Conspect 1 Regi

Cap. 1 Nasterea lui Samuel.

Elcana traia in Ramataim-ofim, in muntele Efraim; avea 2 soii: Ana i Penina. Elcana mergea n fiecare an la ilo
(preoi erau Ofni i Finees) s aduc jertf, Anei i dadea ndoit pentru ca o iubea mai mult, Penina o amra. Ana
se roag Domnului Savaot i promite c dac i va da baiat, nu va bea vin sau sicher i nici nu-l va tunde (nazireustyle). Preotul Eli o vede c se roag micndu-i buzele i crede c e beat, i explic de ce era trist, acesta o
binecuvinteaz. Se ntorc n Rama i nate pe Samuel. in copilul pana va fi nrcat i dup l duc la ilo i l dau
Domnului s i slujeasc, Ana se ntalnete cu Eli i i mulumete.
Cap. 2 Cntarea Anei, creterea lui Samuel i rutatea fiilor lui Eli.
Samuel rmne n ilo s slujeasc Domnului sub preotul Eli, copiii lui Eli erau ri i furau cu furculia din jertfele
oamenilor deprtau lumea de a mai aduce jertf. Preotul Eli l binecuvinteaz pe Elcana s i nasc Ana ali copii
pentru c l-a dat Domnului pe Samuel Ana nate 3 biei i 2 fete. Eli aude c fiii lui sunt ri i pctuiesc (se
culcau cu femeile celor ce veneau la cort). Domnul se hotrte s-i dea morii. Un om al lui Dumnezeu vine la Eli
i i spune c Domnul a decis s i omoare n aceeai zi pe Ofni i Finees din cauza rutii lor iar toi din neamul
su vor muri la jumatatea anilor vrstei (nu vor mai avea btrni).
Cap 3 Chemarea lui Samuel.
n timp ce Samuel dormea n Cortul Domnului, Acesta l strig i Samuel merge la Eli creznd c el l-a chemat (x3)
i Eli i d seama c Domnul l chema. Domnul i spune planul Su cu casa lui Eli iar lui Samuel se teme s i spun
lui Eli vedenia sa. Poporul afl c Samuel s-a nvrednicit s fie prooroc al Domnului.
Cap 4 Moartea lui Eli i a fiilor si.
Razboi ntre Filisteni i Israel. Filistenii nving, ucid 4000 de evrei. Israel ia Chivotul Legii din ilo s i apere i pe
Ofni i Finees cu ei. Filistenii se sperie cnd aud strigtele evreilor. Filistenii se ncurajeaz s nu ajung sclavi i
nving, omornd 30.000 evrei i pe Ofni i Finees i fur Chivotul. Un veniaminean fuge i anun n ilo. Eli avea
98 ani i cnd aude despre cele ntmplate, cade de pe scaun i i rupe spinearea i moare.
Cap 5 Pedeapsa Filistenilor pentru chivotul legii.
Filistenii duc Chivotul n Adod, langa zeul Dagon. Dimineaa, statuia lui Dagon statea cu faa la pamant, a doua zi
la fel, statuia ramanand fr mini i picioare. Adodenii scot Chivotul pentru c era grea mna Domnului pentru
ei pentru dumnezeul lor Dagon. Trimit Chivotul n Gat. Domnul i lovete cu buboaie, se hotrsc s trimit
Chivotul napoi la israelii.
Cap 6 ntoarcerea chivotului legii.
Chivotul st n ara Filistenilor 7 luni i s-a umplut ara de oareci. Filistenii trebuie s faca 5 buboaie de aur i 5
obolani de aur jertf pentru pcatul lor, s le pun mpreuna cu chivotul ntr-o trsura cu 2 vaci care abea au
nscut i s le lase s vada unde merg, de ele vor merge nspre hotarele lui Israel atunci este semn c lucrurile se
ntmplasera din voia Domnului iar daca nu atunci era din ntmplare. Acestea ajung n Beteme, n arina lui
Iosua i evreii se bucur i aduc jertf ardere de tot. Fiii lui Iehonia din Beteme nu s-au bucurat s vada chivotul
i mor 50.070 de oameni.
Cap 7 Israeliii biruiesc pe Filisteni.
Chivotul este dus n casa lui Aminadab n Chiriat-Iearim iar pe fiul lui, Eleazar, l sfinesc s pzeasc chivotul.
Samuel cere evreilor s lepede baali i astartele i s se ntoarc la Domnul i s se adune toi la Mipa i el se va
ruga pentru ei. Filistenii aud de strngerea din Mipa i vin peste ei dar sunt nfrni deoarece Domnul i lovete
cu tunete i se nfricoeaz. Samuel era judector.
Cap 8 Poporul cere un rege.
Samuel mbtrnete i i pune pe fiii si judectori (Ioil i Abia n Beer-eba). Copiii si erau lacomi i judecau
strmb iar batranii lui Israel i spun lui Samuel despre fiii lui i i cer s pun peste ei un rege. Domnul i spune lui
Samuel s spun poporului drepturile regelui: pe fiii lor i va lua i vor fi calareii lui, va pune cpetenii peste mii,
peste sute i peste cincizeci, sa faca arme de razboi. Fetele le va lua, sa fac miresme, mncare.

Va lua zeciuial din toate ale lor i din oi i vor fi robii lui. Vor suspina sub regele pe care l vor alege i Domnul nu
le va rspunde. Poporul ns nu l asculta pe Samuel i cer rege.
Cap 9 Saul la Samuel.
Chi (din seminia lui Veniamin) avea un fiu Saul, cel mai frumos din Israel i foarte nalt. Se rtceasc asinele lui
Chi i Saul merge s le caute n toate inuturile. Sluga care era cu Saul i spune de un om al lui Dumnezeu din
cetatea uf i merg la el nainte, proorocii erau numii vztori. Domnul i spusese cu zi nainte lui Samuel c l
va tirmite pe Saul i s l ung rege. Saul i spune ca el este din seminia lui Veniamin care e cea mai mic i din
familia cea mai mic din seminia sa, de ce i vorbete aa? Saul prnzete cu Samuel (i d pinea pstrat).
Cap 10 Saul uns rege.
Samuel ia vasul cu untdelemn i toarn pe capul lui Saul i l srut. Semn: cnd va pleca va ntlni 2 oameni lng
mormntul Rahilei (n hotarele lui Veniamin) i i vor spune c s-au gsit asinele i tatal lui era nelinitit. n
dumbrava Tabor va ntlni 3 oameni care merg la Dumnezeu i au 3 iezi, 3 paini i un burduf de vin care i vor da 2
pini. Dupa va ajunge la Ghibeea-Elohim unde se afl garda de paz a Filistenilor i va intra in cetate i va ntlni o
ceat de prooroci. Atunci va veni Duhul Domnului peste el i va prooroci i el i va deveni alt om. Dupa ce se vor
mplini aceste semne, Domnul va fi cu el. Dupa s se duc s l atepte (pe Samuel) n Ghilgal, 7 zile, s aduca
jertf. Samuel adun poporul la Mipa i trage la sori dintre seminii, dintre familii i l alege pe Saul ca rege.
Cap 11 Saul biruie pe Amonii.
Naha Amoniteanul ataca cetatea Iabe din Galaad, locuitorii vor s ncheie legmnt c l vor sluji, Naha vrea sa
scoata ochiul drept al tuturor ca sa arunce necinste asupra inregului Israel, batranii ii cer vreme de 7 zile sa ceara
ajutor. Tinerii merg in Ghibeea lui Saul si plang, Saul aude, se coboara Duhul Domnului peste el, si se mnie. Ia o
pereche de boi, ii taie bucati si ii trimite in toate colturile Ierusalimului spunand ca asa se va face cu boii celui care
nu va merge dupa Saul si Samuel, ies toti evreii ca un om. Saul ii cerceteaza in Bezec 300.000 oameni + iuda
30.000. Saul trimite soli sa spuna ca ii ajuta, imparte poporul in 3 tabere, au patruns in tabara Amonitilor dis-dedimineata si i-au batut, nu au ramas doi in acelasi loc. Poporul ii caut pe cei care s-au indoit de Saul sa ii omoare,
Saul spune ca azi nu trebuie sa moara nimeni pt ca Domnul a izbavit pe Israel. Samuel zice sa mearga la Ghilgal,
merg toti acolo sa il incoroneze pe Saul rege. Aduc jertfe si se veselesc.
Cap 12 Samuel inceteaza de a fi judecator.
Samuel spune ca a ascultat glasul poporului si a pus rege peste ei, cere sa marturiseasca daca a luat boul cuiva,
daca a asuprit pe cineva, daca a luat mita sau aa inchis ochii la judecata loi, ii va despagubi. Toti raspund ca nu.
Martor este Domnul ca n-au gasit nimic la el, martor! Samuel judeca poporul inaintea Domnului, facand o
retrospectiva a istoriei poporului, de la Iacov in Egipt, Moise, Ierubaal, Ieftae si Samuel (judecatorii), ii mustra ca
au cerut un rege, pt ca Domnul imparatea peste ei. Daca vor asculta ei si regele de Domnul, nu va fi impotriva lor.
Minunea Domnului: era timpul secerisului graului, Samuel striga la Domnul si El trimite trasnete si ploaie si ei afla
cat de mare este pacatul pe care-l facusera cand au cerut rege. Poporul cere lui Samuel sa se roage Domnului sa
nu moara, Samuel spune ca au facut pacat dar sa nu se indeparteze de Domnul, sa asculte de El.
Cap 13 - Greseala lui Saul. Dupa 1 an, in timpul celui de-al 2lea an de domnie, Saul isi alege 3000 de israeliti,
2000 erau cu el la Micma si pe muntele Betelului, si o mie erau cu Ionatan in Ghibeea lui Veniamin. Celalalt
popor era lasat la casele lor. Saul sfrm toata tabara de paza a Filistenilor, poporul se aduna in Ghilgal. In
Micma se aduna toi Filistenii, cu care i soldai, sa se razboiasca cu israelitii. Israelitii se vad in primejdie si se
ascund, unii chiar au trecut de Iordan in pamantul lui Gad si al Galaadului. Saul asteapta 8 zile in Galaad si tot
poporul era curpins de frica, a asteptat pana la vremea hotarata de Samuel dar Samuel nu mai venea la Ghilgal si
poporul incepuse sa fuga de el.
Saul aduce ardere de tot, vine si Samuel si il cearta pe Saul, spunand ca nu a implinit porunca Domnului, iar
domnia lui nu va dura, Domnul isi va gasi alt barbat pe placul Sau, pt ca nu implinise ceea ce ii poruncise Domnul.
Samuel merge in Ghibeea iar Saul cu poporul s-au dus la razboi 600 barbati. Saul cu Ionatan sed in Ghibeea si
plang, din tabara Filistenilor ies 3 cete sa pustiasca tara. Fierar nu era in tara lui Israel, pt ca Filistenii nu vroiau ca
ei sa-si faca sabii niciun razboinic nu avea sabii sau sulite, in afara de Saul si Ionatan. Ceata intai a Filistenilor
vine si se aseaza la trecatoarea Micma.

Cap. 14 Vitejia lui Ionatan.

Ionatan + cel care ii cara armele trec in ceata Filistenilor, fara sa stie Saul, care se afla in Ghibea cu 600 de oameni.
Ahia, preotul Domnului din ilo, purta efodul Domnului. Numele trecatoarei prin care vroia Ionatan sa treaca era
Boe si Sene. Ionatan vroia sa treaca, poate ii va ajuta Domnul, caruia nu ii era greu sa izbaveasca prin putini ca
prin multi. Daca Filistenii vor spune sa stea pana vin la ei, vor ramane pe loc si nu se vor sui la ei, dar daca vor zice
sa se suie la ei, atunci se vor sui pt ca Domnul i-a dat in mainile lor acesta va fi semnul. Filistenii ii vad si le spun
sa se suie la ei sa le vorbeasca ceva, Ionatan spune ca acesta este semnul. 20 de oameni cad in fata lui Ionatan,
Filistenii se cutremura. Saul vede ca multimea Filistenilor se imprastie, Saul vede ca Ionatan lipseste, ii spune lui
Ahia sa aduca chivotul lui Dumnezeu, Evreii care erau in tabara Filistenilor se unesc cu israelitii, la fel si cei care se
ascunsesera, Domnul izbaveste pe Israel. Lupta se duce pana in Bet-Aven. Poporul 10.000 oameni. Saul pune
poporul sa jure ca blestemat va fi cel care va manca pana seara, pana cand nu vor razbuna pe vrajmasii lor.
Nimeni nu a gustat hrana, poporul intra intr-o padure, Ionatan, neauzind de blestem, intinde varful toiagului si il
inmoaie intr-un fagure si mananca, luminandu-i-se ochii. Unul din popor ii spune de blestem, Ionatan spune ca
daca poporul ar fi gustat din prazile rabzoiului, nu ar fi fost victoria si mai mare? Poporul a batut pe Filisteni de la
Micma pana la Aialon, dar erau istoviti, si s-au aruncat asupra prazilor si au luat oi si boi si au mancat carne cu
sange. Saul aude si pune o piatra mare si cere tuturor sa vina sa injunghie boul acolo, sa nu greseasca in fata
Domnului. Aici zideste Saul primul jertfelnic Domnului. Saul vrea sa mearga noaptea asupra Filistenilor, poporul e
de acord, preotul spune sa se apropie mai intai de Dumnezeu, Saul intreaba pe Dumnezeu daca sa mearga dupa
Filisteni, daca ii va da in mainile lui, iar Domnul nu ii raspunde. Saul cauta in popor al cui e pacatul, spunand ca
daca va fi chiar Ionatan il va omori. Saul sta deoparte cu Ionatan iar poporul in alta parte, daca va cadea Urim va fi
vina lui sau Ionata iar daca va cadea Tumim va fi vina poporului. Poporul a iesit drept, Saul spune sa arunce sorti
asupra sa si a fiului sau pt cine va fi omorat, poporul nu e de acord, Saul insista. Sortul cade pe Ionatan, Saul vrea
sa-l omoare, poporul spune ca nu pt ca Ionatan a adus izbavire minunata poporului, pt ca el lucrase cu Domnul
atunci. Poporul izbaveste pe Ionatan. Astfel si-a intarit Saul domnia, batandu-se cu toti vrajmasii. Fiii lui Saul:
Ionatan, Iesui i Melchiua, fete: Merob i Micol, femeia: Ahinoam, capetenia otirii: Abner. Chi era tatal su.
Cap 15 Saul osndit.
Samuel Saul: asculta glasul Domnului: mergi si bate pe Amalec si pe Ierim, sa nu iei nimic ci da blestemului
toate cate are, sa nu crute, sa dea mortii de la barbat la femeie, animale si tot. Saul numara poporul la Telaim.
Saul Chenei: despartiti-va de Amalec ca sa nu va pierd impreuna, caci ati aratat bunavointa cand au venit
israelitii din Egipt. Cheneii se despart de Amalec. Loveste Saul pe Amalec si pe Ierim, iar pe Agag, regele, l-au
prins viu. Dar Saul a crutat pe rege si pe mieii grasi si vacile bune si nu au vrut sa le piarda. Domnul Samuel: imi
pare rau ca am pus pe Saul rege. Samuel Saul: am crutat cele mai bune animale ca sa fie aduse jertfa Domnului.
Samuel mustra pe Saul. Saul intreaba daca arderile de tot sunt la fel de placute ca ascultarea de glasul Domnului?
Ascultarea este mai buna decat jertfa si supunerea mai buna decat grasimea berbecilor! Nesupunerea la fel ca
vrajitoria, impotrivirea ca inchinarea la idoli! Pt ca a lepadat cuvantul Domnului, si Domnul il va lepada pe el ca
rege. Saul: a calcat cuvantul Domnului pt ca s-a temut de popor. Saul rupe poala hainei lui Samuel, Saul spune ca
azi a rupt poporul lui Israel si va fi altcineva rege. Samuel taie pe Agag in fata Domnului in Ghilgal. Samuel pleaca
in Rama iar Saul in Ghibeea si nu se vor mai vedea pana cand va muri Samuel.
Cap 16 David uns rege. D Samuel: umple cornul tau cu mir si du-te la Iesei Betleemitul, caci dintre fiii lui Miam ales rege. Lui Samuel ii e frica sa nu afle Saul si sa-l ucida, Domnul ii spune sa ia o junca din cireada si sa spuna
ca se duce sa duca jertfa Domnului si sa-l cheme pe Iesei si pe fiii lui la jertfa si Domnul ii va arata pe cine sa unga.
Samuel vede pe Eliab si crede ca el e unsul, dar Domnul spune sa nu se uite la infatisarea lui si la inaltimea lui ca
El nu se uita ca omul, se uita la inima.
Vin toti cei 7 fii ai lui Iesei dar nici unul nu era unsul, Iesei spune ca mai are pe copilul cel mai mic la pascut oile.
Domnul il alege pe David. Samuel il unge si Duhul Domnului odihneste asupra lui David. Samuel pleaca in Rama.
Atunci s-a departat Duhul Domnului de la Saul si-l tulbura un duh rau, trimis de Domnul. Saul trimite sa gaseasca
un om care sa cante bine la harpa ca sa-l scape de duhul rau. Saul aude de David, vorbeste cu Iesei sa-l trimita la
el. Saul il face pe David purtatorul sau de arme, iar cand duhul rau venea la Saul, David canta si ii era mai usor si
duhul cel rau se indeparta de el.

Cap 17 David si Goliat.

Filistenii se aseaza la Efes-Damim, Israelitii la Valea Stejarului, fiecare pe un munte, iar la mijloc era vale. Din
tabara Filistenilor iese Goliat, din Gad, de 6 coti si o palma ca statura, Goliat tipa catre Israeliti sa coboare unul sa
se lupte cu el, iar de va castiga toti Filistneii vor fi sclavii lor. Israelitii si Saul aud si se tem. Fiii cei mari ai lui Iesei
care erau la raboi erau: Eliab, Aminadab si ama. David era sa pasca oile tatalui sau. Goliat se arata 40 de zile.
Iesei David: ia o efa de graunte uscate si 10 paini si mergi la fratii tai, si 10 cai pentru capetenia peste mia lor,
cerceteaza-i de sanatate. David ajunge cand israelitii se pregateau de razboi, adude ce zicea Goliat, David intreaba
ce va pati cel care il va omori pe Goliat (va primi bogati si pe fata lui Saul) iar Eliab il cearta pe David. Saul il
cheama pe David si David ii spune ca il va bate pe filistean. Saul ii spune ca el inca e copilandru iar filisteanul e
ostas inca din tineretile lui, David spune ca a batut lei si ursi cand pazea oile, la fel se va intampla si cu filisteanul
pt ca ocaraste poporul Domnului. Saul ii spune sa se duca si Domnul sa fie cu el. Saul il imbraca in armura dar
David nu poate s-o poarte si o dezbraca. Isi ia doar toiagul in mana, 5 pietre lucii din parau si traista lui de pastor
si cu prastia in mana a iesit inaintea filisteanului. Goliat il dispretuieste, ce vii la mine cu toiag si prastie, sunt eu
caine? Nu, mai rau decat un caine. David Goliat: tu vii cu sabia si cu scutul asupra mea, eu vin asupra ta cu
numele Domnului pe care tu l-ai hulit. David loveste pe Goliat cu o piatra in frunte si acesta cade cu fata la
pamant. Sabie nu se afla in mana lui David. Israel bate pe Filisteni, David ia capul filisteanului si il duce la
Ierusalim si armele lui le duce in cortul sau. Saul il intreaba al cui fiu e Iesei.
Cap 18 Rasplata lui David.
Ionatan il iubeste pe David, amandoi incheie legatura, ii da haina, sabia, arcul si braul lui. Saul il face capetenie
peste osteni. Cand se intorceau ei, femeile cantau: Saul a biruit mii, iar David zeci de mii! Saul se manie pe
David. A doua zi cade duhul cel rau asupra lui Saul iar David ii canta, Saul ia o lance si o arunca de 2 ori inspre
David, care se fereste. Israel si Iuda iubeau pe David fiindca statea in fruntea lor. Saul o da pe fata lui, Merob, de
sotie, cu conditia sa duca razboaiele cu filistenii, gandind ca mai bine il omoara acestia decat el. Merob e
casatorita cu altcineva, dar fiica mai mica, Micol, il placea pe David. Acesta spunea ca e sarac si insemnat, Saul nu
vroia zestre decat 100 de prepuuri filistene, ca razbunare impotriva vrajmasilor regelui. David merge si omoara
200 de filisteni si aduce prepuurile lor lui Saul. David se insoara cu Micol.
Cap 19 Prietenia lui Ioatan cu David.
Saul Ionatan si toate slugile: sa omoare pe David. Ionatan David: tatal meu cauta sa te omoare; Ionatan
vorbeste cu Saul de bine pt David, Saul se jura ca David nu va muri. Razboiul incepe iar si David este victorios,
duhul ce rau vine iar asupra lui Saul, Saul iar arunca cu sulita in David, care canta la harpa, si el se fereste si fuge in
noapte. Micol ii spune lui David sa fuga pe geam, pune un idol in locul lui in pat, Saul o intreaba pe Micol de ce l-a
lasat sa scape, Micol spune ca David a zis ca o ucide daca nu-l lasa sa plece. David fuge la Samuel in Rama si ii
povesteste, Saul afla ca ei sunt la Naiotul Ramei, Saul trimite slujitorii dupa David dar acestia cand vad ceata
proorocilor, se coboara Duhul peste ei si incep si ei a prooroci. La fel si al 2lea si al 3lea rand de slujitori trimisi de
Saul. Saul se duce el insusi, peste el coborandu-se Duhul, a mers pana in Naiotul Ramei proorocind.
Cap 20 prigonirea lui David.
David intreaba pe Ionatan cu ce a gresit, Ionatan spune ca nu va muri pt ca Saul nu ii ascunde nimic lui, David il
roaga pe Ionatan ca la masa, cand va intreba Saul de ce nu e acolo, sa spuna ca e in Betleem sa aduca jertfa
anuala, daca acesta va zice bine atunci e semn de pace, daca se va mania e semn de razboi. Ionatan leaga
legamant cu David. Cand va fi luna noua si Saul va intreba de ce locul lui David e gol, acesta sa se ascunda langa
piatra Ezel, iar Ionatan va trimite acolo 3 sageti, si daca va trimite un baiat zicandu-i iata sagetile sunt dincoace
de tine, ia-le atunci e semnd e pace; iata sagetile sunt dincolo de tine atunci sa plece.
Vine luna noua, Saul crede ca David nu era curatit, de aceea nu e acolo; a doua zi intreaba pe Ionatan de ce David
nu e acolo, Ionatan spune ca e in Betleem, Saul se manie si hotaraste sa-l ucida pe David. Ionatan face cum i-a
promis lui David, acesta se inchina de 3 ori si se saruta si plang amandoi, David plangand mai tare. Repeta
legamantul, David pleaca iar Ionatan se intoarce in cetate.
Cap 21 David cauta scapare.
David merge in Nobe, la preotul Ahimelec, care se intreba de ce e David singur, acesta a zic ca e trimis de rege cu
o taina si nu trebuie sa stie nimeni. David ii cere paine, Ahimelec ii spune ca nu are decat paine sfintita si daca sau abtinut de la femei pot sa o manance. Preotul ii da painea sfintita si sabia lui Goliat.

David pleaca la Achi, regele din Gat. David se preface nebun inaintea lui Achi, scriind pe ui, mergnd in maini,
cu bale pe barba.
Cap 22 Saul ucide preoii din Nobe.
David fuge n pestera Adulam. Fratii lui si toti din casa lui vin la el, toti prigonitii si datornicii, si cei cu sufletul
amarat 400 oameni. David merge la Mipa Moabului si roaga pe rege sa ii lase sa stea acolo. Proorocul Gad
spune lui David sa mearga in cetatea lui Iuda. Saul, care era in Ghibeea, afla de la Doeg idumeul, despre David si
preotul Ahimelec din Nobe. Saul il cheama pe Ahimelec si toti din casa lui, toti preotii din Nobe, pe care il
intreaba de ce l-a ajutat pe David. Saul comanda paznicilor sa ii omoare pe toti, insa ei n-au vrut sa omoare
preotii Domnului, Saul ii spune lui Doeg idumeul si acesta omoara in ziua aceea 85 de preoti. Scapa doar un fiu al
lui Ahimelec, Abiatar care fuge la David si ii spune ce s-a intamplat. David ia asupra sa greseala si moartea
preotilor.
Cap 23 David prigonit de Saul.
Filistenii navalesc in Cheila, David intreaba pe Domnul daca sa mearga sa loveasca pe Filisteni, Domnul spune da,
cei care erau cu David se temeau, David intreaba iar pe Domnul, David bate pe Filisteni la Cheila. Saul afla ca
David e la Cheila si cheama tot poporul sa mearga la razboi in Cheila sa-l omoare pe David. Cand David afla, ii cere
lui Abiatar sa aduca efodul Dmnului, se roaga Domnului si intreaba daca va veni Saul acolo, va veni, ma vor da
locuitorii in mainile lui Saul, te vor da, Saul fuge si cei 600 se ascund in pustiu, Saul nu il gaseste. Ionatan vine la
David in pustiul Zif si il intareste in nadejde: nu te teme caci vei imparati peste Israel, iar eu voi fi dupa tine.
Incheie legamant si pleaca. Zifeii spun lui Saul pe unde umbla David. Saul il cauta pe David in pustia Maon dar afla
ca Filistenii au intrat in Israel si pleaca.
Cap 24 David cruta viata lui Saul.
Dupa ce pleaca Filistenii, Saul ia 3000 de oameni si merge dupa David in desertul Enghedi. Saul intra intr-o
pestera pentru nevoile sale, dar David cu oamenii lui se ascundeau in fundul pesterii. David se scoala si taie usor
poala hainei de deasupra lui Saul nevrand sa omoare pe unsul Domnului. Saul iese din pestera si David striga
dupa el, se inchina lui si ii spune ca l-a crutat pt ca e unsul Domnului. Saul plange si zice ca David e mai drept
decat el, David se jura lui Saul ca nu va starpi pe urmasii sau din casa tatalui sau.
Cap 25 moartea lui Samuel. Nabal si Abigail.
Moare Samuel si e ingropat in Rama. David merge in pustiul Maonului. Nabal, un om foarte bogat din Maon, care
avea 3000 de oi si 1000 de capre, venise in Carmel la tunsul oilor, cu femeia sa Abigail. David trimite 10 tineri la
Nabal sa ii ureze sanatate, pastorii sai sunt in siguranta si sa le dea ce se indura mana lui. Nabal le raspunde urat
si nu le da nimic. David + 400 oameni merg dupa Nabal. Abigail afla de la servitori ca David vine, ia 200 de paini si
2 burdufuri de vin, 5 oi gatite si 5 masuri de graunte si le trimite cu slugile inaintea lui David, fara ca Nabal sa stie.
Abigail cade in fata lui David si ii cere mila, spunand ca e pacatul ei si ca sotul ei e rau dupa nume. David
binecuvinteaza pe Abigail, ea se intoarce la Nabal care facea ospat si se imbatase si nu ii spune niciun cuvant pana
dimineata. Aceasta ii spune dimineata iar inima lui a ramas ca de piatra 10 zile dupa care a murit. David o ia pe
Abigail de femeie. Cealalta femeie a lui David a fost Ahinoam.
Cap 26 David cruta din nou viata lui Saul.
Saul cu 3000 de barbati, la informatia Zifeilor, merge sa il caute pe David prin pustiul Zif. Saul isi aseaza tabara pe
muntele Hachila. David trimite iscoade, si merge David cu Abiai la Saul, noaptea, cand dormea in cort. Abiai
spune sa-l omoare pe Saul dar David nu vrea sa ridice mana sa asupra unsului Domnului dar ii ia lancea care era la
capul lui si vasul cu apa. David le ia si pleaca fara sa-i vada nimeni si cand ajunge la mare departare striga dupa
Abner (capetenia ostirii lui Saul) si il mustra ca nu il pazeste bine pe unsul Domnului. Saul il recunoaste, David il
intreaba de ce merge dupa el, ca e un purice, Saul recunoaste ca a gresit si ii spune sa se intoarca ca nu ii va face
rau. David spune sa vina un ostas dupa lancia lui si sa mearga fiecare la locul lui.
Cap 27 David in iclag.
David + 600 oameni pleaca la Achi, regele Gatului, si traieste acolo. Achi ii da lui David iclagul sa traiasca acolo
si de aceea iclagul a ramas al regilor Iudei. David traieste acolo 1 an si 4 luni, pustiind tara de vrajmasii ei, Achi
spunand ca David va ramane pe veci sluga sa.

Cap 28 Saul la vrajitoarea din Endor.

Filistenii se aduna sa se bata cu Israel, Achi il face pe David paznic peste capul sau. Saul izgoneste pe ghicitori si
pe cei ce chemau mortii. Filistenii adunati la unem, israelitii la Ghilboa. Saul se tulbura de Filisteni si intreaba pe
Domnul dar nu ii raspunde, atunci Saul cauta o vrajitoare iar slugile ii gasesc una in Endor. Saul se deghizeaza si
merge cu 2 oameni la vrajitoare cerandu-i sa-i scoale un mort, aceasta se teme, Saul spune ca nu va pati nimic,
Saul cere sa il ridice pe Samuel, vrajitoarea il recunoaste pe Saul, nu te teme, ii spune ca vede parca un
dumnezeu, iesind din pamant, foarte batran, imbracata cu o haina luna Saul il recunoaste pe Samuel si i se
inchina. Samuel Saul: pentru ce ma tulburi ca sa ies? Imi e foarte greu, nu stie ce sa faca cu Filistenii pt ca
Domnul nu ii raspunde, ce sa faca Samuel daca Domnul S-a indepartat de el? Samuel spune iar ca Domnul va da
pe el si pe israeliti in mana Filistenilor, maine va muri si el si fiii sai. Saul nu mai avea putere pt ca nu mancase
paine ziua si noaptea de dinainte, vrajitoarea ii spune sa manance o bucata de paine, a mancat si a plecat.
Cap 29 David trimis inapoi de Filisteni.
Filistenii la Afec, israelitii la Izreel. David mergea cu ai lui si in spatele lor Achi, Filistenii s-au maniat cand l-au
vazut pe David, chiar daca Achi nu gasise nimic rau la el. Ii cer sa ii dea drumul lui David, Achi il lasa liber pe
David sa se intoarca in locul sau, David intreaba ce a gasit rau la el, Achi spune ca nimic dar capeteniile filistenilor
asa au vrut.
Cap 30 David biruieste pe Amalec.
A 3-a zi, dupa ce David si oamenii lui au plecat la iclag, Amalaciii au navalit asupra iclagului si i-au dat foc, cand
ajung David si oamenii cetatea era arsa si femeile cu copiii erau luati sclavi. David si poporul plang. Poporul vrea
sa omoare cu pietre pe David, David cere lui Abiatar preotul sa ii aduca efodul si intreaba David pe Domnul daca
sa urmareasca aceasta ceata, o va ajunge oare? Da. David + 600 ajung la prul Besor, raman doar 400, gasesc in
camp un egiptean caruia ii dau de mancare si de baut, il intreaba al cui e, era sclavul unui amalacit, David il roaga
sa ii duca la aceast aceata, acesta ii va duce daca se jura ca nu il vor omori. David jura, ii prind pe amalaciti si ii
omoara. David ia toate prazile si din oamenii lui nu pierise nimeni, se intorc la cei 200 care nu putusera sa vina cu
ei, cei rai nu vroiau sa imparta cu ei prada, David ii cearta. David se intoarce in iclag si trimite din prada de razboi
prietenilor sai din neamul lui Iuda.
Cap 31 Moartea lui Saul.
Filistenii s-au batut insa cu israelitii si i-au ucis pe acestia pe muntele Ghelboa. Filistenii ucid pe Ionatan, pe
Aminadab si pe Melchiua, fiii lui Saul; Saul e ranit de sageti si ii spune purtatorului sau de arme sa il omoare, sa
nu il ucida netaiatii imprejur. Purtatorul de arma n-a vrut, Saul isi ia sabia si se arunca in ea. Filistenii il gasesc pe
Saul si fiii sai morti, ii taie capul si il trimit in tara Filistenilor sa se veseleasca. Au spanzurat trupul lui pe cetatea
Ben-San. Locuitorii Iabeului din Galaad s-au dus si au luat trupurile lor si le-au ars in Iabe. Oasele lor le-au
ingropat sub un stejar in Iabe, dupa care au postit 7 zile.

Conspect 2 Regi
Cap 1 David l plnge pe Saul i pe Ionatan.
David se ntorcea de la lupt, se oprete n iclag 2 zile, iar a treia zi vine un om din tabra lui Saul cu hainele rupe
i pe cap rn, spunnd ca tabra lui Israel a fugit si au murit Saul i Ionatan. l vzuse pe muntele Ghelboa pe
Saul sprijinit n suli, atunci Saul l strig pe om i i creznd c e amalacit, i cere s l omoare pentru ca suferea i
sufletul era nc n el, acesta l omoar, lundu-i cununa regeasc i brara lui i i le aduce lui David. Atunci, David
i rupe hainele, la fel i ceilali. Plng i postesc pn seara, l ntrab pe acesta cum nu s-a temut el s ridice
mna lui i s-l ucid pe Unsul Domnului? Apoi l ucide (o slug), David spune: sngele tu sa fie pe capul tu, cci
buzele tale au mrturisit mpotriva ta cand ai zis: Eu am ucis pe Unsul Domnului. David poruncete ca fiii lui Iuda
s nvee cntarea de jale din Cartea Dreptului pe care o cnta el.
Cap 2 David rege. Rzvrtirea lui Iboet.
David ntreab pe Domnul dac s se duc n vreo cetate (Da), n care (Hebron). Pleac David cu cele 2 femei ale
sale i cu poporul care l urma n cetatea Hebron, unde vin fiii lui Iuda i l ung pe David rege pentru casa lui Iuda.
David i binecuvnteaz pe locuitorii Iabeului din Galaad pentru ca au aratat mil i l-au ngropat pe Saul.

Abner (cpetenia lui Saul) l ia pe Iboet (fiul lui Saul) i merg n tabra Mahanaim, unde l face rege peste
Galaad (+ Izreel, Efrem, Veniamin) i peste tot Israelul. Iboet avea 40 de ani i a domnit 2 ani, cu David a rmas
numai casa lui Iuda. David domnete 7 ani i 6 luni peste casa lui Iuda n Hebron. Iboet + Abner + slugile lui Saul
se ntnesc cu Ioab + slugile lui Daivd la iazul Ghibeonului, aezndu-se unii de o parte i alii de alta. Abner spune
lui Ioab s se scoale tinerii i s joace se duc 12 Veniamineni din partea lui Iboet i 12 dintre slugile lui David
din partea cealalta i se omoar ncepe btlia, Abner pierde. Unul din fiii eruiei, Asael, care era foarte
sprinten, alearg dup Abner, Abner i spune s se duc la dreapta sau la stnga, acesta nu vrea, l roag Abner s
nu fie nevoit sa l omoare, nu vrea, Abner l omoar. Abner se adun cu nite oameni, Abner strig ctre Ioab (+
Abiai) pana cnd i vor urmri pe fraii lor, acetia spun c nc de diminea s-ar fi oprit dac le vorbea aa nu i
mai urmreau, sun din trmbi i se oprete rzboiul. Abner pleac i ajunge la Mahanaim, Ioab vede ca fratele
su, Asael, lipsea (+ 19 sluji ale lui David) i omoar 370 de Veniaminieni, l ngroap pe Asal n mormntul tatul
lor din Betleem, apoi pleac cu oamenii si i ajung la Hebron.
Cap 3 Abner ucis de Ioab.
Dumnia continu ntre casa lui Saul i casa lui David, casa lui David se ntrea, iar a lui Saul slbea. Lui David i se
nasc 6 copii n Hebron, primul fiind Amnom (din Ahinoam), dup Chileab (din Abigail), Abesalom (din Machei),
Adonia (din Haghita), tefania (din Abital), Itream (din Egla). Abner se culc cu Ripa, fosta concubina a lui Saul,
iar Iboet aflnd, l mustr pe Abner, care i rspunde: Sunt eu cap de cine? A avut mil i nu l-a dat n minile
lui David, iar el i gsea vin pentru o femeie? Jur c va lua domnia de la casa lui Saul i l va pune pe tron pe
David. Abner i trimite mesaj lui David n Hebron spunnd s ncheie legmnt cu el iar mana lui Abner va fi cu el
i va ntoarce tot poporul lui Israel la David. David accept, dar l roag s o aduc pe Micol (fiica lui Saul, prima
soie) cu el. David trimite soli la Iboet, cernd-o pe Micol, femeia lui pe care a luat-o pentru 100 de prepuuri
filistene. Abner merge prin Israel i laud pe David, spunnd ca Domnul, prin mana lui David, va izbavi poporul pe
filisteni, dup care merge la David, s i spun ce dorea Israel. i spune lui David c va merge s adune tot poporul
s fac legmnt cu el, David l elibereaz. Cnd se ntoarce Ioab de la btlie, aud c David i-a dat drumul lui
Abner i i cere explicaii, spunnd c Abner a venit s l nele i s afle lucruri despre el. Trimite oameni dup
Abner, fr tirea lui David. Cnd se ntoarce Abner, Ioab l cheam s vorbeasc i l ucide, rzbunndu-l pe Asael,
fratele su. David aude i spune c el este nevinovat iar sngele lui Abner s cad asupra casei lui Ioab, niciodat
s nu lipseasc din casa lui Ioab cei cu scurgere, cei leproi, cei ce merg n crji, cei omori de sabie si nfometai.
Abner este nmormntat in Hebron.
Cap 4 Iboet ucis; David l rzbun.
Iboet aude de Abner i i slbesc minile. El avea 2 cpetenii: Baana i Rechab (fiii lui Rimon Beeroteanul),
Ionatan avusese un fiu chiop, Mefiboet. Rechab i Baana merg n casa lui Iboet, care dormea, l omoar i iau
capul cu ei, ducndu-l la David, i spunnd c vrjmaul su e mort. David spune, c atunci cnd a venit la el cel ce
se socotea bine-vestitor i i-a spus de moartea lui Saul i lui Ionatan, c el l-a omort pe Saul, David l-a prins si l-a
omort n iclag, acum niste oameni netrebnici au ucis un om nevinovat. Poruncete slugilor s i omoare. i
omoar, le taie minile i picioarele i i spnzur deasupra iazului din Hebron, iar capul lui Iboet l ngroap n
mormntul lui Abner din Hebron.
Cap 5 David rege peste tot Israelul.
Toate triburile lui Israel vin la David n Hebron, toi btrnii ncheie legmnt cu regele, naintea Domnului i ung
pe David rege peste tot Israelul. David avea 30 de ani i a domnit 40 de ani (7 ani i 6 luni n Hebron peste Iuda, i
33 de ani peste tot Israelul). David pornete spre Ierusalim, mpotriva Iebuseilor, care ziceau c David nu va intra
acolo pentru ca l vor goni orbii i chiopii. David ia cetatea Sionului (cetatea lui David), atunci ordon David ca cel
ce va ucide pe Iubisei s omoare i pe chiopii i orbii care l ursc pe David. David se mut acolo i ntrete
cetatea. Hiram, regele Tirului, trimite lui David lemn, tmplari, pietrari i zidari, care i fac cas lui David. David i
mai ia concubine, care nasc n Ierusalim: amua i obab, Natan i Solomon etc. Filistenii aud c David a fost uns
rege i merg dup el. David l ntreab pe Domnul dac s mearg mpotriva Filistenilor, Domnul i va da n minile
sale. Pleac David la Baal-Peraim, i rcorete, filistenii i las idolii lor acolo, David i arde cu foc. Filistenii vin din
nou n valea Refaim, David ntreab iar pe Domul care i spune s i atace din spate i s atepte zgomotul, dup
care va merge Domnul naintea sa.

Cap 6 David srbtorete aducerea chivotului.

David adun poporul i merg spre Balaat n Iuda, s aduc chivotul Domnului. Pun chivotul ntr-un car nou, l scot
din casa lui Aminadab, carul fiind dus de fiii lui Aminadab, Uza i Ahio. Cnd ajung la aria lui Nachon, Uza se
sprijin de chivot, pentru ca boii erau gata s-l rstoarne, iar Domnul se mnie pe Uza i l-a lovit Dumnezeu chiar
acolo, David se ntristeaz i numete locul Pere-Uza. David se teme s duc chivotul n casa sa i l duce n casa
lui Obed-Edom, aude c Domnul i-a binecuvntat casa lui Obed, duce chivotul n cetatea lui David. David aducea
jertf cte un viel i un berbec la fiecare 6 pai ai celor care duceau chivotul. Cnd intr cu chivotul n cetate,
Micol l vede pe David jucnd si cntnd naintea chivotului i l dispreuiete n inima ei. Pun chivotul n cortul
construit pentru el i aduc arderi de tot i jertfe de mpcare. David mparte fiecrui om cte o pine, o bucat de
carne fript i o turt. Micol l ntreab ct cinste i-a adus regele Israelului fcnd ca un om de nimic n faa
chivotului, David rspunde ca va juca naintea Domnului i se va njosi i mai mult i va fi mai mic n ochii ei, dar
mai mare n ochii slugilor ei. i pn la ziua morii ei, Micol n-a avut copii.
Cap 7 Domnul vorbete lui David prin proorocul Natan.
David ctre Natan: eu stau n cas de cedru iar chivotul st n cort, Natan i spune s fac ce are la inim, cci
Domnul e cu el. Domnul vorbete lui Natan c El n-a locuit dect din cort n cort, de cnd i-a scos pe fiii lui Israel
din Egipt, a spus El vreodat vreunuia de ce nu ii face cas de cedru? S i spun lui David c va liniti pe Israel i
pe el, va ntri casa lui, iar cnd va veni timpul si David va muri va nate pe urmaul su, din coapsele sale, i va
ntri stpnirea sa, acela va zidi cas numelui Su, i va fi aceluia Tat, de va grei l va lovi cu toiagul, dar mila Sa
nu o va lua cum a luat-o de la Saul, casa lui va fi neclintit, regatul va rmne venic. Natan i spune lui David iar
David, stnd n faa Domnului, spunea: cine e el s l mreasc aa, s i vesteasc viitorul su? Se roag lui
Dumnezeu s i ntreasc proorocia i l roag s l binecuvinteze.
Cap 8 David, biruitor, rnduiete dregtori.
David lovete pe Filisteni i cucerete Meteg-Haama, bate pe Moabii, punndu-i la pmnt i msurndu-i cu
funia 2 funii spre ucidere i o funie spre cruare, moabiii ajung robii lui David. David bate pe Hadad-Ezer, regele
din oba, lund de la el clrei i soldai, tind vinele cailor, pstrnd cai doar pentru 100 de care. Sirienii din
Damasc vin n ajutorul lui Hadad, David i rcorete, Sirienii ajung robi. David ia scuturile de aur de la robii lui
Hadad-Ezer care vor fi furate de regele Egiptului n timpul fiului lui Solomon, Roboam. Tou, regele Hamatului,
trimite pe fiul su Hadoram s l salute pe David i s i mulumeasc, oferindu-i vase de argint, aur i aram. Ioab,
fiul lui eruia, era cpetenia otirii i Iosafat era cronicar; adoc i Ahimelec au fost preoi iar Seraia dregtor.
Cap 9 David face bine lui Mefiboet (Meribaal).
David se ntreba dac a mai rmas cineva din casa lui Saul, pentru c ar vrea s-i arate mil n memoria lui
Ionatan. Aduce pe robul iba, din fosta cas a lui Saul, pe care l ntreab dac mai este cineva din casa lui Saul
da, fiul lui Ionatan, cel chiop. Era n casa lui Machir din Lodebar, David trimite dup el. Cnd vine Mefiboet,
David i spune s nu se team c i va arta mila pentru tatl su i i va da toate arinile lui Saul i el va mnca
totdeauna pine la masa sa. Mefiboet se nchin i ntreab ce este el de a cutat la un asemenea cine mort
cum este el? David cheam pe iba i i spune s lucreze pmntul lui Saul, el i fiii si, pentru Mefiboet.
Cap 10 Rzvrtirea Amoniilor i pedeapsa lor.
Dup ce moare regele amoniilor, n locul lui vine Hanun, fiul lui. David arat mil lui Hanun, pentru binefacerile
tatlui su Naha. Trimite David slugile sale s l mngie pe Hanun pentru pierderea sa, dar cpeteniile
amoniilor zic ctre Hanun c David a trimis slugile sale s iscodeasc cetatea i s vad ce este n ea ca apoi s-o
drme. Atunci Hanun ia pe slugile lui David i le rade fiecaruia jumate de barb i le taie hainele pe jumate, pana
la olduri i le d drumul. David aude i le poruncete celor batjocorii s rmne n Ierihon pn le vor crete
brbile. Amoniii, vznd c s-au fcut nesuferii de David, trimit s tocmeasc cu plat pe Sirinienii din Bet-Rehov
si din oba. David aude i trimite pe Ioab cu toat otirea. Amoniii ies n rnduri de lupt la poart iar Sirienii din
oba, Rehov, Itov i Maacha au stat deoparte, n cmp. Ioab vede otirile cele 2, pune pe cei mai buni lupttori
mpotriva sirienilor iar cealalt parte de oameni i-a ncredinat-o lui Abiai, fratele su, mpotriva Amaleciilor.
Ioab i spune lui Abiai: dac sirienii m vor birui, s m ajui; dac Amaleciii te vor birui, te vor ajuta. Ioab merge
nspre Sirieni, dar acetia fug; Amoniii, vznd c Sirienii fug, fug i ei. Sirienii se regrupeaz i a trimis HadadEzer de cheam pe sirienii de peste rul Eufrat i acetia au venit la Helam, iar Sovac, cpetenia otirii lui HadadEzer, i conducea. David aude i trimite toi israeliii la Helam, David i rcorete, moare i Sovac.

Regii supui lui Hadad-Ezer, vznd c pierd, au ncheiat pace cu Israeliii i se supun acestora iar Sirienii s-au
temut s mai dea ajutor Amoniilor.
Cap 11 David i Urie.
Peste un an, regii pornesc rzboi, David trimite pe Ioab i i lovesc pe Amonii i mpresureaz Raba, David
rmnnd la Ierusalim. David vede o femeie scldndu-se, care era foarte frumoas i trimite s vad cine e era
Bateba, femeia lui Urie Heteul. David trimite slugile s o ia, ea a venit la el i el s-a culcat cu ea. Aceasta rmne
nsrcinat, David i spune lui Ioab s l aduc pe Urie Heteul. David l trimite acas s i spele picioarele, dar Urie
rmne la poarta casei regelui i doarme cu slugile i nu merge la casa sa. David l ntreab de ce, Urie: Chivotul
Domnului i Israel i Iuda sunt n corturi, Ioab i robii sunt n tabr i el s mearg acas, nu o va face. David i
cere s rmn atunci ziua aceea acolo. David i arat cinste lui Urie, dar Urie iar s-a dus sa doarm cu slugile iar
la casa lui nu. David scrie lui Ioab s l pun pe Urie unde e lupta mai crncena i s se retrag, ca el s fie ucis.
Ioab face aa, Urie este ucis. Ioab tirmite s i se spun lui David, iar cnd acesta se va mnia de ce s-au dus s se
lupte aa aproape de cetate, s i spun c i Urie a murit. David trimite vorb lui Ioab s l ncurajeze, s drme
cetatea. Femeia lui Urie aude si plnge, i trecnd zilele plngerii David trimite s se aduc femeia la casa sa i ea
i-a nascut un fiu. Fapta aceasta pe care a fcut-o David a fost rea naintea Domnului.
Cap 12 Natan mustr pe David.
Natan proorocul i spune lui David: erau 2 oameni, un bogat i un srac, cel bogat avea multe vite iar cel srac
doar o oi, pe care o avea de mic i o hrnise i crescuse cu copiii lui. Din pinea lui mncase i dormea la snul
lui i era ca o fiica pentru el; la bogat a venit un cltor i gazda nu a vrut sa ia din oile i vitele sale pentru
cltorul care venise la el, ci a luat oia sracului i a gtit-o pe aceea pentru oaspetele su. David s-a mniat
cumplit i spune c bogatul e vrednic de moarte i trebuie s plteasc mptrit pentru oaie. Natan i spune c
bogatul e el. Domnul spune c el l-a ucis pe Urie Heteul, cu sabia Amoniilor, i de aceea nu se va deprta sabia de
casa lui n veac; iat Eu voi ridica asupra ta ru chiar din casa ta i voi lua pe femeile tale naintea ochilor ti i le vi
da aproapelui tu i se va culca acela cu femeile tale n vzul soarelui acestuia. Tu ai pctuit pe ascuns, Eu voi
face aceasta naintea a tot Israelul. David spune c a pctuit naintea Domnului, Natan spune c Domnul a ridicat
pcatul su i nu va muri, dar pentru ca prin aceast fapt a dat vrjmailor Domnului pricin s-L huleasc, de
aceea va muri fiul ce i se va nate. Natan pleac, Domnul lovete pe copilul nscut de femeia lui Urie i s-a
mbolnavit, David se roag Domnului, a postit, si a petrecut noaptea ntins pe pmnt, btrnii vin s-l ridice, nu
vrea i nu mnnc pine cu ei. Dup 7 zile a murit copilul, David se scoal de pe pmnt, se spala, se unge i
merge n casa Domnului i se roag. Slugile se mirau c atata timp ct copilul tria, David postea i se ruga dar
cnd acesta a murit David mnnc i bea; David rspunde c atata timp ct era n via copilul s-a rugat poate l
miluia Domnul i tria copilul, acum c a murit copilul nu se va ntoarce la el, ci David va merge la copil. David
mngie pe Bateba i i-o d din nou, dup care va nate pe Solomon, pe care Domnul l-a iubit, Natan spune s i
pun numele Iedida (iubitul Domnului). Ioab era aproape s cucereasc cetatea Raba i trimite la David s trimit
popor s ia cetatea c dac o va lua el, poporul va slvi numele lui Ioab; David face aa i cucerete cetatea.
Cap 13 Amnon ucis de slugile lui Abesalom.
Abesalom, fiul lui David, avea o sor frumoasa, Tamara, pe care o iubea Amnon (alt fiu al lui David). Amnon se
chinuie pn ntr-att nct se mbolnavete pentru ca Tamara era virgin i nu vroia s-i fac ceva. Ionadab (fiul
lui ama, fratele lui David care era foarte iret) l ntreab pe Amnon de ce slbete pe zi ce trece, acesta
rspunde c iubete pe Tamara. Ionadab spune s se prefac bolnav iar cnd vine David la el s-i cear s o
trimit pe Tamara s i fac mncare naintea ochilor lui. Acesta face aa, vine Tamara la el i i gtete turte i
cnd i d s mnnce, Amnon i trimite pe toi afar, i spune Tamarei s duc mncarea n odaia din fund i
acolo va mnca, o prinde i i spune s se culce cu el, Tamara refuz pentru c ar necinsti-o (nu se face in Israel
aa ceva), cci ea unde s-ar duce cu necinstea ei i el ar fi tratat ca unul fr minte, mai bine vorbete cu regele i
el sigur o va da lui. Amnon nu o asculta i o necinstete. Amnon o urte dup i o alung, ea l roag s n-o
alunge cci ar fi un ru i mai mare decat c a necinstit-o, Amnon o alung. Ea i rupe haina pestri i i pune
cenu n cap i ajunge n casa lui Abesalom, fratele ei, unde st. David aude i se mnie dar nu vrea s i strice
inima lui Amnon, pentru c era primul su nscut. Abesalom l ura pe Amnon, pentru c a necinstit-o pe sora sa.
Dup 2 ani, cnd se tundeau oile n Baal-Haor, Abesalom cheam toi fiii regelui i merg la David i i cer sa
mearg regele i slugile sale la Abesalom c e tunsul oilor, David nu vrea s-l mpovreze i zice nu, Abesalom
insist s vin mcar Amnon.

Abesalom face osp i vorbete cu slugile sale c dup ce se va mbta Amnon i el d semnalul s-l ucid.
Acetia fac aa i toi fiii regelui se sperie i fug, ajunge la David vestea ca Abesalom a ucis pe toi fiii si, David i
slugile i rup hainele. Ionadab, fiul lui ama, i spune lui David s nu cread, c Abesalom l-a omort doar pe
Amnon. Fiii lui David se ntorc i David l plnge pe Amnon; Abesalom fuge n Gheur, unde st 3 ani.
Cap 14 Iertarea lui Abesalom.
Ioab ia din Tecoa o femeie neleapt, pe care o pune s se fac bocitoare, s fie ca o femeie care a plns multe
zile dup un mort i s mearg la rege, spunndu-i ce i zice Ioab. Femeia merge la David i strig ajutor, era de
mult vduv i feciorii ei s-au btut i unul a omort pe cellalt i acum toate rudele i cer s le dea pe copilul ei
s-l omoare pentru ca era ucigaul fratelui su, vrnd s-l omoare i pe el i pe motenitorul su. David spune s
mearg n pace ca va da porunc pentru ea, dac cineva va fi mpotriva ei s vin la David. Femeia l ntrab pe
David de ce cuget el aa mpotriva poporului Domnului, ca noi vom muri dar Dumnezeu nu vrea s piard
sufletul i se gndete cum ar face s nu lepede de la Sine nici pe cel nlturat. David nelege c e mna lui Ioab,
femeia recunoate c Ioab a pus n gura ei toate cuvintele acestea. David trimite dup Abesalom, Ioab cade cu
faa la pmnt se nchin si afl bunvoin de la David, pleac dup Abesalom. David, ns, spune ca Abesalom
s se ntoarc la casa lui, dar faa sa nu o va vedea. Abesalom era foarte frumos, din cap pn n picioare nu avea
meteahn, i tundea prul n fiecare an pentru c-l ngreuna, prul su cntrea 200 de sicli. I s-au nscut lui
Abesalom 3 biei i pe Tamara, care va fi soia lui Roboam, fiul lui Solomon, i va nate pe Abia. Abesalom
cheam pe Ioab ca s-l trimit la rege, Ioab nu vine, trimite i a doua oar, cnd acesta nu vine Abesalom ordona
slugilor s arda arina lui Ioab de orz. Ioab vine s i cear socoteal, Abesalom spune c l-a chemat s mearg la
rege s l ntrebe pentru ce l-a adus din Gheur, daca e vinovat mai bine s-l ucid. Regele cheam pe Abesalom i
l srut.
Cap 15 Fuga lui David dinaintea lui Abesalom.
Abesalom i ia care i 50 de brbai i sttea naintea porii care mergea la rege, cnd venea cineva la rege s se
judece, Abesalom i chema la el i i judeca el, dup care zicea c la rege nu are cine s-l asculte i era mai bine s
fie el judector, c ar fi judecat drept. Dac venea cineva s i se nchine lui Abesalom, el i ntindea mn i-i
mbria i i sruta Abesalom ntr n inima israeliilor. Dup 40 de ani de Domnie, Abesalom i spune regelui
c se duce la Hebron s mplineasc o fgduin, atunci cnd era n Gheur n Siria, jurase c de-l va ntoarce
Domnul n Israel el va aduce jertf Domnului. Abesalom pleac i trimite 7 fete la toate triburile lui Israel i le
spune cnd vor auzi sunetul cornului s zic: Abesalom s-a fcut rege n Hebron! 200 de oameni merg cu
Abesalom din netiin, n Hebron, ei nefiind vinovai. n timpul jertfei, Abesalom aduce pe Ahitofel Ghiloneanul,
sfetnicul lui David i s-a fcut rzvrtire mare i poporul se nmulea n jurul lui Abesalom. Un vestitor vine la
David i i raporteaz, David ordon slugilor s se scoale i s fug, ca nu cumva Abesalom s i prind i s strice
cetatea. Slugile sunt gata, David las 10 femei din concubinele sale, s pzeasc casa. Pleac regele cu slugile sale
la Bet-Merhac. Toate slugile mergeau lng el iar toi Cheretienii, Peletienii i Gateienii, care veniser cu el,
mergeau naintea sa. Regele l ntreab pe Itai din Gat de ce merge cu el, mai bine se ntoarce la Ierusalim cci
abea venise i era strin, Itai rspunde ca oriunde va merge regele va merge i el. Regele mpreun cu poporul
trec prul Ghedron, acolo era adoc preotul cu toi leviii care duceau chivotul Domnului, regele i spune lui
adoc s ntoarc chivotul la locul lui. l trimite pe adoc, mpreuna cu fiul su Ahimaa i Ionatan, fiul lui Abiatar,
iar David va rmne n pustiu pn va primi veste de la ei. adoc i Abiatar duc chivotul iar David se duce n
muntele Eleonului. David aude c i Ahitofel este n numrul rzvrtiilor lui Abesalom, David se roag ca Domnul
s risipeasc planurile lui Ahitofel. Cnd ajunge David pe vrful muntelui, se nchin lui Dumnezeu i se ntlnete
cu Huai Archianul, cel mai bun prieten al su, care avea haina sfiat i pe cap cenu. David i spune c dac va
merge cu el va fi o povar, mai bine s mearg n cetatea lui Israel i s fie robul lui Abesalom, astfel va strica
planurile lui Ahitofel, iar tot ce aude de la Abesalom s spun preoilor adoc i Abiatar i celor 2 fii ai lor Ahimaa
i Ionatan.
Cap 16 David mustrat de imei.
iba, sluga lui Mefiboet, l ntmpin pe David cu o pereche de asini in care erau 200 de pini, o legtur de
stafide, smochine si un burduf de vin. Asinii erau pentru rege, s umble, pinea pentru popor, iar vinul pentru
cine va slbi n pustie. David ajunge la Bahurim, unde tria un om din casa lui Saul, care njura i blestema,
aruncnd cu pietre asupra lui David. Abiai ntreab pe David pentru ce acest cine leinat vorbete aa de rege,
mai bine se duce el s-i ia capul. David zice s-l lase n pace c Domnul i-a poruncit s blesteme pe David.

Poate va cuta Domnul la umilirea lui David i-i va rsplti cu bine pentru acest blestem al lui. David pleac cu
poporul iar imei mergea pe coasta muntelui i blestema i arunca cu pietre si cu praf. David i poporul ajung la
Aiefim i se odihnesc. Abesalom ajunge n Israel i Huai Archianul se nchin lui Abesalom. Abesalom l ntreab
de ce nu l urmeaz pe prietenul su David, Huai rspunde ca va sluji pe cine alege Domnul. Abesalom cere sfat
ctre Ahitofel care i spune s intre la concubinele tatlui su i vor auzi toi israeliii ca David l va ur i se vor
ntri minile lor. Abesalom intr la toate concubinele lui David, naintea ochilor a tot Israelul.
Cap 17 Sfatul lui Ahitofel i moartea lui.
Ahitofel vrea 12.000 s mearg dup David, i l va prinde cnd va fi slbit iar toi oamenii lui vor fugi i el va
omor doar pe rege, iar pe oameni i va ntoarce la el. A plcut vorba aceasta lui Abesalom i btrnilor, l cheam
i pe Huai Archianul, care zice c sfatul lui Ahitofel nu este bun, spune c David i oamenii lui sunt viteji iar David
probabil se ascunde n vreo peter, iar dac va cdea unul din oamenii si se va auzi c oamenii lui Abesalom au
fost nfrni iar toi se vor descuraja, de aceea el sftuia: s se adune tot Israelul iar el s fie n mijlocul lor, aa vor
merge la David, iar de va intra David n vreo cetate o vor drma sfatul lui Huai a fost mai bun dect al lui
Ahitofel aa a judecat Domnul sp aduca pieirea asupra lui Abesalom. Huai le spune preoilor adoc i Abiatar,
care trimit vorba lui David s nu rmn noaptea aceea pe cmp n pustiu. Ionatan i Ahimaa stteau n EnRoghel i merg la David dar sunt vzui de un tnr care i spune lui Abesalom. Acetia 2 se ascund ntr-o fntn
n Bahurim, iar o femeie a acoperit gura fntnii, iar cnd au venit oamenii lui Abesalom i au ntrebat-o pe
femeie, aceasta le-a spus ca au trecut prul cei 2. Cei 2 ajung la David i aud ce planuri avea Abesalom i trec cu
toii Iordanul. Ahitofel, vznd c planul su n-a fost urmat, merge la casa lui, i scrie testamentul i se spnzur.
David merge n Manahaim. Abesalom pune, n locul lui Ioab, pe Amasa.
Cap 18 Moartea lui Abesalom.
David i numr oamenii i pune cpetenii, mparte armata n 3, cu 3 cpetenii: Ioab, Abiai i Itai Gateul iar
regele va merge cu ei, dar poporul nu e de acord, mai bine rmne n cetate i i ajut de acolo. David poruncete
cpeteniilor s nu-l omoare pe Abesalom. Btlia se d n pdurea Efraim, Israel e nfrnt de oamenii lui David,
cnd Abesalom s-a ntlnit cu oamenii lui David, catrul de sub el a nceput sa fug iar prul lui Abesalom a rmas
ncurcat n crengile stejarului, rmnnd spnzurat. Cineva l vede i i raporteaz lui Ioab, Ioab l ntreab de ce
nu l-a dat jos de acolo, acela rspunde ca nici pentru 1000 de sicli nu i-ar fi ridicat mna asupra fiului regelui.
Ioab nfige 3 sgei n inima lui Abesalom, care era nc viu. Abesalom e aruncat ntr-o groap n pdure i peste el
arunc grmad mare de pietre. Ahimaa vrea sa mearg s vesteasc regelui cele ntmplate, Ioab spune nu, c
nu duce o veste bun, mai bine merge Huai s i spun ce a vzut, dar Ahimaa insist s mearg cu Huai. Straja
i spune regelui c vede c vine un om cu mersul lui Ahimaa, care era un om bun i va aduce o veste bun.
Ahimaa spune c au ctigat, David ntreab de Abesalom, Ahimaa spune c nu tie; vine i Huai, spune c toi
care-l urmreau au fost btui, David ntreab de Abesalom, Huai spune c i s-a ntmplat lui ce li s-a ntmplat
tuturor, David merge si plnge.
Cap 19 David iari rege.
Regele plngea dup fiul su iar biruina s-a prefcut n plngere. Ioab mustr pe David care i-a umplut de ruine
pe toi cei care au izbvit viaa lui (intraser pe furi n cetate aa cum fac cei ce fugeau din rzboi, ei fiind
victorioi), ca tu i iubeti pe cei ce te ursc i pe cei ce l iubesc i urte, c dac ar fi murit cu toii dar Abesalom
ar fi trit ar fi fost mai fericit pentru David. Sa mearg s vorbeasc cu slugile sale c dac n-o face, pn seara nu
va mai rmne niciunul. n Israel ncepe s se vorbeasc s se aduca David napoi, s fie rege, David trimite s se
spun preoilor adoc i Abiatar de ce sunt ei ultimii care vor s-l aduc pe rege napoi. Lui Amasa i trimite vorb
s fie cpetenia otirii lui, pentru totdeauna, n locul lui Ioab. Israel cere s se ntoarc regele, David se ntoarce la
Iordan iar Iudeii vin la Ghilgal s ntmpine pe rege. imei cade cu faa la pmnt naintea lui David i i cere
iertare; Abiai ntreab dac se poate ca acesta s triasc dup ce a blestemat pe unsul Domnului? David nu-l
ucide, nu era timpul astzi s ucid cineva n Israel. Mefiboet, fiu lui Ionatan, de cnd plecase regele nu-i
splase picioarele, nu-i tiase unghiile, nu-i tiase barba. Vine i Barzilai Galaaditeanul i trece Iordanul s-l
petreac pe David. Barzilai era foarte btrn (80 ani) i l osptase pe rege la Mahanaim; regele cere s vin cu el
s-l ospteze si el la Iersualim; Barzilai spune c e btrn i nu va putea s fie dect o povar pentru rege, s l lase
s se duc n cetatea sa s moar lng mormntul prinilor lui dar fiul su, Chimham s mearg cu David.

Cap 20 Rzvrtirea lui eba i moartea lui.

Un om netrebnic, eba, sun din trmbi i spune c nu are nicio legtur cu David i Iesei fiecare la cortul su,
Israele! David ajunge n Ierusalim, ia pe cele 10 concubine i le pune ntr-o cas frumoas i le poart de grij dar
nu se ducea la ele, au trit ele acolo pana la moartea lor ca vduve. David cheam pe Amasa i cere s adune
Iudeii n 3 zile, dar dureaz mai mult. Atunci, David zice lui Abiai c eba le va face mai mult ru dect Abesalom,
s mearg dup el pn i gsete vreo cetate ntrit. Abiai pleac cu oamenii i se ntlnete cu Amasa, lng
Ghibeon, Ioab l ntreab pe Amasa dac e sntos i cnd se duce s-l srute, l omoar. Ioab merge si l
mpresureaz pe eba n Abel i n Bet-Maaca. O femeie neleapt cheam pe Ioab s vorbeasc cu el, de pe
zidurile cetii. Spune c cetatea pe care Ioab vroia s-o distrug era dintre cetile panice i credincioase ale lui
Israel, iar el vroia s-o strice, de ce vrea el s strice motenirea Domnului? Ioab spune c nu era gndul su s faca
aa ceva, dar caut pe eba care i ridicase mna asupra regelui, s l dea doar pe omul acela i ei vor pleca;
femeia i arunc capul lui eba peste zid.
Cap 21 David ntmpin foametea i biruie pe Filisteni.
Foamete n ar 3 ani, David ntreab pe Domnul de foamete, spune c este din cauza lui Saul pentru cnd i-a ucis
pentru Ghibeonii, pe care, dei le fcuser legmnt, Saul a voit s-i piard din rvn pentru fiii lui Israel
(ghibeoniii erau rmie din Amorei). David cheam la el pe ghibeonii i ntreab cum s i mpace. Acetia cer
7 oameni din urmaii lui Saul pe care i vor spnzura naintea Domnului n Ghibeea lui Saul, David le d. David
cru pe Mefiboet, dar d pe Armoni i pe (alt) Mefiboet + 5 fii ai lui Merob, acetia fiind spnzurai n prima zi
a seceriiului orzului. Ripa, pune cort i apr trupurile de animale, David aude i ia oasele lui Saul i ale lui
Ionatan, de la locuitorii Iabeului Galaadului, i ngroap oasele lor mpreun cu a celor 7 la ela, n mormntul lui
Chi (tatl lui Saul) dup aceea s-a milostivit Domnul asupra rii. ncepe rzboi cu Filistenii, David iese la rzboi,
David obosete, atunci Ibi-Benob (urma al lui Rafa), cu o suli de 300 de sicli, vrea s loveasc pe David, Abiai
l salveaz pe David. Atunci, oamenii se jur lui David c nu-l vor mai lua la rzboi. Rzboi n Gob x2, n Gat, unde
era un om nalt care avea 6 degete la mini i picioare (24 n total) care hulea pe Israeliti, dar l-a ucis Ionatan, fiul
lui ama, fratele lui David sunt ucii 4 oameni din neamul lui Rafa.
Cap 22 Cntarea de mulumire a lui David pentru izbvirea de vrjmai.
David cnt dupa ce Domnul l-a izbvit din minile vrjmailor lui i ale lui Saul.
Cap 23 Cele din urm cuvinte ale lui David i vitejii lui.
Vitejii lui David: Ioeb-Basebet Tachemonitul (unul dintre marile cpetenii, a ucis 800 oameni cu lancea
deodat); Eleazar (unul din cei 3 viteji care, mpreun cu David, a luptat cu Filistenii); ama (a rmas in Lehi i i-a
nfrnt pe Filisteni); acetia 3 viteji (cei mai mari) au strbtut prin tabra Filistenilor i au scos ap din fntna
Betleemului pentru David, dar el n-o bea ci o vars naintea Domnului. Ali viteji: Abiai (a ucis cu sulia sa 300 de
oameni); Benaia (a ucis pe cei 2 fii ai lui Ariel Moabitul i ntr-o groap a ucis un leu); i restul (inclusiv Urie
Heteul) toi vitejii sunt 37.
Cap 24 David numr poporul i este pedepsit cu cium.
Mnia Domnului vine iari pentru c cineva i spusese lui David s numere poporul, regele i spune lui Ioab s
numere poprul. Ioab ntreab de ce vrea s numere poporul, dar cuvntul regelui biruie. Strbate toat ara si
dup 9 luni i 20 de zile se ntoarce n Ierusalim. Ioab i d cartea cu numele celor 800.000 brbai buni de rbzoi
+ 500.000 din Iuda. Atunci s-a cutremurat inima lui David, recunoate pcatul su i se roag Domnului pentru
iertare. A doua zi, vine Gad proorocul, spunndu-i lui David ce zice Domnul: 3 pedepse dintre care s-i aleag ce
va veni peste el: 1. Foamete n ar 7 ani, s fug 3 luni de vrjmaii lui i ei s-l urmreasc sau timp de 3 zile s
fie cium? David alege ciuma n vremea seceriiului grului. Domnul d cium i mor, de la Dan pn la Beer-eba
70.000 oameni. Domnul trimite pe ngerul Su s pustiasc Israelul dar i se face mil i l oprete, David vede pe
ngerul Domnului i cere s lase oile sale n pace cci el a pctuit, ngerul Domnului se oprete n aria lui Aravna
Iebuseul, locul unde proorocul Gad i spune lui David s ridice jertfelnic. Aravna vine i se nchin regelui i regele
cumpr aria sa pentru a aduce jertfelnic s nceteze moartea n ar. Aravna vrea sa dea n dar dar David refuz,
nu va aduce Domnului jertf lucruri primite n dar, cumpr aria i boii cu 50 de sicli de argint. Aduce arderi de tot
i jertfe de mpcare i S-a milostivit Domnul asupra rii i a ncetat moartea n Israel.

Conspect 3 Regi
Cap.1 Solomon
Slugile lui David cauta pentru acesta o femeie frumoasa care sa il slujeasca pentru ca acesta a ajunsese la adanci
batraneti. Femeia gasita este Abisag Sunamiteanca, ea il ingrijeste pe rege, dar regele nu o va cunoaste. Atunci
Adonia fiul Haghitei se proclama singur rege, isi i-a oameni, calareti, care de razboi si toate cele, si s-a inteles cu
Ioab si cu Abiatar preotul, iar acestia doi au fost de partea lui. Preotul Tadoc nu si ceilalti viteji ai lui David nu au
fost de partea lui Adonia. Natan apoi vorbeste cu mama lui Solomon (Batseba) si ii spune sa vorbeasca cu regele
David despre problema cu Adonia, ii mai spune si ca in timp ce ea va vorbi cu regele, el va intra si va intregi
cuvintele acesteia. Asa se si intampla, Batseba ii spune regelui despre Adonia si ii mai spune ca Solomon trebuia
sa fie regele dupa ce David va muri, Natan intra si intregeste cuvintele Batsebei. David ii spune Batsebei ca
Solomon va fi rege dupa el apoi da porunca, ca Natan, Benaia si Tadoc sa il ia pe Solomon si sa il unga rege in
Ghihon si sa sune din trambita si sa zica : Sa traiasca regele Solomon! iar apoi sa il aduca pe tron. Adonia aude
strigatele multimilor. Ionatan fiul lui Abiatar ii da de veste lui Adonia despre ungerea lui Solomon. Cei ce erau de
partea lui Adonia se inspaimanta si fug pe drumurile lor. Adonia se teme de Solomon, va fi adus la el cu de-a sila
pentru ca vroia ca Solomon sa ii promita ca nu ii va face rau. Solomon spune ca nu se va atinge de el daca este om
cinstit. Adonia vine si se inchina lui Solomon.
Cap.2 Moartea lui David
Inainte sa moara, David lasa fiului sau Solomon legamant. Ii spune sa pazeasca legile si poruncile Domnului, sa
faca cu Ioab dupa intelepciunea sa, caci acesta a varsat in timp de pace sange ca in timp de razboi, sa arate mila
fiilor lui Barzilai si sa nu il lase nepedepsit pe Simei (cel care l-a blestemat pe David cu blestem greu). Dupa
legamant David moare si Solomon se aseaza pe tron, iar domnia acestuia va fi stralucita. Atunci Adonia vorbeste
cu Batseba rugand-o sa ii spuna lui Solomon sa i-o dea de femeie pe Abisag Sunamiteanca. Batseba ii spune lui
Solomon, iar Solomon porunceste ca Adonia sa fie ucis, cel care il ucide este preotul Abiatar. Dupa aceasta fapta
Solomon il indeparteaza pe Abiatar de la preotia Domnului si il trimite la mosia sa la Anatot. Aceasta fapta ajunge
la urechile lui Ioab, care se daduse dupa Adonia. Apoi Ioab de frica lui Solomon merge la cortul Domnului si se
apuca cu mainile de coarnele jertfelnicului. Solomon va trimite pe Benaia ca sa il omoare dar Ioab ii spune ca nu
vrea sa iasa si ca vrea sa moara acolo. Benaia se intoarce si discuta cu Solomon iar in final, Benaia il omoara in
acel loc si il ingroapa la casa lui, in pustiu. (Ioab omorase pe Abner si Amasa) In locul lui Ioab, Solomon pune pe
Benaia iar in locul lui Abiatar pe Tadoc. Domnul a dat lui Solomon intelepciune multa si el va lua pentru sine pe
fata lui Faraon si o aduce in cetatea lui David pana era gata casa sa. Si Solomon zidea casa sa, si aducea jertfe de
trei ori pe an. Si a zidit el Asurul, Magdinul, Gazerul, Bet-Horonul de sus si Valatul dar dupa ce a zidit templul
Domnului. Apoi isi aduce aminte despre ceea ce a spus David tatal sau despre Simei. Solomon trimite dupa Simei
si ii spune sa isi faca o casa in Ierusalim si sa nu iasa de acolo caci daca va iesi cu moarte va muri. Simei accepta,
dar dupa trei ani pleaca din Ierusalim dupa doi robi care au fugit de la el, Solomon ii reaminteste lui Simei despre
intelegerea facuta pe care acesta o incalcase. In cele din urma Solomon trimite pe Benaia care il va ucide pe
Simei.
Cap.3 Casatoria lui Solomon. Intelepciunea lui.
Dupa ce regatul s-a intarit in mainile lui Solomon, acesta se inrudeste cu Faraon luand-o pe fica acestuia in
cetatea lui David, pana a zidit casa sa si templul Domnului si zidul dimprejurul Ierusalimului. Poporul inca mai
aducea jertfe pe inaltimi, Solomon merge la Ghibeon si aduce o mie de jertfe pentru ardere de tot. Apoi in vis I se
arata Domnul, iar Solomon ii cere intelepciune ca sa conduca poporul. Domnului Ii place cererea lui si ii da inca
mai mult de atat, ii da si bogatie si slava, iar daca va pazi poruncile Lui, ii va inmulti zilele. Dupa vis Solomon
merge la Ierusalim si aduce tot felul de jertfe si face ospat. Apoi doua femei desfranate vin inaintea regelui,
acestea nascusera amandoua la o diferenta mica de zile, dar una dintre ele adoarme pe copil si il omoara. Se
trezeste noaptea si fura copilul celeilalte si asa se creeaza neintelegerea intre cele doua femei. Cea care a luat
copilul nu recunoaste iar cea caruia i-a dat copilul mort isi vrea adevaratul copil. Solomon spune sa I se dea
copilul cel viu si sa il taie in doua bucati. Apoi prima femeie facandui-se mila de copil ii spune regelui sa il de-a
celeilalte femei si sa nu il omoare. Iar cealalta femeie spune sa il taie, ca sa nu fie copilul nici al ei nici al celelilalte
femei. Apoi Solomon porunceste sa I se dea copilul acesteia pentru ca ea era mama lui. Poporul vazand
intelepciunea Domnului in Solomon incepe sa se teama de rege.

Cap.4 Dregatorii lui Solomon. Slava lui.

Capitolul incepe cu enumerarea capeteniilor pe care Solomon le avea la curtea sa si cei 12 ispravnici. Solomon
domnea peste toate regatele de la raul Eufrat pana la pamantul Filistenilor si pana in hotarul Egiptenilor. Acestia ii
aduceau daruri si ii slujeau si era pace cu toate tarile de primprejur. Solomon avea 14 mii de iesle pt caii de la care
si 12 mii de calareti. Cei 12 ispravnici aduceau in luna cuvenita cele trebuincioase pentru masa regelui. Si
intelepciunea lui Solomon era mai presus de toata intelepciunea Egiptenilor, si numele lui era in slava in toate
popoarele de primprejur. Solomon a spus trei mii de pilde si cantarile au fost o mie si cinci. Vorbea despre copaci
si despre animale si toate popoarele veneau la el sa ii asculte intelepciunea.
Cap.5 Pregatiri pentru zidirea templului Domnului.
Hiram regele Tirului trimite la Solomon slugile sale cand aude ca este uns Solomon rege. Apoi si Solomon trimite
slugile la Hiram si ii spune acestuia sa porunceasca slugilor sale sa taie lemn ca sa construiasca templul Domnului
asa cum graise Domnul catre David. Slugile lui Solomon aveau sa fie cu cele ale lui Hiram, iar Solomon spune ca va
da robilor lui Hiram cat va hotara acesta. Hiram accepta cu o conditie, ca Solomon sa aduca paine pentru casa
aceluia. Deci Hiram da lemnul lui Solomon iar Solomon da lui Hiram 20 mii de core de grau si 20 de core de
untdelemn de masline curat pe an. Solomon pune peste tot Israelul o corvoada de 30 mii de oameni, cate 10 mii
mergeau la Liban cate o luna sa ia lemn iar doua luni erau la casa lor.Adoniram era capetenie peste acestia, iar pe
langa ei mai avea 70 mii salahori si 80 mii taietori de piatra in munte, inafara de cele 3300 capetenii care erau
puse sa supravegheze poporul. Si asa s-a pregatit lemnul si piatra pentru ridicarea templului, timp de trei ani.
Cap.6 Solomon zideste templul Domnului.
In al patrulea an de domnie al lui Solomon in luna Zif, porneste zidirea templului. La zidirea acestuia nu s-a auzit
nici ciocan nici topor pentru ca pietrele folosite erau cioplite de dinainte. Templul era pardosit cu scanduri de
cedru. Atunci a fost cuvantul Domnului catre Solomon si i-a spus ca, daca se va purta dupa legile Lui, Domnul va
locui in mijlocul fiilor lui Israel si nu il va parasi. Apoi Solomon a terminat de zidit templul si a imbracat peretii pe
dinauntru cu lemn de cedru. Tot pe dinauntru Solomon a imbracat templul in aur curat si inaintea catapetesmei a
pus lanturi de aur si a imbracat-o si pe aceasta tot in aur. Pe Sfanta Sfintelor a facut doi heruvimi de lemn de
maslin de 10 coti pe care i-a imbracat deasemenea in aur. De jur imprejurul templului , pe dinauntru si pe
dinafara erau sapate capete de heruvimi, de copaci, de finici si de flori imbobocite. A imbracat cu aur pardoseala
in partea din fata si in partea din fund a templului. Pe usile pe care intrai in Sfanta Sfintelor face deasemenea
heruvimi de lemn , finici si flori imbobocite pe care le imbraca in aur. In anul al unsprezecelea in luna Bul a
terminat templul, asa ca l-a zidit in sapte ani. (sunt date foarte multe masuratori coti - in capitolul asta, peste
care am sarit din motive lesne de inteles)
Cap.7 Facerea casei regale si a vaselor sfinte
Solomon a zidit casa sa in 13 ani. Casa a facut-o din lemn din Liban, a mai facut doua pridvoare, unul cu tron din
care el judeca numit bineinteles pridvorul judecatii. Si la casa ficei lui Faraon era facut un astfel de pridvor.
(urmeaza descrierea curtii si masuratorile casei). Apoi Solomon a trimis si a luat pe mesterul Hiram din Tir, tatal
acestuia era aramar iar Hiram era si el plin de pricepere. Acesta a facut pentru Solomon tot felul de lucrari in
arama, pentru stalpi a facut numeroase coroane, a mai facut si o mare, tot din arama rotunda de jur imprejur, 10
postamente din arama (urmeaza descrierea postamentelor) a facut 10 lighene de arama, in fiecare incapand 40
de baturi. Postamentele le aseaza 5 in partea dreapta a templului si 5 in partea stanga, marea a asezat-o in partea
dreapta (rasarit-miazazi) Toate lucrurile pe care le-a facut Hiram pentru Solomon au fost : 2 stalpi cu 2 capiteluri,
400 de rodii de arama, cele 10 postamente si cele 10 spalatori de pe postamente, o mare si cei 12 boi de sub
mare, caldarile, lopetile si cupele. Apoi a mai facut si Solomon cateva lucruri din aur, si aduce lucrurile afierosite
de David si pune toate aceste lucruril la locurile lor.
Cap.8 Sfintirea templului lui Solomon.
Solomon aduna pe batrani si capii familiilor lui Israel, si au hotarat sa aduca chivotul Domnului din Sion de unde
era, in cetatea noua, levitii si preotii aduc chivotul iar Solomon merge inaintea lor cu obstea aducand jertfe. Dupa
ce baga chivotul in Sfanta Sfintelor, preotii ies din templu si un nor negru il umple (slava Domnului). Atunci
Solomon spune ca Domnul locuieste in norul cel intunecos, apoi binecuvinteaza multimea care statea de fata.
Vorbeste despre faptul ca tatalui sau David ii intrase la inima sa zideasca templu, dar Domnul ii spune ca nu el va
fi acela care va face asta.

Apoi Solomon sta in fata jertfelnicului, si se roaga contra foametei, pentru izbanda in razboi, pentru iertare de
pacate etc. (rugaciune lunga) Se ridica si binecuvinteaza toata adunarea Israelitilor.(alta binecuvantare lunga)
Solomon si israelitii aduc apoi jertfa, iar Solomon mai sfinteste si mijlocul curtii de dinaintea templului, aducand
acolo ardere de tot. Dupa toate acestea, Solomon sarbatoreste sarbatoarea corturilor impreuna cu tot Israelul
timp de 14 zile. In ziua a opta Solomon a dat drumul poporului, care se bucura si se veselea cu inima pentru tot
binele pe care il facuse Domnul.
Cap.9 Dumnezeu Se arata lui Solomon a doua oara.
Dupa ce Solomon termina zidirea cladirilor, Domnui I se arata la Ghibeon a doua oara spundandu-I ca i-a auzit
rugaciunea si i-a indeplinit cererile si a sfintit templul asa cum ceruse. Domnul ii mai prezinta inca odata ce se
intampla de va urma poruncile Lui si ce se intampla daca nu va urma caile si poruncile Lui. Pentru tot lemnul dar
de regele Hiram al Tirului, Solomon i-a dat acestuia 20 de cetati in pamantul Galileii dar lui Hiram nu i-au placut si
le-a numit pamantul Cabul. Iar Hiram trimisese lui Solomon 100 de talanti de aur. Iata darea pe care o pusese
Solomon ca sa zideasca templul, casa sa, Milo, zidul Ierusalimului, Hatorul, Meghido si Ghezerul. Faraon luase
Ghezerul si il arsese si il daduse ficei sale, femeia lui Solomon. Si Solomon a zidit cetatile Ghezer, Bet-Horonul de
Jos, Baalat si Tadmorul din pustiu si tot ce a mai vrut sa zideasca. Pe oamenii de alte neamuri ramasi in tara, i-a
facut lucratori de corvoada, iar fii lui Israel erau tinuti pentru ostire/capetenii/slujitori/calareti. Ispravnicii care
supravegheau lucratorii erau 550 la numar. Acum este momentul in care fica lui Faraon se muta din cetatea lui
David in cetatea zidita pentru ea, iar apoi Solomon zideste Milo. Solomon a mai facut si corabii la Etion-Gheber.
Hiram trimite apoi supusi corabieri ca sa duca corabiile cu supusi lui Solomon. Apoi se duc la Ofir, de unde vor lua
420 de talanti si ii duc lui Solomon.
Cap.10 Regina din Saba vine la Solomon.
Regina din Saba auzind de intelepciunea lui Solomon, vine la el cu mare bogatie si se sfatuieste cu el. Astfel, ea ii
spune tot ce avea pe ea pe inima iar Solomon ii dezleaga toate vorbele acesteia. Atunci ea se convinge de
intelepciunea lui si vazant bogatia si slava lui, il binecuvinteaza pe rege si pe Dumnezeu si pe oamenii lui Solomon
si apoi ii da regelui 120 talanti, aromate si pietre scumpe. Apoi corabiile din Hiram aduc lemn rosu de la Ofir din
care Solomon face balustrade, chitare si harpe. Si Solomon ii da reginei tot ce aceasta a dorit, apoi regina se
intoarce in tara ei. Solomon mai face din aurul primit, 200 de scuturi din aur ciocanit si 3 scuturi tot asa dar mai
mici, un tron mare din os de fildes ferecat cu aur cu rezematori de o parte si de alta fiind doi lei + inca 12 lei care
stateau de o parte si de alta, vasele si lighenele toate erau de aur. Avea 1400 de care si 12 mii calareti. Caii ii lua
din Egipt si Coa, la fel si carele.
Cap.11 Moartea lui Solomon
Inafara de fica lui Faraon, Solomon a iubit femei si de alte neamuri, care erau interzise de Dumnezeu. Si acestea
au smintit inima lui Solomon, iar Solomon a inceput sa se roage la Dumnezeii lor si sa aduca jertfa lor, lui Moloh si
Astartei. Apoi Domnul ii spune lui Solomon, ca pentru aceste fapte si pentru ca nu a tinut legamantul, va rupe
regatul din mainile lui Solomon si il va da slujitorului sau. Din mana fiului sau il va rupe, nu din mana lui Solomon,
iar fiului sau ii va ramane o semintie, pentru David robul Domnului. Atunci Domnul ridica vrajmas impotriva lui
Solomon pe Hadad, care traieste la Faraon pana cand aude ca regele David a raposat. Atunci el cere lui Faraon sa
il lase sa mearga in tara sa. Al doilea vrajmas ridicat impotriva lui Solomon este Rezon fiul Eliadei, care era fiul
unei bande de hoti in Damasc si dusmanea Israelul. Asemenea il ridica vrajmas si pe Ieroboam, pe care atunci
cand Solomon zidea Milo, il pune dregator peste lucratori. Ieroboam va iesi din Ierusalim, se intalneste cu
proorocul Ahia care avea o haina noua pe care o rupe in 12 bucati, si acest Ahia ii spune lui Ieroboam sa isi i-a
pentru el 10 bucati pentru ca asa spune Domnul, 2 semnintii ramanand pentru robul Lui, David. II spune si lui
Ieroboam acelasi lucru, ca daca va pazi poruncile, Dumnezeu nu il va parasi si il va intari. De aceea Solomon cauta
sa il omoare pe Ieroboam, dar Ieroboam fuge in Egipt la regele Sisac unde traieste pana Solomon moare.
Solomon a domnit 40 de ani. A fost inmormantat in cetatea lui David, iar in locul sau rege a devenit Roboam, his
son.
Cap.12 Dezbinarea regatului.
Roboam, merge la Sichem ca sa fie facut rege si acolo venisera toti israelitii. Atunci aude si Ieroboam de acestea si
vine din Egipt si ii spune lui Roboam, impreuna cu toata adunarea israelitilor ca tatal sau a pus jug greu pe ei si
vor ca Roboam sa le usureze munca si jugul.

Roboam sa sfatuieste cu batranii care spun sa le usureze munca, dar nu vrea sa asculte. Apoi se sfatuieste cu
tinerii care spun sa ingreuneze munca acelora, si in cele din urma asa si hotaraste. Atunci poporul se revolta si
pleaca fiecare la casa sa, Roboam domnea acum numai peste fii lui Israel care locuiau in cetatile lui Iuda. Roboam
trimite pe Adoniram, capetenia cea peste dari, in contra israelitilor iar acestia il vor omora cu pietre. Roboam fuge
la Ierusalim. Multimea afland ca Ieroboam s-a intors din Egipt, il va face rege peste toti israelitii, iar cu casa lui
David ramane doar semintia lui Iuda. Roboam pregateste oameni pentru razboi la Ierusalim, ca sa aduca poporul
din nou sub stapanirea sa, dar Domnul ii spune lui Semaia omul sau sa nu mearga sa inceapa razboi cu fratii lor, si
au ascultat. Apoi regele Solomon moare, e ingropat in cetatea lui David, si in locul sau vine Roboam, dar Roboam
nu umpla dupa caile Domnului dar Solomon avusese un rob si anume Ieroboam, dregator peste lucratorii casei lui
Iosif. Solomon vrea in final sa il omoare, dar Ieroboam fuge in Egipt la regele Sisac, acolo traieste mult timp si se
insoara cu Ano, sora mai mare a Tafnesei femeia lui Faraon. Dupa moartea lui Solomon, Ieroboam se intoarce in
muntele Efraim in pamantul Tirta, acolo ridica tabere si copilul sau (Abia) se imbolnaveste. Atunci Ieroboam o
trimite pe Ano la un om al lui Dumnezeu (Ahia) sa il intrebe daca ii va supravietuii copilul. Ahia ii spuna ca pana ce
ea va ajunge acasa, copilul va muri iar ea va fi intampinata de strigatul de jale, si asa a fost. Apoi Ieroboam merge
la Sichem, si a mers si Roboam la Sichem, si cuvantul Domnului a fost catre Semaia Enlamitul si ii spune sa i-a o
haina care nu a fost spalata cu apa, sa o rupa in 12 bucati, sa il puna pe Ieroboam sa aleaga 10 bucati pentru el.
Atunci poporul a spus catre Roboam sa usurege jugul greu pus de talas sau. Acesta face sfat cu batranii pe care nu
ii asculta, face sfat cu tinerii pe care ii asculta dar acestia spun sa ingreuneze jugul care era deja greu. Poporul din
Sichem se intoarce la casa lui iar Roboam fuge cu un car la Ierusalim unde pregateste calareti si soldati gata de
razboi. Dar Domnul ii spune lui Semaia sa nu inceapa razboi cu fratii lor, iar acestia asculta. Ieroboam zideste
Sichemul si Penuelul apoi se gandeste ca poporul se poate intoarce sub stapanirea lui Roboam, cand se vor duce
la Ierusalim sa aduca jertfe, de aceea Ieroboam face doi vitei de aur (unul in Betel , celalalt in Dan) ca sa nu mai
fie nevoie ca poporul sa mearga la Ierusalim. Fapta aceasta duce la pacat, pentru ca poporul mergand sa se
inchine la cel din Dan, parasesc templul Domnului, si fac preoti care nu erau fii ai lui Levi. Ieroboam mai
infiinteaza o sarbatoare asemanatoare celei care era in Iuda si aduce jertfe. Si in Betel se intampla la fel. (ciudat
capitol, se repeta povestirea)
Cap.13 Ieroboam pedepsit.
Un om al lui Dumnezeu, din Iuda, vine la Betel pe cand Ieroboam era si el acolo ca sa tamaieze. Apoi omul,
prooroceste zicand catre jerftfelnic ca se va naste un fiu casei lui David, care va jertfi preotii inaltimilor si va arde
pe acel jertfelnic oase de oameni. Semnul care confirma cele spuse era ca jertfelnicul sa se despice iar cenusa
care era pe el sa se imprastie. Ieroboam aude acestea si striga Pune-ti mana pe el! dar omul inlemneste mana
lui Ieroboam apoi semnul se adevereste si jertfelnicul se despica. Ieroboam ii spune omului sa imblanzeasca fata
Domnului ca sa isi recapete mana, iar omul asa face. Tot Ieroboam il invita sa pranzeasca cu el, dar acesta refuza
caci asa a fost cuvantul Domnului catre el. (sa nu manance si sa nu bea in acel tinut). Apoi omul a plecat pe
drumul lui. Un prooroc batran din Betel isi intreaba fii pe unde a luat-o acel om, merge dupa el si il convinge sa
vina inapoi, sa manance si sa bea cu el. Acesta accepta in cele din urma, dar cand pleaca, este omorat de un leu
pe drum. Atunci niste drumeti dau de stire cetatii, si proorocul din Betel se intoarce si i-a trupul proorocului
omorat si apoi il inmormanteaza cu porunca de a fi si el inmormantat in acelasi mormant, caci cu adevarat se va
indeplinii ceea ce acela spusese. Cu toate acestea, Ieroboam continua sa ridice preoti din oamenii de rand iar
acest lucru duce la pieirea casei si la starpire.
Cap.14 Proorocii asupra lui Ieroboam. Domnia lui Ieroboam; pacatul si moarta lui.
In acel timp se imbolnaveste Abia copilul lui Ieroboam, iar acesta o trimite pe sotia lui la Ahia cel care ii
proorocise ca va fi rege, sa il intrebe despre soarta copilului. Aceasta ajungand, afla de la Ahia ca Domnul pentru
pacatele lui Ieroboam va starpi din casa lui Ieroboam pe toti cei de parte barbateasca pana se va curata casa. Ii
spune sa se scoale si sa plece si indata ce va pasi in cetate copilul va muri. Domnul va aseza un rege in Israel care
va nimici pe Ieroboam si va lovi Domnul pe israeliti si ii va azvarli dincolo de Eufrat pentru ca se inchinau altor
dumnezei. Atunci femeia se intoarce si cum paseste in cetate, copilul moare si este jelit. Timpul lui Ieroboam a
fost de 22 de ani iar in locul lui rege a devenit Nadab fiul sau. Roboam a domnit 17 ani in Ierusalim. Si a facut si
Iuda lucruri neplacute Domnului, si acestia se inchinau astartei si faceau toate ticaloseniile paganilor. In anul al
cincilea de domnie a lui Roboam, regele Sisac al Egiptului ataca Ierusalimul si i-a vistieriile templului Domnului si
ale casei regelui si scuturile de aur. Roboam face scuturi de arama in locul celor de aur, iar cand regele mergea la
templul Domnului, numai atunci garda le purta. Intre Roboam si Ieroboam a fost razboi in toate zilele vietii lor.

Apoi Roboam a murit si a fost inmormantat in cetatea lui David, iar in locul sau rege a devenit Abia, his son. (deci
si Ieroboam avea un fiu Abia care moare, si Roboam avea un fiu Abia, care devine rege :\ )
Cap.15 Domnia lui Abia si a lui Asa in Iuda. Domnia lui Nadab si Baesa in Israel. Iosafat.
Abia s-a facut rege peste Iuda unde domneste trei ani si face aceleasi pacate ca si tatal sau. Apoi a fost razboi
intre Abia si Ieroboam iar Abia trece la parintii lui si este inmormantat in cetatea lui David. Dupa el rege devine
Asa, fiul sau. Acesta a fost bineplacut lui Dumnezeu pentru ca a umplat dupa poruncile Lui. A dat afara din tara pe
desfranati si a stricat toti idolii, mai putini cei de pe inaltimi. Ii va retrage numele de regina mamei sale pentru ca
aceasta facuse chip turnat astartei. Chip pe care Asa il i-a si il arde. Intre Asa si Baesa regele lui Israel a fost razboi
in toate zilele lor. Asa, luand vistieriile templului Domnului si argintul, il da slugilor si le trimite la regele Siriei,
Benhadad, sa incheie legamant cu el, ca sa rupa legamantul ce il avea deja cu Baesa. Benhadad accepta si ataca
Israelul, iar Baesa auzind se sa mai zideasca Rama. Atunci Asa, trimite pe toti oamenii sa i-a piatra de la Baesa si
asa zideste Ghibeea si Mitpa. Apoi Asa moare si este inmormantat in cetatea lui David, iar in locul sau devine rege
Iosafat, his son. Nadab domneste peste israeliti din al doilea an de domnie al lui Asa, acesta umbla in pacate la fel
ca tatal sau, insa Baesa unelteste asupra lui, iar Nadab va fi omorat dupa doi ani de domnie, in locul lui devenind
rege Baesa care domneste 24 de ani si nu lasa nici un suflet din casa lui Ieroboam si il nimiceste, dupa cuvantul
Domnului. Si Baesa savarseste fapte rele inaintea Domnului umbland dupa pacatele lui Ieroboam.
Cap.16 Patru regi in Israel.
Prin Iehu fiul lui Hanani, vine cuvantul Domnului catre Baesa care spune ca acesta a umblat in pacat si nu a
ascultat de poruncile Domnului, drept pentru care va face cu casa lui, la fel ca si cu casa lui Ieroboam. Cine va
muri din neamul lui Baesa in cetate, cainii il vor linge, iar in afara cetatii, pasarile cerului il vor manca. Si asa Baesa
moare, iar in locul sau devine rege Ela, fiul sau. Ela a inceput domnia in Tirta in al 26-lea an de domnie al lui Asa,
dar impotriva lui va unelti Zimri, cel care era mai mare peste jumatate din carele de razboi. Si asa ca atunci cand
Ela se imbata, Zimri vine si il omoara si se face el rege. Asa face cu toti cei din casa lui Baesa, inclusiv prieteni si
rude, dupa cum a fost cuvantul Domnului prin Iehu. Zimri domneste sapte zile in Tirta, iar cand oamenii care erau
plecati in tabere, afla ca Zimri a uneltit impotriva regelui, il aleg pe Omri si impresoara Tirta. Si afland Zimri ca
este impresura, merge in odaia din fund a cetatii si da foc casei si asa piere si el in pacatele sale, pentru ca a
umblat pe calea lui Ieroboam. Apoi poporul se rupe in doua, jumatate il vroiau rege pe Tibni, iar cealalta jumatate
pe Omri. Cei care erau cu Omri castiga si astfel Omri ajunge rege si domneste 12 ani. El va zidi Samaria, si va face
fapte neplacute in fata Domnului si va umpla intru totul dupa calea lui Ieroboam, si va fi mai nelegiuit decat toti
ceilalti de dinaintea lui. Apoi moare, si in locul sau devine rege Ahab, fiul sau. Ahab va domni peste Israel in
Samaria 22 de ani si face si el fapte rele inaintea Domnului mai mult decat facuse ceilalti dinainte lui, slujiind lui
Baal si ridicandu-I jertfelnic. El mai face si o Asera ( un stalp facut din lemn sfintit in cistea Astartei ) si asa a
maniat pe Domnul mai mult decat ceilalti regi. In zilele lui, Hiel zideste Ierihonul.
Cap.17 Proorocul Ilie.
Atunci proorocul Ilie Tesviteanul ii spune lui Ahab ca in acesti ani nu va mai fi roua si nici ploaie pana cand va zice
el. Apoi Domnul ii spune lui Ilie sa mearga la paraul Cherit din fata Iordanului si acolo va trai cu apa din parau si
mancare de la corbi. Dupa ce paraul seaca, Domnul ii spune sa mearga la Sarepta Sidonului, unde o femeie
vaduva o sa il hraneasca. Apoi Ilie se intalneste cu femeia vaduva, si ii spune sa ii pregateasca o turta. Femeia avea
atat cat sa gateasca pentru ea si fiul ei, dar Ilie ii spune sa faca mai intai turta pentru el si apoi pentru ea si fiul sau
pentru ca untdelemnul si faina nu se vor imputina. Asa s-a si intamplat, dar dupa aceea fiul vaduvei se
imbolnaveste si moare, iar femeia intreaba pe Ilie de ce a venit la ea, sa ii pomeneasca pacatele si sa ii omoare
fiul. Atunci Ilie il i-a pe fiul acesteia in brate si punandu-l in patul sau, se roaga Domnului si sufla de trei ori peste
baiat, si apoi mai roaga inca odata pe Domnul sa intoarca sufletul baiatului in trup, iar copilul invie. Atunci femeia
cunoaste cu adevarat ca Ilie este omul lui Dumnezeu si cuvantul lui Dumnezeu se afla in gura lui.
Cap.18 Jertfa lui Ilie
Domnul ii spune lui Ilie sa mearga sa se arate lui Ahab caci are sa de-a ploaie. In Samaria era foamete mare.
Atunci, Ahab cheama pe Obadia mai-marele curtii care era un om temator de Dumnezeu (el ascunsese 100 de
prooroci ai Domnului pe cand Izabela ii ucidea) Si amandoi pleaca pe un drum diferit in tara, cautand iarba pentru
cai si vite. In drumul lui, Obadia se intalneste cu Ilie, iar Ilie il trimite la Ahab sa ii de-a de veste ca acesta a venit.
Temator ca Ilie va fugi, Obadia se duce si ii da de veste lui Ahab, iar acestia se intalnesc.

Ilie ii spune sa trimita si sa adune in muntele Carmel tot Israelul impreuna cu proorocii lui Baal si ai Astartei. Asa a
si facut Ahab. Atunci Ilie, le spune proorocilor sa i-a un vitel si sa il taie bucati si sa il puna pe jertfelnic, si el va lua
un vitel si va face la fel, si foc nu vor da. Apoi proorocii lui Baal si Astartei vor chema numele dumnezeilor lor si Ilie
va face la fel, iar Dumnezeul care va raspunde cu foc, Acela este Dumnezeu adevarat. Proorocii lui Baal, s-au
chinuit toata ziua si au chemat numele dumnezeului lor dar nu s-a intamplat nimic, iar spre seara Ilie, a luat 12
pietre dupa numarul semintiilor si a facut din ele jertfelnicul, pe jertfelnic a pus lemnele iar de jur imprejur a
facut un sant pe care a porunci sa fie umplut cu apa. Apoi Illie se roaga Domnului, si foc s-a pogorat de la
Dumnezeu si a mistuit carnea. Atunci toti au cazut cu fata la pamant cunoscand ca Acela era Dumnezeul
Adevarat. Illi porunceste apoi ca proorocii lui Baal sa fie prinsi, si acestia au fost prinsi iar Ilie i-a junghiat la paraul
Chisonului. Apoi Ilie ii spune lui Ahab sa mearga sa manance si sa bea pentru ca se aude vuiet de ploaie. Ilie
ingenuncheaza in muntele Carmelului, si ii spune ucenicului sau sa mearga sa priveasca marea, (sa faca asta de
sapte ori). A saptea oara un nor se ridica din mare cat o palma. Atunci Ilie il trimite la Ahab sa ii spuna sa fuga ca
sa nu il prinda ploaia. Ahab pleaca la Izreel, iar Ilie a alergat inaintea lui Ahab la Izreel, mana Domnului fiind peste
el.
Cap.19 Ilie hranit de inger. Urmasul sau.
Ahab ii spune Izabelei intamplarile si faptele lui Ilie cu proorocii lui Baal, iar Izabela trimite un vestitor la Ilie care ii
spune ca Izabela va face cu el asa cum si el a facut cu acei prooroci. Atunci Ilie fuge in pustiu se ascunde sub un
ienupar si se ruga sa moara, dar adormind un inger vine si il hraneste, si adormind iar , ingerul a venit din nou si
iar il hraneste spunandu-I ca are cale lunga. Apoi Ilie ajunge la Horeb intr-o pestera un Domnul il intreaba ce face
acolo, si ii mai spune sa iasa si sa stea pe munte caci Domnul va trece iar inaintea lui va fi cutremur si foc, iar
Dumnezeu va veni la sfarsit in adierea lina de vant. Apoi iesind din pestera Domnul il mai intreaba odata acelasi
lucru, iar apoi ii spune sa mearga in drumul lui spre Damasc unde va avea sa unga rege peste Siria pe Hazael, pe
Iehu rege peste Israel, iar pe Elisei sa il faca uncenicul sau. Ilie isi continua drumul si il gaseste pe Elisei arand,
acestuia ii arunca mantia iar Elisei il roaga sa il lase sa mearga sa sarute pe tatal si mama sa si apoi are sa ii
sljeasca. Apoi plecand, a luat o pereche de boi pe care i-a junghiat si a fript carnea lor si au mancat-o. S-a sculat si
a mers cu Ilie si a inceput sa ii slujeasca.
Cap.20 Razboiul lui Ahab cu Sirienii.
Benhadad si inca 32 de regi impresoara Samaria, trimite soli la Ahab si ii spune sa ii de-a tot aurul si femeile si
copii si slugile iar regele lui Israel a zis Eu si toate ale mele, ale tale sa fie . Apoi solii se intorc si ii spun lui Ahab,
ca maine pe aceeasi vreme va trimite robii in casa lui ca sa scotoceasca si sa i-a tot ce e mai de pret din ea. Ahab
se intalneste cu batranii tarii si le comunica si lor, iar acestia raspund Sa nu il asculti, nici sa nu te impotrivesti. In
final Benhadad impresoara cetatea, iar un prooroc al Domnului ii spune lui Ahab ca toata multimea i-o va da lui.
Ahab se pregateste de razboi, si incepe lupta care se termina prin victoria israelitilor, iar Benhadad reuseste sa
fuga. Proorocul il sfatuieste pe Ahab sa mearga sa se intareasca pentru ca Benhadad va ataca dupa un an din nou.
Slugile lui Benhadad ii spun acestuia ca vor iesi victoriori dupa ce isi vor reintregii armata si doar daca vor lupta in
vale (pentru ca spuneau ca Dumnezeul israelitilor e Dumnezeul muntilor iar al lor era Dumnezeul vailor). Al doilea
razboi se sfarseste cu victorie tot pentru israeliti. Benhadad fuge intr-o cetate, iar unele dintre slugile lui il roaga
sa le lase sa se predea lui Ahab. In final, se preda si Benhadab, si face legamant cu Ahab. Benhadab inapoiaza
cetatile luate de tatal sau si deschide lui Ahab targ in Damasc iar Ahab il va elibera. Un om din fii proorocilor a zis
atunci catre un prieten Bate-ma! dar acesta nu a voi si fiul proorocului ii spune ca pentru ca nu a ascultat
cuvantul Domnului, un leu il va omora (asa se si intampla). Apoi merge la un alt om si ii spune Loveste-ma!
acesta face dupa spusele fiului proorocului. Acesta merge in fata regelui cu parul dat pe fata pentru ca regele sa
nu il cunoasca, vrand sa scape pentru ca a lasat sa fuga din mainile lui un om blestemat, dar acesta spune dupa
cuvantul Domnului, ca sufletul celui fugit va fi in locul sau si poporul celui fugit in locul poporului sau. Apoi regele
israelului vine in Samaria.
Cap.21 Tirania lui Ahab si a Izabelei.
Ahab pune ochii pe via lui Nabot Izreeliteanul dar acesta nu vrea sa i-o dea pentru ca era mostenirea parintilor
sai. Ahab merge acasa maniat si trist , nu mananca si se culca. Atunci Izabela femeia lui il vede si ii povesteste si
acesteia treaba cu Nabot si via. Izabela ii promite ca via lui Nabot i-o va da chiar ea. Izabela apoi scrie scrisori in
numele lui Ahab, si ii pune pe batranii si fruntasii cetatii sa il puna pe Nabot in fruntea poporului si apoi cheama
doi ticalosi care vor marturisii ca Nabot a hulit pe Dumnezeu si apoi sa il omoare.

Dupa moarte Izabela ii da de stire lui Ahab care merge sa i-a in stapanire via (imbracat in sac :D). Apoi cuvantul
Domnului a fost asupra lui Ilie, care il mustra pe Ahab si il avertizeaza ca Domnul va face cu el asa cum a facut si
cu neamul lui Ieroboam. Dar Ahab se va smerii, de aceea Dumnezeu il iarta, iar necazurile asupra sa vor fi aduse
in zilele fiului sau.
Cap.22 Moartea lui Ahab. Domnia lui Iosafat.
Iosafat regele Iudei si regele lui Israel se hotarasc sa cucereasca Ramot-Galaadul. Dar mai intai Iosafat il indeamna
pe regele lui Israel sa intrebe proorocii ca sa vada ce zice Domnul. Dupa ce toti proorocii spun ca este bine sa
porneasca razboi, Iosafat nu este convins si intreaba daca mai este oare un prooroc care poate fi intrebat. Acela
era Miheia, dar regele lui Israel nu il iubea pentru ca acesta proorocea de rau. In cele din urma, regele nu va fi de
acord cu proorocirea lui Miheia si ordona ca acesta sa fie dus la Amon si aruncat in temnita si sa fie hranit cu
putina apa si cu putina paine pana ce el se va intoarce biruitor. Apoi regele lui Israel si Iosafat merg la RamotGalaad unde incep batalia, Ahab se imbraca in soldat si merge in lupta, iar lui Iosafat ii spune sa se imbrace in
rege. Regele sirienilor porunceste ca soldatii lui sa se lupte doar cu regele, si astfel s-ar asupra lui Iosafat, dar
sirienii isi dau seama ca nu el este regele. Apoi regele lui Israel este ranit de o sageata si porunceste sa fie scos din
lupta iar la sfarsitul zilei a murit si a fost ingropat in Samaria. Iar dupa Ahab, rege a devenit Ohozia, fiul sau.
Iosafat a fost un rege care a umblat dupa caile tatalui sau Asa, fiind bineplacut lui Dumnezeu. Apoi a murit si a
fost ingropat in cetatea lui David. Ohozia a fost un rege care a savarsit fapte urate in fata Domnului, el a umblat
dupa caile tatalui si mamei sale si pe caile lui Ieroboam, inchinandu-se lui Baal si maniiind pe Dumnezeu.

Conspect 4 Regi
Capitolul 1 (Boala lui Ohozia. Rvna lui iLie)
Dup moartea lui Ahab, Moabul s-a rzvrtit mpotriva lui Israel. Regele Samariei, Ohozia, s-a mbolnvit i a
trimis soli s-l ntrebe pe dumnezeul Ecronului, Baal-Zebub, dac se va vindeca. Atunci, ngerul Domnului i-a spus
lui iLie Tesviteanul s ias naintea lor i s le spun: Dar n Israel nu este Dumnezeu, de v ducei la dumnezeul
Ecronului? De aceea, din patul n care te-ai suit, nu te vei mai cobor, ci vei muri. Regele auzind, i-a ntrebat cum
arta cel care le-a spus cuvintele respective, iar aflnd a trimis o cpetenie cu 50 de supui s i spun lui iLie dac
e omul lui Dumnezeu s se coboare din vrful muntelui. iLie a spus c dac este omul lui Dumnezeu, s cad foc
din cer peste ei i aa s-a ntmplat. Regele aflnd, a mai trimis o cpetenie cu 50 de oameni i s-a ntmplat la fel.
A treia oar, cpetenia a stat n genunchi naintea lui iLie i l-a rugat s aib mil de el. Atunci ngerul Domnului i-a
spus lui iLie s nu se team, ci s mearg cu el. Ajuns la rege, iLie i-a transmis personal mesajul lui Dumnezeu lui
Ohozia i acesta din urm a murit pentru c a cerut sfat la alt dumnezeu. n locul lui s-a fcut rege fratele lui,
Ioram, cci Ohozia nu avea fiu.
Capitolul 2 (iLie rnduiete prooroc pe Elisei)
Domnul a vrut s nale pe iLie n vrtej de vnt la cer, iar iLie a plecat cu Elisei din Ghilgal i i-a spus st stea pe loc
c Domnul l trimite la Betel. Elisei a zis c nu-l las singur i au mers mpreun la Betel. i au ieit fiii proorocilor
cei din Betel la Elisei i i-au zis lui Elisei: tii c astzi Dumnezeu l va ridica la cer pe iLie? i el a zis: tiu, dar
tcei! Atunci, iLie i-a spus s rmn pe loc c Domnul l trimite la Ierihon. Povestea se repet cu Elisei, care nu
vrea s-l lase singur i merg mpreun la Ierihon, unde fiii proorocilor l ntreab pe Elisei dac tie c Dumnezeu l
va ridica pe iLie la cer. La fel i n cazul Iordanului, unde au mers amndoi, iar 50 din fiii proorocilor au stat n faa
lor. iLie a luat mantia sa i a lovit cu ea apa, iar ea s-a strns la stnga i la dreapta i au trecut ca pe uscat. Dup
ce au trecut, iLie l-a ntrebat pe Elisei ce vrea de la el nainte s fie luat la cer, iar Elisei i-a cerut s i dea de dou
ori duhul care e n el. iLie a ezitat, dar i-a spus c i va da dac l va vedea cnd e ridicat. n timp ce mergeau pe
drum, un car de foc l-a ridicat pe iLie n vrtej de vnt la cer, iar apoi Elisei a prins mantia lui iLie i a lovit apa cu
ea. Apa s-a tras la dreapta i la stnga i a trecut Elisei. Fiii proorocilor din Ierihon au vzut i i-au cerut s-l caute
pe iLie, dar nu l-au gsit. Apoi, locuitorii cetii i-au spus lui Elisei c apa nu e bun i pmntul nu rodete, iar
Elisei le-a cerut o oal nou cu sare n ea i a aruncat sarea ntr-o fntn, iar apa s-a curit. Elisei pleac spre
Betel, unde nite copii rd de el i-l fac pleuv, iar el i blesteam i sunt sfiai de doi uri ieii din pdure.

Capitolul 3 (Rzboiul lui Ioram cu moabiii)

Cnd a murit Ahab, regele Moabului s-a rzvrtit mpotriva regelui lui Israel. n vremea aceea, regele Ioram din
Samaria a numrat tot Israelul i s-a dus la Iosafat, regele Iudei, s-l ntrebe dac se aliaz cu el mpotriva
Moabului?. la a fost de acord i au luat-o amndoi pe calea pustiului Edomului. A aprut o problem: nu era ap
pentru otire i pentru vitele ce veneau n urm. Atunci a cutat un prooroc al Domnului pe care s-l ntrebe ce
vor face i l-au gsit pe Elisei, care a cerut un cntre, iar cnd a nceput s cnte mna Domnului s-a atins de
Elisei, iar acesta le-a spus s fac anuri, pe care le va umple Domnul cu ap. n plus, Domnul le-a transmis prin
Elisei c vor bate toate cetile cele ntrite i nsemnate. Dimineaa, moabiii s-au pregtit de lupt i au vzut de
departe c apa din anuri era roie. Au crezut c sunt bli de snge i c regii s-au luptat deja ntre ei. Cnd au
venit spre tabra israelit, moabiii au fost btui, iar cetile lor au fost drmate i toate ogoarele bune au fost
umplute cu pietre i izvoarele astupate. Atunci, regele Moabului vzndu-se nfrnta, a luat 700 de oameni s
ptrund la regele Edomului, dar n-a putut. Aa c l-a luat pe primul fiu i l-a adus ardere de tot pe zid, fapt care ia mniat pe israelii, care s-au ntors n ara lor.
Capitolul 4 (Minunile lui Elisei)
O femeie din fiii prorocilor striga ctre Elisei c a murit brba-su i vor datornicii s-i ia copiii drept robi. Singurul
lucru pe care l avea n cas era un vas cu untdelemn. Elisei i spune s adune vase goale i s le umple cu acel
ulei. Face aa i se umplu toate. Acel untdelemn l-a vndut s-i plteasc datoriile, iar cu ce i-a rmas a trit ea i
copiii. n alt zi a venit la Elisei o femeie bogat, care i-a spus lu' brba-su s i fac un foior lui Elisei, care s-a i
culcat acolo. Pentru ospitalitate, Elisei l ntreab pe sluga Ghehazi cu s o rsplteasc, iar el spune c femeia nu
are nici un copil i brbatul ei este btrn. Elisei i spune femeii c anul viitor va avea un fiu i aa a fost. Copilul a
crescut i ntr-o zi i s-a fcut ru i a murit. Maic-sa l-a pus n patul unde dormea Elisei i a mers s-l caute. L-a
gsit iar Elisei i spune lui Ghehazi s ia toiagul lui i s-l pun pe faa copilului. Aa face, dar copilul nu s-a trezit.
Elisei intr n cas, se roag, se pune deasupra copilului, acesta strnut de 7 ori i deschide ochii. Apoi, Elisei se
ntoarce la Ghilgal unde era foamete, iar el i hrnete pe fiii proorocilor dup ce elimin otrava dintr-o cldare cu
verdeuri slbatice. Tot atunci, un om a venit i i-a adus prg 20 de pini de orz i grune de gru, iar Elisei a zis
s li se dea oamenilor s mnnce. Sluga lui a zis c nu e suficient mncare pentru 100 de oameni, dar Elisei a
artat c Domnul a spus c se vor stura i va mai i rmne i aa a fost.
Capitolul 5 (Vindecarea lui Neeman. Pedeapsa lui Ghehazi)
Neeman, cpetenia otirii regelui Siriei, era lepros, iar o fat care slujea la femeia lui a spus c dac s-ar duce la
Elisei s-ar vindeca. Regele Siriei l-a trimis pe Neeman la regele lui Israel cu o scrisoare, zece talani de argint, ase
mii de sicli de aur i zece rnduri de haine. Regele lui Israel citete scrisoarea n care regele Siriei l roag s-l
vindece pe Neeman, se enerveaz i i rupe hainele. Elisei afl i i spune s-l lase s vin la el, ca s cunoasc
faptul c exist prooroc n Israel. i a venit Neeman la casa lui Elisei, iar acesta din urm i trimite sluga s-i spun
lui Neeman s se scalde de 7 ori n Iordan pentru a se curi de lepr. Neeman s-a mniat i a plecat dezamgit de
ndemn, dar slugile lui l-au nduplecat s asculte i, ntr-un final, s-a cufundat cum i s-a spus i s-a vindecat.
Atunci, s-a ntors cu toi cei cu care venise la Elisei i a zis c a cunoscut c este Dumnezeu doar n Israel. n plus, ia propus lui Elisei s i dea ceva n dar, dar Elisei a refuzat ferm. Dup ce a plecat Neeman, sluga lui Elisei, Ghehazi,
l-a urmrit ca s ia totui ceva de la el. A luat doi talani i dou rnduri de haine pe care le-a ascuns n cas. Elisei
a aflat i l-a blestemat i pe el i pe urmaii lui s aib lepra lui Neeman n veci.
Capitolul 6 (Alte minuni fcute de Elisei)
Fiii proorocilor au mers cu Elisei la Iordan pentru a-i face locuin acolo. Unul dintre ei, dup ce a tiat o brn, a
scpat toporul n ap i era luat cu mprumut. Elisei a tiat o bucat de lemn i, aruncnd-o unde a czut toporul,
acesta a ieit la suprafa. Regele Siriei a declanat rzboi Israeliilor i a trimis cai, care i otiri pentru a
mpresura cetatea n cutarea lui Elisei. Slujitorul lui Elisei s-a temut, iar Elisei i-a spus: Nu te teme, pentru c cei
ce sunt cu noi sunt mai muli dect cei ce sunt cu ei. Dumnezeu i-a deschis ochii i el a vzut c tot muntele era
plin de cai i care de foc mprejurul lui Elisei. Iar cnd au venit asupra lui Sirienii, Elisei s-a rugat Domnului s-i
loveasc cu orbire i aa s-a ntmplat. Apoi, Elisei i-a dus n Samaria i regele lui Israel a vrut s-i ucid. Elisei ns,
i-a spus s-i hrneasc i s-i elibereze. Apoi n-au mai venit taberele siriene n ara lui Israel. Apoi a fost foamete
mare n Samaria, iar o femeie a trecut pe lng regele lui Israel plngnd i i-a spus s o ajute. O alt femeie i
propusese s-i mnnce amndou fiii. Prima l-a fiert pe fi-su i l-au mncat, iar cnd a venit rndul celeilalte,
aia l-a ascuns pe al ei. Regele i-a rupt hainele de pe el i s-a jurat c i va tia capul lui Elisei.

Capitolul 7 (Ieftintatea n Samaria)

n vreme de foamete mare n Samaria, Elisei a spus c Domnul zice c mine, o msur de fin va fi un siclu, iar
dou de msuri de orz vor avea acelai pre. Slujbaul de al crui bra se sprijinea regele a rspuns c nici dac
Domnul ar deschide ferestrele cerului nu ar fi posibil aa ceva. Elisei i-a replicat c aa va vedea cu ochii lui, dar el
nu va mnca din ele. De foame, patru leproi s-au dus n ara sirienilor, dar n-au gsit pe nimeni, cci sirienii
fugiser de frica israelienilor, cci auziser zgomot de care i de otire mare i au crezut c sirienii, mpreun cu
regii Heteilor i Egiptului s-au vorbit s-i atace. Leproii au intrat n corturile sirienilor, au mncat, au but i au
luat argint i aur i haine i s-au dus de le-au ascuns. Apoi au mers la casa regelui lui Israel i i-au spus situaia.
Atunci, israelitenii au prdat tabra sirian i a fost msura de fin un siclu i dou msuri de orz un siclu, dup
cuvntul Domnului. Iar regele a luat pe slujitorul de mna cruia se sprijinea i l-a rnduit de paz la poarta
cetii, iar el a fost clcat n picioare de popor i a murit la poart, potrivit cuvntului lui Dumnezeu c nu va
mnca din cele ieftinite.
Capitolul 8 (Proorocii ale lui Elisei)
Elisei vorbete cu femeia creia i nviase copilul i i-a zis s plece de acas c Domnul va trimite foamete n
urmtorii 7 ani. Femeia a ascultat i a trit n perioada aia n pmntul Filistenilor. Dup apte ani s-a ntors i l-a
rugat pe rege s-i dea casa i arina napoi. Tocmai atunci regele vorbea cu Ghehazi, sluga lui Elisei, i asculta cum
l-a nviat Elisei pe copilul femeii. Atunci, regele a zis s i se ntoarc femeii toate cte sunt ale ei plus veniturile din
arin din ziua n care a plecat. Apoi a venit Elisei n Damasc, cnd Benhadad, regele Siriei, era bolnav. Acesta l
trimite pe Hazel la Elisei s-l ntrebe dac se va nsntoi. Hazael s-a dus i Elisei i-a zis c da, se va nsntoi,
dei Domnul i-a descoperit c va muri. Elisei s-a uitat la Hazael i a plns, cci a vzut c va face mult rul
Israelului, l va omor pe regele Siriei i i va lua locul. ntors n Siria, Hazael i-a dat vestea cea bun regelui, apoi a
luat o ptur ud a pus-o pe faa lui i l-a omort pe rege. Ulterior, s-a fcut Hazael rege n Israel. (Urmeaz o
lung list de personaje pe care n-are rost s-o scriu...)
Capitolul 9 (Iehu uns rege. Moartea lui Ioram. Ohozia i Izabela)
Elisei l trimite pe unul din fiii proorocilor la Iehu,la Ramot,n Galaad pentru a-l unge ca mprat al lui Israel i
pentru a declara judecat mpotriva casei lui Ahab. Iehu este proclamat mparat de ctre armat. El i ucide pe
Ioram, mpratul lui Israel, pe Ahazia, mpratul lui Iuda i pe Izabela. Izabela ncearc s-l seduc pe Iehu fcnd
apel la farmecele sale feminine, dar este prea btrn. Profeia lui Ilie este mplinita ntocmai. Este sfritul
nfricotor al unei femei nfricotoare.
Capitolul 10 (Strpirea neamului lui Ahab i a slujitorilor lui Baal)
Casa lui Ahab este nimicit prin uciderea celor 70 de fii. Iehu a ucis dar au mai ramas dintre ei. De asemenea, Iehu
i ucide pe fraii lui Ahazia, mpratul lui Iuda. Iehu pretinde c se nchin la Baal pentru a-i aduna pe toi adepii
lui Baal. Cnd toi acestia se adun la un loc, Iehu porunceste s fie omori. Iehu ndeprteaz din Israel
nchinarea la Baal (v. 27, 28), dar nu revine la nchinarea naintea lui Dumnezeu. El se ntoarce la nivelul josnic al
nchinrii la instaurat de Ieroboam. Totusi, Dumnezeu i recunoaste meritele si l rsplteste. ncepe declinul lui
Israel ca mare mprie (v. 32). Iehu moare si este urmat la tron de fiul su Ioahaz (v. 34, 35).
Capitolul 11 (Atalia. Ungerea lui Ioa)
Cnd vede c fiul ei, Ahazia, a fost ucis de Iehu, Atalia aceast fiic sngeroas a Izabelei si propune s
nimiceasc descendenii lui David. Ea i ucide pe toi urmasii din aceast familie mprteasc. Scap numai Ioas
care este ascuns de o sor a lui Ahazia. Cnd Ioas mplineste sapte ani, el este artat conductorilor mpriei
care pun la cale un plan pentru nlturarea de la putere a sngeroasei Atalia. Ea este ucis si Ioas ajunge mprat
la 7 ani (v. 21). Preotul Iehoiada conduce o miscare de ntoarcere la nchinarea la Dumnezeu.nchinarea la Baal
care invadase Iuda este desfiinat .Ioa avea 7ani cnd a fost fcut rege.
Capitolul 12 (Domnia lui Ioa)
Ioas domneste 40 de ani si face ce este drept naintea Domnului.Este ndreptat starea preoiei si Templul este
reparat. Sirienii ocup cetatea Gat. Ioas este nevoit s plteasc o rscumprare lui Hazael, mpratul Siriei,
pentru a evita ocuparea Ierusalimului. Ioas este ucis n urma unei conspiraii a slujitorilor si. Fiul su, Amania, a
domnit n locul su.

Capitolul 13 (Regii Ioahaz i Ioa)

Ioahaz, fiul lui Iehu, domneste 17 ani peste Israel si calc pe urmele pline de pcat ale lui Ieroboam. n disperare
de cauz, el se ntoarce la Domnul atunci cnd este asuprit de mpratul Siriei. Domnul i elibereaz, dar ei se
ntorc din nou la pcatele lui Ieroboam. Ioahaz moare de moarte natural. Ioas, fiul lui Ioahaz, i urmeaz tatlui
su la tron. Nimic important nu este consemnat n timpul domniei lui, n afar de faptul c reia rzboiul mpotriva
lui Iuda n timpul domniei lui Amania. Elisei se mbolnveste de o boal incurabil. El este vizitat de mpratul
Ioahaz al Israelului, cruia proorocul i fgduieste biruina asupra sirienilor. Elisei moare. Sirienii asupresc
Israelul, dar Dumnezeu este bun si ndurtor.
Capitolul 14 (Regii Amasia i Azaria)
Amania, fiul lui Ioas, urmeaz la tronul lui Iuda si el face ce este drept naintea Domnului, desi nu s-a ridicat pn
la nlimea standardului reprezentat de David . El este nvins de Ioas, mpratul lui Israel, care cucereste
Ierusalimul, face o sprtur de 400 de coi n zidul cetii si ia aurul si argintul din Casa Domnului. Amania este
ucis la Lachis. Azaria, fiul lui Amania, este fcut mprat peste Iuda. Ieroboam al II-lea, mpratul lui Israel,
domneste 41 de ani si face numai ce este ru naintea Domnului. El face aceleasi pcate ca Ieroboam I. El reface
grania Israelului dup cuvntul lui Iona, fiul lui Amitai. Aceasta este o referin istoric la Iona si confirm faptul
c Iona a existat cu adevrat si a fost profet n Israel . Ieroboam al II-lea moarte de moarte natural si este urmat
la tron de fiul su, Zaharia.
Capitolul 15 (Ali regi n Iuda i Israel)
Azaria sau Ozia, mpratul lui Iuda, este un mprat bun, dar din cauz c si asum funcia de preot si intr s
ard tmie, este lovit cu lepr. Fiul su, Iotam, i urmeaz la tron. Zaharia, ultimul din linia neamului lui Iehu,
este ucis de Salum dup o domnie de sase luni. Salum domneste numai o lun. Menahem l nltur de pe tron si
l omoar pe Salum. Apoi domneste vreme de 10 ani si face ce este ru naintea Domnului, la fel ca Ieroboam. n
timpul acesta, Pul, mpratul Asiriei porneste rzboi mpotriva lui Israel si Menahem plteste 1 000 de talani de
argint pentru a-si pstra mpria. Dup moartea sa, fiul su Pecahia urc pe tronul lui Israel, dar nu rezist dect
doi ani, pn cnd cpetenia ostirii, Pecah, unelteste nlturarea lui si l ucide. n timpul domniei lui Pecah,
mpratul Asiriei Tiglat-Pileser vine mpotriva lui Israel si ia captiv seminia lui Neftali. Pecah este omort de
Osea. Iotam domneste n Iuda si este recunoscut ca un mprat bun.
Capitolul 16 (Regatul lui Ahaz)
Ahaz, fiul lui Iotam, i urmeaz la tron. El este un mprat ru care calc pe urmele tuturor celorlali mprai ri ai
lui Israel. Rein, mpratul Siriei si Pecah, mpratul lui Israel, invadeaz Iuda, fr s poat ocupa ns Ierusalimul.
Ahaz cere ajutor Asiriei si asirienii cuceresc Damascul. Cuvntul evrei este folosit pentru prima dat n Biblie n
versetul 6.
Capitolul 17 (Iezechia i robia Asirienilor)
Salmanasar, mpratul Asiriei, pune stpnire pe mpria din nord si cere tribut. Cnd descoper c mpratul
Osea a pus la cale o conspiraie mpotriva lui, el asediaz Samaria si, dup trei ani, ia seminiile din nord n
captivitate. Iat motivele pentru care a ngduit Dumnezeu ca Israel s fie dus n robie:
(1) Neascultarea de Dumnezeu (v. 13)
Domnul a nstiinat pe Israel si Iuda prin toi proorocii Lui, prin toi vztorii, si le-a zis: ntoarcei-v de la cile
voastre cele rele, si pzii poruncile si rnduielile Mele, urmnd n totul legea pe care am dat-o prinilor vostri si
pe care v-am trimis-o prin robii Mei proorocii.
(2) Ei s-au ndoit de Dumnezeu (v. 14; vezi si 2 Cronici 36:15, 16) Dar ei nu au ascultat, si-au nepenit grumazul,
ca si prinii lor, care nu crezuser n Domnul, Dumnezeul lor.
(3) L-au sfidat pe Dumnezeu (v. 15) prin refuzul lor de a srbtori anul sabatic vreme de 490 de ani. Asiria aduce
strini pentru a coloniza ara samaritenii sunt menionai pentru prima dat (v. 29).
Capitolul 18 (Domnia lui Iezechia. Asirienii nconjoar Ierusalimul)
Ezechia, fiul lui Ahaz, i urmeaz acestuia la tron si este un mprat bun (v. 3). n timpul domniei lui are loc o
trezire spiritual (v. 4, 5). Ezechia i nvinge pe filisteni, dar Sanherib, mpratul Asiriei, invadeaz Iuda si amenin
Ierusalimul. Rabsache, cpetenia ostirii asirienilor, l insult pe Ezechia si ncearc s-l nspimnte.

Capitolul 19 (Iezechia nfrnge pe Senaherib)

El reuseste acest lucru, pentru c Ezechia se mbrac n sac si se duce la Casa Domnului s se roage. n acelasi
timp, el trimite un sol la Isaia. Isaia i trimite un mesaj de ncurajare. Rabsache prinde curaj si l provoac pe
Dumnezeul lui Israel trimindu-i lui Ezechia o scrisoare ofensatoare. Ezechia se duce n Casa Domnului si ntinde
scrisoarea naintea lui Dumnezeu. Dumnezeu i rspunde prin Isaia si i spune c El va ntoarce napoi oastea
asirienilor. Dumnezeu nimiceste 185 000 de soldai asirieni. Sanherib se ntoarce acas unde este omort.
Capitolul 20 (Boala lui Iezechia. Lungirea vieii lui i moartea)
Ezechia se mbolnveste si este pe moarte (v. 1). El se roag pentru vindecare si Dumnezeu i ascult rugciunea.
Acesta este cazul unui om care ar fi trebuit s moar la momentul potrivit. Dup nsntosirea sa, Ezechia face
trei lucruri nesbuite:
(1) Le permite ambasadorilor din Babilon s-i vad vistieriile (v. 12-19).
(2) l are ca fiu pe Manase cel mai ru mprat (21:2, 9, 16, 17).
(3) Inima lui Ezechia se umple de mndrie (2 Cronici 32:25).
Este clar c aceasta este o seciune important pentru c este nregistrat de trei ori n Cuvntul lui Dumnezeu (si
n 2 Cronici, si n Isaia).
Capitolul 21 (Manase i Amon. Regii Iudei)
Manase, fiul lui Ezechia, este cel mai ru mprat, ntrecndu-i n rutate chiar si pe Ahab si Izabela. (Dac Manase
avea 12 ani cnd a nceput s domneasc si Ezechia a domnit 14 ani dup nsntosirea sa, nseamn c Manase
s-a nscut dup refacerea lui Ezechia) Succesorul lui Manase este Amon, un mprat la fel de ru ca tatl su.
Slujitorii uneltesc mpotriva lui si l omoar n casa lui. Dup el vine la domnie fiul su, Iosia.
Capitolul 22, 23 (Cartea Legii aflat sub Iosia. Iosia cur templul i regatul de idoli. Ioahaz i Ioachim regi)
Iosia ncepe s domneasc la vrsta de 8 ani si domneste vreme de 31 de ani. El este unul din cei mai buni
mprai care au domnit dup Solomon. Vine o mare si necesar trezire spiritual pentru acest popor. Marele
preot Hilchia este sftuitorul, asistentul siconsilierul su. Sunt dai pasii trezirii:
(1) Templul este reparat (22:3-6);
(2) ntoarcerea la Cuvntul lui Dumnezeu (22:8-10);
(3) Convingerea de pcat (22:11-13);
(4) nlturarea idolatriei (23:4);
(5) nlturarea imoralitii (23:7);
(6) Reinstituirea Pastelui (23:21-23 si 2 Cronici 35:18);
(7) Continuarea reformei (23:8-20).
Iosia este omort de Faraon Neco, mpratul Egiptului. Fiul lui Iosia, Ioahaz domneste 3 luni, dup care mpratul
Egiptului l pune mprat pe Eliachim, un alt fiu al lui Iosia, si i schimb numele n Ioiachim. Ioiachim face ce este
ru naintea Domnului (v. 37).
Capitolul 24 (Ioiachim, Iehonia i Sedechia, regii lui Iuda)
Nabucodonosor, mpratul Babilonului, l atac pe Ioiachim si Iuda este nimicit. Aceasta este judecata lui
Dumnezeu asupra poporului din cauza pcatelor lui Manase. Dup moartea lui Ioiachim, care domneste 11 ani,
fiul su i succede la tron si domneste doar 3 luni. El este un mprat ru. mpratul Babilonului l prinde, atac
Ierusalimul si i ia captivitate pe toi conductorii din Ierusalim printre acestia se numr si Daniel mpreun cu
cei trei tineri biei evrei. Nebucodonosor l ia n robie si pe Ioiachim si l pune pe unchiul su,Matania, mprat
peste Iuda si i schimb numele n Zedechia. Si Zedechia este un mprat ru. El se rzvrteste mpotriva lui
Nebucodonosor.
Capitolul 25 (Drmarea Ierusalimului. Robia Babilonului)
Nabucodonosor a venit cu toat ostirea mpotriva Ierusalimului. El distruge cetatea si i deporteaz pe locuitorii
ei. Lui Zedechia i sunt scosi ochii dup ce a fost obligat s vad uciderea propriilor fii. Nebucodonosor arde
Templul si transport toate lucrurile de valoare la Babilon, inclusiv vasele din Templu. Ierusalimul este distrus
total. Ghedalia este pus guvernator si devine abjectul supus al mpratului Nebucodonosor. Nu trece mult si este
ucis. Oamenii care au mai rmas fug n Egipt. Ioiachin este eliberat din nchisoarea babilonian si i este dat un loc
de cinste.

Conspect Estera
Capitolul 1 - Visul lui Mardoheu
n anul al 2-lea al domniei lui Artaxerxe cel Mare, in ziua 1 a lunii Nisan, Mardoheu,fiul lui Iair, fiul lui Simei, fiul lui
Chi, iudeu din semintia lui Veniamin a visat acesta: S-a facut parca zgomot mare pe pamant, tunet, cutremur si
tulburare. Si deodata au iesit doi balauri mari, gata sa se lupte unul cu altul, si urletul lor era cumplit. Dupa urletul
lor, toate popoarele s-au pregatit de razboi, ca sa loveasca pe poporul dreptilor. Si iata a venit pe pamant zi de
negura si intuneric, de necaz si stramtorare, de mare durere si tulburare. Atunci tot poporul dreptilor s-a tulburat,
temandu-se de raul lor; s-a pregatit sa piara si a inceput sa strige catre Domnul. La strigatul lor, a iesit parca dintrun izvor mic un rau mare cu apa multa, a stralucit lumina si soare, s-au inaltat cei smeriti si au nimicit pe trufasi".
Incercand sa priceapa acest vis Mardoheu a ramas la curte cu Gavata si cu Tara, doi eunuci ai regelui care pazeau
curtea si care vroiau sa puna mana pe rege. Mardoheu i-a spus regelui cele auzite, cei doi fiind spanzurati.. Pe
langa rege era atunci vestit Aman, fiul lui Hamadata din tara Agag. Acesta se silea sa faca rau lui Mardoheu si
poporului sau pentru cei doi eunuci ai regelui. n vremea cnd regele Artaxerxe i avea scaunul su domnesc n
cetatea Suza, a dat el osp pentru dregtorii si i pentru cei ce-i slujeau lui, pentru cpeteniile mai nalte ale
otirii Persiei i Mediei i pentru guvernatorii rilor sale,apoi pentru poporul sau din capitala Suza.Regina Vasti a
fcut i ea osp, pentru femei,iar cand a fost chemata de rege ca s arate popoarelor i cpeteniilor frumuseea
ei, aceasta nevoind sa vina, regele s-a maniat foarte. Atunci a rspuns Memucan naintea regelui i a cpeteniilor:
Regina Vasti s-a fcut vinovat nu numai naintea regelui, ci i naintea tuturor dregtorilor i naintea tuturor
popoarelor care snt n toate rile regelui Artaxerxe. Regele da un decret prin care regina Vasti nu va mai intra
naintea sa, iar vrednicia de regin a ei acesta o va da alteia mai vrednic dect ea.Atunci toate femeile din
imparatie i vor cinsti brbaii de la mic pn la mare", iar fiecare barbat era stapan in casa sa.
Capitolul 2 Vasti alungata de Artaxerxe
Dup ntmplarea aceasta, regina Vasti a fost alungata din imparatie si au inceput sa se caute in toate tarile
regatalui, fete tinere si frumoase, pentru a fi aduse in capitala Suza, in casa femeilor, fiind supravegheate de
Hegai, eunucul care pazea femeile.Iar fata care va placea regelui va fi aleasa regina in locul Vastei. Mardoheu
cretea pe Hadasa, adic pe Estera, fiica unchiului su, deoarece ea nu avea nici tat, nici mam. Fata aceasta era
mndr la nfiare i frumoas la chip i, dup moartea tatlui ei i a mamei ei, o luase Mardoheu ca fiic.Estera
a fost luata si ea in casa regelui, sub spravegherea lui Hegai.Ea n-a spus nimic nici de poporul su, nici de
neamurile sale, pentru c Mardoheu i dduse porunc s nu spun.Estera a fost luat la regele Artaxerxe i dus
n casa lui domneasc n luna a zecea. Si a iubit regele pe Estera mai mult dect pe toate femeile, i el a pus
coroana domneasc pe capul ei i a fcut-o regin n locul Vastei. Mardoheu auzind ca cele doua capetenii ale
paznicilor,eunuci ai regelui, Bigtan i Tere, vroiau sa puna mana pe rege, s-a dus si i-a spus Esterei. Fapta s-a
cercetat i s-a gsit adevrat. Amndoi eunucii au fost spnzurai n curte. Aceast binefacere a lui Mardoheu a
fost scris n cartea amintirilor zilnice ale regelui.
Capitolul 3 Uneltirile lui Aman
Regele Artaxerxe a pus pe Aman, mai presus de toate capeteniile pe care le avea. Toate lumea se inchina acestuia
cu inchinaciuni pana la pamant, cu exceptia lui Mardoheu. Vazand acestea Aman s-a umplut de manie.Auzind din
ce popor se tragea Mardoheu, acesta a pus gand rau intregului popor evreu din regatul lui Artaxerxe, si vroia sa ii
omoare pe toti. Au aruncat Pur (sorti) sa hotarasca in ce luna a anului va fi omorat poporul evreu, stabilindu-se
luna a 12-a, Adar. Aman l-a convins pe rege sa dea un drecret pentru omorarea tuturor iudeilor din imparatie si a
promis ca va varsa in vistieria regelui 10 mii de talanti de argint. Regele a fost de acord cu decretul si a scot inelul
de pe mana sa, pentru a i-l da lui Aman zicand: i dau ie acest argint i poporul; f cu el ce vrei! Scrisorile s-au
trimis prin tafete n toate rile regelui, ca s ucid, s piard i s nimiceasc pe toi Iudeii, mic i mare, copii i
femei, ntr-o singur zi, i anume n a treisprezecea zi a lunii a dousprezecea, adic n luna Adar, iar averile lor s
le jefuiasc.
Capitolul 4 Jalea si postul Iudeilor
Mardoheu, afland acestea, si-a rupt hainele sale, s-a pus intr-un sac si pe cap cenusa, strigand cu amar. In toate
partile imparatiei, unde a ajuns decretul, era tanguire mare printre iudei, post, plangere si bocet. Mergand Hatac
la Mardoheu, fiind trimis de Estera, acesta a aflat supararea lui si a primit si o copie a poruncii domnesti prin care
ii da Esterei de veste despre toate.

Estera, auzit cele petrecute, a trimis vorba catre toti iudeii sa posteasca pentru ea, sa nu manance si nici sa bea 3
zile si 3 nopti, si va posti si ea impreuna cu slujnicele ei, apoi va merge la rege, si de va fi sa piara, va pieri.
Mardoheu a facut intocmai dupa spusele Esterei si i-a cerut Domnului ajutor in rugaciune pentru cele ce vor
urma.
Capitolul 5 Estera la rege.Aman unelteste moartea lui Mardoheu.
Dupa 3 zile de rugaciune, Estera a luat cu ea 2 slujnice si s-a dus inaintea regelui. Regele i-a intins varful
sceptrului, aceasta invitandu-l la un ospat, ziua urmatoare, atat pe el cat si pe Aman. Aman, vanzandu-l pe
Mardoheu ca nici nu s-a ridicat in picioare la trecerea lui, s-a maniat foarte, iar sfatuinde-se cu sotia sa si cu
apropiatii au hotarat moartea prin spanzurare a lui Mardoheu.
Capitolul 6 Mardoheu in mare cinste
Intr-o noapte , regele a poruncit slugilor sa ii aduca cronicile , unde erau trecute numele persoanelor de mare
cinste pentru regat, acolo fiind scrisa si fapta lui Mardoheu, in ajutorul regelui. Afland regele ca Mardoheu nu
fusese rasplatit cu nimic pentru fapta savarsita, ii cere parerea lui Aman despre cum ar trebui sa il rasplateasca pe
Mardoheu. Aman, nestiind despre cine e vorba, si crezand ca este vorba chiar despre el, i-a sugerat regelui ca s
mbrace pe omul acela, pe care vrea regele s-l cinsteasc i s-l plimbe clare pe cal prin piaa cetii i s se
strige naintea lui: Aa se face omului, pe care vrea regele s-l cinsteasc!". Regele a acceptat indata si i-a
poruncit lui Aman sa se ocupe personal de acest fapt. Aman, dupa ce savarseste aceasta porunca a regelui, se
duce trist spre casa si povesteste sotiei cele intamplate. Zere i-a spus ca acesta fiind iudeu, nu are ce rau sa ii
faca deoarece Dumnezeu este cu el.
Capitolul 7 Aman spanzurat
Aman vine sa pranzeasca la regina Estera. In timpul pranzului, regina este intrebata din nou de rege, care este
dorinta acesteia. Estera si-a spus dorinta arzatoare, de a ramane ea in viata, impreuna cu toti cei de acelasi neam
cu ea, caci sunt dati spre ucidere si pieire. Regele , auzind ca cel ce a uneltit toate acestea este Aman, s-a tulburat
foarte. Aman a rugat-o pe regina sa il ierte, stiind ce va urma. Apoi unul dintre ucenicii regelui a aratat si
spanzuratoarea facuta de Aman, pentru Mardoheu, iar Aman a fost spanzurat chiar acolo, la porunca regelui.
Capitolul 8 Razbunarea iudeilor.
Regele Artaxerxe a dat reginei Estera casa lui Aman, iar Mardoheu a fost chemat de rege, cci Estera i spusese c
el este rud cu ea. Regele i-a scos inelul pe care-l luase de la Aman, i l-a dat lui Mardoheu.Estera roaga pe
Artaxerxe ca s fie revocate scrisorile cele trimise dup uneltirile lui Aman, pentru uciderea Iudeilor n toate
prile regatului. Regele Artaxerxe a zis ctre Estera i Mardoheu sa scrie despre iudei ce le place,in numele
regelui si sa intareasca cu inelui acestuia, caci scrisoarea scrisa si intarita cu acest inel nu se poate schimba.
Regele ngduie iudeilor din fiecare cetate s se adune ca s-i apere viaa lor, s bat, s ucid i s piard pe toi
cei puternici din popor i din ar, care ar vrea s-i atace, cu femeile i cu copiii lor, iar averea lor s o jefuiasc.
Aceasta s se fac n toate rile lui Artaxerxe, ntr-o singur zi, n a treisprezecea zi a lunii a dousprezecea, adic
a lunii Adar. Fiecare cetate, sau inut ndeobte, care nu se va conforma, se va pustii fr cruare cu sabie i foc i
va ajunge nu numai nelocuit de oameni totdeauna, ci dezgusttoare pentru fiare i psri. Copii ale acestei
scrisori s se dea n fiecare ar, ca lege, astfel ca Iudeii s fie gata pentru ziua aceea s se rzbune pe vrjmaii
lor. Porunca a fost vestit i n cetatea Suza. De asemenea n toate rile, prin toate cetile i n toate locurile
unde ajunsese scrisoarea cu porunca regelui, a fost bucurie, veselie, ospee i prznuire la Iudei. Chiar i dintre
popoarele rii muli se fcur Iudei, pentru c-i cuprinsese frica de Iudei.
Capitolul 9 Iudeii randuiesc sarbatoare
n luna a dousprezecea, adic n luna Adar, n a treisprezecea zi ,iudeii s-au adunat n toate cetile lor, prin toate
rile lui Artaxerxe, ca s pun mna pe cei ce le doreau rul i nimeni n-a putut sta mpotriva feei lor, pentru c
frica de Iudei apsa asupra tuturor popoarelor. Toate cpeteniile rilor, satrapii, guvernatorii i slujitorii regelui
au sprijinit pe Iudei, de teama lui Mardoheu. n cetatea Suza, au ucis Iudeii cinci sute de oameni, printre care si
cei 10 feciori ai lui Aman. Iudeii , care se aflau n Suza, s-au adunat n ziua de treisprezece i de paisprezece ale
lunii lui Adar, iar n cincisprezece ale ei s-au linitit i au fcut-o zi de osp i de veselie.

De aceea Iudeii din provincie, care locuiesc n sate nentrite, petrec ziua de paisprezece ale lunii Adar n veselie i
ospee, ca zi de srbtoare, trimindu-i daruri unii altora; iar cei ce triesc n orae petrec i ziua de
cincisprezece ale lunii Adar n mare veselie, trimind daruri vecinilor. s-au numit aceste zile Purim, de la numirea
Pur. i ca zilele acestea ale Purimului s fie pomenite i prznuite din neam n neam, n fiecare familie, la Iudei, n
fiecare ar i n fiecare cetate Regina Estera, fiica lui Abihail i Mardoheu Iudeul au scris a doua oar n chip
struitor cele ce au fcut ei, ca s ntreasc scrisoarea despre Purim Ca ei s pzeasc cu trie aceste zile ale
Purimului la vremea lor, precum le statorniciser Mardoheu Iudeul i regina Estera, pentru ei i pentru urmaii lor
cu post i tnguire.
Capitolul 10 Lauda lui Mardoheu
Toate faptele slvite i atotputernicia lui, cum i artarea amnunit a mririi lui Mardoheu cu care-l cinstise
regele, sunt scrise n cartea Cronicilor regilor Mediei i Persiei. E artat acolo c iudeul Mardoheu era al doilea
dup regele Artaxerxe, mare naintea Iudeilor i iubit ntre mulimile frailor si, cci cuta binele poporului su i
vorbea n folosul neamului lui. i zicea Mardoheu: De la Dumnezeu a fost aceasta, c eu mi-am adus aminte de
visul pe care l-am visat despre aceste ntmplri, c n-a rmas nemplinit nimic din el. Izvorul cel mic s-a fcut ru
mare i a fost lumin, soare i mulime de ap; acest ru este Estera, pe care i-a luat-o de femeie regele i a
fcut-o regin. Iar cei doi balauri snt eu i Aman. Popoarele snt cei ce s-au unit s strpeasc numele Iudeilor;
iar poporul meu sunt Israeliii, care au strigat ctre Dumnezeu i au fost izbvii. A izbvit Dumnezeu pe poporul
Su i ne-a izbvit Domnul din toate relele acestea. Svrit-a Dumnezeu semne i minuni mari, cum n-au fost
printre neamuri. Aa a rnduit Dumnezeu doi sori: unul pentru poporul lui Dumnezeu, iar cellalt pentru
neamuri. Aceti doi sorii au ieit n ceasul, la vremea i n ziua judecii naintea lui Dumnezeu i a tuturor
neamurilor. Atunci i-a adus aminte Domnul de poporul Su i a dat dreptate motenirii Sale. Aceste zile ale lunii
lui Adar, adic a paisprezecea i a cincisprezecea ale acestei luni, se vor prznui venic cu alai, cu bucurie i veselie
naintea lui Dumnezeu n poporul Su Israel.