Sunteți pe pagina 1din 3

Curs 2:

Conditii de admisibilitate ale actiunii in contencios administrativ: ( reclamantul,


paratul, obiectul si procedura)
1) Reclamantul:
Noul cod de procedura civila
1. capacitatea
2. calitatea procesuala
3. interesul

Conditiile din legea contenciosului


admin.
1. capacitatea ( ca principiu,
reclamantul trebuie sa fie o
persoana fizica/juridica.Totusi, la
nivelul legii 215 exista o
exceptie grupul de persoane
fara personalitate juridica
art.2(1)a.- este asimiliat
persoanei vatamate si grupul de
persoane care fara personalitate
juridica titular al unor
drepturi. Totusi, aceasta
prevedere este un non-sens/ o
contradictie de termeni fara
personalitate juridica inseamna
fara patrimoniu, deci nu poate fi
vorba despre drepturi vatamate.
Textul ar putea avea sens daca
titulari ar fi membri grupului
individuali.)
2. Calitatea procesuala activa ( art.
1 din LCA regula: calitatea
procesuala o are orice persoana
fizica/juridica Nu exista o
calitate speciala, deci, ci e vorba
de o calitate generala, de
persoana.
Exemple de calitate speciala:
gasim in legea 215/2001
( consilieri etc) exceptiile sunt
deci expres prevazute de lege.
Pentru ca exceptia sa deroge de
la regula generala aceasta
trebuie sa aiba forta cel putin
egala cu regula.Textele speciale
instituie si o procedura speciala.
3. Interesul reclamantului de a
actiona. Interesul legitim este
suficient pentru o actiune in
contencios administrativ?
Raspunsul traditional a fost nu,

reclamantul trebuia sa fie


vatamat intr-un drept
subiectiv.In dreptul civil, orice
nu-I prohibit de lege, e legitim. In
contenciosul administrativ,
interesul legitim poarta un alt
inteles.

Exemple:
a) prin anii 1991-92, abuzurile fiind mai dese, un grup de cetateni vrea sa
infinteze Asociatia Nationala pentru dovedirea Abuzurilor . Pentru asta
formuleaza cerere pentru a primi autorizare de la Guvern, iar Guvernul fie
nu raspunde/fie refuza. Fac actiune in contencios pe aceasta asociatia,
actiune care se respinge pe motiv ca este formulata de o persoana fara
capacitate juridica civila/ fara personalitate juridica.
b) Un consilier este invalidat de Consiliu potrivit legii 215 consilierul
vatamat prin invalidare poate formula actiune in contencios in 5 zile de la
invalidare. Acesta nu face actiune, insa o persoana majora pe care o avea
in intretinere face ea actiune. Instanta respinge actiunea pe motiv ca
persoana nu are calitate procesuala activa.
c) X a formulat actiune impotriva Arhiepiscopiei, solicitand obligarea acesteia
sa se abtina de la a mai bate complotele duminica la 12, ca o deranjeaza
sunetele.
Concluzii:
1) Capacitatea aptitudinea generala si abstracta de a avea drepturi si
obligatii putand intra in raporturi juridice civile. Este o aptitiune
ABSTRACTA, anume, posibilitatea unei parti de a fi parte in orice proces, in
abstracto, in genere. Este de folosinta si de exercitiu.
In prima speta, solutia este incorecta, deoarece Asociatia se bucura de
capacitate de exercitiu anticipata ( exceptia in cazul persoanelor juridice,
pentru a constitui actele necesare pentru a-si forma capacitate juridica).
Totodata, ar fi putut formula actiunea o persoana fizica din cadrul
asociatiei, invocand ca li se refuza dreptul la asociere.
2) Calitatea procesuala activa ( capacitatea concreta de a fi parte intr-un
litigiu) in general, o actiune poate fi introdusa in procedura civila de catre
orice persoana caruia i-a fost incalcat un drept in genere. Exista situatii in
care se cere o calitate speciala pentru a actiona ( ex: cand se invoca
nulitatea relativa persoana protejata).
3) Interesul ( de a actiona) folosul/ beneficiul pe care l-ar obtine
reclamantul in ipoteza teoretica a admiterii actiunii lui. In procedura civila,
se spune ca interesul trebuie sa fie LEGITIM. Notiunea de interes legitim
desemneaza acel interes care nu e prohibil de lege. Ipoteza in care X are in
intretinere de fapt pe Y, in ciuda faptului ca intre Y si X nu exista niciun

raport juridic. Cel care presta intretinerea, decedeaza dintr-o cauza ilicita.
Se pune problema daca Y are dreptul la despagubiri dupa moartea lui X.
Exista si pareri pro si pareri contra. Initial s-a admis actiunea pe
considerentul ca Y are un interes legitim ( neprohibit de lege). Insa, daca in
acelasi exemplu era vorba de un alt fel de raport, nu de intretinere ci X
era un consumator de droguri iar Y dealer. Y nu poate sa faca actiune
pentru ca si-a pierdut un client.
In materia contenciosului administrativ:
a) distinctia dintre drept si interes dreptului ii corespunde o obligatie
corelativa, acesta poate sa fie protejat cu ajutorul fortei de constrangere a
statului. Interesul nu are nici obligatie corelativa, nici forta de constrangere
a statului.
interes legitim = un interes care in ideea starii generale de drept merita
protectie/ un interes afectat de o actiune ilicita.In general.
Interesul simplu poti sa-l incalci, fara sa se intample nimic, in timp ce
dreptul va primi despagubire pentru incalcarea lui indiferent daca
actiunea/ inactiunea care il incalca este licita/ilicita.
Vatamarea interesului va presupune despagubire numai daca faptul/actul
care vatama este ilicit.
In viziunea legiuitorului, interesul legitim = art. 2(1)p,r LCA interes legitim
privat si interes legitim public. Interesul legitim privat este legata de
notiunea de drept subiectiv, doar ca el este viitor si prefigurat (previzibil).
Acesta ( interesul legitim privat) se leaga de acele proceduri care tind sa se
definitiveze prin dobandirea unui veritabil drept subiectiv exista un
inceput de drept subiectiv.
Interesul legitim public desemneaza un interes care vizeaza ordinea de
drept, democratia constitutionala, drepturile si libertatile s.a.m.d LCA mai
face totusi o precizare ( art. 8(1/1) persoanele fizice si juridice de drept
privat pot face actiune in concencios pentru incalcarea unui interes legitim
public, numai daca in primul rand invocam incalcarea unui drept/interes
legitim privat si invocam si invocarea unui interes legitim public ( vorbim
despre un raport de cauzalitate intre interesul legitim public si interesul
legitim privat).