PUBERTATEA I ADOLESCENA

Adolescena este o perioad din viaa omului care constituie obiectul unor largi preocupari
din partea psihologilor, pedagogilor, scriitorilor, oamenilor de cultura si familiei.
Ea cuprinde 2 etape:
Preadolescena(pubertatea): 11-12 ani i 14-15 ani
Adolescena propriu-zis: 14-15 ani pn la 19-20 ani
Perioada pubertii, numit i vrsta ingrat, are n opinia lui Rose Vincent urmatoarele
caracteristici:
-preocuparea pentru conformism
-interesul pentru probleme sexuale
-revolta fata de valorile adultilor
-plcerea secretului
Adolescena, ntre alte caracteristici, le are i pe urmatoarele:
-este o vrsta a contestaiei
-apar false conflicte de detaliu cu cei din lumea adultilor
-nonconformismul adolescentului ia natere din
conformismul gupului
Adolescena este vrsta minii ptrunztoare, a setei de cunotine, a cutrilor
permanente dup marile adevruri ale omenirii. Ei i sunt specifice vivacitatea, micarea,
curiozitatea, dorina de a cuprinde ct mai multe cunotine cu mintea, activitatea.
Din punct de vedere al proceselor psihice, percepia devine mai ampl, mai precis i mai
profund, mai bine orientat spre un scop, iar cuvntul joac un rol din ce n ce mai important
Pentru adolesceni:
-atenia are un profund caracter selectiv i voluntar
-memoria se orienteaz spre memorarea logic n defavoarea celei mecanice.
-gndirea favorizeaz partea abstract n locul celei concret-intuitive
-limbajul se deosebete sensibil de cel de la vrsta anterioar, stilul ncepe s devin personal
-imaginaia cunoate o dezvoltare sensibil, creatoare, fiind capabil de combinaii
surprinztoare, avnd ca izvor realitatea nconjurtoare i ca form specific visarea.
-viaa afectiv se caracterizeaz prin emotivitate crescut
-voina se caracterizeaz prin prezena unui scop contient, alegerea motivelor nu se face la
ntmplare.
Idealul adolescentului se dezvolt treptat, sub influena procesului instructiv-educativ; la
preadolescent, idealul este concret, ntruchipat in personaliatea anumitor oameni: profesori,
prini, rude, pe cand la adolescent, idealul are un caracter mai abstract, el constnd in
reunirea trsturilor eseniale de la diferii oameni, deci este un ideal generalizat, sintetic.
In aceast perioad se dezvolt interesul cognitiv: interesul pentru tiin, art, tehnic,
literatur, interese care polarizeaz in jurul unui interes central.
Interesul pentru aport este foarte dezvoltat; interesul pentru munca este in cretere,
adolescenii prefernd munca social-util. Interesul pentru sexul opus este in strans legatur
cu procesul maturizrii sociale.

Procesul instructiv-educativ contribuie activ la dezvoltarea memoriei. Profesorii trebuie sa

aleag cu grij materialul de memorat. Se recomand ca elevii adolesceni s fie orientai spre
memorie logic. O grija deosebit a educatorilor este aceea de a le forma elevilor o gndire
critic, independent, elevii fiind pui s rezolve singuri anumite probleme.
coala trebuie s acorde o atenie deosebit formrii unei concepii tiinifice despre natur,
societate si gndire, prin sublinierea de ctre profesor a ideilor ce au un rol activ in formarea
concepiei despre lume a adolescenilor.
coala are un rol important si n dezvoltarea sentimentelor intelectuale, morale si estetice.
La orele de dirigenie se vor dezbate teme cu caracter etic, referitoare la demnitatea uman,
respectul fa de om, cinste, sinceritate, prietenie.
n ceea ce privete educaia voinei, aceasta este una dintre cele mai importante sarcini ale
colii. Cadrele didactice vor arta elevilor c voina se educ numai prin munc zilnic.
Din punctul de vedere al educaiei morale, familia joac un rol important, poate contribui la
formarea disciplinei prin munc.
Caracteristicile adolescenei sunt:
Dezvoltarea contiinei de sine
Afirmarea propriei personaliti
Integrarea treptat n valorile vieii
1.Dezvoltarea contiinei de sine
Adolescena se manifest prin autoreflectare, prin contiina c existena proprie se
deosebete substanial de a celorlali oameni, reprezentnd o valoare care trebuie preuit i
respectat.
Egocentrismul caracteristic vrstei copilriei nu nseamn descoperirea propriei sale
personaliti ca o unitate de sine stttoare, ci raportarea lumii exterioare la propriile sale
necesiti.
Contiina de sine este un proces complex care include pe de-o parte raportarea subiectului la
sine nsusi, la propriile triri, iar pe de alt parte confruntarea acestora, compararea lor cu
lumea in mijlocul creia traiete.
Critica si autocritica contribuie intr-o larg msur la dezvoltarea interesului fa de propria
persoan, determinndu-l pe adolescent s reflecteze asupra muncii i comportrii sale, iar
mai tarziu asupra capacitilor sale. O alt caracteristic specific adolescenilor este si
proiectarea idealului n viitor. Un aspect al acestei preocupri este i interesul pentru profesia
pe care o va imbratia, determinndu-l la reflecii asupra vieii sale interioare.
2. Afirmarea de sine
Dorind s atrag atenia asupra sa, adolescentul se consider punctul central in jurul cruia
trebuie s se petreac toate evenimentele.
Forele proprii sunt considerate superioare fa de ale celorlali oameni, prere care decurge
dintr-o insuficien cunoatere de sine. Afirmarea de sine este mai puternic, la alii mai
temperat, dar in niciun caz inexistent, ca fiind prezent chiar i la adolesceni care nu s-au
emancipat total de sub tutela parinteasc.
n ceea ce privete afirmarea de sine la adolescente, aceasta pare mai pronunat decat la
biei, multe dorind sa se evidenieze prin aspectul exterior: coafur, imbrcminte, podoabe,
spre a fi plcute la nfiare i pentru a atrage atenia.
Adolescenii refuz mbrcmintea care uniformizeaz, mbrcmintea standard, prefernd-o
pe cea care difereniaza, care scoate n relief propria persoan. Fiind dornic de originalitate,
adolescentul vrea noul, deosebitul, interesantul.

Un alt mod de afirmare de sine cultivat de adolesceni este LIMBAJUL. Ceea ce i intereseaz
n mod deosebit este bogia exprimrii si originalitatea ei, redarea unui coninut ntr-o form
ct mai atrgtoare.
GESTURILE constituie, de asemenea un mijloc de afirmare, adolescentul recurgnd la
micri exagerate ale braelor i corpului, care sunt n relaie perfect cu cuvintele exprimate.
SPIRITUL DE CONTRADICTIE este foarte frecvent. Prerile adolescentului trebuie s
primeze, chiar dac dreptatea nu-i aparine. Adeseori adolescentul ia atitudine contradictorie
cu scopul de a-l icana pe intrelocutor, dar n majoritatea cazurilor de a atrage atenia asupra
sa i de a se afirma astfel.
Niciun adolescent nu dorete s fie tratat ca un copil. In caz contrar, acesta manifest revolt,
simindu-se desconsiderat.
Timiditatea este o trasatur foarte des ntalnit la adolesceni,mai ales cnd se simt observai
i se gsesc ntr-un mediu mai puin cunoscut.
3.Integrarea social
Esena integrrii sociale const n ataamentul din ce n ce mai contient i mai activ la grupul
cruia i aparine (clas, coal, marele organism social). Cu ct nainteaz n vrst, cu att el
este mai obiectiv n judecile sale, aprecierile efectundu-se n funcie de criteriile sociale pe
care i le-a nsuit. Dorina de a cunoate valorile sociale i culturale se manifest riguros i
tenace. Integrarea adolescenilor n aceste valori ale colectivitii contribuie la formarea
concepiei despre lume i via.
Datorit experienei de via limitat i a lipsei unor criterii de autoapreciere corect,
adolescenii au nevoie de consiliere i ndrumare discret, fiind sprijinii s-i formeze idealul
de via, s-i perfecioneze judecile morale i s-i ridice nivelul contiinei i al conduitei
morale.
Exigene educative pentru perioada pubertii i a adolescenei:
-educaia trebuie s se realizeze ntre tutela excesiv si indiferent. Controlul
trebuie sa fie discret , dar consecvent
-trebuie ca mereu s existe disponibilatea de a discuta cu adolescentul
-situaiile conflictuale trebuie rezolvate cu calm
-mijloacele de disciplinare trebuie utilizate cu suplete
-tanarul sa simta intotdeauna caldura afectiva
-autoritatea adultului sa fie nealterata
-initierea de activitati comune cu adolescentul
BIBLIOGRAFIE:
Diana E. Papalia, Sally Wendkos Olds, Ruth Duskin F. , Dezvoltarea uman, Editura Trei,
Bucureti, 2010
Romi B. Iucu, Managementul clasei de elevi.Aplicaii pentru gestionarea situaiilor de criz
educaional, Editura Polirom, Bucureti, 2009
t. Zisulescu, Adolescena, Editura Didatic i pedagogic, Bucureti, 1968
Tinca Creu, Psihologia vrstelor, Editura Polirom, Bucureti, 2009
Realizatori:
1.Coza Andrada Carmina Elena
2.Lupa Ioana Laura
3.Madar Diana Corina
4.Partene Alexandra-Ancua
3

Facultatea de Litere Oradea,2016