD.
BEPC.
Cel mai simplu circuit echivalent

este inclicat in
figura 3.102. Conform legii lui Ohm: 13ar= E1 - 113ar =
=lo2ar - Eo.
- h =12+- 13,
_ 2<:1 + 8<:2
I _ Ge:l + 2e:2
I2,
1 -
-/1
-/2
22ar
'
22al'
Final:
f
10-8ka
22
11=--'-,
10-8 k(/
12=---
10-8 ka
13=----.
1
-.
22
3.2.121.
Notam
viteza
La aceIa~i
Forta
conductoruIui
moment
indusa
(u) va fi
t.e.m.
de cimpul
la un moment
<:=10-8
dat
cu u.
Hlu, iar curentul
1=~1O-8Hlv.
R
magnetic:
f=10_gH2/2u.
R
dat : ma =mg
La momentul
Pentru
'Constanta
f =mg, a =0;
-f =mg -
10-9
R2z2u
~--
de Ia acest moment
conductorui
se va mi~ca cu viteza
Uk
mgRl09
---
]i2/2
<D=N1Af.LlH2'
.3.2.122.
este
cimpul
magnetic
'-12 = IrrN
21
-_.,
unde N1 este numarul

de spire in prima infa~urare
~i H2
creat in miezul c elei de a doua
infa~urari.
Aproximativ
.
un d'e I este penmetru
I' mlezu I'Ul. DeCI. M =
ANIN2
4rrfLr
----.
/
3.2.123. VaIoarca
efectiva
tin \l Ll care produce aceea~i
in acela~i timp.
IgR
Q =0,24
+0,24
a unui
cantitate
IgR!.-
curent
aiternativ
este valoarc;:] curentului
conde dllcl ura in conductor ca ~i curentul alternativ
15R!.-,
=0,24
884
Ief= -.4
Q=0,24 Ief2 RT. Deci:

3.2.124.
Ua
Tensiunea
=!:!....
anoelica a fiecarei
sin w[-IR
(fig. 3.103).
diode
eote
Curel1tui trece
:prin dioda dnd Ua>O ~i nu trece dnel Ua < O.

lutr-un
sfert de perioada
curentul
nu ya trece
intr-un
interval
de timp 0 < t < tl' t1 fiind dat
-1
'<.Ie:
-U.
SIn w t 1 -
lR =;
= -T arc
.
sm
2rr
2IR
U
Acesta va fi ~i timpui in care curentul

uu va
trece nici in urmatoareIe
sferturi
de perioada.
nu trece in timpui
egal cu:
2T
2IR
arc sm -
rr
3.2.125.
Cind
.amplitudine
= 10 sin
=0,456
rezistenteIe
~i
decaiati
(wt+ ,;).
Dcci,
intr-o
perioada
curentui
T.
de sarcina
cu
2; .
siut
Deci:
egale,
11
curentii
+ 12=1
sin
11, 12, 13 sint
wt +10 sin (wt4-
egali
2;)
ca
II+12+13
=losin (wt+
71: )'
+Jo. sin (wt+

_ !.
471:)
=210sin (wt+~)
cos ~ =0.
2
II+12+13=0.
H3=Ho
sin (wt+ ;).
Proiectiile acestor dmpuri

.
H X = H 0 sm w
t+H
. (
H y= H osm
wt+
. (t
sm
271:).
magnetice pe axele alese x ;;i y

471: )
cos 3
+- 3
271:
sm3+
271:
. ( t
sm
471:)
+3
VOl'
471:
cos 3
fi:
(t +3
471:)
.
471:
X Slll3'
osm w
sin wt;
Hy=3/2Ho
cos wi.
Aceste proiectii sint posibile numai dadi vectorul dmp magnetic se rote;;te
in sensul acelor ceasornicului cu 0 viteza unghiulara constanta w.
Hx=3/2Ho
3.2.127. Curentii in bobinele 1-2 ;;i 3-4 au defazajul de 7t/2. Cimpurile magnetice
corespunzatoare VOl' fi defazate tot cu 7t/2. Spatiul dintre bobine va contine cimpurile :
R 1 =Ho sin wt (vertical) ;;i H2 =Ho sin (wt + ~)=Ho cos wt (orizontal). Inseamna
(vezi problema precedenU) ca se produce un dmp magnetic rotitor in spatiul gol.
Deoarece cimpul se rote;;te el va fi dirijat in lungul cilindrului. Acesta este chiar
principiul motorului, cu inductie monofazat.
3.2.128. Ca ;;i la motorul cu excitatie
este:
p_
-
UEi-Ei2
R
'
R -
rezistenta
serie puterea
motorului
cu excitatie ;;unt
rotorului.
Pentru P=160 W, El=80 V ~i E2=40 V. Ambele valori depind de caracteristicile

motorului indicat.
Conform legii lui Faraday, Ei=an, unde a este 0 constanta determinata cantitativ
de tipul motorului ;;i de tensiunea aplicata.
a1 =8; a2 =4. Ei nu poate depa;;i 120 V
Deci n1 = 15 rot/s sau n2 =30 rot/s.
Ei
= ~
~2
-PR;
Ei=80 V;
E2=40 V.
T.e.m. a generatorului va fi tot 80 V sau 40 V.

Existenta a doua rezultate se explica prin faptul ca aceea;;i putere a motorului se obtine cu acela;;i produs JEi, in timp ce acestui produs ii corespund
doua perechi de valori posibile ale lui I ~i d.
3.2.130. Uef=jr!-'u
=v'Uy+U~+
Uo=V1627,
Uo=.
~n
l,k=l
UiUkCOS(CPi-q>k)=
U+2U1 U2 COS (q>2-q>I)+2U1 U3 cos (q>3-q>1) +2U2U3

Uef=28,5~Uo'
cos ('P3-q>2);
4.1.1. Un observator de 1,75 m iniHtime, avind ochii la 1,60 m deasupra podelei

uuei camere, prive~te
intr-o oglinda dreptunghiulara
a~ezata pe unul din peretii
camerei. Care trebuie sa fie inaltimea
minima a ol!linzii ~i Ia ce distanta de podea
trebuie a~ezata Iatura ei inferioara, pentru ca observatorul
sa se vada in intregime
in oglinda?
4.1.2. 0 raza de lumina avind directia
Sf - constanta,
cade pe una din oglinzile unui ansamblu
de doua oglinzi
plane perpendiculare
(fig. 4.1).
Ce devine raza reflectata
de doua ori (1' R), dnd ansamblul celor doua oglinzi se rote~te in jurul dreptei
de intersectie ce trece prin punctul
Q, considerata
fixa ~i perpendiculara
pe Sf?
Ce se intimpla cu punctul
de intersectie
Jif al normalelor
la
oglinzi in punctele f :,?il' ?
4.1.3.
a~ezat un
1. 0
2. 0
3. 0
La ce distanta fata de ooglinda sferica concava, cu raza R =6 m, trebuie

obiect, perpendicular
pe axa principala, pentru a avea :
imagine rasturnata
de cinci ori mai mica dedt obiectul;
imagine rasturnata
de cinci ori mai mare dedt obiectul;
imagine dreapta de cinci ori mai mare ca obiectul.
4.1.4. Un
p =50 em de
la ce distanta
zata 0 oglinda
se reflecta pe
punct luminos A este situat pe axa unei oglinzi concave la distanta

virful acesteia. Distanta
focala a ogiinzii este f =45 em. Sa se arate
de virful oglinzii concave, perpendicular
pe axa acesteia trebuie a~e
plana, astfel ea razele de lumina ce plead
din punctul A, dupa ce
cele doua oglinzi, sa se illtilnem:ca tot in puncul A.
4.1.5. !n fata unei oglinzi sferice concave cu raza R =2 m, se a~aza perpendicular pe axa principaHi a acesteia, la distanta p =5 m de oglinda, un obiect luminos
cu inaltimea h = 10 em.
1. Sa se determine pozitia ~i marimea imagillii.
2. !n focarul principal
al oclinzii concave, sub un unghi C/. =45
fata de axa
principala,
se a~aza 0 oglinda plana, cu fa~a reflecUd oare indreptata
spre oglinda
concava. Care va fi marimea imaginii finale [orm ata prin reflexia III minii pe cell'doua
oglinzi ~i unde va trl'bui sa a~ezam un ecran pentru a 0 prindc ?
0
4.1.6. Se dau dOua ogIinzi concave, avind aceca~i distanta focala f~i axa comuna.
1. Sa se gaseasca conditia pe care trebuie sa 0 indeplineasca
distanta
d dilltre
virfurile oglinzilor, pentru ca imaginea unni punct luminos 11 de pe axa principali'i
Sa se formeze tot in A, in urma reflexiilor razelor de lumina ce provin de la punctul
luminos A, succesiv pe cele doua oglinzi.
4.1. 7. 0 raza de lumina monoeromatiea

S1 patrunde din aer intr-o sIera omogenii
transparenta
cu. in dice de refraetie n ~i iese din sfera dupa ee suIera p refIexii suecesive in interiorul aeesteia.
Sa se ealeuleze deviatia /:, a razei emergente
(care iese din sfedi dupa eele p
reflexii) in raport eu directia razei ~ncidente
(S1).
""'"
4.1.8. Pe un bane optic se ana un obieet avincl inaltimea de 5 cm. 0 lentiIa
biconvexa formeaza pe un eeran imaginea obieetului inalta de 20 cm. Daca obieetul
se indeparteaza
de lentiIa eu 5 em, pe ecran se formeaza 0 imagine inalta de 10 cm.
Se cere:
1. Distanta focala a lentilei biconvt. xe.
2. Pozitia imaginii daca se introduel:- 0 a doua lentila cu distanta
focala
=
=30 cm la distanta de 110 em de prima lentiHi.
3. Dimensiunea
imaginii formata de 81stemul celor doua Ientile.
4.1. 9. Pe 0 lama de stieHi eu fete pIa ne ~i paralele, avind indicele de refractie n

~i grosimea e, cad doua raze de Iumin a provenite de la un izvor punctiform
S
afIat
la distanta
lz de supraIata
lam('i (fig. 4.2). Prima raza, eazind pe suprafata lamei sub unghiul de ineidenta i se
v
indreapta,
dupa
reflexie,
spre lentila
eonvergenta L, aI earui ax optic principal este paralel cu raza refleetata.
A
doua raza eade normal pe suprafata lamei
~i dupa ce traverseaza
lama este refIec
tata eu ajutorul
unei oglinzi plane 0
dupa 0 directie paralela
cu axul optic
principal
al lentilei L. Distanta
dintre
cele doua raze refIectate este d.
\L
1. La ce distanta
de lentila L trebuie a~ezat un ecran E, pentru
ca cele
doua raze sa se intilneasca
pe suprafata
lui, daca este folosita 0 lentila biconvexa
din sticIa, cu indicele de reIractie
n=1,5 ~i are raze Ie de curbnra R1 =12 cm ~i R2=60 cm?
2. Sa se exprime diferenta de drum dintre cele doua raze in punctul de convergenta ~i sa se determine aeeasta pentru cazul:
d =e=2 mm; i =7t/4 ; lz=2 cm, n=1,5.
3. Sa se ealeuleze in eonditiile de la punctul 3 diferenta de faza /:,cp intre eele
dona raze refIeetate, daea se considera ca aeestea sint monocromatice cu A =6 560 A.
Fi!J. 4.2
4.1.10. Doua Ientile subtiri biconvexe identiee, centrate pe aceea~i axa, sint
puse in contact. Se umple cu Iiehid intervalul
riimas libel' intre cele doua Ientile
~i se obtine in felul acesta un sistem optic convergent.
Distanta
foeala a uneia
din cele doua Ientile identice este f =20 em iar indicele de refraetie al materialului
din care sint confection ate acestea este n =3/2.
Un obiect a~ezat la distanta p =20 em de sistemul optic format, da imaginea
reala la distanta
p' =60 cm de sistem.
Sa se calcnleze indicele de refractic al lichidului care constituie lentila divergenta din sistem.
4.1.11. 0 lentila plan convexa eonfectionata

din sticIa eu indicele de refractie
n = 1,5 este folosita pentru a proiecta pe un ecran imaginea unui obiect inalt de
5 cm. Stiind ca obiectul este a~ezat perpendicular
pe axa lentilei, la 30 cm de lentiIa
~i ca s~ obtine 0 imagine de dona ori mai mare deeit obiectul, sa se afIe:
1. Distanta focala a lentilei in aer.
2. Raza de curbura
a fetei sferice a lentilei.
3. Distanta
focala a aceleia1?i Ientile dnd este introdusa
in apa, indicele de refractie al apei fiind na =4/3.
4. Pozitia 1?imarimea imaginii in apa pentru acela1?i obiect, distanta
intre obiect
~i lentiHi raminind
neschimbata.
5. Ce distanta
focala ar trebui sa aibil. 0 lentila subtire pentru ca prin alipirea ei la lentila data sa se obtina in aer un sistem cu distanta
focaEi obtinuta
[a punctul
3.'
"
4.1.12. Doua oglinzi concave 01 1?i 02 cu
virfurile
VI 1?i V2 sint formate
din calote
diametral
opuse dintr-o
sfera cu diametrul
2R (fig. 4.3). Un obiect mic rectiliniu
AB
este plasat perpendicular
pe axa VI V2 intre
cele doua oglinzi.
1. Sa se gaseasca
pozitia
imaginii
A' B'
formata
de raze Ie care pornind de la obieetul
A B sint reflectate
pe oglinda
01' apoi pe
oglinda 02' Sa se analizeze
cazul dnd
obiectul A B se deplaseaza
din V2 spre VI'
2. Sa se studieze
variatia
I
raportulur4.'BI
AB
4.1.13. Un obiect rectiliniu AB cu lungimea 0 = 1 cm este a~ezat perpendicular

;pe axa principala
a unei Ientile subtiri cu distanta
focala f =30 cm. Se cere:
1. La ce distanta
p, de lentila, trebuie
a~ezat obiectul AB, pentru a obtine
pe un ecran perpendicular
pe axa lentilei, 0 imagine reala de trei ori mai mare
elecit obiectul.
2. Intre obiectul A B ~i lentila se plaseaza ca in figura 0 lama cu fete plane
~i paralele Cll grosimea e=9 em ~i indieele
de refractie n =1,8.
In ee sens ~i eu cit trebuie
deplasat
eeranul
pentru
a obtine 0 imagine neta pe eeran.
3. Se a~aza ea in figura 4.4 0 oglinda plana M, care intersecteaza
axa principala
a lentilei la distanta
de 1 m de lentiHi ~i sub un
uughi de 45. Sa se precizeze care este natura,
apo
pozitia
~i marimea imaginii data de sistem.
r.uv6
4. La ce distanta
de axa principala
a lentilei trebuie
sa se gaseasca
fundul
unei euve
care contine un strat de apa cu aclincimea h =20 cm, pentru ca imaginea
finala a
obiectului
A B sa fie realii ~i plasata pc fundul euvei?
Se da indicele de refrac~iei al apei n =4/3.
t:-=\
4.1.14. Se considera 0 lentila sub tire convergenta

cu distanta
focala f ==20 cm.
Pe axul optic principal al acesteia se a1?aza de 0 parte un obiect luminos AB, la distanta p =30 cm de lentila, iar de partea ceaIaIta 0 og:linda convexa cu raza de curbura
R =40 cm, cu virful spre lentila, Ia distanta OV =50 cm.
Sa se precizeze natura imaginii finale ~i distanta
acesteia de lentila.
Pe un banc optic sint a~ezate dona Ientile convergente
biconvexe
L1
~i 0 oglinda concava M, avind aceea~i axa optica. La stinga lentilei
se afla pe axa un punct luminos S. Lumina traverseaza
cele dona Ientile, se reflecta
4.1.15.
'li L2 identice
[,1
pe oglinda ~i se intoarce prin Ientile. Sticla din care sint confectionate Ientilele are
in dice Ie de refractie n = 1,5, raza de curbura a Ientilelor este R =20 em ~i a oglillzii
R1 =40 em. Distanta dintre Ientile este d = 1 m iar dintre lentil a L2 ~i oglincla M,
d1 =50 em.
1. Distantele focale fl ale lentilelor ~i f2 a oglinzii.
2. Pozitia imaginii finale a obiectului punctiform S aflat la distanta p =30 em
in stinga Ientilei L1
3. Marirea imaginii de la punctul 2.
4. Cum trebuie a~ezat sistemul optic pentru ca imaginea finala sa se formE'ze
tot in S.
4.1.16. Doua Ientile convergente L1 ~i L2 avind distanteIe focale fl =20 em ~i
[2 = 10 em se gasesc la distanta d =50 em una fata de alta. In stinga lentilei L1 pe axa
comuna la p =60 em se afla un obiect punctual O. Se cere sa se calculeze :
1. Pozitia ima{Jinii obiectului 0 data de cele doua Ientile;
2. Intre cele doua Ientile se a~aza 0 a treia Ientila L3 cu distanta focala f3 =5 em,
care se poate deplasa intre lentilele L1 ~i L2 Pentru ce pozitie a lui L3 imaginea obiectului
se va forma Ia distanta maxima de L2 ?
3~ Care este aceasta distanta maxima?
4.1.17. 1. Consideram 0 prisma a carei sectiune dreapta este un triunghi echilateral ABC ~i
o raza de lumina S1 ce intra in prisma pe fata
AB sub un unghi de incidenta ce corespunde
deviatiei minime (fig. 4.5). Cunoscind deviatia
minima a =60, sa se determine unghiul de incidenta al razei S1 ~i indicele de refractie al
substantei din care este confectionata prisma.
2. Se arginteaza fata AC a prismei ABC ~i se
lipe~te cu fata BC de fata ipotenuza a unei
prisme a carei sectiune dreapta este un triunghi
isoscel BCD, dreptunghic in D. Indicele de
a doua prisme este
n2
V; .
Sa se arate mersul razei de lumina 51, prin sistemul format din cele doua prisme.
4.1.18. Un fascicul de lumina monocromatica, emis de 0 sursa punctiforma este
transformat intr-un fascicul de lumina paraleHi cu ajutorul unei Ientile plan convexa,
ce are raza de curbura R =20 em ~i illdicele de refractie n = 1,65.
Fasciculul de lumina paralel cade perpendicular pe 0 rete a optica cu 250 trasaturi
pe mm. Razele de lumina care formeaza maximul de difractie de ordinul 3 sint inclinate fata de directia razelor incidente cu un unghi cp =30.
Se cere:
1. Distanta d la care trebuie a~ezata sursa punctiforma fata de lentil a pentru a
se obtine fasciculul de lumina paralela.
2. Lungimea de unda a radiatiei monocromatice.
3. Se scoate lentila din dispozitiv i se a;;aza pe un banc optic impreuna cu un

obiect liniar. La ce distanta de lentila plan convexa, trebuie aezat obiectul, pentru
ea imagine a sa virtuala sa fie de trei ori mai mare dedt obiectul ?
4 . .$tiind ca metalul din care este confectionat bancul optic are coeficientul de dilatare liniara 0: =2.10-5 grad-l sa se calculeze variatia distantei imagine-lentila, dnd
tcmperatura
bancului crete cu 100C.
4.].] 9. Un fascicul de lumina monocromatica este divizat in doua fascicule.
Unul din fascicule cade normal pe 0 retea de difractie cu N=500 trasaturi pe
mm, iar al doilea fascicul cade pe 0 celula fotoelectrica.
Sa se determine:
1. Lungimea de unda Al a radiatiei monocromatice tiind ca maximul de difractie de ordinul doi se obtiile sub un unghi tp=30 fata de normala la planul rete lei.
2. Numarl}l total al maximelor de difractie date de retea pentru 0 radiatie
eu A =,1500 A.
3. Sa se verifice valoarea constantei lui Planck, tiind ca tensiunea de frinare
a fotoelectronilor este de 0,690 V in cazul radiatiei cu 1..2=4500 A i de 0,415 V in
eazul radiatiei cu lungimea de unda Al de la punctul unu.
4. Care e~te energia cinetica a unui fotoelectron emis de celula pentru radiatia
eu t\ = 5 000 A, daca energia de extractie este de 2,3 eV ?
9
4.1.20. Un izvor luminos emite lumina cu lungimea de unda /..=5 000 A. Fasciculul luminos paralel emis, cade normal pe 0 retea de difractie.
Se cere:
1. Numarul fotonilor incidenti pe retea in timp de 1 minut, daca puterea
izvorului este P =20 W.
2. Constanta rete lei de difractie, daca maximul de difractie de ordinul al doilea, se formeaza sub unghiul cp=30.
3. Distanta dintre maximul central (de ordinul zero) i maximul de ordinul
doi, pe un paravan pe care fi~ura a fost proiectata cu ajutorul unei Ientile, cu convergenta C=2 dioptrii.
4. Se inlocuiete parflvanul cu 0 celula fotoelectrica de cesiu al carui prag fotoelectric este "0=6600 A.
Sa se determine:
a) lucrul de extrac~ie.
b) viteza cu care este emis un electron.
4.1.21. Un dispozitiv experimental
este construit dintr-un ecran E1 prevazut
eu doua fante 51 i 52' distantate cu a=0,2 mm; i un al doilea ecran E2 paralel
eu primul i la 0 distanta D =0,5 m de acesta. 0 sursa de lumina punctiforma i
monocromatica se afla de partea opusa lui E2, in spatele ecranului E1, pe axa care
unete mijlocul distantei 5152 cu ecranul E2
Pe ecranul 2 se obtine un sistem de franje de interferenta cu distanta intre
doua franje consecutive i = 1,5 mm.
1. Sa se determine lungimea de unda a radiatiei cu care sint luminate fantele
ecranului E1
2. Dad se deplaseaza ecranul E2 - paralel cu el - la distanta D' =1 m
fata de E1, care va fi distanta dintre doua franje consecutive?
3. Dad intregul dispozitiv experimental s-ar afla intr-un mediu transparent
eu indicele de refractie n=1,5, care ar fi valoarea interfranjei?
4. Daca in drumul undelor luminoase care provin de la fanta 51 se interpune
o lama transparenta
cu fete plane - paralele i avind indicele de refractie n' i
grosimea d, ce se va intimpla cu sistemul de franje, dispozitivul afllndu-se in aer?
5. Se lumineaza
cele doua fante simultan
cu doua radiatii monocromatice,
Ul131
de lungimea
de unda Al =6000
A ~i a doua necunoscuta.
Se observa ca maximuI
de ordinul 3 al radiatiei necunoscute
coincide cu maximul de ordinul 2 al radiatiei
cunoscute
(AI)' Sa se determine
A2 ~i sa se precizeze in ce parte a spectrului
se afla"
6. Dispozitivul
de la punctul
1 se lumineaza
cu lumina alba. Care va fi pe..
ecranul E2, distanta
intre maximele
de ordinul 3 corespunzind
radiatiilor:
!\j'o~u=,
=7 oooA ~i Aviolet=4000
A?
4.1.22. Succesiy se ilumineaz~
suprafata
de unda Al =2790
A ~i A2= 2450 A. Tensiunile
V2=1,26
unui metal cu radiatii

de fdnare sint VI =0,66
de lungime
V, respecti,-
V.
Sa se calculeze:
1. Constanta
lui Planck.
2. Lucrul de extractie.
3. Frecventa
de prag pentru
metalul folosit ~i lungimea
de unda pentru carese mai poate obtine efect fotoelectric
~i sa se compare cu lungimile de unda date in
enunt
4. Impulsul total transmis
electrodului
la fiecare proces de interactiune,
~tiind'
ca electronul
este expulzat
dupa directia de propagare
a radiatiiJor,
dar in senE;
contrar.
acest
4.1.23. Pragul fotoelectric

al unui metal este Ao=4 000 A; Se lasa
metal un flux de fotoni cu lungimea de unda A=3 000 A.
Se cere:
1. Valoarea
lucrului de extractic
pentru acest metal.
2. Energia
cinetica
a fotoelectronilor.
3. Viteza fotoelectronilor.
4. Impulsul
fotonului
incident.
5. Masa fotonului
incident.
sa cada
pe
4.1.24. Un laser emite un fascicul filiform de lumina monocromatica

cu puterea
de 4,5 m W ~i cu lungimea
de unda A=4 400 A. Fasciculul
laser cade p~ 0 lama;
de sticla plan-paralela
cu grosimea d=3 mm ~i indice de refractie 11=1,5.
Se dau: constanta
lui Planck h =6,6 .10-34 J.s ~i viteza luminii in vid c =3 .108 mis_
Sa se afle:
1. Numarul
de fotoni emi~i de laser in timp de 1 secunda.
2. La cadere pe suprafata
superioara
a lamei 0 parte se reflecta ~i alta parte
se refracta. La ce unghi de incidenta i fasciculul reflectat va fi perpendicular
pe fasciculul refractat?
3. Sa se determine
cu cit se deplaseaza
fasciculul fata de directia ini~iala dupa,
traversarea
lamei de sticla pe care cade sub unghiul de incidenta obtinut la punctul 2.
4.Si'i se demonstreze
ca daca fasciculul traverseaza
citeva medii separate prinsuprafete
plan-paralele,
directia
razei emer.aente
depinde numai de directia
razef
incidente
~i de indicii de refractie ai primului ~i ultimului
mediu.
temperatura
la care eneraia
cinetica medie a moleculelor unui gaz perfect este egaIi'i cu energia fotonilor cu lungimea de unda !, =0,6 fLm.
numarul de fotoni cu )...=0,6 fLm al CarOl' impuls
este egal cu impulsul atomului
de heliu la temperatura
T =300 ){.
totat;
4.1.27. pe 0 retea de difractie cu constanta

d =3 fLm, cade normal
un fascicu:
de lumina monocromatica
~i se obtin pe un ecran franje. Doua maxi me vecine sin1\.
observate
sub unghiurile
'PI =2315'
~i respectiv
'P2=3652'
1. Sa se calculeze energia ~i impulsul unei radiatii din fascicul.
2. Sa se caiculeze impuisul total al fasciculului care cade pe reteaua de difractie

Intr-o secunda, suprafata acesteia fiind 5 cm2 iar intensitatea
fasciculului 1=3.10-3'
Wattjcm2
4.1.28. Catoda unei celule fotoelectrice este luminata cu radiatii
cu A =3 500 A
~i apoi se aplica 0 diferenta de potential care frineaza total fotoelectronii
smul~i.
Se lumineaza apoi, aceea~i fotocatoda cu 0 radiatie a carei lungimc de unda difera
cu 500 A de cea precedenta ~i se constata ca diferenta de poten~ial necesara frinarir
fotoelectronilor
este cu 0,59 V mai mare decit cea de la primul caz. Cunoscind constanta Jui Planck (h =6,6 -10-34 j.s) ~i viteza luminii (c =3 .108 mjs), sa se determine
sarcina electron ului.
4.2.1. 0 persoana prive~te 0 sursa punetiforma de lumina cu intensitatea de 50 cd,

a~ezata Ia distanta de 1 m de ochiul acesteia.
Sa se calculeze fluxul luminos
care cade pe pupiia ochiului, diametrul pupilei fiind de 4 mm.
4.2.2. Pe 0 mas a se afla 0 carte la 0 distanta de 1 m de piciorul perpendicularei
coborite din lampa pe planul mesei. Lampa poate fi ridicata sau coboritii pe verticaUi. Care este inaltimea h de la suprafata mesei, la care trebuie fix at a lampa, pentru
ea iluminarea
cartii sa fie maxima?
4.2.3. Iluminarea obtinuta pe suprafata Pamintului
in cazul unei incidente normale a razelor solare este de aproximativ
105 lux. Admitind ca radiatia soarelui nu
depincle de directie ~i neglij iny! absorbtia luminii in atmosfera, sa se determine stralucirea Soarelui. Se considera raza orbitei Pamintului
egala cu 1,5 .1011 m ~i diametrul Soarelui 1,4.109 m. Cit de mare va fi iluminarea E a imaginii Soarelui obtin uta
eu ajutorul unei Ientile cu diametrul de 5 cm ~i distanta focala de 10 cm ? Marimea
unghiulara
a soarelui este de 30'.
.
4.2.4. Fluxul de energie al radiatiei
vizibile a unei luminari
este de 6.10-3
watt/m2 la 0 distanta de 1 m de luminare. Presupunind ca Iuminarea pierde 8,5.10-3 kg
din greutatea ei pe ora, ~i ca puterea ealorid a sperman tetului este 24,3 .106 Joule/kg.
Sa se gaseasca randamentul
Iuminarii ca sursa de lumina.
4.2.5. Un punet luminos A se afla pe axa principala a unei oglinzi concave cu
distanta focala de 30 cm, Ia 0 distanta de 40 cm de virful oglinzii. Unde trebuie a~ezata 0 oglinda plana perpendicular
pe axa principala a oglinzii concave, pentru ca
imaginea punctului luminos A, data de cele doua oglinzi sa cada tot in A ?
4.2.6. Un vas cu mercur se rote:;;te uniform in jurul unei axe verticale cu viteza
unghiulara U) =1 s -1. Suprafata libera a mercurului capata 0 forma curba ~i se foln.
se~te ca oglinda. Sa se determine distanta focala a acestei ogIin;;:.
4.2.7.
punctul A
Iui parcurs
care merge
Pe cale geometrica sa se demonstreze ca daca 0 raza de lumina venita din

trece prin punctul B dupa reflexia ei pe 0 oglinda plana, lungimea drumude aceasta raza de lumina este mai mica dedt Iungimea oricarui alt drum
de la punctul A la oglinda ~i apoi Ia punctul
B.
4. 2~8. In f~ta _unei ~gIinzi sferice co~cave,. perp,endicular pe ~xa sa principaIa,

se a~aza 0 oglmda plana. Un punct lummos sltllat mtre cele doua oglinzi emite un
fascicul care, reflectlndu-se
succesiv pe fiecare oglinda formeaza imaginea in planul
'ce contine punctul luminos - obiect :;;i este perpendicular

pc aX3 principala. Raza
,de curbura a oglinzii concave este R =4 m ~i distanta dintre virful sau :;;iplanul care
-contine punctul fiind d =3 m, sa se determine distanta dintre oglinda plana :;;ivirful
-oglinzii conca ve.4.2.9. Doua oglinzi concave cu distantele focale 10 cm, respectiv 40 cm, sint
:situate fata in fata, avind axa optica comuna ~i distanta intre virfurile ogIinziIor d =
=110 cm;
a) Sa se determine cele doua puncte aflate pe axa intre cele doua oglinzi, ale
caror imagini, dupa reflexia succesiva in cele doua oglinzi, se formeaza in acelea:;;i
puncte.
b) Cit de mare trebuie sa fie distanta intrc cele doua oglinzi pentru ca cele dona
~puncte sa coincida?
4.2.10. 0 raza de lumina monocromatica,

la suprafata plana de separatie intre
doua medii transparente
cu indicii de refractie nl' respectiv n2, se scindeaza in dOU[1
raze: una reflectata :;;iceala1ta refractata.
Sa se calculeze care este valoarea unghiului de incidenta in functie de n1 ~i n2, pentru care raza reflectata :;;i raza refractata
:sint perpendiculare
intre ele.
4.2.11. Sa se determine deplasarea razei emergente in raport cu raza incidenta
,care cade sub un unghi de incidenta i =70 pe 0 lama transparenta
cu fete plane :;;i
paralele cu grosimea d=10 cm, indicele de refractie al lamei este n=1,5.
4.2.12. Un vas contine un strat de lichid transparent;
grosimea stratului
de
Iichid este h, iar indicele de refractie n. Pe fundul vasului se afIa un mic obiect.
Un observator
observa imaginea obiectului din vas dupa 0 directie ce face un unghi
,eu normala la suprafata lichidului.
1) Sa se calculeze adincimea h'la care observa acesfa imaginea obiectului :;;i
drumul optic L strabatut
de raza de lumina in Iichid. Sa se calculeze acelea:;;i marimi
in cazul unei incidente
normale.
4.2.13. Pe fata posterioara a unei lame transparenta cu fete plane:;;i paralele de gro:sime d =3 mm se afla 0 mica pata de cerneala - grosimea stratului de cerneala fiind
neglijabila.
Se ja:;;aza lama pe platina unui micros cop :;;i se potrive:;;te acesta, astfel
'incit sa se vada cIaI' imaginea unei zgirieturi fine de pe fa ta superioara a lamei. Se
'coboara dupa aceea tubul microscopului cu 2 mm pina ce se observa cIaI' imaginea
petei de cerneala. Din date Ie problemei sa se determine indicele de refractie al lamei
transparente.
4.2.14. Un bazin cu fundul plan :;;ireflectant contine un strat de apa cu grosimea
,11 =20 m. Pe suprafata apei cade 0 raza de lumina sub un unghi de incidenta i =30.
'Sa se calculeze :
1) Dupa cit timp raza de lumina iese din apa in aer.
2) Unghiul format de directia razei emergente (care iese din apa) cu directia razei
incidente.
3) Distanta geometrica :;;i drumul optic strabatut
de raza in apa. Indicele de
Tefractie
.
al apei
se ia
n = ~3 .
4.2.15. 0 prisma de sticla are indicele de refractie n =3/2 :;;i unghiul A =5. Se
cere deviatia unei raze de lumina care intra in prisma sub un unghi de incidenta i =3
:;;ivaloarea unghiului facut de raza emergenta la ie:;;irea din prisma cu normala la fata
prismei.
4.2.16. 0 raza de lumina, trecind din aer in apa, intiIne:;;te in apa

paralela
cu suprafata
apei pe care se reflecta
:;;ise intoarce
0 oglinda plana,
in aer. Sa se exprime Ull-
ghiul sub care iese raza emergenta fata de normala la suprafata apei, in raport cu unghiul de incidenta al razei Ill. intrarea inapa.
2) Aceea~i intrebare pentru cazul cind oglinda plana face un unghi e<:cu supra-fata apei.
3) Indicele de refractie al apei fiind n =4/3, iar raza incidenta intrind in apa sub>
unghiul de incidenta i =30 sa se determine unghiul minim cu care trebuie rotita oglinda~
in raport cu suprafata apei, pentru ca raza emergenta sa se reflecte totalia suprafata de separatie
apa-aer.
0
4.2.17. Se dau doua prisme optice identice CAB ~i C'A'B' dreptunghice in C

~i C'. Prismele sint astfel a~ezate incit 0 raza de lumina 51, intrind sub incidentai
normala pe fata AC a primei prisme, sa iasa normal pe fata A'C' a celei de a doua,
prisme.
1) Sa se traseze mersul razelor de lumina.
2) Sa se exprime deviatia D.. a razei emergente fata de raza incidenta.
4.2.18. Sa se stabileasca urmatoarea relatie :
sin 1/2(A+~)
sin 1/2 A
CDS
CDS
1/2 (r-r')
1/2 (i-i')
in cazul unei prisme cu unghiul de reIractie A ~i

indicele de refractie n (fig. 4.24).
4.2.19. 0 prismii optica cu unghiul de refractie A =60 are indicele de refractie n =
pentru
radiatia galbena a sodiului.
1) Sa se determine unghiul de incidenta corespunzator
deviatiei mini me ~i valoarea acestei
deviatii (D..minim) pentru radiatia galbena.
2) Sa se determine unghiul de incidenta minim pentru
sufera reflexie totala pe a doua fata a prismei.
0
V2
Fig. 4.24
care radiatia
galbenit;
4.2.20. Deviatia razei emergente IE in raport:.

cu raza incidenta 51 este: D..=(i1 +i2) - (1'd+1'2) =(i1 +i2)-A (fig. 4.25).
1) Sa se gaseasca conditia
de deviatic
minima.
2) Sa se exprime indicele de reIractie al prismei in functie de deviatia millima ~i de unghiut
prism_i.
3) Sa se arate ca in cazul unei prisme cu.
l1nghiul de reIringenta A mic ~i razele cad sub
un unghi de incidenta mie, avem satisfiicuta rela-
tia D..=A(n-l).
4.2.21. 0 persoana vede distinct un obiect a~ezat la 50 cm de ochi. Ce fel de ochelari trebuie sa foloseascii persoana ~i cite dioptrii trebuie sa aiba lentilele lor pentru
ca persoana sa vadii cIaI' un obiect a~czat la 25 cm (minimul unei vederi distincte
pentru un ochi normal). Distanta intre oehi ~i lentila se considera 1 cm.
4.2.22. Un miop are minimum de vedere distincta la 25 cm atunci dnd folose~te
. Ientile divergente de 2,5 dioptrii a~ezate la distallt[[ de 1 cm de ochi.
Sa se afle distanta minima de vedere distinctii pcntru persoana respectiva dnd.
uu folose~te ochelari.
4.2.24. Un
focal' ~i oglinda
d ~i indicele de
Sa se arate
Dglinzii
obiect este a~ezat pe axa unei oglinzi curbe dincolo de focarul ei. Intre
este a~ezaUi 0 placa de sticla cu fete plane ~i paralele avind IIrosimca
refractie n astfel incit axa oglinzii sa fie perpendiculara
pe placa.
ca introducerea
placii deplaseaza imaginea la fel ca ~i 0 dcplasare a
d(n-l)
cu ---
~Y<:4.2.23. 0 prisma rectangular iwscel AOB, cu indice

de refractie n =3/2 ~i a carei baza are largimea a = 12 em,
este luminata dintr-un punct M a~ezat ca in figura 4.26
(Mf =9 cm; fA =3 cm).
Sa se traseze mersul razelor pentru un fascicul ingust
provenind
din M ~i care cade normal
pe fa~a de
intrare AB.
Sa se determine distanta LM' la imaginea finala M'
a punctului M fata de punctul L.
mspre
object.
4.2.25. 0 lentila subtire plan convexa

are indicele de refractie n =3/2 ~i este a~ezata in aer, dioptrul sferic are raza de
curbur~ CS=2 m ~i este acoperit cu un
--lA-----.-C------------< r\. s
B
strat de argint. Un obiect de inaltime

y =4 cm este a;;ezat perpendicular pe axa
CS ;;i la 3 m de lentiHi spre fata plana
a acesteia (fig. 4.27).
1) Razele de lumina pornind de la obiectul AB traverseaza fata plana, se reflectkl
pe fata curba ;;i apoi traverseaza
din nou fata plana. Sa se determine
imaginea
finala A' B'.
J
2) Razele pornind de la obiectul luminos AB sufera reflexii atit pe fata plana
cit ;;ipe fa ta curba. Sa se determine imagine a AI/ B".
3) Ce pozitie Al trebuie sa aiM punctul A, in primul caz pentru ca imaginea A ~
sa coincida cu A ?
4.2.26. Doua oglinzi sferice sint centrate pe aceea;;i axa una dilltre ele cste concava ;;i are raza de curbura Rl' cealalta este convexa ~i are raza de curbura R2(R2 <RI).
Suprafetele lor reflectatoare sint a;;ezate fata in fata. Dintr-un punet a;;ezat pe axa
lor comuna, se indreapUi un fascicul luminos spre oglinda concava. Dupa 0 reflexie
pe oglinda concava ~i 0 reflexie pe oglinda convexa, se obtine 0 imagine a punctului
M in M'. Distanta dintre cele doua oglinzi fiind 00' =L, se stabile~tc pozitia Iui M,
astfel incit imaginea M' sa se formeze chiar in virful oglillZii concave. Sa se stabileasca dependenta
distantei de la obiect la imagine, D, in functie de distanta dintre
cele doua oglinzi.
4.2.27. Se da 0 oglinda concava cu raza R =2 m. La 0 distanta
VB= 1,4 m de
virful oglinzii se a~aza un mic cerc luminos cu raza AB = 1 cm, al carui centru se
afIa pe axa principala a op-linzii. Sa se afIe la ce distanta d de virful oglinzii concave
trebuie sa a~ezam 0 oglinda plana, perpendiculara
pe axa, pentru ca imaginea finala
a centrului cercului sa se formeze in B (centrul cercului).
Care va fi marimea diametrului
acestei imagini?
4.2.28. Doua Ientile plan-convexe,
identice, sint situate la
de cealalta ({fiind distanta focala a fiecarei Ientile). La distanta
distanta
p =26,7
d =3f una
cm de len-
tila (in sens opus in raport cu cealalta lentila) se a~aza un obiect luminos liniar, cu
inaltimea
l =4 cm ~i perpendicular
pe axul comun al celor doua Ientile. Sii se determine:
1) Distanta
focaHi ~i convergent a fiecarei Ientile ~tiind di raza de curbura este
R =8 cm ~i indieele de refractie n = 1,5.
2) Pozitia ~i felul imaginii data de cea de-a doua lentila.
3) Raportul
intre marimea
imaginii finala ~i obiect.
4) Sa se construiasca
figura cu mersul razelor.
4.2.29. Se considera 0 lentiHi convergenta
L1; pe axul ei principal
la distanta
de 1,5 m se plaseazii 0 sursa luminoasa punctilorma
S. De cealalta parte a lentilei se
deplaseaza
un ecran perpendicular
pe axul principal al Ientilei. Cine! eeranul se afla
la distanta
de 1 m de lentila L1, diametrul
petei luminoase (imagine a sursei) are pe
eeran valoarea de 2,5 em. Cind eeranul este plasat la 1,25 ill de lentila L1, diametrul
petei este de 5 em.
1) Sa se deduea distanta
focala a Ientilei L1
Se repeta experienta
inlocuind lentila L1, eu 0 alta lentiUi L2 :;;i in acest caz diametrul
petelar Iuminoase sint, pentru acelea:;;i distante ca ~i in cazul lentilei L1' 3,33 cm ~i
respectiv
26,66 cm.
2) Sa se deduca distanta
focaHi a lentilei L2
Sc dispun lentila L1 ~i ecranul ca in prima experienta
~i se eonsidera ima~inea S' a
lui S. Se a~aza intre L1 ~i So euva paralelipipediea
plinii eu apa (n =4/3) pere~ii cuvei
fiind foarte subtiri. Dimensiunea
euvei cu apa dupa clirectia axel sistemului
este
<I\' 1 m.
3) srl se ealculeze distanta
de Ia L1 pina la pozitia un de trebuie a:;;ezat ecranul
pentru a prinde imaginea S', dupa plasarea euvei ell apa in drumul razelor de lumina.
4.2.30. 0 lentil a biconvexa,
ambii dioptrii avind aeeea~i raza de curbura, da in
aer imaginea unui obiect la distanta
D de acesta. Lentila ~i obieetul fiind cufundate
in apa, pastrind pozitia pe care 0 aveau in aer, imaginea se obtine la distanta de 1m
de obiect :;;i de patru ori mai mare declt obieetul. Indieele de refraetie al sticlei este
s=1,5,
J11
iar
al
apei
na=~'
Sa se afle:
1)IDistanta
foeaHi a lentilei in:aer ~i eonvergenta
ci.
2) Raza de eurbura
a fete lor lentilei.
3) Distanta
D dintre obieet ~i imaginea sa data de IentiUi in aer.
4.2.31. 0 lentila bieonvexa are razele de eurburi'i ale celor doi dioptri
r;;i respeetiv R2=40 mm. Sa se determine
distanta
foeala :;;i eonvergenta
tile in nrmatoarele
eazuri:
1) Lentila se afla in aer (na=l).
2) Lentila
se afla in apa
(napa
R1 =25
acestei
mm
len
4
+).
3) Lentila se afla in sulfura de carbon

(neB =1,63).
Indieele de refractie al materialului
din care este confectiollata
4.2.32. Sa se gaseasca
imaginea
data de
sistemul din figura 4.28 a unui punct luminos
a$ezat pe axa principala
a sistemului,
punetul
fiind in stlnga lentilei din extrema stinga la 0
distanta
de 10 cm de aceasta.
lentila
este
nl
=1,5.
4.2.33. Un sistem optic se compune din doua Ientile LI ~i L2 a vlnJ acela~i ax

principal, situate la 20 cm una de alta. Lentila LI este biconvexa ambii dioptrii aVInd
aceeasi, raza de curbura
R si
, indicele de refractie,
al lentilei
11 =
22
"i
distanta
"I
focala
[1 =10 cm. Lentila L2 este divergenta ~i are distanta focala [2=-15 cm. Sa se afle:
1) La ce distanta de un obiect AB, situat la distanta de 15 cm In fata lentilei LI
se afla imaginea
valoarea
lui A" B" data de sistem,

A"B"
raportului -?
ce fel de imagine
este aeeasta
~i care este
A.B
2) Sa se determine raza de curbura a dioptrilor lentilei LI.

3) Lentila LI se introduce in interiorul unei cuve cu fete plane ~i paralele ;;i dimensiune dupa directia axei sistemului egala eu I foarte apropiata
de grosimea lentilei
a~a ea in problema
sa putem neplija dru m 011 striibatut
de lumina prin liehidur
respectiv.
Sa se determine valoarea indicelui de refractie 11' al liehidului din euva ~tiind eil:
pentru ea imaginea A"B" sa ramIna in pozitia de la inceput,
obiectul AB trebuie
departat
foarte mult de sistemul de Ientile (teoretic la infinit de aeesta).
4.2.34. 0 lentila plan eonvexa are raza de eurbura a dioptrului sferic R=10 cm.
~i indicele de refractie 11 = 1,5. La distan ta de 15 em in fata Ientilei se a~aza un obiect
rectiliniu ~i perpendicular
pe axa lentilei, Inaltimea obiectului fiind AB =5 cm. Sa
se determine:
1) Pozitia, marimea ~i natura imaginii.
2) Obiectul raminind Ia aceea~i distanta de lentila, aceasta fiind cu fata convexa
spre obiect ~i fata plana fiind argintata,
sa se afle pozitia, natura ~i marimea imagini'
finale in acest caz.
3) Sa se arate mersul razelor in cele douii cazuri.
4.2.35. 0 lentila convergenta
are distan~a focala [1= 12 cm. In fata ei se a~aza
un obiect la distanta P =20 em. La distan~a d =60 cm de aceasta lentila se afla 0 a>
doua tot convergenta
eu distanta focala f=10 cm. Sa se determine:
1) Convergentele
C1 ~i C2 ale celor doua Ientile.
2) Unde se afla imaginea obiectului data de sistemul format din cele doua Ientile.
care este natura ~i miirimea acestei imagini.
4.2.36. La 0 lentila biconvexa sl!b~irc se arginteaza
una din fetele exterioare.
Sa se gaseasca distanta focala fa oglinzii obtinuUi in felul acesta. Raza de curhurii
a suprafetei curate este R1 iar aceea a suprafetei argintate R2 ; indicele de refraetie
al lentilei este 11.
4.2.37. Imaginea unni object lnminos care se obtine prin reflexie pe 0 Ientila convergenta poate Ii adusa la coincidenta cu insii~i obiectul, in doua pozitii ale accstuia
din urmii : In cazul dnd distanta dintre obiect ~i lentila este P =200 cm ~i In cazuf
dnd distanta este PI =7,91 cm (ambele pozitii se ana de aceea~i parte a lentilei). Distanta focala a lentilei este f=37,7 cm. Sii se determine:
1) Tipul lentilei.
2) Sa se gaseasca razelc de curbura RI ;;i R2 ale fetelor lentilei precum ~i indicele
de refractie al materialului
din care este construita
lentila.
4.2.38. Sa se arate ca pcntru 0 lentilii a~ezata in a~a fel inclt 0 Iata sa fie in contact cu un mediu cu indicele de refractie 111 iar cealalta fata in contact cu un mediu
Cll
indicele
de refrac~ie
112
(n2=F111)'
este
satisfacuta
relatia:
ff1
2
san -
depinzlnd
de felul lentilei,
convergenUi,
sau divergenUi).
= !!.l.- (semnu.
n2
4.2.39. 1) Un miop are punctum remotum

Ia distanta D=50 cm. Care este convergenta IentiIeior pe care trebuie sa Ie foloseasca pentru a vedea distinct Ia infinit?
2) Folosind lentilele cu convergenta C =10 clioptrii, acest miop vede distinct fara
acomodare obiectele situate la punctum proximum. La ce distanta se afla punctum
proximum ?
3) La batrJnete persoana respectiva devine presbit.
Ce Ientile trebuie sa foloseascii pentru a vedea distinct la distanta d =25 cm ? (Se neglijeaza distanta dintre
Ientile ~i ochi.)
4.2.40. Un microscop este construit din doua sisteme optice convergente
cenhate pe un acela~i ax; obiectivul cu distanta focala fob ~i ocularul cu distanta focala
foe - aflate in interiorul unui tub cilindric, distanta intre centre Ie optice ale celor
doua sisteme fiind D.
1) Pe platina microscopului se a~aza un obiect AB ~i se regleaza microscopul
incit imaginea definitiva a obiectului sa se formeze la infinit. Sa se calculeze distanta
p, a obiectului fata de obiectiv.
2) Se a~aza pe platina microscopului 0 lama cu fete plane ~i paralele ~i se a~aza
obiectul AB - care este foarte subtire, peste lania. Se regleaza din nou aparatul a~a
fel ca imaginea finala a obiectului AB sa se formeze tot la infinit ~i pentru aceasta
tubul microscopului
s-a ridicat pe 0 inaltime a. Dupa aceasta se a~aza obiectul A B
direct pe platina microscopului ~i peste acesta lama cu fete plane paralele. Pentru ca
imaginea finala a obiectului AB sa se formeze tot la infinit se deplaseaza
tubul
microscopului pe 0 distanta d fata de pozitia sa din cazul precedent. Cunoscind pe a ~i
b sa se calculeze grosimea e a lamei ~i indicele de refractie n al acesteia.
4.2.41. Un sistem compus dintr-o lentila convergenta
cu centrul optic in 01 ~i
distanta focala f1 =20 cm ~i dintr-o lentila divergenta subtire cu centrul optic in 02
~i distanta focala f2=10
cm avind axul optic principal comun, formeaza pentru un
punct obiect situ at Ia infinit 0 imagine la infinit.
1) Sa se calculeze distanta
1 2,
2) La ce distanta de lentila 01 trebuie sa a~ezam un obiect AB perpendicular
pe
axa (A pe axa), pentru a obtine 0 imagine virtuala A'B' situata la 20 cm de 02'
3) Care va fi marirea?
Sa se construiasca
imaginile ~i sa se deseneze mersul
razelor.
4.2.42. Un obiect AB este a~ezat la distanta p =40 cm de 0 lentila convergenta

eu distanta focala f=15 cm. Sa se calculeze pozitia unde trebuie a~ezata 0 oglinda
plana perpendiculara
pe axa lentilei, astfel ca imaginea definitiva a obiectului A B
data de sistemul lentiHi-oglinda sa se gaseasca de aceea~i parte a Ientilei cu obiectul
;;i in centrul sferei din care face parte una din fetele lentilei.
4.2.43. Un microscop este format dintr-un obiectiv cu distanta focala fob=5 mm
~i un ocular cu distanta focaHi foc=20 mm. Un obiect este a~ezat Ia 5,2 mm de obiectiv. Se cere:
1) Pozitia imaginii reale data de obiectiv.
2) Raportul dintre dimensiunile liniare ale acestei imagini ~i obiectului.
3) Distanta la care trebuie sa se gaseasca obiectivul fata de ocular pentru ca imaginea virtuala data de acesta sa se formeze la 25 cm de ochiul a~ezat imediat deasupra ocularului.
4) Raportul intre dimensiunile Iiniare ale acestei imagini ~i acelea ale obiectului.
5) Puterea
micro::icopului.
4.2.44. Un fascicul de lumina monocromatica
cu lungimea de unda A=5 '10-7 m
cade perpendicular
pe 0 oglinda metalica ~i formeaza un de stationare. La ce distanta
de suprafata
oglinzii se afla primul plan ventral ~i primul plan nodal al vectorului
electric al cimpului luminos?
4.2.45. Intr-o experienta

cu un dispozitiv de tip'
Young (fig. 4.29) eu datele geometrice : d =0,5 em;.
D =5 m, se obtine maximul de interferenta
de ordinul unu, la distanta i=0,05 em de franja
centrala.
Sa se determine lungimea de unda a radiatiei monocromatice
cu care s-a realizat
experienta.
4.2.46. Folosind acela~i dispozitiv
de la problema
precedenta
~i trimitind
nor-
mal pe paravanul
prevazut
cu cele doua fante lumina alba cu toate radiatiile
avind.
iungimea de unda cuprinsa
intre l\violet=4000
A ~i Aro~u=7500 A, sa se determine
largimea primului
maxim de luminozitate
obtinut pe paravanul
a~ezat la dist.anta.
D =5 m de paravanul
cu fantele distalltate
cu d =0,5 cm una de alta.
4.2.47. Acela~i clispozitiv Young, poate fi folosit pentru determinarea
indiceluj
de refractie al unei subst.ante
in stare solida, lichida sau gazoasiL Pentru aceasta se
interpune
in drumul unuia din cele doua fascicule care interfera un e~antion din sub-
stanta respectiva.
A~a spre exemplu se aaza in drumul unuia din fascicule un tub cu
peretii de sticla ~i cu lun?imea 1=2 cm in care initia.l se ana aer ~i se observa sistemul
de franje de interferenta.
Mentinind
tot sistemul la 0 temperatura
constanta
~i luminind cele doua fante ale dispozitivului
cu aceea~i lumina proveniUi de la 0 lampa cu
vapori de sodiu care da lumina cu lungimea de unda I>-=5890 A ~i inlocuind neruldin
tub cu clor, se observa 0 cleplasare a sistemului de franje cu 20 de franje. Indicele de
refractie al aerului in conditiile experientei
fiind J1aer = 1,000276, sa se ca1culeze indi-
cele de refraciie
al clorului.
Fetele plane ale unei pene de sticHt cu n=1,5 formeaza intre ele un unghi,
superioara
a penei cade normal un fascicul de lumina monocromatidL
cu 1>-=5000 A. Sa se determine
interfranja
i.
4.2.48.
0: =0, 1'. Pe fata
4.2.49. Cu ajutorul oglinzilor lui Fresnel sc obtine, pe. un ecran,o figura de interferenta, pentru 0 radia~ie monocromaticii
Cll 1\ =5820
A.
1) Sa se determine
numarul
de franje luminoase
pe centimetru,
dad! unghiuf
dintre oglinzi este IY. = 17959' ~i sursa de lumina se ana in planul ecranului.
2) Sa se ca1culeze numarul de franje pe centimetru,
atunci cind intreg sistemuE:
se introduce
in apa
3) In cazul
de rezonanta al
intre maximele
se considera
in
(napa
= :).
in, care sursa de IU~ina ar trimit~ radiatii continind

liniile dubletului
sodiului (1)-1 =5890 A ~i A2=5896 A) cit de mare ar fi distan ta pe ecran.
de interferenta
de ordinul intii ale celor doua radiatii ? (Tot sistcmuB
continuare
in apa).
lungimea
de unda a unei radiatii monocromatice,
care
cazind perpendicular
pe 0 retea optica, a carei constanta
este N =400 trasaturi
pe'
centimetru,
prezinta i)1 transmisie
maximul de difractie de ordin 3, sub un unghi de'
difractie
de 330'.
lungimea de unda a unei linii spectrale a carei imagine
data de 0 rete a de difractie in spectrul de ordinul al treilea coincide cu imaginea liniei>
A=4861
A in spedrul de ordinul aI patrulea.
constanta
pe care trebuie sa
pentru a da un spectru de difrac~ie ('It radiatii din domeniul
unda pina Ia 100 !J.m.
aiba 0 retea de difracti .

infraro~u Cll lungimea de
'"
4.2.53. Intr-un
dispozitiv
Young
se folose~te
lumina
), =6 10 _7 m. Distanta
dintre cele doua fante este 1=1 mm,
,acestea la ecran D =3 m.
1) Sa se gaseasea distantele primelor trei franje luminoase fata
.zero.
2) De cite ori ere$te distanta
dintre franjele luminoase
de
'daca se folosqte
lumina
ro~ie cu Ar =6,5 .10-7 m in locul
~Av=5 '10-7 m.
monocromatica
iar distan~a
de
ell
la
de franj a de ordinul
interferenta
veeine,
luminii
verde
cu
...... 4.2.54. Un fascieul de lumina monocromatici'i

cade normal pe 0 retea de difractie cu N =300 trasaturi/mm.
1) Care este lungimea de nnda folosiUi, daci'i unghiul de diIractie pentru maximul
-de ordinul
doi este de 1130'?
2) Cite maxime se pot obtine cu aceasta rete a in eazul in care reteaua cste lumi~nata cu aceasta
radiatie?
4.2.55. In drumul luminii albe se a$aZa un filtru care permite sa treaca lumina
<:u ~,y=0,5 fLm. Aceasta lumina eade pe cele doua fante ale unui dispozitiv de interferenta de tip Young, iar franjeIe se observa pe un eeran la 0 distanta D =2 m de cele
doua fante. Interfranja
masurata
in aceste conditii este i=0,5 mm. Se lasa apoi sa
cad a pc celc doua fante lumina alba eu toate radiatiile
cup rinse intre I'ro~u =7000 A
~i 1.,'jolet=4 000 A. Care este in aeeste eonditii largimea franjei pentru ordinul unu ~i
aeeea a franjei de ordinul patru.
Sa se spuna care va fi largimea franjei de ordinul unu pentru lumina alba, dad.
intre ccle doua fante ~i eeranul pe care se formeaza franjele se a'laZa un bloc masiv
de stiela cu indieele de refraetie
n=1,5.
4.2.56. Un faseieul de lumina monoeromatiea
emis de 0 sursa punetiforma
este
transformat
intr-un faseieul paralel ell ajutorul
unei Ientile plan eonvexe eu raza de
curbura R =30 em ~i indice de refractic n = 1,5. Faseieulul eade perpendicular
pe eeranul eu eele doua fante ale dispozitivului
Young $i se formeaza un sistem de franje de
~nterferen ta pe un eeran la distan ~a D = 1 m de eele doua fante. Se inloeuie$te dispozitivul
Young eu 0 eeluJa fotoclectrica
eu eesiu.
Sa se determine:
1) Distanta
d la care trcbuie a$ezata Ientila plan convexa fata de pozitia sursei
punctiforme
pentru
a obtine faseieulul paralel.
2) Lllngimea
de. unda a radiariei
monoeromatiee
folosiUi daea distanta
dintre
cele doua fante ale di~pozitivul1:li Young este l =2 mm, iar primul
maxim de interferenta se forrneazii la clistanta i=0,3 mm de franja centrala.
3) Viteza fotoelectronilor
emi$i de eelula fotoeleetrica,
daca luei'uI de extraetie
pentm
eesiu este L=1,89
eV.
4.2.57.0
radiatie are lungimea de unda in vid': Ao=5'10-7 m. Sa se ealculeze
perioacla. frecventa
~i viteza de propagare
a aeestei radiatii intr-o sticla eu indicele
de refrac~ic n = 1,5. Sa se determine
IUllgimea de unda a radiatiei
in sticIa.
4.2.58.
cine! illdieele
0 radiatie
l11onoeromatiea
de rcfraetie
al apei
11
are in vid lungimea
=.i..
~i viteza
de unda A=6 000
de propagare
a luminii
=3 .108 mis, sa se ealculeze:

1) Lungimea
de unda ~i viteza
2) Ellergia
fotonului.
3) Raportul
dintre
freeventa
de propagare
radiatiei
a radiatiei
in aer $i in vid.
in apa.
A.
Cunos-
in vid
Co =
4.2.59. Din studiul efectului fotoelectric

pe un metal oarecare se poate determina sarcina electronului.
Se folose9te drept fotocatoda
intr-o celula fotoelectrica.
metalul respectiv 9i se lumineaza
cu un fascicul monocromatic.
Se inregistreaza
un
anumit fotocurent.
Se apIica intre electrozii celnlei 0 tensiune de frinare U 1 care anuleaza total fotocurentul
obtinut prin iIuminare cu radiatii de frecventa
VI'
Iil cazul
luminarii
metalului
cu radiaW de frecventa V2, tensiunea
de frinare este U 2' Cunosciud:
Ul=1,42 V; U2=2'04
V; vl=1,8'1015
Hz 9i v2=1,651015
Hz 9i h=
=6,6 10-34 J S, sa se determine sarcina electronului.
Fasciculele de radiatii cu frecventele VI 9i V2 sint trimise pe 0 retea optica cu constanta n =50 mm-l. Sa se determine
diferenta unghiurilor
de difractie, pentru maximul de ordinul 3, in caznl celor doua spectre de difractie, 9i care este ordinnl de difractie maxim ce se poate obtine in caznl radiatiei de frecventa VI'
4.2.60.0 celula fotoelectrica
cn stratnl fotosensibiI
Ao=6 600 A. Celula cste luminata cu lumina monocromatica
din cesiu, are pragnl r09u

cu )\ =5500 A. Sa se afIe :
1) Viteza maxima
a electroniIor
emi9i.
2) Energia cinetica maxima a unui electron, in conditiile in care celulei i se aplicao tensiune acceleratoare
de 20 V.
3) Tensiunea de frinare care trebuie apIicata celulei pentru ca sa se anuleze comp let curentul
fotoelectronic.
4.2.61. 0 placa de zinc este luminata cu radiaW cu )\=300 A. Sa se caIculeze

pina la ce distanta
maxima de la suprafata
placii se pot deplasa fotoelectronii
emi9i,
daca exist a un cimp de frinare pe directia mi9carii acesteia de 10 V(cm, iar lucruJ
de extractie
pentru zinc este de 3,74 eV.
4.2.62. Sa se exprime
cnergia
de repaus
a nnni
electron.
4.2.63. 0 lentila subtire convergenta,

cu distanta focala de 50 cm, este taiata in
dona par~i egale printr-un
plan trecind prin axa principala.
0 fanta luminoasa
S
foarte ina este situata in acest plan 9i este paralela la Iinia de separatie a celor dona
jumatatide
lentila 9i la distanta
de 1 m de aceasta lentila (fig. 4.41). Aceasta emite
o lumina monocromatica:
1. La ce distanta trebuie sa departam
cele doua jumatilti
de lentiIa, simetric de
o parte 9i alta a axei, pentru a obtine doua imapini, 51 9i 52,departate
la 4 mm una,
de alta?
Aceasta opera tie fiind efectuata
se considera nn plan E, normal pe axa, la 3 In
de sursele 51' 52' Care este largimea regiunii din acest plan in care putem observa
franje de interferenta?
Se masoara distanta
de la mijlocul unei franje luminoase
lac
mijlocnl celei de a douazecea ranje luminoasa
de la aceasta 9i se gase9te ca aceasta
este 8,19 mm.
Care este lungimea de undll a radiatiei
folosite?
2. Se a9aza iu fata nneia din surse (51 sau 52),0 lama de sticIa de grosime 0,008 111IIlJ
9i indice de refractie
1,5 pentru radiatia
monocr0111atica considerata~
Care sint sensu I 9i valoarea deplasarii
suferite de sistemul de franje?
3. Se scoate lama de sticHi i;jise lumineaza cele doua fante cu lnmina alba continind radiatii cu lungimi de unda cup rinse intre 0,650.1O-ti m 9i 0,410.10-6 m.
Care sint lungimile de unda ale radiapiIor
din aceasta lumina care dau 0 franje intunecata in planul de observatie
precedent
intr-un punct A departat
cu 3 mm de axa ?
4.2.64. Intr-un tuh de descarcare se gase9te hidrogen atomic; acesta este iluminat cn 0 radiatie
monocromatica
x asUel incit
electronii
atomilor
de hidrogen
trec in starca excitata caracterizaUi
de numarul cuantic principal n =6. Prin revenire
direct in starea fundamentala,
atomii emit 0 radiatie
care cade pe 0 placa de volfram aflata in viel.
Sa se ealculeze luerul de extrartie

pentru wolfram, i?tiind ea electronii smu1i?i prin
efect fot0electronic
ramin pe suprafata
placii de volfram daca Ii se aplica un poten~ial de frinare de 9 volti.
4.2.65.
Pragul
rOi?U pentru
efectul
fotoeledric
intr-un
metal
oarecare
este 1'0 =
=2750 A. Sa se calculeze:
1) Lucrul de extractie
al electronului
din metalul respectiv.
2) Viteza maxima cu care parasesc electronii metalul respectiv
lumi Hat eu radiatii cu A = 1 800 A;
3) Energia
cinetica maxima a electronilor
de la punctul
(2).
lungimea
ode-a cincea linii spectrale
din seria
R=10973731m-1
~i C=3108 m/s.
de unda i?i frecventa

corespunzatoare
Balmer a atomului
de hidrogen.
Se
Imaginea obiectului CB este C' B', iar portiunea

utila din oglinda
in ochi razele provenite
de Ia extremitatile
B i?\ C ale obiectului,
<lcestora pe oglinda,
este limitata in figura de punctell' D ~i E (fig. 4.6).
Din geometria figurii ~i an llme din asemanarea triunghiurilor ADE i?iAC' B', rapol'tul de asemanare fiind
1
._,
rezulta
ca
C'B'
DE= --
<lin asemanarea
triunghiurilor
.acela~i rap art de asemanare
.i B
CB
= -2
87,5
iar
B'EE' i?i B'AB,
eu
( ~ ). rezulta
=80 cm. Deei inaltimea
DE =87,5
=80 em.
em,
'
em, iar inaltimea
cind acesta
ca EE'
~
este EE'
celei
da :
a primi
reflexia
minima a o[[linzii este
de la padea
pentru
dupa
este
8'
Din abservarea
fig-urii 4.7. rezulta ca raza emergellta
1'R este alltiparaleUi
Ia Sf
amamblullli
celol' doua oglinzi in jurul axei fixe ee trece prin 0 i?i este
perpendicular~l
pc S1, raza 1'R rarnine in continuare
antiparalela
Ia SI iar aceasta
fiinel fix[l, pozitia
Iui 1'R este de asemenea fixa.
Punetul AI de intersectie al normalelor Ia planele oglinzilor
d use in 1i?i l' se deplaseaza pe 0 paraleUi Ia Sf, trecind
prin
0; el se va afla Ia 0 distanta minima fata de 0, dnd unghiuI
~i prill rotirea
de inciden\iJ.
=:
i?i se departeaza
spre
infinit
eind
i = 0
4.1.3.
1 =
+ -~
p'
t' -1
Dm eCUa,la
p
(1 '+- L)
!!2
= ~ l(
2
p'
-2 se a bt';me, d upa~
11.
1 + ~) .
I
Rezulta
1 . Pl = 18
pentru
ill,
0 =. 5 (.lmagme
.
-~-
rea Ia ) ,
11
2. P2 =3,6
m, pentru
~ --- (imagine
i2
3. P3 =~2,4 ill, pcntru -
i3
rcala),
5
1
= 5
t 1.4.
Falasim notaiiile:
VA=p; VA'=p'; V(:=R=2f (fig. 4.8).
Imaginea A' a punctului luminos data de oglinda cancava ar trebui sa se farmeze
la distanta
,
pf
P = -p
-f
5045
= ----
=450
cm.
50 -'15
Razele care pleaca de la punctul luminas A, dupa ee se refleeta pe aglinda eoncava, in drumul lor intlInesc oglinda plana 0 ~i se ref]ecta din llOU, pc aceasta. Ima-
ginea virtuala A' joaca 1'01 de obiect pentru oglincla plana ~i ea va da 0 imagine reaUi
care trebuie
Sa coincicla cu punctul luminos A. Pentru
aeeasta, oglinda plana 0
trebuie a~ezata la jumatatea
segmentului AA', adiea la 0 distanta
VO=VA'-
AA'
=p'_
P'-P
pf
= p'+p
1. P = -= p -f
4
,..
=1,2;)
m;
450+50
1=0-
=250
em.
p'
P
= -m=2,5
cm.
40
2. Imaginea A'B' devine obiect virtual pentru aglinda plana (fig. 4.9) care va
da a imagine reala A" B" egala cu A' B' ~i simetrica cu aceasta in rapart cu planul
aglinzii plane: A" B" =A' B' =i =2,5 em.
,4'
A" !!I
Oglinda plana fiind inclillata Cll 45 fata de axul principal, imaginea A" B" este
paraleHi cu axa, la distanta FB"=FB'=p'-{=25 cm. Ecranul trehnie a~ezat paralel'
cn axul principal ~i la distanta
de 25 cm de acesta.
4.1.6.
Notind cu: P = VIA, P' = VIA / ~i respcctiv PI = V2A', PI = V2A folosind formula oglinzilor sferice pentru cele doua oglinzi, considerind
punctnl Inminos A ca obiect pentru
oglinda 1 ~i imaginea reala A' data de aceasta, ca obiect pentru oglinda 2, care da
o imagine tot reala ce va coincide cu pllnctul luminos, vom obtine (fig. 4.1 0).
d
d'
Pl= -P
PI"
P , =--;
J!
-f
ptf
pj=--=---pj-f
(d -p')f
d-p'-f
PI
pe de aWi parte
P , 1=--.pf
~l
=d-p, deci d-p
sc a l'
)tme
df-p'f
d- p'- f
in
care
re I'
atw :
fJ -[
p2-pd+fd
~i pentrn
=0
sau
ca p trebuie
p=
d Vd2-4{d
2
sa fie real, rezultii
conditia
d;:;, 4
f.
inlocuind
~i expresia
lui'
Notam cu : i unghiul facut de raza incidenta

Ua intrarea acesteia in sfera cu indice de refractie
S1 cu normala
n (fig. 4.11);
la dioptrul sferic,
acela~i unghi 1I va
c(esire
=/-r
:face raza emergenta care iese din sfera dupa ce sufera pe partea
Jui sferic P reflexii succesive;
il1terioara a dioptru-
~i=i-r
,este
prima
deviere a razei refractata
la intrarea
in sfera ;
~ref1=n-2r
este devierea
:sferic ;
suferita
de raza la fiecare
reflexie pe partea
interioara
dioptrului
~ie~ire=i-r
'este
0 ultima
deviere, la ie~irea din sfera.
Deviatia totaIa fi. a razei emergente E fata de directia razei incidentaS1 - deviaJie socotita pozitiva in sensul in care S1 se apropie de normala prin refractie este :
.fi. = ~intrare+p' ~ref1exie+

~ie~ire,
.Li =(i-r) +p(n-2r) +(i-r),
.fi. =2i-2(p +l)r+ pn.
4.1.8.
1. Fie Pl' P; ~i P2' P; distantele obiect-Ientila,
cazuri. Din enuntul problemei rezulta:
li
=4',
PI
1
-=-+-,
f
PI
PI
1
PI
P2
Pl;
1
=-+-,
P2
P2
P2
P; _
PI +0
=2 ;
respectiv
lentiHl-ecran,
in cele doufi
1
1
1
1
1
-=-+-=--+-(
PI
4PI
PI+5
2(PI+5)
1
1
/
1
1
/
/
1/
p' = -.-!!L = ~
p-{
Pozit.ia imaginii
_
3 B"
--A" .
BA
=-15
em.
10-30
fata
de prima
(p;- ) (p,)- -_ ( -100 ) ( P
25
B"A"=BA(-6)=-30
em
PI
Ientila
-15
10
este la 110-15
=95
em.
) --6
_
4.1.9.
1. Cele doua raze d~ lumina fiind paralele eu axa lentilei, dupa trecerea prin lentil a
se vor intilni in focarul acesteia (fig. 4.14). Eeranul trebuie a~ezat perpendicular
pe
axa lentilei, Ia distanta f de aceasta
(=------=20
cm.
l{~!_)
R
R
(n-1)
2. Diferenta
de drum;)
intre
cele doua raze este :
6=2 h+e(n-1)+~(l+cos
i)=45,82 mm.
Sill
3. Ll<p = 2n -
/,
A\
------
[J
45,82
=2n ----
=4,4.105
6560.10-7
rad.
4.1.1 o.
Notind cu F distanta
focala a sistemului (fig. 4.15) ~i folos{nd formula
lentilelor subtiri
1
1
- = F
p
F=15
- =-
cm.
Notind cu x distanta
focala
ne da convergenta
sistemului :
1
+ -rezulta
p'
'+' -x '+' -,f
rezulta
a lentilei
divergente
x=-30
cm
(lichida)
~i folosind
relatia
crlre
Notind cu R raza de curbura, aceea~i pentru toti dioptrii sistemului,

din formula
,care ne da convergenta
uneia din Ientile Ie identiee, in funetie de indicele de refractie :
2.. =(n-l),
2..,
f
~i aceea~i formula,
--1
(-x)
11' = ~
3'
prin
rezulta
R=20
em
R
scrisa pentru
= ('n - 1), --,2

(-
R)
ne d-'
a n
fiind indicele de refraetie
umplerea
golului
lentila
dintre
divergenta
= -,4
allichidului
eele doua
care constituie
Ientile
convergente.
lentila
diver!!enta
~
formata
4.1.11.
1.
p' =p ~ =60 cm;
p'
p
2- = -.!.- +.~;
f
f= ~
=20
cm.
p+p'
p'
2. ~=(n-l)(-.!...--.!...)=(n-l)-.!...'
f
RI
R2
R=f(n-l)=lO
~
= (-.!2..._1
3.
).2-
f'
net
'
--Elf'
4 . P1-
r:
5.
_
-
-.!... , f"
n-n"
PI-f'
111
=
cm.
48
30 80 -
--
net
80
C111.
i'=oEL =5 ~ =8 em .
PI
fx=-26,6
n -net
em,
30-80
f + r:;
=--
net
30
em.
4.1.12.
1. Vom folosi notatiile CA=R+p=a
9i CA'=R-pi=a'
9i yom scrie formula
oglinzilor, pentru prima oglinda aVlnd ea obiect - obiectul luminos AB 9i apoi pentru oglinda O2 socotind ea obieet imaginea data de oglinda 01, Vom obtine 0 relatie
Intre a' 9i a de forma:
,
aR
a=--,
R- 4a
care, pentru
cazul
tabelul alaturat :
AB se deplaseaza
ciml obiectul
(l
-R
-,;r0
5
R-4a
R
A'B'
--=-AB
R- 4a
1
-,;r
5
,;r
date
in
(l'=~
din V2 III 111' ia valorile
4
-00 ,;r - -
+ 00
1 ,;r +00
-00,;r-3
4.1.13.
1. Folosind
i
p'
-=deducem
relatiile
.
91
p'
-=-+-
lentilele
subtiri
p' =3 p, care introdusa
din prima:
p'f
= -p-f
pentru
In cea de-a doua rela\:ie
lie
da :
3pf
lt~
= -91 rezu a:
3p-f
4f
120
P=3=S;=
0 em;
2. Prin interpunerea
gine AlBI mai aproape
pierea este data de
P' = 3 p=1201.cm
.
lamei transparente
Intre obiect ~i lentiIa, aceasta da
de lentila 9i care joaca rolul de obiect pentru aeeasta.
imaApro-
In aeest
eaz, distanta
PI =p-e (1Distanta
acesta este:
/
PI-
~ )=40-9
de la lentila
Pif
PI = --
de la imaginea
36 30
= --
(1-
pina
obiect
(AIBI) la Ientila
este
/8) =36 em.
la loeul un de aeeasta
va da ima!!inea
A'B'
in eazul
=180 em.
Deei eeranul
trebuie
departat
D=pi-p'=180-120=60
de lelltila
ell:
em.
3. Imaginea A"B" data in final de oglinda plana cste reala, deoarece objectul A'B'
pentru oglinda plana este virtual;
A" B" este simetriea eu A' B' in raport Cll planlll
oglinzii plane, deei egalii cu A' B', paraleHi cu axa sistemului,
punetul B" a.flindu-se
pe vertieala
OB", la distanta OB"=OB'=Pl-LO=180-100=80
em.
4. Prin plasarea ellvei ell apa in drumul razelor refleetate
de og1inda plana 0, acestea sint deviate ~i se obtine 0 imagine finala A'" R'" - deplasata
in sensul de inaintare al razelor de lumina, adiea spre fundul euvei, deplasare
data de d =B" B'" =
=h
(1- ;a) un de
h este grosimea
stratului
de apa, iar
a indieele
l1
Urmeaza ea pentru ea imaginea finala A'" B'" sa se formeze

trehuie sa se afle sub axa sistemului,
la 0 distanta
OB'"
de refraetie
pe fundul
=
OB"
al apei.
cuvei, aeeasta
= 80
'+ B" B'"
'+'
20+ (1- :) =85 em.

4.1.14.
p=30 em, f=20 em
p'=60 em
PI=-VB'=-10
em;
pj=20 em.
Imaginea
refleetarea
lor
~i la 20 em de
de lentiUi (fig.
finala, obtinuta
dupa trecerea
razelor de lumina prin lentila ~i apoi
pe oglinda eonvexa este B" A", este reala, mai mare dedt obieetul
virful oglinzii, rcspeetiv la distanta OB" =OV-B"V =50-30 =20 em
4.17).
4.1.15.
1.
:1 =(n-1)
HI
f2 = --
2. =f1
P
~ = (1,5-1)
40
= -
+ -;1
p'
22
111111
f2
[J3
=-
P2
-1
20
30
=---;
p'
(I
+ -,
; -,
P2
P2
=-
P3
f1
oJ.
_i
1
=P4
+ -,P3 ; -,/13
1
+-,;
p;=-20
ern,
em,
=--20
J
70
"
= ---;
Jtl()
!1;=28 ern.
em,
,360
P4=-elTI=
P4
}J~'P;l'P;'/I;
P4'P3'P2'P1'P
fI,
1
~=- -,
10
20
20
jJ4,-~d-p~=100-28=72
-
em,
p'=60 em,
= - - --
=Pl '-/-p;=50-1-20 =70
11111
fl =20
= 20 em.
PI =d-p'
=100-60 =40 em=2
p;=p'=2fI=40 em,
P2 =dI-p; = 10 em,
1
2 0;
2-7 ,7- ern.
13
.p'
= ~
=0,616.
13
4. Sse ana In foearuIIui

L1, iar ecntrul optie al ogJiuzii 1\11 va eoineide
terior aI Iui L2 ~i distanta
dintre Ientile poate fi orieare (fig. 4.18).
l.__
~--
L1
eu focaruI
pos-
4.1.16.
r:
1111112
1.
= --;
+ -;;-; --;;:=
r:- -;; 60;

=
Pl=d-p' =50-30
=20 em
r: = -;;-+ -pr;
Pi
P' =30 em.
= 20; p;=20 em.
2. P2=x-p'=x-30,
1
fa
P2
5(x-30)
pz
pz
x-35
-=-+-,;-'=----=---
~l
pz
x-30
5(x-30)
x-35
Pa=d-X-P2=50-x-
80x _x2 -1600
5(x-30)
x-35
x-35
1
-=-+-,;
f2
1
x-35
=-------pa
10
80x-x-1600'
-,
Pa
pa
10(80x-x2-1600)
=
70x-x2-1250
Pa
dp;
2(40 -x)(70x-x -1250)

2
-10
dx -
--------------
-2(35 -x)(80x -x2 -1 600)
70x-x -1250
2
sau (40-x)(70x-x2-1250)-(35-x)(80x-x2-1
sau x2-70 x+1200 =0; x=35V1225-1200
3. xl=40
600)=0
40
= 35 5/
"'-.30
em
, _ 10(8040-1600-1600)
pa - (70.40 -1600 -2150)
Xl
=0
=0
(rninimul),
=30
10(8030-900 -1600)
pi = --------
70 30-900-1
250
10(2400-2500)
------
=20 em (maximul).
2100-2150
4.1.17.
1. Pentru deviatia minima:

i = A+~ =600
2
nl
'
sin i
= -----
sin A/2
=1,73.
2. Unghiul din I' faeut de raza refraetata 11'

(fig. 4.19) eu refleetata 1'1" este dublul unghiului de reflexie=2r=60 (egal eu unghiul p.rismei).
Rezulta ea 11'1" Beste un paralelogram 1?i
deei unghiul
7t
()(= --':-~=30
2
.
SIn
sin
1?i dm:
--
sin
C(
= n--!.sau,
n2
= -n1 sm ()( ~l. Y = 450 .

n2
Raza emergenta 1"1''' eade normal pe fata BD ~i l1?icontinua drumul nedeviata

deci raza emergenta este perpendieuladi pe fata BD.
4.1.18.
1. Distanta sursei fata de lentila :
1
d=f,
l'
=(n-l)-~;
d= -
= --
n-l
20
1,65-1
=30,77 em.
2. Lungimea de unda a radiatiei :

sin
fr> =kN)..
)..=
.,
=~
<p
sin
3.250
kN
=0 666.1O-3mm =0 666
'
,
I
3. Distanta
p'=3p,
=~
~
P
1
P= -
obiect ~_1
P= ~
(3p
3
R
n-l
f= -
--20,51
em.
n-l
4. Variatia distantei
f,
f=-'
=(n-1)-;
2
lentiHi :
imagine -
lentila
= p(1 + ell) =20,51 (l +2.10-5 '102) =20,55 em,

2.. = 2.._ ~
Pt' = (,Pt =61,87 em,
Pt
f
Pt
Pt'
.6.p'=pt -
(-Pt
p'=Pt
3p=61,87
61,53=0,34 em.
4.1.19.
1
-sin <p
1. Al
=500 ~ =-1-mm=5000A.
2
2000
=N
k
1
-sin <p
N
2. k= ---
"2
k=4
1
-1
500
= --4,5 10-
=4,4 -
se considera numarul
1?inumarul total n=4+4+1
intreg
9 maxime.
3. hVl =hvO+eVl
hV2=hvo+eV2
h -_
e(V1 - V2)
---
eA1 'A2
-_
---(
e(A2 -
VI -V2
II
1 --
2)'
AI)
= 1,6.10-19.5.103.4,5.103.10-20
(0690 - 0 415)
3.108(5.103-4,5.103)-10'
h=6,6 .10-34 J s.
4. Ee=hv
L =
he
-L
Ee=0,28
"
= 6,6.10-34.3.108 510-7
2 31 6 '10-19
"
.1O-1S J.
4.1.20.
1. E=pt,
E=nhv
E=20 '60=1200
=nh~'
).
E).
n= -
he
J,
1200510-7
-----=3.1021
6,6.1()-.'l&.3
108
fotoni.
2. (a+b) sin ep=k"A.

a-I-'b __ ~
sin 'P
__ --2510-7
=2.10-6
m =2flm.
3.
=ftg ep(fig. 4.20),

1
f = - = - =0,50 m
X
V~ =0,29
=0,50 tg 30=0,5
m.
4. a) L=hvo=h-=
~
=66.10-34
,
eel
b) h-
).
=11 -
+ -mv,
2
2= hC:.( ~ ~-
~ mv
= 66.10-34.3
.108
2- mv2
v2=
A:) =
_1_ (~ __ 1_),
10-7
6,6
4,8
5
10-19=9,6.10-20 J,
20
=2,13 .1011 m2/s2,
9,6.10- .2
9.10-31
31O-19J,
3.10
6,6.10-7
v=4,61 .105 m/s.

4.1.21.
1. A=
2.10-4.1,5.10-3
0,5
ai
2. i' =
AD' = 610-71
=6 .1O-7m=GOOO
A.
=3 .1O-Sm=3 mm.
2.10-4
3. /, =!-; v este frecvcnta
radiatici
~i este constanta,
In
timp ce "A' depinde
de
viteza
'J..
de pl'opagarea
,
ny
=-=-
.
A'D
AD
In=~ --=-=
(J
na
In
minii
111
mediul rcspectiv:
6.10-7.0,5
1,:>':.!.10-4
D' = 1 m:
sau pentru
.,
III
AD'
=-
na
= 6.10-7.0,5
---'=2 mm.
4
1,5.2.10-
4. Introducerea lamei in drumul undelor care pornesc de la fanta 51' echivaleaza

cu 0 suplimentare a drumului parcurs de aceste unde cu nd-d =d (n- 1) ~i aceasta
are ca efect 0 deplasare a sistemului de franje pe ecranul E2 in sensul spre fanta
51 (fig. 4.21).
5. 2i1 =3i2
2 A1D
sau:
--,
3 A2D
= --,
de unde
220
= -A] = ~6 '1O-7m=4
)'2
Radiatia
6.
este
000 A.
In violet.
'
XrOSl1.
rezulta:
= 311'0011
.,
Aro~uD.
.
3 Aviolct
D
:l;vioJel
= 31 violet= ---,
a
,1, =Xl'o~U
1 1IV1
Xviolet=
1
2
+ -mu!,
2
= A
V2-V1
=!:....
3 .10-7 =2,25,10-3
m=2,25
mm.
hv =A+.. -mu
1
2
2
2,
.
~mVr=eVI;
2
=~.
v
'
3.0,5,
2.10-4
.'
V2 -v1
(I'rosu-Avioh,t)=
~m(v~-vT),
h(V2-VI)=
h=e
3D
a
A1'
(V2 - V1)(A1 'A2)
c
)'1 -A2
1,6.10-19 0,6.2790.2450.10-20
h=---
-------=643.10-34
3.108
(2790-2450).10-10
2. A =hvI-eVI
'
sau A =hv2-eV2
sa II
A =6,43'
S-a calculat
10-34.]
. 3.108
= -=
----=]0,752
Al
3.108
= -=
----
2 450.10-10
A2
3. Pentl'U
\11)
19
'h= 5,86.10f
ll,43.1O-;J4
'1\
p
c=
S-I
'
S-l
=9,]14'1014
V2>V1>Vp=Y
S-I.
fenomenul
3.108
9,114 .1014
c
vp
=12,245.1014
= ~'-= ---
posibiI,
= 3 29210
-10
2
m =3202-,,-A~
~-
4. Pelectl'od=Pfoton--(-mev~
.'
PI =PI
hV
+ meu1 =-- 1 +mevI,
PI
- mevj =hvi -A,

2
hV1
.J =3,66 eV.
de prul.{ v o~~O deci
frecventa
A =hvp,
'10-19 '1,26 =5,86 .10-19
']014
2790.10-10
,225 .1015-1,6
+V2me(hv -A)=...!3- +V2me(hv

1
-A)
urmind
acela~i rationament
+, VI2me(l1V -A)
11
P2=
A2
inlocuind ~i filcind calculeic

PI =4,373 '10-25 kgm/s,
se obtine
P2=6,I79
'10-25
kg
m/s.
4.1.23.
L= 6,6.10-34.3,108 =4 95 .10-19 J.
1. L=hvo= be,
An
410-7
mev2
2. hv=L+ --2
h-
'
34
Ee= 6,6.10- .3.10
bc
Ee=--L
'
A'
-4,95.10-19=06.10-19-495.10-19=1
",
310-7
3 E
=L+Ec
'
65.10-19
J.
_mev2
2
e-
V=
V=V
19
1
_._ ,_65_._10_-_
9,1.10-31
2E~
-,
4. p=!!.-=bv =~=!:-,
C
5. E=hv=mc2;
1. Energia
6,6.103.10-7
A
m=
unui foton
m/s.
6 '106
'
34
AC
=YO,362I012=0
m/s.
=2,2'1O-27k<1
D
34
1Iv
=.!!..-=
6,6.10-
c2
CA
3.108.3.10-7
=7,3 .10-36
kg.
este egaUi eu
8=hv
"
bc
A
6,6.10-34.3.108
4400.10-10
=4,5.10-19
Numarul de fotoni emi~i de laser

secunda este
n =
p =
e:
2. Referindu-ne
in timp
.J
de a
4,5.10- =1016 fotoni

4,5.10-19
la fjgura
4.22 scriem:
un de n este indieele de refractie

al lamei de
stieHl, iar <Jin condipa pllSa in problema avem:
a
7t
Introducind
~III
z+r+a=1t.
-1;>1
2
(2) in (1) avem
sin i
sin i
'2 (7t)
sin i
caSl
---.n.
- ===-==-==;;:;:;:=::;:--,=-~;::;::..'-=.!t,gg_I!......=."".
sin
In final i =arc tg 1,5.

3. Din figura 4.22 rezultil :
AB
= --d
cos r
..
~I
SIll
(.
z-r
= -x ;
AB
de unde
d sin (l-r)
X=----
cos r
TC
Insa, In cazul nostru, r = -
:;;i
-l
X=
d sin (2i - ; )
---------= -d
sin i =
tg i
Vtg H1
.
cos 21
d(2 sin2 i-1)
-=putem
scrie:
V n +1
2
d(~-1)
+1
n2
d(n2-1)
x=-----
Vii2+1
n(n2+1)
3(2,25- 1) V3;25 = 1 3
1,53,5
'
V n +1
2
4. In fig. 4.23 am reprezentat k medii separate

aVInd indicii de refractie nI, n2, ,nk'
Scriind legile refractiei pentru fiecare suprafata de separare, avem:
prin suprafe~e plan paralele
:;;i
sin il
n2
--=._,
sin rl
nl
sin 12
--
n3
==-,
sin r2
n2
sin i3
n4
sin r3
n3
--=-,
Dad
tinem cont de faptul ca

sin 11
sin rl
--.--.-_
sin r2
i2 =1'1'
sin rk-I
.... ----
i3=1'2""
n2
n3
=-.-.-
4.1.25.
Energia cinetica medie a mi:;;cal'llde translatie
Wc=~
2
2 ~
T= ~
3
6,6.10-34.3.108
1,38.10-23.6.10-7
=1 6.104 K.
'
-2
3
he
-,
kA
"~,--T
,,~
a moleculelor este data de expresia
unde k este constanta lui Boltzmann.

Energia transportata de 0 radiatie este e:=hv =h .!!-.
rezu Ita~ T =
... --
2'
' ega I'ltatea -3 ~kT =h -,c

DIII
nk
!!...T=~kT
N
rezulHi:
ik=-l'k-l
n.
Impulsul
fotonului
consideram
viteza
PHe =m
V :~~
= V3mkT
.,
lz
= -,
iar
A
medie, estc
patratica
!!= '/3mkT
)..
1{
Jl
hv
p= -
este
impulsul
~i estc <'gal cu impulsul
1/ = ~
lz
1/3mkT
atoin
de
hr.liu,
dad
a 11 fotoni
G7 .10-27 1 38.10-2:3 300
6 10-7 "3.1'1
6,6.10-;J-j 1/,
unui
11= J 3 500 fotoni.
4.1.27.
d sin qJ=11A scrisa
1. Din conditia de maxime,

cpl de ordinul 11+1, rezulta:
A=d(siu
qJ2)..
d(sin
)..
IS l)
__
l~ __
2. P
)..
IS
_lz __
lz ~
6,6.10- .3.10
3.10-6.0,2
'PI)
d(sin 'P2-sin
A
34
he
'P2-sin
p= ~~ =!!- = __
--11~
maxim ul de ordinul
11 ~i
sin qJ1) ~i
c;=hv=!J ~ =
pentru
34
'PI)
6,G103.10-6.0,2
IS
3.10-3.5
---
=33 .10-20 J.
=11,10-28
koms-1
b
=5 .10-11
kgms-1.
3 .108
),
Legea
efectlllui
fotoelectric
lie
-'~-=Eex+eU ;
Se scoate expresia
a dOlla ~i obtinem
lucrlllui
:
he 6)..
MU()..-6)..)
4.2.3. B~1,5 .105 sb;

Oglinda
plana
pentru
cele dOlla cazuri:
=Eex+e(U +~U),
de extraclie
(Ee'l:) din prima
_G_,6_,_10_-_3_'J ._;)_._1_08_._50_0_'_1_0-_8 --I G.10-19

--. ,
:3510 -8,0,59 <10 .10-8
4.2.2.
4.2.5.
scrisa
lie
)..-6)..
12
h=-m
2
a~ezata
ell
.Oll
~i se introduce
in
Olll J.
'
E=33 .107 lux.

trebuie
relape
4.2.4.
Yj=0,J3%.
Ia 80 cm de virful
oglinzii
concave.
4.2.6. Din cauza rotatiei

vasului,
particulele
de mercur din vas siut supuse la
doua forte: greutatea ~i forta ceutrifuga iner~iali'i ; suprafa1:a lihera a mercurului este
iu fiecare puuct normala pc rczultauta
celor doull for~e, luiud 0 forma curba.
Diu: m(,}2R sinOl:= mg tg 01:, peutru C1. mic,
{=
2"
=4,9
cm.
4.2.7.
Tinind seama de legile reflexiei se vede ca drumul ACB=A'CB,
este mai scurt
decit
oricare
alt drum AC'B=A'C'B,
drumul cel mai scurt intre doua puncte
A' ~i B, fiind linia dreapta A' CB (fig. 4.30).
4.2.8. d =4,5 m.
4.2.9. a) PI =13,14
em ~i P2=41,86 em,
b) d1 =80 em, d2 =100 em, d3=20 em.
4.2.10.
4.2.11.
Dcplasal'ea
!:l
4.2.12.
1)
a ) 11 =
I
2)
=6,65
d sin (i-r)
CDS r
em.
1 - sin i .
n2-sin2 i '
lz~
0')
=
n
4.2.13.
Deplasarea
tubului
reprezintii
deplasarea
h=d-d
I
4.2.16.
1--
'(
Inn
pe
"
~I'I a le~n'NI
(Ill
3) Pentru
ditia 1'+2
I'
imaginii;
~i, pentru
d
!I'
de emergenla
oglinda
apa:
v
In
( 1- -1 -- i)
CDS
ineidenla
CDS
normalii
un de d
(11- ---
(i =0,1'=0,
CDS r
CDS
i)
CDS
1) ,
I respectiv
cste
lem
aeesta
eu unghiul
se
va
'(
lem=SIIl
1'+
de ineidenla.
faee
sub
un
nnghi
2)o:n
(["Jg."4 31)"
r' =1'+20:
11
fenomenul
l-r
<'l. ~
egal
.,
= -,1 sm
"
sm
eazul
sin (r+2o:)
a produee
0: ~
h' = d-d
este:
1) =-~n=-=-=1,5. 3
1) Unghiul
2) Reflexia
mieroseopului
--.
de
rel'lexie
tutal;l
trebnie
lndeplinili'i
eon-
4.2.17.
"
A =2(ii - A),
"" =i )
(iI'
2
(fig. 4.32).
4.2.19. 1) a) Din eonditia de deviatie minima rezulta ;=;'=

=n-:,. sin i =n sin r =
~ =30 :;;i d III

2
sini
--
sin r
V"2 =;.f =45.

2
b) Amin=2i -
2) sin r'=~;
A =90 -
60=30.
r'=45;1'=600-45=15:;;i
4.2.20. 1) ~ ~ =0, adiea lill=li21

o
i=aresinY2.
razele care intra :;;iies slnt simetrice ; prin urmare in
11
prisma, raza este paralela cu baza acesteia.

A+A
sin-2
A
sin-
3) Daca unghiul de refringenta A este mic :;;irazele cad pe fata prismei sub un
unghi de incidenta mie, atunci A =A (n -1).
Indicatie : in cazul dnd A :;;iil sint mici, i2 este :;;iel mic. Prin urmare il =nrl :;;i
i2=nr2
De aici A=(n - 1)(1'1+r2)=A(n - 1).
4.2.21. Persoana este presbita. Are nevoie de ochelari cu Ientile convergente. Punctul
proxim al oehiului este punctul pentru care se obtine 0 imagine virtuala ~la 50 em
de ochi, deci la 49 em de lentilii. Deci: p'=-49
em; p=25 - 1=24 em; f=3(cm;
ell=-(
=-
3 d'lOp t"
rn.
rv
0,31
4.2.22. Trebuie sa aflam de la ce distanta p de 0 lentilii divergenta (de convergenta - 2,5 dioptrii) trebuie a:;;ezat un obiect pentru a obtine 0 imagine virtuala in p'= -
4.2.25.1)
(25 -
Notam:
1)=24 em, C= - =f
SA=p=3
sc
m; f=-=1
2,5 ~; f= -
40 em, p=15 cm.
m,
SA' =
2L =0,857 m ;A'B' = ~
np-(
2) SA" = ~
=0,375 cm; A" B" = ~
3) Doua solutii:
a) SA1 =0,
2np-(
=1,14 em.
np-(
2np-(
b) SAI = sc
= 0,50 em.
= 1,33m.
4.2.26. D
2R1L(L+R2)
fLL(R2+L) -R1(2L+
R2)
4.2.27. Se noteaza eu A B raza cercului obiect, iar A' B' este imaginea pe care 'ar
da-o oglinda curba in Iipsa celei plane-A' B' serve:;;tedrept obiect virtual pentru ogIinda
plana, care va da 0 ultima imagine reaJa AlBI

(fig. 4.33). Pentru ea B I sa eoincida eu B, trebuie ea oglinda plana sa fie plasata la jumatatea distantei
BB'. Folosind
relatiile
pentru
oglinzi obtinem:
1) d =2,45 m ~i 2) i =-2,5 em
~i rasturnata
in raport eu obieetuI.
4.2.28. 1)f=16 em ~i C =
P2 =-16
2)
3) -
i'
2-
=6,25 dioptrii,
em -
imagine
virtuala.
=3.
1) Lentila Ll este eonvergenta

~i are distanta
foeala fl =50 em.
2) Lentiia L2 este divergenta
~i are distanta
foeala f2=-150
em.
3) Prin introdueerea
euvei eu apa imaginea obieetului
S data de aeeasta
se apropie de leniila LI ~i respeetiv
~i imagine a S' a aeesteia va fi ~i ea
deplasata
ineit distanta
de la lentila LIla
imaginea obieetului
data de
euva
~i care joaea roJ de obieet pentru lentiUi va fi PI =125 em iar imaginea definitiva va fi dp, partea eealalta a lentilei la distanta P; =83,33 em.
4.2.29.
1) f=4,15 em; b) C=24 dioptrii.

2) R=4,15 em.
3) D =25,2 em.
4.2.30.
4.2.31. 1) a) faer= ------
+ _1_)
(/lC-1)(~
R1
=30,8 em,
R2
b) Caer=3,25 dioptrii.
1
2) a) fapa= -------
(~ -1) {_1 +~}

R1
/la,
=120,3 em,
R2
b) Capii=0,9 dioptrii.
~) a) fes= -------
(~ -1) (_1 +~)

R1
/leg
b) Ces =0,46
4.2.32.
Imaainea
dreapta.
=246,5 em;
R2
dioptrii.
se obtine
la
distanta
de 5 em in dreapta
lentilei
din extrema
4.2.33. 1) P2=30 em -- adiea imaginea finala A"B" se formeaza dineolo de lentila L2- la 30 em de aeeasta ~i la 65 em de obieetul AB. Imaginea este reala ~i raportul
A"'B"
pj'P2
AB
PI'P2
--=--=6.
2) Din-1
=(n-l)2..rczulta
R
f
3) n'
=~.
R=2fn(-1)=10
em.
4.2.34. 1) P'=~~:=-60
em;
p-(
imaginea
este virtuala,
dreapta
~iL
=4- (de patru

ori mai mare dec1t
obieetul,
fig. 4.34).
2) Lentila argintata
pe fata plana
da 0 prima
imagine
virtuala
A1B1
(fig. 4.35) care
serve~te
ea obieet
pentru oglinda plana ee la rindul sau
cIa imaginea A2B2 care este din nou
folosita ea obieet pentru lentiIa, dind
imaginea finala A3B3 'P2' =OA3 = 30 em
!.~=-
reala;
il
=
4.2.35.
]) C1 =
2) Im:lpiuea
_1_
=8,3
dioptrii;
C2 = _1_ =5
f1
2(11-1)
~i raportul
un
ll1cnisc
lelllilelor
intrc
imagine
prima
10
sub!iri
fati:i !':.- ~i pelltrll

III
~i oblect
este -
!':.-
H2
-1) (.2... .2...)

Rl
:3
1
cu HI =20
CIll ~i
r ---(-'1---1-)~=
fal:a a doua.!!-:;;i
11,2
....:--I- 111
RI
fl = --------:;;i
(
-Il -1)
III
l.
-----~---,-:;;1
f.2=
em.
dioptrii.
cnncaV-COJ1VC,' (convergent),
(11-1)
pentrll
1.
11_11_(2
__
R2+211R1
4.2.~H. LcntiJa cstc

fl2=10 elll; 11=],53.
punind
/2=2/1=
PI
f2
cste reala,
4.2.36. {=
30
60;
.. f 1
l'YaC1l1C
I rapor'ut 1 ce Ior Coua
I
expresll : f2
1
-](1
1)
R2
- .
III
Il2
R2
4.2.39. 1) Punind p=oo :;;i p'=-D, rezulta:

f=-50 em ~i C=-2 dioptrii.
2) Din conditia : f = 10 em ~i p' =-50 cm, rezulta:
p =8,66 em.
3) Punctum
proximum
coincide eu punctum
remotum.
Oehiul nu vede cIaI' dec1t
la distanta
midi de 50 em. Pentru p =25 em trebuie ea p' =-50 ~i rezulta f =50 em,
respeetiv
C =2 dioptrii. Deci va trebui sa poarte ochelari eu Ientile eonvergente
de
2 dioptrii.
4.2.40. 1) Pentru ea imaginea definitiva
a obiectului AB sa se formeze la infinit,
trebuie ea imaginea A' B' data de obieetiv sa se formeze in foearul anterior al oeularului
adieu p' =D-foc iar distanta
obiectului
fata de obiectiv
este data de p =
(D -foe) .fob.
D -foc-fob
lamei de grosime e apropie obiectul AB de obiectiv eu distanta

grosimea e a lamei iar dnd obiectul este a~ezat sub lama eu fete
2) Introducerea
a care este tocmai

plane
paralele,
~i pentru
ea imaainea
ridieat
in raport
b--+ n
= _e -
0IAI
02A'
g=--'--=alA
02AI
mieroseopului
mieroscopul
trebuie
eu:
deplasat
(1- ~)
eu aeeasta
e-b
1) 0l02=fl+f2=10
2) 0lA =-60
em;
em;
r~-~-----~-~
h
21
4.36).
4.2.42.
eu platina
sa se formeze tot la infinit,
4.2.41.
3)
pare
(1--~)
distanta:
(fig.
aeesta
p =40 em, p' = P .{ =60 cr:1.

p-{
Imaginea
virtuala
B;A; data de
oglinda
plana
joaea
1'01 de
obieet
pentru
lentila eu (fig, 4.37):
]:
p-{
, 1.>
')(
Pl~
t::::~
rez
1I
111{.
=--.'
1'1 -
'
----.EL ;
pi =2.:r -
PI =2.:r -
pnu
"I
A"
f}
__
--1'" - - "'":::-.
__
L_"\.------=::-
fJ"
..
1llOCllJrl
f ",,- '"
Ita:
x-={+ --
I'{
=27
elll.
'2(/I-{)
4.2.43.1)
2)
p,=.J'..L=130
p-r
lHlIl;
AjB1=L=45;
,\ B
/'
Ill; p='1,85
em (distanta
rata de orular)
:;;i
Distanta dintre ohiectiv:;;i ocular este: 1,85+13=
3) !J'=-25
em; /~=20
fata de ohieet.iv).
p' =13 em (distanta
=14,85 em.
A
11) -
'n'
~ 13,5;
AIEl
5) Puterea
A'TJ'
= 13,5'25=337.
11 B
ocularului
Poc
= ~ =
roc
50 clioptrii.
4.2.44. In cazul reflexiei luminii pe 0 suprafata

dc separalie
intre mediul din
care vine lumina ~i un mediu mai refringent,
veetorul luminos (electric) sufera un salt
de faza egal eu Te, eeea ee echivaleaza eu 0 raminere in urma a undei reflectata,
eu "-/2
in raport eu unda direeta (incidenta).
Din aeeasti'i eauza la suprafala
oglinzii, prin
interferenta
undelor directe provenite
de la 0 sursa monocromatica
cu undele reflectate se ohtine un plan nodal - intensitatea
rezuItanta
este minima respeetiv
nula,
din cauza diferentei
de drum a ='A/2 intre undele ce se suprapun.
La distanta egala
cu 'A/4 de suprafata
oglinzii, undele reflectate
interfera
cu undele incidente,
avind
intre ele 0 diferenta de faza cp =2Te - sau exprimata
in spatiu diferenta de drum este
ep:aUi cu 'A. De aeeea in planul paralel eu suprafata refIeetatoare,
aflat Ia distanta egaUi
eu "-/4 de aceasta avem maxi me de intensitate
Iuminoasa - spunem ci'i avem primul
plan ventral.
La 0 distanta
egaUi eu Aj2 de suprafata
refIeetatoare
yom avea un plan
nodal 9i a9a mai departe. Se va obtine deci un sistem de plane intens luminoase (ventrale), primul la distanta "-/4 de suprafata reflectatoare 9i apoi intre doua plane ventra Ie
consecutive existind 0 distanta de },,/2.Alternind cu planele ventrale vom avea plane
nodale - distantate cu "-/4 de planul ventral veein 9i eu "-/2 de planul nodal urmator.
In cazul problemei primul plan ventral se afla la distanta egala cu "-/4 = 1 ,25 .10-7 m
de og-linda.
d i
5.10-3.'5.10-4
4.2.45. "-= -=
=5-10-7m.
4.2.46. In cazul luminii albe, se va obtine pe paravan un maxim alb rezultat

din insumarea maximelor tuturor radiatiilor care compune lumina alba, aeesta este
maximul
de ordin zero. Pentru
maximul
urmator,
dinlrelatia
:i =
AdD
rezulta
ca
interfranja i, adica distanta dintre doua maxi me sueeesive depinde de lungimea de

unda a radiatiei, In eazul de fata vom obtine un maxim de ordinul unu pentru radiatia
" I t-a, Ia d"ISt an,a
t' lviolet= Aviolet
. I zero, 91un
"
. pen t ru
VIOe
d D - 4 . 10'-~ m d e maxlmu
maxIm
radiatia
r09ie la distanta
iro~u= Aro~uD =7,5 .10-4
m iar pentru
eelelalte
radiatii
ale luminii albe se VOl'obtine maxime cup rinse intre cele doua extreme ineit maximul
de ordin unu va avea 0 largime ~ =iro~u-iviolet =3,5 '10-4 m.
4.2.4 7. Cele doua faseieule care provin de Ia eele doua fante sint eoerente, ele
interfera 9i formeaza pe paravanul paralel eu eele doua fante un sistem de franje de
interferenta. Franja de ordinul zero este eonditionata de 0 diferenta de drum optic
intre eele doua faseieule nula, adica ~= dx =0.
D
In cazul introducerii clorului in tubul agezat in drumul unuia din fascicule, pentru
acest faseieul, drumul optic se modifica eu l(nclor-naer) 9i din aceasta cauza, franja
de ordinul zero se va deplasa pe paravan, in sensul faseiculului in drumul caruia se
afla tubul,
astfel
incit sa fie satisfaeuta
eonditia
d(X';;X)
-l(nclor
naer), (x'-x)
reprezentind deplasarea franjei de ordinul zero, prin introdueerea clorului in tub

fooun d ega I~
. t er f rallJe.
. D eel. __
d20i = l( n l -ll er; )
d ar 1. = -,AD urmeaza91
a eu 20 d e III
c or a
D
AD
d20-_____d_=
sim
llclor=
l(nclor-Jlaer) 9i facind simplificarile
9i inlocuirile valorilor numerice ga-
1,000865.
4.2.48. Raza incidenta cazind normal pe

fata penei, diferenta de drum intre raza refleetata pe fata superioara in punctul II 9i cea
reflectata pe fata inferioara, raze care interfera
la suprafata penei, este practic: ~I =2eIn - "-/2
(fig. 4.38). Daca eonsideram ca in punctele II 9i
12se formeaza doua franje Iuminoase vecine, in
12, diferenta de drum intre cele doua raze care
interfera fiind ~ =2e2n - "-/2 (el 9ie2 reprezinta grosimea penei in punctele I l' respectiv 12), Cele doua franje luminoase fiind vecine, putem serie:
~I =2eIn-,,-/2=k,,9i ~2=2e2n-,,-/2=(k-l),,9i scazind membru cu membru
cele doua egalitati, avem:
-c
1
2
1= --=
--
(/.
=0,56cm.
2n(/.
4.2.49. Dispozitivul
cunoscut sub numele de "oglinzile lui Fresnel" este eonstituit
din doua oglinzi plane, ale CarOl' suprafete
refIectatoare
fac un unghi ce se apropie
de 180.
Undele reIIectate pe cele doua oglinzi Ie putcm considera ca provenind
de la cele doua
imagini virtuale
ale sursei de lumina m6nocromatica
- surse ce pot fi considerate
ca
fiind coerente.
In lumina refIectata - exista un domeniu in spatiu in care se suprapun undele de lumina ce provin de lei cele doua oglinzi dind franje de interferenta.
\Tom folosi geometria
data de figurile aHiturate.
Conform figurii 4,39, I =D sin ep =
=Dep =D(7t-a).
Conform
figurii
rr=D2+(
X,c+
zuILa
1'1-1'2
a,C =xkep
=k'A
4..10.
+t
Y,r=D2+(XIC-
= (h =
l~k
~i pentru
~i lulnd
valoarea
ob~inerea
sau rr-r=2Ixk
lui I =Dep, rezultii
de mC1xime de lumin[t:
sau luind
re-
a,c =
k A, rezulEt;
.1:/c
'ep =
sau
~ = ~ =
J.'k'
k'
lltp
2) --=-=/1
1:
I;
k.
franje
--=6,6 --
cm
Xk
2,91.10-4
0,582.10-4
racl
cm
=5
franje
cm
4.2.50. Intrc doua radiatii difractate sub un unghi ep, cxistii

a=(a+b) sin ep sau: a = ~~ unde N =_1_ este constanta
N
prin
r1+r2=2D
interJerenta
~ = -sin
u
N
tp
celor
a+b
doua radia(ii
= l'{".-+ 11'"
. Ilnc I ore I'lnll I
difractate
'I'
maXITl1U
UI,
sub unghiul
diferen~ii
retelei.
"
de drum
Conditia
ep sa dea un maxim
ca
este :
rezulta A=sin
=5100A=5,1'10-7m.
q>
Nk
A.
4.2.51. A=6481
4
4.2.52. Amaxim
=~
trehuie sa aiba eel mult N = 104
N = 10- , ~m ; rezulta ea reteaua
,
trasaturi pe metru-rcspeetiv
10 linii pe mm.
4.2.53. 1) Xl =1,8 mm; x2=3,6

2) de 1,3 ori.
mm; x3=5,4
mm.
4.2.54. 1) A=3 331 A;

2) K =10 maxime.
4.2.55. Din:
i=
AD =>d
AD
=2 .10-3
4.2.56. 1) d =60 em.

5) A=6000 A.
3) v=2,47
.105 m/s.
4.2.57. T = ~ =1,67 '10-15 s; v = 2 =6,1014 Hz;

~
~
8
C= 2 =2 '10 m/s; A=C' T= ~ =3,33 .10-7 m.
n
1) A=4500 A; c=2,25 .10 m/s.

2) E=hv=4,410-19
J,
8
:!- =1 -
freeventa ramine constanta:
\/0
e=I,610-19
K=119
4.2.59.
he
I11V2
4.2.60.:
c;
1 -
= -
2
I1lV
'P1=130';
he
= -;
.105 m/s;
maX = mv +eU =33.10-18
3 U[ = ~
2e
J .
,
d=3,7
Inoc2=0,511
'
=0,36 V.
4.2.61. : ~-Lex=e'E'd;
4.2.63.
v=3,46
'P=7',
4.2.62. :
'P2=137';
MeV.
R : Dispozitivul deseris este eunoseut sub numele de bilentila "Ii Billet (fig. 4.41).
1. d=2 mm; MM'=10 mm; A=0,546 .10-6 m;
2. SistemuI de franje de interferenta se cleplaseaza in sensu I fantei in fata eareia
se a~azii lam,a de stielii, eu d =3 mm;
3. A=0,421 '10-6 m; 0,471 10-6 1l1; 0,533 '10-6 In;
0,615,10-6 m
E
M
57
0
AI
Sz
Fig. 4.41
4.2.64.
Din:
-::;=
_1_ =
radiatia
Din:h
emisa
de atomii
R(_1
1_) , punind : m = 1 ~i 11=6 se obtine A pentru
m2
hidrogen:
v=hvo+eUj> rezulta:
n2
A=911
hvo=lucrul
=4,5 eV
4.2.65. 1) Lext=4,5 eV.
2) vmax=9,1 .105
3) Emax=3,'810-19
4.2.66. A5=3970
A;
m/s.
J.
v5=7,55
'1014
A.
de extractie=hv-eUt=h
f-eUt=
a) Unitiiti fundamentale
Lungimea
Masa
Timpul
Intensitatea
curentului
electric
Temperatura
termodinamici\
Intensitatea
luminii
Ii) Unitiiti suplimentare
Unghiul, plan
lJnghilll solid
1. Acceleratia
ciiderii libere
2. Raza medie a Piimintului
:1. Masa Piimlntului
4. Distanta
medic Intre Piimint ~i Soare
5. Constanta
atracpei
universale
6. Temperatura
de zero absolut
7. NUll1iirul lui Avogadro
8. Masa e]ectl'onului
9. Sarcina electronlllui
10. Numiirul ]ui Faraday
11. Constanta
lui Planck
12. Viteza luminii in vid
.:3. Viteza sunetului
in aer (OC)
J4. Masa protonului
15. Masa neutronului
16. Unitatea
alomicii de masii (u.a.Il1.)
17. Constanta
gazelor perfecte
sau
sau
18. Volull1 molar in conditii normale
19. Permitivitatea
vidului
20. Permeabilitatea
vidului
0) Corpuri solide
Aluminiu
Lemn
FieI' (otel)
AuI'
Cupru
Parafini\
P]atln,1
Plexiglas
2,7
0,5 -0,8
7,8
19,:3
8,9
0,9
21,5
1,2
metru
kilogram
secunda
All1per
Kelvin
candela
radian
steradian
9,80665 m/s2~ 9,81 m/s2

6400 km
5,96.1024 kg
1,5.108 km
6,67.10-11
m3/kg S2
-27:l,15C~
-273C
6,025 .1026 kmol-1
31
9,1.10kg
~ 1,6.10 -19(:
9,65.107
C/kg ech ivalent
6,625.10-34
J.s.
2,99793 .108 m/s~ 3.108 m/s
:~:l2m/s
1,6724.10-27
kg
1,6746.10-27
kg
1,66.10-27
kg
8,31 J/mol K
0,082 atm. dm3/mol
1,98 cal/mol K
22,41 m3/kmol
8,854.10-12
F /m
1,256.10-6
H/m
11,3
10,5
2,5 -2,7
7,0-7,8
Plumb
Argint
Sticla
Fonta
b) Liehide
Benzinii
Apii WC)
Apii de mare
Glieerinii
Petrol
MereuI' (OC)
Se dau valorile
0,70
1
1,03
1,26
0,80
13,6
pentru
temperaturi
euprinse
lntre
15 -20C.
Aluminiu
'Wolfram
Ote!
Cupru
Platinil
Argint
Hidrogen
Oxigen
Azot
, Heliu
Argon
Api!
Aer
Bioxid de carbon
]\Ietan
Alama
Alllminill
Apii
CllPru
FieI' (Otel)
Gheati!
2
:12
28
4
:19
18
28,9
4.1
16
380
910
4180
390
460
2040
Oxigen
Aer
Vapori de apii
910
1000
1860
Cilldurii latentii speeifieii (Ie topire (kJ/kg) pentru solide

~i Ciildurii latentii speeifieii de iierbere (k,J /kg) pentru liehide (Ia presiunea
Aluminiu
Cupru
FieI'
Gheatii
Api!
393
180
270
330
2260
de 1 atm)
Cilldura speeifiea (gheata)

Caldura latentil speeifieil de top ire a ghetii
Cilldura speeifieii (apii)
Cilldura latentii speeifieil de fierbere (la presiu'l'\a
de 1 atm)
Substanta
Aluminiu
Apii de mare
Apii distilatii
Wolfram
FieI'
Cupru
MereuI'
Plumb
Argint
otel
Fanta
C
658
Substanta
Azot
Aluminiu
Argon
Apa
Hidrogen
Heliu
FieI'
Oxigen
Cupru
Neon
MereuI'
C
-196
Plumb
-2,5
3380
1535
1083
-39
327
960
1400
1150
2330
186
100
- 253
- 269
3050
- 183
2582
-
246
357
1750
Aluminiu
FieI'
Cupru
Plumb
otel
Stiela
2,4.10-5
1,2.10-5
17.10-5
2;9.10-5
1,2.10-5
2,7.10-5
Apa (20C)
Glieerimi
VIei
Petrol
Aleool
Mereur
1,5 10510-'
7,210-'
91011101,810-
0,5 kealjkg
80 kealjkg
1 kealjkg K
Substanta
Apa
Aer
Ulei de. transformator
Parafinii
Mica
Sticla
Titanat
de bariu
Ebonita
(F/m)
71.10-11
0,855.10-11
1,9.10-11
1,9.10-11
5,3.10-11
62.10-11
1'100.10-11
3,8.10-11
r
81
1,0006
2,2
2,1
6,0
7,0
1200
4,3
TabeluI
Hezisl.ivitatca
p (in n mm2/m sau

de temperatura
SUbstanta
Aluminiu
Wolfram
Constantan
Manganin
Cupru
Nichelina
Platina
Mercur
Plumb
Argint
Otel
Zinc
10-6Qm)
Echivalentul
Aluminiu
Hidrogen
Fer
Fer
AUI'
Oxigen
Cupru
Natriu
Nichel
Plumb
Argint
Zinc
clcctrochimic
Aer
Glicerina
(10-6
I'o/f.)
0,093
0,01045
0,29
0,19
0,68
0,0829
0,33
0,238
0,30
1,074
1,118
0,34
Indieele
Apii
a (ill grad-I)
0,00-1
0,0051
0,00002
0,OQ003
0,0043
0,0001
0,004
0,0009
0,004
0,004
0,006
0,004
0,028
0,055
0,48
0,45
0,017
0,42
0,1
0,958
0,21
0,016
0,12
0,060
(AI)
(H)
(Fe)
(Fe)
(Au)
(0)
(eu)
(Na)
(Ni)
(Pb)
(Ag)
(Zn)
~i coeficientlll
1,33
1,00029
1,47
de refraclie
Cuar~
1,54
Gheatii
SticHi
1,31
1,57 -1,80
de
depcndenla
15
rczistenlei
EDITURA
DiDACTICA ~I PEDAGOGICA
BUCURE~TI - 1974

Culegere de Probleme de Fizica Pentru Admiterea in Invatamintul Superior Tehnic

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Culegere de Probleme de Fizica Pentru Admiterea in Invatamintul Superior Tehnic

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Introdueere . . . . . . .

1. MECANICA (Tr. 1. Cretu) ..

v 1.1.1. Un om se afla la distanta d =50 m de un drum rectiliniu, pe care se

1.1.8. Un punct material de masa m = 1,2 kg se deplaseaza rectiliniu, sub

3. Valoarea ~i semnul vitezei v a celor doua corpuri

Mobilul B pleaca in acela~i moment cu A de la 0 distanta

2. Consumul de combustibil al locomotivei, considerat proportional cu lucrul

1.1.18. Un automobil de masa m =2000 kg plecind din repaus atinl!e in timpul

1.1.20. Doua corpuri de mase m1 = 1 kg ~i m2 =2 kg sint legate intre ele printr-un

4. Acceleraiia corpuIui in diderea pe pIanuI incIinat ~i viteza cu care ajunge

1.1.25. Un corp mobi! de masa ill1 love~te un corp cu masa

2. Unghiul (;(0 pe caretrebuie

1.1.30. Din punctul

viteza fragmentului A in momentul lovirii barei.

1.1.33. Un corp de masa m=l kg aluneca in timp de 2 s pe un plan inclinat

1.1.36. Pe un plan inclinat de lungime I = 12 m, ce face unghiul IX =30 cu

1.1.37. Un corp de greutate G = 103 Neste tras pc un plan orizontal de doua

1.1.41. Doua forte de marime egala cu V2N, avind directii perpendiculare

Mi~carea pe planul inelinat ~i pe planul orizontal se face eu frecare, eoeficientul

5. Alungirea tiZ' a firului

1.1.45. Un corp de masa m=2 kg pOfRe~te din A

viteza ini~iala Vo =V57 mis,

unghiulara a oscilatiei sa fie CPmax=1tj3

1.1.49. Pe un plan inclinat, care face unghiul ()(=30 cu orizontala, se gase~te

E2 consumata prin frecari de-a lungul drumului

1.1.59. Un automobil cu masa m =900 kg pleaca din repaus dintr-un punct A

1. 1.60. Pe un ~antier de constructii se

1.1.61. Un punct material cu masa m =0,5 kg legat cu un fir avind lungimea

specifica medie a soarelui.

1.1.65. Doua bile A 9i B de masa mI 9i m2 sint suspendate

1.1.71. 0 sfera elastica de masa

m = 10-2 kg este lasatii sa cada libel' deasupra

de ciocnire, sa se calculeze inaltimea II de la care cade sfera, dadi energia ei la punctuD

2. Viteza vIla care apare aIunecarea laterala

1,1.76. Doua mobile de masa m1 !lim2 descriu

1.1. 77. Un punct material executa 150 oscilatii pe minut, eu 0 amplitudine A =

<cm. Se cere sa se caIcuIeze :

unde y este exprimat in metri. Se cere:

simpIu de Iungime 1=1,18 m eu mas a m =0,5 kg, prime~te

3. Forta de intindere in fir cind pendulul trece prin pozitia verticaIa.

1.1.87. 0 sfera cu densitatea P=0,8 g/cm3 ~i cu raza r =5 cm este aruncata

volumul 400 cm3 din material cu densitatea PI=0,75 g/cm3,

4. Inaltimea maxima hz la eare se ridiea sfera deasupra apei in aer.

1. 1.89. Un pendul matematic

1.1.91. Un cub cu latura a=8 cm confectionat clintr-un material cu densitate~

1.1. 95. Un satelit artificial cu mas a m = 1 200 kg descrie 0 traiectorie circulara.

4. in satelit se afla un pendul. De cite ori va fi mai mare perioada de oscilati~

Pentru ca scindura sa ramina orizontala, se cere sa se calculeze :

1. 2.2. Un corp avind viteza initiala Vo =5 m/s pareurge in a cineea secunda

1.2.3. Un punet material, parcurge 0 dreapta cu 0 mi~eareuniform variatL

2. Timpul necesar pentru ca eorpurile sa atinga solul dupa eiocnire.

'Se cunoa~te : unghiul dintre plan ~i orizontalii IX =30.

1.2.26. Pe 0 platforma de cale ferata de masa M1 =16 t este a~ezat un tun de

unui scripete fix aflat Ia 0 inaltime oarecarese

1.2.33. Pentru verificarea

1.2.34. Doua mobile pornPEc simultan

1.2.36. Un corp A este aruncal

sint in contact la bazele lor.

1.2.46. Un carucior cu patnl roti avind impreuna

m/s2 Coeficientul de frecare

3. Spatiul 51 pe care mobiIuI II parcurge pe pIanuI indinat R&

1.2.56 .. Un corp de masa M =0,500 kg fixat la extremitatea

1.2.60. Un disc se roteijte in jurul axei cu 0 frecventa de rotatie de 955 rotatiijminut.

1.2.64. Un fir inextensibil