Sunteți pe pagina 1din 2

FI DE LECTUR

Titlul operei literare : Mesterul Manole


Autorul : Lucian Blaga
Anul apariiei: Drama Mesterul Manole a fost publicata in Sibiu in anul 1927. Pe 6 aprilie
1929, piesa are premiera absoluta pe scena Teatrului National din Bucuresti.
Date importante din viaa i activitatea scriitorului :
Lucian Blaga (n. 9 mai 1895, Lancrm, lng Sebe, comitatul Sibiu - d. 6
mai 1961, Cluj) a fost un filozof, poet, dramaturg, traductor, jurnalist, profesor universitar,
academician i diplomat romn. Personalitate impuntoare i polivalent a culturii interbelice,
Lucian Blaga a marcat perioada respectiv prin elemente de originalitate compatibile cu
nscrierea sa n universalitate.
Alte opere ale autorului- Dramaturgie:

1921 - Zamolxe, mister pgn


1923 - Tulburarea apelor, dram
1925 - Daria, dram n patru acte
1925 - Ivanca
1925 - nvierea, pantomim n patru tablouri i Fapta, joc dramatic
1927 - Meterul Manole, dram n cinci acte
1930 - Cruciada copiilor
1934 - Avram Iancu, dram ntr-un prolog i trei faze
1942 - Opera dramatic, 2 vol.
1944 - Arca lui Noe
1964 - Anton Pann, dram ntr-un prolog i patru faze (postum)

Genul literar: dramatic


Specia literar: drama
Structura : Compoziional, piesa este alcatuita din cinci acte i scene.
Locul i timpul desfurrii aciunii: Lucian Blaga face urmatoarea precizare in legatura
cu locul si cu timpul actiunii dramei: "Locul actiunii: pe Arges in jos. Timpul mitic romanesc".
Blaga se leaga de o perioada istorica indepartata, in spatiul carpato-dunarean, spatiu
demonstrat nu prin timp, ci printr-o realitate si anume biserica de la Curtea de Arges
capodopera a artei medievale romanesti.
Titlul: Titlul se afla in stransa legatura cu semnificatia textului, deoarece titlul reprezinta
numele personajului principal.
Tema: Tema este de factur filosofic. Este legata de drama omului de geniu implicat in
totalitate in actul creatiei, platind ca pret sacrificarea de sine.
Intriga: Intriga se contureaza inca din primul act, prin motivul jertfei.

Tipul de conflict:
Este bivalent, descriind uniform doua destine supuse sacrificiului spre gloria idealului
ales si dus pana la capat. Conflictul este la inceput in constiinta personajelor, iar apoi in
realitatea dura.
Personajele:
Vod, Manole, Mira, Staretul Bogumil, Gman, zidarii (care nu au nume, unii din ei, cu unele
precizari privind indeletnicirile: intaiul - a fost candva cioban; Al doilea - a fost candva pescar;
Al treilea - a fost candva calugar; Al patrulea - a fost candva ocnas; apoi de la al cincilea
pana la al noualea fara alte precizari), un baiat de curte, copii si ajutoare, un sol si doi
sulitasi, trei carutasi, boieri, calugari, femei, norod si robi
Toate personajele sunt purtatoare de semnificatii majore. Acestea se autocaractreizeaza prin
actiuni proprii, prin vorbire, prin gesturi. Sunt caracterizate intre ele prin replica si situatii, dar
si prin caracterizarea realizata de scriitor.
Manole: exponent al vointei istorice; cladeste din iubire cu iubire; caracter cu o puternica si
problematica personalitate; are conditia mitica a creatorului
Stareul Bogumil: doctrina religioasa bogumilism
Gman: mentalitatea primitivului ce reprezinta forte magice
Mira: simbolul puritatii, al jertfei, al frumusetii; simbolul vietii, al dragostei

Limbajul folosit: Sunt relevante pentru incarcatura artistica metaforele, comparatiile,


personificarile, antiteza. Limbajul este mbogit cu proverbe si zicatori, expresii populare ce
dau originalitate dramei.
Fragmente semnificative din text :
"i dac ntru venicie bunul Dumnezeu i crncenul Satanail sunt frai ? i dac i schimb
obrzarele neltoare, c nu tii cnd e unul i cnd e cellalt? Poate c unul slujete
celuilalt. Eu, stare credincios, nu spun c este aa, dar ar putea s fie."
Este invocat tradiia bogomilic. Bogomilismul a reprezentat un curent religios
dualist gnostic. Numele curentului religios provine de la presupusul Bogomil, clugr
bulgar cu intenii reformatoare.
"Dac a avea glas de nger, a cnta vestindu-v. Dar glasul meu e glas de diavol, tulbure
i rguit, rsun ca o trmbi rea. De ce nu am glas de nger, pentru ca vorbele mele abia
icnite s par un cntec? "
Sunt evideniate zbuciumul luntric i conflictul interior.
"... acum te voi culca in zid. Va trebui tot timpul s zmbeti i, chiar de va fi rece zidul, s te
sileti s glumeti. S par n adevr c moartea e un joc. Cci, vezi, blestemul de care
vorbirm l nvingem cu-n joc".
Omul nu poate crea nimic desvrit dect cu preul vieii. Manole constientizeaza
dimensiunea acestui raport ambivalent viata moarte pe care il implica sacrificiul
sau si inlatura orice urma de potential tragism in cadrul performarii actului,
convingnd-o astfel si pe Mira de utilitatea jocului.