Universitatea Oradea

Facultatea de tiinte Juridice

Specializarea Drept

REFERAT

Profesor coordonator: TEAC MIHAELA

Student: Puca G. Sebastian
Anul II, Grupa 5

FAMILIA IN DREPTUL
MUSULMAN

Termenul islam desemneaz religia monoteist care are la baz Coranul si al crei
profet este Muhammed. Prin extensiune,cuvntul islam se refer si la intreaga
civilizaie,cu un cadru legislativ unic,cu structuri politice specifice,cu tradiii sociale i
morale care se revendic de la aceast religie.
Cuvntul are la baz verbul arab aslama care nseamn"a se supune","a se drui n
ntregime",de aici,n Coran,"a se ncredina cu totul lui Dumnezeu",atitudine considerat
specific adevratului credincios.Din punctul de vedere al islamului,monoteismul
absolut este consubstanial naturii umane i religia islamic nu face dect s restituie
prin Coran,ultima revelaie adresat ntregii umaniti puritatea originar a unei
credine.1
`Cei mai buni oameni sunt cei care se casatoresc si care isi aleg sotiile, iar cei mai rai
oameni dintre musulmani sunt cei care se tin departe de casatorie``. 2
`` Casatoria este Sunna mea. Cel care se tine departe de ea( casatorie) nu ma urmeaza``.
Acestea sunt doar cateva hadisuri ce ilustreaza importanta casatoriei in islam. Profetul
Muhammad a subliniat in repetate randuri necesitatea casatoriei, efectele sale benefice
asupra omului si a comunitatii. Intotdeauna, Profetul si-a incurajat oamenii sa duca o
viata maritala cat mai buna si i-a avertizat despre consecintele vietii in celibat. Ori de
cate ori cate un companion manat de zel isi arata dorinta de a-si dedica in totalitate viata
lui Allah, acest lucru insemnand rugaciune continua, post prelungit si celibat, Profetul
oferea exemplul sau de viata pentru a le arata ca de fapt nu secluziunea este cea care te
face mai credincios sau mai aproape de Allah ci tocmai viata in familie, participarea la
activitatile zilnice, la viata comunitatii.
Nu este de mirare ca institutia casatoriei este atat de valorizata in islam. La urma
urmelor familia ( desi in prezent mai ales in Vest exista atatea tipuri de familie unul
dintre acestea fiind familia monoparentala) rezultata in urma consimtamantului celor doi
parteneri, este temelia societatii, este celula de baza a societatii. O familie bine
intemeiata nu poate decat sa conduca catre o societate mai buna. 3
Prin casatorie individul urmareste atat sa urmeze exemplul Profetului Muhammad, cat
mai ales cuvintele lui Allah. Casatoria este cel mai bun aparator al puritatii sufletesti si
fizice, mai ales intr-o lume care se indreapta tot mai mult catre celibate si relatii
extraconjugale atat de condamnate in religia noastra. Tot prin casatorie, cei doi parteneri
1
2
3

Meududi, Bucuresti, Ed. Charter, 1991 ,pag. 11

Abdel Aziym, Dr.Sherif, Femeia in islam, Bucuresti , Ed. Taiba, 2008, pag.34
Meududi, Introducere in Islam, Bucuresti, Ed. Charter, 1991

isi ofera dragoste reciproca, sprijin, companie si asigura un mediu potrivit cresterii
viitorilor copii, care vor trebui educati in spiritul islamului.
Avand in vedere toate aceste lucruri, alegerea unui partener este o chestiune foarte
serioasa. De aceasta depinde viitorul viitoarei familii. In islam, exista o traditio ca
parintii sa aleaga viitorul partener de viata al copiilor lor. Totusi, ultimul cuvant de spus
il au copii. Ei decid daca aceasta alegere este potrivita pentru ei sau nu. In realitate
lucrurile nu stau atat de simplu. Am putea vorbi de doua tipuri de casatorie: una in care
parintii aleg, sugereaza eventuali parteneri, iar copii urmeaza sa accepte sau sa refuze.
Au asadar libertatea de alegere, sustinuta de altfel de Profetul Muhammad. Un alt tip de
casatorie este cel in care parintii aleg si decid. Acesta din urma este descurajat de religie,
pentru ca tocmai persoanele in cauza nu au dreptul de a hotari. Chiar daca parintii pot
sti mai bine ce li se potriveste copilor lor, ei nu pot sa decida in locul lor. La urma urmelor,
cel/ cea care va avea de suferit consecintele unei casatorii nereusite este tanarul/ tanara
si nu parintii in mod direct. Din pacate aceasta situatie este destul de frecventa. Poate
urmarile nu sunt imediate dar ele exista in mod clar si se vor manifesta intr-un fel sau
altul mai devreme sau mai tarziu. Exemplificare prin urmatorul exemplu:
Pe canalul Al-Arabyia s-a relatat cu ceva timp in urma, povestea dramatica as zice eu, a
unui barbat din Emiratele Arabe Unite. Venind momentul sa se casatoreasca, tatal sau ia ``propus`` o femeie din familia sa( pentru ca tot vorbim despre asta, Profetul
Muhammad a descurajat casatoriile in familie). Omul a acceptat. Mama( parintii erau
divortati si evident nu in relatii bune) la randul sau vine cu o alta propunere de data
aceasta din familia sa. Tanarul accepta si de data aceasta. Ati crede ca s-a terminat. Ei
bine nu. Tatal nu se lasa mai prejos si-i sugereaza fiului ca o a treia sotie, din familia sa.
Zis si facut. Dar mama.. stiind ca in islam sunt premise 4 sotii, decide sa grabeasca
lucrurile si sa-i mai ofere fiului o sotie. Fiul accepta. Toate acestea s-au petrecut in
aproximativ 6 luni. Finalul?? Omul ajunge la un spital de boli mintale si nu mai vrea sa
auda nici de mama, nici de tata si cu atat mai putin de cele 4 neveste. 4
Legislaia musulman concepe cstoria ca un contract de drept civil ncheiat,n
principiu,ntre viitorul so i tutorele legal al viitoarei soii.Prin contractul acesta soul se
angajeaz s plteasc o sum de bani o "dot" soiei.
Pentru ca respectivul contract s fie valabil este nevoie:
-s nu existe piedici n calea cstoriei
-s existe consimmntul persoanelor determinate
-s se constituie dota
-s fie ndeplinite formalitile legale

Piedicile n calea cstoriei sunt de dou tipuri:

4

Aljazeera.net/english

-permanente(nrudirea de snge sau prin alian,colactaie,consumarea cstoriei n

perioada numit idda, jurmntul de anatem)
-temporare(religie mixt,poligamia,nrudirea ntre soiile aceluiai so,perioada de
idda,tripla repudiere).
Cteva lucruri atrag atenia n mod special n cadrul acestor piedici n calea
cstoriei.n primul rnd,cstoria nu este posibil cu o categorie larg de "persoane
interzise"(maharim) printre care se numr ascendenii i descendenii precum i soiile
acestora,sora i descendenii surorilor i frailor,mtuile,surorile i mtuile
ascendenilor,soacra i descendenii soiei.Este posibil cstoria ntre veri.Nu este
posibil cstoria ntre persoane care au supt de la aceeai femeie i nici cstoria unui
brbat cu femeia care l-a alptat sau cu rudele acesteia.Nu este posibil cstoria
simultan cu dou femei rude de snge,prin alian sau "de lapte".
O atenie special este acordat de legislaia musulman acestei "retrageri de
continen"numit idda,consecutiv unei cstorii anterioare,perioad care dureaz
patru luni i zece zile i n cadrul creia femeia trebuie s se rein de la orice raporturi
sexuale cu scopul de a se evita "confuzia prilor",cu alte cuvinte, cu scopul de a se putea
stabili tatl adevrat al copilului care ar urma s se nasc.Este vorba ns i de o
obligaie moral,de respect pentru memoria defunctului,de doliu,s-ar putea spune,pentru
c aceast perioad de continen este impus i vduvei,chiar dac nu s-a consumat
cstoria.Dac, ignornd interdicia,cstoria se consum n aceast perioad de
abinere,femeia i este interzis pe veci celui ce a svrit pcatul.
Ceea ce se numete "jurmnt de anatem" este o formul prin care se chiam mnia
lui Dumnezeu fa de femeia adulter,ceea ce nseamn dezavuarea paternitii fa de
copilul care s-ar nate i un divor irevocabil.
n ceea ce privete piedicile temporare,este de remarcat c "religia mixt" este o
piedic numai n anumite condiii:nu este permis cstoria unei musulmane cu un
nemusulman,dar este permis cstoria unui musulman cu o femeie aparinnd uneia
dintre religiile revelate(religiile cretin i iudaic).Nu este permis cstoria unui
musulman cu o femeie aparinnd uneia dintre religiile politeiste.
Un musulman nu se poate cstori cu o femeie cstorit cu un altul pentru c o
musulman nu poate avea dect un singur so.Un musulman poate avea ns dou,trei
sau patru soii,dar nu mai mult de patru n acelai timp.Cstoria cu a cincea femeie nu
este posibil:este vorba ns de o piedic temporar pentru c un loc ntre cele patru
poate deveni vacant prin divor sau prin deces.
Nu este permis cstoria simultan cu dou femei aflate ntr-un grad de nrudire
ntre ele care,dac ar fi fost de sexe diferite,nuar fi permis cstoria.Nu este permis,de
asemenea,cstoria cu o persoan aflate n cursul perioadei de continen sau cu o
persoan repudiat de trei ori.n ceea ce privete consimmntul necesar ncheierii
5

contractului,acesta se refer,n principiu, la tutorele legal,dar poate s se refere,n

anumite condiii,i la persoanele n cauz.
Tutorele legal este n primul rnd tatl,care i exercit dreptul de constrngere
(jabr) asupra fiului pn la perioada pubertii i asupra fiicei pn la contractarea
primei cstorii.n afara perioadei n care se exercit tutela legal(de ctre tat sau de
ctre un alt tutore-wali) prile interesate trebuie s-i dea direct consinmntul.Tutela
este conceput ca o modalitate de protecie a celui tutelat,deci se poate exercita numai n
interesul acestuia.Exist posibilitatea s fie cstorii copiii,n condiiile n care tutorii se
neleg ntre ei, consumarea cstoriei urmnd s aib loc n momentul n care cei doi
ating vrsta legal.
Constituirea dotei(mahr,sadaq) este o condiie obligatorie pentru cstorie:este
interzis orice acord ntre pri n vederea renunrii la aceasta.n principiu,dota trebuie
s fie serioas,nu simbolic,s aparin n ntregime femeii i s nu presupun,n
schimb,nici un fel de zestre din partea acesteia.Pn la vrsarea dotei-n ntregime,sau
partea stabilit anterior prin contract-soul nu are dreptul s pretind consumarea
cstoriei.Femeia are dreptul la dota ntreag n cazul n care cstoria a fost consumat
sau dac soul moare nainte chiar de consumare;are dreptul la jumtate din dot n
cazul n care cstoria se desface nainte de consumare; i nu are dreptul la dot cnd
cstoria este anulat.
Pentru ncheierea contractului pe care l reprezint cstoria este nevoie de
formaliti simple: se cere consimmntul prilor i trebuie s existe doi martori.Cei doi
martori trebuie s fie musulmani liberi,sntoi la minte i de sex masculin.Se poate
admite(n rit hanefit) ca unul dintre cei doi martori s fie nlocuit de dou femei.
Codurile moderne adaug la aceasta formaliti administrative legate de ntomirea
actului de cstorie.
Cstoria antreneaz drepturi i datorii din partea ambilor soi.Este vorba de datorii
reciproce,cum ar fi coabitarea ,respectul i afeciunea mutual,drepturi de
succesiune,drepturi asupra copiilor rezultai din cstorie i drepturi ale fiecreia dintre
pri.Soia are dreptul la ntreinere(hran,mbrcminte,locuin,ngrijire medical),
dreptul la tratament egal cu al celorlalte soii n caz de poligamie,dreptul de a face vizite
prinilor i de a-i primi pe acetia,libertatea de a-i administra bunurile,fr control din
partea soului.Soul are dreptul s-i cear soiei fidelitate,supunere,alptarea la sn a
copiilor,grija pentru bunul mers al cminului,respect fa de tatl su,de mama sa i fa
de rudele apropiate.
Se remarc faptul c,n dreptul canonic musulman,soii triesc n regim de complet
separaie a bunurilor.
Desfacerea cstoriei se produce fie prin decesul uneia dintre pri,fie prin divor.n
ceea ce privete divorul exist,pe de o parte,repudierea care are loc la iniiativa soului
6

(talaq) i,pe de alt parte,divorul propriu-zis(tatliq sau tafriqa),pronunat de cadiu,la

cererea brbatului sau femeii.
Cnd este vorba de repudiere,aceasta poate avea loc numai dup ce cstoria a fost
consumat i duce la separarea soilor n cursul perioadei de continen:n aceast
perioad,repudierea poate fi revocat.Dac nu a fost revocat,urmeaz o nou perioad de
separare,dup care desprirea este definitiv.n cazul n care soul pronun o a treia
repudiere dup alte dou succesive,el nu se mai poate cstori cu femeia respectiv dect
dup desfacerea unei alte cstorii contractate legal de aceasta i consumat.Dei soluia
nu este foarte ortodox,soul poate pronuna de trei ori,una dup alta,formula de
repudiere,antrennd astfel,o desprire definitiv,chiar fr respectarea perioadelor de
desprire temporar n cursul crora poate avea loc mpcarea.
n ceea ce privete divorul propriu-zis,el este pronunat de judector n cazul n
care are loc "jurmntul de anatem",cnd nu sunt ndeplinite condiiile fiziologice
pentru consumarea cstoriei sau cnd una dintre pri nu-i ndeplinete obligaiile
care-i revin prin cstorie.Soia poate cere divorul,de pild,atunci cnd soul este absent
mai mult de un an sau cnd nu-i acord ntreinere la nivelul cerut de condiia sa social.
Trebuie subliniat faptul c nici dreptul islamic,nici morala conjugal tradiional nu
ncurajeaz infidelitatea soului:relaiile extraconjugale sunt permise numai n perioada
sclavagist,cu sclavele concubine.n cazul n care se nate un biat dintr-o asemenea
relaie,acesta poate fi recunoscut de tatl su,iar sclava respectiv capt statutul de
umm walad "mam de biat",ceea ce nseamn c nu mai poate fi vndut,iar la moartea
stpnului devine liber.
Astfel, filiaia este recunoscut prin nsi existena cstoriei.Principiul este:
"copilul aparine patului [conjugal]"(al walad li-l fira).
Tatl are drepturi asupra copilului,decurgnd din statutul su de tutore i,n primul
rnd,dreptul la constrngere matrimonial(jabr)care se exercit asupra fiului pn la 18
ani(15 ani ani ritul hanefit) i asupra fiicei pn la consumarea primei cstorii.n
aceast perioad,tatl are obligaia s asigure ntreinerea copiilor i s vegheze la
educaia lor.
Mama are dreptul la gard(hadana)asupra copiilor ct vreme acetia au nevoie de
ngrijirea ei.Acest drept se exercit din momentul naterii pn la apte ani pentru biei
i nou ani pentru fete (vrsta variaz la diferite rituri) i se exercit chiar n cazul n
care cstoria este desfcut,cu condiia ca femeia s nu se recstoreasc n aceast
perioad:dac o face,i pierde dreptul la gard asupra copilului sau copiilor rezultai din
cstoria anterioar.
Referitor la drepturile femeilor si la rolul familiei naturale ca structura de baza a
societatii, un punct de referinta este predica de adio a profetului Muhammed n care a
spus urmatoarele:O, oameni! Aveti frica de Dumnezeu n ceea ce priveste femeile! Cu
7

adevarat, voi le-ati luat prin grija lui Dumnezeu si vi le-ati facut legiuite prin cuvintele
lui Dumnezeu. Ele au obligatia sa-si onoreze drepturile conjugale si sa nu faca lucruri
necuviincioase. Voi nsa aveti obligatia de a le asigura conditii bune de trai, adica hrana si
mbracaminte corespunzatoare. 5Aici trebuie notat ca aceste cuvinte au apartinut lui
Muhammed, fiind rostite n secolul al VII-lea, cnd, n afara zonei Islamului, pozitia
femeii n societate era, cu unele exceptii, destul de modesta si chiar degradanta. Islamul,
prin vocea Profetului Muhammed i-a naltat statutul, numind-o partener si ajutor
apropiat al sotului. n Coran exista mai multe versete care-i confera femeii o pozitie
egala n societate, cu drepturi proprii, inclusiv dreptul de mostenire. Recunoasterea
valorii femeii nu doar n snul familiei, ci si n afara ei, si gaseste ntruchiparea n Aisa,
sotia Profetului care, dupa moartea sa, a ramas una dintre cele mai importante autoritati
n materie de a nregistra hadisuri (colectie de vorbe si fapte ale Profetului care formeaza
sursa secundara a legislatiei islamice din zilele noastre). Aceasta schimbare rapida n
modul de tratare a femeilor n Islam a avut loc, asa cum am mentionat, ntr-o perioada n
care pozitia femeii era mult sub cea ocupata de barbat si efectul a fost asezarea femeii pe
o noua treapta n societatea islamica. Desigur, au existat si exceptii, unele chiar n acele
timpuri. Este si cazul primei sotii a Profetului , Khadija. Ea a fost un excelent om de
afaceri si un antreprenor care l-a angajat pe Muhammed drept coordonator al caravanelor
sale comerciale. Ulterior s-a casatorit cu el, pe parcursul acestui mariaj profetul primind
si profetia. Fiind pentru o perioada angajatorul lui Muhammed si posednd o avere
nsemnata, Khadija nu se numara printre femeile sarmane, cum erau cele mai multe din
societatea araba. n acest caz si n alte situatii similare intervine ntelepciunea cuvintelor
profetului care au stabilit ca femeia este un partener si ajutor apropiat al sotului. Pe
aceasta cale, n Islam s-au pus bazele unei pozitii emancipate a femeii, n toate domeniile
economice si sociale. Mai nainte, am mentionat ca drepturile omului au fost stabilite n
mod evident, odata cu sosirea lui Muhammed, dar ca ele au avut de suferit datorita
influentelor externe. Sa detaliem acum acest aspect. Cnd s-a ntmplat aceasta tragedie,
dintr-o varietate de cauze istorice si socio-politice, mai multe segmente ale societatii
islamice, n special cele care deja fusesera afectate n mod treptat sub regulile coloniale
din Asia, Africa sau de oriunde altundeva, s-au confruntat cu deteriorarea sistemului de
valori mostenit. Rolul si statutul femeii n domenii precum educatia, dreptatea sociala si
drepturile omului au avut de suferit. Saracia, analfabetismul, cultura si moralitatea
diferita, n general, au invadat societatile islamice n acelasi mod precum n cazul altor
civilizatii anterioare. Lumea islamica a cazut prada unor situatii care au determinat-o sasi piarda abilitatea de a-si reveni sau de a controla evenimentele. Iar rezultatul se poate
observa chiar n zilele noastre n unele dintre statele islamice. 6 ntrebarea care se ridica:
5
6

Meududi,Introducere in Islam, Bucuresti, Ed. Charter, 1991

ibidem

poate fi facut Islamul responsabil pentru aceasta stare? n cautarea unui raspuns, cineva
va avea nevoie sa se ntoarca catre alte religii, n mod special catre cele doua care au
precedat Islamul, si sa se informeze, spre exemplu, daca poate fi Crestinismul blamat
pentru cteva colonizari discutabile din Asia, Africa sau din alte parti ale lumii, petrecute
n secolul al XVIII-lea si al XIX-lea, colonizari care au violat n permanenta drepturile
omului. Sau poate sa fie tras la raspundere Crestinismul pentru cele doua razboaie
mondiale ale secolului al XX-lea, pentru pierderile imense de vieti omenesti si materiale?
Sau poate fi Crestinismul blamat pentru producerea si propulsarea bombelor atomice
asupra oraselor Hirosima si Nagasaki care, printre altele, au ncalcat si drepturile
omului? Ori religia crestina este cea care a introdus Holocaustul pe portile Europei, cel
care a afectat n mod brutal drepturile omului? Poate Iudaismul, ca religie, sa fie facut
responsabil pentru devierea din comportamentul evreilor, cnd Moise s-a aflat pe muntele
Sinai, aproape de Dumnezeu?Raspunsurile nu sunt greu de gasit si, n mod normal, ele
se rezuma la unul singur: NU! Asadar, acelasi algoritm de judecata trebuie aplicat si n
ceea ce priveste responsabilitatea Islamului n raport cu deficientele din sfera respectarii
drepturilor omului care se pot observa n unele state islamice astazi si pe care le
recunoastem deschis. Totusi, cauzele acestor deficiente tin mai degraba de circumstante
sau de conditiile sociale, istorice, ancorate n neglijenta practicii coloniale, dect de
practica islamica. Religia nu poate gresi. Acest lucru l fac doar oamenii. Iata de ce, asa
cum este importanta asigurarea unor masuri la nivel national si international care sa
mpiedice revenirea la colonialism, imperialism, comunism si alte curente ismice
distructive sau la producerea si utilizarea armelor de distrugere n masa, tot asa de
imperativa este si asistarea tuturor tarilor, inclusiv a celor islamice afectate, n calea
eforturilor acestora de a readuce, ct mai repede posibil, bucuria manifestarii drepturilor
omului.Un pas important n aceasta directie a fost facut de catre Organizatia Conferintei
Islamice, cea care la Cairo, n august 1990, a adoptat n unanimitate Declaratia
drepturilor omului n Islam. Iata cteva dintre articolele sale, Articolul 1 a) Toti oamenii
formeaza o singura familie, ai carei membri sunt uniti prin supunere n fata lui
Dumnezeu si care provin din Adam si Eva. Toti oamenii sunt egali din punct de vedere al
demnitatii, obligatiilor si responsabilitatilor de baza, fara nici o discriminare pe criterii
de rasa, culoare, limba, sex, credinta religioasa, afiliere politica, pozitie sociala sau alte
considerente. b) Toti oamenii sunt creaturile lui Dumnezeu, iar cei mai iubiti de catre El
sunt aceia care sunt cel mai de folos restului comunitatii. Nici unul nu este superior
celuilalt dect n pietate si n plinirea de fapte bune. Articolul 5 a) Familia reprezinta
baza societatii, iar casatoria caramida sa. Barbatii si femeile au dreptul la casatorie si
nici o restrictie legata de rasa, culoare sau nationalitate nu poate sa-i mpiedice sa-si
exercite acest drept.b) Barbatul este responsabil pentru sprijinul si bunastarea familiei.
Articolul 17 a) Oricine are dreptul sa traiasca ntr-un mediu curat, departe de vicii si de
9

coruptia morala, un mediu care trebuie sa cultive auto-dezvoltarea si care sa stea drept
garant al statului si al societatii n general, n exercitarea drepturilor.b) Oricine are
dreptul la ngrijire medicala si protectie sociala, precum si la toate nlesnirile pe care le
ofera societatea si statul, n limitele resurselor de care dispun.c) Statul trebuie sa asigure
dreptul individual la o viata decenta care sa permita satisfacerea tuturor nevoilor de baza
si secundare, incluznd hrana, mbracaminte, locuinta, educatie, asistenta medicala si
alte nevoi primare. Iar n problematica guvernarii si a democratiei, articolul 17 prevede:
a) Autoritatea implica responsabilitate, abuzul sau gestionarea ei ntr-un mod tendentios
fiind interzise n mod categoric, astfel nct drepturile fundamentale ale omului sa poata
fi garantate.b) Oricine are dreptul sa participe direct sau indirect la activitatile privind
administrarea tarii sale sau sa ndeplineasca o functie publica conform prevederilor
Sariei. Acestea ne conduc catre concluzie. Declaratia drepturilor omului n Islam
reprezinta primul pas n revigorarea drepturilor si obligatiilor pe care Dumnezeu le-a
lasat pentru oameni, cei care le conduc pe toate celelalte creaturi ale Sale de pe Pamnt.
n fata realitatilor si constrngerilor care ngradesc mersul n aceasta directie, adoptarea
acestei declaratii nseamna ctiva pasi facuti nainte pe un drum lung si dificil. 7
Barbatul si femeia sunt egali in islam, dar ei au fost creati diferiti si au roluri diferite.
Islamul considera ca sotul si sotia se completeaza reciproc. Nici unul nu-l domina pe
celalalt. Fiecare are drepturile si indatoririle sale individuale, impreuna ei formeaza o
familie linistita si fericita care constituie baza unei societati unite si prospere.Femeia nu
este nici pe departe lipsita de drepturi. Ea are dreptul de a-si alege singura sotul, sa aiba
si sa mosteneasca avere, sa divorteze in anumite conditii (cand barbatul nu isi
indeplineste indatoriile de sot, nu o poate intretine sau o maltrateaza). Ea nu este supusa
barbatului ci doar lui Allah, si are dreptul sa-l infrunte pe sotul sau tatal sau daca i se
cere sa mearga impotriva poruncilor lui Allah. Coranul stabileste reguli cu privire la felul
in care trebuie sa se imbrace o femeie, dar acestea au fost interpretate in diferite culturi
cu diferita strictete. Controversatul voal pe care femeile trebuie sa il poarte in public isi
are originea in Biblie, unde este mentionat ca obligatoriu de catre apostolul Pavel.
Desigur, cum crestinii au ales sa ignore aceasta regula si majoritatea musulmanilor care
traiesc in societati moderne au ales sa o ignore (in Turcia este chiar interzisa purtarea
voalului in scolile statului). Deasemenea, islamul stabileste reguli cu privire la cum
trebuie sa se imbrace barbatii (spre ex, genunchii trebuie sa fie acoperiti - in Iran este
ilegal sa porti pantaloni scurti!). Sa nu avem impresia ca crestinismul este mai putin
strict cu privire la portul barbatilor, iata ce spune Pavel in I Corintineni 11:14: "necinste
este pentru un barbat sa-si lase parul lung". Aparitia islamului a avut ca urmare o
7

Yves Thoraval, trad. N. Anghelescu, Dictionar de civilizatie musulmana, Larouse, Editura

Universul Enciclopedic, , Bucuresti, 1997

10

imediata si drastica imbunatatire a conditiilor de viata a femeilor din peninsula arabica.

Dupa moartea profetului insa, regulile stabilite in Coran au fost interpretate in mod
diferit si situatia femeilor a devenit similara cu cea din epoca pre-islamica. In general
insa, Coranul nu face diferentieri intre femeie si barbat. Spre exemplu, cand se
incurajeaza studiul se subintelege ca aceasta se aplica atat pentru femei, cat si pentru
barbati. Diferentele care exista in acest sens in unele tari islamice se datoreaza culturii si
obiceiurilor locale si nu religiei.
Poligamia
In timpul vietii profetului, razboiul continuu a lasat un numar mare de femei vaduve care
nu mai puteau sa se intretina si sa isi creasca copii. Considerand ca este mai bine ca un
barbat sa aiba mai multe neveste, decat o femeie sa traiasca singura si sa nu aiba
posibilitatea de a se intretine, Coranul permite poligamia. Un barbat nu trebuie insa sa
aiba mai mult de patru neveste si trebuie sa fie capabil de a fi drept si just fata de fiecare
dintre ele. O femeie care va deveni a doua sotie poate refuza sa se casatoreasca cu un
barbat pe motivul ca acesta are deja o sotie. Poligamia nu este incurajata cu exceptia
situatiilor de mai sus, iar in zilele de astazi este foarte rar practicata si interzisa prin lege
in majoritatea tarilor islamice.

Bibliografie

1. Meududi, Introducere in Islam, Bucuresti, Ed. Charter,

1991
2. Abdel Aziym, Dr.Sherif,
Taiba, 2008

Femeia in islam, Bucuresti , Ed.

11

3. Yves Thoraval, trad. N. Anghelescu,

Dictionar de
civilizatie musulmana , Larouse, Editura Universul
Enciclopedic, , Bucuresti, 1997
4. Aljazeera.net/english

12