Testul I(art.

145 omor)
1. Tipuri de cruzime:
Cr.impulasiva- reactie nemijlocita in raport cu situatia legata de irascibilitatea emotional, faptuitorul denota un
risc de comportare agresiva, chiar si in legatura cu pretext obiectiv- nesimnificative.
Cr.instrumentala- utilizarea cruzimei fata de victima in calitate de mijloc de atingere a scopului infractional
(lovirea cu picioarele, cauzarea unor placi cu instrumente taitoare sau intepatoare).
Cr.fortata- apare ca rezultat al supunerii faptuitorului cererilor, amenintarilor din partea liderului.
Cr.privita ca un rezultat al solidaritatii de grup- faptuitorul incearca sa-si pastreze sau sa-si sporeasca autoritatea
in cadrul grupului infractional
Cr.ca motiv dominant ce caracterizeaza personalitatea faptuitorului- fapt. se autoafirma prin realizarea unor
calitati precum: sadismul, agresivitatea fata de lumea inconj.
2. Nu este aplicabila. Cu toate ca sint prezente circums. pt care tb aplicata agravanta de la li.o ali.2 art.145
si anume:
-omorul este savirsit de o pers care a comis anterior o infr prvazuta la alin1 art145
-faptuitorul nu a fost condamnat anterior pt nici una din faptele de omor care se repeat
-nu a expirat termenul de prescriptive de tragere la rasp pen,
totusi referindune la sub in cauza nu este aplicabila circ agav respectiva pt ca aceasta este aplicabila numai in
cazul in care se succed 2 sau m.m fapte prevazute la ali.1 art145. Din contra nu se aplica raspunderea in baza
lit.o alin 2 art.145 in urm cazuri: a) toate faptele care se succed sunt prevazute doar de ali.2; b) faptele care
se succed sunt prevazute de diferite alin ale art.145. cind circ agrav analizata nu este functional, se aplica
regulile concursului de inf.
3. Da, este oportuna, pt ca repetarea infr nu face decit sa contribuie la aplicarea incorecta si neuniforma a
normelor penale. In acest caz, pluralitatea de infr constituie dupa caz concurs de infr sau recidiva. In
cazul dat suntem in prezenta infr omogene, complicind procesul de calificare al acestor tipuri de infr. Nu
este justificata abordarea repetarii infr in cazul art145 lit o alin2, pt ca in acest caz suntem in prezenta
abaterii de la norma generala. Un argument forte in excluderea .. este ca aplicarea raspunderii penale pt
aceasi infr repr o incalcare flagranta a pr echitatii atunci cind aceasi infr se ia in consideratie atit ca
element al repetarii infr, cit si ca element al concursului infr.

Testul II(art.151 vatamare corporala)

1. Conform
REGUL. DE APRECIERE MEDICO-LEGAL A GRAVITII VTMRII
CORPORALE cunoastem urm vatamari grave ale interg. Corporala sau a san periculoase pt viata:
-fracturile deschise ale craniului, inclusive fara lezarea creierului

- leziunile penetrante ale coloanei vertebrale, inclusive fara lezarea maduvei spinarii
-luxatiile si subluxatiile vertebrelor cervical
-leziunile penetrante ale laringelui, faringelui, traheii si esofagului
-leziunile inchise ale regiunii cervical ale maduvii spinarii
-fracturile oaselor bazinului associate cu un shoc grav
2. O caracteristica a vatamarii grave.Cind se cauzeaza vatamarea grava periculoasapt viata, atingere se
adduce exclusive rel soc cu privire la sanat pers. Pericolul pt viata pers are un character doar medical nu
si juridic. Sau conf. regul.99 MS drept periculoase pt viata sunt considerate vat. Grave ale
integr.corporale sau sanatatii, care prezinta pericol imminent- imediat, tardiv sau potential, astfel ca
vatamarea sa determine moartea, indifferent daca acest pericol a fost inlaturat printr-un tratament
medical sau datorita reactivitatii individuale ridicate a organismului. Deci din aceasta prevedere
noermativa se desprinde concluzia ca pericolul pt viata pers este o caracteristica a vatamarii grave, nu o
urmare a vatamarii grave. Caracteristica data permite difirentierea in rap cu vatamarea grava
caracterizata prin ceilalti cinci indicatori care nu implica pericol pt viata.
3. Da, este oportuna, pt ca repetarea infr nu face decit sa contribuie la aplicarea incorecta si neuniforma a
normelor penale. In acest caz, pluralitatea de infr constituie dupa caz concurs de infr sau recidiva. In
cazul dat suntem in prezenta infr omogene, complicind procesul de calificare al acestor tipuri de infr. Nu
este justificata abordarea repetarii infr in cazul art145 lit o alin2, pt ca in acest caz suntem in prezenta
abaterii de la norma generala. Un argument forte in excluderea .. este ca aplicarea raspunderii penale
pt aceasi infr repr o incalcare flagranta a pr echitatii atunci cind aceasi infr se ia in consideratie atit ca
element al repetarii infr, cit si ca element al concursului infr. Este oportuna excluderea agravantei
,,repetat~deoarece succedarea a 2 vatamari intentionate grave savirsite a 2 sau mai multor pers
presupune aplicarea concursului de infr. Iar pedeapsa poate ajunge pina la 16-30 ani de inchisoare. Ceea
ce este comparativ mai mult decit 18-15 ani de inchisoare cit urmeaza sa se aplice in ipoteza succedarii
a 2 vatamari intentionate grave savirsite de 2 sau mai multe persoane.
TEST 3(159 avort)
1.Conditiile in care persoana care are studii medicale superioare poate fi trasa la rsp conf art 159 in cayul in care
are loc intreruperea cursului sarcinii prin orice mijloace savirsite:
In afara institutiilor medicale sau cabinetelor medicale autoriyate in acest scop;
In cayul sarcinii ce depaseste 12 saptamini, in lipsa indicatiilor medicale, stabilite de MS;
In cayul contraindicatiilor medicale pt efectuarea unei asemenea operatii;
In conditii antisanitare.
2.I. obiectul material:Art.159- corpul femeii insarcinate;Art.151- corpul pers(oricare).
II.ib.jur.special:Art.159- rel soc cu privire la viata sau sanatatea pers;Art. 151 ob. Jur complex : principal- rel
soc cu priv la sanatatea pers; ob.jur secundar cu privire la viata pers.
III. virsta subiectului:159- 16 ani; 151- 14 ani.
IV. consimtamintul victimei:Art 151 trebuie sa lipseasca consimtamintul victimei de ai fi intrerupta sarcina, in
cay contrar se va aplika art 159. Respectiv , in contextual infr de la art 159 se are in vedere numai intreruperea
cursului sarcinii cu consimtamintul femeii insarcinate.
3.Nu este oportuna. Fiecare femeie are dr sa-si hotarasca de sine statator soarta maternitatii conf Legii ocrotirii
sanatatii. In Arabia , SUA este incriminata.

TEST 4(165 Trafic de pers)

1. DEPENDENTA FIZICA- starea fizica sau psihica datorata impactului pe care il produc substantele
narcotice sau psihotrope asupra organismului victimei, stare caracterizata prin modificari de comportament si

alte reactii, insotite intotdeauna de necesitatea de a consuma asemenea substante in mod continuu sau
periodic, pt a le simti efectele psihice si, uneori pt a evita suferintele.
Dependena fizic (Hot csj a tfu)nseamn starea fizic sau psihic ce rezult din interaciunea organismului
victimei cu substane narcotice sau psihotrope, stare caracteristic prin modificri de comportament i alte
reacii, nsoite ntotdeauna de necesitatea de a folosi asemenea substane n mod continuu sau periodic,
pentru a le resimi efectele psihice i, uneori, pentru a evita suferinele.
2. I.ob. jur generic:
165- rel soc cu privire la libertate, cinstea si demnitatea pers; 206- cu privire la convetuirea in cadrul familiei
si deyvoltarea minorului.
II-ob.jur special:206- principalul- relatie soc cu priv la deyvolt fiyica, psihica, spirituala si intelectuala a
minorului.; secundar- cu priv la libertatea fiyica a minorului.165- :principal -cu priv la libertatea fizica a
persoanei, secundar- cu priv la libertatea psihica a pers, integritatea corporala, libertatea fiyica a pers,
libertatea manifestarii de voina, posesia asupra documentelor personale, viata pers, etc.
III.virsta victimei:165- 18 ani; 206- nu a atins virta de 18 ani(calitate speciala).
IV. formele scopului:
Cu exceptia formelor scopului abandonarii in strainatate sau vinyarii sau cumpararii- 206, continutul
celorlalte forme sunt identice....(exploatarea sexuala comerciala si necomerciala, in prostitutie sau in
industria pornografica; exploatarii prin munka sau servicii fortate; exploatarii in sclavie; folosirii in
conflictele armate etc.)
V. DUPA STRUCTURA si continutul faptei:
La ambele componentei fapta prejud se exprima prin actiune, cuprinyind urmat modalitati:
1-Recrutarea victimei,2. Transportare;3. Transfer; 4. Adapostire; 5. Primire; 6. Darea sau primirea unor plati
sau beneficii pt obtinerea consimtamint unei pers ce detine controlul asuopra victimei. Insa, la art.165 fapta
prejud cuprinde 2 actiuni cu caracter alternativ: actiunea principala- se manifesta prin primele 5 modalitati de
la art.206. insa cea dea 6 este una din actiunile adiacente (sau inactiunea).
3. Nu e corecta formularea data, intrucit in cadrul infr de TFUprin ,,violent periculoasa pt sanatatea sau viata
pers se are in vedere violent ce s-a soldat cu vatamarea medie sau usoara a integritatii corporale sau a
sanatatii, ori care ,desi nu a cauzat aceste urmari comporta la momentul aplicarii sale datorita metodei de
operare un pericol real pt viata si sanatatea pers in cazul cind e vorba de vatamarea intentionata grava conf
Hot. In baza art 115 nu va fi calificat ca concurs de infr , ce va fi calificat in baza art 151, pt ca art 151il
absoarbe pe 165 , deoarece e prezenta doar o parte a infr prez la art 165 (actiunea principal, cealalta parte
apartine de o alta infr.)
TEST5 (171 viol)
1. Trasaturi:A)Pers fizica responsabila;B) Virsta 14 ani;- SUBIECT
Sex masculin sau femenin;B) In cadrul inf de viol victima si faptuitorul tb sa aibe apartementa sexual
diferita;- VICIMA+SUBIECT. In cayul circumst agravante violul savirsit cu buna stiinta asupra unui
minor , victima tb sa aibe intre 14-18 ani, iar in cayul circums violului savirsit asupra unei pers in
virsta de pina la 14 ani-victima tb sa aibe aceasta virsta de pina la 14 ani.
2. concurs de infr 145+171. Prin Legea nr 277 din 18.12.2008 a fost exclusa prevederea la lit. i, alin. 3
art 145, ce stabilea rsp pt omorul insotit de viol.
3. Nu este corecta, se aplica doar art.171, deoarece faptuitorul aplica la prima etapa constringerea
fiyica, concretizata in vatamarea intent grava a integritatii corporale sau a sanatatii, astfel incit, la cea
de a 2 etapa sa devina posibila realizarea rap sexual(nu a violului in ansamblu). Asadar, constringerea
fizica se aplica o singura data. Aceasta insa, nu e reflectata in cazul calificarii prin concurs conf
art171 si 151.Din aceasta calificare reiese k faptuitorul va fi tras de2 ori la rsp penala pt aceeasi
costrin fizika, adica va fi supraevaluat pericolul social al celor savirsite.
TEST 6 (174 raportul sexual cu un minor)
1. Infr. data este una formala ea fiind consumata din momentul inceperii rap sexual sau a altor acte de penetrare
vaginala sau anala.Daca vb despre rap sexual altul decit violul sau la acte de penetrare vaginala comise de catre
o pers despre care se stie cu certitudine ca nu a implinit virsta de 16 ani , se are in vedere momentul introducerii
depline sau partiale a memvrului viril sau a unei alte patrti a corpului sau a unui alt obiect in cavitatea vaginala,

in acest caz infr se va considera consumata daca au fost traversate limitele labiilor mari sau mici.Pt a considera
in aceasta ipoteza infr consumata nu e obligatorie confirmarea deflorarii sau a graviditatii victimei de sex
femenin sau a faptuitoarei. Cu priv la actele de penetrare anala comise cu o pers despre care se stie cu certitudine
k nu a implinit virsta de 16 ani, infrse va considera consumata daca au fost traversate limetele sfinctrerului
exterior al rectorului.
2. Nu e unika solutie de calificare. In cazul rap sexual sau al oricarui act de penetrare vaginala sau anala,
eprimarea consimtamintului decatre victima care nu a implinit virsta de 16 ani are un character duaklist:
A) CONSIMTAMINTUL UNIVOC presupunind discernamintul la al carui temelie se poate afla
curiozitatea victimei, interesul material sau atractia sexual din partea ei;
B) Consimtamintul apparent- presupunind lipsa discernamintului ce constra in neimpotrivirea
victimei din cauza ca ea nu intelege semnificatia celor ce i se intimpla.
In primul caz vom fi in prezenta infr prev de art.174. Cea dea 2 ipoteza e valabila in cazul copiilor de virta
fragida. Consimtamitul apparent al acestora nu are nici o relevant juridica si faptuitorul e constient de acest fapt, astfel rap
sexual sau orikare act de penetrare vaginala sau anala savirsita cuo pers de virsta frageda tb calificat conf lit b , alin 3
art171 sau lit a alin 3 art172. In aceste cazuri faptuitorul profita de imposibilitatea victimei de asi exprima vointa.
3,Nu,nu a fost conforma scopului LP
TEST 7 (art.173 Hruirea sexual)
1.Amenintare-amaninatrea cu un rau vizind perspectivele victimei la locul de munca,de studii etc.

(concediererea, exmatricularea, retrogradarea, nepromovarea, diminuari salariale sau neacordarea sporurilor

salariale meritate, lipsirea de burse etc.)De asemenea se intelege amenintarea de a distruge sau de a deteriora
bunurile victimei,de a o rapi,cu exceptia acelor tipuri de amenintare care se pot atesta in ipoteza infr. de viol si
de actiuni violente cu caracter sexual.
Constringere-profitarea de dependent materiala,de serviciu sau de alta natura a victimei ori alta constringere,cu
exceptia celei specificate la infr. de viol si de actiuni violente cu caracter sexual.
Dependent materiala se atesta in urm. situatii:victim se afla la intretinere totala sau partiala a faptuitorului;de
faptuitor depindeimbunatatirea sau inrautatirea starii material a victimei;sotul inapt de munca depinde de celalat
sot.
Dependent de serciu are loc in cayurile cind victim ocupa o functie subordonata faptuitorului sau se supune
controlului de servciu.
2.Infr data poate adduce atingere rel. soc cu pprivire la integritatea corporala a pers.In acelasi timp aceasta infr
nu presupune aplicarea violentei.
3.Modificat(acum) Articolul 173. Hruirea sexual
Hruirea sexual, adic manifestarea unui comportament fizic, verbal sau nonverbal, care lezeaz demnitatea
persoanei ori creeaz o atmosfer neplcut, ostil, degradant, umilitoare sau insulttoare cu scopul de a
determina o persoan la raporturi sexuale ori la alte aciuni cu caracter sexual nedorite, svrite prin
ameninare, constrngere, antaj,-inainte era constringerea unei pers la raporturi sexual,o parte a lat. obiective.
(nemodificat)Constringerea unei pers la raporturi sexual,homosexualitae ori la sav altor actiuni cu caracter
sexual prin santaj sau profitind de dependenta materiala,de serviciu sau de alta natura a victimei.
Infr veche s-a diviyat in 2 infr de sinestatatoare:hartuirea sexual siactiuni violente cu character sexual
(homosexualitatea,satisfacerea poftei sexuale in forma perversa)

TEST 8 (179 violarea de domiciliu)

1.Prin patrundere ilegala se intelege introducerea, contrara legii a faptuitorului cu intreg corpul in spatiu in care
victim isi are domiciliul.

Prin raminere ilegala se are in vedere situatia cind patrunderea a fost reliyata legal, insa raminerea in continuare
in domiciliul victimei este indezirabila pt aceasta, dobindind astfel character illegal.
Patrunderea sau raminerea in domiciliul unei pers,fara consimtamintul ei,nu poate fi considerate ilegala,daca
este sav :a)pt executarea unui mandate de arestare sau a unei hot jud;b)pt inlaturarea unei primejdii care
ameninta viata, integritatea fizica sau bunurile unei per;c)pr prevenirea raspindirii unei epidemii.
2.A.Obiectul jur generic:(179)-rel. soc cu privire la realiyarea dr constitutionale ale cetatenilor(186)-rel soc cu
rpivire la patrimoniu
B.Obiectul jur special: (179)-rel soc cu privire la realizarea dr la inviolabilitatea domiciliului(186)-pricipal:rel
soc cu privire la posesia asupra bunurilor mobile.Secundar:rel soc cu privire la inviolabilitatea incaperii,a altui
loc pt depozitare sau a lociuntei
C.Obiectul material:(179)-domiciliul (imaterial),corpul pers (material,daca se aplica violenta)
(186)-bunurile care au o existent materiala,sunt create prin munca omului,dispunde valoare material si cost
determinant,fiind bunuri mobile si straine pt faptuitor(material)
D.Momentul consumarii:(179)-infr formala,se considera consumata din momentul:patrunderii sau raminerii
ilegale in domiciliul per,fara consimtamintul ei;refuzul de a parasi domiciliul la cererea pers;inceperii efectuarii
perchezitiilor sau cercetarilor ilegale. (186)-infr. materiala din momentul in care faptuitorul obtine posibilitatea
realade a se folosi sau a dispune de obiectele altuia la propria dorinta.
E.Latura obiectiva:(179)-actiune/Inactiune-se realizeaza prin urm modalitati:patrunderea
ilegala,raminereilegal,refuzul de a parasi,perchezitiile sau cercetarilor ilegale.Exista si cazuri in care
patrunderea este legala,insa raminerea pers in domiciliu este ilegala(186)-actiune-luarea ilegala si
gratuita;urmarile prejud-prejudiciu patrimonial;legatura de cauzalitate;modul ascuns.Patrunderea in incaperea
sau in alt loc pt depozitare tb sa fie intotdeauna ilegala
F.Virsta subiectului:(179)-16 ani(186)-14 ani.
G. La violarea de domiciliu este prevzut agravanta cu folosirea situaiei de serviciu;
3,Nu intotdeauna actiunile au un substrat procesual(pot fi efectuatede detective sau o alta pers fara atributii
procesuale).Este oportun sa fie incluse in art.179(se aduc atingeri violarii de domiciliu)
Iar pe de alta parte pot fi incadrate si in cap infr contra justitiei,deoarece aceste actiuni procesule sunt infaptuite
de catre pers autorizate(OUP,grupul operativ,procurorul) si se fac in baza de mandate(acte procesuale).In cadrul
efectuarii perchezitiilor si cercetarilor ilegale se adduce atingere rel soc cu privire la activitatea de infaptuire a
justiei si la activitatea de infaptuire a justitie.

TEST 9(183 incalacarea regulilor de protective a muncii)

1.Victime pot fi doar salariatii, care conform CM sunt PF (barbat sau femeie) care presteaza o munca conform
unei specialitati, calificari sau intr-o anumita functie, in schimbul unui salariu, in baza contr indiv. de munca.Pt

califacrea faptei in baza art 183 nu conteaza daca salariatul este cet al RM,cet strain sau apatrid.La fel nu are
importanta daca salariatul este incadrat in baza unui contr de formare profesionala continhua sau de calificare
profesionala.Nu este relevant nici daca salariatul activeaza in sectorul public,privat sau mixt,in aparatul
asociatiilor obstesti,religioase,sindicale,patronale,al fundatiilor .
2,Solutia alin 2 art 183.Aplicarea rasp in baza alin 2 art 183 exlude calificareasuplimentara conform art
149,deoarece se aplica regula concurentei dintre parte si intreg ,adica existena a dou sau mai multor norme
penale, una din ele cuprinznd fapta prejudiciabil n ntregime, iar celelalte numai unele pri ale ei.
Calificarea infraciunilor n cazul concurenei dintre o parte i un ntreg se efectueaz n baza normei care
cuprinde n ntregime toate semnele faptei prejudiciabile svrite.183-intreg(incalcarea regulilor de
protectie a muncii+ deces),149-parte(lipsirea de viata din imprudenta).
3,da este incalcat prevazut de alin 2 art 3 Interpretarea extensiv defavorabil a LP(se prevede mai mult
decit specifica norma)

Test 10 (186 furt)

1. Exista cazuri cind pers , care incearca sa comita sustragerea pe ascuns, e surprinsa la lokul faptei,
nereusindui pina la kapat actiunea de sustragere (de ex a revenit stapinul lokuintei). In situatia data
exista urmatoarele ipoteyede calificare, ce depend de posibelul comportament ulterior al faptuitorului:
A) Daca faptuitorul intelege k a fost descoperit, inceteaza realizarea sustragerii si incearca sa paraseasca
lokul faptei, abandonind bunurile, atunci cele comise formeaza tentative de furt, urmind a fi
calificate confart 27 si 186 CP;
B) Daca, in pofida faptului k a fost surprins in procesul sustragerii neconsumate, faptuit ingnora aceasta
imprejurare si continua realizarea sustragerii, sustragearea ineputa ca furt se transforma in jaf- art.
187.Nu putem vb in nici un caz despre concursul infr prevazute la art 186 si art187, deoarece a fost
realizata o singura intentie infractionala. Pe parcursul realizarii sale,aceasta intentie a suferit o
transformare, nefiind succedata de o alta intentie.
C) In cazul in care faptuitorul intimpinind impotrivire in procesul savirsirii sustragerii aplika violent
fata de pers care incearca sa impiedice luareabunurilorsau sa le retina nemijlocit dupa deposedare,
fapta se califica fie ca jaf cu aplikarea violentei neperikuloase pt viata sau sanatatea pers ori cu
amenintarea aplikarii unei asemenea violentei, fie ca tilharie. In kazul dat intentia initiala de a comite
furtul se transforma in intentia supravenita de a savirsi cele 2 fapte indicate mai sus.
2. A) ob. Special :186-rel soc cu privirela posesia asupra bunurilor mobile;
187-la fel, exceptie al 2 lit e)- COMPLEX: principal e ca la 186, si secundar rel soc privind integritatea
corporala a pers sau libertatea psihika a pers.
b) Ob.material:186- bunurile care au o existent materiala,sunt create prin munca omului,dispunde valoare
material si cost determinant,fiind bunuri mobile si straine pt faptuitor(material)187- la fel, exceptie lit e
alin 2. Principal: cala furt, secundar- corpul pers.
c) Modul de savirsire:
186- in mod ascuns, criteriul obiectiv-1.in lipsa victimei sau a al orikaror altor personae;2. In prezenta
altor pers , insa pe neobservate pt acestea; 3. In prezenta altor personae, care observa luarea bunurilor,
dar care nu constientizeaza caracterul infractional al celor savirsite. Criterilu subiectiv- convingerea
faptuitorului k cele comise de el ramin nevazute, neobservate sau neintelese adecvat de catre alte
personae.187- in mod descis.
d) Marimea pedepsei ce determina stabilirea raspunderii penale:
186- marimea prejudiciului tb sa depaseasca 25 u.c, in cazcontrar se va aplica rsp contraventionala.
187- la fel cel putin 25 u.c , daca prejudiciul e mai mik fapta nu constituie infr , nici contraventie.
e) Circumstantele agravante:
La art.187 pe linga circumst prevazute de art. 186 se mai intilnesc si alte circumst agravante, si anume:
-savirsita de o persoana mascata, dighizata, transvestite;
-savirsita cu aplikarea violentei neperikuloase pt viata sau sanatatea pers, ori cu amenintarea aplikarii
unei asemenea violente.
3. Nu este corecta, este inkalcata regula stabilita la alin. 2 art 3 conform kareia aplikarea legii pen prin
analogie este interzisa.
Conf Hot in cazul sustragerii prin metoda pungiei a banilor, bunurilor, cu cauzarea daunelor
considerabile ori n proporii mari i deosebit de mari, faptele se vor califica conform art.186,
192 CP, ceea ce nu este correct deoarece exista dj o norma aplicabila acestui raport si nu tb de calificat
cof altei norme.In fond pungasia nu este alt ceva decit un furt savirsit in imprejurari specific. Totusi,
pungasia are o partikularitate ce nu e indinspensabila in kazul furtului: intotdeauna, lokul savirsirii infr
de pungasie e in apropiere de victima daca e prin analogie tb calificat ca pungasie.iar in dependent de
lokul savirsirii infr de pungasie aceasta nefiind in apropiere de victim este vorba de furt.

TEST 11 (ART.188 jaf)

1. Vatamarea intent grava a integrit corporale in kazul tilhariei care provoaca din imprudenta decesul
viktimei nu da temei de a califica cele comise conf literei c alin 3 art 188, in cazul dat calificarea tb
facuta prin concurs, si anume art 149 si lit c alin 3 art 188.

In cazul data ar fi incorect sa optam pt solutia calificarii potrivit alin 4 art 151 si lit c alin 3 art 188.
O alta calificare ar presupune tragerea faptuitorului la rsp de 2 ori pt aceeasi vatamare intentionata grava a
integrit corporale sau a asanatatii.
2. Latura obiect a tilhariei consta in fapta prejud ce cuprinde 2 actiuni : actiunea principal-ce se exprima in
sustrafere; 2 actiunea adiacenta: ce consta in atacul savirsit asupra persoanei ce e insotita in mod
alternativ de :
a) De violent periculoasa pt viata sau sanatatea pers agresate;
b) Amenintarea cu aplicarea unei asemenea violente.
Astfel atacul asupra victimei este savirsit in scopul sustragerii. O data cu savirsirea ataculuiincepe
realizarea scopului de sustragere . acest scop se realizeaza numai prin luarea ilegala si gratuita a
bunurilor mobile din posesia altuia . pt calificarea tilhariei nu se cere ca actiunea de luare sa fi avut loc
in intregime, e necesar doar sa inceapa executarea ei. Gradul de executare a acestei actiuni conteaza la
individualizarea pedepsei nu si la calificarea faptei. De aceea sustragerea consumata, realizata in
contextual tilhariei nu necesita o calificare suplimentara.tilharia nu poate forma concurs cu o parte a sa ,
fapt ce se materializeaza in aceea ca sustragerea e parte a tilhariei.
3. Nu este corecta pt ca daca se cauzeaza vatamari sanatatii cum acestea sa nu fie periculoase.
TEST 12 (189 santaj)
1. faptuitorul cunoscind despre situatia materiala buna a victimei ia cerut acesteia de mai multe ori sa-i
transmita dr de proprietate asupra lotului de teren de la periferia orasului detinut de catre victima.
Deoarece victim nu s-a conformat cerintelor faptuitorului, acesta din urma s-a apropiat de victim intr-un
loc public scotind pistolul i-a omorit ciinele de rasa, sugerind ca aceiasi soarta o va avea si dinsa. Deci
se va califica conflit e alin 2 art 189.
2. Infractiunea de santaj nu poate fi inclusa in rindul infract savirsite prin sustragere. Cauza principal
consta in faptul k presenta ob material tine de esenta infrat savirsite prin sustragere(bunul). Or, in cazul
in care actiunea principal din cadrul infr de santaj o constituie cererea de a transimte dr asupra bunurilor
proprietarului, ale posesorului sau ale detinatorului , santajul are nu un ob material, dar un ob
immaterial(dr asupra bunurilor). La fel ,infr de santaj are un obiect immaterial in cazul in care actiunea
principal din cadrul acesteia o constituie cererea de a savirsi actiuni cu character patrimonial. De aceea ,
doar in situatiakind actiunea principal din cadrul infr de santaj o constituie cererea de a se transmite
bunurile proprietarului, ale posesoruluisau ale detinatorului, putem sustine ca santajul ar adopta forma
sustragerii. Totusi, daca privim infr de santaj ca pe un tot unitary nu putem afirma k aceasta infr e
savirsita prin sustragere.
3. Nu este oportuna. Deoarece, conf Legii cu priv la actele legislative, terminologia utilizat n actul
elaborat este constant i uniform ca i n celelalte acte legislative i n reglementrile legislaiei
comunitare; se va utiliza unul i acelai termen dac este corect, iar folosirea lui repetat exclude
confuzia.

Test 13(190 escrocherie)

1. Circumstante ce demonstreaza intentia de sustragere in cazul escrocheriei: situaia financiar extrem de
neprielnic a persoanei, care-i asum angajamentul, la momentul ncheierii tranzaciei; lipsa de
fundamentare economic i caracterul nerealizabil al angajamentului asumat; lipsa unei activiti
aductoare de beneficii, necesare onorrii angajamentului; achitarea veniturilor ctre primii deponeni

din contul banilor depui de deponenii ulteriori; prezentarea, la ncheierea tranzaciei, a unor documente
false; ncheierea tranzaciei n numele unei persoane juridice inexistente sau nregistrat pe numele unei
persoane de care se folosete o alt persoan pentru a-i atinge interesele etc.
2. Lat obiect in cadrul infr de escrocherie are urmat structura:
1. Fapta prej alcatuita din 2 actiuni (inact): a. actiunea principal-dobindirea ilicita a bunurilor altei pers,
adica sustragerea lor. b. actiunea sau inact adiacenta, alternate fie inselaciunea, fie abuz de incredere.
2. Urmari prejud-prejudiciu patrimonial efectiv ;
3. Legatura de cauzalitate.
Inselaciunea si abuzul de incredere apar in component escrocheriei in rol de actiuni adiacente(ajutatoare), care
asigura indeplinirea actiunii principale. Inselaciunea sau abuzul de incredere nu constituie metode ale sustragerii
ele prezinta modalitati ale actiunii adiacente ce subzista alaturi de sustragere, privita ca actiune principal. Avind
un rol ajutator, recurgerea la inselaciune sau abuz de incredere se produce nu ca un scop in sine, ci in vedrea
trecerii in sfera patrimoniala a faptuitorului sau a altor personae, a bunurilor apartinind pers inselate sau de a
carei inkredere sa abuzat.
3.

Nu. Nu este corecta. Prin extorcare se intelege obinerea unui lucru de la cineva cu fora, prin
ameninri, violen, antaj. Iar, prin inselaciune se subintelege deyinformarea constienta a victimei care
consta in prezentarea vadit falsa a realitatii, cind suntt ascunse faptele si circumstantele ce tb comunikate
in cazul savir cu buna credinta si in conf cu legea a tranzactiei patrimoniale. Aceste 2 notiuni sunt
incompatibile ca faptecare nu pot presupune concurenta dintre parte si intreg.

Tesst 14(1921 rapirea mijl de transport)

1. Este o infr formala se considera consumata din momentul deplasarii si, ca efect, al schimbarii
localizarii mijlocului de transport, nu din momentul iesirii mijloc de transport din cimpul de
observare a victimei, nu din momentul descoperirii rapirii si inceperii cautarii mijloc de transport, nu
din momentul aparitiei temeiului de porinire a procesului penal. Rapirea mijloc de transport tb
considerate si fortarea victimei sa conduca mijloc de transport sub influienta constringerii exercitate
de faptuitor. In cazul dat infr se considera consumata din momentul inceperii constrinfgerii victimei.
Totodata, in ipotezadata suntem in prezenta concurs ideal dintre infr 164 si 192 1 . Nu poate influienta
asupra consumarii infr dateo astfel de circumstante ca deplasarea cu mijlc detransportcu motorul
cuplat sau decuplat. Dirijarea si manevrarea unui mijloc de transp impins cu mina, in scopul de a

porni motorul, daca mijl de transport a parcurs o anumita distant, tb considerate infr consumata, nu
tentative de infr.
2. Calificarea in cazul cererii de transmitere a bunurilor straine ce este insotita de amenintarea cu
rapirea mijl de transport se va face in baza art 26+ 192 1 daca vor fi intruniteconditiile prev la art 26,
si anume: inelegerea prealabil de a svri o infraciune, procurarea, fabricarea sau adaptarea
mijloacelor ori instrumentelor, sau crearea intenionat, pe alt cale, de condiii pentru svrirea
ei. In acest caz legea nu poate fi interpretata intr-un mod extensive, deoarece va avea loc
incalcarea princip legalitatii.
3. Prin adoptarea legii intru modificarea si completarea CP RM din 2008, legiuitorul si-a revazut
conceptia cu privire la valoarea sociala fundamental careia ii adduce atingere fapta de rapire a mijloc
de transport ori in cazul rapirii mijlocului de transport, posesorul acestuia e privat, pe un anumit
timp, de posibilitatea de a poseda, a folosi si a dispune de mijloc de transport ce ii apartine. Reiese k
aceasta infr atenteaza in primul rind asupra patrimoniului posesorului , si numai in al 2 rind, dar nu
obligatoriu asupra securitatii in transport. Astfel spus in cazul rapirii mijloc de transport prioritate tb
acordata apararii rel soc cu priv la patrimoniu. Or, frecventa atingerii aduse acestui ob juridic e mult
superioara frecventei vatamarii reletiilor cu priv la securitatea in transport.

Test 15 (217 circulatia substantele narcotice)

1. Se cere ca infr prevazuta la alin 2 art 217 sa fie comisa in lipsa scopului de instrainare a substantelor
narcotice,psihotrope sau a analoagelor lor.Daca va fi prezent acest scop fapta se va califica potrivit alin2
art 2171. Despre lispa scopului de instrainare pot marturisi, in prezenta unor temeiuri
suficiente:cantitatea redusa de substante narcotice,psihotrope sau a analoagelor lor;lipsa unei intelegeri
cu cei care pot sa procure astfel de substante; circumstanta ca faptuitorul sufera de narcomanie. In
vederea stabilirii lipsei scopului de instrainare este necesara identificarea tuturor acestor circumstante in
ansamblu si nu doar a unora din ele.

2. Pot sa reprezinte ob material pt ca nu este neaparat ca ob material sa apara in urma desfasurarii

cumulative a actiunilor de semanat, cultivat, prelucrat sau utilizat pe cale ilegala, ci si in prezenta
alternativa a unora dintre aceste actiuni. Deci plantele spontane ce cotin substante narcotice sau
psihotrope ca ob material al infr date in procesul semanarii lor nu pot forma ob material, deoarece
semanatul constituie punerea in pamint a semintelor de plante ce contin asemenea substante indifferent
daca acestea inkoltesc sau nu. Pe cind in cadrul cultivarii plantele crescute spontan ce contin subst .
pot fi ob material al infr prev de art 217, deoarece cultivarea presupune rasadirea (punerea in pamint a
rasadului), cit si ingrijirea (udarea, plivirea, tratarea cu ingrasaminte si alte asemenea activitati de
mentinere in conditii bune), dar si recoltarea plantelor ce contin subst narcot sau psihotrope. Pt aplicarea
rsp conf art 217 e sufficient ca faptuitorul sa realizeze orikare dintre aceste activitatii, nu e obligatoriu sa
le realizeze pe toate 3. La fel ob material se regaseste in efectuarea actiunii de prelucrarea,adica tratarea
cu ajutorul unior agenti chimici, fizici, mecanici etc., a plantelor ce contin subst..,dar si actiune de
utilizare, adika de folosire a acestor plante in procesul de productie.
3. Prezenta art 217 in capitolul consacrat infract contra sanatatii publice sau convetuirii sociale nu este
oportuna, pt ca scopul infr respective nu este cel de instrainarea, si deci nu prezinta nici un pericol pt
sanatatea publica. Scopul urmarit poate fi oricare altul, de ex: scopul cercetarii stiintifice, producerii de
seminte, sau fibre etc. in aceste cazuri contribuind la bunastarea societatii, dar in nici un caz nu atenteaza
asupra sanatatii publice sau convietuirii sociale.
In acest sens putem adduce ca exemlu legislatia altor state, si anume in Ucraina este consacrat capitol
aparte pt astfel de infractiuni, intitulat,, Traficul de droguri.

TEST 16 (2714 sustragerea subst narcotice)

1. Extorcare- reperz una din faptele prejud a infr date, care e constituita din 2 actiuni: principal-cererea
faptuitorului de a i se transmite subs narcoticesau psihotrope. Cererea de transmiterea a dr asupra
subst. , ca si cererea de a savirsi actiuni cu caractre patrimonial in legatura cu aceste substante , nu
poate forma actiunea principal in cazul extorcarii.in ipoteza cererii de transmitere a drr asupra subst
date ori a savirsi actiuni cu caractre patrimonial in legatura cu aceste substante (daca cererea e
insotita de constringerea corespunzatoare ) nu vom fi inprezenta extorcarii ca actiune principala a
infr 2174, ci acelei prevazute de art 189. Actiune adiacenta se poate exprima sub oricare din urm
modalitati faptice:amenintare cu violent ; amenintarea cu raspindirea unor stiri defaimatoarea; cu
deteriorarea sau distrugerea bunurilor;cu rapirea persoanei; aplicarea violentei nepericuloase pt viata
sau sanatate; ameninatrea cu moartea; rapirea pers.

2. Substantele narcotice sau psihotrope, fiind caracterizate prin proportii deosebit de mari reprezinta ob
material al infr prevazute la art. 2174. Notiune de proportii deosebit de mari se foloseste la
caracterizarea parametrilor cantitativi ai ob material al infr, nu la caracterizarea paramettrilo valorici
ai acestui ob material. Este irelevanta valoarea, exprimata in bani, a sub narcotice sau pshihotrope
sustrase ori extorcate. Proportiile date se stabilesc in conformitate cu Hot GUv RM privind
aprobarea listei subst bnarcotice, psihotrope si a plantelor care contin astfel de sub depistate in traffic
illicit,precum si cantitatile acestora.
3. Nu nu ar fi oportuna. Analog al subst narcotice sau psihotrope este subst care conform comtentei sale
si efectului pe care il produce, se asimileaza cu subst narcotic sau pshihotropa. Analog al subst
narcotice sau psihotrope este o subst care nu este inclusa in nici o lista de subst supuse controlului
din partea statului. Din acest motiv nu poate fi ob material al infr de sustragere sau extorcare a
acestora. Astfel nu exista nici o claritate in privinta statutului analoagelor subst narcotice sau
psihotrope. Deci aceasta notiune tb exclusa din prevederile LP pt ca se incalca pr legalitatii si al
echitatii,ea fiind deci daunatoare, nefiind aplicabila in practica. In cazul in care aceste analoage ar fi
supuse unui regim jur din partea statului ar putea forma ob material al infr date. Aplicarea rasp in
baza art2174 exclude calificarea suplimentara conform art 186-196 CP.

TESt 17(236 banii falsi)

1,Momentul de consumare al infr data depinde de modalitatea de realizara a lat ob,fiind o infr formala.
Fabricare-din momentul confectionarii chiar si a unui singur exemplar al banilor falsi sau al titlurilor de valoare
false indifferent daca faptuitorul a reusit sa nu sa la puna in circulatie.Punerea in circulatie-din momentul
transmiterii chiar si a unui exemplar de bani falsi sau de titluri de valoare false.
2,Ob jur generic:(236)-rel soc cu privire la econ nationala bazata pe anumite principia de desf a activitatii
economice.(190)-rel cu privire la posesia aupra bunurilor mobile.
Ob jur special:(236)-rel soc cu privire la increderea publica in autenticitatea banilorsau a titlurilor de
valoare(190)-pricipal:rel soc cu privire la posesia aupra bunurilor mobile.secundar:la libertatea manifesctatii de
vointa si minimum necesar de incredere.

Ob material:(236)-biletele BNM, monedele, valorile mobiliare de st, alte titluri de valoare, valuta sraina, valori
mob staine.(190)- bunurile care au o existent materiala,sunt create prin munca omului,dispunde valoare material
si cost determinant,fiind bunuri mobile si straine pt faptuitor
Subiectul:(236)- 16 ani, poate fi si PJ, cuexceptia autoritatilor publice(190)-16 ani, ca exceptie alin 2, 3-14 ani
la lit.d alin 2 sub calitate speciala- pers.cu functie de rsp sau pers care gestioneaya o organiyatie comerciala,
obsteasca sau alta org nestatala.
Scopul infr.:(236)- punerea in circulatie in cazul modalitatii de fabricare(alt scop-exclude rsp conf 236), motivul
in cele mai dese cazuri e interesul material.(190)- obligatoriu stabilirea scopului special- al celui de cupiditate.
Momentul de consumare (236)infr formal: Fabricare-din momentul confectionarii chiar si a unui singur
exemplar al banilor falsi sau al titlurilor de valoare false indifferent daca faptuitorul a reusit sa nu sa la puna in
circulatie.Punerea in circulatie-din momentul transmiterii chiar si a unui exemplar de bani falsi sau de titluri de
valoare false.(190) infr materiala- din momentul in care faptuitorul obtine posibilitatea reala de a se folosi sau a
dispune de bunurile altuia la propia sa dorinta.
3. In cp din 1961 infr data era prevazuta de art 84, considerate infr.contra statului. Pericolul social al fabricrii
sau punerii n circulaie a banilor fali sau a titlurilor de valoare false se exprim nu n aceea c numita fapt
lezeaz interesele patrimoniale ale participanilor de pe pia nelai (un asemenea pericol este caracteristic mai
degrab pentru escrocherie). Pericolul social const n aceea c fabricarea sau punerea n circulaie a banilor
fali sau a titlurilor de valoare false aduce atingere circuitului financiar, subminnd ncrederea public n
sistemul financiar. ntr-adevr, n cazul infraciunii prevzute la art.236 C.pen. RM, ncrederea
public este acordat in rem banilor sau titlurilor de valoare crora li s-a atribuit, drept calitate, exprimarea
adevrului. De aceea consider ca infr precazuta la art dat tb sa ramina inclusa in cap Infr economice,deoarece
scaderea increderii publice n autenticitatea banilor sau titlurilor de valoare duce nemijlocit la subminarea
valorii leului (monedei) fata de celelalte si din acest caz este afectat circuitul economic al banilor,in mod
direct,iar indirect se rasfringe si asupra organelor de stat.

Test 18 (243 spalarea banilor)

1. Convertirea bunurilor- orice activitate prin care se realizeaza inlocuirea unui bun provenit din
comiterea unui infr cu un alt bun de provinienta licita: cedarea unui autom avind o provinienta
infractionala contra unui imobil de origine legala; schimbul unor mari cantitati de banknote de mica
valoare avind o provinienta infractionala in banknote de valoare mare; schimbul de sume mari de bani
avind o provinienta infractionala dintro valuta in alta etc.
2. Ob jur generic:(199)- rel soc cu privire la patrimoniu(243)- rel soc cu privire economia nationala, care se
bazeaza pe pr. de desfasurare a activitatii economice
Ob. Jur special:(199)- principal: cu pr la reintoarcerea in masa patrimoniala a bunurilor ce au fost extrase pe
cale infractionala din cadrul acesteia, secundar: cu pr la identificarea si sanctionarea infractorilor(243)- cu pr

la sursa si provinienta licita, precum si la circulatia corecta in operatiunile financiare a mijloacelor banesti,
a bunurilor sau a veniturilor.
Ob material:(199)- bunurile care au o existent materiala, sunt create prin munca omului,dispunde valoare
material si cost determinant,fiind bunuri mobile si straine pt faptuitor si care au fost obtinute nemijlocit pe
cale criminala(243)- material (imaterial) 1. Bunurile care constituie venituri ilicite (bunuri destinate, folosite
sau rezultate direct sau indirect din comiterea unei infr, orice beneficiu obtinut din acestebunuri, precum si
bunuri convertite sau transformate, partial sau integral din bunuri destinate, folosite sau rezultate din
comiterea unei infr si din beneficial obtinut din aceste bunei) 2. Documentele sau actele jur care contin
informatia privind natura, originea, miscarea, plasarea sau apartenenta mijl banesti a bunurilor sau a
veniturilor ilicite.
Subiectul:(199)- 16 ani(243)- 16 ani si PJ cu exceptia autoritatilor publice.
Latura obiectiva:(199)- fapta prej consta in actiune, care se poate prezenta prin oricare din cele 2 modalitati
alternative de realizare: 1.dobindire, 2.comercializare(243)- fapta prej consta in actiune, care se poate
prezenta prin oricare din cele modalitati alternative de realizare: 1.convertirea sau transferul bunurilor de
catre o persoana care stie ori tb sa stie ca aceasta constituie venituri ilicite, 2.tainuirea sau digizarea naturii,
originii, amplasarii, dispunerii, transmiterii, deplasarii proprietatii reale a bunurilor ori a drepturilor aferente
de catre o pers care stie sau tb sa stie ca aceasta constituie venituri ilicite, 3.achizitionarea, detinerea sau
utilizarea bunurilor de catre o pres ce stie sau tb sa stie ca aceasta constituie venituri ilicite, 4.participarea la
orice asociere, intelegere, complicitate prin acordarea de asistenta, ajutor sau sfaturi in vederea comiterii
actiunilor prevazute la pct 1-3.
3. Infr. Economice- apara rel soc cu privire economia nationala, care se bazeaza pe pr. de desfasurare a
activitatii economice (libertatea activitatii economice, exercitarea active econ in temeiuri legale, concurenta
loiala). In urma comiterii inf date sufera economia statului, iar nu patrimonial persoanei, cu toate ca in unele
cazuri infr data poate aduce atingere si patrimoniului persoanei luate ca individ in parte, insa in cea mai
mare masura afecteaza economia statului.
Totusi putem adduce la cunostinta si unele prevederi din alte legislatii, precum CP roman din 2004, astfel
incit infr de spal a banilor este prevazuta in cap infr contra patrimoniului.

TEST 19(248 contrabanda)

1.Infr prevazuta la art 248 este una formala, si se vor consuma in cazul in care>
*din momentul trecerii effective de facto a fronterei vamale a RM (in cazul introducerii bunurile pe terit vamal
al RM sau in cazul introducerii pe cealalta parte parte a terit vamal al RM de pe terit zonelor economice libere
sau in cazul in care faptuitorul nu imprima celor sav nici o aparenta de legalitate).
*din momentul depunerii declaratiei vamale sau al efectuarii altor operatiuni vamalecare denota intentia de a
introduce sau a scoate bunuri(in cazul scoaterii de bunuri de pe terit vamal al RM sau in cazul introducerii lor pe

terit zonelor econ libere de pe cealalta parte a teri vamal al RM presupunind ca faptuitorul imprima celor
savirsite o aparenta de legalitate)
*in cazul nereturnarii pe terit vamal al RM a valorilor cultural scoase din tara atunci cind intoarcerea lor este
obligatory,contraband se va considera consumata din momentul expirarii terminului de intoarcere a valorilor
cultural stabilit in documentele de insotire.
2. se va califica conform alin2 art 248,deoarece conform prevederilor legale prevazute de art 116 CP prevede ca
Norm general se consider norma penal care prevede dou sau mai multe fapte prejudiciabile, iar norm
special norma penal care prevede numai cazurile particulare ale acestor fapte.n cazul concurenei dintre
norma general i cea special, se aplic numai norma special.art 248-norma speciala,art 217 norma generala.
3.da este corecta pt ca banii falsi fac ob material al infr prevazute la art 236contrabanda(,nu si celei prevazute de

art 248. o aemenea fapta nu atrage rasp conform art 248 pt ca banii falsi nu pot fi echivalati cu banii emisi de
catre BNM.Notinea marfuri,obiecte si alte valori utilizata in art 248 alin 1 nu se refera la banii falsi.

TEST 20(264 incalcarea regulilor de circulatie rutiera)

1.Ob material al infr de la art 264 este corpul pers,dar mijlocul de transport reprez exclusiv mijlocul de sav0 a
infr prevazute la art 264. Acest fapt se bazeaza pe aceea ca odata cu adoptarea Legii pt modificarea art 264 in
2005 s-au exclus cuvintele ori daune materiale in proportii mari.Ca urmare a acestor modificari mijlocul de
transport,alte bunuri mobile sau imobile reprex ob material al faptei preazute la art 242 Incalcarea regulilor de

circulatie rutiera soldata cu deteriorarea bunurilor materiale ori cu cauzarea leziunilor corporale usoareC
Contraventional.
2.A)Ob jur special:(264)-principal:rel soc cu privire la siguranta traficului rutier. Secundar:rel soc cu privire la
sanatatea sau viata pers(269)-principal:rel soc cu privire la mentinerea oridinii si securitatea circulatiei de catrea
alti participanti la trafic decit conducatorii mijloacelor de transport. Secundar: rel soc cu privire la sanatatea sau
viata pers.
B)calitatea speciala a subiectului:(264)-subiectul tb sa aiba calitatea speciala de pers care conduce mijlocul de
transport.(269)-subiectul tb sa aiba calitatea speciala:pasager,pieton,sau alt participant la trafic.
C)Sav. In stare de ebrietate:(264)-agraveaza rasp conducatorului de transport(269)- nu agraveaza rasp
conducatorului de transport
D) urmarile prejudiciabile:(264)-urmarile prejudiciabile se exprima care dupa caz se exprima in:*vatamarea
grava a integritatii corporale sau a sanatatii;*vatamarea grava a integrtatii corporale sau a sanatatii ori decesul
unei pers;*decesul a doua sau mai multe pers(269)-se face trimitere la art.264:*vatamarea grava a integritatii
corporale sau a sanatatii;*vatamarea grava a integrtatii corporale sau a sanatatii ori decesul unei pers;*decesul a
doua sau mai multe pers
E)Continutul faptei prejud:(264)-act sau inact de incalcare a regulilor circulatiei rutiere sau de exploatare a mijl
de transport.(269)-act sau inact de incalcare a regulilor privind privind mentinerea ordinii si securitatii
circulatiei.
3.Da este oportuna.gradul de ebiretate tb luat in consideratie la individualizarea pedepsei pt infr data. Anume gr
de ebrietate si nu insasi ebrietatea.In conformitate cu alin 2 art 77 CP, daca circumstantele mentionate la alin 1
al art dat sunt prevazute in art di PS a CP in calitate de circumstante agravante ale infr corespunzatoare ele nu
pot fi considertate concomitent circumstante care agraveaza ped.Or la lit.j alin 1 art 77 ca cicumstanta care
agraveza ped e nominalizatat sav infr de catre o pers in stare e ebrietate.Aplicarea raps conform alin.2,4,6 al
art 264 eclude referirea la lit.j alin 1 art 77.In acest caz este oportun de a exclude din lit.j alin 1 art 77
circumstanta agravantasav infr de catre o pers in stare e ebrietate.
TESt 21(art 287 huliganism)
1.Violenta-violenta soldata cu vatamarea usoara a integritatii corporale sau a sanatatii ori violenta soldata cu
leziuni corporale care nu presupun nici o dereglare de scurta durata a sanatatii,nici o pierdere neinsemnata si
stabila a capacitatii de munca.
2.In unele cazuri inf de huliganism poate fi urmata de infractiunea de vatamarea intentionata medie a integritatii
corporale sau a sanatatii.In aceste cazuri se atesta prezenta concursului real de infr, iar calificarea se va face
conform art 287 pe de o parte si art 152 pe de alta parte.solutia concursului ideal al acesto doua infr ar insemna
retinerea la calificarea a aceleiasi violente de doua ori,adica aceeasi fapta ar fi incriminata de doua ori
nejustificat.De aceea in acest caz optam pt concursul real de infr.
3.