Facultatea de Drept, Universitatea din Bucuresti

PROIECT LA DREPT FINANCIAR PUBLIC

STUDENT: NICOLAE IULIA-MARIA
GRUPA 206, SERIA A 2-A
PROFESOR COORDONATOR: IACOB BOGDAN

Facultatea de Drept, Universitatea din Bucuresti

CUPRINS
1.
2.
3.
4.

Notiunea de cheltuieli publice

Rolul cheltuielilor publice
Clasificarea cheltuielilor publice
Structura cheltuielilor publice
a) Cheltuieli publice pentru scopuri sociale
a).1. Cheltuieli publice pentru invatamant
a).2. Cheltuieli publice pentru sanatate
a).3. Sistemul asigurarilor sociale
b) Cheltuieli pentru cercetare-dezvoltare
c) Cheltuieli militare
d) Cheltuieli bugetare pentru functionarea
aparatului de stat
e) Cheltuieli publice pentru actiuni economice
5. Achizitii publice
a) Principiile generale care stau la baza atribuirii
contractului de achizitie
b) Definitia contractului de achiztie
c) Tipuri de contracte de achizitie
d) Caractele juridice ale contractului de achizitie
publica
e) Autoritatile contractante
f) Reguli de participare la procedura de atribuire
g) Reguli de publicitate in procedura de atribuire
g).1. Anuntul de intentie
g).2. Anuntul de participare
g).3. Anuntul de atribuire
h) Reguli de evitare a conflictului de interese
i) Modalitati de atribuire a contractului de
achizitionare publica
j) Criteriile de atribuire a contractului de achizitie
publica
k) Anularea aplicarii procedurii de atribuire a
contractului de achizitie publica
l) Rezolvarea contestatiilor
2

Facultatea de Drept, Universitatea din Bucuresti

Sistemul cheltuielilor publice

1. Notiunea de cheltuieli publice

Cheltuielile publice reprezinta modalitati de
repartizare si utilizare a fondului banesc bugetar in
vederea satisfacerii necesitatilor generale ale societatii.
Volumul cheltuielilor publice difera de la un stat la
altul si de la o perioada la alta, in functie de politica
economico-financiara adoptata, de puterea economica de
care dispun statele, de gradul lor de dezvoltare, precum si
de alte prioritati si optiuni pe care le au in vedere.
In sens juridic, notiunea de
cheltuiala publica semnifica o plata legata de functionarea
institutiilor publicesi, in general, de infaptuirea activitatilor
cu caracter public, inclusiv a intreprinderilor cu capital de
stat. In aceasta prima acceptiune, apare in prim plan faptul
ca cheltuielile publice se realizeaza printr-un complex de
organe si entitati publice (institutii, intreprinderi etc.), cu
competente in avizarea si efectuarea operatiunilor de plati
pe seama resurselor financiare publice, respectiv in
cheltuirea banului public, potrivit normelor legale.
Cheltuielile bugetare si reglementarile specifice
legate de acestea sunt prevazute si autorizate prin legea
bugetara anuala.
Cheltuielile aprobate prin legea bugetara anuala
sunt de doua tipuri in functie de intinderea in timp a
autorizarii bugetare:
-cheltuieli anuale
-cheltuieli multianuale.

Bibliografie: Dan Drosu Saguna ,,Drept financiar public,

Editia 5
3

Facultatea de Drept, Universitatea din Bucuresti

www.stiucum.com
www.scritub.com
www.qreferat.com

2. Rolul cheltuielilor publice

Cheltuielile publice sunt instrumente, parghii
financiare importante ale trecerii la economia de piata, de
infaptuire a actiunilor social-culturale, ale dezvoltarii
economiei nationale, de aparare nationala si a ordinii de
drept, de realizare a politicii de colaborare si cooperare cu
toate tarile, de promovare a politicii de pace si colaborare
internationala.
Cheltuielile publice cresc, de la o perioada la alta,
atat ca expresiea valorica baneasca, cat si ca marime
reala, absoluta. Modificarea puterii de cumparare a
monedei nationale influenteaza evolutia cheltuielilor
publice care sunt exprimate in preturi curente. Ca urmare
a proceselor inflationiste deprecierea monetara determina
majorarea preturilor, respectiv cresterea nominala a
cheltuielilor pe care le efectueaza statul cu procurarea unei
cantitati determinate de bunuri si servicii. Ca urmare a
unor factori conjuncturali, in sititia reducerii preturilor,
statul va plati o mica suma de bani pentru aceeasi
cantitate de bunuri.
Pentru prevenirea eventualelor dezechilibre ce ar
putea surveni in economie ca urmare a influentei unor
factori neprevazuti, o parte din cheltuielile statului sunt
alocate pentru constituirea diferitelor rezerve materiale si
bugetare.
Cheltuieli bugetare reprezinta sumele aprobate
n bugetele prevzute in bugetul statului,in bugetul
asigurarilor sociale de stat,in bugetul fondurilor special,in
bugetul trezoreriei statului, in bugetul institutiilor publice
autonome, etc., n limitele i potrivit destinaiilor stabilite
prin bugetele respective.
Cheltuielile bugetare ordinare nu trebuie
acoperite cu bani proveniti din privatizare.Banii proveniti
4

Facultatea de Drept, Universitatea din Bucuresti

din vanzarea avutiei nationale trebuie sa se intoarca inapoi

in economie, pentru sustinerea sectorului real, singurul
care produce locuri de munca, bunastare si venituri
bugetare.
Bibliografie: Dan Drosu Saguna ,,Drept financiar public,
Editia 5
www.stiucum.com
www.scritub.com
www.qreferat.com

3. Clasificarea cheltuielilor publice

Clasificarea cheltuielilor publice dupa diferite
criterii face posibila cunoasterea continutului economic si
rolului diferitelor categorii de cheltuieli, precum si structura
lor n cadrul unor clasificatii bugetare adecvate.
Principalele criterii generale de clasificare a cheltuielilor
publice sunt de douatipuri, si anume: administrative si
economice.
Clasificarea administraiva a cheltuielilor publice:

Organica

Cand grupeaza
cheltuielile in functie de
institutiile la care se
refera: ministere si alte
organe central, unitati
administrative-teritoriale
, alte institutii publice

Functionala

Cand grupeaza
cheltuielile in functie de
profilul activitatii
institutiilor publice,
puterea publica si
administratia generala,
justitie si politie, armata,
cultura, invatamant etc

Facultatea de Drept, Universitatea din Bucuresti

Dupa rolul in procesul reproductiei sociale,

chletuielile publice se impart in :
Economice(
positive)

Reale(negative)

Neutre

Bibliografie: Dan Drosu Saguna ,,Drept financiar public,

Editia 5
www.stiucum.com
www.scritub.com
www.qreferat.com

Cheltuielile reale reprezinta un consum de

produs national, si nu au ca efect crearea de venit national.
Cheltuielile economice au drept
consecinta crearea de produs national, avnd efecte
favorabile asupra procesului de ansamblu al reproductiei
sociale.
Cheltuielile neutre nu au nicio influenta
asupra venitului national. O astfel de grupare poate fi
folosita in munca de analiza economica a cheltuielilor
publice.
O alta clasificare a cheltuielilor publice este
urmatoarea:
Cheltuieli de
functionare

Cheltuieli de
transfer

Cheltuieli de
investitii

Cheltuielile publice se mai impart in cinci

categorii:
c. care se
autolichideaz
a

c. reproductive

c. neproductive

care creeaza
c. care se c.
efectueaza
in
comoditati
prezent pentru
a economisi
cheltuielilecurente
publicevietii
mult mai
mari in viitor
6

Facultatea de Drept, Universitatea din Bucuresti

Bibliografie: Dan Drosu Saguna ,,Drept financiar public,

Editia 5
www.stiucum.com
www.scritub.com
www.qreferat.com

Mai exista cheltuieli:

De personal care cuprind salariile,
pensiile, ajutoarele si alte
indemnizatii asemanatoare acordate
de stat persoanelor fizice

De materiale care cuprind

combustibil, obiecte de inventar,
utilaje, tehnica militara, prestari
de servicii, etc.

Dupa caracterul lor, permanent sau

incidental, cheltuielile publice se subdivid:

Ordinare

Extarordinare sau
exceptionale

Facultatea de Drept, Universitatea din Bucuresti

Bibliografie: Dan Drosu Saguna ,,Drept financiar public,

Editia 5
www.stiucum.com
www.scritub.com
www.qreferat.com

In practica bugetara, cheltuielile sunt

sintetizate in structura lor economica astfel:
c. de personal

a)

c. material si servicii
Chletuieli
curente

subventii
prime
transferuri
rezerve
Dobanzi aferente
datoriei publice si
alte chetuieli

b)

c)

Cheltuieli de
capital

Imprumuturi
acordate
8

Facultatea de Drept, Universitatea din Bucuresti

d)

Rambursari de credite externe

si plati de dobanzi si comisioane
de credite

Bibliografie: Dan Drosu Saguna ,,Drept financiar

public, Editia 5
www.stiucum.com,www.scritub.com,www.qreferat.com
4. Structura cheltuielilor publice
Pentru indeplinirea functiilor sale,
statulefectueaza urmatoarele cheltuieli:
-cheltuieli

publice pentru scopuri sociale;

-cheltuieli pentru cercetare-dezvoltare;
-cheltuieli militare;
-cheltuieli pentru functionarea aparatului de

stat;
-cheltuieli publice cu character economic;
-alte chetuieli.
a) Chltuieli publice pentru scopuri sociale
n aceasta categorie intra cele pentru finantarea
nvatamntului public si subventionarea celui privat,
pentru apararea sanatatii prin nfiintarea retelei de
spitale de stat si organizarea altor actiuni sanitare,
pentru organizarea sistemului securitatii si asistentei
sociale etc.
Cheltuielile pentru asigurarile sociale oscileaza ca
pondere in totall cheltuielilor publice intre 33% in Italia
sau S.U.A. si aproape 50% in Germania, avand ca surse
de acoperire contributiile si cotizatiile pentru asigurari

Facultatea de Drept, Universitatea din Bucuresti

sociale, cat si o parte din impozitele prelevate asupra

impozitului net.
a).1. Cheltuieli publice pentru invatamant. Investitia
in ,,capital uman
- Finantarea cheltuielilor pentru nvatamnt se
asigura pe seama resurselor bugetare, a mprumuturilor
contractate pe piata de colectivitatile locale, precum si a
resurselor provenind din taxe scolare, donatii, venituri
din exploatarea proprietatilor apartinnd scolilor sau din
activitatile desfasurate de acestea catre terti.
Bibliografie: Dan Drosu Saguna ,,Drept financiar public,
Editia 5
www.stiucum.com
www.scritub.com
www.qreferat.com
- Proportia n care fondurile publice si cele
private participa la acoperirea cheltuielilor de
nvatamnt depinde de locul pe care-l ocupa scolile
publice n ansamblul institutiilor scolare private, de care
depinde acordarea de subventii din fondurile publice
scolilor particulare.
- Cheltuielile publice pentru nvatamnt se
finanteaza fie din fondurile bugetului general al statului,
fie din cele ale unitatilor administrativ-teritoriale, n
functie de sistemul centralizat sau descentralizat al
nvatamntului si de subordonarea institutiilor de
nvatamnt. Adesea din fondurile publice se acopera integral sau partial - cheltuielile curente ale institutiilor
scolare, iar din mprumuturi se finanteaza cheltuielile de
investitii, achizitiile de terenuri, lucrarile de constructii si
echipamentele necesare.
a).2. Cheltuieli publice pentru sanatate
-Statul ia anumite masuri de protectie a muncii
si asistenta medicala, care sa faca posibila
desfasurarea nentrerupta a procesului de productie.
10

Facultatea de Drept, Universitatea din Bucuresti

-Cheltuielile publice pentru sanatate sunt

asigurate din Fondul national unic de asigurari sociale
de sanatate reglementat de O.U.G. nr.150/2002.
-Asigurarile sociale de sanatate reprezinta
principalul sistem de finantare a ocrotirii si promovarii
sanatatii populatiei care asigura acordarea unui pachet
de servicii de baza.
-Comparativ cu cheltuielile pentru scopuri
militare, cheltuielile cu caracter sanitar au nregistrat
valori de 6-9 ori mai mici.
-De asemenea, pentru plata dobnzilor
aferente datoriei publice s-a cheltuit cu 40 - 45% mai
mult dect pentru spitale si actiuni sanitare.

Bibliografie: Dan Drosu Saguna ,,Drept financiar public,

Editia 5
www.stiucum.com
www.scritub.com
www.qreferat.com
a).3. Sistemul asigurarilor sociale
- Fondul asigurarilor sociale de stat
serveste ajutorarii celor care si-au pierdut capacitatea
de munca, temporar sau definitiv, si a familiilor lor, n
scopul recuperarii capacitatii de munca, precum si altor
nevoi sociale.
- Asigurarile sociale de stat se
realizeaza prin acordarea de pensii si ajutoare banesti,
bilete de odihna si tratament, asistenta medicala,
medicamente, materiale sanitare si asistenta sociala
pensionarilor si membrilor lor de familie.
- n totalul cheltuielilor finantate
din bugetul asigurarilor sociale de stat pensiile ocupa
locul principal. Se disting urmatoarele categorii de
11

Facultatea de Drept, Universitatea din Bucuresti

pensii: pentru limita de vrsta, de invaliditate si de

urmasi.
b) Cheltuieli pentru cercetare-dezvoltare
O parte din fondurile publice este dirijata spre
finantarea cheltuielilor pentru cercetare - dezvoltare. n
aceasta categorie se includ cheltuielile pentru:
A. cercetarea fundamentala, care are ca
obiectiv dezvoltarea cunostintelor ntr-un anumit
domeniu al stiintei;
B. cercetarea aplicativa, care are ca scop
crearea de noi produse sau de noi procedee tehnologice;

Bibliografie: Dan Drosu Saguna ,,Drept financiar public,

Editia 5
www.stiucum.com
www.scritub.com
www.qreferat.com
C. dezvoltarea, care urmareste verificarea
prealabila a posibilitatii realizarii unui produs pe scara
industriala, prin constituirea de prototipuri, statii pilot etc. Ca
urmare, rezultatul activitatii de cercetare se materializeaza
n elucidarea unor aspecte cu caracter teoretic sau n
rezolvarea unor probleme cu caracter practic legate de
nevoile economiei nationale.
c) Cheltuieli militare
-Cheltuielile militare reprezint unul din
capitolele cele mai importante ale cheltuielilor publice,
avnd o pondere ridicat n bugetele statelor
12

Facultatea de Drept, Universitatea din Bucuresti

- Cheltuielile militare sunt clasificate n

literatura de specialitate n doua categorii:
A. Directe. Din aceasta categorie fac
parte cheltuielile cu ntretinerea n tar si pe teritorii strine
a armatei, flotei maritime si aeriene, achizitionarea de
armament, echipament militar, mijloace de subzisten etc.
B. Indirecte.Din aceasta categorie
fac parte cheltuielile legate de lichidarea urmarilor
razboiului, cum ar fi: platile n contul datoriei publice
contractate n timpul razboiului, reparatiile (despagubirile)
de razboi; pensiile datorate invalizilor, vaduvelor si orfanilor
de razboi; cheltuieli legate de aplicarea unor acorduri
internationale cu caracter militar (de exemplu, acordarea de
"ajutoare militare"), cheltuielile cu pregatirea de razboaie
(pentru cercetari stiintifice n scopuri militare, dezvoltarea
industriei de razboi etc.).

Bibliografie: Dan Drosu Saguna ,,Drept financiar public,

Editia 5
www.stiucum.com
www.scritub.com
www.qreferat.com
d) Cheltuielile bugetare pentru functionarea aparatului de
stat
O categorie importanta de cheltuieli publice o
constituie cele pentru ntretinerea si functionarea
organelor de administratie.Situate pe toate treptele
structurii organizatorice a statului, acestea actioneaza ca
organe ale puterii sau administratiei de stat, alese sau
numite, si se preocupa de cele mai variate probleme,
ncepnd cu elaborarea si adoptarea legilor, ntretinerea de
relatii diplomatice cu alte state, stabilirea si ncasarea
impozitelor si taxelor, canalizare, salubritate, iluminatul
13

Facultatea de Drept, Universitatea din Bucuresti

public, ngrijirea parcurilor, nregistrarea actelor de stare

civila, si pna la sistematizarea teritoriala, construirea de
drumuri si poduri, ntretinerea si repararea strazilor,
protectia
mediului
nconjurator,
apararea
contra
inundatiilor, paza contra incendiilor etc.
- La acestea se adauga cheltuielile privind organele
nsarcinate cu mentinerea ordinii publice, si anume: politia
si jandarmeria, siguranta statului, justitia si procuratura,
deci ntreg aparatul cu atributii coercitive.
- Marimea cheltuielilor pentru functionarea aparatului
de stat sporeste odata cu cresterea complexitatii vietii
economico-sociale ajungnd astazi n tarile dezvoltate la
peste o treime din venitul national si detinnd ponderea
cea mai importanta n totalul cheltuielilor publice.
e) Cheltuieli publice pentru actiuni economice
-Functia economico-organizatorica
a statului se manifesta, ntre altele, n dezvoltarea
sistematica n ramurile economiei nationale, potrivit
cerintelor legilor economice.
- n acest scop, an de an, statul a
alocat si aloca o buna parte din resursele sale banesti n
scopul dezvoltarii nentrerupte a economiei nationale.
Bibliografie: Dan Drosu Saguna ,,Drept financiar public,
Editia 5
www.stiucum.com
www.scritub.com
www.qreferat.com

-Cheltuielile publice cu caracter

economic au cunoscut o crestere deosebita n perioada
postbelica,
concretiznd
continutul
politicilor
interventioniste.
14

Facultatea de Drept, Universitatea din Bucuresti

5. Achizitiile publice
a) Principiile generale care stau la baza atribuirii
contractului de achizitie
-Nediscriminarea;
-Tratamentul egal;
-Recunoasterea reciproca;
-Transparenta;
-Proportionalitatea;
-Eficienta utilizarii fondurilor;
-Asumarea raspunderii.
O.U.G. nr.34/2006 reglementeaza atribuirea
contractelor de achizitie publica, a contractelor de
concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune
de servicii.
Din perspectiva obiectivelor lucrarii de fata, din
cele trei categorii de contracte, prezinta importanta doar
aspectele referitoare la contractele de achizitie si, mai exact,
acelea privind contractele de furnizare de bunuri, care
reprezinta instrumente juridice folosite pentru constituirea si
sporirea domeniului public prin achizitionarea de bunuri.

Bibliografie: Dan Drosu Saguna ,,Drept financiar public,

Editia 5
www.stiucum.com
www.scritub.com
www.qreferat.com

15

Facultatea de Drept, Universitatea din Bucuresti

b) Definitia contractului de achizitie publica

-Reprezinta acel contract cu titlu oneros,
incheiat in scrs intre una sau mai multe autoritati
contractante si unul sau mai multi operatori economici
avand ca obiect executia de lucrari, furnizare de
produse sau prestarea de servicii.
c) Tipuri de contracte de achizitie publica
Contracte de
lucrari

Contracte de
furnizare

Contracte de
servicii

-are ca obiect executia de

lucrari legate de constructii
sau executia unei
constructii, fie proiectarea
si executia de lucrari legate
de cosntructii sau
proiectarea unei constructii

-are ca obiect furnizarea

unuia sau mai multor

produse, prin cumparare,
inclusiv in rate, inchiriere sau
leasing, cu sau fara optiune

-are ca obiect
prestarea unuia sau
mai multor servicii,
astfel cum sunt
acestea cuprinse in
clasificarea central a
produselor

Bibliografie: Dan Drosu Saguna ,,Drept financiar public,

Editia 5
www.stiucum.com
www.scritub.com
www.qreferat.com
d) Caracterele juridice ale contractului de achizitie publica

16

Facultatea de Drept, Universitatea din Bucuresti

Contractul de achizitie publica de furnizare de

produse (bunuri) are caracterele juridice ale oricarui contract
de achizitie publica, in general.
Contractul de furnizare este un contract
sinalagmatic, in sensul ca da nastere la drepturi si obligatii
pentru ambele parti, adica atat pentru autoritatea
contractanta, cat si pentru operatorul economic, pe care
partile le cunosc din momentul incheierii sale.
Caracterul determinat al drepturilor si
obligatiilor rezulta
din
caracterul
reglementat
al
contractului de achizitie publica, in general, operatorul
economic si autoritatea contractanta avand drepturile si
obligatiile prevazute in mod limitativ de lege.
Caracterul administrativ al contractului
de achizitie publica de furnizare rezulta in mod explicit din
prevederile art.2 alin.(l) lit.c) din Legea nr.554/2004 a
contenciosului administrativ, care asimileaza acest gen de
contracte cu actul administrativ.
Contractul de achizitie publica de furnizare
este un contract cu titlu oneros, in sensul ca autoritatea
contractanta, in schimbul sumelor de bani pe care le achita
operatorului economic, va primi un folos material: livrarea
bunurilor achizitionate.
Contractul de achizitie publica de furnizare
este un contract numit, in sensul ca este reglementat in
mod expres de lege, ca specie a contractului de achizitie
publica.

Bibliografie: Dan Drosu Saguna ,,Drept financiar public,

Editia 5
www.stiucum.com
www.scritub.com
www.qreferat.com
17

Facultatea de Drept, Universitatea din Bucuresti

Contractul de achizitie publica de

furnizare are un obiect determinat, in sensul ca poate
avea ca obiect exclusiv sau, cel putin ca obiect principal,
furnizarea unuia sau mai multor produse de catre operatorul
economic, in beneficiul autoritatii contractante.
Contractul de achizitie publica de furnizare
este un contract solemn, in sensul ca acesta, ca orice alt
contract de achizitie publica, se incheie in forma scrisa, care
este ceruta ad validitatem.
e) Autoritati contractante
In cadrul oricarui contract de achizitie
publica, calitatea de autoritatae contractanta o are:
-oricare organism al statului - autoritate publica sau
institutie publica - care actioneaza la nivel central ori la nivel
regional sau local;
-oricare organism de drept public, in afara celor aratate
mai sus, care are personalitate juridica, a fost infiintat pentru
a satisface nevoi de interes general fara caracter comercial
sau industrial si se afla cel putin in una dintre urmatoarele
situatii: o este finantat, in majoritate, de catre o autoritate
contractanta, sau de catre un alt organism de drept public;
o se afla in subordinea sau este supus controlului unei
autoritati contractante, sau unui alt organism de drept
public;
o in componenta consiliului de administratie/organului
de conducere sau de supervizare mai mult de jumatate din
numarul membrilor acestuia sunt numiti de catre o
autoritate contractanta, sau de catre un alt organism de
drept
public;
oricare asociere formata de una sau mai multe auto
ritati contractante dintre cele de mai sus;

18

Facultatea de Drept, Universitatea din Bucuresti

Bibliografie: Dan Drosu Saguna ,,Drept financiar public,

Editia 5
www.stiucum.com
www.scritub.com
www.qreferat.com

-oricare intreprindere publica ce desfasoara una sau mai

multe dintre activitatile de utilitate publica prevazute de
ordonanta de urgenta, atunci cand aceasta atribuie
contracte de achizitie publica sau incheie acorduri-cadru
destinate efectuarii respectivelor activitati; oricare subiect
de drept, altul decat cele prevazute mai sus, care desfasoara
una sau mai multe dintre activitatile de utilitate publica
prevazute de ordonanta de urgenta, in baza unui drept
special sau exclusiv, acordat de o autoritate competenta,
atunci cand acesta atribuie contracte de achizitie publica sau
incheie acorduri-cadru destinate efectuarii respectivelor
activitati.
f) Reguli de participare Ia procedura de atribuire
Regulile prevazute de O.U.G. nr.34/2006, in ce
ea ce priveste participarea la procedura de atribuire sunt, in
esenta, urmatoarele:
-orice operator economic are dreptul de a participa,
individual sau intr-un grup de operatori, la procedura de
atribuire; mai multi operatori economici au dreptul de a se
asocia cu scopul de a depune candidatura sau oferta
comuna, fara a fi obligati sa isi legalizeze din punct de
vedere formal asocierea. In aceasta situatie, autoritatea
contractanta are dreptul de a solicita ca asocierea sa fie
legalizata numai in cazul in care oferta comuna este
declarata castigatoare si numai daca o astfel de masura
reprezinta o conditie necesara pentru buna indeplinire a
contractului;

19

Facultatea de Drept, Universitatea din Bucuresti

-intreprinderile afiliate au dreptul de a participa in

cadrul aceleiasi proceduri de atribuire, dar numai in cazul in
care participarea acestora nu este de natura sa distorsioneze
concurenta. Prin intreprindere afiliata se intelege orice
subiect de drept: asupra caruia un alt subiect de drept poate
exercita, direct sau indirect, o influenta dominanta; sau care
poate exercita o influenta dominanta asupra altui subiect de
drept; sau care, ca urmare a asocierii cu un subiect de drept,
se afla sub influenta dominanta a unui alt subiect de drept.

Bibliografie: Dan Drosu Saguna ,,Drept financiar public,

Editia 5
www.stiucum.com
www.scritub.com
www.qreferat.com
g)Reguli de publicitate in procedura de atribuire
Regulile de publicitate reglementate de O.U.G.
nr.34/2006 au ca scop asigurarea transparentei intregii
proceduri de atribuire a contractelor de achizitie publica.
In acest sens, autoritatea contractanta are
obligatia de a asigura publicarea anunturilor de intentie, de
participare si de atribuire. Astfel, autoritate contractanta are
obligatia de a transmite anunturile respective catre
operatorul SEAP (Sistemul electronic de achizitii publice),
utilizand exclusiv mijloace electronice. Operatorul SEAP, la
randul sau, are obligatia sa asigure Autoritatii Nationale
pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice
accesul nerestrictionat la anunturile transmise de catre
autoritatile contractante, inainte de publicarea acestora.
Autoritatea Nationala pentru Reglementarea
si Monitorizarea Achizitiilor Publice verifica fiecare anunt
transmis de catre autoritatea contractanta pentru publicare
in SEAP, in masura in care anuntul respectiv este in legatura
cu aplicarea procedurii de atribuire a unui contract cu o
valoare estimata mai mare decat pragurile valorice de
750.000 euro in cazul contractului de furnizare de produse.
20

Facultatea de Drept, Universitatea din Bucuresti

In termen de doua zile lucratoare de la data

primirii anuntului in SEAP, Autoritatea Nationala pentru
Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice are
obligatia: fie sa emita catre operatorul SEAP acceptul de
publicare pentru anuntul respectiv, in cazul in care in urma
verificarii nu se constata erori/omisiuni de completare; fie sa
respinga publicarea anuntului in SEAP, in cazul in care se
constata erori/omisiuni de completare, informand toto
data autoritatea contractanta asupra acestei decizii, precum
si asupra modului in care erorile/omisiunile pot fi remediate.

Bibliografie: Dan Drosu Saguna ,,Drept financiar public,

Editia 5
www.stiucum.com
www.scritub.com
www.qreferat.com

Dupa publicarea anuntului, autoritatea contractanta

are
obligatia
de
a
transmite anuntul si catre Regia Autonoma Monitorul
Oficial', spre publicare in Monitorul Oficial al Romaniei,
Partea a Vl-a, Achizitii publice. In cazul in care O.U.G.
nr.34/2006 stabileste obligatia publicarii anuntului in Jurnalul
Oficial al Uniunii Europene, atunci anuntul respectiv nu poate
fi publicat la nivel national inainte de data transmiterii
acestuia catre Comisia Europeana.
g).1. Anuntul de intentie
Se publica in Jurnalul oficial al Uniunii
Europene atunci cand:

21

Facultatea de Drept, Universitatea din Bucuresti

-contractul este de furnizare

sau e servicii, iar valoarea sa estimata este mai mare de
750.000 euro;
-contractul este de lucrari, iar
valoarea sa estimata este mai mare de 4.850.00 euro.
g).2. Anuntul de participare
Se publica atunci cand se initiaza
o procedura de licitatie deschisa, licitatie restransa, dialog
competitive sau negociere cu publicarea prealabila a unui
anunt de participare, pentru atribuirea unui contract sau
pentru incheierea unui acord-cadru.
g).3. Anuntul de atribuire
Se publica in cel mult 8 de zile dupa
finalizarea unei procedure de atribuire-licitatie deschisa,
licitatie restransa, dialog competitive, negociere cu/fara
piblicarea prealabila a unui anunt de participare, cerere de
oferte- prin atribuirea contractului de achizitie publica sau
incheierea acordului-cadru.
Bibliografie: Dan Drosu Saguna ,,Drept financiar public,
Editia 5
www.stiucum.com
www.scritub.com
www.qreferat.com
h) Reguli de evitare a conflictului de interese
In vederea evitarii conflictului de interese,
autoritatea contractanta are obligatia, pe parcursul
aplicarii procedurii de atribuire, sa ia masurile necesare
pentru a preveni situatiile de natura sa determine
aparitia unui conflict de interese si/sau manifestarea
concurentei neloiale.
i) Modalitati special de atribuire a contractului de
achizitie publica
22

Facultatea de Drept, Universitatea din Bucuresti

Potrivit O.U.G. nr. 34/2006 referitor la

procedurile special de atribuire a contractului de
achiztie publica, modalitatile special sunt:

Acordul-cadru

Sistemul de
achizitie dinamic

Licitatia
electronica

j) Criteriile de atribuire a contractului de achizitie

publica
Autoritatea contractanta are obligatia de a preciza
in anuntul de participare criteriul de atribuire a contractului
de achizitie publica, care, odata stabilit, nu poate fi schimbat
pe toata durata de aplicare a procedurii de atribuire.
Potrivit art.198 alin.(l) din O.U.G. nr.34/2006, criteriile de
atribuire a contractului de achizitie publica poate fi numai:
fie oferta cea mai avantajoasa din punct de vedere
economic; fie, in mod exclusiv, pretul cel mai scazut.
Bibliografie: Dan Drosu Saguna ,,Drept financiar public,
Editia 5
www.stiucum.com
www.scritub.com
www.qreferat.com
Insa, in cazul in care atribuirea contractului de
achizitie publica se realizeaza prin aplicarea procedurii de
dialog competitiv, criteriul de atribuire utilizat trebuie sa fie
numai oferta cea mai avantajoasa din punct de vedere
economic.

k ) Anularea aplicarii procedurii de atribuire a

contractului de achizitie publica

23

Facultatea de Drept, Universitatea din Bucuresti

Potrivit prevederilor generale ale O.U.G.

nr.34/2006, atat oferta, cat si acceptarea ofertei sunt acte
juridice irevocabile, in sensul ca nu pot fi retrase de
operatorul
economic
si,
respectiv,
de
autoritatea
contractanta.
Totusi, prin exceptie, autoritatea contractanta
are dreptul de a anula aplicarea procedurii pentru atribuirea
contractului de achizitie publica numai in urmatoarele cazuri:
-nu a fost posibila asigurarea unui nivel satisfacator al
concurentei, respectiv numarul de operatori economici este
mai mic decat cel minim prevazut;
- au fost depuse numai oferte inacceptabile si/sau
neconforme; nu a fost depusa nicio oferta sau au fost depuse
oferte care, desi pot fi luate in considerare, nu pot fi
comparate datorita modului neuniform de abordare a
solutiilor tehnice si/sau financiare; abateri grave de la
prevederile legislative afecteaza procedura de atribuire sau
este imposibila incheierea contractului. Procedura de
atribuire se considera a fi afectata in cazul in care se
indeplinesc, cumulativ, urmatoarele conditii:

Bibliografie: Dan Drosu Saguna ,,Drept financiar public,

Editia 5
www.stiucum.com
www.scritub.com
www.qreferat.com

in cadrul documentatiei de atribuire si/sau in modul de

aplicare a procedurii se constata erori sau omisiuni care au
ca efect incalcarea principiilor aplicabile procedurilor de
atribuire a contractului de achizitie publica; autoritatea
24

Facultatea de Drept, Universitatea din Bucuresti

contractanta se afla in imposibilitate de a adopta masuri

corective fara ca acestea sa conduca, la randul lor, la
incalcarea principiilor de atribuire a contractului de achizitie
publica.
Recurgand la aceasta masura, autoritatea
contractanta are obligatia de a comunica in scris tuturor
participantilor la procedura de atribuire, in cel mult 3 zile
lucratoare de la data anularii, atat incetarea obligatiilor pe
care acestia si le-au creat prin depunerea de oferte, cat si
motivul concret care a determinat decizia de anulare.

l) Rezolvarea contestatiilor
Contestatiile vor fi solutionate de o
institutie publica- Consiliul National de Solutionare a
Contesatiilor. CNSC este un organism independent, cu
activitate adiministrativ-jurisdictionala, format din 21 de
consilieri de solutionare a contesatiilor, a carui
responsabilitate principal este sa raspunda contesatiilor
inaintate de candidate in termen de maximum 20 de zile de
la data primirii dosarului achizitiei publice de la autoritatea
contractanta. In cazuri justificate, termenul de solutionare a
contesatiei poate fi prelunjit cu inca 10 zile.

Bibliografie: Dan Drosu Saguna ,,Drept financiar

public, Editia 5
www.stiucum.com
www.scritub.com
www.qreferat.com

25