Statele Unite ale Americii

De la Wikipedia, enciclopedia liber

(Redirecionat de la Statele Unite)

Statele Unite ale Americii

United States of America

Drapelul Statelor Unite ale Americii

Deviz: In God We Trust (oficial)

E Pluribus Unum latin
Din multe, una

Imn: The Star-Spangled Banner

MENIU
0:00

Stem

Localizarea Statelor Unite ale Americii

Capital

Washington, DC
629 091)&language=ro 3853N 7701V

Cel mai mare ora

New York

Nu este specificat la nivel federal.

Limbi recunoscute:
Limbi oficiale

engleza
spaniola
hawaiana

Etnonim

(masc.)

american, (fem.) americanc,(pl.) americani

Sistem politic

Republic federal prezidenial

- Preedinte

Barack Obama

- Vicepreedinte

Joe Biden

Legislativ

Congresul American

- Camera superioar Senat

- Camera inferioar Camera Reprezentanilor

Stat independent

Independena fa
deRegatul Unit
Constituia
american

4 iulie 1776

21 iunie 1788

Suprafa
- Total

9 629 091 km (locul 4)

- Ap (%)

2,23

Populaie
- Estimare 2014

318 626 220 locuitori[1] (locul 3)

- Densitate

34,2 loc/km (locul 180)

PIB (PPC)
- Total

estimri 2014
17.528.780.100.000 $

- Pe cap de locuitor 54 980 $ (locul 6)

PIB (nominal)
- Total

estimri 2014
71.528.780.110.000 $ (locul 1)

- Pe cap de locuitor 54 981 $ (locul 9)

Gini (2012)

36,9 % (mediu)

IDU (2013)

0,914 (foarte ridicat) (locul 5)

Moned

Dolarul american ( USD )

Prefix telefonic

+1

Domeniu Internet

.gov .edu .mil .us .um

ISO 3166-2

US

Fus orar

UTC (UTC-5 la -10)

- Ora de var (ODV) UTC (UTC-4 la -10)

Modific text

Statele Unite ale Americii sau Statele Unite sau abreviat S.U.A (n englez United States of
America respectiv United States, USA sau i US) este numele unei republici constituionale federale,
constnd din 50 de state i un district federal (Districtul federal Columbia sau D.C.). Republica este
situat aproape integral n continentulAmerica de Nord, ntre Canada (la nord) i Mexic(la sud),
respectiv Oceanul Atlantic (la est) iOceanul Pacific (la vest). Statul Alaska este situat n
extremitatea nord-vestic a Americii de Nord, ntre Canada la est i strmtoarea Behring la vest.
Statul Hawaii este un arhipelag din Oceanul Pacific, situat la circa 3.200 km sud-vest fa de sudvestul statului California. ara posed de asemenea cteva teritorii n Pacific, respectiv nCaraibe.

La o suprafa total de peste 9,83 milioane km2(sau circa 3,79 milioane mile ptrate), dintre care
circa 85 % reprezint teritoriul Statelor Unite continentale (n englez Contiguous United Statessau
adesea "The Lower 48"), suprafaa Statelor Unite este de aproximativ 40 de ori mai mare dect
suprafaa Romniei, ele fiind a treia ar ca mrime din lume (dup Rusia i Canada). Partea sa
continental msoar peste 5.000 de kilometri de la Oceanul Atlantic (la est) pn la Oceanul Pacific
(la vest) i peste 2.000 de kilometri de la grania canadian (la nord) pn la cea mexican (la sud).
Cu o populaie de peste 312 milioane de persoane, conform recensmntului din anul 2010, Statele
Unite mai sunt i a treia ar a lumii, luat dup populaie. Statele Unite sunt, n acelai timp, i una
dintre rile lumii cele mai diverse din punct de vedere etnic i cultural din lume, ntruct oameni din
toate rile lumii au emigrat cndva sau continu s emigreze n Uniune. [2]
La o valoare a produsului intern brut (cunoscut i sub acronimul PIB) de 15,2 trilioane de
dolari,economia Statelor Unite este cea mai mare a lumii, reprezentnd circa 22 % din PIB-ul
nominal globali peste 19 % din PIB-ul nominal global, considernd ajustrile determinate
de paritatea puterii de cumprare.[3][4]
Cuprins
[ascunde]

1Istoria Statelor Unite ale Americii

o

1.1Preistorie

1.2Colonizarea european

1.3Crearea naiunii americane

1.4Expansiunea

1.5Rzboiul Civil

1.6Secolul XX

1.7Secolul XXI

2Geografie
o

2.1Relief

2.2Hidrografie

2.3Flor i faun

2.4Clim

3Demografie
o

3.1Religie

3.2Limba oficial

3.3Educaie

3.4Aglomerri urbane

4Politic
o

4.1Guvernul Statelor Unite ale Americii

4.2Congresul Statelor Unite ale Americii

4.3Justiia n Statele Unite ale Americii

4.4Statele Unite ale Americii ca federaie

4.5Relaiile externe

4.6Organizare administrativ-teritorial

4.7Armat

5Economie
o

5.1Agricultur

5.2Industrie

5.3Servicii

5.4Fotbal American

5.5Transport

5.6Turism

6Cultur
o

6.1Arhitectur i arte plastice

6.2Patrimoniu mondial UNESCO

6.3Cinematografie i televiziune

6.4Muzic

6.5Sport
7Note

8Vezi i

9Legturi externe

Istoria Statelor Unite ale Americii[modificare | modificare surs]

Articol principal: Istoria Statelor Unite ale Americii.

Preistorie[modificare | modificare surs]

Istoria Americii a nceput cu sosirea primilor imigrani din Asia peste strmtoarea Bering, cu
aproximativ 14.000 de ani n urm, urmrind turme de animale pentru vntoare, n America. Ace ti
indieni americani au lsat urme ale existenei lor prin petroglife i alte materiale arheologice. Este
estimat c 2,9 milioane de oameni au locuit pe teritoriul care astzi apar ine Statelor Unite, nainte
de diminuarea lor numeric ca urmare a epidemiilor cauzate de boli infec ioase, care au sosit n
America prin intermediul cltorilor europeni (cu toate c exist dubii despre numrul lor exact). Au
existat i societi avansate, de exemplu Anasazi din sud-vest, sau Indienii de Pduri (Woodland),
care au construit centrul Cahokia, situat lng St Louis, care a avut o populaie de 40 n anul 1200
.e.n.

Colonizarea european[modificare | modificare surs]

Vizitatori strini au sosit i n trecut, dar doar dup cltoriile lui Cristofor Columb, n secolele XV i
XVI, au nceput naiunile europene s exploreze i s creeze locuine permanente pe acest
continent. Vezi Colonizare.
n secolele XVI i XVII, spaniolii au ocupat sud-vestul Statelor Unite i Florida. Prima colonie
englez care a avut succes a fost Jamestown n Virginia, n 1607. Pe parcursul urmtorilor decenii
au aprut unele colonii olandeze, ca New Amsterdam (predecesorul oraului New York), pe teritoriul
ocupat actualmente de New York i New Jersey. n 1637, suedezii au creat o colonie
numit Christina (n Delaware), dar au trebuit s cedeze colonia, n 1655, Olandei.
Aceste evenimente au fost urmate de colonizarea intensiv a coastei de est de ctre Marea Britanie.
Colonizatorii din Marea Britanie au fost lsai n pace de ctre patria lor de origine pn la Rzboiul
de apte Ani, cnd Frana a cedat Canada i regiunea Marilor Lacuri Marii Britanii. Atunci metropola
(Marea Britanie) a impus impozite asupra celor 13 colonii pentru a strnge fonduri pentru rzboi.
Muli colonizatori nu au acceptat impozitele deoarece ei considerau c nu aveau o reprezentare
adecvat n Parlament. Tensiunile ntre Marea Britanie i colonizatori au crescut i cele 13 colonii au
nceput o revoluie contra controlului Marii Britanii.

Crearea naiunii americane[modificare | modificare surs]

Primul preedinte al Statelor Unite ale Americii, George Washington, a servit n funcie dou mandate,
ntre 1789 i 1797.

n 1776, cele 13 colonii i-au declarat independena fa de Marea Britanie,izbucnind Revoluia

American (1775 - 1783) care a creat Statele Unite.
Structura administrativ iniial a rii a fost o confederaie, fondat n 1777 (n 1781 fiind ratificat
baza sa) - Articles of Confederation. Dup dezbateri ndelungate, acest document a fost nlocuit de
ctre Constituia Statelor Unite ale Americii, n 1789, care a creat un sistem politic mai centralizat.

Expansiunea[modificare | modificare surs]

Achiziii teritoriale dup dat

Pe parcursul secolului al XIX-lea, naiunea s-a extins rapid, adugnd multe state noi. Destinul
Manifest a fost o filosofie care a ncurajat extinderea Statelor Unite nspre vest: deoarece popula ia
statelor din est cretea i imigrani noi intrau n ar, muli oameni continuu se mutau nspre vest.
Ca urmare a acestui proces, SUA a ocupat teritoriile amerindienilor. Aceste ac iuni continu s aib
implicaii politice astzi, deoarece unele triburi cer aceste pmnturi napoi. n unele locuri,
populaiile indigene au fost distruse sau grav reduse de boli infec ioase aduse de ctre europeni i
astfel colonizatorii din SUA au acaparat uor aceste teritorii goale. n alte situa ii, Indienii americani
au fost mutai forat de pe teritoriile lor tradiionale unii fiind dui n rezervaii. Cu toate c unii declar
c Statele Unite nu a fost o putere colonial pn ce a acaparat teritorii strine n Rzboiul SpaniolAmerican, controlul exercitat asupra pmnturilor n America de Nord de ctre SUA, esenial, a fost
de o natur colonial.
Teritoriile unora din statele care intr n componena SUA au fost cumprate de la vecini sau de la
alte puteri coloniale: Louisiana a fost cumprat de la Fran a n 1803, Florida de la Spania n 1809,
iar Alaska de la Rusia n 1867.
n aceast perioad, ara a devenit o mare putere industrial i un centru pentru inova ie i
dezvoltare tehnologic.

Rzboiul Civil[modificare | modificare surs]

Btlia de la Fredericksburg, 13 decembrie 1862

Din perioada colonial, a existat un deficit de lucrtori, un fapt care a ncurajat sclavia. Pn la
mijlocul secolului 19, conflictele asupra drepturilor statelor i sclavajului negrilor au continuat s
creasc n intensitate i au nceput s domine politica intern a Statelor Unite.
Statele nordice au nceput s se opun sclaviei, ns statele sudice considerau c acest sistem era
necesar pentru continuarea cu succes a agriculturii lor bazate pe bumbac i doreau s introduc
sclavia i n teritoriile de vest. Unele legi federale au fost trecute prin Congres pentru a atenua
conflictul (de exemplu, Compromisul Missouri i Compromisul din 1850).
Disputa a explodat ntr-o criz n 1861, cnd apte state sudice au prsit Statele Unite i au
formatStatele Confederate ale Americii, o aciune care s-a terminat cu Rzboiul Civil American.
Imediat dup nceputul rzboiului, nc patru state sudice au intrat n confedera ie.
n timpul rzboiului, Abraham Lincoln a proclamat eliberarea tuturor sclavilor n statele rebele
nProclamaia de Emancipare, cu toate c emanciparea complet a sclavilor a avut loc doar n 1865,
dup sfritul confederaiei, cu adoptarea Amendamentului al 13-lea al Constituiei SUA. Rzboiul
civil a rspuns i la ntrebarea despre dreptul statelor de a prsi Uniunea, i e considerat un punct
focal n istoria rii, cnd guvernul naional a acaparat puteri noi i extinse.

Secolul XX[modificare | modificare surs]

Atacul de la Pearl Harbor

Secolul XX a fost uneori numit "Secolul American" din cauza influenei exercitate de ctre aceast
ar asupra ntregii lumi. Influena sa relativ a fost mare, n special datorit faptului c Europa, care,
anterior, a fost cel mai important centru de influen, a suferit grav n ambele rzboaie mondiale
Statele Unite a luptat n Primul i Al Doilea Rzboi Mondial de partea Aliailor. n perioada
interbelic, cel mai important eveniment a fost Marea Depresiune (1929 - 1939), efectul creia a fost
intensificat de Dust bowl, o secet grav. Ca i restul lumii dezvoltate, SUA a ieit din aceast criz
economic n urma mobilizrii pentru Al Doilea Rzboi Mondial.
Rzboiul a adus pagube enorme majoritii participanilor la el, ns SUA a suferit relativ pu in din
punct de vedere economic. n 1950, mai mult de jumtate din PIB-ul global apar inea SUA.
n Rzboiul Rece, SUA a fost un participant cheie n Rzboiul din Coreea i Rzboiul Vietnamez, i,
pe lng URSS, a fost considerat una din cele dou superputeri. Aceast perioad a coincis cu o
mare expansiune economic. Odat cu ncetarea existenei Uniunii Sovietice ca entitate juridic,
SUA a devenit un centru mondial economic i militar cu o pondere sporit.
n deceniul 1990 - 2000, Statele Unite au luat parte n mai multe misiuni de aciuni de poliie i de
meninere a pcii, aa cum ar fi cele din Kosovo, Haiti, Somalia, Liberia, i Golful Persic.

Secolul XXI[modificare | modificare surs]

Dup atacurile teroriste din 11 septembrie 2001, executate asupra complexului World Trade
Center i a Pentagon-ului de organizaie terorist, Al-Qaida, condus de Osama bin Laden, Statele

Unite ale Americii, cu ajutorul altor naiuni, au declarat rzboi contra terorismului, care a inclus
aciuni militare nAfganistan i Irak.

Geografie[modificare | modificare surs]

Articol principal: Geografia Statelor Unite ale Americii.

Harta fizic a Statelor Unite

Din punct de vedere geografic, ara se mparte n trei regiuni principale: Munii Stncoi (Rocky
Mountains) - la vest, zona de podi i de munte a Appalacilor - la est, i cmpiile ntinse de prerie
(Great Plains) - n partea central. n secolul 19, preriile imense au devenit simbolul valorificrii de
noi teritorii i al vieii n libertate a colonitilor. Caracteristice pentru America de Nord sunt i marea
diversitate a climei i bogia lumii vegetale.

Relief[modificare | modificare surs]

Relieful Statelor Unite ale Americii este variat, format din mun i nali (ex. Munii Stncoi, Mun ii
Coastei, Munii Cascadelor, Munii Alaski, Munii Mauna Loa, Munii Mauna Kea, Mun ii Appalachi
etc.) formai prin orogenez alpin, podiuri (Colorado, Preriilor, Nevada etc.) i cmpii (Cp.
Mississippi).

Hidrografie[modificare | modificare surs]

Articole principale: List de fluvii din SUA i List de fluvii din America.
Principala ap curgtoare de pe teritoriul Statelor Unite ale Americii este Mississippi, cel mai mare
fluviu, cu cei mai muli aflueni. In S.U.A. sunt fluvii si lacuri uriase. Reteaua fluviala se numara
printre cele mai intinse de pe Glob, fiind alimentata atit de apa ploilor, cit si de cea a zapezilor si
ghetarilor care acopera masivele inalte. Scurgerea riurilor este dirijata de relief, in citeva directii
principale.
Mississippi este un fluviu urias, care impreuna cu Missouri este de 2 ori si jumatate mai lung
decit Dunarea avind marimea de 3950 km. Izvoraste la Vest de lacul Superior la 518 m altitudine
strabate tot teritoriul S.U.A. de la Nord la Sud si se varsa in Golful Mexic printr-o delta mlastinoasa.
Bazinul fluviului Mississippi cuprinde 55 de afluenti navigabili. Ca volum de apa ocupa locul al III-lea
in lume.

Flor i faun[modificare | modificare surs]

Pduri de foioase, pduri de conifere n zona de munte i n Alaska. Vegetaie de step i vegeta ie
mediteranean n Florida i California, deertic n Nevada, n pdurile tropicale i Hawai.

Clim[modificare | modificare surs]

Clima este predominant temperat(ex. Temperat Oceanic pe rmul Oceanului Atlantic, Temperat
Continental n centrul rii, subtropical n Florida i California).n Alaska, climatul este rece

subpolar, n Nevada temperat i n Hawai este tropical umed. Temperatura variaz n iulie ntre
18 C n Seattle i 28 C n New Orleans, iar n ianuarie, ntre -10 C la Minneapolis i 13 C la Los
Angeles. Cantitatea de precipitaii variaz de la peste 100 cm pe coasta de est i de Sud, la 50 cm
n bazinul fluviului Mississippi i mai puin de 25 cm n zonele muntoase din Vest. Precipitaiile sunt
foarte abundente n apropierea coastei de Vest, n Washington i Oregon 80 cm n zonele joase i
100150 cm n zonele muntoase.Cobornd ns spre California, precipita iile devin tot mai rare,
ajungnd la o cantitate medie de 25 cm n Los Angeles.

Demografie[modificare | modificare surs]

Articol principal: Demografia Statelor Unite ale Americii.

Comitatele americane dup prevalena etnic a strmoilor populaiei

Statele Unite ale Americii este o ar diversificat rasial ietnic. Sunt recunoscute ase rase: rasa
alb, rasa indian din America, rasa nativ din Alaska, rasa
asiatic, negrii sauafroamericani, hawaieni nativi i alte rase insulare din Pacific.Americanii sunt,
clasificai ca de origine iberic sau latinoamerican i ne-iberici sau ne-latinoamericani,
latinoamericanii i ibericii din SUA sunt o etnie diferit care constituie cel mai mare grup minoritar din
aceast ar.
Americanii Albi (nclusiv ibericii i latinoamericanii americani albi) sunt o majoritate rasial, cu o cot
de 72,4% din populaia SUA, n estimrile oficiale din Programul de Estimare a Popula iei (PEP),
sau 75% n Sondajele Comunitaii Americane(ACS). Spaniolii i latinoamericanii din SUA (de orice
ras) reprezint 16,3% din populaie. Afroamericanii sunt cea mai mare minoritate rasial,
reprezentnd 12,4% din populaie.
Americanii albi sunt majoritari n fiecare regiune, atingnd cel mai nalt prag al populaiei n centrul,
vestul i nordul Statelor Unite: 82% pe PEP, sau 80% pe ACS. 78% din aceast regiune central
vestic sunt albi , cea mai mare rat de rspndire din toate regiunile. Cu toate acestea, 35% dintre
americanii albi (dac toi americanii de culoare alb sau non-hispanici/latini) triesc n Sud, mai mult
ca n orice regiune. Sudul este, de asemenea, unde populatia de culoare este cel mai des intalnita
sau afro-americanii sunt cel mai des ntlniti, cu o proprie de 55%. O pluralitate sau majoritate a
fiecrui grup minoritar rmas resident n Vest: Regiunea este locul a 42% hispanici i latini
americani, 46% americanii asiatici, 48% indienii americani i nativii din Alaska, 68% nativii hawaieni
i alte rase insulare din Pacific, 37% sunt catalogai "Dou sau mai multe rase" popula ie (Americani
multirasiali), i 46% dintre oamenii din "alt rase".
Populaia rural a sczut n ultimul secol de la 72% n 1910 la 16% n 2010[5].

Religie[modificare | modificare surs]

Potrivit unui studiu realizat n 2014 de ctre Pew Research Center, 71% dintre americani sunt
cretini (47% protestani i 21% catolici), 23% nu au religie i 6% practic alte religii (iudaism - 1,9%,
islam - 0,9% budism - 0,7%, hinduism - 0,7%, alte religii - 1,8%). [6].

Statistici

American Religious Identification Survey

Table 75. Self-Described Religious Identification of Adult Population: 1990, 2001, and 2008

Limba oficial[modificare | modificare surs]

Dei Statele Unite ale Americii apar n statistici cu limba englez ca limb oficial, n fapt din cele 50
de state componente, numai 31 au, prin lege, ca limb oficial engleza (n paranteze anul legiferrii),
i anume:[7]
Alabama (1990); Alaska (1998); Arizona (2006); Arkansas (1987); California (1986); Colorad
o(1988); Florida (1988); Georgia (1986,
1996); Hawaii (1978); Idaho (2007); Illinois (1969); Indiana(1984); Iowa (2002); Kansas (200
7); Kentucky (1984); Louisiana (1807); Massachusetts (1975);Mississippi (1987); Missouri (2
008), Montana (1995); Nebraska (1920), New Hampshire (1995);North
Carolina (1987); North Dakota (1987); Oklahoma (2010); South
Carolina (1987); Tennessee(1984); Utah (2000); Virginia (1981, 1996); Wyoming (1996).

Educaie[modificare | modificare surs]

LICEE
n sistemul american de nvmnt preuniversitar exist mai multe tipuri de licee, separate
dup modul n care sunt organizate.
Liceele americane pot fi mprite n licee de cultur general, licee vocaionale i licee de tip
college preparatory. Majoritatea liceelor sunt generale, oferind o multitudine de direc ii
educaionale, respectiv cursuri pentru pregtirea admiterii la universitate, cursuri de cultur
general sau cursuri de recuperare pentru cei cu probleme de nvare. Elevii i pot organiza
singuri cursurile, n funcie de abilitile i interesele lor.
Liceele vocaionale, cu o pronunat dimensiune practic, se adreseaz elevilor care vor s se
pregteasc pentru a urma o carier n domenii precum IT, marketing, afaceri, inginerie i
profesii medicale. n timp ce unii absolveni de licee vocaionale sau licee tehnice aleg s se
ncadreze direct n cmpul muncii, alii prefer s-i continue studiile la o institu ie de nv mnt
superior.
Boarding schools sau internatele fac parte din acel tip de coal n care elevii nva i
locuiesc mpreun cu colegii i unii dintre profesorii lor. n cadrul acestul aranjament, un numr
de profesori sunt numii house masters sau house mistresses, ori consilieri reziden iali, prelund
rolul de printe pentru copiii aflai n grija internatului. De asemenea, elevii din anii mai mari
devin prefeci i pot ajuta house masterul, prelund anumite atribuii.
Fiecare elev din internat are un orar independent, ncepnd cu orele de curs la care particip
mpreun cu colegii si i pn la diferite sporturi sau activiti pe care le desf oar n diverse
cluburi i organizaii. Internatele ofer de obicei o mare varietate de activiti extracurriculare,
cum ar fi ore de muzic, sport, cinema sau teatru.
Taxa anual de colarizare pentru boarding schools este cuprins ntre 30.000 45.000 dolari
americani.
Day schools se refer la instituiile unde elevii se prezint la ore dimineaa, dup care se ntorc
acas. n acest tip de coal se desfoar cursuri ncepnd de la nivel de grdini pn la
clasa a XII-a. Termenul mai este folosit i pentru a descrie cursurile independente de o coal
anume, care se pot petrece ntr-o singur zi. Taxa de colarizare anual este cuprins ntre
15.000 22.000 dolari americani.

University-preparatory school sau college-preparatory, respectiv prep school, reprezint o

coal secundar particular, menit s pregteasc elevii pentru admiterea la universitate.
Unele coli includ toate nivelele de liceu, de la clasa a IX-a pn la clasa a XII-a. Acest format
de coal este ntlnit cel mai adesea n SUA, iar n ceea ce privete tipul de liceu, acesta poate
fi internat sau coal de zi.
COLEGII
Noiunea de colegiu n SUA nseamn o universitate mai mic, care ofer n general numai
programe universitare (nu i postuniversitare).
Colegiul are n general o durat de 4 ani i echivaleaz cu o facultate de arte liberale (drept,
medicin, filologie, afaceri etc.). Poate fi o instituie particular independent sau doar
departamentul unei universiti particulare sau de stat.
n SUA exist i Colegii Comunitare, care ofer n general programe de 2 ani, ce pot precede
transferul la o universitate pentru nc 2 ani de studii. Aceste programe conduc la ob inerea unei
DIPLOME - Associate of Arts - AA (majoritatea domeniilor umaniste, inclusiv afacerile) sau
Associate of Sciences - AS (domeniile tiinifice i tehnice). Colegiile Comunitare ofer totodat
i programe profesionale tehnice, care dureaz ntre 6 luni i un an i se ncheie prin ob inerea
unui CERTIFICAT DE CALIFICARE (Occupational Certificate - OC).
Studenii Colegiilor Comunitare (aproximativ 65% dintre tinerii americani opteaz pentru aceast
form de nvmnt) se bucur de urmtoarele avantaje: tax de colarizare cu mult mai
sczut dect la universitate, programe flexibile, cu ncepere a cursurilor de mai multe ori pe an,
clase cu numr restrns de studeni, atenie mai mare acordat acestora de ctre profesori.
Cele aproximativ 1.200 de Colegii Comunitare din SUA totalizeaz circa 10,4 milioane de
studeni. n ceea ce privete sursele acestora de finanare, 42% provin de la stat, 23% din taxe
de colarizare, 18% din fonduri locale, 55% din fonduri federale i 10% din alte surse.
Taxa anual de colarizare la un colegiu/universitate poate atinge 37.000 dolari americani(USD)
pentru studii universitare i pn la 50.000 dolari americani pentru studii postuniversitare, n
timp ce la un colegiu comunitar este cuprins ntre 7.000 26.000 USD.
UNIVERSITI
Universitile americane sunt recunoscute pentru excelena programelor lor, pentru dinamismul
i spiritul pragmatic pe care acestea le promoveaz, pentru oportunitile pe care le ofer
absolvenilor lor. Acetia ocup n prezent 70% din funciile de conducere ale unor guverne,
firme particulare sau asociaii nonprofit din lumea ntreag. Majoritatea prefer s se ncadreze
n munc imediat dup absolvire, dar un procent de circa 9% prefer s se nscrie n continuare
la un curs postuniversitar. n general, 98% dintre absolvenii unei universit i americane ocup
un loc de munc n decurs de cel mult 6 luni de zile de la absolvire.
Candidaii ce doresc s urmeze cursurile unei universiti din SUA sunt deseori descuraja i de
lipsa unor informaii exacte, de imposibilitatea de a face alegerea cea mai potrivit (America are
peste 3.800 universiti), de procesul de nscriere prea ndelungat, de sistemul complicat de
obinere a vizei i, nu de puine ori, de incapacitatea lor de a comunica eficient n limba englez
i n spirit american.
Study Group Universities in America, prin Centrul European de Cultur, Bucure ti,
reprezentantul su n Romnia, v ajut s identificai acea universitate care rspunde cerin elor
i aspiraiilor Dvs. de a v realiza n cariera aleas. Astfel, noi v ajutm s completa i corect
formularul de nscriere i l expediem ctre universitile ce v atrag, dup ce ne-am asigurat c
documentaia aferent este complet i acceptabil.
Totodat, v oferim consultan i sprijin privind formalitile de obinere a vizei.

Asistena Study Group Universities in America, prin Centrul nostru, const i n aranjamente
privind asigurarea medical, cazarea i adaptarea Dvs. la noua via de student, imediat ce a i
ajuns n SUA. Aceasta continu pe toat durata studiilor, cu informa ii i consultaii oferite din
prima zi de facultate, pn la absolvire. De exemplu, vei fi ajutai s obinei o reducere a taxei
de colarizare sau o burs n cazul n care rezultatele obinute de Dvs. n primele semestre vor fi
suficient de bune nct s permit acest lucru.
Aceste servicii sunt GRATUITE, fiind incluse n taxa de colarizare pe care o plti i universit ii.
Aceast tax de colarizare este sensibil mai sczut dect cea anunat de universitate, n
special pentru primul an de studiu. Studenii care se nscriu prin Study Group/Centrul European
de Cultur, Bucureti se bucur i de o reducere substanial a costurilor de asigurare.
n formularul Dvs. de nscriere vei meniona trei universiti, n ordinea preferinei. Exper ii
Study Group vor trece la a II-a dvs. opiune numai dac suntei respini de universitatea pe care
ai ales-o ca prim opiune. n general, se va ine desigur cont i de cerinele i condi iile
specifice de admitere ale universitilor solicitate.
nscrierile se pot face oricnd, adic pe toat durata unui an de zile. Este ns de preferat ca
documentaia de nscriere s fie finalizat pn la 1 iulie cel trziu pentru cursurile ce ncep n
septembrie i respectiv pn la 1 noiembrie pentru cursurile care ncep n ianuarie.
n mod normal, dac contactai direct o universitate american, procesul de nscriere dureaz n
jur de patru luni sau chiar mai mult pentru programele postuniversitare. Study Group / Centrul
European de Cultur, Bucureti elimin acest inconvenient, reducnd procesul de nscriere la
cel mult 2 luni de zile.
n ceea ce privete gradul de cunoatere a limbii engleze, condiia pentru a fi acceptat pentru
cursuri universitare este n general cea de a ntruni min. 60 puncte la testul TOEFL, iar pentru
cursuri postuniversitare, 80 puncte. Pentru candidaii care nu ntrunesc dect 50-60 puncte,
exist posibilitatea de a obine de la universitate un aa numit accept condi ional i de a fi
integrai ntr-un program preliminar de aprofundare a limbii engleze.
Exist de asemenea posibilitatea unui transfer chiar n timpul studiilor, de la o universitate
acreditat din Romnia la una dintre universitile cu care Study Group colaboreaz. Cererile de
transfer trebuie nsoite de descrieri ale cursurilor i seminariilor parcurse n Romnia pn la
acel moment, traduse n limba englez i autentificate, pentru a fi supuse procesului de
echivalare.
Taxa anual de colarizare este cuprins ntre 15.000-33.000 USD.

Aglomerri urbane[modificare | modificare surs]

Articol principal: Lista oraelor din Statele Unite ale Americii.
Cele mai mari orae din Statele Unite
#

Ora (Stat)

Populai
Populaie
e urban metropolitan
(2011)
(2011)

1 New York (New York)

8 244
910

19 015 900

2 Los Angeles(California)

3 819
702

12 944 801

3 Chicago(Illinois)

2 707
120

9 504 753

4 Houston (Texas)

2 145
146

6 086 538

New York

Philadelphia

Los Angeles

Chicago

Houston

5 Philadelphia(Pennsylvani
a)

1 536
471

5 992 414

6 Phoenix(Arizona)

1 469
471

4 263 236

7 San Antonio(Texas)

1 359
758

2 194 927

8 San Diego(California)

1 326
179

3 140 069

9 Dallas (Texas)

1 223
229

6 526 548

10 San Jose(California)

967 487

1 865 450

11 Jacksonville(Florida)

827 908

1 360 251

12 Indianapolis(Indiana)

827 609

1 778 568

13 Austin (Texas)

820 611

1 783 519

14 San Francisco(California)

812 826

4 391 037

15 Columbus(Ohio)

797 434

1 858 464

16 Fort Worth(Texas)

758 738

6 526 548

17 Charlotte(Carolina de
Nord)

751 087

1 795 472

18 Detroit(Michigan)

706 585

4 285 832

19 El Paso (Texas)

665 568

820 790

20 Memphis(Tennessee)

652 050

1 325 605

Phoenix

Politic[modificare | modificare surs]

Guvernul Statelor Unite ale Americii[modificare | modificare surs]
Articol principal: Guvernul Statelor Unite ale Americii.

Capitoliul Statelor Unite ale Americii

Guvernul federal american, numit Administraie, este condus de Preedintele Statelor Unite.
Preedintele este ales o dat la 4 ani, aceeai persoan putnd deine maximum 2 mandate.
Deciziile executive sunt luate de preedinte, iar membrii Cabinetului sunt oficial considera i
consilieri ai preedintelui pe domeniile legate de responsabilit ile oficiilor lor. Cabinetul include
vicepreedintele i 15 efi ai departamentelor executive. Acetia sunt secretarii pentru
Agricultur, Comer, Aprare, Educaie, Energie, Sntate i Servicii Umane, SecuritateaPatriei,
Locuine i Dezvoltare Urban, Interne, Munc, de Stat, Transport, Finane, Afacerile Veteranilor,
i Justiie.

Departamentele pot fi create doar prin legi organice, astfel nct preedintele nu poate schimba
numrul lor fr a trece printr-un proces legislativ intens. Ultima dat aceasta s-a ntmplat ca
urmare a atacurilor teroriste din 11 septembrie 2001, cnd a fost creat Departamentul pentru
Securitatea Patriei (Homeland Security). Precedentul departament (al Energiei) a fost creat cu
50 de ani n urm.Secretarul pentru Justiie este numit n englez Attorney
General (literal Avocatul General), el fiind responsabil de numirea i
suspendarea procurorilor federali, precum i de reprezentarea legal a Statelor
Unite. Departamentul de Stat are aceeai funcie ca i Ministerele de Externe n alte ri.
Departamentul Securitii Patriei are unele prerogative similare celor ale Ministerelor de
Interne din alte ri. De exemplu, FBI (poliia federal) este formal parte din acesta.
Departamentul de Interne i cel al Educaiei au prerogative destul de diferite i mai mici dect
ministerele cu aceleai nume din alte ri. Spre deosebire de alte ri, n SUA nu se folose te
cuvntul minister.
eful de Cabinet al Preedintelui (White House Chief of Staff, adic eful angajailor Casei Albe)
are, de asemenea, rang de membru al Cabinetului (Administraiei). Sub preedintele George W.
Bush, ali patru oficiali au primit rang de membri ai Cabinetului. Acetia sunt Administratorul
Ageniei de Protecie a Mediului, Directorul Oficiului pentru Organizare i Buget, Directorul
Oficiului Naional de Control al Medicamentelor i Negociatorul-ef pentru Comer al Statelor
Unite (U.S. Trade Representative).[8]
Actualul preedinte american este Barack Obama.

Congresul Statelor Unite ale Americii[modificare | modificare surs]

Articol principal: Congresul Statelor Unite ale Americii.

Congresul Statelor Unite ale Americii

Congresul este o instituie bicameral format din Senat, camera superioar, i Camera
Reprezentanilor, cea inferioar.

Justiia n Statele Unite ale Americii[modificare | modificare surs]

Statele Unite ale Americii au o singur curte suprem numit "Supreme Court of the United
States of America", membrii ei fiind desemnai de Preedintele SUA, cu acordul Senatului. Nu
este fixat constituional ci judectori pot fi membri ai Curii Supreme, de tradiie recent fiind 9,
numr fixat de legislativ. Curtea Suprem este curtea de ultim instan pentru toate cazurile
privind Constituia SUA i, n anumite cazuri limitate, este curtea de jurisdic ie de prim instan .
Curtea Suprem supravegheaz direct toate celelalte curi civile i criminale i, indirect, i
sistemul militar de justiie.

Statele Unite ale Americii ca federaie[modificare | modificare surs]

Statele Unite ale Americii sunt un stat federal. Fiecare stat deine suveranitate legal, are
propriul parlament (n general numit adunare - assembly), adesea bicameral, guvernator ales
prin vot direct de populaia statului, guvern condus de acesta i sistem juridic propriu, inclusiv
curte suprem de justiie.

Foarte multe responsabiliti (de exemplu, poliia, justiia civil i criminal, educaia), care, n
alte ri, sunt prerogativa autoritilor centrale, n SUA sunt de prerogativa statelor. Fiecare stat
are i sistem fiscal propriu. Impozitul pe venit pltit de fiecare american este de dou tipuri,
federal i de stat. Unele state aleg s nu perceap impozit pe venit, prefernd s aduc la buget
bani din impozitul pe vnzri (sales tax). n SUA nu exist TVA. Totui, veniturile bugetelor
statelor sunt adesea insuficiente i autoritile federale aloc statelor sume pentru anumite
destinaii. Alocarea acestora este adesea condiionat de ndeplinirea anumitor condi ii, n acest
fel autoritile federale asigurndu-se, indirect, c statele urmeaz n acele domenii politica pe
care o vrea guvernul federal. Sunt i cazuri cnd unele state refuz aceste alocri i i men in o
politic economico-social independent. Statele adesea penduleaz ntre a duce o politic
proprie i a primi suplimentar fonduri federale.

Relaiile externe[modificare | modificare surs]

Organizare administrativ-teritorial[modificare | modificare surs]
Articol principal: Subdiviziunile Statelor Unite ale Americii.
Statele Unite cuprind 50 state i un district federal.

Alabama

Dakot

Kentucky

Nebraska

Rhode

Districtul

a de Sud

Alaska

Arizona

are

New
Hampshire

New
Jersey

Texas

Utah

Vermont
Virginia

Maryland
Massachus

Michigan

New York

Mississippi

Ohio

Missouri

Oklahoma

Montana

Oregon

Pennsylva

Indian

a
Connecti

cut
Dakota
de Nord

New
Mexico

Washing
ton

nia
Iowa

Tenness

Columbia
(Washington,
D.C.)

ee

Minnesota

Illinoi

Island

Hawai

Carolina

de Sud

Nevada

etts

Idaho

Colorad

Georg
ia

Louisiana
Maine

Californi

Carolina
de Nord

Delaw
Florid

Arkansa
s

Kansa

Virginia
de Vest
Wiscons
in

Wyomin
g

Multe din aceste nume de state provin din limbile popula iei btinae - ale aa-numiilor indieni.

Armat[modificare | modificare surs]

Articol principal: Armata de uscat a Statelor Unite ale Americii.
Soldat american n Afganistan, n deprtare un UH-60 Black Hawk

Statele Unite ale Americii sunt pe primul loc n lume n termeni de cheltuieli militare cu 661 de
miliarde de dolari n 2009, adic 43% din totalul mondial[9]. Pe locurile urmtoare se afl China
cu 100 miliarde dolari i Frana cu 63,9 miliarde dolari[9].

Economie[modificare | modificare surs]

Articol principal: Economia Statelor Unite ale Americii.
Datorit condiiilor naturale propice i a sporului demografic (ini ial mai ales prin imigra ie din
Europa - ntre 1800 i 1913 sosind n total cca. 50 milioane de oameni), industria s-a dezvoltat
ntr-un ritm rapid, ceea ce a permis SUA s ocupe o poziie de frunte pe arena interna ional.
Totodat, statul este considerat simbolul economiei libere de pia . Datorit abunden ei
bogiilor naturale (crbune, petrol, gaze naturale, hidroenergie), el este mai pu in dependent de
importul de energie dect majoritatea celorlaltor state industrializate. Un alt avantaj al su l
constituie culturile agricole: America este privit drept grnarul globului, iar o parte important a
produciei agricole este exportat n lumea ntreag.

Conform datelor oferite de Biroul de Statistic a Muncii din cadrul Departamentului Muncii al
Statelor Unite,[10] n anul 2008, n economia SUA erau ocupate 134.354.250 de persoane, dintre
care:

Industria

Numr de
angajai

% din totalul
angajailor

Agricultur, silvicultur, pescuit, cinegetic

385.730

0,3%

Minerit

644.070

0,5%

Utiliti

542.230

0,4%

Construcie

7.671.680

5,7%

Producie (confecii)

13.960.700

10,4%

Vnzare angro

5.964.920

4,4%

Vnzare cu amnuntul

15.642.700

11,6%

Transport i depozitare

5.306.240

3,95%

Industria informaiilor

3.019.040

2,25%

Finane i asigurri

5.990.930

4,6%

Industria imobiliar, chirii i arende

2.143.100

1,6%

Servicii profesionale, tiinifice i tehnice

7.519.060

5,6%

Administrarea (managementul) companiilor i ntreprinderilor

1.915.250

1,4%

Managementul administrativ, al resurselor i deeurilor i

servicii de remediere

8.506.680

6,3%

Servicii educaionale

12.455.550

9,3%

Ocrotirea snti i asisten social

16.006.410

11,9%

Arte, distracii, recreere

1.923.380

1,4%

Cazare i servicii alimentare

11.341.810

8,4%

Alte servicii (cu excepia administraiei publice)

3.881.410

2,9%

Administraia federal, de stat i local

9.533.390

7,1%

ara cunoate n ultimele decenii o accentuare a polarizrii sociale, fapt care o face s afi eze
inegalitatea veniturilor cea mai mare dintre toate democraiile industriale avansate, din acest
punct de vedere S.U.A fiind comparabil cu state gen Ghana, Nicaragua sau Turkmenistan, fapt
economic i social care, dup prerea politologului Robert C. Lieberman, atac ns i fibra
democraiei.[11]Economistul Thomas Sowell, pe de alt parte, citnd studiul Departamentului
Trezoreriei "Mobilitatea Venitului n S.U.A. din 1996 pna in 2005", remarc gradul de mobilitate
social n S.U.A., artnd c veniturile celor care n 1996 reprezentau cei mai bogati 1% au
sczut cu 26% pn n 2005[12].

Agricultur[modificare | modificare surs]

Piaa vinicol a SUA
Piaa vinicol a Statelor Unite ale Americii d dovad de o capacitatea enorm de absorb ie a
vinurilor produse n alte ri, precum sunt cele din Australia, Chile, Argentina, Africa de Sud,
Frana, Italia, Noua Zeland, Bulgaria, Georgia i Romnia. Vinurile strine ocup circa o treime
din piaa american de vinuri. Cu o populaie de aproximativ 300 de mln de oameni, o
capacitatea de procurare nalta n comparaie cu mai multe ri din Occident, i cu o tendin
pronunat de a da preferin consumului de vinuri n comparaie cu alte buturi alcoolice, pia a
americana are potenialul de a absorbi vinurile moldoveneti.
Analiznd tendinele de ptrundere a vinurilor strine pe SUA, pot fi evideniate trei tipuri de
strategii de promovare a vinului strin: treptat, ofensiv i combinat. Strategia treptat const
n creterea gradual a livrrilor de produse vinicole folosind reelele existente en-gros, n
special cele specializate n aprovizionarea barurilor, restaurantelor etc. Produsele de calitate i
livrate la un pre rezonabil au toate ansele s fie comercializate pe pia a american. Aceast
strategie permite productorilor de vinuri s ptrund pe piaa american n mod individual i s

evite cheltuieli deseori exagerate pentru marketing si promovarea propriilor produse n condi iile
unei piee noi i necunoscute.
Strategia ofensiv presupune conjugarea eforturilor i capacitilor unui grup de productori,
care ar putea aprea pe piaa american cu brandul vin moldovenesc. Aceasta strategie va
necesita din start cheltuieli relativ mari pentru o campanie publicitara expansiv astfel nct s
creeze premizele comercializrii unui volum destul de mare de vinuri moldovene ti la nivel
naional.
Strategia combinat reduce riscurile unei apariii n for pe piaa american a produc iei vinicole
moldoveneti prin extinderea treptat a sferei de comercializare a acesteia i utilizrii publicit ii
locale pe msura afirmrii vinurilor moldoveneti n localitatea, statul respectiv. Din acest motiv
strategia de ptrundere treptat pare mai raional i mai puin riscant n primul rnd din punct
de vedere financiar.
Mai mult ca att, strategia combinat ofer productorilor de vinuri moldoveneti posibilitatea de
a lansa activitatea comercial n statele cu un procent suficient de mare de imigran i din fostele
republici sovietice care cunosc brandurile respective i au ncredere n calitatea produc iei
moldoveneti. Faptul c o mare parte a populaiei din SUA nu cunoate c Republica Moldova,
este o ar cu tradiii de producere a vinului, exportatorii moldoveni vor avea nevoie de resurse
suplimentare pentru a promova vinul moldovenesc n regiunile populate in exclusivitate de
americani.
Fiecare din aceste strategii presupune reevaluarea capacitilor i potenialului de care dispune
fiecare productor n parte sau un grup de productori de buturi alcoolice, precum i
identificarea statului interesat n promovarea produciei moldoveneti pe noile pie e
internaionale. Strategiile sus menionate se refer la comercializarea propriu-zis a produc iei
vinicole moldoveneti, dar nu i la participarea n cadrul trgurilor, expoziiilor, care evident au un
rol mai curnd tactic de stabilire a contactelor utile n SUA i, ntr-o anumit msur, a folosi
aceste participri n campania publicitar i de promovare a produc iei.
Unul din cele mai complicate aspecte ale acestui business n SUA const n complexitatea
cadrului juridic n sectorul importului de vinuri pe piaa american. Aceasta se refer n special la
necesitatea de a respecta legislaia federal i a celor 50 de state n parte. La nivel federal,
importul este reglementat prin lege i supravegheat de ctre urmtoarele agenii
guvernamentale americane: Biroul pentru Comer i Taxe pe Buturi Alcoholice i Tutun al
Departamentului de Stat al Trezoreriei (TTB), Administraia pentru Produse Alimentare i
Farmaceutice, Departamentul Agriculturii, Departamentul Comerului, Departamentul
Transportului i Serviciul Vamal. De asemenea, fiecare din state este o unitate administrativpolitic cu legile sale, cu autoritatea vamal i alte instituii care reglementeaz activit ile
comerciale.
n Statele Unite ale Americii activeaz actualmente cteva mii de firme importatoare de vinuri, din
acest motiv identificarea timpurie a celui mai adecvat importator cu o idee clar referitor la
specificul produciei vinicole moldoveneti este cel mai important. Anume acest importator va
asigura distribuirea eficient a
vinurilor pe piaa american. Identificarea importatorilor i partenerilor poten iali din SUA poate fi
realizat si n cadrul participrii la expoziii i trgurile comerciale. n timpul cel mai apropiat sunt
preconizate dou expoziii importante, care anual sunt organizate n SUA: Boston Wine Expo,
ediia a XV (9-10 februarie 2008) i Washington DC, International Food and Wine Festival, edi ia
a IX, (29 februarie -2 martie, 2008), precum i Annual Virginia Wine and Craft Festival, edi ia a
XXII (17 mai, 2008). Un efect dublu ar avea organizarea unei prezentri n cadrul unui Festival
de vin moldovenesc n ajunul unei expoziii anuale americane de vinuri.

Industrie[modificare | modificare surs]

Statele Unite Ale Americii Industria in regiunile economico - geografice

1. Regiunea New England (Noua Anglie)
Situata intre tarmul Oceanului Atlantic, fluviul Hudson si granita cu Canada, regiunea New
England cuprinde sase dintre cele mai mici state ale federatiei, ei revenindu-i 2,2% din teritoriul
S.U.A., dar concentrind 6% din populatia tarii si participind cu peste 8% la crearea venitului
national.
Relieful predominant este cel colinar si de munti cu altitudini mijlocii (Green Mountains, White
Mountains, Berkshire Hills, care fac parte din Muntii Appalachi), iar in lungul vailor Hudson, Connecticut etc. depresiuni. Clima oceanica, umeda a favorizat dezvoltarea padurilor, care formeaza
marea bogatie a statelor din aceasta parte nordica a S.U.A.
Dezvoltarea timpurie a industriei (prima fabrica textila dateaza din anul 1790) a fost legata de
existenta unor resurse locale (lemn, resurse hidroenergetice, lina, piei etc.) si de masa
emigrantilor din Anglia, specializata in manufactura textila.
Din a doua jumatate a secolului al XIX-lea, pe baza calificarii fortei de munca si a existentei unor
cai de comunicatii si porturi, prin care a fost posibil importul de materii prime necesare, s-au
dezvoltat si ramurile industriei grele, mai ales cea a constructiilor de masini. Astazi, alaturi de
ramurile si subramurile traditionale, au o deosebita importanta si industria de masini unelte,
industria de utilaj energetic, electrotehnic si electronica, de motoare de avioane, industria
alimentara (lactate, peste, tutun), chimica si industria prelucrarii lemnului.
O retea deasa de cai ferate si sosele, ca si numeroase porturi, asigura acestei regiuni legaturi
lesnicioase cu restul tarii. Centrul care polarizeaza intreaga activitate economica si socialculturala a regiunii este orasul Boston, care impreuna cu o serie de orase-satelit : Cambridge,
Somerville, Lynn, Everett, Brookline, Watertown, Arlington, Medford, Winchester, Malden etc.
formind a opta conurbatie, ca marime, din cadrul S.U.A. Capitala a statului Massachusetts,
Boston este unul dintre marile centre comercial-financiare ale tarii si principalulcentru vechi,
industrial al regiunii New England. Oras vechi, fundat de John Whinthrop in anul 1630, Boston a
fost, pina in a doua jumatate a secolului al XVIII-lea, cel mai mare oras din America de Nord,
dupa care a fost depasit de alte orase ca: New York, Philadelphia etc. In prezent este un oras cu
activitati multiple, functia principala fiind cea industriala. In Boston sint concentrate 1/6 din
numarul muncitorilor regiunii New England si 1/2 din uzinele statului Massachusetts. Cele mai
importante intreprinderi apartin industriei pielariei si incaltamintei, electrotehnice, textile, confectiilor, chimice, poligrafice, acestea fiind situate in zona portuara si in suburbii.
Al doilea centru economic al regiunii New England este Providence-Warwick (911 000 locuitori
cu suburbiile). Orasul este situat pe tarmul Oceanului Atlantic, in interiorul Golfului
Narragansett ; a fost fondat in anul 1636 si este capitala. statului Rhode Island, indeplinind si importante functii industrial-portuare. Dintre ramurile industriale se remarca industria constructoare
de masini, electrotehnica, textila si chimica. Portul, avind o serie de avanporturi situate pe
tarmurile golfului, are un trafic de 9,3 milioane tone anual si este specializat in exportul
produselor agricole si in cabotaj.
In statul Connecticut se afla citeva orase mai mici, importante insa prin specializarea industriei
lor ca si prin activitatile comerciale si culturale. Orasul Hartford este capitala statului si unul
dintre cele mai apreciate centre ale S.U.A. pentru industria de masini-unelte si motoare de
avioane, renumit, de asemenea, prin cele mai mari societati de asigurare din S.U.A. Pe tarmul
Oceanului Atlantic sint situate porturile: New Haven (761 000 locuitori), puternic centru industrial
si cultural, aici aflindu-se Universitatea Yale (1701), Byidgepoyt (794 000 locuitori) si New
London-Groton (157 000 locuitori), cu industrii constructoare de nave, fabrici textile si
alimentare.

In partea de nord a regiunii New England orasele sint putin numeroase, in general mici, cel mai
important fiind Portland (162 000 locuitori) in statul Maine, cunoscut port pentru importul
petrolului destinat marilor rafinarii din Montreal (Canada).
Statele din nordul regiunii au o industrie mai putin dezvoltata, dar sint cunoscute prin marile
resurse forestiere si dezvoltarea agriculturii (cartoful si cresterea pasarilor). Un loc important il
detine turismul, mai ales in statul Maine, in care se intilnesc peste 2500 de lacuri in preajma
carora s-au dezvoltat. numeroase statiuni, centre sportive si de vinatoare.
Fara a ocupa o suprafata prea mare,
tarii,

situata in marginea de nord-est a

New England este, in mod cert, o regiune

peisaj geografic, cit si

deosebita, atit ca

in privinta traditiei si a specializarii

industriale. Ea constituie nucleul din

care s-a format marele stat

federal de astazi.

2. Regiunea Middle Atlantic (Central-atlantica)

Intinzindu-se de la tarmul Oceanului Atlantic, cu estuarele sale largi (Hudson, Delaware,
Chesapeake), pina la Muntii Appalachi si tarmurile sudice ale lacurilor Ontario si Erie, regiunea
Central atlantica ocupa 4% din suprafata tarii, detinind 20% din populatie, 40% din activul
bancilor, 33% din volumul comertului interior si peste 25% din valoarea industriei prelucratoare a
tarii. Fluviile : Hudson, cu afluentul sau Mohawk, Delaware, Potomac, St. Lawrence, in nord, iar
in extremitatea vestica, riul Ohio, au inlesnit mult stabilirea legaturilor intre partea de est si cea
de vest a regiunii. Appalachii centrali, care ocupa cea mai mare parte a teritoriului, continua spre
est cu Piemontul preappalachian si cu Cimpia litorala atlantica. In extremitatea de nord se afla
Muntii Adirondacks, iar spre nord-vest se intinde Platoul Marilor Lacuri. Varietatea reliefului si a
structurii geologice asigura existenta unor importante resurse de subsol (carbune, petrol) a
caror. valorificare este avantajata si de apropierea de tarmul Oceanului Atlantic.
In secolele al XVIII-lea si .al XIX-lea, dupa ce au fost descoperite, marile zacaminte de carbuni
din partea de sud a statului Pennsylvania, au inceput sa se dezvolte industria siderurgica si
constructoare de masini. In acelasi timp, in marile orase-porturi au fost create industrii legate de
importul de materii prime si de mina de lucru ieftina datorata afluxului de imigranti din Europa.
Prin construirea canalului care leaga Lacul Ontario cu fluviul Hudson a fost creata o artera
directa de navigatie intre New York si Marile Lacuri, in lungul acestuia si al fluviului conturindu-se
astazi o importanta regiune industriala. Toate aceste elemente au favorizat o crestere deosebita
a populatiei, o aglomerare a acesteia in orase care alcatuiesc cea mai mare aglomerare urbana
din lume denumita megalopolis-ul american' 1. In aceste conditii, procentul populatiei urbane
este foarte ridicat (peste 80%), iar numeroase orase mici graviteaza catre marile centre
polarizatoare: New York, Philadelphia, Baltimore, Pittsburgh etc.
In structura productiei industriale predomina constructiile de masini (masini unelte,
electrotehnica, utilaje si instalatii industriale, constructii navale), bine dezvoltate fiind si
siderurgia, chimia si prelucrarea petrolului, industria textila si a confectiilor si industria
alimentara.
O retea extrem de deasa de cai ferate si autostrazi inlesneste legaturile intre marile oraseporturi si centrele industriale din vestul regiunii precum si cu zonele, care furnizeaza materiile
prime, unele produse industriale si agricole. Regiunea economico-geografica Central-atlantica
este asadar una dintre cele mai dezvoltate din S.U.A., atit pe plan economic, cit si in privinta
gradului de urbanizare, dezvoltarii serviciilor etc.

Principalul centru catre care graviteaza intreaga activitate economica a regiunii este New York,
cel mai mare oras si cel mai important centru al vietii economice si culturale din S.U.A. Orasul
propriu-zis este situat la tarmul Oceanului Atlantic, in zona de varsare a fluviului Hudson, pe
insulele Manhattan, Long si Staten, iar suburbiile se afla pe continent, in mare parte in statul
New Jersey: Paterson, impreuna cu: Clifton, Passaic, Fair Lawn, Hackensack, East Paterson,
Lodi, Garfield, Glen Rock ; Newark impreuna cu: Elizabeth, Linden, Orange, Belleville, Irvington,
Hillside, Roselle, Maplewood, South Orange, East Orange, West Orange, Bloomfield ; Jersey
City cu: Bayonne, Wechawken, Hoboken, Union City, North Bergen etc.
Zonele industriale cele mai mari se afla in Brooklyn, in apropierea portului, cu intreprinderi
specializate in constructii navale, prelucrarea petrolului, productia chimica, de pielarie si
incaltaminte. Alte zone industriale se contureaza in cartierul Queens, cu intreprinderi
electrotehnice, chimice, poligrafice si alimentare, in cartierele Bronx si Staten Island cu mari
uzine siderurgice, constructoare de masini si chimice. O mare insemnatate o are si zona,
preoraseneasca, detinatoare a 50% din valoarea industriei New York-ului.
New York este si un mare nod de comunicatii, fiind primul nod maritim, portul, cu numeroasele
sale avanporturi (Bayonne, Newark, Jersey City, Gulfport, Perth Amboy etc.), avind cheiuri in
lungime de peste 1500 km si un trafic anual de 149 milioane tone, detinind primul loc intre
porturile tarii. Traficul de cabotaj este foarte insemnat, fiind reprezentat prin petrol (peste 40
milioane tone), peste, produse lemnoase si agricole. Pentru comertul international, portul New
York se distinge prin traficul de produse industriale si importul de produse agricole tropicale,
metale neferoase etc.
Ca nod feroviar are o deosebita importanta pentru legaturile cu zona Marilor Lacuri, din New
York pornind 11 magistrale, intre care magistrala New York Central, cu patru linii, inregistreaza
cel mai intens trafic de marfuri si calatori din tara. Dintre numeroasele gari, cea mai mare este
Pennsylvania Station, situata intr-o cladire noua, care are un trafic zilnic de 800 trenuri cu peste
500 000 de calatori.
Al doilea mare centru al regiunii

Central-atlantice este Philadelphia,

asezat pe fluviul Delaware, la confluenta

acestuia cu riul Schwylkill si

in apropierea varsarii fluviului in estuarul Delaware. Incluzind

suburbiile Camden, Trenton, Abington, Chester, Wihnington etc.
Philadelphia formeaza o mare conurbatie, a patra in cadrul S.U.A., cu 4,9
milioane locuitori. Philadelphia a fost
1682,

fondat de Arthur Penn in anul

iar apropierea de resursele energetice

petrolul din

(carbunii din Appalachi,

Pennsylvania, hidroenergia de pe riul

Delaware) au

influentat dezvoltarea timpurie a industriei. Acest oras in care s-a

semnat, la 4 iulie 1776, Declaratia de
anii

independenta, a cunoscut, intre

1790-1800, si functia de capitala a

inlesnite de

S.U.A. Legaturile pe mare,

adincimea fluviului si a estuarului, au

activitate portuara,

permis o intensa

chiar daca orasul se afla la 150 km

departare de

ocean. Vechimea dezvoltarii industriale a dus la o inalta specializare a

productiei si a fortei de munca,

in prezent Philadelphia fiind printre

marile centre industriale ale tarii, specializat in industria siderurgica,

constructii navale, locomotive si vagoane,

masini-unelte, prelucrarea

petrolului, industria petrochimica. textila, confectii,

incaltaminte,

poligrafica, zahar, tigarete,

conserve, alimente concentrate etc. Zonele

industriale se afla in partea de sud

Delaware

a orasului, in lungul fluviului

si in partea de vest, unde se gaseste,

printre altele, si o

centrala electronucleara.

Activitatea de transport este legata, in primul rind, de functia portuara. Cu un trafic anual de 58;9
milioane tone, portul este specializat in importul de petrol, minereu de fier, metale neferoase,
produse alimentare, material lemnos etc. si in exportul de produse petroliere, siderurgie, carbuni
etc. In apropiere se afla si porturile petroliere Marcus Hook (22 milioane tone) si Yaulsboro (25,5
milioane tone). De asemenea, este un mare nod feroviar si rutier, iar aeroportul sau international
amplasat in Elmwood are un trafic anual de 3,8 milioane pasageri.
La sud de Philadelphia, pe tarmul estuarului Chesapeake, se afla orasul Battirnoye, care poarta
numele lordului Baltimore, primul proprietar din Maryland. Intemeiat in anul 1729, orasul are
astazi o populatie de 2,1 milioane de locuitori, impreuna cu suburbiile, fiind unul dintre marile
centre industriale, comerciale si financiare ale S.U.A. Activitatea portuara intensa a usurat mult
procesul dezvoltarii sale industriale. Instalatiile portului se intind pe o lungime de 64 km si
desfasoara un trafic anual de 46,6 milioane tone ; datorita unor legaturi feroviare foarte bune,
hinterlandul sau ajunge pina in statul Ohio. Prin port se exporta mari cantitati de cereale,
carbuni, produse animaliere si industriale. Importul este predominat de minereurile de fier,
concentratele de metale neferoase, produsele agricole etc. Orasul este deservit si de citeva
aeroporturi, mai important fiind Friendship.
Industria existenta prelucreaza diverse materii prime aduse din regiunea Marilor Lacuri,
Appalachi, din regiunile sudice sau din import. Se remarca, in special, ramurile industriei grele:
siderurgice, constructii navale, avioane, metalurgie neferoasa, prelucrarea petrolului, chimica.
Sint bine dezvoltate si industria conservelor, textila si a confectiilor, a tutunului etc.
Activitatea culturala este bine reprezentata (Universitatea John Hopkins-Mary-land, Academia
de stiinte-Maryland etc.).
Pittsburgh este situat in centrul marelui bazin carbonifer al Pennsylvaniei, fiind o veche asezare
de indieni, apoi fort francez din secolul al XVIII-lea, iar din anul 1816 devine oras. Populatia sa
este de 604 300 locuitori, dar atinge circa 2,4 milioane locuitori impreuna cu suburbiile si
orasele-satelit : Penn Hills, Wilkinsburg, McKeesport, Mount Lebanon, Baldwin etc.
Pozitia deosebit de favorabila, la confluenta riurilor Allegheny si Monongahela, care formeaza
riul Ohio, i-a usurat stabilirea legaturilor cu Marile Lacuri si tarmul Oceanului Atlantic.
Numeroase cai ferate si sosele converg spre Pittsburgh, conferindu-i rolul de mare nod de
comunicatii. Activitatea portuara este intensa, cu un trafic de peste 14,5 milioane tone marfuri
anual, in mare parte carbuni si minereuri de fier.
Activitatea economica de baza este insa cea industriala, ramura principala, metalurgia feroasa,
fiind reprezentata prin mari uzine, iar orasul trecind drept primul centru siderurgic al tarii (circa
30 milioane tone otel anual), unde o pondere deosebita o au uzinele firmei U. S. Steel
Corporation. Sint bine dezvoltate si alte ramuri industriale: cocso chimia, constructia de masini
grele, utilaje industriale, material feroviar, chimica, electrotehnica, sticlarie si ceramica. In
apropiere, la Shippingport, a fost construita una dintre primele centrale atomoelectrice ale
S.U.A.
Buffalo (1,4 milioane locuitori) este un port activ, la tarmul Lacului Erie, in punctul din care
porneste New York State Barge Canal care face legatura intre Marile Lacuri si Oceanul Atlantic.
Cunoscut din secolul al XVIII-lea, orasul devine in secolul nostru un mare port si centru
industrial. Apropierea de cascada Niagara si deci de amenajarile hidroelectrice de aici a fost un

alt factor care a influentat dezvoltarea industriei, bine reprezentata prin cea siderurgica (in
suburbia Lackawanna), industria electrotehnica, de utilaje industriale, chimica, alimentara.
Nod de comunicatii navale (traficul portului atinge 11,7 milioane tone anual), feroviare, rutiere si
aeriene (2,7milioane pasageri), Buffalo este si un important centru comercial. In oras se afla un
muzeu de istorie, altul de stiinte, galeria de arta Allbright-Knox, a gradina zoologica si alte
obiective turistice.
In lungul lui New York State Barge Canal se intilnesc trei importante centre industriale:
Rochester (970 000 locuitori, in cadrul SMSA), Syracuse (643 000 locuitori tot in cadrul SMSA)
si UticaRome (343 000 locuitori). O aglomeratie urbana deosebita o formeaza Albany, situat pe
fluviul Hudson, capitala. statului New York, cu 420 000 locuitori, in care se afla cea mai mare
universitate din S.U.A., New York State University. Centre industriale mari se intilnesc si in statul
Pennsylvania: Allentown-Bet hlehem-Easton (608 000 locuitori), Harrisburg (422 000 locuitori),
care este si capitala statului etc.
3. Regiunea East North Center (Central-nord-estica)
Situata in sudul lacurilor Superior, Michigan, Huron si Erie, motiv pentru care mai este denumita
si regiunea Marilor Lacuri, ocupa 9% din suprafata tarii, iar in cuprinsul ei traieste circa 25% din
populatia S.U.A. In acelasi timp concentreaza peste 40% din valoarea productiei industriale a
tarii si aproximativ 25% din cea agricola. Cadrul natural al regiunii este format dintr-un relief nu
prea inalt, brazdat de ape, in care glaciatiunea a incrustat adincile cuvete ale Marilor Lacuri
nordamericane. Spre sud altitudinea scade, trecindu-se la un relief de cimpie.
Existenta Marilor Lacuri si a riurilor Ohio si Mississippi, intre care se intinde regiunea, ofera
conditii naturale deosebit de favorabile dezvoltarii transporturilor. Formarea curentilor de transport al minereului de fier din Minnesota si al carbunelui din Pennsylvania pe Marile Lacuri si pe
Ohio a stat la baza aparitiei unor puternice centre industriale, mai ales in porturile situate la
tarmul lacurilor. Regiunea detine insa si resurse proprii de subsol: carbuni (Indiana, Illinois),
petrol (Illinois, Ohio, Michigan), minereuri de fier (Wisconsin, Michigan), cupru (Michigan), care
sint in prezent intens valorificate.
In legatura cu reteaua foarte intensa a cailor de comunicatie au aparut numeroase centre care
produc mijloace de transport, indeosebi automobile, ramura care si-a gasit cea mai avantajoasa
dezvoltare in statul Michigan. Bogatele resurse agricole au favorizat o puternica concentrare a
industriei alimentare, a ingrasamintelor chimice si masinilor agricole.
Porturile de la Marile Lacuri au un

trafic deosebit de intens. In afara

marilor porturi Chicago, Toledo, Detroit,

Cleveland se intilnesc si alte

numeroase porturi cu trafic anual ridicat Milwaukee (circa 8,5 milioane

tone),

Sandusky (circa 6 milioane tone), Lorain (circa 7 milioane tone),

ConneautOhio (peste 7 milioane tone), Kewaunee

(circa 3,5 milioane tone),

Calcite-Michigan (peste 13 milioane tone), Port Inland-Michigan (peste 9

milioane tone),

Ashtabula (peste 10 milioane tone) etc.

Metropola economica a regiunii este orasul Chicago, situat pe tarmul sudic al Lacului Michigan
si traversat de riurile Chicago si Calumet, fiind al doilea oras al S.U.A. dupa numarul de locuitori.
Impreuna cu numeroasele sale suburbii si orase satelit (Evanston, Skokie, Calumet, Chicago
Haights, Blue Island, Whiting, Hammond, East Chicago, Gary etc.) situate pe teritoriile statelor
Illinois si Indiana, formeaza o conurbatie de 7 milioane locuitori ,a doua din S.U.A.

In cadrul economiei S.U.A. este primul port interior si centru feroviar si al doilea oras, dupa
volumul productiei industriale, importanta financiara si comerciala.
Orasul Chicago este situat la capatul sudic al marelui sistem de navigatie interioara reprezentat
de cele cinci lacuri nord-americane si de fluviul St. Lawrence. Dezvoltarea sa este legata de
secolul al XIX-lea (in anul 1804 a fost intemeiata prima asezare, iar din 1837 a devenit oras),
cind se construiesc caile ferate si canalul navigabil dintre Lacul Michigan si riul Illinois, care fac
ca orasul sa devina un mare nod de circulatie. Aceasta a favorizat amplasarea unor industrii de
prelucrare a produselor agricole (conserve de carne, uleiuri etc.), iar la inceputul secolului al XXlea, a industriei metalurgiei feroase si a constructiilor de masini. In concordanta cu extinderea
functiilor sale, orasul s-a marit, intinzindu-se spre nord si sud-est, in lungul Lacului Michigan.
Datorita importantei si influentei lui economice, orasul Chicago trece astazi drept capitala
neoficiala a partii interioare a tarii.
Chicago este Si un centru de convergenta a numeroase conducte magistrale de petrol si de
gaze naturale prin care se transporta insemnate cantitati de
hidrocarburi din centrul si sudul tarii.

Activitatea industriala, puternic impulsionata de marea intretaiere de cai de comunicatii, are un

caracter complex. In regiunea industriala Chicago sint concentrate peste 15 mii intreprinderi, cu
peste 1,2 milioane de salariati.
Ramurile industriei grele sint preponderente: metalurgia feroasa (cu marile uzine de la Gary-7,5
milioane tone otel anual si Calumet-6,5 milioane tone otel anual), constructii de material feroviar,
automobile, electrotehnica, masini agricole (McCormick; una din marile uzine de tractoare ale
S.U.A.); utilaj electronic si de telefonie, apoi prelucrarea petrolului, cu marile rafinarii Whiting,
East Chicago, Gary, Calumet. In total, capacitatea rafinariilor din zona orasului Chicago este de
SS,4 milioane tone. In preajma lor s-au dezvoltat puternice complexe petrochimice. Intre alte
ramuri se remarca si industria carnii (marile abatoare . din sudul orasului), a prelucrarii lemnului,
moraritului, confectiilor, incaltamintei, tipariturilor.
Cea mai mare parte a industriei este concentrata in partea de sud si sud-est a orasului. Chicago
este totodata si un mare centru financiar si comercial, dupa activul sau grupul financiar din
Chicago fiind al patrulea din S.U.A. Aici isi au sediul marile banci: Continental Illinois National
Bank and Trust', First National Bank of Chicago' etc. si importante firme industriale: Pullman',
McCormick',
Swift' Admiral', Sunbean', Armour', Zenith', International Harvester' s.a. Activitatea
comerciala este reprezentata prin 75 mari antreprize Si peste 55 000 de magazine.
Detroit, al doilea mare oras al regiunii, este situat pe riul Detroit si la tarmul Lacului St. Clair, prin
care trec caile navigabile dintre lacurile Huron si Erie. Pozitia sa geografica favorabila a inlesnit
o rapida dezvoltare a cailor de comunicatie si comertului. In secolul nostru, odata cu construirea,
dupa anul 1909, la Dearborn, a primei uzine de automobile Ford, Detroit s-a extins mult,
devenind un mare centru urban si industrial al S.U.A.
Populatia sa atinge aproape milioane locuitori, iar impreuna cu o serie de orasesatelit: Dearborn,
Hamtramck, Warren, River Rouge, Ecorse, Melvindale, Ferndale, Roseville etc. formeaza o
conurbatie de 4,9 milioane locuitori, a cincea din S.U.A.
Functia principala a orasului este cea industriala, fapt evidentiat de numarul ridicat al unitatilor
cu acest profil; de numarul mare de muncitori ocupati in acest sector, neatins de nici unul dintre
marile orase americane, reprezentind jumatate din populatia activa. Marele potential industrial a
atras multi imigranti (aproape 3/5 din populatie) si populatie de culoare (circa 1/ 10).

Pentru industria orasului rolul hotaritor 1-a avut construirea uzinelor de automobile. Astazi,
Detroit este capitala automobilului american', cel mai mare centru al productiei de automobile
din intreaga lume. In oras, dar mai ales in suburbiile sale, functioneaza uzine ale celor trei mari
firme din industria constructiilor auto ale S.U.A.: General Motors, Ford Motor si Chrysler. Cea
mai mare este uzina River Rouge din Dearborn, a firmei Ford Motor, care executa toate
procesele de productie, inclusiv producerea accesoriilor, intr-un complex de fabrici cu circa 80
000 de salariati. De remarcat specializarea in toate ramurile care au contingenta cu automobilul:
cauciuc sintetic, anvelope. sticlarie, metalurgie feroasa, textila, aluminiu, prelucrarea petrolului
etc. Dupa cel de-al doilea razboi mondial s-au dezvoltat si alte ramuri: constructia de tractoare,
avioane, motoare electrice, productia de razboi. Mai putin insemnate sint industria lemnului si industria alimentara. Dupa volumul global al industriei, orasul ocupa locul al patrulea in S.U.A.
(dupa New York, Chicago, Los Angeles).
In statul Ohio se afla orasul Cleveland,
Lacului Erie.

situat pe tarmul sudic al

Fondat in anul 1796 si declarat oras in

1836, Cleveland

este un mare centru industrial si financiar al S.U.A., cu o populatie

2,05 milioane locuitori (fmpreuna cu

suburbiile). In trecut a fost

centrul productiei petroliere si sediul marii companii

creata de Rockefeller. Desi

Standard Oil,

azi rezervele de petrol locale au fost seca-

tuite, industria de prelucrare mai are

Dezvoltarea

de

Inca

o importanta destul de mare.

deosebita a orasului s-a datorat constructiei canalului care

il leaga de riul Ohio,

orasul devenind un mare nod de comunicatii navale,

terestre si aeriene (Hopkins

Airport are un trafic anual de 5,8 milioane

pasageri).

Functia industriala este reprezentata prin mari uzine siderurgice, de masiniunelte (locul al doilea
in S.U.A.), electrotehnice, automobile, santiere navale, prelucrarea petrolului si petrochimia,
textila , si confectii, hirtie etc.
Din punct de vedere economic, Cleveland este debuseul marelui bazin carbonifer din nordul Muntilor Appalachi.

Cincinnati (1,4 milioane locuitori, cu suburbiile) este un mare centru industrial situat pe riul Ohio,
fondat in 1788 si declarat oras in 1819, fiind specializat in productia de masini-unelte, mecanica
de precizie, siderurgie, electrotehnica, avioane, alimentara, chimica, instrumente muzicale ; este
nod feroviar, port fluvial activ (circa 7,5 milioane tone) si are un aeroport cu un trafic anual de 2,7
milioane pasageri. Alaturi de activitatea economica, in oras se desfasoara o intensa viata
culturala (are doua universitati cu circa 50 000 studenti, Conservator, Academie de arte, muzee).
Columbus (1 058 000 locuitori, cu suburbiile), situat in partea centrala a statului Ohio, este
capitala acestuia si important centru cultural (Ohio State University cu 46 000 studenti) si
comercial, functii ce au dus la cresterea rapida a populatiei. Dintre cele mai mari centre urbane
ale statului Ohio (care se numara printre cele mai dezvoltate din punct de vedere economic, in
cadrul S.U.A.) amintim: Dayton (857 000 locuitori), Toledo (781 000 locuitori), Youngstown (544
000 locuitori) si Akron (682 000 locuitori), toate puternice centre industriale si comerciale.
In statul Indiana se distinge orasul Indianapolis (1,1 milioane locuitori, cu suburbiile), capitala
statului, mare nod feroviar, rutier si aerian (2,6 milioane pasageri anual) si important centru al

industriei alimentare, de masini agricole si mijloace de transport. Populatia orasului a crescut

foarte mult in ultimul timp_ Orasul poseda un circuit de curse de automobilism, pe care se
desfasoara anual Marele premiu de automobilism al S.U.A_ (pe 500 mile) celebru in lumea
intreaga.
In statul Wisconsin se afla orasul Milwaukee (1,4 milioane locuitori, fmpreuna cu suburbiile),
mare centru industrial pe tarmul Lacului Michigan, situat intr-o zona de puternica concentrare a
industriei siderurgice, a constructiilor de masini (nave, produse electrotehnice, masini agricole
etc.). Este bine cunoscut prin fabricile sale de incaltaminte, produse lactate, tricotaje si mai ales
ca mare centru mondial al productiei de bere. Orasul a fost fondat de colonistii germani dupa
anul 1830 si are un aspect pitoresc, cu numeroase parcuri si gradini. Este un port activ la Lacul
Michigan, iar aeroportul sau inregistreaza un trafic anual de 2,1 milioane pasageri.
4. Regiunea West North Central (Central-nord-vestica)
Sub aceasta denumire sint cuprinse statele situate la vest de fluviul Mississippi, pina la limita
Muntilor Stincosi, spre sud pina la valea riului Arkansas, iar in nord pina la granita cu Canada.
Relieful regiunii, care mai este denumita si Vestul Mijlociu', este format din Podisul Preriilor si
din Podisul Missouri, continuate spre sud cu Podisul Ozark. Este patria intinselor prerii, cea mai
mare zona de cultura a cerealelor din S. U.A. Regiunea ocupa 19% din suprafata tarii si are 9%
din populatia sa, fiind specializata in exploatarea minereului de fier (90% din productia
nationala), a minereurilor de plumb (50%) si de zinc (25%), formind, totodata, baza productiei de
griu, de porumb si de cresterea animalelor.
In afara de aceasta dispune si de resurse de petrol in statele Kansas si Missouri, unde se afla si
o dezvoltata industrie de prelucrare si chimizare, la Kansas City, Wichita, El Dorado etc.
Industria prelucratoare este reprezentata mai ales prin cea a moraritului, a carnii, lemnului,
celulozei si hirtiei, masini agricole, mijloace de transport, metalurgie feroasa si neferoasa etc.
Activitatea industriala este concentrata in marile orase, determinind o crestere treptata a
populatiei urbane.
Minneapolis, impreuna cu orasul vecin St. Paul, sint situate pe malurile lui Mississippi, in punctul
de unde fluviul incepe sa fie navigabil, formind o conurbatie de 2,0 milioane locuitori. Este un
important centru industrial, specializat in industria alimentara (morarit, produse lactate,
conserve, uleiuri etc.), industria textila, a pielariei si incaltamintei, a lemnului, mobilei, celulozei si
hfrtiei, poligrafica. ine reprezentata este si industria constructoare de masini : masini agricole,
vagoane, electrotehnica, montaj de automobile etc. Se remarca si ca un insemnat centru de
transporturi (nod feroviar cu 12 linii, port fluvial, mare aeroport international cu 7,2 milioane
pasageri anual). Orasul este situat intr-o regiune cu numeroase parcuri si lacuri de un pitoresc
deosebit, dintre care cel mai cunoscut este Minnehaha Park.
Kansas City (1,3 milioane locuitori impreuna cu suburbiile) este situat la confluenta lui Missouri
cu rful Kansas. fiind format, practic, din doua ora se cu acelasi nume, care apartin statelor
Missouri si Kansas si care au fost intemeiate la. inceputul secolului al XIX-lea. Activitatea
principala este cea comerciala si de transport ; aici se gasesc mari abatoare si piete de vite si
grine, orasul inscriindu-se drept primul centru al S.U.A. in tranzitul de animale vii pe calea ferata.
Activitatea comerciala este strins legata de cea de transport. Kansas City este un important nod
feroviar (12 linii) si port fluvial. Are si un mare aeroport cu un trafic de 4,1 milioane pasageri
anual. Toate acestea au impulsionat dezvoltarea industriala: morarit, carne, pielarie,
incaltaminte, marfuri agricole, material feroviar, avioane, automobile, chimica, prelucrarea petrolului etc.
Omaha (569 000 locuitori) tinde sa devina cel mai mare centru al comertului cu animale din
S.U.A., datorita marilor abatoare si fabrici alimentare pe care le are. Pe baza resurselor miniere

din Muntii Stincosi s-a dezvoltat aici industria metalurgiei neferoase. Omaha este si un centru
cultural activ, cu o universitate intemeiata in anul 1908.
5. Regiunea South Atlantic (Sud-atlantica)
In partea de sud-est a S.U.A. se situeaza sase state cu larga iesire la
Oceanul Atlantic, care, desi nu au o dezvoltare economica la nivelul
statelor din

nord, se diferentiaza de restul statelor

existenta unor resurse de

.carbuni, minereuri de fier, hidroenergie,

saruri de potasiu, in parte valorificate.

agricultura

sudice prin

Totodata, sint state cu o

bine dezvoltata si specializata. Teritoriul

lor cuprinde o

parte din Muntii Appafachi centrali, Piemontul preappalachian

litorala centrala si sudica,

Peninsula Florida ; populatia urbana a

regiunii se ridica, in medie, la circa 58%,

procent mai redus in

comparatie cu statele nordice. Dar exista mari diferente

acest sens. Astfel, daca

si Cimpia

intre state in

West Virginia are numai 39% populatie

in Florida aceasta atinge 80%.

urbana,

Dintre culturi sint bine reprezentate:

bumbacul, tutunul (in Virginia, North

Carolina, South Carolina, Georgia),

cerealele, legumele si pomii fructiferi. Cresterea animalelor este mai

putin importanta (cornute pentru lapte, pasari).

Din punct de vedere

agricol statul Florida ocupa o pozitie aparte ; aici, clima

subtropicala

a favorizat o larga dezvoltare a culturii citricelor, a legumiculturii si

floriculturii, produse in realizarea carora este intrecuta, la nivel national, numai de California. Valorificarea terenurilor din mlastinile
Everglades vor asigura Floridei suprafete din
extinderea

ce in ce mai mari pentru

culturilor cu caracter subtropical.

In domeniul industriei, regiunea se distinge prin prelucrarea bumbacului (2/3

din productia de tesaturi de bumbac a S.U.A.), industria tutunului (in statul Virginia), industria
conservelor si a sucurilor (in Florida). Dintre ramurile industriei grele sint mai bine dezvoltate:
exploatarea carbunilor (in West Virginia, care constituie primul bazin carbonifer al S.U.A.), cea a
fosforitelor, in Florida (27,5 milioane tone), industria constructiilor de masini, chimica. In zona
Fall Line au fost construite hidrocentrale care asigura cerintele de energie electrica ale regiunii.
Pentru statul Florida un loc deosebit il detine turismul, marile statiuni balneare maritime fiind
vizitate anual de circa 24 milioane de turisti. Dintre acestea cea mai cunoscuta este Miami, dar
pe tarmul atlantic al Floridei, de la Jacksonville pina la Miami, statiunile se tin lant : Jacksonville
Beach, Daytona Beach, Palm Beach, Ft. Lauderdale etc:
Orasele regiunii Sud-atlantice nu sint,
dintre

in general, prea mari, dar citeva

ele s-au impus ca importante centre de

convergenta economica de

interes natio nal, asa cum sint : Atlanta, Miami,

Tampa.

Atlanta (1,7 milioane locuitori impreuna cu suburbiile), fondat in 1845, este principalul centru
comercial, de transport, industrial si financiar al regiunii.
Activitatea principala este cea de transport, mare nod feroviar - cu 15 linii -, rutier si aerian, cu
un aeroport de mare trafic-Hartsfield International (25,6 milioane pasageri anual, al doilea din
S.U.A.), care ii inlesneste legaturile cu toate regiunile invecinate.
Miami (1,3 milioane locuitori) este
est,

situat in Florida, pe tarmul de sud-

la Oceanul Atlantic. Practic este constituit dintr-o aglomerare de

centre si

statiuni balneare (Miami, Miami Beach, Hialeah, North Miami, Carol City, Miami Shores, Miami
Springs, South Miami, Coral Gables etc.), functia sa principala fiind cea turistica (peste 6
milioane turisti anual), ceea ce a dus la o mare dezvoltare a constructiilor hoteliere si a tuturor
tipurilor de obiective turistice (cluburi, teatre, porturi de yachturi etc.).
Industria este Si ea strins legata de turism: alimentara, confectii, tigari etc. Tot turismul a
impulsionat si dezvoltarea transporturilor, aici gasindu-se unul dintre marile aeroporturi din
S.U.A. (Miami International cu 12,4 milioane pasageri anual).
6. Regiunea East South Central (Central-sud-estica)
Avind o fatada maritima extrem de restrinsa, la Golful Mexic, regiunea cuprinde versantul sudic
al Muntilor Appalachi, Podisul Cumberland si o portiune din Cimpia Mississippi. Vaile adinci ale
riurilor Alabama si Tennessee canstituie atit culoare de circulatie, cit si surse de energie
electrica.
In teritoriul regiunii sint situate zacamintele de minereu de fier si carbuni din sudul Muntilor
Appalachi (statul Alabama). Prin amenajarea complexa a riului Tennessee, productia de energie
electrica asigura intregul consum local, o alta parte fiind trimisa si spre alte regiuni. In preajma
hidrocentralelor au fost amplasate uzine chimice, de metale neferoase sau atomice, fapt care a
determinat conturarea unei regiuni industriale, cu centre importante, la nivel national, ca
Knoxville, Chattanooga, Nashville etc.
Industria regiunii este specializata in metalurgia feroasa, neferoasa, constructii de masini (utilaj
minier si textil, masini agricole, electrotehnica), chimica, a bumbacului, prelucrarea lemnului,
alimentara. Agricultura este caracterizata prin marile plantatii de bumbac (Alabama, Mississippi),
de tutun, soia, plante furajere (Tennessee, Kentucky). Cresterea animalelor este bine
reprezentata, mai cu seama in partea nordica a regiunii (cornute mari pentru lapte).
Louisville (888 000 locuitori cu suburbiile) este un important nod de
comunicatii situat pe Ohio, in nordul statului
1790 si numit

Kentucky, fondat in anul

astfel in cinstea regelui Ludovic al XVIlea. Prin

dezvoltarea sa industriala (tractoare, automobile, electrotehnica, chimica, prelucrarea lemnului, textila, alimentara) si procentul ridicat al
populatiei

active ocupate in comert si finante, orasul

mult de celelalte centre ale

se deosebeste

regiunii, apropiindu-se de specificul

economic si urban al oraselor din nordul

tarii.

Memphis (848 000 locuitori cu suburbiile) este unul dintre marile centre comerciale situate pe
fluviul Mississippi. Dezvoltat ca port pentru expedierea bumbacului si a lemnului, orasul si-a

creat, treptat, o industrie bine reprezentata (textila, egrenarea bumbacului, masini pentru textile,
mijloace de transport, mobila, hirtie, alimentara). Activitatea portuara (6,5 milioane tone anual) si
convergenta cailor ferate si a soselelor, au usurat dezvoltarea comertului, Memphis fiind cea mai
mare piata a bumbacului din S.U.A. si o importanta piata a lemnului, pieilor si a altor produse
agricole. Prin aeroportul orasului trec anual 4,6 milioane pasageri
Birmingham (779 000 locuitori) este cel mai mare centru al industriei metalurgiei feroase din
sudul tarii. Punerea in valoare a resurselor locale de carbuni si de minereu de fier a dus la
aparitia acestui oras spre sfirsitul secolului al XIX-lea: Alaturi de uzinele siderurgice, astazi functioneaza aici importante uzine producatoare de utilaj minier, masini-unelte, utilaje pentru
industria alimentara etc. Functia industriala a generat si o importanta activitate de transport
(mare nod feroviar si port fluvial), precum si dezvoltarea comertului.
Intre alte orase ale regiunii amintim pe cele din valea Tennessee : Chattanooga (381000
locuitori), Knoxville (421000 locuitori) si Nashville (716 000 locuitori), toate puternice centre
industriale a caror activitate a fost mult impulsionata de construirea sistemului energetic T.V.A.
7. Regiunea West South Central (Central-sud-vestica)
Cuprinsa intre valea fluviului Mississipi la est si Muntii Stincosi la vest, Podisul Ozark la nord si
tarmul Golfului Mexic la sud, regiunea ocupa 13% din suprafata S.U.A si detine peste 9% din
populatie.
Conditiile naturale sint destul de variate. Astfel, in extremitatea de sud - sud-est, in lungul
tarmului Golfului Mexic, se intinde o cimpie litorala joasa, lagunara, cu domuri de sare. O unitate
aparte o formeaza delta fluviului Mississippi, cuprinsa in limitele statului Louisiana. Cfmpia
fluviului Mississippi, destul de joasa si mlastinoasa, a fost in buna masura asanata, devenind o
importanta zona agricola.
In restul teritoriului se intinde Podisul Preriilor, care, spre vest, devine accidentat, altitudinile
oscilind intre 1000 si 1 500 m.
Depresiunile adinci ale vailor Arkansas, Pecos si Red River sint renumite prin importantele
zacaminte de petrol si gaze naturale. Regiunea este o mare producatoare de petrol, revenindu-i
peste 1/3 din cantitatea de petrol extrasa din S.U.A. Industria de prelucrare si chimizare a
petrolului este bine dezvoltata in special in centrele de la tarmul Golfului Mexic.
Pe baza importului de bauxita s-a dezvoltat aici productia de alumina si aluminiu. In ultimul timp
s-au construit si intreprinderi ale industriei constructiilor de masini (santiere navale, utilaje petroliere, electrotehnica). Traditionale sint industria lemnului, cea textila, de pielarie si alimentara.
Petrolul si gazele naturale au transformat profund, in ultimele decenii, economia regiunii, care
tinde sa depaseasca nivelul general al statelor sudice prin : volumul productiei industriale,
venitul anual pe locuitor, concentrarea capitalului, extinderea functiilor comerciale si financiare,
concentrarea acestor functiuni in citeva orase mari care joaca rolul de centre polarizatoare etc.
Principalele orase sint : Houston, Dallas si New Orleans.

Houston, situat in sudul statului Texas, pe riul San Jacinto, in apropiere de Golful Galveston si
de tarmul Golfului Mexic, de care este legat printr-un canal maritim cu o adincime de 11 m, a fost
intemeiat in anul 1836. Impreuna cu o serie de suburbii si orase-satelit (Pasadena, Baytown,
Texas City etc.) formeaza o conurbatie de 2,1 milioane locuitori, cea mai mare din sudul S.U.A.
Orasul isi datoreaza dezvoltarea marelui boom' petrolier din perioada 19201940, devenind apoi
cel mai important centru de prelucrare a petrolului din S.U.A. Capacitatea rafinariilor sale atinge

79,8 milioane tone, cele mai multe dintre ele fiind amplasate in lungul canalului maritim sau in
portul Texas City, unde s-au dezvoltat si mari complexe petrochimice. Prin folosirea unor resurse
variate (petrol, gaze naturale, sare etc.), industria chimica a devenit ramura principala a
industriei din acest mare oras. Bine reprezentate sint si industria constructiilor de masini, a
aluminiului, alimentara (zahar, ulei), textila, a materialelor de constructie. Functia de transport
este strins legata de cea industriala. Portul, cu un trafic de aproape 77 milioane tone anual (fara
Texas City), este cel mai activ de pe litoralul american al Golfului Mexic. La Houston se intilnesc
numeroase cai ferate, sosele, conducte, linii aeriene (Intercontinental Airport are un trafic anual
de 5,9 milioane pasageri). In functie de dezvoltarea sa industriala, Houston a devenit si un
puternic centru financiar si comercial al sudului tarii, avind si o bogata activitate culturala: opt
colegii superioare si universitati, teatre (Municipal Hall, Coliseum), renumita sala a Astrodomului.
La Houston se afla si centrul de cercetari spatiale, de unde au fost conduse expeditiile navelor
Appolo' spre si pe Luna.
New Orleans este cel mai caracteristic oras al sudului, mare port si centru industrial, care a jucat
un rol activ in legaturile comerciale ale regiunilor agricole din aceasta parte a tarii. Orasul estesituat pe ambele maluri ale fluviului Mississippi, la inceputul marei sale delte si la 145 km de
varsarea acestuia in Golful Mexic. Prin asezarea sa intr-o zona mlastinoasa, intre Mississippi si
Lacul Pontchartrain, a fost amenintat intotdeauna de inundatii si de malarie, calamitati care , nu
i-au ocolit defel.
Industria este legata atit de valorificarea materiilor prime locale
(petrol,

gaze, trestie de zahar, orez, lemn etc.),

importate (metale neferoase,

cit si a celor

cafea, banane, zahar semirafinat etc.).

Orasul a devenit un mare centru de prelucrare si chimizare a petrolului

(in suburbiile Norco si Chalmette) ; bine reprezentate sint si
industriile: aluminiului

(Chalmette), materialelor de constructie,

ingrasamintelor chimice, de constructii

navale, textila, cherestea,

mobila, hirtie, zahar, conserve de fructe etc.

8. Regiunea Mountain (Statele montane sau regiunea Munfilor Stincosi)

Sub acest nume se inscrie cea mai intinsa regiune economico-geografica a tarii, care
inglobeaza opt state situate in zona Muntilor Stincosi si a podisurilor interioare. Regiunea ocupa
16,4% din teritoriul S.U.A, si detine numai 2,5% din populatia sa. Relieful este format din lantul
Muntilor Stincosi si podisurile Wyoming, Marele Bazin, Colorado si Arizona.
Statele montane detin 66% din productia de cupru a S.U.A., 25% din cea de
plumb si zinc, 33% aur si argint, 75% molibden, aproape intreaga productie de uraniu si
wolfram. Agricultura are o dezvoltare destul de mare, reprezentata mai ales prin cresterea
animalelor, cultura sfeclei de zahar si a bumbacului.
Activitatea industriala este legata de exploatarea metalelor neferoase, pretioase si rare si de
prelucrarea lor. Dintre celelalte ramuri, in ultimii ani s-au dezvoltat extractia si prelucrarea
petrolului, metalurgia feroasa, industria atomica, industria alimentara (lapte, carne, zahar).
Cele mai multe orase ale regiunii sint mici, trei dintre ele fiind mai insemnate, atit prin numarul
de locuitori, cit si prin functiile lor: Denver, Salt Lake City si Phoenix.
Denver (1,3 milioane locuitori cu suburbiile), capitala statului Colorado, este situat la 1500 m
altitudine, intr-un punct important de incrucisare a cailor ferate care strabat muntii (in primul rind

magistrala. New York-Chicago-San Francisco). Insemnat centru comercial si industrial, Denver

este cel mai puternic centru economic din regiunea Munilor Stincosi.
In apropierea sa se afla exploatari de carbuni si de metale neferoase, iar in oras s-au dezvoltat
intreprinderi ale metalurgiei feroase, de avioane, de utilaje miniere. si alimentare, de material
feroviar, uzine chimice, fabrici de zahar, de confectii etc. O functie deosebita a orasului este cea
turistica, Denver fiind una dintre cele mai reputate statiuni climaterice americane. Aceasta face
ca International Stapleton Airport, care deserveste orasul, sa aiba un trafic ridicat: 11,2 milioane
pasageri anual.
Salt Lake City (744 000 locuitori, cu suburbiile) se afla in partea centrala a Podisului Marelui
Bazin, in marginea estica a Marelui Lac Sarat (Great Salt Lake), fiind capitala statului Utah. Infiintat in anul 1847 ca centru al sectei religioase a mormonilor, s-a dezvoltat repede devenind un
insemnat centru comercial. Orasul a inflorit insa in urma construirii cailor ferate si valorificarii
unor mari resurse de subsol (cupru, plumb, zinc etc.).
Ca centru industrial dispune de uzine pentru prelucrarea cuprului, plumbului si argintului, bine
reprezentata fiind industria electrotehnica, mecanica de precizie, prelucrarea petrolului, a carnii
si zaharului. Importanta lui ca nod de comunicatii este tot atit de mare, deoarece aici se intilnesc
caile ferate si soselele care strabat Muntii Stincosi, pentru ca apoi sa se indrepte spre Los
Angeles sau San Francisco. Aeroportul inregistreaza un trafic anual de 2,8 milioane pasageri.
Daca in urma cu o suta de ani era un
unui

oras izolat, astazi el este centrul

areal industrial bine conturat, care cuprinde si alte localitati :

Provo, Ogden,

Tooele, Magna.

In oras se afla o universitate cu 21 700 studenti si mai rnulte muzee.

Phoenix (1,05 milioane locuitori, cu suburbiile) este un centru industrial in plina dezvoltare,
specializat in productia de utilaj minier.
9. Regiunea North Pacific (Nord-pacifica)
Situata in extremitatea de nord-vest si vest a tarii, in bazinul fluviului Columbia si la tarmul
Oceanului Pacific, regiunea ocupa 9% din suprafata S.U.A., fiind locuita insa numai de 3% din
populatia tarii. Relieful montan predominant este strabatut de vai largi (Columbia, Snake,
Willamette) favorabile dezvoltarii agriculturii. Principalele bogatii sint padurile (50% din rezervele
nationale) si hidroenergia (40% din potentialul hidroenergetic al riurilor S.U.A.), carora li se
adauga resursele miniere (aur, uraniu) si pescuitul.
Pentru dezvoltarea economica a regiunii, valorificarea resurselor hidroenergetice a constituit un
impuls deosebit, pe fluviul Columbia construindu-se numeroase hidrocentrale care au atras
dezvoltarea industriei metalurgiei neferoase si atomice si totodata a permis irigarea unor terenuri
intinse.
Ramurile industriale de baza sint : industria aluminiului, industria de avioane si rachete,
constructiile navale, prelucrarea lemnului, industria zaharului si a conservelor de peste.
Seattle (1,4 milioane locuitori, cu suburbiile) este un port activ al S.U.A, situat pe tarmul estic al
Golfului Puget Sound. Fondat in anul 1852, orasul se dezvolta rapid dupa constructia caii ferate
transamericane (1884) Si devine celebru in istoria Americii pentru ca de aici au pornit cautatorii
de aur spre Alaska, si tot aici se afla marele centru de schimb al pieilor si blanurilor de anirnale.
Seattle a devenit astazi un puternic centru industrial-portuar. Asezarea favorabila a portului, intrun golf adinc, ferit de curenti, bine legat de hinterlandul sau prin sosele si cai ferate, a deschis

frumoase perspective amplasarii unor industrii care sa prelucreze materiile prime locale (lemn,
metale, produse agricole, peste) sau importate. In timpul celui de-al doilea razboi mondial, aici
au fost amplasate uzine de armament. Portul are un trafic de 14,7 milioane tone anual, prin el
stabilindu-se legaturi directe cu Ala.ska si Extremul Orient. Ca nod feroviar, rutier si aerian,
Seattle are, de asemenea, un rol important (aeroportul Seattle-Tacoma are un trafic anual de 5,8
milioane pasageri).
Intre ramurile industriale se remarca industria de avioane si rachete (uzinele Boeing),
constructiile navale, metalurgia feroasa, prelucrarea lemnului, rafinarii de petrol, care
prelucreaza petrolul adus din Canada, industria alimentara (conserve de fructe si peste, zahar
etc.).
10. Regiunea South Pacific (Sud-pacifica)
Aceasta regiune cuprinde statul California, ocupind 11,3% din suprafata tarii si detinind 8,7% din
populatie. Relieful este variat; intre lanturile semete de munti (Coastei, Sierra Nevada) aflindu-se
o intinsa depresiune, Valea Californiei (formata din San Joaquin Valley si Sacramento Valley),
care ofera posibilitati deosebite pentru agricultura. In sud se intinde o alta depresiune, Los
Angeles, in cuprinsul careia s-a dezvoltat o mare aglomeratie urbana.
California este cel mai dezvoltat stat al vestului S.U.A., atit din punet de vedere industrial, cit si
agricol, comercial-financiar, cultural si turistic, dispunind de mari resurse energetice, indeosebi
petrol, exploatat in zona Los Angeles si in bazinul Salinas. Energia electrica este furnizata de
marile termocentrale, care functioneaza pe baza petrolului si a gazelor naturale, cit si de
hidrocentralele de pe fluviul Colorado.
Ramurile industriale cele mai dezvoltate sint: metalurgia neferoasa, constructiile de avioane si
rachete, electrotehnica, constructiile navale, masini-agricole, prelucrarea petrolului si
petrochimia, prelucrarea lemnului, confectiile si o variata industrie alimentara (conserve de
legume, fructe si peste, sucuri, zahar, lactate, vinificatie etc.). Concentrarea industriei in
regiunea industriala Los Angeles si in marele centru San Francisco este o caracteristica
importanta a Californiei, fapt care explica si mpresionanta crestere a populatiei acestora.
Varietatea deosebita a conditiilor de sol si de clima, irigatiile si mecanizarea au favorizat o
dezvoltare cu totul deosebita a agriculturii. Aceasta este specializata in pomicultura (pruni, meri,
caisi, piersici), viticultura, legumicultura, cultura citricelor (portocale, lamii), a orezului si
bumbacului. Partea centrala a statului (vaile San Joaquin si Sacramento) a devenit, pe baza
irigatiilor, regiunea cu agricultura cea mai intensiva din S.U.A.
In partea de sud, care are un climat mai uscat, se cultiva bumbac pe terenurile irigate. California
ocupa unul dintre primele locuri in lume in privinta intensitatii culturii pomilor fructiferi si a
arbustilor mediteraneeni, ca si prin numarul fabricilor de prelucrare. Ea aprovizioneaza intregul
teritoriu al S.U.A., o parte a produselor fiind exportate in Canada si in tarile din Europa.
Los Angeles este situat pe tarmul sudic al Californiei, intr-o depresiune cu un relief accidentat si
un climat arid, in apropierea Muntilor San Bernardino si a desertului Mojave. Infiintat de spanioli
in anul 1781 sub numele de El Pueblo del Nuestra Senora la Reina de Los Angeles de
Porciuncula, orasul s-a dezvoltat in mai multe etape: prima, dupa anul 1890, cind au fost
descoperite zacamintele de petrol si a inceput dezvoltarea
industriala, a doua, dupa anul 1920, odata cu fondarea Hollywood-ului, care a permis extinderea
functiunii cultural artistice, si a treia, in timpul si dupa cel de-al doilea razboi mondial; cind s-a
dezvoltat industria aeronautica cu ramurile ei anexe. .
In ultimele decenii activitatea industriala s-a extins foarte mult, formindu-se o adevarata regiune
industriala care cuprinde nenumaratele centre ce formeaza conurbatia Los Angeles. Totodata,
orasul a capatat dimensiuni gigantice prin inglobarea unor orase-satelit situate la mare distanta
(70-100 km). Orasul propriu-zis are 2,5 milioane locuitori, iar conurbatia a ajuns la 7 milioane

locuitori, incluzind multe orase legate intre ele printr-un sistem modern de sosele, autostrazi, cai
ferate. Intre acestea, spre nord se afla Alhambra, Pasadena, Glendale, Burbank, Hollywood,
San Fernando, iar la tarmul Oceanului Pacific: Beverly Hills, Santa Monica, Hawthorne,
Redondo Beach; spre sud, se afla: Long Beach, Torrance, San Pedro, Compton, Wilmington, iar
la est : Santa Ana, Anaheim, Huntington Beach, Garden Grove, Downey, Fontana, Riverside,
Norwale, Bellflower.
Din anul 1965, in cadrul conurbatiei
doua

Los Angeles au fost desprinse alte

orase milionare : Anaheim-Santa Ana

-Garden Grove cu 1,5 milioane

locuitori si Riverside-San Bernardino-Ontario

cu 1,1 milioane locuitori.

Functia principala este cea industriala, marea dezvoltare a industriei fiind determinata de
valorificarea petrolului si a gazelor naturale, de activitatea portuara si de caile de comunicatie
foarte dese, de amplasarea unor uzine legate de productia de razboi etc.
Conurbatia se distinge printr-o puternica industrie de prelucrare si chimizare a petrolului,
capacitatea rafinariilor fiind de peste 41,8 milioane tone/an. Complexele petrochimice sint
amplasate in apropierea rafinariilor, ele producind cauciuc sintetic, mase plastice, coloranti,
detergenti, medicamente.
Los Angeles este al doilea centru al S.U.A. pentru productia de automobile (cu o mare uzina a
firmei Chrysler), iar santierele navale din Los Angeles si San Pedro sint dintre cele mai
cunoscute de pe coasta Pacificului. Industria mai produce utilaje petroliere, material feroviar,
aparatura electrotehnica, masini agricole etc. La Fontana functioneaza o mare uzina siderurgica,
care aprovizioneaza cu otel si laminate intreaga regiune. Pentru productia de avioane s-a
dezvoltat industria aluminiului, ramura care lucreaza pe baza importului de bauxita. Dintre alte
ramuri sint de mentionat : confectii, textila, incaltaminte, conserve de fructe si legume etc.
Dispersarea uzinelor a necesitat crearea unei retele dezvoltate de cai de comunicatie.
San Francisco este situat in partea centrala a litoralului Californiei, la marele golf in care se
varsa fluviile Sacramento si San Joaquin. Golful este inchis de doua peninsule muntoase, care
lasa o ingusta trecere, numita Golden Gate, orasul fiind amplasat in amfiteatru, la sud de
aceasta trecere. In partea estica a Golfului San Francisco se afla o serie de orase : Oakland,
Richmond, Berkeley, iar spre sud, Palo Alto, South San Francisco, San Mateo, Redwood City,
toate alcatuind conurbatia San Francisco-Oakland, care concentreaza 3,1 milioane locuitori.
Pina in anul 1848, el a apartinut Mexicului, apoi, intrat in confederatia americana, incepe sa se
dezvolte vertiginos, devenind centrul faimoasei febre a aurului'. Spre sfirsitul secolului al XIXlea este cunoscut ca un port si centru industrial de mare insemnatate in urma constructiei caii
ferate New York - San Francisco. Dupa ce a fost aproape in intregime distrus de cutremurul din
anul 1906, San Francisco a renascut, devenind un mare centru economic al vestului. Din
aceasta perioada dateaza caracterul pestrit al populatiei, mai pronuntat decit la New York, peste
jumatate din locuitorii orasului fiind imigranti sau fii ai imigrantilor. Cartierele lor sint deosebit de
pitoresti prin specificul national pastrat cu mindrie. Cei mai numerosi sint chinezii, italienii,
japonezii, slavii, grecii, nordicii, mexicanii etc. Desi a fost intrecut, in ultimul timp, de Los
Angeles, atit in privinta populatiei cit si a importanei economice, San Francisco ramine un mare
centru comercial-industrial al Statelor Unite.
Activitatea industriala este concentrata in afara orasului si in Oakland, Richmond, unde sint
dezvoltate industriile: electrotehnica si electronica, constructiile navale, masini-unelte, mecanica
de precizie, avioane, montaj de automobile, prelucrarea si chimizarea petrolului, textila,
confectii, sticlarie, incaltaminte, alimentara (zahar, conserve de fructe, legume si peste) etc.

San Diego (1,4 milioane locuitori, cu

un mare

suburbiile) tinde sa devina si el

centru urban al vestului tarii. Situat linga granita cu Mexicul,

este un port

militar important, avind in apropiere

mari baze navale

si de rachete ale S.U.A. Industria sa

influentata de caracterul

a fost puternic

militar al activitatii, remarcindu-se productia

de avioane si de rachete (uzinele

General Dynamic si Convair) cu care

ocupa unul dintre primele locuri in S.U.A.

dezvoltat:

una dintre cele mai

Intre alte ramuri, s-au mai

industria electrotehnica, a constructiilor

alimentara. Portul are un trafic

navale si

restrins, bazat mai mult pe pescuit.

San Diego este si o mare statiune balneara, inclusiv localitatile invecinate: Imperial Beach,
Coronado, Chula Vista, Pacific Beach, National City, La Jolla.
In ultimii ani a crescut importanta economica a altor orase din California, asa cum sint: San Jose
,metropola economica a vaii Californiei', Sacramento (851 000 locuitori, cu suburbiile), capitala
statului, Fresno (431 000 locuitori), Bakersfield (336 000 locuitori), Oxnard-Simi Valley-Ventura
(405 000 locuitori), Salinas-Seaside-Monterey (254 000 locuitori).
11. Alaska and Hawaii (Statele Alaska si Hawaii)
Declarata stat federal in anul 1959, Alaska este statul cel mai putin dezvoltat din punct de
vedere economic. In economia sa predomina pescuitul si industria conservelor de peste,
vinatoarea de animale cu blanuri scumpe, exploatarea resurselor de subsol (petrol, carbuni,
cupru, aur) si valorificarea masei lemnoase.
Populatia putin numeroasa (302173 locuitori), caile de comunicatie reduse, departarea de
teritoriul principal al S.U.A., conditiile climatice aspre, au impiedicat multa vreme punerea in valoare a uriaselor resurse detinute de acest stat cu o suprafata de 1,5 milioane km2.
Descoperita de V. Bering in anul 1741, Alaska inregistreaza prima asezare omeneasca stabila la
Kodiak in anul 1784.
Din anul 1806 devine Rusia Americana' cu capitala la Sitka. Este vinduta Statelor Unite in 1867
pentru 7,2 milioane dolari devenind teritoriu federal (1912) si stat federal (1959).
Multa vreme Alaska a fost pamintul fagaduintei' pentru aventurierii cautatori de aur. In anul 1906
productia de aur a atins peste 33 000 kg, ceea ce a determinat aparitia unor centre de
prelucrare la Fairbanks, Nome, Bethel, Circle, denumiri intrate in legenda. Astazi, insa, exploatarea aurului a scazut foarte mult, aceasta fiind inlocuita cu cea a argintului, cuprului,
zincului, plumbului, a unor metale rare, a carbunelui (Nenana). Din anul 1959 se extrage si
petrol, productia atingind 17 milioane tone in anul 1974,
fiind concentrata in zona submarina Cook Inlet. Valorificarea unor noi zacaminte submarine in
Prudhoe Bay va deschide perspectiva unei productii mari, mai ales ca rezervele petrolifere
descoperite in nordul Alaskai sint bogate. Treptat se va putea realiza transformarea acestui stat
intr-una din principalele regiuni pefrolifere ale lumii. La 20 iunie 1977 a fost inaugurata conducta
transalaskeana Prudhoe Bay (Oceanul Inghetat) - portul Valdez (Oceanul Pacific), lunga de I300
km, care strabate permafrostul tundrei, trei lanturi muntoase si 80 cursuri de apa, in conditii de
protejare a mediului inconjurator.
Economia piscicola este bine reprezentata, regiunea principala fiind Arhipelagul Alexander, cu
centre pescaresti in porturile: Juneau, Ketchikan, Sitka. In aceasta zona se grupeaza si industria
lemnului (mari fabrici la Ketchikan si Sitka).

Industria este mai putin dezvoltata: conserve de ananas si peste, zahar (1,16 milioane tone in
1974), reparatii navale, textila etc. Un loc insemnat il ocupa turismul, inregistrindu-se anual 2,5
milioane vizitatori din toata lumea.
12. Outlying Territories (Teritoriile dependente)
In cadrul S.U.A. intra si o serie de posesiuni pe care le detin in America Centrala si Oceania.
Astfel, in America Centrala se afla Puerto Rico (Commonwealth of the Puerto Rico), cu o
suprafata de 8897 km2, descoperita de Columb in 1493 si preluata de S.U.A. de la Spania in
anul 1898. Din anul 1952 a devenit stat asociat' in cadrul S.U.A.
Cu o populatie de 3 030 000 locuitori, dispunind de citeva orase mari: San Juan, capitala si
principalul centru economic si turistic (843 000 locuitori, cu suburbiile), Ponce (173 000 locuitori),
Bayamon (170 500 locuitori), Carolina (118 000 locuitori), Caguas (107 000 locuitori), Puerto
Rico are o agricultura bazata pe plantatiile de trestie de zahar si de fructe tropicale, o industrie
care valorifica produsele agricole si dispune de citeva mari rafinarii de petrol care utilizeaza
petrol brut adus din Venezuela. O importanta dezvoltare o are turismul, aeroportul din San Juan
avind un trafic anual de 5,5 milioane pasageri.
Tot in America Centrala, Statele Unite mai detin Zona Canalului Panama din anul 1903, Virgin
Islands (St. Thomas, St. Croix, St. John), cumparate in 1917 de la Danemarca, cu o suprafata
de 344,5 km2 si o populatie de 65 000 locuitori, renumite prin rafinariile de petrol (St. Croix) si
turism (1,3 milioane anual).
In Oceania se afla teritoriile: American Samoa, cu o suprafata de 197 km2, cu capitala la Pago
Pago, cucerita in anul 1889 ; Baker, Howland and Jarvis Islands, din 1936, nelocuite in prezent ;
Guam, cu suprafata de 549 km2, o populatie de 110 000 locuitori, cu capitala la Agana, din 1898
- importanta baza militara ; Midway Island ; Wake Island ; Trust Territory of the Pacific Islands
(Micronesia), cuprinzind Marianas Islands, Caroline Islands, Marshall Islands

Servicii[modificare | modificare surs]

Gsirea unui loc de munc n SUA
Statele Unite este una dintre cele mai mari piee de munc din lume, dar chiar i a a, unul dintre
primele lucruri pe care cei mai muli imigrani trebuie s-l fac atunci cnd ajung n SUA este sasi gaseasca un loc de munc. Acest lucru devine pentru mul i din ei o provocare. Ob inerea unui
loc de munc nu este uor, chiar i pentru cei care triesc aici de ani de zile. Pentru nou-veni i
lucrurile devin, uneori, chiar mai dificile. Din fericire, exista solutii si pentru aceasta provocare.
Avei viza de imigrare n paaport? Ce ziceti de locuri de munc n Statele Unite ale Americii?
IMMIGRATION SERVICES LLC are parteneriate cu hoteluri, restaurante, parcuri de distrac ii
pentru si va poate oferi cele mai avantajoase poziii pentru a ncepe viaa n Statele Unite ale
Americii. Serviciile noastre n gsirea locurilor de munc includ: Asistarea n crearea unui CV
corect, care s-ar potrivi cu nevoile angajatorilor; Organizarea interviurilor de angajare cu
partenerii notri, n scopul de a gsi cele mai bune oferte pentru dvs; Oferirea joburilor noastre
disponibile nainte de a pleca n SUA; Oferirea accesului permanent la baza noastra de date cu
angajatori nainte i dup sosirea n SUA; Evaluri/consilieri individuale; Informa ii despre pia a
locala a forei de munc.

Ca sa fie eligibil pentru serviciile de gasire a unui job pe teritoriul SUA, clientul trebuie s tie
englez, cel puin la un nivel intermediar i s aib viza de imigrant in paaportul su.

Serviciile noastre de gasire a unui job au fost create pentru a ajuta nou-veni ii s se adapteze cu
succes n Statele Unite. Dac ai decis ca vreti sa gasiti un loc de munc nainte de sosirea in
America, atunci acest serviciu este pentru dvs. Serviciul de gasire a unui job este cel mai bine
vndut serviciu al companiei noastre. Am ajutat mai mult de 100 de noi-veni i doar anul trecut.

tiai? Statul Washington are cel mai mare salariul minim n Statele Unite ale Americii. Salariul
minim 9.19 dolari; Washington are cel mai mare salariu minim din natiune de 9.19 dolari pe or.
Recent, oficialii de stat au propus un nou proiect prin care sa legalizeze salriul minim de 15
dolari n oraul Seattle, capitala statului Washington. Noua lege, n cazul n care va trece, va
afecta aproximativ 6.000 de angajai de la aeroporturile i hotelurile de aici. Washington este, de
asemenea, printre statele cele mai bogate din America, cu un venit mediu de 57.573 dolari in
2012, comparativ cu o medie naional de 51.371 dolari.

Fotbal American[modificare | modificare surs]

Fotbalul american, cunoscut n Statele Unite i Canada doar sub termenul de fotbal este un
sport de echip, care mbin strategia cu jocul fizic. Obiectivul jocului este s se c tige puncte
avansnd cu mingea n terenul echipei adverse.
O informaie interesant despre Fotbal american la
@Wikipedia:https://ro.wikipedia.org/wiki/Fotbal_american?wprov=sfia1

Transport[modificare | modificare surs]

Turism[modificare | modificare surs]

Cultur[modificare | modificare surs]

Arhitectur i arte plastice[modificare | modificare surs]
Patrimoniu mondial UNESCO[modificare | modificare surs]
Pn n anul 2011 pe lista patrimoniului mondial UNESCO au fost incluse 21 obiective din
aceast ar.

Cinematografie i televiziune[modificare | modificare surs]

Muzic[modificare | modificare surs]
Sport[modificare | modificare surs]
n Statele Unite ale Americii , fotbalul american este sportul preferat de ctre americani , dar
fotbalul european (soccer) ncepe s prind contur n urma rezultatelor bune ale Nationalei de
fotbal Americane n urma Campionatului Mondial de Fotbal din Brazilia 2014 .

Note[modificare | modificare surs]

1.

^ U.S. POPClock Projection. U.S. Census Bureau. Numrul se actualizeaz automat.

2.

^ Adams, J. Q., and Pearlie Strother-Adams (2001). Dealing with Diversity. Chicago:
Kendall/Hunt. ISBN 0-7872-8145-X.

3.

^ World Economic Outlook Database. International Monetary Fund. 1 septembrie 2011.

Accesat la 11 septembrie 2011.

4.
5.

6.

^ The European Union has a larger collective economy, but is not a single nation.
^ America rural, pe cale de dispariie, 29 iulie 2011, Ctlina Mihai, adevarul.ro, accesat la 1
august 2011
^ Americas Changing Religious Landscape

7.

^ Official English Map

8.

^ President Bush's Cabinet de pe situl Casei Albe

9.

^ a b Ct cheltuim pentru rzboi, capital.ro, accesat la 2 iunie 2010

10.

^ Occupational Employment and Wages

11.

^ This is what the political scientists Jacob Hacker and Paul Pierson call the "winnertake- all
economy." It is not a picture of a healthy society. Such a level of economic inequality, not seen in
the United States since the eve of the Great Depression, bespeaks a political economy in which
the financial rewards are increasingly concentrated among a tiny elite and whose risks are borne
by an increasingly exposed and unprotected middle class. Income inequality in the United States
is higher than in any other advanced industrial democracy and by conventional measures
comparable to that in countries such as Ghana, Nicaragua, and Turkmenistan. It breeds political
polarization, mistrust, and resentment between the haves and the have-nots and tends to distort
the workings of a democratic political system in which money increasingly confers political voice
and power. - http://www.foreignaffairs.com/articles/67046/robert-c-lieberman/why-the-rich-aregetting-richer

12.

^ Fact-Free Liberals

Vezi i[modificare | modificare surs]

Locuri din Patrimoniul Mondial UNESCO

Lista oraelor din Statele Unite ale Americii dup populaie

Legturi externe[modificare | modificare surs]

Putei gsi mai multe informaii
despreStatele Unite ale Americii prin
cutarea n proiectele similare ale
Wikipediei, grupate sub denumirea generic
de proiecte surori:

Definiii i traduceri n
Wikionar
Imagini i media la Commons
Citate la Wikicitat
Texte surs la Wikisurs
Manuale la Wikimanuale

Resurse de studiu la
Wikiversitate
La Wikivoyage gsii
unghid turistic despre
United States of America

Atlasul Wikimedia pentru the United States

Guvern

Official U.S. Government Web Portal Poarta de acces la site-urile guvernamentale

House Site-ul oficial al Camerei Reprezentanilor din Statelor Unite

Senate Site-ul oficial al Senatului Statelor Unite

White House Site-ul oficial al Preedintelui Statelor Unite

Sinteze i date

United States la The World Factbook

InfoUSA Portalul de informare despre resursele Ageniei SUA

Library of Congress Site-ul oficial al Biblioteca Congresului SUA

The 50 States of the U.S.A. Colecie de link-uri informaionale pentru fiecare stat

United States Encyclopdia Britannica intrare

Statele Unite ale Americii pe DMOZ

U.S. Census Housing and Economic Statistics O gam larg de date de la U.S. Census
Bureau

U.S. Citizenship and Immigration Services