Sunteți pe pagina 1din 15

Subiectul I DUE

1. Definiti dreptul UE si prezentati elementele acestei definitii pag 83-84


DUE repr totalitatea normelor juridice care au caracter prioritar, efect direct si aplicabilitate directa, ce
reglementeaza conduita statelor membre (SM), a PF si PJ din statele membre, a institutiilor UE si a UE insasi
Elementele definitiei:
Normele DUE
o
Stricto senso:
1. Tratatul de functionare a UE (TFUE)
2. Tratatul pv UE (TUE)
3. Tratatul ce instituie Comunitatea Europeana a Energiei Atomice (Teuratom)
4. Protocoalele care se anexeaza la TUE, TFUE si Teuratom
5. Protocoalele care se anexeaza la T. de la Lisabona
6. Anexele la TFUE
7. Declaratiile cu pv la dispozitiile tratatelor + Declaratiile cu pv la protocoalele anexate tratatelor +
Declaratiile SM
8. Conventia Europeana pt apararea dr omului si a libertatilor fundam.
9. Carta dr fundam a UE din 7 dec 2000, adaptata la 12 dec 2007, la Strasburg
10. Actele de aderare ale noilor SM
11. Regulile de drept cuprinse in actele juridice ale UE
o
Lato Sensu -> normele DUE cuprind ansamblul regulilor de drept aplicabile in ordinea juridica a
UE
1. regulile nescrise
principiile generale de drept
jurisprudenta Curtii de Justitie
regulile care isi au temeiul in rel externe ale UE
2. actele conventionale care rezulta din tratate incheiate ale SM in baza aplicarii tratatelor
Tratatele institutive ale UE -> se disting de tratatele clasice prin urm aspecte:
au creat instit. independente de autoritatile publice nationale
stabilesc principiile de baza, aplicate de tratate sau implementate prin actele legislative
ale instit.
formeaza un set de reguli care impun in mod direct obligatii pt SM si pt PF si PJ din UE
si care dau nastere in beneficiul acestora si la drepturi subiective
Caracterele sau principiile DUE de a fi prioritare, a a avea efect direct si aplicabilitate directa
Destinatarii normelor UE
SM
PF + PJ
din jurisprundenta Curtii de Justitie
instit. UE si UE insasi

2. Prin ce se particularizeaza dreptul Uniunii fata de dreptul intl public - pag 85-86
este un drept al SM: Tratatele UE si actele institutiilor au prioritate fata de normele interne si nu este necesara
repetarea lor prin acte normative interne (specificul ordinii juridice a UE-> dezvolta un proces de integrare), in
timp ce DIP se bazeaza pe ideea de cooperare. Tratatul TFUE stabileste o piata comuna, care sa aiba
caracteristicile unei piete interne
subiectele DIP sunt statele, sub DUE sunt SM, PF + PJ, instit UE si insasi UE

in DIP, sursele dispozitiilor sun tratatele; in DUE, pe langa dispozitiile cuprinse in tratate, institutiile exercita
drepturi suverane, adoptand legislatie in mod autonom, in limitele prevazute de tratate
CIJ de la Haga este competenta sa solutioneze numai litigiile dintre state, este o jurisdictie interna a unei
comunitati de state, implicata in procesul de integrare
3. Ordinea juridica a UE - 87-88
repr un ansamblu organizat si structurat de norme juridice care are izvoare proprii, organe si proceduri abilitate sa
adopte acte, sa le interprezteze, sa constate si sa sanctioneze incalcarea lor
Ordinea Juridica interna/nationala cunoaste o centralizare de functii prin care se creaza si se aplica dreptul, are ca
principale izvoare constitutia si legea
Ordinea Juridica a UE se integreaza in ordinea juridica a SM
transferul de suveranitate de la SM catre institutiile UE esre ireversibil
este o transferul de suveranitate de la SM catre institutiile UE esre ireversibil
este o ordine juridica autonoma (autonomia izvoarelor, a notiunilor juridice, reglem jurisdictionale ale litigiilor, a
actelor legislative
este o ordine juridica integrata in sistemul juridic al SM (pv sub DUE si autoritatile nationale)
Raportul dintre DN si DIP -> 3 teorii:
Primele doua = dualiste (DN si DIP sunt total separate, independente, cu aceeasi forta juridica, deci nu apar
conflicte intre ele. Pt a se putea aplica in dreptul intern, norma de DiIL tb transformata intr-o norma interna,
deci nu se practica)
Doctrina monista (DN si DIP form o sg ordine juridica, un sistem unic cu norme ierarhizate. Exista doua
variante: a primatului DN si a primatului DIP. Pt ambele variante normele de drept international nu sunt
asimilate legilor interne.
4.

Principiul prioritatii dreptului Uniunii - 89-91


DUE are forta specifica de a se impune ca drept comun tuturor SM
DUE poate completa patrimoniul juridic al particularilor in relatiile cu alti particulari sau cu statul
In DUE nu exista nicio prevedere expresa care sa reglem problema incorporarii sale in ordinea juridica nationala a
SM.
Actele juridice ale UE tb aplicate ca atare, nu este necesara transf. lor in DN
In DUE, monismul decurge chiar din natura UE (CJ, prin hotararile sale s-a pronuntat in spiritul doctrinei
moniste)
Argumente pt caract prioritar al DUE (invocate de CJ)
Principiul nediscriminarii (legile nu difera de la un stat la altul)
Caracterul neconditionat al angajamentelor
Mecanismul derogarilor (cererile de derogare sun supuse unei proceduri de autorizare)
Caracteristica regulamentelor (obligatorii si direct aplicabile in orice SM)
DUE nu se mai integreaza in dreptul SM, ci in ordinea juridica aplicabila pe teritoriul acestora (cf CJ)
Prioritatea DUE tb sa se manifeste chiar si peste prevederile nationale de ordin constitutional sau penal
Principiul suprematiei DUE este cuprins in substanta T. de la Lisabona
5. Principiul aplicabilitatii directe al dreptului Uniunii - 92-93
Regulile de drept comunitar se aplica de plin drept in acelasi moment si cu efecte identice pe intreg teritoriul UE
Aplicabilitatea directa -> atat pt drept primar, cat si derivat
Dispozitiile din tratate (drept primar) au caracter direct aplicabil, incat nu se impune interventia autoritatilor
nationale)
Actele juridice adoptate de institutii (drept derivat) se impun in ordinea juridica aplicabila in SM (regulament,
directiva sau decizie)
Regulamentul este sg categorie de acte pt care tratatul prevede aplicabilitate directa, fara transformare
Directivele beneficiaza de aplicabilitate directa, dar cer masuri nationale de aplicare (tb transpuse in DN)

Deciziile care nu indica destinatarii privesc toate SM si au domeniu general de aplicare, se publica in Jurnalul
Oficial al UE
Deciziile care indica destinatarii se notifica acestora
Aplicabilitatea directa = regulile tb sa ie aplicate pe deplin si uniform in toate SM de la data intrarii in vigoare
O consecinta a aplicabilitatii directe = efectul imediat al DUE

6. Principiul efectului direct al dreptului Uniunii - 93-96


Tratatele internationale vizeaza in principiu doar statele, insa acestea pot adopta drepturi si obligatii pt particulari
Oobiectivul tratatului CE este de a instaura o piata comuna a carei functionare vizeaza in mod direct orice
justitiabili ai Comunitatii
Dreptul comunitar, independent de legislatia SM, nu numai ca impune obligatii persoanelor, dar confera si
drepturi
Persoanele particulare pot deveni titulare de drepturi individuale chiar daca nu sunt expres desemnate ca
destinatari ai unei dispozitii comunitare.
Efectul direct are intensitate variabila, in fct de diferite;e categorii de norme comunitare:
Efectul direct complet, vertical si orizontal
In cazul regulamentelor, deciziilor adresate persoanelor din TFUE
Efect vertical: drepturi/obligatii generate intre particulari si SM
Efect orizontal: drepturi/obligatii generate intre persoane
Efectul direct limitat (partial), vertical
Drepturile si obligatiile pot fi invocate numai in raporturile dintre state si persoane
In cazul deciziilor adresate statelor si al directivelor
Persoanele particulare pot invoca prevederile unei directive in fata tribunalului national contra
autoritatilor statului in virtutea unui efect direct vertical, daca statul nu le-a pus in aplicare la
termen sau le-a pus in aplciare incorect
Intre persoane s-a constatat ca exista un efect indirect orizontal, daca aceste acte juridice pot
clarifica dispozitiile DN
Pentru judecator, efectul direct al regulii comunitare inseamna obligatia de a aplica aceste texte, oricare ar fi
legislatia tarii de care apartin

7. Principiul competentei de atributie ( prin ce guverneaza sist de competente in UE) - pag 96-104

Corespondent in DIP -> principiul specialitatii organizatiilor internationale


UE actioneaza numai in limitele competentelor care i-au fost atribuite de catre SM prin tratate
Orice competenta care nu este atribuita UE prin tratate apartine SM => competenta revine SM
Atribuirea de competente are caracter ireversibil pe durata in care statul are calitatea de membru al UE (pt ca
exista posibilitatea retragerii oricand)
Competentele de atributie se impart dupa mai multe criterii:
Dupa intinderea si natura competentelor
a. Competente de control si competente de actiune
Competentele de control = de fiecare data cand tratatele creeaza obligatii pt SM, acorda institutiilor
UE dreptul de a controla executarea lor
Competentele de actiune = UE poate intreprinde actiuni de sprijinire, completare sau coordonare a
actiunilor SM :
o
Competenta de a desfasura actiuni in cercetare, dezvoltarea tehnologica si a spatiului

Competentea de a intreprinde actiuni si pentru a duce o politica comuna, in domeniul cooperarii


pt dezv si ajutorului umanitar
o
Competenta de a desfasura actiuni de sprijinire, coordonare sau completare a actiunii SM pentru
urm domenii: sanatate umana, industrie, turism, educatie, protectie civila, cooperare
administrativa.
b. Competente de tip international si de tip intern/statal
Competenta internationala este pusa in lumina de puterea de informare si consultare (Comisia poate
solicita si primi toate info de care are nevoie) si de puterea de coordonare a politicilor si a
comportamentelor SM (UE face recomandari privind coordonarea politicilor de ocupare a fortei de
munca si a politicilor sociale ale SM)
Competenta de tip intern: UE dispune de puterea pe care o exercita direct asupra cetatenilor SM, prin
intermediul regulamentului, deciziilor, pretorului Curtii de Justitie, acordurilor internationale,
acordurilor cu tarile invecinate.
Dupa raporturile stabilite intre competenta nationala a SM si cea a UE:
a. Competenta exclusiva UE, in urm domenii:
UV
Stab normelor pv concurenta necesare functionarii pietei interne
Politica monetara pt SM a caror moneda este EUR
Conservarea resurselor biologice ale marii
Politica comerciala comuna
b. Competenta partajata cu SM (pg 100)
SM isi exercita competenta in masura in care UE nu si-a exercitat-o
Reprezentantii guvernelor SM pot modifica tratatale pe care se intemeiaza UE, in vederea extinderii
sau reducerii competentelor atribuite UE
In urm domenii: piata interna, politica sociala, coeziune sociala si economica, agricultura si pescuit,
mediul, protectia consumatorilor, transporturi, retele transeuropene, energie, libertate, securitate si
justitie, sanatate publica.
c. Competenta exclusiva SM
In domeniul formelor de cooperare consolidata
Dupa tehnica de atribuire a competentelor:
a. Competente exprese/explicite
Inainte de T de la Lisabona, nu existau competente, ci biective de atins, actiuni de intreprins sau
functii de indeplinit
T de la Lisabona a atribuit competente delimitate clar
b. Competente subsidiare
Mijloc de a extinde competenta functionala a institutiilor UE la nivelul de competenta materiala
Ex: Consiliul impune noi taxe pt SM
c. Competente implicite
Competente care nu sunt expres atribuite, dar care sunt indispensabile
8.
Principiul subsidiaritii (principiu ce guverneaz sistemul de competene din UE).
9.
Principiul proporionalitii.
A fost introdus de jurisprundenta Curtii de Justitie si circumscris unui domeniu specific : protectia operatorilor
economici impotriva prejudiciilor ce pot rezulta din reglementarile comunitare. In tratatul de la Lisabona, art5, par
4 regasim acest principiu, reglementat in Tratatul Comunitatilor Europene :In temeiul principiului
proportionalitatii, actiunea Uniunii, in continut si forma, nu depaseste ceea ce este necesar pentru realizarea
obiectivelor tratatelor. Potrivit acestui principiu, mijloacele folosite de autoritati trebuie sa fie proportionale cu
scopul lor. In mod mai concret, atunci cand comunitatea are de ales intre mai multe mijloce de actiune, ea trebuie

sa utilizeze, masura cu eficacitate egala cu ceea care lasa cea mai mare libertate statelor membre, particularilor si
intreprinderilor.
10.
Principiile subsidiaritii i proporionalitii potrivit TL
A fost anexat prin TL, Tratatul privind UE, tratatul prinvind functionarea UE si Tratatului Euratom, un protocol
(nr.2) privind aplicarea principiilor subsidiaritatii si proportionalitatii, cu privire la care se instituie obligatia
institutiilor Uniunii de a aplica principiile mentionare in conformitate cu protocolul amintit. Fiecare institutie
asifgura in permanenta respectarea acetor principii incepand chiar dinaintea momentului propunerii actului
legislativ. Proiectele de acte legislative ar ttrebui sa cuprinda si fisa detaliata care sa permita evaluarea
conformitatii cu aceste principii. Motivele care conduc la concluzia ca un obiectiv al Uniunii poate fi realizat mai
bine la nivelul Uniunii se bazeaza pe indicatori calitativi sau cantitativi, atunci cand este posibil.Proiectele de acte
legislative au in vedere necesitatea de a proceda a.i. orice obligatie financiara sau administrativa care revine
Uniunii, guvernelor nationale, autoritatilor locale sau regionale, cat si cetatenilor sa fie cat mai redusa posibil si
proportionala cu obiectivul urmarit.Protocolul mentionat reglementeaza si competenta Curtii de Justitie a Uniunii
in a se pronunta cu privire la actiunile referitoare la incalcarea principiului subsidiaritatii de catre un act legislativ.
11.
Principiul egalitii, principiul democraiei reprezentative, principiul ransparenei. (principii pe
care se ntemeiaz funcionarea UE).
Principiile pe care se itnemeiaza functionarea UE privesc cetatenii uniunii, statelel membre, institutiile Uniunii si
chiar Uniunea insasi.
Principiul egalitatii= priveste statele membre si cetatenii Uniunii. Referitor la cetateni, principiul face referire la
:egalitate sanselor, egalitatea de tratament intre barbati si femei, egalitatea de remunerare a acestora, astfel:

UE respecta egalitatea statelor membre in raport cu tratatele, identitatea nationala, inclusiv in ceea ce
priveste autonomia locala si regionala.

In toate activitatile sale, Uniunea respecta principiul egalitatii cetatenilor sai, care beneficiaza de o atentie
egala din partea institutiilor, organelor, oficiilor si agentiilot sale,

Fiecare stat asigura aplicarea principiului egalitatii de remunenrare intre lucratorii de sex masculin si cei
de sex feminin, pentru aceeasi munca sau pentru o munca de aceeasi valoare
Principiul democratiei reprezentative = a fost introdus prin TL si reprezinta baza functionarii UE, potrivit art 10
TUE. Priveste, in egala masura, atat cetatenii UE, cat si statele membre:

Catatenii sunt reprezentati direct, la nivelul uniunii, in parlamentul european

Statele membre sunt repr in consiliul europena de sefii lor de stat si de uvern in consiliul de guvernele lor,
cara la randul lor raspund in mod democratic fie in fata parlamentelor nationale, fie in fata cetatenilor lor.
Principiul transparentei = are in vedere, in rpimul rand,indirect, institutiile ue, iar in al doilea rand, in mod
direct, institutiile, organele, oficiile si agentiile uniunii. Beneficiarii principiului sunt cetatenii uniunii.astfel: in
cadrul uniunii deciziile se iau cu respectarea deplina a principiului transparentei si cat mai aproape cu putinta de
cetateni
: in scopul promovarii unei bune guvernari si asigurarii participarii
societatii civile, institutiile, organele si agentiile uniunii actioneaza respectand in cel mai inalt grad principiul
transparentei.
12.
Principii pe care se ntemeiaz funciile UE: principii ce stau la baza aciunii UE pe scena
internaional, principii care guverneaz politica privind concurena, principii care guverneaz politica
economic i monetar, principii uniforme. (Enumerare)
Principiile pe care se intemeieaza functionarea UE : principiul egalitatii, principiul democratiei reprezantative,
principiul transparentei, principiul cooperarii loiale, principiul solidaritatii si al distribuirii echitabile a raspunderii
Principii care stau la baza actiunii Uniunii pe scena internationala: democratia, statul de drept, universalitatea si
indivizibilitatea drepturilor omului si a libertatilor fundamentaler, respectarea demnitatii umane, principiile
egalitatii si solidaritatii, precum si respectarea principiilor Cartei Organizatiei Natiunilor Unite (ONU) si a
dreptului international;

Principii care guverneaza politica privind concurenta sunt formulate sub forma unor interdictii care privesc
intreprinderile din UE si care au ca obiect si efect impeidicarea ,restrangerea sau denaturarea concurentei in cadrul
pietei comune. Astfel,sunt incompatibile cu piata interna si interzise orice acorduri intre intreprinderi ,orice decizii
ale ale asocierilor de intreprinderi si orice practici concertate care pot asfecta comertul dintee statele membre. De
asemenea, este incompatibila cu piata interna si interzisa, in masura in care poate afecta comertul dintre statele
membre, folosirea in mod abuziv de catre una sau mai multe intreprinderi a unei pozitii dominante detinute pe
piata interna sau pe o piata semnificativa a acesteia,
Principii care guverneaza politica economica si monetara: principiul unei economii de piata deschise in care
concurenta este libera prin folosirea urmatoarelor politici economice : preturi stabile, finnate publice si conditii
monetare sanatoase, balanta de plati stabila.
Principii uniforme pe care se intemeiaza politica comerciala comuna : privesc modificarile tarifare, incheierea de
acorduri tarofare si comerciale privind schimburile de marfuri si servicii si aspectele comerciale ale prooprietatii
intelectuale, isd, etc.

13.
Dreptul primar al UE tratatele UE i carta drepturilor fundamentale a UE
Dreptul primar al Uniunii este format din tratatele TFUE si Tue, potrivit TL si carta drepturilor fundamentale a
UE din 7 dec 2000. De asemenea in dreptul primar sunt inclsuse si conventiile intre statele membre, acetele de
aderare ale statelor care au devenit membre al uniunii, acordurile incheuate de reprezentantii statelor membre in
cadrul consiliului, alte acorduri intre statele membre incheiate intr-un domeniu de competanta comunitara.
Tratatele: prin intrarea in vgoare a Tl, TFUE si TUE sunt tratatele pe care s eintemeiaza uniunea. Protocoalele si
anexele fac parte integranta a tratatelor. Tratatele se incheie pe durata nelimitata, iar domeniul de aplicare
teritoriala a tratatelor cuprinde cele 27 state membre, teritorii europene ale caror relatii externe sunt asumate de
catre un stat membru, insulele Aland,azore, Canare,Madeira, etc. Modificarea tratatelor se realizeaza fie prin
procedura de revizuire ordinara prin care guvernul oricarui stta membru, Parlamentul European sau Comisia
potmprezenta Consiliului proiecte de revizuire a tratatelor, fie prin proceduri de revizuire simplificatemcare
privesc modificari institutionale in domeniul monetar,revizuirea integrala sau partiala a dispozitiilor din partea a
III-a din TFUE, referitoare la politicile si actiunile interne ale uniunii,etc. In ceea ce priveste intrarea in vigoare a
Tratatelor, TUE a intrat in vigoare dupa ce a fost ratificat de partile contractante in coformitate cu normele lor
constitutionale si cu conditia CA TOATE INSTRUMENTELE DE RATIFICARE SA FIE DEPUSE in prima zi a
lunii care urmeaza depunerii instrumentului de ratificare de catre statul semnatar care indeplineste ultimul aceasta
formalitate. Pt TFUE, intrarea in vigoare a fost prevazuta a se realiza in prima zi a lunii urmatoare depunerii instr.
De ratificare de catre ultimul stat semnatar care indeplineste formalitatea.
Carta drepturilor fundamentale a UE din 7 dec 2000 a fost adaptata la 12 dec 2007 la Strasbourg si este un izvor
primar al dreptului uniunii deoarece art 6 alin 1 din tfue prevede ca aceasta are aceeasi valoare juridica cu cea a
tratatelor, insa nu a fost inclusa in tratatul de la Lisabona.In privinta domeniului de aplicare al cartei, dispozitiile
sale se adreseaza institutiilor, organelor, oficiilor si agentiilor uniunii, cu respectarea principiului subsidiaritatii si
statelor membre, numai in cazul in care acestea pun in aplicare dreptul uniunii.Prin urmare, destinatarii dreptului
uniunii sunt si destinatarii cartei. Avand aceeasi val juridica cu cea a tratatelor,, carta nu extinde domeniul de
aplicare al dreptului uniunii in afara competentei uniunii, nu creeaza nici o competenta sau sarcina noua pt uniune,
nu modifica competentele si sarcinile stabilite de tratate.\instantele judecatoresti ale uniunii au competenta de a
interpreta carta si de a judeca litigii privind incalcari ale drepturilor fundamentale inscrise in carta, ca parte a
dreptului uniunii.
14.
Dreptul primar al UE Actele de aderare ale statelor membre, conveniile ntre statele membre.
Actele de aderare ale statelor membre reprezinta surse de drept primar, respectiv ale dreptului primar al
uniunii.Curtea de justitie a precizat ca aderarea noilor dtater membre se realizeaza prin cte care au valoare de
drept primar si care pot modifica in orice domeniu dreptul comunitar al uniunii.
Conventiile intre statele membre > in baza tratatelor comunitare incheiate anterior TL, statelor membe le-a fost
conservat dreptul de a incheia intre ele acorduri si conventii., acestea fiind izvoare ale dreptului uniunii in masura

in care nu contravin cu dispozitiile tratatelor, iar in situatia constatarii unor incompatibilitati intre tratate si
conventii dr impune eliminarea acestor incompatibilitati prin modificarea dispozitiilor din conventiile respective.
15.
Dreptul primar al UE Acorduri ncheiate de reprezentanii statelor membre n cadrul Consiliului,
alte acorduri ntre statele membre ncheiate ntr-un domeniu de competen comunitara
Acorduri incheiate intre reprezentantii statelor membre in cadrul consiliului> statele membre pot incheia acorduri
in forma simplificata, nesupuse ratificarii. Acestea imbraca forma acordurilor repr statelor membre reuniti in
cadrul consiliului comunitatilor europene si au fost preluate de la comunitati de catre uniune prin efect de
succesiune.
TL mentine posibilitatea de a se incheia acorduri intre statele membre intr-un domeniun de competenta a uniunii,
respectiv o materie care a fost omisa de tratate. Statele membre au suplinit reglementarile necesare prin incheierea
sau pregatirea unor conventii sau acorduri, creand astfel reguli de drept originale in demenii precum politica
energetica, aranjamente, concordatul, falimentul, proprietatea industriala, lichidarea, etc. Prin asemenea asemenea
conventii, statele membre au creat reguli de drept noi ce au tinut locul functiei legislative pe care tratatul nu a
exercitat-o.
16.
Actele juridice ale UE
Dreptul derivat cuprinde actele juridice adoptate de institutiile uniunii in aplicarea tratatelor. Acestea sunt
regulamentul, directiva, decizia, recomandarile si avizele.
Dar institutiile uniunii adopta si alte acte , pe care le poutem imparti dupa mai multe criterii.
Dupa modul de reglementare: > acte tipice sau numite(regulamente, directivew, decizii, recomandari si avize)
Acte atipice sau nenumite ( declaratii, comunicari, rezolutii, care rezulta din practica institutiilor uniunii,
fara a avea o reglementare expresa in tratate, care sa priveasca denumirea acestora sau procedura de adoptare a
lor)
ACTE TIPICE SAU NUMITE
Dupa forta lor obligatorie > acte obligatorii ( regulamente, directive, decizii)
>acte neobligatorii (recomandari si avize)
Dupa procedura de adoptare >acte care se adopta prin proceduri legislative ordinara si speciala (regulamente,
directive, decizii acte legislative)
>acte care se adopta prin procedura delegarii de competenta a comisiei,
printr-un act legislativ acte nelegislative care sunt acte de punere in aplicare ( de executare) si acte delegate.
TL a introdus o nou aierarhizare a actelor juridice ale uniunii : acte juridice cu caracter legislativ (acte
legislative) si acte juridice fara caracter legislativ ( actele de punere in aplicare si actele delgate)
Actele legislative se adopta fie prin procedura legislativa ordinara care consta in adoptarea in comun de
catre parlamentul european si consiliu a unui regulament, directive sau a unei decizii, la propunerea comisiei, fie
prin procedura legislativa speciala, in cazurile specifice prevazute de tratate, care constau ion adoptarea unui
regulament, directive sau decizii de catre parlamentul european prin participarea consiliului sau invers.
Actele fara caracter legislativ sunt acte delegate sau acte de punere in aplicare. Actele delegate sunt
adoptate de comisie in baza delegarii de competenta realizata printr-un act legislativ.
Dispozitiile sau masurile reprezinta o catrgorie de acte cu privire la care tratatele nu prevad tipul lor,
lasand libertate institutiilor care le adopta sa aleaga tipul acestora, cu respectarea procedurilor aplicabile si a
principiului proportionalitatii.
17.
Regulamentul.
Regulamentul repr principala sursa de drept derivat. Prin acesta se exprima puterea legislativa a Uniunii. Potrivit
TFUE, regulamentul are aplicabilitate generala. Acesta este obligatoriu in toate elementele sale si este direct
aplicabil in fiecare stat membru.
Regulamentul are caracter general contine prescriptii generale si impersonale si nu se adreseaza unor
edestinatari limitati, desemnati si identificabili, ci unor categorii avute in vedere in mod abstract in si in ansamblul
lor., in timp ce trasaturile esentiale ale deiciziei rezulta tocvmai din limitarea destinatarilor carora se adreseaza.

Regulamentul este obligatoriu in toate elementele sale , ceea ce inseamna ca e este interzis statelor orice aplicare
incompleta sau selectiva a regulamentului si ca il deosebeste de directiva care nu obliga decat in privinta
rezultatului.
Regulamentul dispune de o putere normativa completa . Astfel nu poate numai sa prescrie un rezultat, dart poate
impune toate modalitatile de aplicare si de executare a acestuia, fara sa fixeze mdoalitatile de executare si
aplicare.
Regulamentul are caracter direct aplicabil in toate statele membre fiind singura categorie de acte pentru care
tratatul prevede expres ca este direct aplicabil ceea ce inseamna ca produce automat, fara nici o interventie din
partea autoritatilor nationale, efecte juridice in oridinea juridica a statelor membre. Regulamentul se adreseaza
direct si subiectelor de drept intern ale statelor membre.=- pf si pj, nu numai institutiilor si statelor membre. De
asemenea el intra in vigoare si se aplica simultan si uniform in spatiul Ue pe ansamblul statelor membre.
Clasificare : regulamente de baza, sau regulamente legislative sunt adoptate de consiliu potrivit procedurii
prevazuta in tratat
Regulamente, ca rezultat al derogarii, fara caracter legislativ sunt adoptate de comisie ca urmare a
delegarii acesteia printr-un act legislativ
Regulamente de executare, fara caracter legislativ pot fi adoptate de ccomisie sau in cazuri
speciale si temeinic justificate de consiliu in baza actelor de punere in aplicare sau chiar de consiliul european.
18.
Directiva
Este obligatorie pentru fiecare stat membru destinatar cu privire la rezultatul care trebuie atins, lasand autoritatilor
nationale competenta in ceea ce priveste forma si mijloacele. Prin intermediul directivelor s-a oferit institutiilor un
instrument de uniformiare juridica.
Directiva nu are aplicabilitate generala, ea nu obligand decat destinatarii sai care sunt statele membre,
adresabilitatea ei fiind limitata.
MECANISM DE APLICARE:
Cand sunt puse pe plan national, ceea ce se realizeaza prin masuri legislative sau regulamente, dobandesc
in final un efect normativ. Ca regula, directivele nu pot fi invocate in raporturile dintre particulari, ci numai contra
unui stat membru caruia ii sunt adresate, ele neputand sa impuna obligatii persoanelor .
Cand se adreseaza tuturor statelor membre, face obiectul unei aplicari simultane in intreaga uniune, ea se
prezinta ca un procedeu de legislatie indirecta,
Directiva obliga in privinta rezultatului , deoarece impune statelor obligatii ca rezultat si nu de mijloace, ceea ce
face necesara odificarea legislatiilor nationale sau adoptarea de prevederi legale in domeniile ce fac obiectul lor.
Obligatiile ce decurg dintr-o directiva pentru statele membre se impun tutor autoritatilor nationale, iar statele
membre sunt libere sa aleaga forma si mijloacele pentru atingerea rezultatului prevazut in continutul directivei.
Directiva nu are aplicabilitate directa, ci efect direct deoarece:
apeleaza la un act national pentru punerea ei in aplicare, sau presupune masuri nationale de implementare:
contine o precizare care fixeaza termenul in care statele trebuie sa ia masurile natinoale de transpunere
CLASIFICARE :
DIRECTIVE CU CARACTER LEGISLATIV sunt rezultatul fie al procedurii ordinare prin adoptarea lor,in
comun de catre parlamentul european si consliu , fie proceduriii speciale prin adoptare de catre consiliu cu
participarea parlamentului sau invers.
DIRECTIVE FARA CARACTER LEGISLATIV care sunt rezultatul:
competentei delegate Comisiei de a adopta astfel de acte, cu dmeniu de aplicare general

19.

competentei de executare a comisiei sau consiliului, prin punerea in aaplicare a unr acte obligatorii dpdv
juridic ale uniunii
Decizia.

Etse un act obligatoriu in toate elementele sale , iar in cazul in care destinatarii sunt indicati, decizia este
obligatorie numai acestora.
Decizia cu caracter legislativ poate fi adoptata:
Prin procedura ordinara, in comun de parlamentul european si consiliu.
Prin procedura speciala de catre parlament cu participarea consiliului sau invers
Decizia fara caracter legislativ poate fi adoptata :
de Comisie, ca urmare a delegarii competentei catre aceasta institutie, de a adopta acte fara caract
legislativ, cu domeniu de aplicare generala
de comisie sau consiliu, ca urmare a competentei de executare pe care o au aceste institutii, in cazul in
care sunt necesare conditii unitare de punere in aplicare a actelor obligatorii dpdv juridic ale uniunii.
Decizia este un act individual si se poate adresa in egala masura statelor membre, institutiilor uniunii ori pf sau pj.
Decizia este asimilata unui act administrativ individual din dreptul intern.
Decizia este obligatorie in intregul ei si poate impune un obiectiv, ca si mijloacele prorpii de realizare a acesteia.
Deciziile produc un fect direct atunci cand ele se adreseaza particularilor pf sau pj. Atunci cand destinatarul este
un stat membru, numai masurile nationale de aplicare pot modifica situatia juridica a particularilor.
20.
Recomandarea i avizul.
Recomandarile si avizele se deosebesc de celelalte acte de drept derivat deoarece nu sutn obligatorii, nici pentru
autorul, nici pentru destinatarul lor. In principiu, Consiliul adopta recomandari, iar in cazurile specifice prevazute
in tratate, comisia precum si banca centrala europeana adopta recomandari si avize.
Comisia actioneaza in stransa legatura cu statele membre prin avize si prin organizarea de consultari pentru
realizarea obirectivelor din demeniul politicii sociale. Inainte de formularea avizelor, \Comisia consulta Comitetul
economic si social.
Daca avizele adresate de Comisie intreprinderilor sau statelor membre nu exprima decat o opinie, recomandarile
adoptate de comisie si consiliu sunt invitatii in vedereab adoptarii unei anumite sau anumitor reguli de conduita.
21.
Motivarea actelor juridice ale UE.
Potrivit TFUE, actele juridice, legislative si cele fara caracter legislativ se motiveaza si fac trimitere la
propunerile, initiativele, recomandarile, cererile sau avizele prevazute de tratate.
Astfel, preambulul actului respectiv trebuie sa cuprinda in expunere de motive, ratiunile de fapt si de drept care au
determinat adoptarea masurii. Declaratia de motive trebuie sa mentioneze faptele pe cae masura se bazeaza , ca si
argumentarea acelor fapte care au fost decisive pentru adoptarea masurii.
In ceea ce priveste motivarea legala, un acti juridic al uniunii poate fi anulat, spre exemplu, atunci cand institutia
care a adoptata actul in discutie nu a ales temeiul juridic corespunzator, fapt care a generat incalcarea unor
prerogative ale unei institutii comunitare in procesul de luare a deciziilor.
In declararea motivelor nu trebuie sa apara contradictii, deoarece acestea ar putea afecta validitatea masurii in
cauza.
In ceea ce priveste indicarea propunerilor si avizelor obligatorii se considera ca este suficient sa se mentioneze
daca ele au fost cerute, fiind relevant daca au fost favorabile sau nu.

22.
Semnarea, publicarea, notificarea i intrarea n vigoare a actelor juridice ale UE.
Curtea a formulat un principiu fundamental al ordinii publice comunitare potrivit caruia un act care provine de la
o autoritate publica comunitara (institutie) sa nu fie opozabil ustitiabililor mai inainte de a se crea posibilitatea
luarii lui la cunostinta.
Actele legislative
-in conformitate cu procedura legislativa ordinara, prin care actele se adopta de catre parlament si consiliu, acestea
trebuie semnate de catre presedintii ambelor institutii.

- in conformitate cu procedura legislativa speciala, se semneaza de presedintele institutiei care le-a adoptat, fie de
consiliul ,fie de parlament, dupa caz.
Actele legislative se publica in Jurnalul Oficial al Uniunii si intra in vigoare la data prevazuta in textul lor sau, in
absenta acesteia, in a 20 zi de la publicare.(prin ziua publicarii se intelege nu ziua in care jurnalul oficial devine
disponibil pe teritoriul fiecarui stat membru, ci in ziua in care este disponibil la sediul oficiulio de publicatii
oficiale ale uniunii de la Luxemburg)
Actele fara caracter legislativ, adoptate sub forma de regulamente, directive, decizii in cazul in care acestea din
urma nu indica destinatarii, se semneaza de presedintele institutiei care le-a adoptat( comisie, in prmul caz,
comisie sau consiliu in al doilea caz)
Regulamentele si directivele care se adreseaza tuturor statelor membre precum si deciziile, in cazul in care acestea
nu indica destinatarii, se publica in Jurnalul Oficial al UE si intra in vigoare la data prevazuta in textul lor, sau in
absenta acesteia, in a 20a zi de la data publicarii.
Notificare actelor juridice ale Uniunii fie, se trimite prin scrisoare recomandata, fie prin remiterea
notificarii unei persoane imputernicita in acest scop, in schimbul unei recipise de primire.Pentru statele membre,
notificarea se face, in principiu, prin itnermediul reprezentantilor lor permanenti la Bruxelles; pentru aprticulari
pf sau pj, notificarea se face prin scrisoare postala, dar institutiile uniunii opteaaza sa utilizeze calea diplomatica,
prin intermediul ambasadorilor acreditati pe langa acestea.
Referitor la regimul lingvistic, textele adresate statului membru sunt notificate in limba acestuia.
Jurnalul Oficial apare in toate limbile oficiale ale Uniunii.
23.
Principiile generale i izvoare ale dreptului UE.
Principiile generale sunt denumite in literatura juridica ca reprezentand supra legalitatea comunitara, ia rin acest
sens Curtea impune respectarea acestora atat de institutiile UE, cat si de statele membre.
Exista:
Principii generale de drept, comnune sistemelor juridice, nationale si internationale sunt greu de
indentificat din cauza caracterului foarte general al acestora. Ele raspund exigentelor supreme ale dreptului si ale
constiintei colective : principiul general al securitastii juridice, principiul bunei credinte, principiul legalitatii, etc
Principii generale de drept international public nu sunt compatibile cu sturctura si exigentele sistemului
comunitar
Principii generale comune sistemelor de drpet ale statelor membre. Prin intermediul lor, Curtea se inspira
din sistemele nationale de drept ale statelor membre precizand, chiar inaine de semnarea tratatelor de la roma ca
ea are ablogatia sa se orienteze potrivit regulilor recunoscute de catre legislatiile, doctrina si jurisprudenta statelor
membre.
Principii proprii dreptului uniunii stau la baza functionarii uniunii si privesc cetatenii acesteia, statele
membre, institutiile uniunii si chiar uniunea insasi. Acestea sunt:
Principiul egalitatii; principiul democratiei reprezentative; principiul transparentei; principiul cooperarii
loiale; principiul solidaritatii si al distribuirii echitabile a raspunderii intre staele membre care reglementeaza
politicile uniunii privind controlul le frontiere, dreptul de azil si imigrarea; principii care stau la baza actiunii
uniunii pe scena internationala; principii care guverneaza politica privind concurenta; principii care guverneaza
politica economica si monetara; principii uniforme prin care se intemeiaza politica comerciala comuna;
Principiile generale de drept au caracter prioritar, daca tratatele comunitare, cuprind prevederi exprese in sensul
dorit.
24.
Principiile aplicate de ctre Curtea de Justiie de la Luxemburg i fora lor juridic.
a.
Drepturile fundamentale ale omului reprezinta o categorie speciala a principiilor generale. In anul
1969, 1970Curtea de Justitiea statuat ca drepturile fundamentale fac parte integranta din principiile generale ale
dreptului. In conditiile TL, uniunea recunoaste drepturile, libetatile si principiile prevazute in Carta drepturilor
fundamentale ale Uniunii din 7dec 200, astfel cum a fost adoptata ka 12 dec, la Strasbourg, care are aceeasi
valoare juridica cu cea a tratatelor.

b.
Principiul respectarii dreptului la aparare are multiple aspecte :
Dreptul de a fi audiat, in conditiile impuse de respectarea caracterului contradictoriu al procedurii, nu
numai in fata organelor jurisdictionale, ci si in fata celor administrative
Dreptul de asistenta din partea autoritatilor natinale, dreptul de asistenta si reprezentare legala
c.
Principiul egalitatii
d.
Principiul securitatii juridice, in urmatoarele domenii: prescriptie si decadere, neretroactivitate,
incredere legitima, claritatea si precizia dreptului
e.
Principiul autoritatii de lucru judecat
f.
Principiul cooperarii loiale, denumit si principiul solidaritatii este promovat de curtea de justitie.
Presupune 3 castegorii de obligatii, una pozitiva care revine in aceeasi masura, atat statelor membre cat si Uniunii,
si 2 numai statelor membre, una pozitiva, de natura generala si una negativa:
- uniunea si statele membre se respecta si se ajuta reciproc la indeplinirea misiunilor care decurg din tratate
-statele membre trebuie sa adopte orice masura generala sau speciala pt asigurarea indeplinirii oblgatiilor care
decurg din tratate sau care rezulta din actele institutiilor uniunii
-statele membre sa se abtina de la orice masura care ar putea pune in pericol realizarea obiectivelor uniunii
De asemenea, o obligatie de loialitate rezulta si din art 2 din TUE care prevede ca statele membre spriijina activ si
fara rezerva politica externa si de securitate comuna a uniunii, ia spiritul loialitatii si solidaritatii reciproce.

25.
Acordurile ncheiate de Comuniti cu state tere sau organizaii internaionale.
s-au integrat in ordinea juridica comunitara si au fost rpeluate de uniune, devenind inzvor de drept.Curtea de
justitie a precizat ca astfel de acorduri leaga institutiile comunitare si statele membre .
De asemena, TCE nu a prevazut nici o dispozitie referitoare la publicarea acordurilor externe, motiv pentru care
au corespuns urmatorului regim juridic:
Daca autorizatia de incheiere este data prin intermediul regulamentului, publicarea acordului se realizeaza
intotdeauna inaintea incheierii acordului
Daca autorizatia de incheiere se acorda pe calea deciziei, incheierea acordului nu are loc inainte ca
institutia consiliului sa fi decis publicarea.
Regulamentul intern al Consiliului a prevazut publicarea acordurilor internationale incheiate de comunitate.
26.
Actele unilaterale adoptate de organele instituite de ctre anumite acorduri externe ale
Comunitilor.
Uniunea a incheiat numeroase acorduri sau conventii externe cu state terte care instituie organe si carora le-a fost
conferita puterea de a adopta acte obligatorii unilaterale, fara sa se fi prevazut posibilitatea ratificarii sau aprobarii
pentru a fi obligatorii pentru parti: consiliul acordurilor de asociere sau cooperare cu tari mediteraneene, consiliul
de ministri al conventiei de la Lome, etc. Curtea de justitie nu a avut nici o obiectie in a considera ca astfel de acte
normastive fac parte integranta din ordinea juridica comunitara, fiind prin urmare considerate izvoare de drept
omunitar si si-a extins competentele si la masurile adoptate de organele instituite prin aceste conventii, fie ca au
sau nu caracter obligatoriu.
27.
Acordurile ncheiate de ctre statele membre cu state tere. Locul acordurilor externe n ordinea
juridic comunitar a UE.
TFUE prevede ca drepturile si obligatiile izvorate di asemenea acorduri incheiate intre unul sau mai multe state
membre , pe de o parte, si unul sau mai multe state terte, pe de alta parte, u vor fi afectate de dispozitiile
tratatelor.Pentru anumite acorduri, uniunea s-a substituit statelor membre in privinta angajamentelor nascute,
argumentul fiind transferul de la statele membre catre uniune a competentelor precedent exercitate de catre ele in
domenii acoperite prin tratate. Cu toate acestea, curtea de justitie a acceptat sa interpreteze angajamentele care
decurg din acordurile multilaterale incheiate intre statele membre la care comunitate nu este parte, dar care o leaga
prin efect de succesiune.

Acordurile internationale incheiate de uniune in numele ei se integreaza ca orice act al acesteia, in oridnea juridica
comunitara a uniunii, reprezentand, prin urmare, izvoare de drept. Se considera ca aceste acorduri internationale
au o valoare normativa inferioarandreptului primar, si principiile generale ale dreptului superioara dreptului
derivat.
28.
Jurisprudena Curii de Justiie de la Luxemburg izvor de drept al Uniunii.
Jurisprudenta(practica judecatoreasca) este alcatuita din totalitatea hotararilor judecatoresti pronuntate de catre
instantele de toate gradele. Rolul jurisprudentei este acela de a interpreta si aplica in cazuri concrete legea . IN
sistemul juridic continental, jurisprudenta nu este acceptata ca izvor de drept. Hotararile judecatoresti nu sunt
obligatorii pentru cauzele ce survin in viitor.Jurisprudent curtii de justitie este considerata, insa, un izvor esential
de drept deoarece in numeroase probleme curtea a completata si prezicat dispozitiile tratatelor comunicare,
concomitent cu asigurarea respectarii lorr.
Jurisprudenta uniunii a fost considerata izcvor de drept datorita lipsei de reglementare din materia concurentei, de
ex, referitoare la validitatea noilor acorduri incheiate dupa intrarea in vigoare a unui Regulament in materie.
29.
Tratatul de la Lisabona de modificare a Tratatului privind UE.
Conform noului Tratat, UE dobandeste personalitate juridica, va substitui Comunitatea europeana si o va succede.
TUE cuprinde un preambul si 6 titluri:
Titlul I: Dispozitii generale
Titlul II:Dispozitii privind principiile democratice
Titlul III: Dispozitii privind institutiile
-Parlamentul european ( alege presedintele comisiei, este implicat intr-o mai amre masura in procesul
legislativ, alaturi de consiliu,; nr membrilor- reprezentanti ai cetatenilor nu poate depasi 750+ presedinte)
-|Consiliul european (isi alege presedintele cu majoritate calificata, pentru o durata de 2 ani si jumatate cu
posibilitatea de a fi reinnoit)
-Consiliul Uniunii Europene (se extind domeniile in care deciziile se adopta de catre Consiliu cu
majoritate calificata; TL simplific asistemul de vot : pt adoptarea unei decizii este nevoie de acordul favorabil a
55% din membrii consiliului, cuprinzand cel putin 15 dintre acestia si reprezentand state membre care intrunesc
cel putin 65/% din populatia Uniunii;
-Comisia Europeana( se reduce nr comisarilor de la 27 cum este in prezent, la 2/3 din nr statelor
membre, urmand ca tarile sa fie reprezenatte printr-un sistem de rotatie, incepand cu 1 noiembrie 2014. Aceste 2/3
includ presedintele si inaltul reprezentant al uniunii pentru afaceri externe si politica de securitate.)
-Curtea de justitie ( cuprinde Curtea de justitie, tribunalul si tribunalele specializate, infiintate pe langa
tribunalul de catre parlamentul european si consiliu care hotarasc in conformitate cu procedura codeciziei)
-Banca Centrala europeana dobandeste statutul de instituie a uniunii, are personalitate juridica si este
singura abilitata sa emota mooneda euro)
-Curtea de conturi
Titlul IV: este integrat in T Euratom
Titlul V : dipozitii generale privind actiunea externa a uniunii si dispozitii speciale privind politica externa si de
securitate comuna
Titlul VI defineste statutul juridical uniunii europene, prevede ca uniunea are personalitate juridica.

30.
Tratatul de la Lisabona de modificare a Tratatului de instituire a Comunitii Europene denumit
Tratatul de funcionare a Uniunii Europene (TFUE).
Prin TL. UE dobandeste calitatea de subiect de dreptcu evidente capacitati de actiune pe scena internationala.
TFUE cuprinde 7 parti.
Potrivit primei parti, competentele uniunii se impart in 3 categorii:

Competenta exclusiva, in care uniunea popat legifera si adopta acte obligatorii dpdv juridic, iar statele
membre pot face acest lucru numai daca suntr abilitate de uniune
Competenta partajata cu statele membre in domenii determinat, in care atat uniunea cat si statele membre
pot legifera si adopta acte obligatorii dpdv juridic, fara ca aceste competente sa se suprapuna
Competenta de sprijinire, coordonare sau completare actiunii statelor membre, fara a inlocui prin aceasta
competentele statelor in domeniile respective, se manifesta in urmatoarele domenii: industrie, sanatate, turism,
educatie, formare profesionala, etc.
Coordonarea politicilor economice in cadrul uniunii este de competenta statelor membre, consiliul adoptand
masuri, in timp ce coordonarea politicilor de ocuparea a fortei de munca ale statelor membre este asigurata prin
masuri luate de uniune.
IN domeniul penal, pentru combaterea infractiunilor care care aduc atingerea intereselor ffinanciare ale Uniunii,
consiliul poate institui un parchet european care, dupa caz, in colaborare cu europol, are comptetenta de a
cercatea, urmari si de a trimite in judecata autorii si coautorii infractiunilor.
31.

Uniunea European potrivit Tratatului de la Lisabona.

Prin TL, uniunea europeana depaseste cadrul conceptual-politic- dobandind prin succesiune personalitate., cu
toate rerogativele ce decurg din aceasta, capacitatea de reprezentare si de a deveni membra a unei organizatii
internationale. Prin TL, Uniunea dobandeste competente noi, sunt largite si consolidate cele existente, astfel
competentele fiind exclusive, partajate sau comun, de sprijinire, de coordonare sau completare; dobandeste un
statut juridic nou, orin calitatea sa de subiect de drept pe scena internationala, atat prin actiunea externa a uniunii,
cat si prin evolutia consiliului european, de la asa numitele conferinte la nivel inalt, la calitatea de institutie a
uniunii; uniunea mostenteste comunitatea europeana- primul pilon al acesteia pe care o adapteaza unei arhitecturi
europene compusa din 27 de state; in privinta comptentei uniunii in mateire de PESC- al doilea pilon al uniuniisunt incluse in aceasta toate domeniile politicii externe, si anume , chestiunile referitoare ka securitatea uniunii si
la definirea unei politici de apararea comuna. PESC este pusa in aplicare de inaltul reprezentant si de statele
membre, utilizand atat mijloace nationale, cat si pe cele ale uniunii.
In cadrul actiunii externe sunt incluse si politica comerciala comuna si cooperarea cu tarile terte si
ajutorul umanitar, masurile restrictev, acordurile inernationale, clauza de solidaritate si realtiile uniunii cu
organizatiile internationale, cu tarile terte si cu delegatii ale uniunii.
Politici referitoare la controlul la frontiere, la dreptul de azil si imigrare: cooperarea judiciara in materie
civila; cooperarea judiciara in materie penala; coo[erarea politieneasca.
Personalitatea uniunii se manifesta in special prin actiunea acesteia pe scena inrernationala si are la baza
principiile care au inspirat crearea, dezvoltarea si extinderea sa.
In cadrul actiunii externe, uniunea are competente :
In materie de PESC
I materie de politica comerciala comuna
In materia cooperarii pentreu dezvoltare
In domeniul masurilor restrictive adoptate de consiliu
In domeniul acordurilor internationale
In domeniul relatiilor uniunii cu tari terte si organizatii itnernationale
In domeniul ounerii in aplicare a cluazei de solidaritate
Prin functia de inalt reprezentant al ue pentru afaceri externe si de securitate, care va fi ocupata de una si
aceeasi persoana care este si vicepresedinte al comisiei europene, actiunile externe vor fi mai bine coordonate,
prin faptul unei reale reprezentari a uniunii in relatiile cu state terte sau cu organizatii internationale- prerogativa a
personalitatii juridice a uniunii.
Se pun bazele nei politici de vecinatate a uniunii, potrivit careia aceasta dezvolta relatii privilegiate cu
tarile invecinate,in vederea stabilirii unui spatiu de prosperitate si de buna vecinatate, intemeiat pe valorile
uniunii.

De asemenea, uniunea adera ls conventia europeana oentru aderarea drepturilor omului si a libertatilor
fundamentale
32.
Condiiile pe care statele membre trebuie s le ndeplineasc n vederea aderrii la UE.
a.indeplinirea criteriului teritorial : orice stat european poate solicita sa devina membru al uniunii
b. criteriul tehnic inseamna ca admiterea unui nou stat membru presupune o adaptare a tratatelor institutive, care
nu dechide calea unor renegocieri fndamentale a acestora. Criteriul se exprima in principiul acceptarii acquisului
comunitar, care presupune- statele candidate trebuei sa accepte imediat tratatele si actele adoptate de institutiile
comunitare
- in baza acquisului comunitar, statele candidate sunt obligate sa adere simultan,inainte de 2002, la cele 3
comunitati,iar dupa acest an la cele 2 comunnitati (CE si Euratom)
c. criteriul politic statele fondatoarefac aoel la celelalte natiuni ale europei care impartasesc acelasi ideal sa isi
uneasca eforutirle pentru apararea consolidarii pacii si a libertatii prin construirea unui ansamblu de resurse
d. criteriul economic
33.
Apartenena la UE.
Prin TL se consacra statutul de membru pur si simplu, care presupune ca statul in cauza este titular de drepturi si
obligatii, contrar anumitor organizatii internationale (OMS, UNESCO) care admit membrii cu drepturi depline si
membrii cu drepturi restranse.Acordurile de asociere prevad ca uniunea poate incheia acorduri cu una sau mai
multe tari sau organizatii internationale, pentru a crea o asociere caracterizata de drepturi si obligatii reciproce, de
actiuni comnune si sproceduri speciale.S-au inchiat acorduri de asociere ce au avut in vedere si instaurarea
progresiva a unei uniuni vamale si Comunitatile, de exemplu acordurile de asociere cu Cipru si Malta.
Prin TL, orice stat membru poate hotari, in conformitate cu normele sale constitutionale, sa se retraga din Uniune.
Membru care reprezinta in cadrul consiliului european si al consiliului statul membru care se retrage nu participa
nici la dezbaterile, nici la adoptarea deciziilor consiliului european si ale consiliului care privesc statul in cauza.
Retragerea statului membru din uniune nu este definitiva, deoarece TUE prevede posibilitatea pentru acesta, in
cazul in care se hotaraste sa depuna o noua cerere de aderare, in conformitate cu procedura prevazuta in tratat.
34.
Cetenia Uniunii potrivit Tratatului de la Lisabona (TUE).
In titlul II al TUE sunt enuntate principiile pe cae uniuneale respecta si pe cae le intemeiaza si care vizeaza in
mod direct cetatenii uniunii:
Principiul egalitatii cetatenilor Uniunii potrivit caruia cetatenii beneficiaza de o atentie egala din partea
institutiilor, organelor, oficiilor si agentiilor sai
Principiul democratiei reprezentative potrivit caruia cetatenii sunt reprezentati la nivelul uniunii de
parlamentul european
Potrivit acestuia, cetatenii uniunii au urmatoarele prerogative:
Arice cetatean are dreptul de a participa la viata democratica a uniunii
Se urmareste formarea constiinte politice europene si exprimarea vointei cetatenilor
La initiativa a cel putin 1 milion de cetateni,resortisanti ai unui numar semnificativ de state membre,
comisia poate fi invitata sa prezinte, o propunere corespunzatoare in materii in care acesti cetateni considera ca
este necesar un act juridic al uniunii
Partea a II-a, nediscriminarea si cetatenia uniunii prevede:
Se itnerzice orice discriminare exercitata pe motiv de cetatenie sau nationalitate
Se pot adopta orice norme in vederea interzicerii acestor discriminari, de catre parlamentul european si
consiliu
Se pot lua masuri necesare in vederea combaterii oricarei discriminari bazate pe sex, rasa, origine etniica,
religie sau convingeri, etc.
Cetatenia uniunii decurge in mod automat din cetatenia unui stat membru.
Alte drepturi prevazute in TL:

Dreptul de libera circulatie si de sedere pe teritoriul statelor membre


Dpretul de a alege si de a fi ales vizeaza orice cetatean al uniunii care isi are resedinta intr-un stat membru
si care nu este resortisant al acestuia
Dreptul de a alege si de a fi ales pentru parlamentul european, in statul membru unde isi are resedinta, cat
si in cadrul alegerilor locale.
Dreptul de a adresa petitii parlamentului european
Dreptul de a avea acces la documentele institutiilor, organelor, oficiilor si agentiilor uniunii, indiferent de
suportul in care se afla aceste documente,etc.
36.
Cetenia Uniunii potrivit Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.
Carta cuprinde ansamblul drepturilor sociale, economice, civile si politice de care pot beneficia toti cetatenii
europeni, iar Uniunea recunoaste ,potrivit TL, drepturile,libertatile si principiile prevazute in carta, si ca aceasta
are aceeasi valoare juridica cu tratatele.
Drepturie prevazute in Carta sunt grupate pe 6 capitole principale:
I-demnitatea:demnitate umana, integritatea persoanei, interzicerea torturii, sclaviei, etc
II-libertatile :dreptul de libertate, securitate, respectul vietii private si de familie, protectia datelor personale, etc
III-egalitatea: egalitate in fata legii, nediscriminarea, diversitatea culturala, religioasa, etc
IV-solidaritatea:dreptul de negociere si actiune colectiva, viata de familie si profesionala, etc
V-drepturile cetatenesti:dreptul de vot si de a candida, dreptul de acces la documente, etc
VI-justitia: prezumtia de nevinovatie, dreptul de a nu fi judecat si pedespit de doua ori in procedurile penale
pentru aceeasi fapta,e tc.
Carta drepturilor isi are originea in conventia europeana a drepturilor omului. Aceatsa cuprinde atat
drepturile si libertatile fundamentale continute in general, in Conventia europeana, dar si drepturi sociale inspirate
de carta sociala europeana adoptata sub egida consiliului europeim precum si drepturi noi care tin de evolutia
societatilor europene in diverse domenii pecum bioetica, mediul inconjurator sau drepturile copilului,

37.
Cetenia Uniunii potrivit Conveniei europene pentru aprarea drepturilor omului i a libertilor
fundamenale.
Este cunoscuta sub denumirea conventia europeana a drepturilor omului si este un catalog al drepturilor
fundamentale elaborat de consiliul europei la roma in anul 1950.solutionarea incalcarilor drepturilor garantate prin
conventie si protocoalele anexate acesteia, cu excluderea oricarui alt drept, provenite din statele membre al
consiliului europei, sunt de competenta curtii europene a drepturilor omului- cedo.
Uniunea adera la conventia europeana perntru apararea drepturilor omuluisi a libertatilor fundamentale, drepturile
fundamentale constituind principii generale ae dreptului Uniunii.