Adoptia nationala si internationala

Notiuni generale
Adopia reprezint nendoielnic unul dintre cele mai actuale i mai controversate
fenomene ale dreptului contemporan ce cunoate o ascensiune spectaculoas n special
dup cel de-al doilea rzboi mondial, n majoritatea statelor lumii.
Fenomen complex, sociologic i juridic, adopia este un mijloc de asigurare a unui
climat de fericire, armonie i nelegere pentru copilul care nu beneficiaz de cretere i
educare n cadrul familiei de origine.
Dei dezideratul n ce privete creterea i educarea copilului este de a-l menine
pe ct posibil n familia de origine, totui, acolo unde acest lucru nu este posibil
societatea a cutat ca, prin mecanisme legale, s ofere acestor copii familii permanente n
care s fie crescui i formai ca i cum ar fi n familia natural.
Prin urmare, adopia este un astfel de mecanism ce ofer posibilitatea unei familii
permanente copilului ce este lipsit de afeciunea prinilor biologici. Primit n familia
adoptatoare va fi crescut ca un copil firesc al acesteia, adoptatorii asumndu-i obligaiile
i rspunderile ce revin prinilor fireti. Nscndu-se din nevoia social de a ocroti
copilul chiar i n lipsa unor legturi de snge, legturile ce iau natere ntre persoanele
implicate n procesul adopiei sunt numite generic de ctre doctrin 1 rudenie civil, care
se substituie rudeniei fireti, naturale.
Aadar, n ansamblul instituiilor ce au drept scop ocrotirea copilului, adopia
ocup un loc principal.
Adoptia este un fenomen sociologic si juridic foarte complex si in acelasi timp si
controversat. In sens juridic reprezinta o operatiune prin care se creaza raporturi de
filiatie si rudenie civila intre persoane prevazute de lege.
Ca instituie juridic, adopia const n totalitatea normelor juridice care
reglementeaz condiiile privind ncheierea i ncuviinarea adopiei, efectele ei,
desfacerea i desfiinarea adopiei. Adopia este i o msur de protecie social a
drepturilor copilului adugndu-se astfel la celelalte msuri de protecie social a
copilului aflat n dificultate
1

La 05.02.2004, Guvernul Romniei a adoptat Ordonana de Urgen nr.12 privind

abrogarea unor dispoziii din OUG 121/2001 pentru suspendarea temporar a tuturor
procedurilor

referitoare

la

adopiile

internaionale

(aprobat

prin

Legea

nr.155/14.05.2004).
Prin acest act normativ se suspend, n totalitate, pn la apariia unui nou cadru
legislativ n materie, toate procedurile referitoare la adopia internaional a unui copil
romn de ctre o familie sau persoan de cetenie strin.
De asemenea, precizm c aceste prevederi se aplic i cetenilor romni cu
domiciliul sau reedina pe teritoriul altui stat.
n baza actelor normative menionate, n perioada 08.10.2001 18.12.2003, la
propunerea Autoritii Naionale pentru Protecia Copilului i Adopie i cu avizul
Secretariatului General al Guvernului, Guvernul Romniei a aprobat ( prin 12
memorandum-uri) transmiterea ctre instanele de judecat competente a un numr de
1115 cereri de adopie internaional.
La nivelul anului 2007, situaia celor 1115 de cereri aprobate de ctre Guvern,
conform prevederilor Legii nr. 347/2002, se prezinta astfel3:
-

La un numr 75 cereri de adopie familia adoptatoare a renunat la continuarea

procedurii din motive obiective neimputabile autoritilor romne.

Pentru un numr de 3 cazuri se ateapta ndeplinirea, de ctre statul de origine a

familiilor adoptatoare, a anumitor proceduri i acte specifice, ulterioare aprobrii
continurii procedurii de adopie n Romnia, potrivit prevederilor art. 17, lit. c) al
Conveniei de la Haga din 29 mai 1993. Dup completarea cu aceste documente,
dosarele vor fi transmise instanelor de judecat competente n vederea
soluionrii cererilor de adopie.

n 17 cazuri ntre momentul aprobrii de ctre Guvern i pn la sesizarea

instanei de judecat, copiii au fost solicitai n vederea adopiei naionale de ctre
familii de ceteni romni.

Pentru unul dintre cazurile aprobate prin memorandum s-a solicitat reintegrarea n
familia natural a copilului respectiv.

2
3

ntr-unul dintre cazurile aprobate, dup acest moment, a intervenit decesul

copilului ce urma s fie adoptat.

1018 cereri au fost transmise ctre instanele de judecat n vederea ncuviinrii

adopiei. Dintre acestea:

n 995 cazuri instana de judecat a ncuviinat adopia. Dintre acestea, pentru

un numr de 983 cazuri. Autoritatea Naional pentru Protecia Copilului i
Adopie a eliberat deja Certificatul de Conformitate prevzut de Convenia
asupra proteciei copiilor i cooperrii n materia adopiei internaionale
ncheiat la Haga la 29 mai 1993, document ce consfinete ndeplinirea
procedurii de adopie internaional a unui copil n conformitate cu
prevederile acesteia.

n 10 cazuri, a fost declarat recurs mpotriva soluiei instanei de fond.

ntr-un caz, instana de judecat a suspendat judecarea cauzei n baza art. 244
Cod procedur civil

ntr-un caz instana se afl n pronunare.

n 6 cazuri, familiile au renunat n faa instanei de judecat la continuarea

procedurii de adopie.

n 5 cazuri, a fost desfcut adopia copiilor.

Totodat, potrivit datelor prezentate4, comparativ de ANPCA, n perioada 19972000 au fost aprobate i transmise instanelor judectoreti un numr total de 9595 cereri
de adopie internaional, din care 3432 au fost nregistrate n anul 2000.
n anul 2004 dei adopiile internaionale au fost suspendate, potrivit
Moratoriului, totui 105 copii romni au putut fi adoptai de ctre familiile italiene la
recomandarea Guvernului Romniei care a pus mai presus de orice interdicie interesul
superior al copilului, crend astfel o situaie de excepie prevzut dar nedescris clar
n legislaia romneasc n vigoare la acea dat. Astfel, instanele romneti 5 s-au vzut
puse n situaia de a alege ntre directiva executivului i moratoriul de interdicie a
adopiilor internaionale negociat de Romnia cu Uniunea European. Dilema soluionrii
unor cazuri n condiiile date, deriv din faptul c de exemplu cererea de adopie fcut
4
5

de ctre o familie sau persoan cu cetenie strin ce fusese respins pe baza

moratoriului la recomandarea executivului ea trebuie acceptat. n acest caz ntrebarea
care se pune este dac nu cumva cererea de adopie ar trebui respins ntruct fiind vorba
de aceleai pri n proces exist puterea lucrului deja judecat.
Odat cu intrarea n vigoare a noii legi ce reglementeaz materia adopiei
naionale ct i internaionale s-a pus capt tuturor practicilor mai mult sau mai puin
legale stipulnd n art. 39 c au dreptul de a adopta un copil romn doar cetenii strini
care pot dovedi calitatea lor de bunici ai acestuia. Prin aceast reglementare, pe de o
parte, s-a ridicat interdicia privind adopia internaional iar, pe de alt parte, s-a pus
astfel punct tuturor speculaiilor existente n legislaia romneasc n domeniul adopiei
internaionale.
Alte elemente de noutate propuse de noua lege, intrat n vigoare la 01 ianuarie
2005, abrognd toate prevederile Ordonanei de Urgen a Guvernului nr. 25/1997 ct i a
celorlalte legi ce vizau problematica adopiei, sunt:
-

elaborarea unui plan individualizat de protecie a copilului a crui finalitate o

reprezint adopia intern;

implicarea instanelor judectoreti pe tot parcursul procesului de adopie

ncepnd cu deschiderea procedurilor de adopie, continund cu ncredinarea
copilului persoanei sau familiei adoptatoare i finaliznd cu ncuviinarea
adopiei.

solicitarea consimntului parinilor fireti pe tot parcursul procesului de adoptie,

reglementare impus prin Deciza nr. 3696 din 20 martie 2008 a Curii
Constituionale, prin care au fost declarate neconstituionale art.15 alin.1, art. 35
alin. 2 lit. i i art. 63 alin. 3 i 4 din Legea privind regimul juridic al adopiei.

stabilirea strict a atribuiilor Direciei pentru protecia copilului care trebuie s

monitorizeze evoluia procesului adopiei prin ntocmirea de rapoarte bilunare i
trimestriale de care instana va ine seama la pronunarea hotrrii judectoreti;

stabilirea, n cazul adopiei internaionale, a calitii speciale pe care trebuie s o

aib adoptatorul i anume aceea de bunic, consacrnd caracterul subsidiar al
adopiei internaionale n raport cu adopia naional.

Principiile adoptiei
Adopia, o cale prin care i se ofer unui copil posibilitatea de a tri ntr-un mediu
familial, este, aadar, o msur special de protecie a drepturilor copilului prin care se
stabilete filiaia dintre cel care adopt i copil, precum i rudenia dintre copil i rudele
printelui adoptiv.
Ideea general a acestei operaiuni juridice este ca adopia s se realizeze numai
pentru protejarea intereselor superioare ale copilului fiind astfel nu numai o condiie a
adopiei ci i un principiu fundamental consacrat att n legislaia intern ct i de actele
internaionale n materie , la care Romnia este parte. Astfel, potrivit art. 2 din Legea nr.
273/2004 exist obligativitatea ca n cursul procedurii adopiei s fie respectate o serie de
principii strict prevzute de lege i anume:
a) principiul interesului superior al copilului;
b) principiul creterii i educrii copilului ntr-un mediu familial;
c) principiul continuitii n educarea copilului, innd seama de originea sa etnic,
cultural i lingvistic;
d) principiul informrii copilului i lurii n considerare a opiniei acestuia n raport
cu vrsta i gradul su de maturitate;
e) principiul celeritii n ndeplinirea oricror acte referitoare la procedura
adopiei
Principiul interesului superior al copilului
Consacrarea acestui principiu subzist n scopul adopiei care este n fapt acela de
a asigura protecie att patrimonial ct i nepatrimonial copiilor lipsii de ocrotirea
corespunztoare, ntr-un mediu familial.
Dei, legea nu prevede expres ce se nelege prin interesul superior al copilului,
totui, ntreaga reglementare cuprins n Legea nr. 273/2004 l consider un
comandament important n desfurarea procesului adopiei. Din interpretarea actului
normativ, dar i din analiza tezelor doctrinare rezult c acest interes se realizeaz atunci
cnd, prin adopie, se asigur copilului o dezvoltare fizic i moral normal, similar
celei asigurate n familia fireasc.

Literatura de specialitate7 semnaleaz faptul c legislaia acord un loc preeminent

interesului superior al copilului neglijndu-l pe cel al adoptatorului ajungndu-se, astfel,
nu la o concordan deplin ci, dimpotriv, la un dezechilibru juridic ntre interesul
adoptatului i cel al adoptatorului. Dac interesul adoptatului este expres reglementat de
Legea nr. 273/2004 cel al adoptatorului se supune normelor dreptului comun.
Tot pentru respectarea interesului superior al copilului, n art. 6 alin 1 Legea
prevede c n cadrul procedurii adopiei fraii vor fi ncredinai mpreun. n alin. 2 al
aceluiai articol este surprins excepia de la regul i anume: ncredinarea separat a
frailor n vederea adopiei, precum i adopia acestora de ctre persoane sau familii
diferite se poate face numai dac acest lucru este n interesul lor superior.
Principiul creterii i educrii ntr-un mediu familial
Din punct de vedere psihosocial abandonul copilului este privit ca o situaie ce
poate provoca o traum profund deoarece conduce ctre pierderea imprevizibil a
punctelor de referin i ctre percepia faptului de a fi refuzat, acestea fiind dou
evenimente care coincid i se rsfrng n mod negativ asupra personalitii care abia se
nate.
Mediul familial nu poate fi egalat nici de cele mai bune condiii oferite de
instituiile de protecia copilului, motiv pentru care, pentru dezvoltarea ct mai apropiat
de normal a oricrui copil, chiar i cea mai npstuit familie este preferabil instituiei.
Aa se explic tendina actual de a asigura ocrotire copiilor abandonai n centre mici, de
tip familial.
Un copil sau un nou nscut instituionalizat pornete la drum dezavantajat n
comparaie cu ceilali copii din familii, sarcina familiei adoptive fiind aceea de a ajuta
copilul s-i recupereze resursele de baz.
Principiul continuitii n educarea copilului, inndu-se seama de originea sa etnic,
cultural i lingvistic
Acest principiu este important n cazul ncuviinrii adopiei interne dar, totodat,
a constituit i motivul pentru care se ncuviineaz adopia internaional numai n situaia

n care adoptatorul sau familia adoptatoare pot face dovada calitii de bunic al copilului
pentru care a fost ncuviinat deschiderea procedurii interne de adopie.
Prin consacrarea acestui principiu legiuitorul urmrete, pe de o parte, conservarea
rdcinilor culturale, lingvistice i etnice ale copilului adoptat iar, pe de alt parte,
urmrete ca prin adopie s-i dea posibilitatea de a crete i de a fi educat ntr-un mediu
asemntor celui din familia biologic, corespunztor tradiiei, apartenenei etnice i
religioase, nivelului de cultur.
Principiul informrii copilului i lurii n considerare a opiniei acestuia n raport cu
vrsta i gradul su de maturitate
Consacrat att n Legea nr.272 dar i n Legea nr. 273/2004, acest principiu
presupune n fapt obligativitatea organelor implicate n procesul adopiei de a informa i
de a consilia copilul cu privire la msurile ce urmeaz a fi dispuse n cazul su
raportndu-se la vrsta i gradul su de maturitate. Totodat, legea prevede obligativitatea
ascultrii copilului mai mare de 10 ani de fiecare dat cnd urmeaz a se lua o msur n
privina sa.
Altfel spus, conform noii legislaii copii sunt implicai activ n toate demersurile
viznd adopia, opinia/consimmntul acestora fiind exprimate numai dup o informare
corespunztoare i n deplin cunotin de cauz. n cazul n care opinia copilului nu este
luat n considerare, autoritatea competent are obligativitatea de a consemna motivul i
de a emite o decizie n acest sens.
Principiul celeritii n ndeplinirea oricror acte referitoare la procedura adopiei
Pentru soluionarea ct mai rapid, cu caracter definitiv, a situaiei unui copil
pentru care finalitatea planului individualizat de protecie o constituie adopia, legea a
prevzut termene speciale foarte scurte n vederea ndeplinirii actelor i operaiunilor
necesare att n faa autoritilor administrative, ct i n faa celor judiciare.
Analiznd procesul psihologic al adopiei se constat c n cadrul su se ntlnesc
dou interese care dei, la o prim vedere, par antagonice se substituie derivnd unul din
cellalt.
Dac legiuitorul a urmrit doar interesul copilului lipsit de ocrotirea familiei
biologice de a i se asigura creterea i educarea ntr-un mediu familial n procesul
7

adopiei exist i interesul adoptatorului de a avea o via de familie care este n

concordan cu interesul adoptatului fiind, n fond, i scopul implicit al adopiei.
Prin urmare, scopul declarat a adopiei, aa cum rezult din Legea 273/2004, este
acela de a asigura protecia intereselor patrimoniale i nepatrimoniale ale copiilor lipsii
de ocrotirea familiei biologice dndu-le ansa de a crete i de a fi educai ntr-un mediu
familial propice.

Natura juridic a adopiei

Natura juridic a adopiei a ridicat probleme datorit procedurii folosite, procedur
ce implic instituii publice statale diverse dar i ncheierea unor acte juridice din ramuri
de drept diferite.
Acest lucru se explic prin faptul c, pentru ncheierea adopiei era necesar
acordul de voin al adoptatorului, al prinilor celui adoptat i al adoptatului care a
mplinit vrsta de 10 ani, ulterior, autoritatea tutelar, ncuviinnd prin decizie
administrativ adopia (denumit nfiere).
Adopia a fost considerat un act juridic de dreptul administrativ ntruct
consimmntul la adopie exprimat de pri dobndete valoare juridic numai prin
decizia de ncuviinare a adopiei emis de autoritatea tutelar. Aceast tez a fost
criticat de unii autori deoarece prin supraaprecierea actului de ncuviinare se reduce
acordul de voin al prilor implicate n procesul adopiei la un act preliminar pentru
validitatea deciziei de ncuviinare a adopiei luat de autoritatea tutelar.
ntr-o a doua opinie s-a susinut c adopia este un act juridic complex deoarece
pentru ncheierea sa valabil sunt necesare dou operaii juridice i anume, pe de o parte,
actul juridic al prilor (exprimarea de voin al acestora) i, pe de alt parte,
ncuviinarea acestui act prin decizie administrativ. Potrivit acestor autori decizia
autoritii tutelare, act de drept administrativ, desvrete actul de dreptul familiei i
numai de la aceast dat se vor produce efectele specifice adopiei.

Conditiile cnd poate fi adoptat un copil

Adoptia se face numai prin protejarea intereselor superioare ale copilului.

In momentul stabilirii filiatiei prin adoptie, filiatia dintre copil si parintii sa

naturali nceteaza.

Copilul poate fi adoptat pana la implinirea varstei majoratului civil

Adoptia intre frati este interzisa, iar adoptia a doi soti de ctre aceeasi persoana
sau familie este interzisa

Pot adopta numai persoanele care au capacitatea deplina de exercitiu si care sunt
cu cel putin 18 ani mai in vrsta dect cei pe care doresc sa II adopte.

Comisia pentru protectia copilului, de la domiciliul persoanei sau al familiei care

doreste sa adopte, constata daca acestea prezinta garantiile morale si materiale
necesare.

Consimtamantul pentru adoptie trebuie dat in forma autentica in fata instantei de

judecata de catre parintii/parintele natural nu mai devreme de 60 de zile dupa
nastere si devine operativ la 30 de zile dupa semnare.

Au prioritate pentru adoptia unui copil, rudele pana la gradul IV.

Pentru copiii ai caror parinti sunt decedati sau decazuti din drepturi,
consimtamantul pentru adoptie este dat de ctre organisme autorizat

Pentru adopiile naionale actele necesare sunt urmtoarele:

a) certificatul de natere al copilului, n copie legalizat;
b) certificatul medical privind starea de sntate a copilului, eliberat de ctre unitile
publice nominalizate de ctre Direcia de Sntate Public;
c) atestatul valabil al adoptatorului sau familiei adoptatoare;
d) certificatele de natere ale adoptatorului sau ale soului i soiei din familia adoptatoare
n copie legalizat;
e) certificatul de cstorie al adoptatorului sau, dup caz, al soilor familie adoptatoare, n
copie legalizat;
f) hotrrea judectoreasc irevocabil de ncredinare a copilului n vederea adopiei;
g) cazierul judiciar al adoptatorului sau, dup caz, al fiecrui membru al familiei
adoptatoare
9

h) certificatul medical cu privire la starea de sntate a adoptatorului eliberat de medicul

de familie la care este luat n eviden;
i) documentele doveditoare cu privire la exprimarea consimmntului prinilor fireti,
n msura n care nu s-a pronunat anterior o hotrre judectoreasc a deschiderii
procedurilor adopiei interne8;
j) rapoartele finale ntocmite de ctre Direcia de la domiciliul adoptatorilor la ncheierea
perioadei de ncredinare din care s rezulte adoptabilitatea copilului de ctre adoptatorul
sau familia adoptatoare ;
k) actul din care s rezulte gradul de rudenie ntre cel care dorete s adopte i copilul ce
urmeaz a fi adoptat;
l) certificatul de deces sau hotrrea judectoreasc din care s rezulte c unul din prinii
celui ce urmeaz a fi adoptat a decedat;
m) hotrrea judectoreasc din care s rezulte c unul din prinii celui ce urmeaz a fi
adoptat se gsete ntr-una din situaiile n care consimmntul su nu este necesar
pentru adopie;
n) hotrrea judectoreasc din care s rezulte acelai lucru pentru soul celui ce adopt.

Recrutarea familiilor adoptive

Recrutarea familiilor adoptive se refera la caile si mijloacele prin care familiile
interesate in vederea adoptarii unui copil pot afla de existenta unui astfel de program.
Recrutarea are ca scop identificarea de familii; telul ei principal este de a asigura un
numar suficient de mare de familii potential adoptive aprobate conform standardelor
legale in vigoare, care sa corespunda nevoilor copiilor eligibili pentru adoptie.Exista
familii care si-ar dori sa adopte un copil insa nu stiu in ce consta procesul de adoptie, nu
detin informatii suficiente sau cred ca este prea costisitor. De asemenea exista multi copii
fara parinti si care au nevoie de caldura si ocrotirea unui camin si a unei familii.

10

Studiul familiei
Este o faza importanta prin care se urmareste istoricul familiei,evolutia si
dinamica acesteia in timp, precum si functionalitatea sa ca membrii ai aceluiasi grup,
incluzand interactiuniile lor in cadrul sistemului familial. Acest aspect este important
pentru interesul superior al copilului sar si pentru serviciul public specializat sau
organizatiei. Evaluarea familiei incepe cu primul contact cand solicitantul este
intervievat, incluzand de asemenea datele si impresiile adunate in timpul discutiilor
referitoare la problematica adoptiei si in timpul vizitelor la domiciliu. Studiul familiei
este realizat printr-o serie de intalniri intre asistentul social si fiecare membru al familiei,
precum si cu intreaga familie la un loc. In cadrul procesului de evaluare, asistentul social
discuta cu familia urmatoarele aspecte:
-

de unde au primit informatiile referitoare la program

motivatia pentru a deveni parinti adoptivi

de cand se gandesc la ideea adoptiei

atitudinea fata de copii abandonati

ce informatii generale au despre adoptie

tipul de copil pentru care opteaza (varsta,sex) si cat de flexibila este familia
referitoare la aceste criterii

date referitoare la parintii adoptivi : personalitatea, studiile, ocupatia,climatul

vietii de familie atat pe parcursul copilariei si al adolescentei cat si in prezent

viata matrimoniala si de familie: dinamica familiala si relatiile de familie,

metodele prin care depasesc perioadele de stress, compatibilitatea dintre soti,
recreerea, vacantele, relatiile cu familia largita.

starea sanatatii si starea psihologica

starea materiala: venituri, cheltuieli, modul in care isi organizeaza bugetul de

familie

caminul familiei si dotarile, resursele comunitare, relatiile cu persoanele de alte

etnii.

11

In faza de evaluare a potentialei familii adoptatoare asistentul social incearca sa

scoata familia din zona de confort pentru a afla mai multe despre situatia familiala,
istoricul cuplului si despre asteptarile lor privind copilul:astfel membrii cuplului sunt
impinsi spre zona de crestere si, la sfarsitul evaluarii, familia iese din zona de confort si
incepe sa se dezvolte. Cu cat zona de crestere ia amplore, scade zona de panicare; daca
membrii cuplului sunt ingrijorati si intra in panica, asistentul social trebuie sa discute cu
ei temerile pe care le au, sa incerce sa identifice solutii, astfel incat familia sa se simta
confortabil. Nu exista o reteta ideala pentru a castiga increderea familiei dar de la prima
intalnire asistentul social trebuie sa exprime intelegere si sinceritate. Foarte important
este ca, atat in timpul evaluarii familiei, cat si in faza imediat urmatoare, asistentul social
sa ramana permanent focalizat pe copil; specialistul implicat in procesul de adoptie
trebuie sa cunoasca foarte bine copilul si sa gasesca familia care este pregatita sa faca fata
nevoilor copilului. Stadiile durerii: soc, negare, furie, negociere, disperare/tristete,
rezolutie/ acceptare. Copii adoptati ajung in ultima faza dupa cel putin un an din
momentul uitarii. Rolul asistentului social este de a sprijini in primul rand copilul, dar si
de a informa familia despre aceasta posibilitate si de a o consilia.
Se prezinta familiei cateva din simptomele tulburarilor de atasament la copii normali:
1. respingerea afectiunii parentale
2. incercari repetate de a prelua controlul, comportament dominant si certaret,
sfidator si nervos
3. evitarea contactului vizual, in special cu parintii, dar o privire fixa in ochii
interlocuitorului cand minte
4. lipsa autocontrolului
5. probleme de vorbire si limbaj
6. comportament distructiv fata de bunurile sale, fata de sine si/ sau de ceilalti
7. comportament extrem de sociabilcu strainii dar rece cu cei cunoscuti.
Este important ca parintii adoptatori sa inteleaga ca rolul lor nu este de a rezolva
aceste probleme ale copilului, ci de a-i crea un univers propice vindecarii si afectiunii.

12

In ceea ce priveste pregatirea familiei adoptive, aceasta este familiarizata inca de

la primele contacte cu dificultatile iminente pe parcursul derularii intregului proces.
Viitorii parinti adoptivi sunt informati asupra drepturilor si obligatiilor ce le revin in
aceasta calitate, despre seviciile sociale si sprijinul asistentului social al serviciului
public specializat sau al organismului privat autorizat pre si post plasament, fara a se
omite informatiile privind cadrul legislativ.

Plasarea copilului in familia adoptiva

Plasarea reprezinta transferul efectiv al copilului din unitatea de ocrotire sau familia de
ingrijire temporara in sanul familiei adoptatoare. Plasamentul stabilit in prealabil de catre
asistentul social impreuna cu familia adoptiva, se face dupa obtinerea hotararii de
incredintare de la Comisa pentru Protectia Copilului, unde isi are domiciliul copilul aflat in
dificultate. Si dupa plasarea efectiva a copilului, familia adoptiva este incurajata sa pastreze o
legatura cu serviciul public specializat si/sau cu organismul privat autorizat si implicit cu asistentul
social din cadrul programului de adoptie, care va urmari plasamentul pana la finalizarea procesului
de adoptie.
In ceea ce priveste stadiile plasamentului adoptiv, putem delimita faza de angajament in
care familia adoptatoare semneaza declaratia de consimtamant iar copilul isi exprima verbal
sau nonverbal dorinta sau acceptarea de a merge in noua sa familie.
Tranzitia trebuie sa fie focalizata pe copil si sa fie in concordanta cu ceea ce necesita
copilul. Scopul tranzitiei este transferul atasamentului fara ca sa fie traumatizant.
Ex: pentru a usura tranzitia, familia adoptatoare poate aduce un obiect de imbracaminte pe
care sa-1 dea copilului, sa doarma pe el etc.
Luna de miere este perioada in care toata lumea este fericita, zambeste, copilul primeste tot
ce doreste si fiecare incearca sa se comporte cat mai bine, este dispus sa faca compromisuri.
Trebuie sa lucram cu familia sa nu ofere totul copilului, sa nu-1 rasfete prea mult. Desi toti
sunt fericiti, exista anumite temeri din partea copilului si a familiei.
Urmeaza furtuna, perioada care confirma relatia familie -copil.
Asistentul social este important pentru a "disciplina familia", pentru a oferi suport, ajutor
si consiliere familiei si copilului, pentru a identifica resurse. Toate reactiile familiei
13

adoptatoare tin de asteptarile familiei. Perioada de criza poate duce la o intalnire a

atasamentului dintre parinte si copil.
Furtuna este situatia de criza; familia isi testeaza disponibilitatile de rezolvare a
conflictelor, impreuna cu asistentui social, si ajunge la realitate.
Ce se intampla in stadiul furtunii?
A+B+C=X

X - criza
A - stresor ce declanseaza criza
B resurse
C - definire

Exista un factor declansator (stresor) si parintii nu au resurse pentru a lucra, pentru a

elimina problema si pentru a o defini. Asistentul social poate interveni la resurse sau la faza de
definire.
Pasi in interventia in criza:

1 .Sa stabilim un raport.

- este bine sa incepi cu o relatie buna;
- este bine sa dai persoanei timp;
- este bine sa ai contact cu persoana, si o privesti in ochi.
2.Sa ajutam sa-si exprime emotiile.
- sa-si exprime sentimentele si trairile interioare.
3.Sa-ti clarifici gandirea.
- sa spui familiei care este problema.
- sa ajuti familia sa constientizeze / verbalizeze care sunt situatiile problemei.
4.Brainstorming.
- alternativele de rezolvare trebuie gasite de familie; noi ii dirijam, ii conducem.
- asistentul social elaboreaza alternative, impreuna
familie.
5.Sa alegi planul potrivit si sa-l alternezi cu actiunea.
6.Implementarea actiunii alternative.

14

cu diferite persoane alese de

Supervizarea plasamentului
Supervizarea plasamentului implica o atentie permanenta asupra cazului, asistentul social
urmarind acomodarea reciproca a copilului si familiei, evolutia psiho-sociala a copilului in noul
sau camin, precum si schimbarile intervenite in evolutia cazului.
De asemenea, se ofera servicii de consiliere si alte servicii de sprijin familiei si copilului
pana la finalizarea procesului de adoptie. Contactele telefonice si vizitele la dorniciliu se
fac bilunar sau ori de cate ori se impune, intocmindu-se rapoarte psiho-sociale necesare atat
pentru obtinerea avizului favorabil din partea Comisiei pentru Protectia Copilului din judetul
sau sectorul unde isi au parintii adoptivi domiciliul, cat si pentru oferirea unei imagini a
activitatii asistentului social si oferirea de informafii in timp, despre copilul adoptat. Aceste
informatii sunt strict confidential si pastrate in arhiva organizatiei.

Roluri si responsabilitati
Gasirea celei mai potrivite familii adoptive pentru un copil reprezinta un efort de
echipa. Este foarte important ca rolurile si responsabilitatile sa fie clar delimitate, atat cele ale
serviciului public specializat, cat si cele ale organizatiei sau ale altor persoane sau institutii
implicate in acest proces (familia adoptiva, familia de ingrijire temporara etc.), astfel incat
serviciile oferite sa corespunda standardelor si sa fie eficiente.

Rolul si responsabilitatile autoritatilor publice

Comisia pentru Protectia Copilului din subordinea Consiliului Judetean sau de sector
solutioneaza cauze cu privire la copiii aflati in dificultate. In aceasta categorie se afla si copiii
din cadrul programului de adoptie nationala.
Responsabilitatile autoritatilor publice sunt:
Atestarea familiilor potential adoptive folosind informatiile oferite de asistentul social al
serviciului public specializat sau al organismului privat autorizat.
Incredintarea copilului la familia adoptiva si urmarirea plasamentului in parteneriat cu
asistentul social al organismului privat autorizat, cand e cazul.

15

 Eliberarea Avizului favorabil in vederea finalizarii procesului de adoptie in baza

rapoartelor privind evolutia copilului.
Mentinerea unei legaturi stranse cu asistentii sociali ai organismelor private autorizate
urmarind interesul superior al copilului.
Referirea catre organismele private autorizate atat a copiilor eligibili pentru adoptie cat
si a familiilor apte sa adopte, pentru crearea unui sistem unitar de adoptie nationala.

Rolul si responsabilitatile organizatiei

Organizatia trebuie sa ofere servicii de calitate atat pentru copilul adoptat cat si pentru
familia adoptatoare urmarind realizarea unui plan permanent prin care se asigura un camin
pentru fiecare copil iar pentru familia adoptiva implinirea unui vis mult dorit.
In mod concret organizatia (ex. Holt) realizeaza:
Selectarea, recrutarea si aprobarea familiilor adoptive
Consilierea si sustinerea morala a familiilor adoptive
Supervizarea periodica prin vizite si intalniri
Intocmirea de rapoarte psiho-sociale despre copil
Asigurarea confidentialitatii pe parcursul plasamentului
Obtinerea atestatului, a actelor necesare finalizarii procesului de adoptie

Sustinerea familiei adoptive in fata autoritatilor locale

Respectarea confidentialitatii si oferirea de servicii de inalta calitate.

Rolul asistentului social

Asistentul social este persoana cheie care insoteste familia solicitanta pe tot parcursul
procesului de adoptie.
"10 cai ca sa ai succes" in meseria de asistent social pe programul de adoptie nationala:
1.

Faceti lucrurile in ordine; ex: mai intai referintele apoi evaluarea familiei;
familia trebuie pregatita inainte de venirea copilul si trebuie sa le explicam ca
parintii adoptatori au mai multe responsabilitati decat parintii biologici.

16

2.

Familia este experta; membrii cuplului nu vor spune tot ce vrei sa stii si
asistentul social nu este expert in familia lor. Acesta nu culege informatii pentru
a-i judeca pe solicitanti, ci pentru a-i ajuta sa se cunoasca si sa ia decizii.

3.

Totul se bazeaza pe relatii; este important sa ai o relatie buna cu familia si

aceasta relatie va conduce adopda de-a lungul procesului.

4.

Bazeaza-te pe punctele tari ale familiei; asistentul social trebuie sa inteleaga ca

nu exista familie perfecta si ca potrivirea copil - familie se bazeaza pe punctele
tari ale familiei si pe intelegerea mecanismului de functinare al familiei.

5.

Uita-te la inregistrarile din dosar; in dosarul familiei trebuie mentionate si

problemele din familie. Daca membrii cuplului spun ca nu au avut nici o
problema / criza / conflict, acesta poate fi un semnal de alarma. Trebuie sa
aflam cum isi rezolva problemele.

6.

Fa matching-ul progresiv si creativ; asistentul social trebuie sa testeze

ipotezele impreuna cu familia ce asteapta de la un copil, ce caracteristici face
familia sa se simta confortabil.

7.

Familiile se pot schimba; trebuie sa tinem cont ca familiile se transforma

continuu.

8.

Pune-te in locul familiilor; pentru a intelege mai usor mecanismele de

functionare ale familiei, asistentul social poate incerca sa identifice sentimentele
provocate de evaluare, poate sa faca o analiza a propriei familii.

9.

Ia interviul ascultand; nu se incepe un interviu prin a intreba despre fapte ci

prin discutii afli multe lucruri. Nu se pun intrebari la care raspunsul este da / nu.

10.

Nu-ti distruge relatiile; chiar daca nu va adopta, este posibil ca familia

respectiva sa lupte pentru drepturile copilului

Responsabilitatile familiei adoptatoare

Familia adoptiva se afla intr-o relatie apropiata, de colaborare, cu asistentul social pentru
finalizarea cu succes a procesului de adoptie.Responsabilitalile familiei adoptive sunt
urmatoarele:
Sa colaboreze cu asistentul social si cu organizatia pentru buna desfasurare a procesului de
adoptie
17

 Sa colaboreze cu familia de ingrijire temporara (atunci cand este cazul) in interesul copilului
Sa cunoasca modalitatea desfasurarii procesului de adoptie
Sa constientizeze ca ii revin responsabilitati de parinte
Sa ia la cunostinta si chiar sa verifice datele despre starea de sanatate a copilului
Sa raspunda nevoilor copilului legate de cresterea si educarea sa
Sa mentina un climat sanatos pentru protectia copilului
A avea grija de un copil este o munca grea iar parintii pot imparti impreuna
responsabilitatile. Petrecerea timpului singur cu copilul poate speria adultul, la inceput. Trebuie
sa incepi prin a-l tine in brate, a-l privi in ochi si a comunica cu el.

Asistentul social trebuie sa constientizeze parintii ca in primul rand trebuie sa aiba grija de
ei. Parintii nu trebuie sa-si neglijeze propria sanatate. Vor fi parinti mai buni daca vor manca
cum trebuie, vor dormi suficient si vor pastra legatura cu prietenii. Este un lucru bun sa-si
impartaseasca ingrijorarile si problemele cu partenerul sau cu un alt adult.
"Parintii nu trebuie sa uite ca meseria de parinte este cea mai importanta si mai solicitanta
meserie din lume. Abilitatile de parinte nu sunt ceva innascut; ele se invata."

Cateva reguli de aur pentru parintii adoptivi

- Intelege ca adoptia este o continuare a vietii copilului, pe care tu o imparti cu altii
(parintii biologici sau familia de asistenta maternala, de exemplu). Apreciaza atasamentele
copilului fata de altii pentru ca acestea il vor ajuta sa se ataseze de tine. Daca parintii pot sa
iubeasca mai multi copii de ce nu pot si copiii sa iubeasca mai mult decat un parinte?
- Intelege ca adaptarea la o noua mama, un nou tata, noi frati si surori, o noua casa, noi
reguli, noi prieteni, o noua scoala, un nou nume, pe langa faptul de a se obisnui sa traiasca fara
mama si tatal initial, fratii si surorile avute si prietenii obisnuiti, nu este deloc usoara si
presupune o tensiune foarte mare.
- Sa ai in minte si sa simti in inima ta ca, copilul pe care 1-ai adoptat a experimentat
separari si pierderi foarte grele. Incurajeaza-ti copilul sa vorbeasca de temerile sale, dureri,
manie si confuzii. Aceasta il va ajuta sa stie ca tu il accepti si ai grija de el.

18

- "Dragoste la prima vedere" intalnim doar in filme! Oamenii adevarati traiesc in

dragoste si au nevoie de incurajare si respect in permanenta. Nu asteptati sa va apropiati
foarte mult imediat, puteti fi doar prieteni, pentru inceput.
- Nu asteptati ca, copiii vostri adoptati sa se comporte ca si copiii vostri biologici - ei
au cunoscut alte experiente, valori si reguli.
- Nu conditionati dragostea voastra - sa nu depinda de un comportament bun sau
rau. Nu amenintati copilul ca ar putea sa plece din casa voastra - asta nu duce decat la lipsa de
incredere si teama, inrautatind problemele deja existente.
- Cateva probleme de comportament vor exista mereu ca un efort al copilului de a
castiga atentia pe care nu a avut-o niciodata. Dar nu faceti un adevarat razboi din cauza
comportamentului suparator al copilului.
- Incercati sa cunoasteti alte familii adoptive - ei pot fi acei cativa oameni care va
inteleg situatia
- Bucurati-va de comportamentul bun al copilului vostru si nu exagerati problemele de
comportament la care nu este inca nevoie sa se lucreze. Ganditi-va la multe alte probleme pe
care nu le face.
- Uneori poate fi bine, alteori poate fi rau. Aminti{i-va angajamentul pe care 1-ati
facut fata de voi Tnsiva si fat5 de copil cand 1-ati adoptat dar nu lasati problemele provocate sa
va domine sentimentele si satisfac|iile in viata.
- Planificati-va perioade in care sa fiti departe de copii - o parte a responsabilitatii
de parinte este sa faci lucruri care sa-ti permita sa te distrezi si sa fii fericit.

Rolul mamei
Odata cu evolutia societatii si cu modificarea unor factori sociali, economici si tehnici
care stau la originea acestei schimbari, tabloul traditional al familiei s-a modificat profund si in
special statutul femeii si echilibrul traditional al rolurilor pe care le au cei doi parinti. Faptul
ca femeile au aceleasi responsabilitati si preocupari profesionale ca ale barbatilor, face ca ele
sa-si reduca considerabil timpul pe care il consacra copilului si impune modificari ale rolului
sotului.
Aceste transformari produse in sanul familiei, in conditiile sociale actuale, nu vor conduce
la pierderea calitatii de mama, iar rolul tatalui nu se va deprecia deoarece el va indeplini
diverse sarcini gospodaresti sau de ingrijire a copilului. In general, atunci cand vorbim despre
adoptie, este foarte important sa amintim ca aceasta decizie este deliberate, are loc cu
19

acordul ambilor parteneri si se cunosc clar modificarile si ajustarile de roluri ce se petrec in

interiorul unei astfel de familii.
Intre copilul purtat la san, hranit si ingrijit de mama, inca din primele clipe de viata, se
stabileste o legatura cu totul deosebita, o relatie unica, mai degraba o contopire. Daca este
vorba de un sugar care este total dependent de mama, atunci mama adoptiva va percepe acum
aceasta diferenta a copilului care nu este, din punct de vedere biologic, al ei, deoarece nu il
poate hrani la san si legatura unica dintre mama si copil este mai greoaie si necesita un timp mai
indelungat. Oricum aceasta relatie, tine de adaptarea mamei la noua situatie si de perceperea
copilului ca fiind al ei. Ea va fi prima persoana pe care o va iubi copilul si prin urmare este
foarte important daca legatura cu aceasta persoana este relaxata, bazata pe dragoste sau daca
este bazata pe incordare si tensiune (in cazul in care mama adoptiva nu reuseste sa-si rezolve
aceste conflicte).
Relatiile sale viitoare fata de alte persoane vor aparea ca un ecou al acestei prime iubiri.
Mama, indiferent ca este biologica sau nu, ii apare copilului ca o interpretare a acestei lumi pe
care el nu o cunoaste si ca un model. Cu ajutorul ei, descopera lumea din imediata lui apropiere
si sub protectia mamei, capata inteles fiecare lucru, ea invatandu-l cum sa traiasca si cum
sa se comporte. Mama adoptiva apare astfel ca initiatoare pentru viata, la inceput pe plan
emotional si afectiv, apoi intelectual si cultural, ea fiind in acelasi timp prima autoritate cu
care se confrunta copilul.
Fiind foarte dependent de dragostea si atentia mamei, copilul isi va impune renuntari si
restrictii, va invata sa respecte primele reguli, obligatii, primele forme ale moralei. Pentru
copil mama este persoana care ii confera o mare siguranta. Felul in care ea isi va indeplini
rolul de agent securizant, de initiator, de ghid si de model, depinde de capacitatile si
posibilitatile sale, si de bogatia sufleteasca. Un astfel de rol asumat izvoraste in primul rand
din instinctul matern si nu are nici o legatura cu nivelul de cultura, desi competenta mamei
nu este de neglijat. In cazul unei mame adoptive, acest instinct matern poate sa actioneze
de la prima intalnire cu copilul, sau poate sa se trezeasca dupa mai mult timp. Putem spune
astfel ca functiile pe care le indeplineste mama pentru copil sunt diferite ca intensitate si
semnificatie.

Rolul tatalui
Tatal este de asemenea o persoana importanta, deoarece inseamna dragoste si
siguranta pentru mama si prin aceasta, indirect, pentru copil. Multe mame nemultumite,
supraprotectoare sau rejective, dominatoare sau neglijente se prezinta astfel pentru ca nu au gasit
20

sau au pierdut acest partener. In cazul adoptiei problema se pune un pic diferit, mamele pot
fi nemultumite de prestatia partenerului in ceea ce priveste copilul adoptat, iar starea acestuia sa
se datoreze unor conflicte nerezolvate. Cand vorbim de conflicte nerezolvate, ne gandim mai
ales la existenta unor tensiuni in cuplu legate de starea de infertilitate a sotiei care se poate sa
nu fi parcurs toate tratamentele de infertilitate existente, acest lucru constituind pentru sot o
tradare deoarece sotia nu a facut totul pentru a avea propriul copil.
Viitorul tata trebuie antrenat in activitatile de ingrijire deoarece mamicile si taticii
sunt in egala masura importanti pentru copii. Poate fi dificil pentru unii tatici sa-si arate
afectiunea si dragostea pentru copil. A-l tine in brate, a-1 imbratisa, a-1 saruta, a-1 hrani,
a-i vorbi, a-i face baie sunt modalitati de exprimare a sentimentelor. Aceste actiuni
construiesc o relatie sanatoasa si de incredere parinte - copil.
Unele mamici considera ca partenerii nu trebuie implicati in ingrijirea copilului
deoarece asta este meseria lor. A fi o "mama buna" nu inseamna sa faci totul! Nimeni nu poate
creste un copil fara ajutor iar primul sprijin este partenerul.
O alta problema poate aparea atunci cand sotul este steril, infertilitatea masculina fiind
mult mai adanc preocupata de catre acestia, fiind afectata insasi ,,masculinitatea" lor.

DE

obicei

aceste probleme sunt usor de rezolvat intr-un cuplu care isi comunica problemele si incearca sa
le rezolve, si chiar daca tatal adoptiv are retineri vis-a-vis de copilul adoptat, simtindu-se
amenintat, in timp aceste probleme se rezolva favorabil.
La modul ideal, tatal apare ca o dublura a mamei pe care o secondeaza si o inlocuieste
in anumite limite. Si tatal este o persoana alaturi de care copilul se simte in siguranta,
contactele copilului cu tatal sunt mai reduse, mama fiind ingrijitorul principal (il hraneste, il
imbraca, il spala), pe cand tatal, ocupa un rol important in sistemul de valori al copilului.
Absenta tatalui in copilarie are ca efect suprimarea dorintei de realizare a copilului, a
dorintei de a deveni cineva, de a-si crea un ideal personal. Cu alte cuvinte structura personalitatii
infantile ramane deficitara. Copilul are nevoie permanent de o imagine paterna, astfel incat,
in lipsa acestuia din diferite motive: deces, divort etc., copilul isi creeaza un tata imaginar,
caruia cauta sa-i semene si cu care sa se poata mandri.
Pentru a realiza un proces educativ eficient, in dezvoltarea armonioasa a copilului,
trebuie ca cele doua roluri ale parintilor sa fie coordonate si acest lucru este posibil atunci
cand exista intelegere si dialog intre soti. Conflictul manifestat intre soti sau unul mascat,
uneori chiar inconstient, provoaca copilului sentimentul ca este respins, ca nu mai are
mama si tata, ca viata familiala se dezorganizeaza. De aceea, nu sunt surprinzatoare

21

tulburarile care apar in comportamentul infantil atunci cand conflictul dintre parinti ia
forme clare, da loc la scene de violenta verbala si fizica. Comportamentul copilului se manifesta
fie prin reactii de evadare (copilul se ascunde de o lume care nu mai poate fii acceptata), fie
prin reactii agresive (fiind rautacios, chiar violent). In general, familiile adoptive sunt familii
echilibrate, in putine cazuri exista tensiuni de cuplu nerezolvate, deoarece decizia de a
adopta se face cu acordul ambilor parteneri, copilul simptidu-se in siguranta intr-o astfel de
familie.

Rolul bunicilor
Familia nu este reprezentata numai de mama si tata, ea poate cuprinde si alti membri si
anume: bunici, unchi, matusi, care pot avea o influenta asupra copilului si a relatiilor sale cu
parintii. Astfel, se considera ca bunicii au un rol pozitiv atat fata de parinti cat si fata de copil.
Bunicii sunt cei care ofera un ajutor real si eficace parintilor, prin aportul lor la sistemele
educatlonale ale nepotilor, si participarea la procesul de interiorizare de catre copil a notiunii de
continuitate a vietii si inlantuire a generatiilor. Cand vorbim de familia adoptiva, in general,
toata familia largita participa in mod activ la adaptarea copilului in noua lui familie si sunt
alaturi de copiii lor in aceasta decizie. Concomitent, ei fiind mai putin angajati in procesul
educativ, pot certa, consola sau incuraja, cand apar situatii in care relatiile dintre parinti si
copii sunt alterate. Daca stiu sa-si respecte locul si nu cauta sa submineze rolul si
functiile unuia sau altuia dintre parinti, prezenta bunicilor poate constitui

pentru

membrii grupului familial un aport pozitiv.

Rolul grupului de frati si surori

Sunt putine cazuri in Romania in care o adoptie se face din sentimente caritabile, in
general la baza adoptiei stand mai multe motive si anume:
infertilitatea unuia sau a ambilor parteneri;
varsta inaintata a mamei si posibilitatea aparitiei unor probleme genetice;
soti la a doua casatorie, care chiar daca au un copil dintr-o casatorie anterioara isi doresc
un copil impreuna;
doresc sa aiba urmasi;
sa ajute un copil orfan sau abandonat;
din motive religioase etc.

22

In putine cazuri de familii adoptive se intampla ca dupa inchiderea unei adoptii,

parintii sa-si doresca un al doilea copil adoptat. Acest fenomen are o explicate mai mult
administrativa deoarece procedura de adoptie este lunga si anevoioasa si ii sperie pe cei mai multi
parinti adoptatori. Sunt insa si cazuri cand dupa adoptia unui copil, familia vrea sa aiba un copil
biologic. In acest caz, ansamblul de sentimente reciproce se modifica prin aparitia unui nou
membru in grupul familial care va face ca primul copil, care poate fi adoptat sau nu, sa devina
frate mai mare. Aceste situatii provoaca modificari atat asupra copilului cat si asupra
parintilor.
Aparitia unui copil biologic, sau doar ideea aparitiei lui, provoaca deseori confuzie
pentru parinti adoptatori. Ei considera ca nu vor putea iubi la fel de mult copilul biologic,
deoarece acesta apare intr-un moment in care problema procreerii nu se mai pune, iar copilul
pe care si 1-au dorit atat de mult este deja cu ei.
Primul copil, care poate fi cel adoptat, este asteptat cu mult drag, dorit, ceea ce va
determina ca el sa fie foarte bine primit, iar dezvoltarea sa sa fie urmarita clipa de clipa cu atentie,
bucurie si mandrie. El ocupa un loc special in familie si va simti intens atitudinea si
importanta lui in cadrul grupului. Devenind frate mai mare prin aparitia unui nou membru in
grup, copilul va trai o tulburare profunda, acest eveniment constituind pentru el o frustrare
violenta. De aceea se impune ca primul copil sa fie prevenit si pregatit in vederea
evenimentului, cu toate ca aceste explicatii nu vor putea alunga teama de a se vedea
respins, eliminat. Socul resimtit de copil se va manifesta adesea in comportamentul lui
prin dificultati de conduita care vor fi cu atat mai evidente si violente, cu cat diferenta de varsta
dintre copii este mai mica.
Familia reprezinta ansamblul de conditii necesare cresterii si dobandirii deprinderilor,
precum si locul prin care copilul se insereaza in viata umana, in societate si in cultura si
cadrul in care isi elaboreaza personalitatea. Prezenta parintilor alaturi de copil cat mai mult si
cat mai eficient ii ofera acestuia sanse serioase de a trai integral, profund, copilaria si de a
deveni un adult echilibrat, implinit afectiv, generos, oferind in acelasi timp parintilor
posibilitatea de a deveni adulti autentici, datorita experientei maternitatii si paternitatii traite.

23

Relationare
9

Familia adoptiva - reprezentantii serviciilor publice (Directia pentru Protectia

Drepturilor Copilului si alte servicii de stat)
Comisia pentru Protectia Copilului solutioneaza cauzele privitoare la copiii aflati in
dificultate, in functie de domiciliul copilului sau, dupa caz, in functie de centrul de
plasament. Comisia pentru Protectia Copilului de la domiciliul persoanei sau a familiei care
doreste sa adopte, constata existenta conditiilor materiale si a garantiilor morale necesare
asigurarii dezvoltarii armonioase a copilului in baza evaluarii familiei de catre asistentul social
al serviciului public specializat sau al organizaliei; astfel se elibereaza ATESTATUL de catre
Comisia pentru Protectia Copilului, act care da posibilitatea familiei potential adoptive sa se
orienteze pentru un copil. In cazul in care sunt indeplinite toate conditiile prevazute in Legea nr.
87/1998 cu privire la eligibilitatea copilului, Comisia pentru Protectia Copilului poate incredinta
copilul in vederea adoptiei unei persoane sau familii care beneficiaza de atestat.
Comisia pentru Protectia Copilului coordoneaza activitatea autoritatilor administratiei
publice locale din unitatile administrativ-teritoriale de pe teritoriul judetului, in domeniul
autoritatii tutelare si al protectiei drepturilor copilului.
In perioada incredintarii (de minim 3 luni de zile), persoana sau familia careia i-a fost
incredintat copilul se afla sub supravegherea serviciului public specializat pentru protectia
copilului sau a organismului privat autorizat, care prezinta rapoarte bilunare, referitoare la
evolutia copilului si a modului in care s-a realizat integrarea si adaptarea reciproca familie-copil.
In permanenta trebuie sa existe o stransa relationare intre asistentii sociali ai
serviciului public specializat si cei ai organizatiei privind continuarea dezvoltarii si
implementarii unor programe de asistenta sociala in domeniul ocrotirii copiilor si a unor
servicii sociale pentru copii si familiile acestora aflate in dificultate, avand in vedere
intreaga experienta acumulata anterior ca si parteneri.
Organizatia Holt se preocupa de recrutarea, evaluarea si pregatirea potentialelor familii
adoptive romanesti, acompanierea familiilor in intocmirea dosarelor pentru atestare si incredintare
in vederea adoptiei, referirea acestora Comisiei Judetene pentru Protectia Drepturilor

24

Copilului, urmarirea obtinerii documentelor legale (atestare, hotarare de incredintare si aviz

favorabil pentru adoptie), pregatirea si efectuarea plasamentului, urmarirea evolutiei
copilului in familia adoptiva pana la finalizarea procesului de adoptie. Organizatia
refera D.P.D.C-urilor atat copii eligibili pentru adoptie cat si familii atestate sa adopte,
pentru crearea unui sistem unitar de adoptie nationala.

Familia adoptiva - Asistent social

Pentru o buna desfasurare a procesului de adoptie este importanta stabilirea unei relatii
bazata pe incredere inca de la inceput intre asistentul social si familia potential adoptatoare.
Pentru realizarea adoptiei in bune conditii este necesar ca:
Asistentul social sa prezinte procesul de adoptie pentru ca familia adoptiva sa
cunoasca drumul pana la finalizarea procedurii;
Asistentul social sa indrume si sa supravegheze obtinerea actelor necesare pentru
atestarea familiei, incredintarea in vederea adoptiei a copilului, obtinerea avizului precum si a
confirmarii de la CRA pana la finalizarea procesului de adopfie;
Familia adoptiva trebuie sa stie ca informatiile oferite de ei sunt confidentiale;
Familia adoptiva trebuie sa fie cooperanta si deschisa cu asistentul social;
Asistentul social trebuie sa se asigure ca familia adoptiva raspunde nevoilor copilului si
nu invers;
Familia adoptiva sa constientizeze responsabilitatile care-i revin ca parinte;
Asistentul social trebuie sa oglindeasca in rapoartele psiho-sociale modul in care s-a
realizat acomodarea copilului in noul sau camin, aspectele privind dezvoltarea fizica si
psihomotorie, aspectele medicale precum si cele legate de eventualele probleme aparute dupa
plasare;
Familia trebuie sa demonstreze sinceritate in datele oferite asistentului social;
Asistentul social trebuie sa intermedieze deplasarea copilului din mediul familiei foster in
familia adoptiva;
Asistentul social sustine si indruma familia in procesul de adoptie.

25

Familia adoptiva- Familia de ingrijire temporara

Obiectivul principal al familiei adoptive il constituie asigurarea unui mediu prielnic
dezvoltarii corespunzatoare a copilului, reprezentand o continuare a serviciilor oferite de
familia de ingrijire temporara, la care se adauga un climat de securitate permanenta si
afectivitate. Familia adoptiva trebuie sa ofere suportul necesar pentru depasirea experientelor
anterioare ale copilului fara prejudecati.
In cazul copiilor care au fost indelung institutionalizati, efortul este mult mai mare
deoarece familia trebuie sa depaseasca si sa inlature chiar dificultatile emotionale si de
comportament cauzate de institutionalizare. Asa cum familia de ingrijire temporara si familia
naturala sunt membrii ai unei echipe atunci cand copilul urmeaza sa se intoarca in propria lui
familie, la fel putem spune ca si familia de ingrijire si parintii adoptivi formeaza o echipa atunci
cand planul de viitor al copilului este adoptia.
Un element cheie pentru reusita adoptiei II constituie vizitarea copilului de catre
familia adoptiva existand astfel posibilitatea sa cunoasca mai bine copilul, ceea ce va
permite o acomodare cat mai rapida si mai usoara atat pentru copil cat si pentru parintii
adoptivi.

26