Cerearea de chemare in garabtie si cererea de chemare in jud a altei pers

Ccjap si ccg sunt cererri de Interventie fortata. IF inseamna atragerea tertilor in proces independent
de vointa lor si la vointa partii interesate.

CCJAP Este un mijlc proced prin care una dintre partile initiale solicita introducerea in cauza a unei
terte persoane care ar putea pretinde aceleasi drepturi ca si R, in timp ce CCG este un mijloc procedural
prin care partea intereata poate sa cheme in garantie o terta pers impotriva careia ar putea sa se
indrepte cu o cerere separata in garantie sau in despagubiri.

La ccjap scopul este obtinerea unei hotarari obozazbile cuiva, iar la ccg scopul este o satisfactie
compensatorie pt cel ce face ccg.

Ccjap poate fi facuta de R sau IP pentru ca are pozitie de R sau P acestia avand interes propriu. Poate
face cerere si cel chemat in jud anterior prin aceasta procedura , pt ca dobandeste pozitia procesuala de
R . In ceea ce priveste CCG poate fi facuta de R,P,IVP,dar si chematul in garantie. L randul lui ci
chematul in garantie poate formula o alta ccg.

In ceea ce priveste termenul , la ccajp este diferit dupa cum vb de o cer facuta de R sau IP (pana la
terminarea cercet proces in prima inst) sau de P(numai odata cu intampinarea, iar daca intampinarea nu
e oblig, pana la primul t de jud la care este legal citat). La ccg si aici termenul difera dupa cum vorbim de
recl/intervenient principal si parat. Regula este aceeasi cu cea de la chemarea in jud a altei pers. Iccp
pe chematul in garantie, ar trebui sa formuleze in interiorul termenul pe care il ofera inst pentru a
depune intampinare la cererea in garantie.

Prin ccjap , tertul ch in jud dobandeste pozitia procesuala de R , iar hotararea isi va produce efecte si
fata de acesta.

Ccg reprzinta o facultate pentru R sau P, dar in cazruile anume prevazute de lege garantatul se expune
riscului de a nu mai putea sa-si valorifice ulterior pretentiile impotriva garantului. De exemplu la actiune
in evictiune , ccg devine o necesitate , sanctiunea fiind pozibilitatea invocarii de vanzator a exceptiei mali
processus

Ccjap trebuie facuta in scris , motivata si are natura juridica a unei ccj. Ea nu va fi supusa taxei judiciare
de timbru la fel ca ccj pt ca prin aceasta cerere cel are formuleaza nu doreste sa dobanfdeasca ceva. Ea
se va comunica atat tertului intodus in proces, cat si partilor advesre , iar la exemplarul care se comunica
tertului se vor atasa si copii de pe ccj , intampinare , precum si de pe inscrisurile aflate la dosar.

Ccg la fel ca ccjap are natura unei ccj, dar ea va fi timbrata la fel ca ccj, pt ca cel ce formul c chiar doreste
o pretentie distincta de cea care face ob litigiului de la un tert. Ccg se comunica partii adverse si celui
chemat in garantie , acestuia din urma comunicandu-i-se si ccj, intamplinarea si actele de la dosar ca el
sa si poata face aparari pentru pretentiile din cererea principala.

Admiterea in principiu la ccjap se face dupa comunicarea cererii de interventie fortata . Cerinta
admisibilitatii in principiu o constutie posibiltatea ca tertul sa poate p[retinde aceleasi dr ca si R. Instanta
se va pronunta prin incheiere interlocutorie si daca se incuviinteaza admisibilitatea in principiu atunci
inch poate fi atacata doar odata cu fondul, iar daca se respinge ca insadmisibila, incheierea este supusa
apelului. In urma admiterii in principiu tertul dobandeste calitatea de parte in proces si pozitia de R , are
independenta procesuala in raport cu celelalte parti din proces , tertul va lua procedura in starea in care
se afla in mom introd sale in proces , actele de procedura indeplinite anterior fiindu-i opozabile

Partul va fi sos din proce in cazul in care este ch in judecata pt o datorie baneasca si recunoaste
pretentiile banesti formulate impotriva sa si declara ca doreste sa le achite si depune si suma respectiva.
Daca paratul este chemat in jud pt predarea unui bun sau a folosintei acestuia va fi scos din proces daca
va preda bunul celui al carui dr va fi stabilit prin hot jud

Admiterea in principiu la CCG este la fel ca ccjap, adica se face dupa comunicarea cereri de interventie
fortata. Dupa admiterea in principiu tertul dobandeste calitatea de parte, daca este cazul si instanta va
acorda un termen chematului in garantie pentru a depune intampinarea. Daca se admite in principiu ,
instanta se va pronunta printr-o inch interlocutorie ca si la ccjap si va putea fi atacata odata cu foncul.
Daca se respinge admiterea in principiu ca inadmisibila se va putea ataca cu apel. In urma admiterii in
principiu chematul in gr se va bucura de independenta procesuala .

Ccg fiind o cerere incidentala se va judeca impreuna cu CP si daca ea ar intarzia solutionarea CP , atunci
instanta poate sa dispuna disjungerea ccg si judecarea ei separat. Daca se va disjunge atunci: comp
ramane la aceeasi inst ,adica opereaza o prorogare de competenta , fara carceter ireversibil si pe durata
judecarii CP , procesul rivind ccg disjunsa se suspenda de drept.