P. 1
Regulament Oficial Fotbal

Regulament Oficial Fotbal

5.0

|Views: 7,960|Likes:
Published by Cristian Bartha

More info:

Categories:Types, Brochures
Published by: Cristian Bartha on Jun 26, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/18/2015

pdf

text

original

Regulament Oficial Fotbal

Trimis de Administrator in 30 Mai 2008

Fotbal / Liga I

CAPITOLUL I CLUBURILE Art. 1. AFILIEREA CLUBURILOR 1.1. Potrivit prevederilor art.10 alin. 1 din Statutul Federaţiei Române de Fotbal, se pot afilia la FRF numai structurile sportive cu personalitate juridică, legal constituite şi recunoscute oficial, respectiv cluburile persoane juridice de drept privat, cluburile persoane juridice de drept public, unităţile de învăţământ cu program sau profil sportiv, palatele şi cluburile copiilor şi elevilor, ale căror echipe participă la competiţiile organizate de FRF şi/sau de ligile profesioniste, precum şi asociaţiile judeţene de fotbal şi a municipiului Bucureşti. 1.2. Structurile sportive, cu sau fără personalitate juridică, ale căror echipe participă la competiţiile organizate de AJF, se afiliază la asociaţia judeţeană de fotbal competentă teritorial, afiliată la FRF. 1.3. Structurile sportive, cu sau fără personalitate juridică, ale căror echipe de seniori promovează din campionatul judeţean în campionatul organizat de FRF/liga profesionistă pe nivel competiţional, trebuie să se afilieze la FRF şi, după caz, să devină membre la liga profesionistă, pentru a participa la competiţia respectivă. Asociaţiile sportive fără personalitate juridică, aflate în această situaţie, se pot afilia la FRF numai după constituirea lor în cluburi sportive, în condiţiile legii, şi înscrierea în Registrul sportiv, la Agenţia Naţională pentru Sport. 1.4. Structurile sportive a căror afiliere la FRF încetează datorită retrogradării echipelor lor de seniori în campionatul judeţean, sunt obligate să se afilieze la AJF competentă teritorial. 1.5. În conformitate cu prevederile art. 11 din Statutul FRF, o structură sportivă sau o asociaţie judeţenă de fotbal care doreşte să devină membru al FRF trebuie să adreseze o cerere scrisă către federaţie, prin care solicită afilierea şi se obligă să respecte statutul, regulamentele şi hotărârile acesteia, obligaţie care trebuie să fie înscrisă în statutul structurii sportive respective. Totodată, clubul sau asociaţia judeţeană în cauză trebuie să achite taxa de afiliere la FRF. 1.6. Cererea de afiliere completată de solicitanţi va cuprinde, sub sancţiunea nulităţii, următoarele date: a) denumirea structurii sportive; b) sediul: judeţul, localitatea, adresa oficială, telefon, fax, e-mail; c) numărul de identificare al structurii sportive; d) numărul şi data emiterii Certificatului de identitate sportivă; e) componenţa nominală a organelor de conducere şi de administrare; f) reprezentanţii legali/persoanele împuternicite să-i angajeze interesele – nominal, cu specimenele de semnături; g) culorile clubului; h) data completării, semnătura şi ştampila. 1.6.1. La cererea de afiliere se anexează următoarele înscrisuri doveditoare: A. În cazul structurilor sportive – persoane juridice de drept privat: a) actul de constituire şi statutul autentificate sau atestate de avocat;

b) copia hotărârii judecătoreşti, definitivă şi irevocabilă, de acordare a personalităţii juridice; c) copia legalizată a Certificatului de identitate sportivă; d) copia legalizată a Certificatului de înscriere în Registrul naţional al persoanelor juridice fără scop patrimonial, în cazul persoanelor juridice fără scop patrimonial; e) copia legalizată a Certificatului de înmatriculare în Registrul comerţului, în cazul structurilor sportive organizate ca societăţi comerciale sportive pe acţiuni; f) dovada sediului; g) dovada patrimoniului. B. În cazul cluburilor sportive – persoane juridice de drept public: a) actul de dispoziţie prin care au fost înfiinţate şi/sau organizate; b) actul de dispoziţie prin care este aprobat regulamentul de organizare şi funcţionare; c) copia legalizată a Certificatului de identitate sportivă; d) dovada sediului; e) dovada patrimoniului. C. În cazul unităţilor de învăţământ cu program sau profil sportive , precum şi al palatelor şi cluburilor copiilor şi elevilor : a) actul de dispoziţie prin care au fost înfiinţate; b) actul de dispoziţie prin care se stabileşte ca respectiva unitate de învăţământ să desfăşoare, pe lângă activitatea de învăţământ, şi activităţi de selecţie, pregătire şi participare la sistemul competiţional naţional de fotbal; c) copie legalizată de pe Certificatul de identitate sportivă; d) dovada sediului; e) dovada patrimoniului. 1.6.2. Cluburile sportive prevăzute de art.1.6.1, lit.A,B şi C, trebuie să facă şi dovada că pot folosi un stadion de fotbal omologat, în calitate de proprietar, coproprietar sau chiriaş, în aceeaşi localitate în care clubul îşi are sediul, jocurile oficiale ale echipei urmând să fie programate pe terenul respectiv. 1.6.3. Prin excepţie, în cazuri temeinic motivate, forul organizator poate aproba, cu titlu provizoriu, ca un club să organizeze jocurile oficiale pe un stadion omologat din altă localitate decât cea în care îşi are sediul, dacă prin aceasta nu sunt prejudiciate, pe plan sportiv sau financiar, echipele vizitatoare. 1.7. Adunarea generală a FRF/AJF este competentă să decidă asupra afilierii membrilor. Comitetul Executiv al FRF sau Biroul Executiv AJF pot hotărî afilierea cu titlu provizoriu a unui membru, această hotărâre urmând să fie supusă aprobării în prima adunare generală, care va decide afilierea definitivă. Hotărârea de afiliere provizorie sau definitivă, se comunică în termen de 15 zile de la data adoptării. Daca cererea este respinsă, în termen de 15 zile de la data şedinţei, documentele se înapoiaza clubului, arătându-se, în scris, motivele care au determinat neadmiterea afilierii. 1.8. Un membru afiliat trebuie să achite cotizaţia anuală pentru anul în cursul căruia a fost admis. Plata cotizaţiei trebuie efectuată în termen de 30 de zile de la data admiterii ca membru al FRF/AJF. 1.9. Schimbarea formei juridice a unui membru afiliat impune obligaţia reafilierii la FRF/AJF. 1.10. În termen de 15 zile de la producerea modificărilor aduse statutului şi actului constitutiv/contractului de societate/actului de dispoziţie, structura sportivă este obligată să solicite înscrierea lor în Registrul sportiv. 1.11. Cluburile sportive trebuie să notifice Agenţiei Naţionale pentru Sport, în termen

de 30 de zile, orice modificare intervenită în practicarea ramurilor de sport prevăzute în actul constitutiv şi în statut, în vederea operării modificărilor în Registrul sportiv. Aceeaşi obligaţie revine şi asociaţiilor sportive fără personalitate juridică, afiliate la AJF. 1.12. Fiecare membru are obligaţia să comunice FRF/LPF/AJF, în termen de 30 zile de la data rămânerii definitive şi irevocabile a hotărârii pronunţate de instanţa judecătorească, orice modificare intervenită în actul constitutiv şi în statut, pentru a fi operată în evidenţele forurilor respective. 1.13. Cluburile nou afiliate au dreptul să legitimeze jucători, să încheie contracte cu aceştia şi să participe la competiţiile oficiale de la data afilierii provizorii, dacă acest lucru este posibil potrivit prevederilor regulamentelor competiţiilor respective. 1.14. Cluburile nou afiliate se înscriu în ultima categorie competiţională, cu excepţiile prevăzute de prezentul regulament. Art. 2. - SCHIMBAREA DENUMIRII CLUBURILOR 2.1. Cluburile pot solicita forului la care sunt afiliate schimbarea denumirii sub care figurează ca membri afiliaţi numai în perioada dintre două ediţii ale campionatului. Pentru aprobarea schimbării denumirii clubul în cauză va prezenta următoarele documente: a) cererea de schimbare a denumirii; b) documentele prevăzute de art.1.6 din prezentul regulament, din care rezultă schimbarea denumirii clubului; c) chitanţa de plată a sumei privind contribuţia plătită de club pentru schimbarea denumirii. 2.2. După aprobare, noua denumire se înscrie în carnetele de legitimare şi în fişele personale ale jucătorilor. Operaţiunea respectivă va fi efectuata de către forul competent conform normelor regulamentare, în termen de maximum 15 zile de la data aprobarii. Neîndeplinirea acestei obligaţii atrage imposibilitatea exercitării dreptului de joc al jucătorilor în cauză până la momentul efectuării înscrierilor. 2.3. Dacă clubul care şi-a schimbat denumirea este şi membru al ligii profesioniste pe nivel competiţional, sau este afilat şi la AJF hotărârea FRF privind aprobarea schimbării denumirii se comunică LPF, respectiv, AJF care vor efectua operaţiunile necesare în fişele personale şi carnetele de legitimare ale jucătorilor clubului respectiv, aflaţi în evidenţele lor. Art.3. - SCHIMBAREA SEDIULUI CLUBULUI ÎN ALTĂ LOCALITATE 3.1. Cluburile îşi pot schimba sediul în altă localitate, cu aprobarea forului la care sunt afiliate, numai în perioada dintre două ediţii ale campionatului, după cum urmează: a) în cazul în care schimbarea sediului se face într-o localitate din judeţ, cu avizul asociaţiei judeţene de fotbal respective; b) în cazul în care schimbarea sediului se face într-o localitate din alt judeţ, cu avizul ambelor asociaţii judeţene de fotbal. 3.2 Pentru aprobarea schimbării sediului în altă localitate cluburile afiliate sunt

obligate să prezinte următoarele documente: a) cererea privind schimbarea sediului în altă localitate; b) documentele prevăzute la art.1.6 din prezentul regulament, din care rezultă schimbarea sediului clubului în altă localitate; c) tabele nominale cu jucătorii care şi-au dat acordul pentru a continua activitatea la noul sediu, cu semnăturile acestora în original; d) tabele nominale cu jucătorii rămaşi disponibili; e) chitanţa de plată a sumei privind contribuţia plătită de club pentru aprobarea schimbării sediului. 3.3 Jucătorii rămaşi disponibili în aceste condiţii sunt consideraţi, prin asimilare, nou legitimaţi şi obţin drept de joc imediat, la oricare alt club la care vor să se legitimeze. Cu privire la aceşti jucători, fostul lor club nu are dreptul de a solicita compensaţia de formare /promovare. 3.4. Competenţa privind aprobarea schimbării denumirii cluburilor şi schimbarea sediului cluburilor în alte localităţi aparţine Comitetului Executiv al FRF, pe baza referatului Serviciului juridic şi, respectiv, Biroului executiv al AJF – pentru cluburile afiliate numai la AJF. 3.5. Cererea de schimbare a denumirii şi/sau a sediului şi documentele de mai sus se depun la forul competent cu minimum 30 zile înaintea începerii campionatului, în caz contrar cererea urmând a fi respinsă, ca tardiv introdusă. Art.4. – COMASAREA CLUBURILOR În conformitate cu prevederile legale, cluburile cu personalitate juridică se pot comasa prin fuziune sau prin absorbţie. Competenţa aprobării comasărilor revine Comitetului Executiv al FRF sau, după caz, Biroului executiv al AJF, pentru cluburile afiliate numai la AJF. Dacă cluburile care se comasează sunt din judeţe diferite, competenţa aprobării revine Comitetului Executiv al FRF. 4.1. FUZIUNEA 4.1.1. Fuziunea se poate face numai în perioada dintre două ediţii de campionat. 4.1.2. Documentele care se înaintează forului competent pentru aprobarea fuziunii sunt: a) copia legalizată a hotărârii judecătoreşti, definitivă şi irevocabilă, cu privire la aprobarea fuziunii şi de acordare a personalităţii juridice clubului rezultat din fuziune; b) documentele prevăzute de art.1.6 din prezentul regulament, privind clubul rezultat din fuziune; c) tabele nominale cu jucătorii reţinuţi în urma fuziunii. În situaţia în care cluburile care au fuzionat sunt din localităţi diferite, este necesar acordul scris al jucătorilor reţinuţi în urma fuziunii; d) tabele nominale cu jucătorii rămaşi disponibili şi care pot fi legitimaţi la alte echipe ca jucători nou legitimaţi; asupra acestora vechiul club nu mai are nici un drept; e) chitanţa de plată a taxei procedurale. 4.1.3. Cererea de fuziune şi documentele arătate mai sus se depun la forul competent cu minumum 15 zile înainte de începerea campionatului în care participă echipa clubului de categorie superioară, în caz contrar cererea urmând a fi respinsă ca tardiv

introdusă. 4.1.4. În cazul în care fuziunea a fost aprobată, clubul rezultat din fuziune se afiliază la FRF sau AJF, după caz, şi are dreptul să activeze în competiţii cu numărul total de echipe existent la fiecare dintre cluburile care au fuzionat, respectându-se pentru fiecare categoria competiţională şi dispoziţiile art.50 din prezentul regulament. 4.1.5. Cluburile care au fuzionat se dezafiliază. 4.2. ABSORBŢIA 4.2.1. Două sau mai multe cluburi se pot comasa prin absorbţie. Urmare a comasării prin absorbţie, clubul care îşi continuă activitatea preia obligaţiile şi drepturile patrimoniale şi nepatrimoniale ale celorlalte cluburi care au intrat în procesul de comasare. Clubul astfel rezultat nu are dreptul să se divizeze sau să se comaseze în următorii trei ani. 4.2.2. Cluburile ale căror echipe au promovat într-o categorie superioară nu au dreptul să să se comaseze sau să se divizeze timp de trei ani competiţionali. 4.2.3. Clubul rezultat din absorbţie are dreptul să activeze în competiţii cu numărul total de echipe existent la fiecare din celelalte cluburi înaintea absorbţiei respectându-se, pentru fiecare, categoria competiţională şi dispoziţiile art.50 din prezentul regulament. 4.2.4. Aprobarea absorbţiei se face în condiţiile stabilite pentru fuziune. Art.5. – DIVIZAREA CLUBURILOR 5.1. Potrivit legii, cluburile se pot diviza prin împărţirea întregului patrimoniu între mai multe cluburi deja existente sau care iau astfel fiinţă. În cazul în care divizarea a fost încuviinţată de instanţa de judecată competentă, cluburile rezultate din divizare vor trebui să se reafilieze la FRF, AJF şi, după caz, la LPF, urmând procedura prevăzută de Statutul FRF şi de dispoziţiile art.1 din prezentul regulament. 5.2. Comitetul Executiv al FRF şi, respectiv, Biroul Executiv al AJF, vor lua act de statutele cluburilor rezultate din divizare şi vor admite reafilierea la FRF/AJF a clubului/cluburilor rezultate din divizare, păstrând în mod corespunzător drepturile de participare în competiţii. În cazul în care, urmare a divizării, clubul/cluburile rezultate îşi schimbă sediul în altă localitate este obligatoriu ca jucătorii legitimaţi la acestea săşi exprime în scris acordul cu privire la continuarea activităţii la noul sediu, în caz contrar aceşti jucători fiind disponibili, conform art.4.1.2. lit.d din prezentul regulament. 5.3. Divizarea se poate face numai între două ediţii ale campionatului. Art.6. – CESIUNEA DREPTULUI DE PARTICIPARE ÎN COMPETIŢII 6.1. Cluburile nu au dreptul să încheie tranzacţii având drept obiect cesiunea ori schimbul dreptului unei echipe de a participa în campionat. 6.2. Prin excepţie, cluburile organizate ca persoane juridice fără scop patrimonial pot să cesioneze dreptul de participare în competiţii a echipelor proprii unor cluburi organizate ca societăţi comerciale sportive pe acţiuni. 6.3. Competenţa privind aprobarea cesiunii dreptului de participare în competiţii aparţine Comitetului Executiv al FRF, respectiv, Biroului Executiv al AJF, atunci când cluburile în cauză sunt afiliate la acelaşi AJF, în caz contrar competenţa fiind a Comitetului Executiv

al FRF. 6.4. Cesiunea se aprobă pe baza depunerii la forul competent, cu cel puţin 30 de zile înaintea începerii campionatului, a următoarelor documente: a) cererea de aprobare a cesiunii formulată de cluburile interesate; b) hotărârea organului de conducere al clubului cedent prin care s-a aprobat cesiunea; c) hotărârea organului de conducere al clubului cesionar prin care s-a aprobat preluarea dreptului de participare; d) contractul de cesiune încheiat între cele două cluburi, stampilat şi semnat de reprezentanţii legali ai acestora. e) dovada achitării taxei de cesiune. 6.5. Cesiunea poate fi efectuată numai între două ediţii ale campionatului. Art. 7. – COMPETENŢA ŞI PROCEDURA 7.1. Constituirea şi afilierea structurilor sportive, precum şi modificările aduse actelor constitutive ale acestora se fac corespunzător dispoziţiilor Legii nr.69/2000, Regulamentului de punere în aplicare a dispoziţiilor Legii educaţiei fizice şi sportului nr.69/2000, Statutului FRF/AJF, după caz, şi prevederilor prezentului regulament. 7.2. Competenţa aprobării operaţiunilor privind schimbarea denumirii ori a sediului cluburilor, comasarea şi divizarea cluburilor, respectiv, cesiunea dreptului de participare în competiţii aparţine Comitetului Executiv al FRF sau Biroul Executiv al AJF, pentru membrii afiliaţi ai fiecăreia. În cazul în care comasarea are loc între cluburi afiliate la FRF şi AJF, competenţa aprobării aparţine FRF. Art.8. – DEZAFILIEREA 8.1. Calitatea de membru afiliat a unui club la FRF/AJF, încetează prin: a) retragerea din FRF/AJF; b) dizolvarea membrului afiliat; c) excluderea membrului afiliat din FRF/AJF; d) retrogradarea în campionatul judeţen de seniori, sau neînscrierea în campionatele naţionale ale juniorilor A şi B ( a cluburilor care nu au obligaţia de a participa ) care atrage încetarea calităţii de membru afiliat al FRF; e) revocarea recunoaşterii ca structură sportivă, potrivit legii şi, în consecinţă, radierea sa din Registrul sportiv; f) dizolvarea FRF/AJF. 8.2. Un membru afiliat este de drept autorizat să se retragă din FRF/AJF, în următoarele condiţii: a) hotărârea de retragere a fost aprobată de adunarea generală a membrului afiliat respectiv în conformitate cu prevederile statutului propriu; b) hotărârea de retragere a fost transmisă Comitetului Executiv al FRF, Comitetului Executiv al LPF sau Biroului Executiv al AJF. 8.2.1. Un membru afiliat a cărui retragere a fost acceptată îşi pierde calitatea de membru afiliat şi toate drepturile conferite de aceasta. 8.3. Dizolvarea unui membru afiliat se aprobă de adunarea generală a acestuia, în conformitate cu prevederile statutului propriu. 8.3.1. Împuternicitul desemnat de adunarea generală are obligaţia să transmită FRF/AJF, hotărârea de dizolvare luată de adunarea generală a membrului afiliat 8.3.2. Dacă un membru afiliat se dizolvă, el îşi pierde automat calitatea de membru al FRF/AJF. Art. 9. - COTIZAŢII, CONTRIBUŢII BĂNEŞTI ŞI ALTE TAXE

9.1. Fiecare membru afiliat la FRF/AJF plăteşte o cotizaţie anuală fixă, care trebuie achitată integral până la data de 31 martie a fiecărui an. 9.2. Cuantumul cotizaţiei anuale este stabilit de Adunarea generală a FRF sau AJF, după caz. 9.3. Un club afiliat care nu şi-a achitat cotizaţia până la data 31 martie, începând cu data de 1 aprilie a fiecărui an, este automat suspendat, ceea ce conduce, implicit, la ridicarea dreptului de participare în competiţii ( echipele clubului nemaifiind programate la jocurile oficiale ), precum şi a dreptului de reprezentare în organele FRF/AJF. După plata cotizaţiei membrul afiliat în cauză îşi reintră imediat în drepturile sale. Dacă suspendarea a determinat excluderea din competiţie a echipelor clubului afiliat, se vor aplica regulamentele în materie. 9.4. FRF/LPF/AJF sunt în drept să perceapă taxe, contribuţii şi penalităţi specifice activităţii fotbalistice, pentru membrii afiliaţi, jucători şi oficiali, potrivit statutului şi regulamentelor în vigoare. 9.5. Cluburile care nu plătesc cotizaţiile, contribuţiile băneşti şi alte taxe regulamentare, nu vor fi programate în competiţiile oficiale organizate de FRF, LPF sau AJF, echipele lor fiind considerate ca neprezentate la jocurile respective. 9.6. În cazul jucătorilor juniori, promovaţi de la echipele din campionatele organizate de AJF la echipele ce participă la campionatele de juniori A sau B, precum şi pentru jucătorii legitimaţi la echipele nou promovate în Liga a III-a, ramân valabile, pâna la sfârşitul anului respectiv, taxele de viză anuală plătite la AJF. FRF va aplica viza anuală pe carnetele de legitimare ale jucătorilor respectivi fară să mai perceapă taxa regulamentară. 9.7. Contribuţiile băneşti sau taxele pentru participare în competiţii, legitimare, transferare, contestaţie, apel, recurs, vize, şi altele asemenea, se plătesc la FRF, LPF, AJF, după caz. 9.8. Pentru echipele de copii şi juniori nu se percep taxe anuale de participare în competiţii. 9.9. Plata se poate face în numerar, prin mandat poştal, virament sau cec, conform hotărârilor anuale ale Comitetului Executiv al FRF, Consiliului LPF sau Biroului Executiv al AJF. CAPITOLUL II STADIOANE Art. 10. - OMOLOGAREA STADIOANELOR 10.1. Stadioanele pe care se dispută jocurile oficiale se omologhează de către: a) Federaţia Română de Fotbal, pentru echipele participante la competiţiile organizate de către aceasta; b) Asociaţiile judeţene de fotbal, pentru campionatul Liga a IV-a şi alte competiţii organizate de acestea. 10.2. Omologarea stadioanelor pentru echipele participante în competiţiile organizate de F.R.Fotbal, se efectuează de către o comisie formată din: - reprezentantul FRF; - reprezentantul asociaţiei judeţene de fotbal;

- reprezentantul proprietarului bazei sportive; - delegatul Inspectoratului de poliţie sanitară şi medicină preventivă; - reprezentantul unităţii de pompieri; - reprezentantul forţelor de ordine publică; - reprezentantul clubului respectiv. 10.3. Omologarea celorlalte stadioane se va face de o comisie, cu o componenţă similară, mai puţin reprezentantul FRF, care este înlocuit de reprezentantulAJF. 10.4. Pentru cluburile din Liga I, stadioanele trebuie să corespundă condiţiilor de infrastructură stabilite prin Manualul naţional de acordare a licenţei cluburilor, aprobat de Comitetul Executiv al FRF. 10.5. Omologarea se face pe baza cererii clubului solicitant şi se constată printr-un proces verbal - tip FRF/ AJF. 10.6. La procesul – verbal de omologare se anexează certificatul de securitate a stadionului, eliberat de autoritatea publică locală, prin care se certifică atât capacitatea stadionului cât şi faptul că instalaţiile anexe ( vestiare, tribune, căi de acces ş.a. ) pot fi utilizate în condiţii de siguranţă de către jucători, oficiali şi, respectiv, publicul spectator, aceasta fiind o condiţie obligatorie pentru programarea jocurilor oficiale pe stadionul respectiv. 10.7. Omologarea este valabilă pentru o perioadă de maximum 10 ani, după care încetează automat, clubul interesat fiind obligat să solicite reomologarea. 10.8. Sunt obligate să solicite omologarea/reomologarea cluburile ale căror echipe au promovat într-o categorie superioară sau cele care, după omologare, au adus modificări terenului de joc sau instalaţiilor anexe prevăzute de art.11.2 din prezentul regulament. 10.9. Procesul – verbal de omologare/reomologare a stadionului se păstrează, în original, în evidenţa FRF/AJF şi a clubului care a solicitat omologarea. 10.10. Anularea omologării se poate face ori de câte ori se constată că terenul de joc, anexele şi instalaţiile nu mai corespund prevederilor regulamentare, sau a expirat termenul pentru care a fost făcută omologarea, dacă aceasta a avut caracter provizoriu. Sesizarea se face din oficiu sau prin rapoartele întocmite de arbitrii şi observatorii jocurilor. 10.11.După remedierea cauzelor care au dus la anularea omologării, clubul respectiv poate solicita reomologarea stadionului, cu respectarea prevederilor art. 10 şi art.11. 10.12.Cheltuielile de transport, cazare, masă, diurnă pentru delegaţi, ocazionate de omologarea, respectiv reomologarea stadioanelor sau altele privind verificări ori constatări ale unor modificări survenite după omologarea iniţială a terenului sunt suportate de clubul care a solicitat aceasta. Art. 11. - CONDIŢII DE OMOLOGARE 11.1. Jocurile oficiale se pot desfăşura numai pe stadioane omologate de forul competent, respectiv FRF sau AJF.

11.2. Pentru a fi omologate, terenurile trebuie să fie gazonate şi să îndeplinească următoarele condiţii: a) pentru jocurile din Liga I: lungimea terenului 105 m, iar lăţimea 68 m. Dacă din motive constructive ale stadionului dimensiunile de mai sus nu pot fi respectate se pot admite următoarele dimensiuni: lungime 100 – 105, lăţime 64 – 68 m. b) pentru jocurile oficiale din Liga a II-a şi a III-a şi cele de fotbal feminin,lungimea terenului trebuie să fie de 100 – 105 m iar lăţimea de 62 – 68 m; c) pentru jocurile de juniori: lungimea: 90 - 105 m şi lăţimea 60 - 68 m. Terenurile de joc pot fi acoperite şi cu gazon artificial, dacă acesta este conform cu standardele de calitate agreate de FIFA. d) porţi de dimensiuni corespunzătoare Legilor jocului. e) marcajul terenului se face folosind materiale adecvate, de culoare albă, care să nu prezinte pericol pentru jucători şi arbitri. f) gard împrejmuitor din plasă de sârmă înalt de minimum 2 m ( de regulă ), prevăzut cu cel puţin 4 porţi care se deschid spre terenul de joc; pentru jocurile oficiale organizate de AJF (AMF ) înălţimea minimă a gardului împrejmuitor este de minimum 1, 5 m. g) tunel de protecţie pentru jucători, arbitri, oficiali, complet izolat de public, pentru a asigura deplina integritate corporală a acestora în timpul deplasării de la vestiare la teren şi înapoi; h) tribune cu o capacitate minimă stabilită în funcţie de categoria competiţională pentru care se omologhează terenul, astfel: - 7.000 locuri pentru Liga I; - 1.500 locuri pentru Liga a II-a, între care, minimum 500 locuri pe scaune ( începând cu data de 1.07.2007 ); - 1.000 locuri pentru Liga a III-a, între care, minimum 500 locuri pe scaune ( începând cu 1.07.2010 ); - 300 locuri pentru fotbal feminin şi juniori. i) în funcţie de caracteristicile fiecărui stadion, se va amenaja, la tribuna I, un sector pentru presă; j) sală destinată organizării şedinţei tehnice şi a conferinţei de presă; k) două vestiare pentru jucători, prevăzute cu duşuri şi grupuri sanitare în stare de funcţionare şi cu masă de masaj; l) un vestiar pentru arbitri prevăzut cu duşuri şi grup sanitar, în stare de funcţionare; m) cabinet ( staţie ) de control doping şi cabinet medical de prim ajutor, cu grup sanitar, dotat cu trusă medicală, două pături, targă sanitară şi un pat de consultaţii. La stadioanele omologate pentru jocurile din Liga I, cabinetul medical va fi separat de cel pentru control doping; n) grupuri sanitare pentru spectatori; o) tabelă de marcaj instalată într-un loc vizibil, cu sau fără cronometru; cronometrul stadionului trebuie să fie oprit la terminarea timpului de joc regulamentar al fiecărei reprize ( adică după 45 şi, respectiv, 90 de minute ), această dispoziţie fiind aplicabilă şi în cazul reprizelor de prelungiri; p) în cazul în care jocul este televizat în direct, este interzisă redarea transmisiei sau a reluărilor unor faze din jocul respectiv pe ecrane destinate publicului, situate în incinta stadionului sau în proximitatea acestuia; q) staţie de amplificare (la terenurile omologate pentru jocurile din Liga a IV-a şi de juniori, aceasta nu e obligatorie); r) tablă de lemn, material plastic sau sticlă, montată într-un loc vizibil, pentru afişarea formaţiilor cu minimum 30 minute înainte de începerea jocului;

s) palete indicatoare din lemn, metal sau plastic, pe care să fie imprimate numerele pe ambele feţe, care vor fi folosite la înlocuirea jucătorilor pe timpul desfăşurării jocurilor şi la anunţarea timpului de prelungire stabilit de arbitru. Dimensiunile acestora sunt arătate în anexa nr.1. Paletele indicatoare pot fi înlocuite cu o tabelă electronică pentru schimbări. t) bănci pentru jucătorii de rezervă şi pentru persoanele oficiale, unde au acces maximum 13 persoane, respectiv: 7 jucători de rezervă, alte 6 persoane, între care antrenori, delegat, medic şi masor. Băncile vor fi situate pe aceeaşi parte, la distanţă egală faţă de linia de centru şi la minimum 5 metri de linia de margine, în apropierea gardului împrejmuitor. Ele vor avea un acoperiş protector. u) panourile publicitare trebuie amplasate la o distanţă de minimum 3 metri de linia de margine şi, respectiv, înapoia liniei fotografilor, trasată în spatele liniei de poartă. 11.3. Dimensiunile şi marcajul unui teren de joc, caracteristicile constructive, dimensiunile şi amplasarea porţilor şi a steagurilor, trebuie să fie în conformitate cu dispoziţiile „ Legilor jocului „ adoptate de IFAB, aşa cum sunt arătate în anexa nr.2. Dimensiunile steagurilor de la colţurile terenului de joc şi din dreptul liniei de mijloc sunt arătate în anexa nr.3. 11.4.Suprafaţa tehnică este o suprafaţă echivalentă cu lungimea băncii de rezervă, plus un metru în fiecare parte, şi care se prelungeşte în faţa băncii până la un metru de linia de margine a terenului (anexa nr. 4). Limitele suprafeţei tehnice trebuie trasate în mod corespunzător. 11.5. Orice fel de publicitate comercială, reală sau virtuală, este interzisă pe terenul de joc, pe materialul care echipează terenul ( inclusiv plasele porţilor şi suprafeţele pe care le delimitează pe pământ ), în interiorul suprafeţei tehnice sau la mai puţin de un metru de linia de margine,pe pământ în exteriorul terenului de joc şi aceasta din momentul în care echipele intră pe teren şi până când îl părăsesc la pauză, şi din momentul reîntoarcerii lor pe teren , până la finalul jocului. Nu se va putea monta pe acestea nici un obiect care nu are legătură cu fotbalul ( camere de luat vederi, aparate foto, microfoane ş.a. ). Reproducerea emblemelor FIFA, UEFA, FRF, ori ale cluburilor sau asociatiilor sportive, este interzisa pe terenul de joc şi pe materialele care echipează terenul de joc. 11.6. Instalaţia de iluminat pentru jocurile în nocturnă trebuie să să aibă o capacitate de minimum 1200 de lucşi şi să posede un generator electric de rezervă care să poată intra imediat în funcţiune în cazul în care, în timpul jocului, se întrerupe alimentarea cu energie electrică de la reţeaua publică. Generatorul de rezervă trebuie să asigure iluminarea uniformă a suprafeţei de joc cu o intensitate de minimum 800 de lucşi. 11.7. Clubul care solicită programarea jocurilor în nocturnă este obligat să prezinte forului organizator certificatul privind caracteristicile funcţionale ale instalaţiei de iluminat, eliberat de firma care a executat lucrările, aceasta fiind o condiţie pentru ca pe stadionul respectiv să fie programate jocuri în nocturnă. 11.8. Cluburile şi asociaţiile sportive sunt obligate să se asigure că stadioanele pe care

organizează jocuri oficiale îndeplinesc condiţiile privind securitatea jucătorilor, oficialilor şi publicului spectator şi să deţină în acest sens un certificat de securitate valabil, emis de autoritatea competentă. Art. 12. - VERIFICAREA TERENURILOR DE JOC Verificarea terenurilor de joc este efectuată: a) de arbitrul jocului, din oficiu, sau în baza unei contestaţii; b) de forul care organizează competiţia, din oficiu, sau în termen de maximum 10 zile dacă se fac modificări, la cererea echipei interesate. Art. 13. - TEREN DE JOC NEREGULAMENTAR 13.1. Terenul de joc este neregulamentar în următoarele situaţii: a) când lipseşte sau este deteriorat gardul împrejmuitor; b) când nu este marcat sau este marcat neregulamentar; c) când lipsesc sau sunt deteriorate ori neregulamentare porţile, plasele şi steagurile de colţ; d) pentru jocurile programate în nocturnă, instalaţia de iluminat nu funcţionează sau funcţionează necorespunzător. 13.2. În situaţia în care echipa organizatoare nu ia măsuri de remediere a deficienţelor arătate la art.13.1 lit.a – c în maximum 30 de minute de la ora oficială de începere, jocul nu se va mai disputa, iar echipa în cauză va fi sancţionată conform prevederilor regulamentare. Acest termen nu poate fi prelungit prin cumularea cu cel ce poate fi acordat pentru asigurarea asistenţei medicale. 13.3. Arbitrii sunt obligaţi să nu înceapă jocurile atunci când terenurile de joc prezintă una sau mai multe dintre deficienţele menţionate la art.13.1. Art. 14. - TEREN DE JOC IMPRACTICABIL 14.1. Terenul de joc este impracticabil dacă se află în una din următoarele situaţii: a) dacă aproximativ 1/4 din teren este sub apă, iar adâncimea apei nu mai permite ca mingea să vină în contact cu pământul, astfel încât controlul şi circulaţia mingii sunt împiedicate cu desăvârşire; b) în caz de furtună, ploaie torenţială, descărcări electrice, ninsori abundente, ceaţă sau viscol, sau dacă, urmare a acestora, vizibilitatea este sub 150 m. Dacă aceste situaţii intervin după începerea jocului, arbitrul va întrerupe jocul. c) teren acoperit cu zăpadă a cărei grosime împiedică controlul şi circulaţia mingii; d) teren cu una sau mai multe porţiuni acoperite de gheaţă şi care constituie pericol pentru integritatea corporală a jucătorilor şi arbitrilor. 14.2. Impracticabilitatea terenului de joc se constată şi se declară numai de către arbitrul jocului. 14.3. Ora de începere a jocului se poate amâna, sau jocul se poate întrerupe, maximum 60 de minute dacă terenul de joc devine impracticabil. 14.4. În situaţiile arătate la art.14.1. lit.a, şi c, cluburile organizatoare sunt obligate să ia toate măsurile în vederea readucerii suprafeţei de joc la condiţiile regulamentare. În caz contrar vor suporta consecinţele prevederilor regulamentare.

14.5. Jocurile care nu pot începe, sau nu mai pot fi reluate în condiţiile menţionate mai sus, vor fi programate a doua zi, având aceeaşi oră de începere, cu excepţia jocurilor de juniori, care vor fi reprogramate de forul organizator. Dacă, din aceleaşi cauze obiective, jocurile de seniori nu se dispută nici a doua zi, acestea vor fi reprogramate conform prevederilor regulamentare. 14.6. În caz de calamităţi naturale (inundaţii, seisme, viscol puternic,ş.a.), Comitetul Executiv al FRF, Consiliul L.P.F. sau Biroul Executiv al A.J.F. vor hotărî măsurile care se impun. CAPITOLUL III JUCĂTORII Art. 15. - LEGITIMAREA ŞI TRANSFERAREA JUCĂTORILOR 15.1. Legitimarea şi transferarea jucătorilor se efectuează conform prevederilor Regulamentului privind statutul şi transferul jucătorilor de fotbal. 15.2. Legitimarea şi transferarea jucătorilor se efectuează numai la/ între structuri sportive care deţin certificat de identitate sportivă şi sunt afiliate la FRF, AJF, după caz, respectiv membre ale LPF. 15.3. Nerespectarea dispoziţiilor cu privire la legitimarea şi transferarea jucătorilor, viza anuală şi viza medicală atrage aplicarea sancţiunilor regulamentare. 15.4. Participarea la jocurile oficiale pe bază de tabele nominale este interzisă. Art. 16. - NUMĂRUL JUCĂTORILOR 16.1. Jocurile oficiale se dispută între echipe cuprinzând fiecare cel mult 11 jucători, între care un portar. Fiecare echipă are un căpitan, înscris în raportul de arbitraj. 16.2. Jocurile oficiale nu pot începe dacă echipele nu prezintă cel puţin şapte jucători, la meciurile de seniori şi, respectiv, opt jucători la competiţiile de juniori şi fotbal feminin, cu carnete de legitimare şi drept de joc pentru echipele respective. 16.3. Arbitrul are obligaţia să nu înceapă jocul dacă nu sunt respectate condiţiile de mai sus. 16.4. Echipa care nu prezintă arbitrului numărul de carnete de legitimare prevăzute la art.16.2, va fi sancţionată la fel ca în cazul neprezentării la joc. 16.5. Echipele au dreptul să înscrie în raportul de arbitraj maximum 18 jucători, între care şapte jucători de rezervă. 16.6. Înscrierea jucătorilor titulari şi de rezervă în raportul de arbitraj se face numai înainte de începerea jocului. 16.7. Echipele pot folosi într-un joc oficial din Liga I, în acelaşi timp în teren, un număr de maximum cinci jucători de cetăţenie străină şi, respectiv, maximum trei jucători de cetăţenie străină – echipele din celelalte categorii competiţionale. 16.8. Jucătorii juniori sunt consideraţi o categorie ierarhic inferioară faţă de toate celelalte

categorii de seniori. Ei pot fi utilizaţi şi la jocurile echipelor de seniori numai dacă au împlinit vârsta de 14 ani. Perioada junioratului se încheie la data de 30 iunie a anului în care jucătorii împlinesc vârsta de 19 ani. 16.9. Echipele care folosesc într-un joc oficial jucători neînscrişi în raportul de arbitraj vor fi sancţionate conform prevederilor regulamentare. 16.10. După caz, Comitetului Executiv al FRF poate emite anual hotărâri în legătură cu folosirea jucătorilor seniori, juniori şi a jucătoarelor, în ceea ce priveşte numărul, vârsta, numărul de înlocuiri, s.a. 16.11. Echipele din Liga a II-a sunt obligate să folosească efectiv, pe toată durata jocurilor de campionat cel puţin un jucător junior. Dacă jucătorul junior folosit ca titular este eliminat din teren de către arbitru, echipa în cauză nu este obligată să procedeze la introducerea în teren a unui alt jucător junior. 16.12. Echipele din Liga a III-a sunt obligate să folosească efectiv, pe toată durata jocurilor de campionat, cel puţin doi jucători juniori. Dacă unul dintre jucătorii juniori este eliminat din teren de către arbitru, echipa în cauză nu este obligată să procedeze la introducerea în teren a unui alt jucător junior. 16.13. Echipele participante în campionatele Ligilor a II-a şi a III-a care nu se conformează obligaţiilor stabilite de art.16.11 şi, respectiv, 16.12, din prezentul regulament vor începe şi, după caz, vor continua jocul cu un număr mai mic de jucători. 16.14. Identificarea jucătorilor juniori în jocurile de campionat se face pe baza carnetului de legitimare şi a cărţii de identitate / paşaportului, în original. Neprezentarea cărţii de identitate/ paşaportului atrage imposibilitatea participării la joc. Art. 17. - DESCOMPLETAREA ECHIPEI Un joc nu poate continua cu mai puţin de şapte jucători la competiţiile de seniori şi opt jucători la competiţiile de juniori sau fotbal feminin. În caz de descompletare a uneia dintre echipe sub numărul stabilit mai sus, cu sau fără intenţie, arbitrul este obligat să oprească jocul, clubul respectiv urmând sa fie sancţionat conform prevederilor regulamentare cu pierderea jocului. Art. 18. - ÎNLOCUIREA JUCĂTORILOR 18.1. Echipele participante în competiţiile de seniori organizate de FRF sau LPF ( cu excepţia Ligii a III-a şi a competiţiilor de fotbal feminin ) au dreptul să schimbe pe toată durata jocului trei jucători, indiferent de post. 18.2. Echipele participante în Liga a III-a au dreptul să schimbe patru jucători. 18.3. Echipele participante în competiţiile de fotbal feminin, copii şi juniori pot schimba câte cinci jucători, iar cele participante în competiţiile de seniori organizate de AJF, câte patru jucători. În cazul în care dispoziţiile privind numărul maxim al înlocuirilor permise nu sunt respectate, echipa vinovată va fi sancţionată cu pierderea jocului respectiv. Arbitrii şi observatorii oficiali sunt obligaţi să consemneze în rapoartele lor, întocmite după fiecare joc la care au oficiat, abaterile privind nerespectarea numărului maxim de înlocuiri permise, în caz contrar urmând să suporte sancţiuni disciplinare. 18.4. Schimbările de jucători se fac cu respectarea următoarelor condiţii: a) arbitrul trebuie să fie încunoştiinţat în prealabil de schimbarea ce urmează a se efectua, numai când jocul este oprit;

b) jucătorul de rezervă nu poate intra în terenul de joc înainte ca jucătorul ce urmează a fi înlocuit să fi părăsit terenul şi după ce a primit un semn de încuviinţare din partea arbitrului; e) jucătorul de rezervă va intra în terenul de joc numai pe la linia de mijloc şi atunci când jocul este oprit; f) încălzirea jucătorilor care urmează să intre în terenul de joc în urma unor înlocuiri se va face de-a lungul liniei de margine, înapoia arbitrului asistent 1. Dacă nu sunt condiţii pentru a efectua încălzirea în spaţiul din spatele arbitrului asistent 1, încălzirea jucătorilor se va face în spatele porţii proprii, şi înapoia panourilor publicitare, respectându-se linia fotografilor. Cel mult câte 3 jucători de la fiecare echipă pot efectua încălzirea în acelaşi timp. Jucătorul de rezervă trebuie să poarte echipament care să-l deosebească de jucătorii din terenul de joc. În funcţie de condiţiile existente la fiecare teren, arbitrul va stabili, în cadrul şedinţei tehnice, spaţiul ce va fi folosit pentru încălzire de către jucătorii de rezervă; g) un jucător care a fost înlocuit nu mai poate participa la joc; h) jucătorul de rezervă este supus autorităţii şi jurisdicţiei arbitrului fie că a fost sau nu a fost introdus în joc; i) procedura de înlocuire se termină în momentul în care jucătorul de rezervă intră în terenul de joc. Începând din acest moment el este considerat jucător titular, în timp ce coechipierul care a fost înlocuit încetează să mai fie titular. 18.5. La jocurile din Liga I arbitrul va înmâna delegaţilor celor două echipe, înaintea începerii jocului, formulare pentru schimbările de jucători. Aceste formulare se completează şi se înmânează celui de-al patrulea oficial înaintea efectuării fiecărei schimbări. 18.6. Delegaţii echipelor au obligaţia ca la terminarea jocului să ia cunoştinţă, sub semnătură, de schimbările de jucători şi de minutul în care au fost efectuate, aşa cum sunt înscrise de arbitru în raportul de arbitraj. 18.7. La efectuarea schimbărilor de jucători se aplică următoarele reguli: a) oricare jucător îl poate înlocui pe portar cu condiţia ca arbitrul să fie anunţat în prealabil, iar schimbarea să aibă loc în timpul unei opriri a jocului, cu respectarea dispoziţiilor regulamentare privind echipamentul jucătorilor; b) jucătorul de rezervă care a înlocuit un jucător titular poate fi şi el înlocuit la rândul său în limita numărului şi a condiţiilor prevăzute de actualul regulament; c) un jucător titular eliminat înainte de lovitura de începere a jocului poate fi înlocuit cu unul din jucătorii de rezervă. În acest caz echipa respectivă îşi diminuează corespunzător numărul de înlocuiri la care are dreptul; d) un jucător de rezervă eliminat înainte sau după lovitura de începere a jocului nu poate fi înlocuit. 18.8. În timpul oricăror alte jocuri – altele decât cele oficiale - se poate recurge la şase înlocuiri. De asemenea pot fi efectuate mai mult de şase înlocuiri, numai dacă echipele s-au înţeles în acest sens şi arbitrul a fost informat înaunte de începtul jocului. Art. 19. - JUCĂTORI ELIMINAŢI 19.1. Jucătorilor eliminaţi de pe teren, sau celor care au comis acte de indisciplină înainte, în timpul sau după terminarea jocului, li se vor reţine carnetele de legitimare, care vor fi înaintate de arbitru, odată cu raportul său, forului organizator.

19.2. Până la pronunţarea hotărârii comisiei organizatoare, jucătorii respectivi nu au drept de joc. Pronunţarea hotărârii se va face în cel mult 5 zile de la data la care s-a comis abaterea. În cazul când jocurile oficiale sunt programate în timpul săptămânii ( etape intermediare ), este obligatoriu ca pronunţarea hotărârii să se facă în cel mult 2 zile de la data disputării jocului. 19.3. Jucătorii de rezervă, înscrişi în raportul de arbitraj, eliminaţi în timpul jocului, înlocuiţi în timpul jocului sau aflaţi în stare de suspendare, vor fi asimilaţi jucătorilor titulari şi sancţionaţi conform prevederilor regulamentare. 19.4. Jucătorii de rezervă înscrişi în raportul de arbitraj au obligaţia să ia loc pe băncile special amenajate în incinta terenului de joc. Părăsirea acestora, în alte condiţii decât cele prevăzute de regulament, va conduce la sancţionarea vinovaţilor. 19.5. Jucătorii eliminaţi în timpul jocului trebuie să părăsească imediat incinta terenului de joc pe la limita cea mai apropiată, precum şi suprafaţa tehnică, şi să se deplaseze la vestiare. 19.6. Jucătorii suspendaţi de comisiile de disciplină nu pot participa la nici un fel de joc oficial până când nu au executat sancţiunea. Art. 20. - PARTICIPAREA LA JOCURI ÎN CONDIŢII NEREGULAMENTARE 20.1. Jucătorii seniori, indiferent de categorie, cu excepţia portarului, nu pot participa la două jocuri oficiale în aceeaşi zi. 20.2. Jucatorii juniori, cu excepţia portarului, pot participa la două partide oficiale consecutive numai dacă între ele există un interval de minimum 36 de ore. Această dispoziţie nu se aplică în cazul turneelor finale ale competiţiilor de juniori. 20.3. Nerespectarea dispoziţiilor de mai sus se sancţionează cu pierderea celui de al doilea joc, din oficiu, cu scorul de 3-0. 20.4. Într-un an competiţional, un jucător junior nu poate participa la mai mult de 40 de meciuri oficiale, în caz contrar urmând ca jocurile să se omologheze cu scorul de 3 – 0 în favoarea echipelor adverse. 20.5. Echipele care prezintă în componenţa lor jucători care au obţinut legitimarea şi dreptul de joc cu încălcarea prevederilor regulamentare, fapt dovedit ca urmare a soluţionării unei contestaţii, vor fi sancţionate cu pierderea jocurilor. În cazul în care legitimarea sau dreptul de joc al jucătorilor în cauză au fost acordate în condiţii neregulamentare de către organele competente, dar, se constată că echipa în cauză a fost de bună credinţă, jocurile respective se vor omologa cu rezultatele de pe teren iar jucătorilor respectivi li se va ridica dreptul de joc până la soluţionarea cauzei. Art. 21. - IDENTIFICAREA JUCĂTORILOR 21.1. Conducătorii, respectiv delegaţii echipelor, sau, în lipsa lor, căpitanii echipelor,

sunt obligaţi să prezinte arbitrilor, înainte de începerea jocului, carnetele de legitimare ale jucătorilor trecuţi în raportul de arbitraj. În toate competiţiile, mai puţin cele din Cupa României, identificarea jucătorilor juniori se face pe baza carnetelor de legitimare şi a cărţilor de identitate/paşapoartelor jucătorilor, în original. 21.2. În mod excepţional, în lipsa unor carnete de legitimare, se admite identificarea cu cartea de identitate însoţită de dovada existenţei vizei medicale, cu respectarea numărului minim de carnete de legitimare, conform art.16.2 şi art.45.1 din prezentul regulament. 21.3 Carnetele de legitimare ale tuturor jucătorilor înscrisi în raportul de arbitraj si cărţile de identitate ale jucătorilor juniori vor fi păstrate de arbitri până la terminarea jocului, după care se restituie conducătorilor, delegaţilor sau căpitanilor de echipă, cu excepţia carnetelor jucătorilor eliminaţi, contestaţi, sau a carnetelor reţinute după terminarea jocului. Art. 22. - VERIFICAREA IDENTITĂŢII JUCĂTORILOR 22.1. Echipele pot verifica reciproc, înainte de începerea jocului, prin conducător, delegat sau căpitanul de echipă, identitatea jucătorilor înscrişi în raportul de arbitraj, precum şi celelalte elemente constitutive ale dreptului de joc. 22.2. În cazul în care una din echipe solicită verificarea identităţii unor jucători pe motiv de substituire, arbitrul are următoarele obligaţii: a) să dispună ca jucătorul (jucătorii) în cauză să-şi înscrie datele personale( numele şi prenumele, data şi locul naşterii ) în raportul de arbitraj şi să semneze; b) să menţioneze în raportul de arbitraj momentul formulării contestaţiei (înainte, la pauză sau după joc), precum şi oricare alte elemente care ar duce la identificarea jucătorului presupus a fi substituit (înălţime, culoarea tenului, a ochilor sau a părului, numărul de pe tricou, etc.); c) să se fotografieze cu jucătorul presupus a fi substituit. Art.23. -COMPORTAREA ŞI OBLIGAŢIILE JUCĂTORILOR 23.1. Jucătorii sunt obligaţi să păstreze disciplina şi să respecte regulile de conduită în societate, atât pe terenul de joc, cât şi în afara lui. 23.2. În timpul jocului au următoarele obligaţii: - să execute întocmai hotărârile şi dispoziţiile arbitrului; - să aibă o ţinută vestimentară regulamentară; - să aibă o atitudine corectă şi decentă faţă de public; - să joace la reala lor valoare; - să nu incite coechipierii şi publicul la acte de violenţă sau dezordine; - să nu părăsească terenul de joc fără încuviinţarea arbitrului şi să nu-şi determine coechipierii să facă aceasta; - să nu simuleze lovituri şi accidentări în scopul obţinerii unor decizii în favoarea echipelor lor şi să nu provoace intervenţia publicului; - să salute publicul înainte de începerea jocului şi la terminarea acestuia. 23.3. Nerespectarea obligaţiilor de mai sus atrage aplicarea sancţiunilor în raport cu gravitatea faptelor, conform prevederilor regulamentare.

Art. 24. - ECHIPAMENTUL DE JOC 24.1. Jucătorii sunt obligaţi să se prezinte la jocurile oficiale îmbrăcaţi uniform, în echipamentul stabilit cu ocazia afilierii. 24.2. Cu cel puţin 15 zile înaintea începerii fiecărui an competiţional, cluburile sunt obligate să comunice Federaţiei Române de Fotbal, Ligii Profesioniste de Fotbal şi respectiv asociaţiei judeţene de fotbal, culorile echipamentului de joc, principal şi de rezervă. 24.3. Echipa gazdă va juca în echipamentul principal, echipa oaspete fiind obligată să se prezinte la teren cu două seturi de echipament (principal şi de rezervă), urmând ca echipamentul de joc să fie stabilit de arbitru, la şedinţa tehnică dinaintea jocului. 24.4. Când jocul are loc pe teren neutru, ambele echipe sunt obligate să se prezinte la teren cu două seturi de echipament de culori diferite, echipa care va schimba echipamentul fiind stabilită prin tragere la sorţi, dacă regulamentul competiţiei nu dispune altfel. 24.5. Echipamentul de bază al fiecărui jucător se compune din: tricou, şort, jambiere, apărători pentru tibie şi ghete. Un jucător nu va putea să poarte nici un obiect periculos pentru el însuşi sau pentru ceilalţi jucători (crampoane neregulamentare, aparate gipsate, ceasuri, bijuterii, amulete, etc.). Apărătorile pentru tibie trebuie să corespundă următoarelor cerinţe: - să fie în întregime acoperite de jambiere; - să fie confecţionate dintr-un material corespunzător ( cauciuc, plastic, sau materiale similare ); - să asigure un grad de protecţie corespunzător. 24.6. Portarul va purta echipament care să-l deosebească vizibil de ceilalţi jucători, de portarul advers şi de arbitri. De asemenea, el poate să poarte pantaloni de trening. 24.7. Tricourile jucătorilor vor avea imprimate pe spate un număr vizibil de la distanţă, cu dimensiunile minime prevăzute în anexa nr.5., de o culoare care să contrasteze cu cea a culorii dominante a tricourilor. 24.7.1. Căpitanul de echipă va purta pe braţul stâng o banderolă distinctivă. 24.8. În cazul în care jucătorii folosesc chiloţi suplimentari (chiloţi termici), aceştia trebuie să fie de aceeaşi culoare cu chiloţii de joc şi să nu depăşească în lungime genunchiul. 24.9. Înaintea începerii jocului, arbitrul va controla respectarea dispoziţiilor privind echipamentul de joc şi nu va permite accesul în teren al jucătorilor care nu se conformează acestora. Dacă după controlul efectuat înainte de începerea jocului, arbitrul observă că un jucător poartă orice tip de bijuterie, jucătorul va fi avertizat ( cartonaş galben ) şi va fi obligat să o îndepărteze imediat. 24.10. Dacă, în timpul meciului, jucătorii nu respectă dispoziţiile de mai sus ( îşi coboară jambierele, scot tricoul peste chilot, le iese gheata din picior, s.a.), arbitrii au obligaţia de a cere jucătorilor respectivi să-şi pună echipamentul în ordine. 24.11. În caz de nerespectare sau încălcare cu persistenţă a obligaţiilor privind echipamentul de joc, arbitrii vor trimite în afara terenului de joc pe cei vinovaţi, până când aceştia revin cu o ţinută regulamentară. 24.12. Dacă întreaga echipă se prezintă în echipament neregulamentar, arbitrul va acorda acesteia un termen de 15 minute pentru remedierea situaţiei, după care, în caz de neconformare, va fluiera sfârşitul jocului. CAPITOLUL IV ORGANIZAREA JOCURILOR Art. 25. - CARACTERUL JOCURILOR

25.1. Jocurile de fotbal pot fi: a) jocuri oficiale interne care se dispută în cadrul unei competiţii organizate de FRF, LPF, sau AJF, pe baza unui regulament şi a unui program dinainte stabilit, având drept scop stabilirea unei ordini ierarhice a echipelor în clasamentul final; b) jocurile oficiale internaţionale inter-ţări şi între cluburi care sunt organizate de FRF, FIFA,UEFA. sau alte foruri; c) jocuri amicale interne care se organizează de FRF, LPF, AJF sau de către cluburi; d) jocuri amicale internaţionale, jocuri inter-ţări, între oraşe, între cluburi, organizate sau autorizate de FRF, cu acordul federaţiilor naţionale şi a cluburilor participante; e) jocuri în cadrul unor competiţii necuprinse în calendarele competiţionale ale FRF/LPF/AJF, organizate de Federaţia Sportul pentru Toţi, alte persoane juridice sau fizice, cu autorizarea FRF sau AJF, după caz. 25.2. Cluburile nu pot schimba de comun acord caracterul jocurilor, din oficiale în amicale sau invers, sub sancţiunea omologării jocurilor cu rezultatul de 3-0 în defavoarea ambelor echipe. 25.3. Cluburile pot participa la jocuri amicale în următoarele condiţii: a) din proprie iniţiativă pentru cele interne; b) cu avizul LPF, respectiv AJF, şi cu aprobarea FRF, pentru cele internaţionale. 25.4. Cluburile nu pot angaja jocuri amicale cu echipe aparţinând unor cluburi suspendate sau excluse din FRF/AJF. 25.5. În caz de nerespectare a dispoziţiilor de mai sus, echipele vinovate vor fi sancţionate conform prevederilor regulamentare. 25.6. La jocurile amicale interne şi internaţionale, echipele pot utiliza şi jucători legitimaţi la alte echipe numai după ce au obţinut în prealabil acordul scris al clubului respectiv. 25.7. În caz de nerespectare a dispoziţiilor de mai sus, jucătorii şi cluburile în culpă vor suporta sancţiunile prevăzute de regulament. Art. 26. - REGULI DE JOC La toate jocurile oficiale şi amicale se aplică „ Legile jocului „ stabilite de International Football Association Board ( IFAB ), singurul organism competent să modifice aceste reguli. Art. 27. - CONDIŢII DE JOC Cluburile organizatoare sunt obligate să asigure pentru desfăşurarea jocurilor, oficiale sau amicale, următoarele: a) două fanioane de culoare roşie, portocalie sau galbenă, sau în carouri ( folosind două din aceste culori ), pentru arbitrii asistenţi, cu dimensiunile prevăzute în anexa nr. 6; b) minimum 3 mingi care să corespundă prevederilor „ Legilor jocului „ adoptate de IFAB. Echipa vizitatoare poate prezenta o minge de joc care să îndeplinească aceleaşi condiţii, arbitrul având dreptul de a alege mingea cu care se va juca. Mingea pentru joc şi mingile de schimb se vor verifica de arbitru la vestiar, iar la sfârşitul jocului vor fi predate echipei deţinătoare. În cazul în care terenul de joc este acoperit cu zăpadă, se recomandă ca mingile utilizate, precum şi marcajul terenului, să aibă o culoare contrastantă. c) o trusă medicală de prim-ajutor, două pături, 1-2 tărgi sanitare şi 2-4 brancardieri; d) cabinet medical, cabinet pentru controlul doping şi celelalte mijloace necesare

asigurării asistenţei medicale, cu personalul aferent, inclusiv pentru acordarea asistenţei medicale şi primului-ajutor pentru spectatori; e) măsurile de ordine; f) mijloacele şi instalaţiile specializate pentru intervenţii în caz de incendiu, de regulă, o autospecială şi, obligatoriu, personalul de intervenţie autorizat pentru stingerea incendiilor, coordonat de şeful formaţiunii de pompieri. g) în funcţie de condiţiile meteorologice şi starea terenului, echipei vizitatoare i se poate permite să se antreneze pe terenul de joc, în preziua jocului. Durata antrenamentului respectiv nu va fi mai mare de o oră, cu excepţia situaţiei în care cele două cluburi sunt de acord cu o durată mai mare. Art. 28. - DURATA JOCULUI 28.1. Durata unui joc oficial sau amical este de: - 90 de minute pentru jocurile de seniori, fotbal feminin şi juniori din categoria A ; - 80 de minute pentru jocurile de juniori din categoria B; - 70 de minute pentru jocurile de juniori din categoria C; - 60 de minute pentru jocurile de juniori din categoria D; - 40 de minute pentru jocurile de juniori din categoria E; - 40 de minute ( joc efectiv ) pentru jocurile de fotbal în sală. 28.2. Timpul de joc este împărţit în două reprize egale cu o pauză ce nu poate depăşi 15 minute. Durata pauzei dintre reprize nu poate fi modificată decât cu consimţământul arbitrului. Art. 29. - JOCURI CU PRELUNGIRI 29.1. Jocurile de seniori care se dispută în sistem eliminatoriu şi care după consumarea timpului regulamentar de joc se termină cu un rezultat de egalitate, vor fi prelungite cu două reprize a câte 15 minute fiecare, fără pauză între ele, dar cu o pauză de maximum cinci minute între sfârşitul jocului şi prima repriză de prelungire. În această pauză, în care jucătorii sunt obligaţi să rămână în terenul de joc şi să se supună dispoziţiilor arbitrului, se va stabili prin tragere la sorţi echipa care va avea lovitura de începere. 29.2. În cazul în care, după cele 30 de minute de prelungiri, egalitatea persistă, echipa câştigătoare a jocului va fi stabilită prin executarea loviturilor din punctul de pedeapsă, conform prevederilor cuprinse în Legile Jocului. 29.3. Jocurile de juniori şi copii nu se pot prelungi în cazul unui rezultat de egalitate, echipa câştigătoare a jocului fiind desemnată în urma executării loviturilor de departajare. Art. 30. - ASISTENŢA MEDICALĂ 30.1. F.R.F., L.P.F., AJF, cluburile şi asociaţiile sportive sunt obligate să asigure asistenţa medicală pe toată durata desfăşurării jocurilor pe care le organizează, astfel: a) la jocurile de seniori din competiţiile organizate de FRF şi LPF, obligatoriu, cu medic; a) la celelalte jocuri, cu medic sau asistent medical. Jocurile organizate de FRF şi LPF, respectiv cele din Liga I, a II-a şi a III-a, campionatul feminin, precum şi cele din Cupa României ( faza naţională ),

Supercupa României şi Cupa Ligii pot începe numai dacă la teren sunt prezenţi medicul delegat şi medicul echipei gazdă. 30.2. La toate jocurile, cadrul medical delegat va prezenta o delegaţie eliberată de organul sanitar competent, precum şi un act de identitate, această persoană fiind recunoscută ca fiind cadrul medical delegat. În cazul în care, din motive obiective, cadrul medical delegat nu a ridicat delegaţia eliberată de organul medical competent, prin excepţie se admite ca arbitrul să decidă începerea jocului pe baza legitimaţiei de serviciu eliberată de unitatea sanitară, prezentată de cadrul medical. În acest caz arbitrul va înscrie în raportul de arbitraj numele şi prenumele cadrului medical, numărul, data şi unitatea medicală care a eliberat legitimaţia. 30.3. Arbitrii sunt obligaţi să nu înceapă jocul dacă medicul delegat, sau, după caz, asistentul medical delegat, nu se prezintă la teren în maximum 15 minute de la ora oficială la care este programat jocul. 30.4. În cazul în care medicul delegat ( asistentul medical delegat ) se deplasează la o unitate sanitară însoţind un jucător accidentat, asistenţa medicală va fi asigurată în continuare de medicul ( asistentul medical ) echipei gazdă. 30.5. În situaţia unor accidentări grave, care necesită deplasarea la unitatea medicală atât a medicului delegat cât şi a medicului echipei gazdă, asistenţa medicală va fi asigurată de medicul echipei vizitatoare înscris în raportul de arbitraj. Acelaşi lucru e valabil şi în cazul asistenţilor medicali, la jocurile la care aceştia au dreptul regulamentar de a îndeplini atribuţiile respective. Dacă, în astfel de situaţii, echipa vizitatoare nu are medic ( asistent medical ) care să poată asigura în continuare asistenţa medicală, arbitrul va întrerupe jocul şi va proceda în conformitate cu dispoziţiile regulamentare privind jocurile întrerupte sau amânate. 30.6. Pentru disputarea unui joc oficial, organizatorul este obligat să asigure prezenţa la teren a două autosanitare, sau a unei autosanitare şi a unui autoturism ( pe care să fie inscripţionată o cruce roşie pe fond alb ). Aceste mijloace de transport, ale căror numere de înmatriculare vor fi înscrise de arbitru în raportul de arbitraj, trebuie să stea la dispoziţie, în incinta terenului, pe toată durata jocului. Arbitrul este obligat să verifice respectarea acestei condiţii, înainte de începerea jocului şi, ulterior, până la terminarea jocului, potrivit dispoziţiilor prezentului regulament. 30.7. FRF, LPF şi AJF nu-şi asumă nici o răspundere în caz de accidentare a jucătorilor la antrenamente sau în timpul jocurilor oficiale sau amicale. 30.8. Arbitrii jocurilor sunt obligaţi să nu înceapă jocul în cazul în care cadrul medical delegat să asigure asistenţa medicală nu se prezintă la teren în maximum 15 minute de la ora stabilită pentru începerea jocului şi să nu continue jocul dacă asistenţa medicală nu este asigurată pe toată durata desfăşurării lui, potrivit dispoziţiilor prezentului regulament. 30.9. În cadrul şedinţei tehnice, organizată înaintea jocului, arbitrul şi observatorul oficial vor verifica împreună cu delegaţii celor două echipe dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de regulament privind asigurarea asistenţei medicale. 30.10. Poziţia medicului delegat ( a asistentului medical delegat ) va fi stabilită cu

ocazia şedinţei tehnice şi va fi, de regulă, între băncile de rezerve sau, într-o altă poziţie din incinta terenului care să-i permită să intervină operativ la solicitarea arbitrului. Art.31. - CONTROLUL DOPING 31.1. Dopingul constă în folosirea substanţelor şi/sau metodelor interzise care sunt prevăzute în Regulamentele FIFA şi UEFA privind controlul doping în competiţiile pe care le organizează fiecare. 31.2. Dopingul este fapta săvârşită de un jucător din proprie iniţiativă sau, la instigarea unei alte persoane, care poate fi conducătorul, antrenorul, medicul, fizioterapeutul sau masorul său, de a-şi spori capacitatea psihică sau mentală în mod nefiziologic, sau de a trata boli ori răni – când aceasta este din punct de vedere medical nejustificat – cu singurul scop de a participa la o competiţie. Aceasta include folosirea ( prin ingerare sau injectare ), ori administrarea sau prescrierea substanţelor interzise înainte sau în timpul competiţiei. 31.3. Dopingul este interzis. Oricare jucător care s-a dopat şi oricare persoană care administrează substanţe interzise sau care încurajează în orice fel dopingul va fi sancţionată. 31.4. În conformitate cu dispoziţiile Statutului FRF, Federaţia Română de Fotbal întreprinde măsuri pentru prevenirea, controlul şi sancţionarea folosirii substanţelor interzise şi a metodelor neregulamentare destinate să mărească artificial capacitatea fizică a sportivilor sau să modifice rezultatele competiţiilor organizate direct la nivel naţional. În cadrul FRF funcţionează Comisia Antidoping care este responsabilă cu prevenirea şi combaterea dopajului în fotbal şi urmăreşte instruirea jucătorilor şi a personalului implicat în pregătirea acestora asupra efectelor şi consecinţelor ce pot decurge din utilizarea substanţelor şi metodelor interzise. 31.5. Federaţia Română de Fotbal, LPF, AJF sau cluburile, pot solicita Agenţiei Naţionale Anti-doping efectuarea unor controale doping pe bază de comandă. Comanda sau solicitarea de efectuare a probelor doping prevăzute în cadrul contractelor, se transmit, în scris, şefului Laboratorului de control doping sau adjunctului acestuia, cu cinci zile înaintea datei acţiunii, cu avizul Agenţiei Naţionale Anti-doping. 31.6. Agenţia Naţională Anti-doping poate decide efectuarea unor controale doping inopinate la competiţiile sportive oficiale organizate în România, precum şi în afara competiţiilor. 31.7. În afara competiţiei, sportivii pot fi supuşi oricând controalelor doping inopinate în urma solicitării Agenţiei Naţionale Anti-doping, a Agenţiei Naţionale pentru Sport, a Comitetului Olimpic şi Sportiv Român, a FRF, FIFA/UEFA, LPF ori a cluburilor, fără nici-o comunicare prealabilă. 31.8. Solicitările cluburilor se pot face numai pentru competiţii organizate pe teren propriu şi pentru sportivii solicitantului. 31.9. După dispunerea controlului, Agenţia Naţională Anti-doping anunţă în scris Laboratorul de control doping asupra datei şi orei la care un delegat va preda laboratorului numărul de probe, pe bază de proces - verbal de predare - primire. 31.10. Pe baza delegaţiei emise de Agenţia Naţională Anti-doping, personalul specializat se deplasează la terenul de joc unde se prezintă observatorului oficial care va stabili, prin tragere la sorţi, sportivii ce se vor prezenta la control după terminarea jocului.

31.11. Imediat după terminarea jocului, delegatul Agenţiei Naţionale Anti-doping va înmâna sportivilor nominalizaţi pentru control un formular prin care aceştia sunt înştiinţaţi că în termen de o oră din momentul semnării de luare la cunoştinţă trebuie să se prezinte la staţia ( cabinetul ) doping pentru emiterea probei. Un exemplar al formularului va fi înmânat sportivului în cauză, iar o copie va rămâne delegatului. 31.12. Sportivul poate fi însoţit la staţia doping de un reprezentant al clubului – antrenor, medic sau asistent medical. În staţia de control doping au acces numai sportivul, însoţitorul din partea clubului, reprezentantul Agenţiei Naţionale Anti-doping şi ofiţerii de control doping.. 31.13. Sportivul se legitimează la staţia de control doping cu carnetul de legitimare, cartea de identitate sau paşaportul. 31.14. Neprezentarea la controlul doping la termenul fixat, sau părăsirea de către sportiv a staţiei de control doping înainte de emiterea probei, se consemnează şi se aduce la cunoştinţă persoanei care a solicitat controlul, în scris, de către şeful Laboratorului de control doping. 31.15. Sportivul care nu semnează fişa de prezentare, semnează fişa dar nu se prezintă pentru control, este supus sancţionării ca şi un sportiv depistat pozitiv. Sportivul este direct răspunzător de orice substanţă interzisă care se depistează în corpul, în ţesuturile sau umorile organismului său. 31.16. Clubul organizator este obligat să asigure accesul la vestiare a ofiţerilor de control doping şi condiţiile necesare efectuării controlului doping, între care un cabinet ( staţie ) doping, dotat cu grup sanitar, precum şi cu apă minerală, alte băuturi răcoritoare - toate îmbuteliate în recipiente sigilate, confecţionate din sticlă sau tablă. 31.17. Probele sunt prelucrate în cadrul Laboratorului de control doping. Şeful laboratorului sau adjunctul acestuia semnează buletinul de analiză şi înmânează buletinul respectiv solicitantului controlului doping şi informează Agenţia Naţională Anti-doping. 31.18. La primirea unui buletin cu rezultat pozitiv la proba A de către solicitantul controlului doping, acesta poate cere Agenţiei Naţionale Antidoping efectuarea probei B ( contraexpertiza ) în termen de maximum 15 zile de la primirea rezultatului pozitiv. După comunicarea rezultatului pozitiv la proba A, FRF, LPF sau clubul efectuează o anchetă având ca subiect sportivul în cauză, medicul şi persoanele din anturajul acestuia, în vederea determinării circumstanţelor care au condus la folosirea substanţei interzise. 31.19. Sancţiunile dispuse de FRF sau de LPF, în cazul folosirii substanţelor interzise de către sportivi vor fi în conformitate cu reglementările FIFA/UEFA în materie. 31.20. Aceleaşi sancţiuni se aplică şi medicilor şi altor persoane care administrează sau încurajează utilizarea substanţelor interzise sau facilitează procurarea acestor substanţe, fapt dovedit în urma unei anchete organizate de FRF sau cluburile sportive împreună cu Agenţia Naţională Anti-doping. 31.21. Sancţiunile disciplinare dictate de FRF sau, după caz, de LPF, în caz de dopaj,

pot fi atacate la FIFA/UEFA sau la FRF, în condiţiile regulamentelor acestora. 31.22. Dispoziţiile prezentului articol se completează în mod corespunzător cu prevederile FIFA/UEFA în această materie, şi cu dispoziţiile Legii nr.552/2004 privind prevenirea şi combaterea dopajului în sport. Art. 32. - MĂSURI DE ORDINE 32.1. Organizatorii competiţiilor au obligaţia să asigure spectatorilor, jucătorilor şi oficialilor protecţie şi securitate şi să ia toate măsurile pentru prevenirea şi înlăturarea oricăror incidente ce s-ar produce pe traseele de afluire/defluire şi în stadion, în timpul şi după terminarea jocului. 32.2. Răspunderea pentru asigurarea ordinii şi securităţii participanţilor în stadion revine clubului organizator, care încheie în acest sens contracte de prestări servicii, în condiţiile legii, cu structuri specializate din Ministerul Administraţiei şi Internelor sau cu societăţi de pază şi protecţie şi iau toate măsurile pentru prevenirea incendiilor, asigurarea căilor de acces şi menţinerea în stare de funcţionare a tuturor instalaţiilor specifice. 32.3. Cluburile organizatoare au următoarele obligaţii: a) să declare jocurile pe care le organizează la unitatea de jandarmi competentă teritorial, cu cel puţin 5 zile înainte de data desfăşurării acestora, în vederea stabilirii măsurilor de asigurare a ordinii publice; b) să asigure permanent înregistrarea şi supravegherea video a comportamentului suporterilor în stadion pe toată durata jocului şi în zona porţilor de acces pe timpul afluirii şi defluirii spectatorilor ( dispoziţii obligatorii începând cu data de 1.07.2009 ); c) să pună la dispoziţia comandantului unităţii de jandarmi înregistrarea video efectuată în condiţiile arătate la lit.b; d) să imprime pe toate documentele de acces sectorul, rândul, precum şi locul ce urmează a fi ocupat; e) să aducă la cunoştinţă spectatorilor, la începutul jocului, precum şi în pauză, prin staţia de amplificare a stadionului obligaţiile ce revin spectatorilor pe timpul desfăşurării jocului, principiile spiritului de sportivitate şi fair-play, precum şi mesajele transmise de forţele de ordine; f) să afişeze la porţile de acces în stadion regulile ce trebuie respectate de către spectatori, materialele sau obiectele interzise a fi introduse în stadion, precum şi sancţiunile care se aplică în astfel de cazuri; g) să nu permită punerea în vânzare a biletelor de intrare sau accesul publicului spectator decât pentru maximum 90% din capacitatea stadionului, distribuind biletele, sau dirijând accesul ( în caz de intrare gratuită ), astfel încât să se realizeze o separare eficace a suporterilor celor două echipe în stadion; h) să aducă permanent în atenţia spectatorilor principiile spiritului de sportivitate, fairplay, ale ordinii şi disciplinei; i) să asigure ca publicitatea în stadion să se facă în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare privind competiţiile sportive; j) să interzică expunerea în stadion a lozincilor cu caracter jignitor, calomnios, a celor care incită la violenţă, fapte antisociale sau discriminarea rasială, naţională, politică sau de orice fel; k) să asigure, cu ajutorul forţelor de ordine, îndepărtarea din stadion a persoanelor sau grupurilor de persoane care se comportă violent, sau scandează expresii triviale; l) să interzică introducerea şi vânzarea băuturilor alcoolice în stadion, şi să asigure comercializarea băuturilor răcoritoare numai în pahare de plastic;

m)să asigure controlul spectatorilor la intrarea în stadion în scopul de a împiedica introducerea unor obiecte şi materiale care pot fi folosite la producerea unor acte de violenţă, incendii, vătămări corporale sau distrugeri de bunuri ( artificii, petarde, sticle, materiale inflamabile etc. ); n) să nu permită accesul în incinta terenului de joc sau la vestiare persoanelor neautorizate de regulament; o) în caz de incidente, să asigure protecţia jucătorilor şi a conducătorilor echipei vizitatoare de la sosire până la plecarea lor din localitate, în deplină siguranţă până la o distanţă de minimum 60 km; p) să asigure protecţia oficialilor (arbitri, observatori) de la sosire până la plecarea din localitate, punându-le la dispoziţie permanent pe un reprezentant al clubului, care, în caz de incidente, are obligaţia să-i însoţească în deplină siguranţă până la cel puţin 60 km de localitatea unde a avut loc jocul; r) să desemneze două persoane, calificate în protecţie şi pază, care să asigure securitatea arbitrilor pe toată perioada cât se află în stadion, pe culoarele de acces, de la cabină la teren şi înapoi, permiţând intrarea în vestiarul arbitrilor numai persoanelor autorizate; s) să execute necondiţionat dispoziţiile arbitrului sau ale observatorului delegat, cu privire la respectarea prevederilor regulamentare; t) să asigure condiţiile necesare oricărei echipe divizionare de a înregistra video sau cu aparatură de filmare jocurile pe care acestea le apreciază ca necesare, pe baza delegaţiei pe care reprezentanţii echipelor în cauză sunt obligaţi să o prezinte organizatorilor, înaintea meciurilor; înregistrările respective nu pot fi folosite în scopuri comerciale; u) să asigure pentru suporterii echipei vizitatoare bilete de intrare într-un procent de 5 - 10 % din capacitatea totală a stadionului, într-un sector destinat exclusiv acestora, delimitat prin garduri cu înălţimea minimă de 2,20 m, şi protejat corespunzător de forţele de ordine; preţul biletelor de intrare pentru suporterii echipei vizitatoare nu trebuie să fie superior celor vândute de clubul organizator propriilor suporteri în sectoare echivalente; v) să ia toate măsurile pentru asigurarea protecţiei şi securităţii suporterilor echipei vizitatoare. În acest scop, echipa vizitatoare va lua legătura, în timp util, cu conducerea echipei organizatoare, care e obligată să pună la dispoziţie pe unul din reprezentantii săi pentru a stabili de comun acord traseul şi mijloacele de transport de la gară la stadion şi retur, sectoarele rezervate în tribune, precum şi alte măsuri pe care le consideră necesare, astfel ca sosirea, deplasarea la stadion, vizionarea jocului şi plecarea suporterilor să se realizeze în condiţii civilizate, fără incidente. x) un număr de maximum 5 oficiali ai FRF/LPF/AJF, după caz, precum şi un număr de maximum 10 reprezentanţi ai clubului vizitator, au dreptul să li se asigure de către clubul organizator locuri în tribuna oficială ( respectiv, sectorul VIP ); 32.4. Nerespectarea obligaţiilor de mai sus atrage sancţionarea celor vinovaţi şi a cluburilor implicate, potrivit prevederilor regulamentare. 32.5. Delegaţii, căpitanii de echipă şi jucătorii echipelor sunt obligaţi să execute necondiţionat toate dispoziţiile date de arbitru în legătură cu desfăşurarea regulamentară a jocului. 32.6. Nerespectarea dispoziţiilor date duce la oprirea jocului de către arbitru. Dacă, în termen de 3 minute de la oprirea jocului, nu se iau măsuri regulamentare privind îndeplinirea dispoziţiilor date, arbitrul va fluiera sfârşitul jocului şi va părăsi terenul. 32.7. Termenul de 3 minute se arată în mod vizibil, se anunţă căpitanului echipei în

cauză şi se arată o singură dată pentru fiecare echipă în cursul unei partide. 32.8. În cazul în care jocul va fi întrerupt în aceste condiţii, echipa vinovată va fi sancţionată conform prevederilor regulamentare. 32.9. Dispoziţiile prezentului articol se completează în mod corespunzător cu prevederile Ordonanţei Guvernului României nr.11 din 26 ianuarie 2006 pentru prevenirea şi combaterea violenţei în sport. Art. 33. - ACCESUL ÎN INCINTA TERENULUI DE JOC ŞI LA VESTIARE 33.1. În incinta terenului de joc au acces următoarele persoane: a) jucătorii ambelor echipe înscrişi în raportul de arbitraj. Jucătorii de rezervă, îmbrăcaţi în echipament de joc, se vor aşeza pe băncile special amenajate, conform prevederilor regulamentare; b) antrenorii, delegaţii, medicii şi masorii din partea fiecărei echipe, în total maximum 6 persoane, înscrise în raportul de arbitraj, care se legitimează cu carnetul de antrenor ( vizat la zi de forul competent ) şi, respectiv, cu legitimaţia de serviciu, emisă de clubul în cauză. Înaintea începerii fiecărui joc oficial, arbitrul va verifica documentele pe baza cărora oficialii fiecărei echipe, înscrişi în raportul de arbitraj, au acces pe banca de rezerve. La jocurile de seniori, pe banca de rezerve a fiecărei echipe are acces un singur delegat, care a primit de la forul organizator licenţa de delegat. Licenţa de delegat se acordă de FRF/LPF/AJF, pentru competiţiile de seniori, la cererea clubului interesat, înaintea începerii anului competiţional, persoanelor care deţin calitatea de angajat al clubului; pentru asociaţiile sportive afiliate la AJF, persoanele pentru care se solicită eliberarea licenţei de delegat pot fi şi cele care ocupă funcţii neretribuite în cadrul asociaţiei (voluntari ). Pentru acelaşi an competiţional forul competent poate elibera licenţă de delegat pentru cel mult două persoane din cadrul fiecărui club. c) arbitrii şi observatorii, delegaţi de comisiile competente; d) medicul delegat de către organul sanitar, cu trusă medicală; e) şoferul autosanitarei (autoturismului) şi 2-4 brancardieri echipaţi corespunzător, purtând semnul distinctiv al crucii roşii, plasaţi la mijlocul terenului, lângă arbitrul de rezervă; f) personalul formaţiunii de pompieri cu mijlocul auto pentru intervenţie; g) cel mult câte un fotoreporter de la fiecare organ de presă, pe baza unor legitimaţii speciale şi a vestelor puse la dispoziţie de clubul organizator ( obligatoriu în Liga I, a II-a şi a III-a ). Aceştia se vor aşeza înapoia liniilor de poartă, respectiv a panourilor publicitare, respectând linia fotografilor, pe toată durata desfăşurării jocului. Fotografii îşi pot schimba locul la cealaltă poartă numai la pauza dintre reprize. h) după caz, în incinta terenului au acces operatorii de televiziune şi personalul de specialitate al societăţilor de televiziune autorizate să transmită partida pe baza listei nominale a acestora ce se prezintă la şedinţa tehnică. Aceştia vor prezenta legitimaţiile şi acreditările pentru partida respectivă. Amplasarea camerelor de televiziune în incinta terenului se va face astfel încât să nu pericliteze integritatea corporală a jucătorilor şi arbitrilor, adică la minimum 4 metri înapoia liniilor de margine şi/sau înapoia liniilor fotografilor trasată în spatele liniilor de poartă. O singură cameră de luat vederi mobilă, a postului TV care transmite partida, poate fi poziţionată pentru a transmite din zona băncilor de rezerve. Această cameră trebuie folosită astfel încât să se respecte o distanţă minimă de 5 metri faţă de băncile de rezerve şi să nu perturbe vizibilitatea ocupanţilor băncilor de rezerve şi celui de-al

patrulea oficial către toate steagurile de colţ. Între băncile de rezerve, această cameră trebuie să rămână înapoia liniei băncilor şi mesei celui de-al patrulea oficial. În exteriorul băncilor de rezerve, camera mobilă trebuie să nu depăşească linia imaginară care uneşte fiecare bancă de rezerve şi steagul de colţ de pe partea respectivă. Reporterii de televiziune nu pot aborda jucătorii şi antrenorii pentru interviuri sau comentarii în timpul jocului. i) 8-12 copii de mingi, în vărstă de minimum 12 ani, ce trebuie să asigure repunerea mingii în joc fără întârziere, instruiţi şi conduşi în incinta terenului de o persoană nominalizată de clubul organizator, care este răspunzătoare de activitatea copiilor de mingi. În timpul jocului, copiii de mingi trebuie să se plaseze înapoia panourilor publicitare, respectiv, la minimum 3 metri de linia de margine şi se pot deplasa numai pentru recuperarea mingilor ieşite din terenul de joc. În cazul în care li s-a repartizat o minge de rezervă, aceasta va rămâne aşezată pe sol, în faţa fiecărui copil de mingi, fiind introdusă în joc numai la nevoie. Culoarea echipamentului copiilor de mingi trebuie să se deosebească de cea a echipamentului purtat de jucători şi arbitri, aceasta fiind stabilită în cadrul şedinţei tehnice. j) un număr de 8-12 oameni de ordine ( sau reprezentanţi ai forţelor de ordine ) plasaţi lângă gardul împrejmuitor. Aceştia vor purta în mod obligatoriu veste distinctive cu inscripţia "ordine", numerotate, sau banderole roşii. În cazul în care, în incinta terenului există dispuse forţe ale Jandarmeriei şi/sau Poliţiei, conform planului ordonat de comandantul acestora, observatorul oficial va stabili la şedinţa tehnică oportunitatea utilizării şi a oamenilor de ordine. 33.2. În cazul în care jocul se desfăşoară fără spectatori ("cu porţile închise "), au acces în stadion persoanele prevăzute la art.33.1. lit. a-i, la care se adaugă: - maximum 20 de oficiali şi jucători din cadrul fiecărui club, înscrişi într-un tabel nominal întocmit de conducerea clubului; - personalul angajat al clubului, strict necesar pentru funcţionarea instalaţiilor stadionului şi organizarea jocului, pe bază de tabel nominal şi legitimaţie de serviciu; - un reprezentant al organelor de ordine publică însoţit de maximum 5 persoane, în uniformă; - ziarişti - câte unul de la fiecare organ de presă; - cel mult 5 persoane, reprezentând autorităţile locale; - reprezentanţii FRF/LPF/AJF, pe bază de delegaţie emisă de forul competent. Observatorul oficial va supraveghea respectarea prevederilor de mai sus. 33.3. Persoanele autorizate să ia loc pe banca de rezerve sunt înscrise în raportul de arbitraj şi trebuie identificate înainte de începerea jocului. Aceste persoane trebuie să respecte următoarele reguli: - numai un oficial al echipei este autorizat să comunice jucătorilor instrucţiuni tehnico - tactice şi trebuie să revină la locul său după transmiterea instrucţiunilor; - antrenorul şi ceilalţi oficiali nu trebuie să iasă din suprafaţa tehnică. - antrenorii şi celelalte persoane prezente în suprafaţa tehnică trebuie să rămână în interiorul suprafeţei tehnice, pe bancă, şi să adopte un comportament responsabil. 33.4. Arbitrul nu va începe sau va întrerupe jocul dacă în incinta terenului se află sau pătrund alte persoane decât cele care au acest drept şi are obligaţia să dispună evacuarea din incinta terenului a acelor persoane (conducători, delegaţi, antrenori, masori, medici), care nu-şi păstrează locul pe bănci, intră în suprafaţa terenului de joc sau au o comportare neregulamentară. 33.5. În caz de accidentare a unor jucători, medicii şi masorii nu pot pătrunde pe terenul

de joc decât dacă jocul a fost întrerupt şi numai cu încuviinţarea arbitrului. 33.6. Comiterea sau participarea la incidente a persoanelor menţionate la art.33.1, inclusiv a oamenilor de ordine, duce la evacuarea lor din incinta terenului de către arbitri şi la aplicarea sancţiunilor regulamentare. 33.7. La vestiarele echipelor şi pe culoare au acces următoarele persoane: a) conducătorii celor 2 echipe ( maximum 2 persoane de la fiecare club ); b) observatorii cu delegaţie la jocul respectiv; c) persoanele înscrise în raportul de arbitraj, jucători, antrenori, medici, masori, delegaţi, din partea fiecărei echipe; d) reprezentanţii forţelor de ordine publică, în caz de incidente. 33.8. La vestiarele arbitrilor au acces numai observatorii oficiali ai jocurilor respective, medicul delegat sau alte persoane solicitate în mod expres de arbitru. Pe culoarul de acces la vestiarul arbitrilor, înaintea începerii jocului, în timpul pauzei şi după joc, au acces 2 persoane specializate în protecţie şi pază care asigură protecţia arbitrilor potrivit prevederilor regulamentare. 33.9. Încălcarea prevederilor privind accesul persoanelor în incinta terenului sau la vestiare se sancţionează conform prevederilor regulamentare. Art. 34. - FORMALITĂŢILE DE ÎNCEPERE A JOCURILOR 34.1. Delegaţii celor două echipe completează raportul de arbitraj astfel: - echipa gazdă, cu 60 de minute înaintea începerii jocului; - echipa oaspete, cu 45 de minute înaintea începerii jocului. După caz, arbitrul poate permite completarea raportului de arbitraj şi după aceste termene, cu respectarea celorlalte prevederi regulamentare. Odată cu completarea raportului de arbitraj, delegaţii echipelor predau arbitrului toate carnetele de legitimare ale jucătorilor înscrişi în raport, precum şi alte documente care atestă dreptul de joc al acestora. 34.2. După ce raportul de arbitraj a fost completat, semnat de delegaţii ambelor echipe şi înmânat arbitrului, înainte de lovitura de începere a jocului, se aplică următoarele reguli: a) dacă unul din cei 11 jucători titulari, înscrişi în raportul de arbitraj, indiferent pentru care motiv, nu poate începe jocul, el poate fi înlocuit de către oricare dintre cei 7 jucători de rezervă, înscrişi în raport; în acest caz se va reduce corespunzător numărul de jucători de rezervă, în timpul jocului putând fi înlocuiţi maximum 3 jucători ( sau numărul maxim prevăzut de art.18.2 din prezentul regulament ); b) dacă oricare dintre cei 7 jucători de rezervă înscrişi în raportul de arbitraj , indiferent de motiv, nu pot lua parte la joc, el nu va putea fi înlocuit, ceea ce va conduce la reducerea corespunzătoare a numărului total de jucători de rezervă aflaţi la dispoziţia echipei respective; c) dacă un portar înscris în raportul de arbitraj nu poate lua parte la joc, indiferent pentru care motiv, el va putea fi înlocuit de un alt portar care nu fusese anterior înscris în raportul de arbitraj. 34.3. Medicul delegat semnează şi pune parafa pe raportul de arbitraj. 34.4. Echipele au dreptul să efectueze încălzirea pe terenul de joc, cu excepţia situaţiilor în care, datorită condiţiilor meteorologice nefavorabile, arbitrul decide ca încălzirea ambelor echipe să se efectueze pe un alt teren. 34.5. Jocul începe respectându-se următoarele formalităţi: a) arbitrul anunţă prin fluier jucătorii celor două echipe pentru prezentarea acestora la intrarea în tunelul de protecţie, unde controlează echipamentul jucătorilor, conform

art. 4 din „ Legile jocului „, verifică dacă cei doi căpitani de echipă au banderole distincte pe braţul stâng şi dacă cei doi portari au echipament diferit în comparaţie cu echipamentul coechipierilor adversarilor sau arbitrilor; b) arbitrii intră pe terenul de joc urmaţi de jucătorii celor două echipe, se opresc pe linia mediană, la circa 7 m de linia de margine, unde se aşază cu faţa spre tribuna oficială, având în stânga şi în dreapta lor pe cei doi căpitani de echipă urmaţi de ceilalţi jucători dispuşi în linie dreaptă, loc de unde jucătorii salută publicul prin ridicarea braţului; c) după aliniere şi salut, în ordinea în care au fost dispuşi, jucătorii echipei vizitatoare strâng mâinile arbitrilor şi jucătorilor echipei gazdă, în semn de fair-play, după care jucătorii echipei gazdă strâng mâinile arbitrilor; d) arbitrul efectuează tragerea la sorţi pentru alegerea terenului şi a mingii, cu ajutorul unei monede, în timp ce arbitrii asistenţi controlează porţile şi plasele; e) după ce echipele şi arbitrii asistenţi şi-au ocupat locurile stabilite de regulament, arbitrul dă semnalul de începere a jocului. 34.6. Formalităţile de începere a jocului se efectuează de către arbitri chiar şi atunci când s-a constatat neprezentarea uneia sau a ambelor echipe, acest lucru consemnându-se în raportul de arbitraj. CAPITOLUL V ARBITRII ŞI OBSERVATORII Art. 35. - DELEGAREA ARBITRILOR 35.1. Jocurile sunt conduse de arbitri delegaţi de comisiile de arbitri ale FRF şi AJF. 35.2. Jocurile oficiale pot fi arbitrate şi de arbitri străini solicitaţi de FRF. 35.3. Forurile organizatoare vor comunica comisiilor de arbitri de pe raza lor teritorială. programul jocurilor, cu cel puţin 15 zile înainte de disputare. 35.4. La toate jocurile din Liga I, a II-a şi a III-a şi la cele din Cupa României ( începând cu faza şaisprezecimilor de finală ) Comisia Centrală a Arbitrilor deleagă arbitri, arbitri asistenţi şi pe cel de-al patrulea oficial. 35.5. Arbitrii delegaţi sunt obligaţi să se prezinte în localitatea respectivă cu minimum 6 ore înainte de ora de începere a jocurilor, cu excepţia situaţiilor în care acestea sunt programate înainte de ora 14, 00, caz în care prezentarea este obligatorie cu 4 ore înainte. 35.6. Un joc nu se poate disputa fără o brigadă completă de arbitri ( un arbitru plus doi asistenţi ), acesta urmând să fie reprogramat de forul organizator. 35.7. La jocurile la care este delegat şi al patrulea oficial, acesta va intra în funcţie dacă unul dintre cei trei arbitri delegaţi nu se prezintă, sau nu va mai putea să-şi îndeplinească atribuţiile. Atribuţiile celui de-al patrulea oficial sunt cele prevăzute de " Legile jocului ". 35.8. Dispoziţiile privind arbitrii jocurilor de fotbal în sală sunt cuprinse în regulamentul specific acestui joc. Art. 36. - RAPORTUL DE ARBITRAJ 36.1 Cu ocazia disputării oricărui joc oficial sau amical forul competent emite un raport de arbitraj care se completează de către: a) comisia de arbitri competentă: numele şi prenumele arbitrilor delegaţi, arbitrului de

rezervă ( după caz ) şi localitatea de reşedinţă a acestora; competiţia din care face parte jocul; numele echipelor şi localitatea de reşedinţă; data şi ora disputării jocului; terenul şi localitatea unde se desfăşoară jocul; b) delegaţii echipelor participante: numele şi prenumele jucătorilor titulari şi rezervă scrise cu litere majuscule; numărul carnetelor de legitimare; anul de naştere al jucătorilor; eventualele contestaţii; numerele de pe tricourile jucătorilor trebuie să corespundă cu cele înscrise în raportul de arbitraj; cu majuscule, numele şi prenumele oficialilor, care iau loc pe banca de rezerve, inclusiv ale delegaţilor celor două echipe , semnătura acestora precum şi a căpitanului de echipă; c) arbitrul: neprezentarea unei echipe sau ambelor echipe; menţiunile cu privire la contestaţiile introduse de echipe, precum şi momentul efectuării acestora în raport cu începerea jocului (înainte de joc, la pauză sau după joc); starea terenului şi a instalaţiilor anexe; înlocuirile de jucători şi minutele în care s-au efectuat; jucătorii care au marcat golurile şi minutul respectiv; jucătorii care s-au evidenţiat; jucătorii avertizaţi sau eliminaţi arătându-se motivul pe scurt şi minutul; starea echipamentului de joc; comportarea antrenorilor, a conducătorilor şi a publicului spectator; modul cum s-au respectat dispoziţiile F.R.Fotbal cu privire la accesul persoanelor în incinta terenului de joc, pe culoare şi la vestiare; ora începerii jocului, durata pauzei şi eventualele prelungiri; comportarea arbitrilor asistenţi; rezultatul final şi la pauză, precum şi al eventualelor prelungiri; alte aspecte organizatorice sau disciplinare; semnătura arbitrului; d) cadrul medical delegat conform art. 30; numele şi prenumele jucătorilor accidentaţi, diagnosticul şi îngrijirile date; e) jucătorii care nu au prezentat carnetul de legitimare vor înscrie personal în raportul de arbitraj, cu pixul, pe baza cărţii de identitate următoarele: numele şi prenumele, data şi locul naşterii; prenumele părinţilor, după care vor semna. f) În caz de contestaţie sau de eliminări, carnetele acestor jucători se vor trimite forului organizator de către arbitri, odată cu raportul de arbitraj.f)Delegaţii ambelor echipe sunt obligaţi să semneze raportul de arbitraj după terminarea jocului şi după ce raportul a fost completat la toate rubricile de către arbitru, în caz contrar urmând să fie sancţionaţi disciplinar. 36.2. În situaţia în care arbitrul se prezintă la teren fără raportul de arbitraj emis de comisia competentă, până la începerea jocului se va completa un alt formular de raport de arbitraj, iar, în lipsa acestuia, datele prevăzute la alineatele precedente se înscriu întrun raport întocmit ad-hoc. 36.3. Arbitrii sunt obligaţi să transmită raportul de arbitraj forului competent , prin poştă, în termen de 12 ore de la terminarea jocului, împreună cu carnetele de legitimare reţinute în caz de contestaţii, eliminări de pe teren sau pentru alte abateri de la prevederile regulamentare. Dacă observatorul oficial al jocului în cauză domiciliază în Bucureşti, sau în localitatea în care AJF organizatoare a competiţiei îşi are sediul, arbitrul va preda documentele respective observatorului care le va depune la forul competent în termen de maximum 48 de ore de la terminarea jocului. În cazul în care la jocul respectiv au avut loc eliminări, incidente provocate de jucători, oficiali sau spectatori, ori s-au făcut contestaţii, raportul de arbitraj va fi transmis comisiei organizatoare, prin fax, în termen de 6 ore de la terminarea jocului. Această obligaţie revine arbitrului.

36.4. Arbitrii au dreptul la: a) barem de arbitraj; b) cheltuieli de transport, de masă şi de cazare. FRF şi AJF stabilesc baremurile de arbitraj în funcţie de categoria competiţională şi eliberează documentele privind plata acestora. Cheltuielile de cazare, masă, barem de arbitraj şi transport pentru arbitri se suportă de către clubul organizator. Drepturile financiare se achită arbitrilor de către clubul organizator pe baza delegaţiilor şi a deconturilor întocmite de aceştia, respectiv a documentelor justificative ( pentru cheltuielile de transport ). De aceleaşi drepturi beneficiază şi observatorii oficiali. 36.5. Drepturile financiare cuvenite arbitrilor şi observatorilor ( barem de arbitraj/ observare şi cheltuieli de transport ) trebuie să fie achitate de către clubul organizator, la stadion, înainte de începerea jocului sau în termen de maximum 30 de minute de la terminarea jocului, în caz contrar fiind aplicabile sancţiuni disciplinare. 36.6. Alte dispoziţii privind arbitrii şi observatorii sunt cuprinse în Regulamentul de organizare şi desfăşurare a activităţii arbitrilor şi Regulamentul privind activitatea observatorilor oficiali, aprobate de Comitetul Executiv al FRF şi, respectiv, Biroul Executiv al AJF. Art. 37. - OBSERVATORII OFICIALI 37.1. Observatorii oficiali sunt reprezentanţii Federaţiei Române de Fotbal, Ligii Profesioniste de Fotbal, sau asociaţiilor judeţene de fotbal, după caz, delegaţi de către forurile competente ale acestor organisme să supravegheze organizarea şi desfăşurarea în condiţii regulamentare a jocurilor din cadrul competiţiilor naţionale şi respectiv judeţene. 37.2. Persoanele care doresc să obţină calitatea de observator oficial trebuie să aibă o calificare specială în domeniul arbitrajului ( foşti arbitri, internaţionali sau din loturile divizionare A, B şi C, membri în comisiile de arbitri la nivel federal ori teritorial ), sau o calificare generală în activitatea fotbalistică (foşti jucători divizionari şi antrenori, conducători sau persoane cu alte funcţii în cadrul FRF, LPF, AJF sau cluburilor de fotbal). 37.3. Observatorii oficiali sunt selecţionaţi pe baza unor criterii care apreciază competenţa, probitatea morală, experienţa în activitatea fotbalistică şi conduita în societate, nivelul cunoştinţelor privind Statutul, regulamentele FRF şi Legile jocului. Ei trebuie să fie apţi din punct de vedere medical. 37.4. Observatorii oficiali sunt de două categorii: a) observatori de joc; b) observatori de arbitri. 37.5. Numirea observatorilor oficiali se face, după caz, de către FRF,LPF sau AJF, după verificarea cunoştinţelor acestora, din rândul persoanelor care solicită, în scris, obţinerea acestei calităţi. FRF, LPF şi respectiv AJF eliberează licenţa de observator oficial. 37.6. Listele nominale cu observatorii oficiali se aprobă, pentru fiecare an competiţional, de către: a) Comitetul Executiv al FRF - observatorii de joc şi de arbitri pentru Liga a II-a şi

Liga a III-a, Cupa României ( faza naţională ), jocurile din barajele de promovare, celelalte competiţii naţionale, şi observatorii de arbitri pentru Liga I. b) Comitetul Executiv al LPF – observatorii de joc pentru Liga I şi alte competiţii organizate de LPF. c) Biroul Executiv al AJF – observatorii Liga a IV-a, campionate judeţene şi Cupa României ( faza judeţeană ). 37.7. Delegarea observatorilor oficiali se face, după caz, de către FRF, LPF sau AJF, pentru jocurile pe care le organizează fiecare. Delegarea este de competenţa secretarului general al FRF, a preşedintelui sau secretarului general al LPF, şi respectiv preşedintelui şi secretarului general al AJF, potrivit atribuţiilor fiecăruia. Observatorii de arbitri sunt delegaţi, pentru jocurile de risc ridicat, de regulă, pentru jocurile din Liga I. În cazuri speciale, FRF poate delega observatori pentru arbitri şi pentru alte jocuri din competiţiile naţionale. 37.8. Observatorii de joc pot fi delegaţi la jocurile aceleaşi echipe, de regulă, de cel mult două ori (o dată acasă şi o dată în deplasare) într-un tur sau retur de campionat. 37.9. Observatorul de joc supraveghează organizarea şi desfăşurarea în ordine a jocului la care este delegat, asigurând respectarea regulamentelor şi instrucţiunilor FRF referitoare la organizarea competiţiilor. El este obligat să intervină şi să solicite organizatorilor să procedeze la cele mai eficiente măsuri de menţinere şi restabilire a ordinii, înaintea, în timpul şi după terminarea jocului, în incinta terenului, în stadion sau în afara acestuia. 37.10. Observatorul de joc este dator să acorde arbitrilor maximum de asistenţă posibilă , în scopul ca aceştia să aibă condiţii normale pentru îndeplinirea atribuţiilor lor. 37.11. Observatorii şi arbitrii trebuie să se prezinte la teren cu circa 2 ore înaintea începerii jocului. 37.12. Cu 15 minute înaintea începerii şedinţei tehnice, observatorul oficial, împreună cu arbitrii şi delegatul echipei gazdă, vor inspecta terenul de joc, vestiarele, căile de acces ale jucătorilor şi arbitrilor, pentru a decide asupra unor eventuale măsuri ce trebuie luate de clubul organizator. 37.13. Şedinţa tehnică se organizează în sala special amenajată la terenul pe care este programat jocul, cu 90 de minute înainte de începerea jocului respectiv. La şedinţa tehnică, condusă de observatorul oficial, participă: a) observatorul de arbitri ( după caz ); b) oficialii delegaţi ai celor două echipe; c) membrii brigăzii de arbitri; d) conducătorul administrativ al stadionului sau responsabilul serviciilor tehnice ale stadionului (apă, energie electrică, energie termică, gaze, instalaţii sanitare, instalaţia de nocturnă, instalaţia de sonorizare ş.a.); e) medicul delegat, numai la jocurile din Liga I; f) comandantul forţelor de Jandarmerie sau/şi Poliţie care asigură ordinea şi securitatea în stadion şi în afara stadionului, conform dispozitivului stabilit; g) reprezentanţii altor organe de ordine ( poliţie, gardieni publici sau privaţi, oameni de ordine); h) comandantul formaţiunii de pompieri;

i) responsabilul cu activitatea copiilor de mingi. 37.14 . În cadrul şedinţei tehnice se va urmări: a) dacă următoarele elemente se încadrează în prevederile regulamentare: starea terenului de joc, a marcajului, dotărilor şi instalaţiilor anexe, vestiarelor pentru echipe şi arbitri, cabinetului medical şi a celui doping; b) verificarea culorilor echipamentului folosit de cele două echipe, precum şi a numerelor purtate de jucătorii titulari şi de rezervă; c) măsurile de ordine, protecţie şi securitate întreprinse în stadion şi în afara acestuia; d) măsurile privind accesul publicului în stadion; e) măsurile pentru asigurarea protecţiei şi securităţii suporterilor echipei oaspete; f) amplasarea dispozitivului organelor de poliţie; g) asigurarea asistenţei medicale pentru public, punctele de prim-ajutor; h) amplasamentul instalaţiilor de stingere a incendiilor; i) funcţionarea instalaţiilor tehnice ale stadionului; j) asigurarea unui număr suficient de copii de mingi; 37.14.1. În mod expres, observatorul va chestiona, separat, delegaţii ambelor echipe, precum şi arbitrii, dacă înainte de începerea jocului s-au produs fapte de natură să conducă la încălcarea eticii sportive. Dacă răspunsul este afirmativ, observatorul va solicita din partea persoanei respective o declaraţie scrisă şi semnată. 37.15. La finalul şedinţei se va încheia un proces-verbal, în două exemplare, care va fi semnat de toţi participanţii. Un exemplar al procesului-verbal rămâne la clubul organizator. Observatorul este obligat să consemneze în raportul său absenţa de la şedinţa tehnică sau întârzierea persoanelor care trebuie să participe la aceasta, în aceste cazuri fiind aplicabile sancţiuni disciplinare. 37.16. După terminarea jocului, observatorii sunt obligaţi să completeze raportul de observare şi formularul " fair – play " pe care, împreună cu procesul-verbal al şedinţei tehnice şi tabelul cu participanţii la şedinţă, trebuie să le transmită prin poştă, în termen de maximum 12 ore, sau să le depună la forul organizator în 48 de ore. 37.17. Alte prevederi privind numirea, delegarea, atribuţiile, drepturile, îndatoririle, chestiuni financiare şi disciplina observatorilor oficiali, sunt cuprinse în Regulamentul privind activitatea observatorilor oficiali, aprobat de Comitetul Executiv al FRF. CAPITOLUL VI COMPETIŢII OFICIALE Art. 38. - COMPETENŢA DE ORGANIZARE 38.1. Anual se organizează următoarele competiţii oficiale: a) de către FRF: - campionatul Ligii a II-a; - campionatul Ligii a III-a; - Cupa României, după terminarea fazei judeţene până la finală inclusiv; - Super Cupa României, între campioana ţării şi câştigătoarea Cupei României; - după caz, jocurile de baraj pentru obţinerea dreptului de participare în Liga I şi Liga a III-a; - campionatul feminin; - campionatele naţionale de juniori A şi B, începând de la jocurile din serii şi până la finală, inclusiv;

- campionatele naţionale de juniori C şi D, etapele zonale, semifinale şi finale; - etapele zonale, semifinale şi finala memorialului Gheorghe Ola ( competiţie de sală ) - etapele zonale, semifinale şi finala competiţiei organizată între echipele de juniori aparţinând cluburilor din Liga a IV-a, câştigătoare ale campionatului judeţean de juniori; - competiţii de fotbal în sală. Pentru competiţiile prevăzute la lit a, drepturile de televiziune aparţin FRF care poate încheia contracte de cesionare a acestora în condiţii avantajoase, urmând ca o parte din sumele realizate să fie distribuite cluburilor ale căror jocuri au fost televizate. b) de către Liga Profesionistă de Fotbal: - campionatul Ligii I; - Cupa Ligii. 38.2. Asociaţiile judeţene de fotbal organizează următoarele competiţii oficiale: a) prin comisia campionatului judeţean: - campionatul Ligii a IV-a (seniori); - campionatele judeţene de fotbal seniori, campionatele de juniori C, D şi altele, pe grupe de vârstă, etape de zonă, campionate de copii; - Cupa României, faza judeţeană; - jocurile de baraj pentru promovarea în campionatele judeţene; - etapa de zonă a Memorialului " Gheorghe Ola "; - competiţii de fotbal în sală. b) prin comisiile municipale şi orăşeneşti; - campionatele municipale şi orăşeneşti de seniori, juniori şi copii; - Cupa României - faza municipală şi orăşenească; - competiţii de fotbal în sală. Art. 39. - SISTEME DE DESFĂŞURARE Competiţiile se pot desfăşura după următoarele sisteme: a) sistem campionat (tur-retur), în care fiecare echipă joacă, cu toţi ceilalţi adversari, o dată pe teren propriu, şi o dată în deplasare; b) sistem turneu, în care fiecare echipă joacă cu toţi ceilalţi adversari o singură dată (tur) pe terenurile desemnate de forul organizator; c) sistem eliminatoriu (numai tur sau tur-retur), în care echipele stabilite de forul organizator joacă între ele jocuri eliminatorii, învingătoarele participând în etapele următoare până la desemnarea echipei câştigătoare; d) sistem play-off, play – out, în condiţiile stabilite de forul organizator, prin regulamentul competiţiei. Art. 40. – CONDIŢII DE PARTICIPARE LA JOCURI 40.1. Echipele sunt înscrise din oficiu în campionate, pe baza clasamentelor finale ale competiţiilor la care au participat în ediţia anterioară. 40.2. Participarea echipelor în campionatele respective este admisă numai în condiţiile în care cluburile au achitat cotizaţia anuală, contribuţiile băneşti şi alte taxe aprobate de Comitetul Executiv al FRF, Biroul executiv al LPF sau Biroul Executiv al AJF, după caz. 40.3. Pentru participarea în Liga I, cluburile trebuie să deţină licenţa eliberată anual de FRF. 40.4. Cluburile din Liga I, a II-a, a III-a şi a IV-a sunt obligate să participe în campionatele de juniori, conform dispoziţiilor art. 58 din prezentul regulament. Celelalte cluburi care

doresc să participe în campionatele naţionale de juniori A şi B sunt obligate să solicite în aceasta în scris, cu cel puţin 60 de zile înainte şi cu avizul prealabil al Serviciului competiţii juniori. Pentru a participa în campionat, cluburile respective trebuie să se afilieze la FRF cu cel puţin 30 de zile înainte de începerea competiţiei. 40.5. Echipele se deplasează pentru disputarea jocurilor de campionat pe cont propriu, suportând cheltuielile aferente, în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare. Art. 41. – SEZOANE COMPETIŢIONALE Competiţiile oficiale dintr-un an competiţional se dispută în două sezoane: - sezonul de toamnă (turul); - sezonul de primăvară (returul). Art. 42. – PROGRAMUL COMPETIŢIONAL 42.1. În funcţie de programul competiţional internaţional, Federaţia Română de Fotbal întocmeşte programul competiţional pentru anul următor şi îl face cunoscut din timp prin mijloacele mass-media, cu cel puţin 20 de zile înainte de începerea turului şi respectiv a returului. Pentru Liga I calendarul competiţional se stabileşte de Federaţia Română de Fotbal în colaborare cu Liga Profesionistă de Fotbal. 42.2. Asociaţiile judeţene şi municipale de fotbal întocmesc programul competiţional propriu ţinând seama de cel stabilit de Federaţia Română de Fotbal. 42.3. Succesiunea etapelor va fi aceeaşi în tur şi în retur. 42.4. Pentru localităţile cu mai multe echipe se va întocmi programul în aşa fel încât echipele respective să joace alternativ pe teren propriu şi în deplasare, pentru ca în aceste oraşe să fie asigurat un program fotbalistic în fiecare săptămână. Art. 43. - PROGRAMAREA JOCURILOR 43.1. Jocurile oficiale se programează în timpul zilei sau în nocturnă, după caz, cu respectarea următoarelor prevederi: a) jocurile oficiale se organizează pe baza programului stabilit. În interesul general al activităţii fotbalistice, forul organizator poate programa jocurile respective şi la alte ore, inclusiv în nocturnă, diferit de programul iniţial; b) între două jocuri oficiale ale aceleaşi echipe (cu excepţia turneelor finale şi zonale de juniori), se lasă în mod obligatoriu cel puţin o pauză de o zi - în cazul în care şi cel de al doilea joc se dispută pe teren propriu - şi cel puţin două zile în cazul în care cel de al doilea joc se dispută în deplasare. Dacă în aceeaşi localitate sunt programate mai multe jocuri, cele dintre echipele locale se vor disputa conform prevederilor arătate la lit.a); c) în localităţile în care se dispută mai multe jocuri în aceeaşi zi, acestea pot fi programate pe terenuri diferite şi la aceeaşi oră, sau pe acelaşi teren, în cuplaj, cu acordul echipelor în cauză; d) în ultima etapă ale campionatului, jocurile echipelor din aceeaşi categorie sau eşalon valoric vor fi programate în mod obligatoriu în aceleaşi zile şi la aceeaşi oră; e) jocurile din campionatele naţionale de juniori A şi B se vor disputa, de regulă, în

zilele de dumnică, pe terenurile principale ale cluburilor organizatoare.. 43.2. În situaţia în care, datorită precipitaţiilor abundente, terenurile de joc se află în condiţii necorespunzătoare, jocurile de juniori se pot disputa şi pe alte terenuri omologate. 43.3. Programarea cuplajelor se va face de către FRF, LPF, sau de către AJF, ţinând seama de următoarele reguli: a) la cuplajele competiţiilor organizate de FRF şi LPF: - când jocurile sunt de categorii diferite, cele de categorie inferioară se dispută în deschidere; - când jocurile sunt de aceeaşi categorie, în deschidere se dispută jocurile echipelor clasate mai slab. Stabilirea ordinii jocurilor se va face prin adunarea cifrelor corespunzătoare locurilor ocupate în clasament, urmând ca jocul cu suma cea mai mare să se dispute în deschidere. În cazul în care cuplajul se programează în prima etapă a campionatului, se iau în calcul cifrele corespunzătoare locurilor ocupate în ediţia anterioară de campionat; b) la cuplajele jocurilor din campionatele judeţene, municipale şi orăşeneşti (de sector, în municipiul Bucureşti) se aplică dispoziţiile de la lit. a şi numai dacă nu există obiecţii din partea echipei proprietare a terenului. În această situaţie, echipa proprietară va fi programată după jocul de deschidere; c) la jocurile din celelalte categorii, ora de disputare se fixează de comisiile organizatoare, avându-se în vedere corelarea lor judicioasă cu jocurile de categorii superioare. Art. 44. - SCHIMBAREA PROGRAMĂRII UNUI JOC OFICIAL 44.1. Forurile organizatoare au dreptul de a schimba, în caz de forţă majoră, data, ora, terenul de disputare a jocului sau localitatea. 44.2. Comitetul Executiv al F.R. Fotbal, Comitetul Executiv al L.P.F. şi A.J.F. au dreptul de a aproba, la cerere, sau de a hotărî din proprie iniţiativă, devansarea sau amânarea disputării unor jocuri ( ale echipelor angrenate în cupele europene, ale celor care care au jucători selecţionaţi în loturile naţionale, sau în alte situaţii ) la alte date, dar nu mai târziu de terminarea campionatului. 44.3. Schimbarea programării se poate face şi la solicitarea cluburilor organizatoare, pentru motive întemeiate, astfel: a) ora de disputare a jocului, cu 7 zile înainte de la programarea lui, chiar fără acordul echipei care se deplasează, dar care va fi anunţată, în mod obligatoriu de către forul organizator, cu cel puţin cinci zile înainte de ziua disputării jocului; b) ziua de disputare a meciului sau localitatea, numai cu acordul celeilalte echipe, cu cel puţin 7 zile înainte, cu excepţia jocurilor din Liga a III-a ( programate în ziua de vineri ) care, la cererea clubului gazdă ( transmisă FRF cu minimum 10 zile înainte ), pot fi programate în zilele de sâmbătă sau duminică, imediat următoare, la ora etapei sau la o altă oră, fără acordul echipei vizitatoare. Solicitările privind schimbarea programării jocurilor oficiale ( ora, data, sau localitatea ), făcute cu mai puţin de 7 zile ( respectiv, 10 zile – pentru Liga a III-a ) înaintea programării iniţiale, nu vor fi luate în considerare. 44.4. Jocurile a căror dată a fost schimbată vor fi reprogramate în cel mult 20 zile de la data programării iniţiale, dar nu mai târziu de sfârşitul turului sau returului competiţiei respective, după caz, sau pot fi devansate în urma acordului intervenit între cele două echipe, cu respectarea dispoziţiilor art.43 din prezentul regulament.

44.5. Clubul organizator nu poate schimba ora, ziua, terenul sau localitatea de disputare a jocurilor stabilite de forul organizator, fără aprobarea acestora, sub sancţiunea pierderii jocurilor. Art. 45. – NEPREZENTAREA SAU ÎNTÂRZIEREA LA JOCURI 45.1. Jocurile oficiale vor începe la ora stabilită de forul organizator. Dacă una sau ambele echipe nu se prezintă la stadion, întârzie, sau nu prezintă carnetele de legitimare ale jucătorilor în maximum 15 minute de la ora stabilită, ori se prezintă cu mai puţin de şapte jucători la seniori şi opt jucători la jocurile de juniori şi fotbal feminin, legitimaţi cu drept de joc, arbitrul va fluiera sfârşitul jocului şi va consemna în raportul de arbitraj situaţia respectivă. 45.2. Echipa prezentă la terenul de joc în timpul regulamentar va completa raportul de arbitraj. 45.3. În lipsa arbitrului, neprezentarea se constată, în ordine, de următoarele persoane: a) arbitrii asistenţi sau, după caz, al patrulea oficial, delegaţi la jocul respectiv; b) observatorul oficial al jocului. 45.4. Dacă o echipă de seniori nu se prezintă, întârzie, sau nu prezintă carnetele de legitimare la două jocuri în acelaşi campionat, ea va fi exclusă din competiţie, sancţionată cu penalitate şi va fi retrogradată în eşalonul imediat inferior în anul următor. 45.5. Echipele de juniori care nu se prezintă, întârzie sau nu prezintă carnetele de legitimare la trei jocuri în acelaşi campionat, vor fi excluse din competiţie şi sancţionate cu penalitate, iar cluburile respective vor suporta consecinţele prevăzute de art.58.3 din prezentul regulament. 45.6. Dacă o echipă de seniori nu se prezintă la două jocuri în decursul unui campionat, iar echipa se află pe o poziţie de retrogradare (influenţând clasamentul) aceasta va fi exclusă din competiţie şi va fi retrogradată cu două trepte competiţionale. 45.7. Dacă o echipă de seniori a fost exclusă pentru două neprezentări în campionatul anterior, la prima neprezentare în campionatul în curs va fi retrogradată cu o treaptă competiţională. Art. 46. - CONSECINŢE ALE NEPREZENTĂRII 46.1. Echipele pot invoca un caz fortuit în situaţia întârzierii sau neprezentării la joc din motive ce privesc transportul, numai dacă prezintă o dovadă scrisă din partea organelor competente (SNCFR, servicii auto, organe de poliţie), prin care se constată evenimentul şi cauzele tehnice ale defecţiunilor apărute la mijlocul de transport. La dosarul cauzei este obligatoriu să se prezinte foaia de parcurs a mijlocului de transport auto, emisă pentru

deplasarea respectivă. În această situaţie, în funcţie de probele prezentate, comisia va putea hotărî, după caz, reprogramarea jocului respectiv, conform prevederilor prezentului regulament 46.2. Dacă una din echipe sau ambele echipe se prezintă la teren după ce arbitrul a fluierat sfârşitul jocului, deci după 15 minute regulamentare, se vor aplica sancţiunile arătate în regulament, chiar dacă jocul s-a disputat după aceea amical. 46.3. Echipele care nu s-au prezentat, au întârziat, sau nu au prezentat carnetele de legitimare ale jucătorilor, cu excepţia situaţiilor de caz fortuit, sunt obligate să ramburseze echipelor organizatoare toate cheltuielile efectuate pentru organizarea jocurilor respective, în termen de 10 zile de la data pronunţării hotărârii de către comisia competentă. În caz contrar nu vor fi programate la jocurile următoare. 46.4. În cazul în care jocul nu s-a disputat datorită neprezentării unei echipe, arbitrii şi observatorul sunt îndreptăţiţi să li se asigure de către clubul organizator cazarea, masa şi rambursarea cheltuielilor de transport, mai puţin baremul de arbitraj sau observare. Art. 47. – RETRAGEREA ECHIPEI DE PE TEREN 47.1. În situaţia în care , indiferent din ce motive, o echipă se retrage de pe teren, sau refuză să reia jocul, înaintea consumării timpului regulamentar, ea va fi sancţionată conform prevederilor regulamentare. 47.2. În aceste cazuri arbitrul va aplica "Regula celor trei minute" conform art. 32 alin.6 din prezentul regulament. Art. 48. - JOCURI ÎNTRERUPTE SAU AMÂNATE 48.1. Jocurile oficiale nu pot continua dacă terenul devine impracticabil, potrivit dispoziţiilor art.14 din prezentul regulament, sau din cauza întunericului ( în cazul jocurilor care nu sunt programate în nocturnă ). 48.2. Jocul poate fi întrerupt pentru cauzele arătate mai sus, numai de către arbitru. 48.3. Jocul va fi reluat în aceeaşi zi, sau în cel mult o oră de la întrerupere, dacă terenul devine practicabil sau condiţiile atmosferice au devenit favorabile desfăşurării jocului. Dacă reluarea jocului nu este posibilă în maximum 60 de minute de la momentul întreruperii, jocul se va desfăşura a doua zi, la o oră care va fi stabilită de comun acord de cele două echipe, fiind reluat din minutul în care a fost întrerupt. În cazul în care echipele nu ajung la un acord privind ora la care se va relua jocul, acesta se va relua la ora la care a început în ziua precedentă. Prin excepţie, jocurile de juniori întrerupte de arbitru, care nu mai pot

continua în aceeaşi zi în maximum 60 de minute de la momentul întreruperii, vor fi reprogramate de forul organizator. 48.4. Dacă arbitrii se declară indisponibili pentru a doua zi, se va cere comisiei competente să delege alţi arbitri, sau, în cazul în care acest lucru nu este posibil, se va proceda ca în cazul neprezentării arbitrilor. 48.5. În cazul în care jocul nu se poate disputa nici a doua zi, datorită aceloraşi condiţii care au determinat întreruperea sa, jocul va fi reprogramat de forul organizator conform dispoziţiilor prezentului regulament, urmând să se dispute în întregime, situaţie în care avertismentele primite de jucători se anulează. 48.6. Jucătorii eliminaţi în timpul unui joc întrerupt nu mai pot face parte din echipa care continuă partida, a doua zi, în condiţiile arătate de art.48.3. Jucătorii eliminaţi în timpul unui joc întrerupt, care a fost reprogramat conform art.48.5, vor fi sancţionaţi corespunzător prevederilor regulamentare. 48.7. Echipele care nu se prezintă pentru rejucarea jocurilor amânate sau întrerupte, vor fi sancţionate conform prevederilor regulamentare. 48.8. La jocurile amânate pentru a doua zi, dacă arbitrii şi observatorii oficiali sunt din altă localitate, cluburile organizatoare sunt obligate să asigure cazarea şi întreţinerea lor şi să suporte cheltuielile suplimentare. 48.9. Jocurile oficiale programate în nocturnă care nu mai pot continua datorită întreruperii funcţionării, respectiv a funcţionării necorespunzătoare a instalaţiei de nocturnă şi care nu pot fi reluate în termen de maximum 60 de minute de la momentul întreruperii, se omologhează cu rezultatul de 3 – 0 în favoarea echipelor vizitatoare. CAPITOLUL VII JOCURILE DE CAMPIONAT Art. 49. - FORMULA DE ORGANIZARE A CAMPIONATELOR 49.1. FRF şi AJF stabilesc formulele de disputare a campionatelor, sistemul de promovare şi retrogradare pe categorii, care vor fi anunţate la începutul fiecărui an competiţional. 49.2. Modificarea formulei competiţionale şi a sistemului de promovare - retrogradare pentru Liga I, a II-a şi a III-a, va fi aprobată de Adunarea Generală a FRF şi va fi anunţată public cu un an înainte de punerea în aplicare. 49.3. Campionatele divizionare se desfăşoară, de regulă, în sistem tur-retur. După caz, cu aprobarea adunării generale a FRF, se pot adopta alte sisteme de desfăşurare (jocuri tur-retur

în grupe urmate de turneu final, eliminatoriu, play – off/ play - out ş.a. ). 49.4. Echipele nu pot renunţa la dreptul lor de organizare în favoarea echipelor adverse şi nici nu pot juca meciul din organizare proprie pe terenul echipei adverse Art. 50. – CLUBURI CU MAI MULTE ECHIPE 50.1. Cluburile pot participa în campionatele de seniori numai cu o singură echipă la fiecare categorie competiţională. 50.2. În cazul cluburilor care participă cu mai multe echipe în categorii competiţionale diferite, echipele în cauză nu au dreptul să promoveze în categoria superioară în care participă o altă echipă a aceluiaşi club. Se ia în calcul situaţia existentă la terminarea campionatului. 50.3. În situaţia în care una dintre echipele aceluiaşi club, participantă în competiţii conform art.53.1 şi 2, se clasează pe un loc care îi dă dreptul să promoveze sau să participe la un baraj pentru promovare, acest drept revine echipei clasată pe locul următor, dacă aceasta nu se află într-o situaţie similară. 50.4. Cluburile care participă cu mai multe echipe în categorii competiţionale diferite sunt obligate să depună la forul organizator, înainte de începerea turului şi respectiv returului campionatului ( pentru eventuale modificări ), lista nominală cuprinzând minimum 12 jucători care au drept de joc numai la echipa din categoria superioară. În carnetele de legitimare ale acestor jucători comisia organizatoare va înscrie, alături de denumirea echipei, cifra I şi data la care s-a făcut înscrierea. Toţi ceilalţi jucători legitimaţi la clubul respectiv, inclusiv juniorii, au drept de joc la oricare dintre echipele clubului, fără nici-o restricţie, cu respectarea celorlalte condiţii regulamentare. 50.5. ASOCIEREA CLUBURILOR Cluburile care au echipe participante în campionatele de seniori din categorii diferite, se pot asocia între ele în scopul de a constitui şi folosi un fond comun de jucători. Pentru a se putea asocia cluburile interesate trebuie să aibă sediul în aceeaşi localitate sau în acelaşi judeţ. 50.5.1. Asocierea se poate face numai în perioada dintre două ediţii ale campionatului şi numai pentru un an competiţional. Asocierea se aprobă de Comitetul Executiv al FRF. Asocierea între cluburi din Liga a IV-a şi cluburi din categorii competiţionale inferioare se aprobă de Biroul executiv al AJF. Un club de categorie superioară poate încheia contract de asociere numai cu un singur club din fiecare categorie inferioară.

50.5.2. Echipele aparţinând cluburilor asociate cu cluburi de categorie superioară nu au drept de promovare dacă se află într-una din următoarele situaţii: a) în categoria în care urmează să promoveze activează o echipă a clubului de categorie superioară; b) în categoria în care urmează să promoveze activează o echipă aparţinând unui club asociat cu acelaşi club de categorie superioară. Aplicarea acestor dispoziţii se face prin raportarea la situaţia existentă înaintea începerii campionatului în cursul căruia echipa clubului asociat a obţinut un loc ce i-ar da dreptul să promoveze. 50.5.3. Pentru aprobarea asocierii, cluburile interesate trebuie să depună la FRF, sau AJF, după caz, cu minimum 15 zile înainte de începerea campionatului în care participă echipa clubului de categorie superioară, următoarele documente: a) contractul de asociere, semnat şi stampilat de reprezentanţii legali ai celor două cluburi, care trebuie să cuprindă clauze cu privire la durata asocierii, drepturile şi obligaţiile reciproce ale celor două cluburi, modalităţile concrete privind folosirea la antrenamente, jocuri oficiale şi amicale a jucătorilor din fondul comun, procedura soluţionării litigiilor dintre părţi şi condiţiile de încetare a asocierii. b) procesul-verbal al şedinţei organului de conducere al fiecărui club, prin care s-a aprobat asocierea, cu semnăturile tuturor membrilor. c) tabelul nominal cuprinzând minimum 12 jucători de la clubul de categorie superioară care au drept de joc numai la echipa de categorie superioară a clubului respectiv. Aceşti jucători pot fi înlocuiţi pe parcursul unui an competiţional numai în perioada dintre tur şi retur. d) tabele nominale cu jucătorii legitimaţi la fiecare din cele două cluburi asociate, care sunt cuprinşi în fondul comun de jucători şi urmează să aibă drept de joc la echipele ambelor cluburi. În acelaşi joc oficial pot participa efectiv cel mult cinci jucători seniori ai echipei celuilalt club, cuprinşi în fondul comun al asocierii. Jucătorii juniori nu pot fi cuprinşi în fondul comun al asocierii. e) clubul care încheie contracte de asociere cu mai multe cluburi de categorie inferioară ( având contract de asociere cu un singur club din fiecare categorie competiţională ) va prezenta tabele separate cu jucătorii care fac parte din fondul comun pentru fiecare asociere. În acest caz, jucătorii clubului de categorie superioară cuprinşi în fondul comun al unei asocieri au drept de joc la clubul la care sunt legitimaţi şi la un singur alt club asociat. Aceleaşi dispoziţii se aplică şi jucătorilor clubului de categorie inferioară cuprinşi în fondul comun al asocierii. Eventualele modificări în tabelele cu jucătorii din fondul comun al asocierii se pot face numai în perioada dintre tur şi retur. f) chitanţa de plată a taxei procedurale. 50.5.4. După aprobarea asocierii, cluburile în cauză sunt obligate să prezinte compartimentului de specialitate din cadrul FRF /LPF/AJF carnetele de legitimare şi fişele personale ale jucătorilor care sunt cuprinşi în fondul comun al asocierii, potrivit tabelului aprobat, în vederea înscrierii în acestea a numelor reunite ale celor două cluburi, a datei la care s-a făcut înscrierea şi, după caz, a aplicării, fără taxă, a vizei anuale. Jucătorii cuprinşi în fondul comun dobândesc drept de joc la echipa celuilalt club odată cu operarea înscrierilor arătate anterior şi, respectiv, după aplicarea vizei anuale. Înscrierea se face în ordinea: club de bază, club asociat. Această operaţiune nu constituie transfer.

50.5.5. În cazul în care cluburile asociate nu solicită efectuarea înscrierilor prevăzute de art.50.5.4, jucătorii în cauză au drept de joc numai la clubul la care sunt legitimaţi ( clubul de bază ). 50.5.6. Jucătorii transferaţi temporar la clubul de bază pot fi cuprinşi în fondul comun al unei asocieri numai pentru perioada de valabilitate a transferului temporar. 50.5.7. Jucătorii transferaţi sau legitimaţi la unul din cluburile asociate după începerea campionatului pot fi cuprinşi în fondul comun de jucători, pe baza unei cereri adresate FRF/AJF şi a prezentării documentelor necesare. 50.5.8. Fişele personale ale jucătorilor din fondul comun al asocierii se păstrează de organul competent să organizeze campionatul la care participă echipa clubului la care jucătorii sunt legitimaţi ( clubul de bază ), iar o copie xerox a acestora se ţine în evidenţa forului competent să organizeze campionatul în care participă echipa clubului la care jucătorii dobândesc drept de joc prin efectul asocierii. 50.5.9. Asocierea nu creează raporturi juridice între clubul asociat care foloseşte jucătorii celuilalt club şi jucătorii respectivi, pentru perioada asocierii fiind valabile contractele încheiate de jucători cu clubul la care sunt legitimaţi ( clubul de bază ). 50.5.10. În perioada ultimelor 6 etape ale campionatului efectele asocierii încetează, jucătorii din fondul comun au drept de joc numai la echipa clubului la care sunt legitimaţi. 50.5.11. În executarea sancţiunilor de suspendare aplicate jucătorilor din fondul comun al unei asocieri ( ca urmare a eliminării directe ) se iau în calcul numai etapele din competiţia în care participă echipa în cadrul căreia au evoluat şi au săvârşit abaterea pentru care au fost sancţionaţi, până la executarea completă a sancţiunilor jucătorii respectivi neavând drept de joc în nici-o competiţie oficială. 50.5.12. Dacă jucătorii din fondul comun al unei asocieri se transferă/legitimează de la clubul la care sunt legitimaţi la un alt club, în materie disciplinară se va proceda astfel: a) jucătorii suspendaţi vor efectua în totalitate sancţiunea în competiţiile în care participă noul club, începând cu primul joc oficial la care este programată echipa ( echipele ) clubului respectiv; b) avertismentele ( cartonaşele galbene ) primite de jucători în competiţiile la care au participat se preiau în evidenţa cluburilor cesionare numai în cazul în care jucătorii evoluează în aceeaşi categorie competiţională cu cea în care au fost avertizaţi. 50.5.13. În cazul în care contractul de asociere încetează în timpul anului competiţional, fapt constatat de forul competent, jucătorii din fondul comun au drept de joc numai la clubul la care sunt legitimaţi, menţinându-se interdicţia de promovare în categoria competiţională superioară, conform dispoziţiilor art.50.5.2 din prezentul regulament. Art. 51. - SISTEMUL DE ATRIBUIRE A PUNCTELOR Sistemul de atribuire a punctelor este următorul: 51.1. Pentru jocurile de seniori: a) joc câştigat - 3 puncte; b) joc egal - 1 punct; c) joc pierdut - 0 puncte. 51.2. Pentru jocurile de juniori: a) joc câştigat – 4 puncte; b) joc egal - 1 punct; c) joc pierdut - 0 puncte. Art. 52. - OMOLOGAREA REZULTATELOR

52.1. Jocurile la care există contestaţii vor fi omologate odată cu soluţionarea acestora, printr-o hotărâre definitivă şi irevocabilă. 52.2. Rezultatele finale ale competiţiilor organizate de FRF şi LPF se omologhează de Comitetul Executiv al FRF. Art. 53. - CLASAMENTE 53.1. Ierarhia valorică a echipelor participante în campionate se stabileşte prin cumularea punctelor pe toată durata desfăşurării competiţiei. 53.2. Echipa care, după disputarea tuturor jocurilor prevăzute în program, a obţinut cel mai mare număr de puncte, este clasată pe primul loc în campionatul respectiv, sau al seriei, dacă sunt mai multe serii. 53.3. Dacă două echipe acumulează acelaşi număr de puncte după ce au jucat toate meciurile programate, clasamentul se va stabili pe baza aplicării, în ordine, a următoarelor criterii: a) numărul mai mare de puncte obţinute în jocurile directe disputate între echipele aflate la egalitate de puncte; b) golaverajul mai bun în jocurile directe; c) numărul mai mare de goluri marcate în jocurile directe; d) numărul mai mare de goluri marcate în deplasare în jocurile directe; e) golaverajul general mai bun ( diferenţa între golurile marcate şi primite în toate jocurile din campionat ); f) numărul mai mare de goluri marcate în toate jocurile de campionat. În cazul în care trei sau mai multe echipe se află la egalitate de puncte, se va întocmi clasamentul acestora pe baza criteriilor arătate la lit.a-f. 53.4. Dacă şi după aplicarea acestor criterii, egalitatea se menţine, se vor disputa jocuri de baraj când este necesar să se stabilească câştigătoarea titlului, promovarea, retrogradarea sau participarea în cupele europene. 53.5. În clasamentele intermediare departajarea echipelor aflate la egalitate de puncte se face pe baza golaverajului general şi, respectiv, a numărului mai mare de goluri marcate. 53.6. Clasamentele finale ale competiţiilor oficiale organizate de FRF/LPF/AJF vor fi făcute publice. Art. 54. – RETRAGEREA SAU EXCLUDEREA ECHIPELOR DIN CAMPIONAT 54.1. În cazul în care în cursul desfăşurării unui campionat, o echipă sau mai multe echipe se desfiinţează, se retrag, sunt retrogradate sau excluse din activitatea competiţională, se procedează astfel: a) dacă această situaţie intervine înainte de sfârşitul turului, rezultatele jocurilor disputate se anulează şi nu vor mai apărea în clasament; b) dacă această situaţie intervine după terminarea turului, sau în timpul desfăşurării returului, rezultatele jocurilor disputate se menţin, iar jocurile rămase a se desfăşura

conform programului oficial, se omologhează cu rezultatul de 3-0 în favoarea fiecărei echipe adverse. 54.2. În cazul anulării rezultatelor, se menţin toate efectele cartonaşelor galbene, suspendărilor şi celorlalte sancţiuni disciplinare aplicate jucătorilor, oficialilor sau cluburilor. Art. 55. - LOCURI VACANTE 55.1 Dacă într-o ediţie de campionat rămân locuri vacante prin desfiinţarea, excluderea, comasarea, sau renunţarea unor echipe la dreptul de a participa în campionatul respectiv, ori în alte situaţii similare, se va proceda astfel: a) dacă această situaţie a intervenit înainte de începerea campionatului, echipele în cauză vor fi retrogradate în categoria imediat inferioară, locurile vacante fiind ocupate de echipele retrogradate în campionatul precedent, cel mai bine clasate; în cazul în care numărul acestora este insuficient, Comitetul Executiv al FRF sau Biroul Executiv al AJF vor putea decide completarea locurilor vacante cu alte echipe; b) după începerea campionatului, locurile vacante nu se vor mai completa, iar la sfârşitul campionatului numărul echipelor ce urmează să retrogradeze va fi redus în mod corespunzător. Renunţarea unor echipe la dreptul de a participa în campionate se constată de către Comitetul Executiv al FRF, Comitetul Executiv al LPF sau Biroul executiv al AJF, printr-o decizie irevocabilă. Retragerea unor echipe din campionat, intervenită după începerea competiţiei, se constată de către instanţa disciplinară a FRF, LPF, AJF, după caz. 55.2. Cluburile din Liga I care nu obţin licenţa în conformitate cu prevederile Manualului naţional de acordare a licenţei cluburilor vor fi retrogradate în Liga a II-a, locurile vacante urmând să fie ocupate pe baza aplicării dispoziţiilor art.55.1 lit.a. Competenţa luării deciziei aparţine Comitetului Executiv al FRF, la sesizarea Direcţiei Licenţe şi Afilieri. 55.3. Echipele aflate în situaţia arătată la art.55.1 sunt retrogradate în categoria imediat inferioară şi nu au dreptul să promoveze în categoria superioară în următoarele două ediţii ale campionatului la care participă. Interdicţia de promovare nu se aplică în cazul cluburilor din Liga I care nu au obţinut licenţa şi au fost retrogradate. Art.56. SISTEMUL COMPETIŢIONAL Sistemul competiţional se aprobă de Adunarea generală a FRF. ( Anexa 7 ). Art. 57. - CAMPIONATUL FEMININ 57.1. Campionatul feminin este organizat de FRF, după o formulă competiţională stabilită de Comitetul Executiv al FRF. 57.2. În această competiţie au drept de joc jucătoarele cu vârsta minimă de 13 ani, împliniţi. Art. 58. - CAMPIONATELE DE JUNIORI 58.1. Competenţa organizării campionatelor naţionale ale juniorilor A şi B revine Federaţiei Române de Fotbal care stabileşte formula de organizare, sistemul de desfăşurare a acestora, categoriile de vârstă şi programarea jocurilor, stabilind componenţa seriilor pe baza criteriului geografic. 58.2. Anual, se elaborează regulamentul campionatelor şi programul jocurilor care se transmit asociaţiilor judeţene de fotbal şi cluburilor participante.

58.3. Pentru a avea drept de participare la campionatele divizionare de seniori, cluburile au următoarele obligaţii: a) cluburile din Liga I şi a II-a: să participe la campionatele de juniori A, B, C, D şi E ( minimum 5 echipe ); b) cluburile din Liga a III-a: să participe în campionatele de juniori C, D şi E ( minimum 3 echipe ). c) cluburile din Liga a IV-a: să participe cu cel puţin o echipă în campionatele de juniori. Asociaţiile judeţene de fotbal sunt obligate să comunice Serviciului juniori din cadrul FRF, în termen de maximum 30 de zile de la începerea competiţiilor, situaţia participării cluburilor din Liga I, a II-a şi a III-a în campionatele de juniori C, D şi E, organizate la nivel judeţean, în vederea aplicării măsurilor regulamentare. 58.4. Pentru a participa în campionatul naţional al juniorilor A şi B, cluburile sunt obligate: a) să aibă în proprietate sau în folosinţă un teren omologat de FR Fotbal ; b) să angajeze pe bază de contract, înregistrat la FRF, antrenori posesori ai licenţei B UEFA. La aceste campionate vor mai putea participa, pe bază de înscriere nominală, şi echipe care aparţin unor cluburi afiliate la FRF care nu participă în campionatele divizionare de seniori. 58.5. Echipele care se clasează pe primul loc la sfarşitul campionatului vor primi titlul de campioană naţională de juniori A sau B, respectiv de câştigătoare a campionatului de juniori C, D sau E. 58.6. Jucătorii juniori suspendaţi pentru eliminare nu au drept de joc în nici-o competiţie oficială - de seniori sau juniori - pâna la executarea completă a sancţiunii. Se iau în calculul executării sancţiunii numai etapele din cadrul competiţiei ( de seniori sau de juniori ) în care jucătorul junior a săvârşit abaterea în urma căreia a fost sancţionat. 58.7. Asociaţiile judeţene de fotbal pot organiza şi alte competiţii pentru copii şi juniori pe care le consideră utile în vederea dezvoltării activităţii fotbalistice din judeţul respectiv. 58.8. Federaţia Română de Fotbal, în colaborare cu Ministerul Educaţiei şi Cercetării, poate organiza campionate şcolare de nivel judeţean şi naţional, pe categorii de vârstă şi sex, pe baza unui protocol de parteneriat, încheiat anual de cele două părţi. 58.9. Pentru a participa la jocurile oficiale din campionatele naţionale ale juniorilor A, B, C, D şi E jucatorii trebuie sa îndeplineasca urmatoarele condiţii: a) să fie legitimaţi pentru echipa clubului respectiv cu drept de joc, potrivit prevederilor cuprinse în Regulamentul privind statutul şi transferul jucătorilor de fotbal; b) să se încadreze în limitele de vârstă stabilite prin regulamentele competiţiilor, respectiv: - juniori A: sub 19 ani; - juniori B: sub 17 ani; - juniori C: sub 15 ani; - juniori D: sub 13 ani; - juniori E: sub 11 ani. Se ia în calcul vârsta jucătorilor la începerea fiecărei ediţii a campionatelor.

c) să se prezinte la jocuri cu carnetul de legitimare şi cartea de identitate/ paşaportul, în original; pentru juniorii D şi E – cu carnetul de legitimare şi certificatul de naştere, în original, sau copie legalizată. 58.10. În cazul jucătorilor juniori care participă atât la competiţiile organizate de FRF cât şi la cele organizate de LPF sau/şi AJF, pentru exercitarea dreptului de joc al acestora, este necesară, între altele, viza anuală acordată de forul competent să organizeze fiecare dintre competiţiile la care jucătorii juniori respectivi participă. În aceste cazuri, taxa de viză anuală se achită numai la FRF, iar LPF/AJF vor acorda viza anuală, pentru jucătorii juniori respectivi, la cerere, pe baza vizei FRF, obţinută în prealabil. Pentru jucătorii juniori aflaţi într-o asemenea situaţie, LPF/AJF vor ţine în evidenţă o copie xerox a fişelor personale ale acestora. Art. 59. - TROFEE 59.1. Echipelor clasate pe primul loc în Liga I, campionatul feminin şi în campionatul de juniori A şi B li se acordă titlul de campioană naţională şi primesc trofeul şi medaliile de campioană naţională. 59.2. Echipele clasate pe locurile doi şi trei în Liga I, precum şi cele clasate pe locul întâi în Liga a II-a, a III-a şi a IV-a şi în cele de juniori şi copii , pot fi premiate conform normelor în vigoare. Art. 60. - FAIR - PLAY 60.1. Regulile de conduită bazată pe sportivitate şi spirit de fair-play sunt esenţiale pentru dezvoltarea spiritului sportiv, pentru comportamentul civilizat al jucătorilor, conducătorilor şi spectatorilor. 60.2. Pentru fiecare campionat divizionar, FRF/LPF şi AJF organizează o competiţie de fairplay, care este bazată pe evaluările făcute de observatorii oficiali. 60.3. Formularul de evaluare cuprinde 6 criterii privind aprecierea performanţei echipelor în materie de fair-play, astfel: a) numărul cartonaşelor roşii şi galbene (elemente cu valoare negativă); b) joc pozitiv (relaţia directă cu numărul de ocazii de gol şi cu numărul golurilor marcate); c) respectul faţă de adversar ( în general, evaluarea trebuie să se bazeze pe atitudini pozitive mai mult decât pe abateri); d) respectul faţă de arbitru (atitudinea pozitivă, inclusiv acceptarea fără proteste a unei decizii discutabile); e) comportamentul oficialilor (vizează comportamentul acestora faţă de jucători şi spectatori, precum şi faţă de decizia arbitrului); comportamentul publicului (respectul acestuia faţă de arbitri, echipa vizitatoare şi oficialii jocului). 60.4. Evaluarea globală se obţine însumând punctele înscrise în raportul observatorului oficial, conform criteriilor de mai sus. Art. 61. - CAMPIONATE JUDEŢENE 61.1. Anual, în fiecare judeţ se organizează campionatul Ligii a IV-a, campionatul

judeţean, de juniori C, D, E şi copii. 61.2. Campionatul Ligii a IV-a se organizează de către AJF pe baza prezentului regulament, după cum urmează: a) în fiecare judeţ şi în municipiul Bucureşti se organizează campionatul Ligii a IV-a , în serii de minimum 12 echipe, în funcţie de situaţia valorică a echipelor din judeţul respectiv; b) programul turului şi returului va fi astfel alcătuit, încât faza judeţeană să se încheie la datele stabilite anual de FRF; c) în funcţie de sistemul competiţional, câştigătoarele seriilor Ligii a IV-a participă la jocurile de baraj pentru promovarea în Liga a III-a. Au drept de joc în baraj jucătorii legitimaţi sau transferaţi cu cel puţin şase etape înainte de terminarea returului campionatului Ligii a IV-a; d) din Liga a IV-a va retrograda anual numărul de echipe stabilit de asociaţia judeţeană de fotbal respectivă. 61.3. Pe lângă campionatele judeţene de fotbal, în scopul angrenării echipelor într-o activitate continuă şi organizată, asociaţiile judeţene de fotbal pot organiza şi alte competiţii la nivel municipal, orăşenesc sau pe zone geografice, cu drept de promovare în campionatele judeţene respective. 61.4. Asociaţiile judeţene de fotbal sunt obligate să transmită FRF, după omologarea rezultatelor, până cel mai târziu la data de 5 iunie a fiecărui an, clasamentele finale ale Ligii a IV-a şi ale campionatelor de juniori C, D şi E. Art. 62. – COMPETENŢA DE ORGANIZARE 62.1. Organizarea campionatelor judeţene revine asociaţiilor judeţene de fotbal, cu îndeplinirea următoarelor condiţii: a) formula şi regulamentul de desfăşurare a acestor campionate, precum şi formula adoptată pentru jocurile de baraj se stabilesc de asociaţiile judeţene de fotbal, în conformitate cu prezentul regulament, după care, un exemplar se transmite la FRF, spre informare; b) echipele organizatoare nu pot renunţa la dreptul lor de organizare, în favoarea echipelor adverse; c) asociaţiile judeţene de fotbal vor urmări ca prin formula adoptată să se asigure echipelor cel puţin 22 de jocuri anual. În cazul în care numărul echipelor participante este mai mic de 12, campionatul se organizează cu 2 tururi şi 2 retururi sau în două faze: faza I- sistem campionat şi faza a II-a, sistem play/off – play/out). 62.2. Jocurile de baraj programate pentru desemnarea echipelor câştigătoare a campionatului judeţean, în cazul în care campionatul a fost organizat pe două sau mai multe serii, nu se consideră ca fiind etape de campionat, şi nu sunt luate în calcul pentru a fi incluse în numărul celor şase etape înainte de terminarea campionatului. 62.3. Programarea în campionatele judeţene se face pe baza rezultatelor în jocurile de baraj la care participă echipele câştigătoare ale campionatelor municipale, orăşeneşti sau pe zone geografice, specifice fiecărei asociaţii judeţene în parte. 62.4. Hotărârile asociaţiilor judeţene de fotbal sunt obligatorii pentru echipele municipale,

orăşeneşti şi comunale (de sector) de pe raza judeţului respectiv, cu aplicarea prevederilor Statutului FRF şi AJF. Art. 63. – CONDIŢII DE PARTICIPARE 63.1. Pentru a participa la campionatul Ligii a IV-a, cluburile şi asociaţiile sunt obligate: a) să participe în campionatele de juniori, conform prevederilor art.58 din prezentul regulament şi următoarele; b) să dispună de un teren omologat pentru jocurile din Liga a IV-a; c) să angajeze un antrenor sau instructor pentru pregătirea echipelor de seniori şi juniori. 63.2. Adunarea generală a AJF poate stabili şi alte obligaţii de participare pentru cluburile din Liga a IV-a. 63.3. Neîndeplinirea condiţiilor de mai sus atrage neprogramarea echipei de seniori în competiţiile oficiale. 63.4. La toate jocurile de baraj pentru promovarea în categoriile competiţionale, echipele nu pot folosi decât jucători care se găsesc legitimaţi sau transferaţi cu drept de joc pentru ele, cu cel puţin şase etape înainte de terminarea campionatului, în condiţiile stabilite de prezentul regulament. CAPITOLUL VIII CUPA ROMÂNIEI ŞI SUPERCUPA ROMÂNIEI Art. 64. - ORGANIZAREA ŞI PROGRAMAREA CUPEI ROMÂNIEI 64.1. Cupa României este organizată de Federaţia Română de Fotbal, respectiv de asociaţiile judeţene de fotbal- pentru faza judeţeană. La această competiţie pot lua parte numai echipele aparţinând cluburilor şi asociaţiilor sportive afiliate. Formatul fazei naţionale şi programul jocurilor pentru fiecare ediţie se aprobă anual de către Comitetul Executiv. 64.2. Cupa României este dotată cu un trofeu transmisibil, pe care echipa deţinătoare îl păstrează de la data decernării până cu 10 zile înaintea finalei ediţiei următoare, când acesta se încredinţează spre păstrare FRF. 64.3. În faza naţională programarea jocurilor va fi efectuată de FRF. 64.4. Până la faza şaisprezecimilor de finală, programarea jocurilor se va face prin împerecherea echipelor pe criteriu geografic, evitându-se pe cât posibil distanţele mari. Echipele de categorie inferioară sau cele din aceeaşi categorie mai slab clasate în campionatul precedent sunt organizatoarele jocurilor. 64.5. La faza şaisprezecimilor de finală participă cele 18 echipe din Liga I şi 14 echipe calificate în urma desfăşurării fazelor anterioare. Jocurile din cadrul şaisprezecimilor se stabilesc prin tragere la sorţi, echipele participante fiind repartizate astfel: a) în urna A: echipele din Liga I clasate pe locurile 1 – 6 în campionatul ediţiei precedente; b) în urna B: celelalte 12 echipe din Liga I participante în campionatul ediţiei în curs;

c) în urna C: cele 14 echipe din categorii inferioare calificate în urma fazelor precedente. Se împerechează echipe din urna A cu echipe din urna C ( 6 jocuri ) şi, în continuare, echipe din urna B cu echipe din urna C ( 8 jocuri ), echipele de categorie inferioară fiind organizatoarele jocurilor. Cele 4 echipe rămase în urna B se împerechează între ele, echipele organizatoare fiind stabilite prin tragere la sorţi. 64.6. Pentru jocurile din fazele următoare ( optimi, sferturi de finală şi semifinale ), echipele calificate vor fi repartizate în aceleaşi urne valorice ca şi în cadrul şaisprezecimilor, tragerea la sorţi urmând să se efectueze în mod similar. Jocurile din cadrul optimilor, sferturilor de finală şi semifinalelor se dispută, într-o singură manşă, pe teren neutru. 64.7. Anual, în funcţie de calendarul competiţional intern şi internaţional, Comitetul Executiv al FRF poate aproba desfăşurarea jocurilor din cadrul optimilor, sferturilor de finală şi semifinalelor într-o singură manşă sau tur-retur. 64.8. Asociaţiile judeţene de fotbal vor comunica anual la FRF, până la data de 20 iunie, echipele care au obţinut dreptul de a participa la faza naţională a Cupei României. 64.9. În cazul jocurilor care se desfăşoară în sistem eliminatoriu, într-o singură manşă, se aplică următoarele reguli: a) în situaţia în care după 90 de minute de joc rezultatul este egal, jocul se va prelungi cu 2 reprize a 15 minute fiecare, fără pauză între ele, dar cu o pauză de 5 minute până la prima repriză a prelungirilor; b) dacă după reprizele de prelungire egalitatea se menţine, echipa învingătoare va fi stabilită prin executarea loviturilor din punctul de pedeapsă, potrivit procedurilor de determinare a câştigătorului jocului, stabilite de IFAB prin " Legile jocului " . 64.10. La jocurile disputate în manşă dublă, dacă după disputarea celor două jocuri egalitatea se menţine ( la puncte şi golaveraj ), golurile marcate în deplasare se vor socoti dublu, fiind declarată câştigătoare echipa cu cel mai bun golaveraj. Dacă şi în aceste condiţii egalitatea persistă, se vor aplica prevederile art.64.9 din prezentul regulament. 64.11. În cazul jocurilor desfăşurate într-o singură manşă, pe terenul uneia dintre echipe, cheltuielile se efectuează de clubul organizator, iar după scăderea cheltuielilor de organizare, suma rămasă se va repartiza fiecărei echipe în proporţie de 50% din beneficiul net. Dacă din încasări nu rezultă beneficiu, fiecare club va suporta în mod egal acoperirea cheltuielilor.Beneficiul fiecărei echipe va fi achitat în termen de maximum 15 zile de la data disputării jocului. În caz de litigiu, competenţa soluţionării aparţine Comisiei de disciplină a FRF. 64.12. Cheltuielile pentru jocurile disputate pe teren neutru se avansează de clubul organizator ( stabilit prin tragere la sorţi ) şi suportă în mod egal de ambele cluburi, iar beneficiul net se împarte în mod egal, după scăderea cheltuielilor de organizare din totalul încasărilor. 64.13. Echipele programate în Cupa României nu pot renunţa la jocuri şi nici nu pot disputa jocuri amicale în zilele în care au fost programate, sub sancţiunea eliminării lor din campionatul în care participă. 64.14. Echipele care nu se prezintă la jocuri vor fi sancţionate potrivit prevederilor Regulamentului disciplinar. 64.15. Cluburile deţinătoare de terenuri sunt obligate să le pună la dispoziţie pentru

jocurile programate de comisiile competente şi să colaboreze cu acestea pentru buna organizare a jocurilor, în caz contrar urmând să fie sancţionate disciplinar. 64.16. Finala Cupei României se organizează, de regulă, în Bucureşti de către FRF. 64.17. Începând din faza şaisprezecimilor de finală, drepturile de reclamă, publicitate, de transmisie radio şi televiziune, precum şi altele asemenea legate de organizarea jocurilor aparţin FRF care acordă cluburilor participante premii şi bonusuri, în funcţie de rezultatele sportive ale acestora şi de profitul obţinut din valorificarea drepturilor arătate mai sus. Art. 65. - SUPERCUPA ROMÂNIEI 65.1. În fiecare an, de regulă, înainte de începerea campionatului Ligii I, FRF organizează Supercupa României, între echipa câştigătoare a campionatului Ligii I şi câştigătoarea Cupei României. 65.2. În cazul în care aceeaşi echipă câştigă şi campionatul Ligii I şi Cupa României, Supercupa României nu se mai dispută. 65.3. Data şi locul de disputare a jocului vor fi stabilite de Comitetul Executiv al FRF. 65.4. Toate drepturile legate de organizarea Supercupei României aparţin FRF. CAPITOLUL IX JOCURILE INTERNAŢIONALE ŞI PREGĂTIREA LOTURILOR NAŢIONALE Art. 66. - ORGANIZAREA JOCURILOR 66.1. FRF este singura în drept să organizeze jocuri cu echipele reprezentative ale altor federaţii, membre ale FIFA, precum şi jocuri de pregătire cu alte echipe străine, sau orice alte jocuri internaţionale pe care le consideră necesare. 66.2. FRF poate programa pe oricare stadion de fotbal din ţară jocurile prevăzute la alineatul precedent, cluburile deţinătoare fiind obligate să le pună la dispoziţie. Cheltuielile de organizare se suportă din bugetul FRF. 66.3. Cluburile nu pot contracta, organiza şi disputa jocuri amicale cu echipe străine şi nu se pot deplasa pentru susţinerea unor asemenea jocuri decât cu aprobarea FRF. În orice caz ele nu vor putea susţine jocuri cu echipe din ţările aflate sub embargou sportiv sau cu cele aparţinând unor federaţii neafiliate la FIFA. Art. 67. LOTURI NAŢIONALE 67.1. Cluburile de fotbal sunt obligate să sprijine FRF pentru o cât mai bună alcătuire şi comportare a echipelor reprezentative. În acest scop, cluburile vor pune la dispoziţie jucătorii selecţionaţi în echipele reprezentative şi se vor ocupa de buna lor pregătire pentru a se prezenta la echipele reprezentative în condiţii optime. În caz contrar se vor lua măsuri de sancţionare a celor vinovaţi, în conformitate cu prevederile regulamentare. 67.2. Jucătorii selecţionaţi în echipele reprezentative au obligaţia să se prezinte la convocări, antrenamente şi jocuri, să se pregătească în mod corespunzător şi să facă toate

eforturile pentru a avea un randament maxim. Jucătorii care nu respectă aceste dispoziţii vor fi sancţionaţi disciplinar. 67.3. Jucătorii convocaţi la acţiunile echipelor reprezentative, care sunt declaraţi indisponibili, nu vor putea participa la jocuri oficiale sau amicale pe perioada cât durează pregătirea la loturile naţionale. 67.4. Cluburile la care sunt legitimaţi jucătorii convocaţi la echipele naţionale sunt răspunzătoare de asigurarea acestor jucători pentru boală sau accidentare survenite pe întreaga perioadă de punere la dispoziţie. Asigurarea trebuie să acopere şi orice accidentări suferite de jucător în meciurile internaţionale pentru care a fost eliberat. 67.5. Cluburile care folosesc jucători de cetăţenie străină sunt obligate să pună jucătorii respectivi la dispoziţia asociaţiei naţionale a cărei cetăţenie o au, dacă ei au fost selecţionaţi pentru una din echipele reprezentative ale acesteia, indiferent de vârstă, în conformitate cu dispoziţiile Regulamentului FIFA privind statutul şi transferul jucătorilor. 67.6. FRF nu este obligată să despăgubească cluburile de fotbal pentru utilizarea jucătorilor, a antrenorilor şi cadrelor medicale, folosite în interesul echipelor reprezentative. CAPITOLUL X CONTESTAŢII Art. 68. - FORMULAREA CONTESTAŢIILOR 68.1. Cluburile care apreciază că echipa adversă a încălcat unele prevederi regulamentare, indiferent de natura lor, au dreptul să-şi susţină cauza numai în baza unei contestaţii înscrisă în raportul de arbitraj. 68.2. Sesizarea se face din oficiu de forul competent, nefiind necesară formularea unei contestaţii în condiţiile prevăzute de art.68.1, în cazul jucătorilor aflaţi în stare de suspendare pentru cumul de cartonaşe galbene sau ca urmare a deciziei comisiei competente. 68.3. Echipele au dreptul de a introduce contestaţii, astfel: a) înainte de începerea jocului: - dacă se contestă dreptul de joc al unuia sau al mai multor jucători din echipa adversă, înscrişi în raportul de arbitraj, arătându-se motivele în mod concret; - dacă se contestă valabilitatea programării jocului pe terenul respectiv; - dacă se contestă calificarea cadrului medical delegat sau lipsa autosanitarei; - dacă se contestă neregularitatea terenului de joc (dimensiunile terenului şi ale porţilor, inexistenţa şi starea plaselor porţilor şi a steagurilor de colţ, a marcajului, etc.); b) în pauză, sau după terminarea jocului, înainte de restituirea carnetelor de legitimare de către arbitru: - dacă se contestă dreptul de joc al jucătorilor de rezervă intraţi ulterior în joc; - dacă se contestă identitatea unuia sau mai multor jucători înscrişi în raportul de

arbitraj. 68.4. Contestaţiile se fac în scris în raportul de arbitraj şi se semnează de către delegatul sau căpitanul echipei în prezenţa delegatului sau căpitanului echipei adverse, care semnează de luare la cunoştinţă, şi a arbitrului care este obligat să specifice momentul formulării contestaţiei (înainte, la pauză sau după terminarea jocului) şi să semneze. 68.5. În cazul în care delegaţii sau căpitanul echipei adverse refuză să semneze de luare la cunoştinţă arbitrul va consemna acest lucru în raportul de arbitraj. 68.6. Arbitrii sunt obligaţi să pună raportul de arbitraj la dispoziţia delegaţilor sau căpitanului de echipă pentru formularea unei contestaţii, la solicitarea acestora, în oricare moment (înainte, la pauză sau la terminarea jocului) şi indiferent de motivul contestaţiei. Refuzul arbitrului de a pune la dispoziţie raportul de arbitraj se va sancţiona conform prevederilor regulamentare. 68.7. Jucătorii contestaţi pot fi înlocuiţi numai înainte de începerea jocului. În acest caz contestaţia rămâne fără obiect. Arbitrul va consemna acest lucru în raportul de arbitraj. În asemenea situaţii, numărul de jucători de rezervă se reduce în mod corespunzător. 68.8. Contestaţiile referitoare la identitatea jucătorilor şi la dreptul de joc se fac nominal. În ce priveşte contestaţiile referitoare la dreptul de joc, delegaţii echipelor au obligaţia de a înscrie în raportul de arbitraj în mod explicit motivul pentru care este contestat jucătorul (dublă legitimare, lipsa vizei anuale, lipsa vizei medicale, substituire, etc.). Art. 69. - PROCEDURA SOLUŢIONĂRII 69.1. Contestaţiile formulate pot fi dovedite cu următoarele mijloace de probă: înscrisuri, martori, interogatorii, confruntări, expertize, imagini televizate sau video, fotografii. 69.2. Contestaţiile luate în discuţie şi dovedite neîntemeiate, se resping ca nefondate, iar cele făcute contrar prevederilor acestui regulament (tardive, netaxate, nesusţinute, nesemnate, etc.), se resping de asemenea ca neregulamentare. 69.3. Contestaţia trebuie să conţină pe scurt motivele şi cauzele care o determină, echipa contestatară putând să le prezinte ulterior pe larg, fie în scris în termen de 48 de ore de la disputarea jocului, fie oral, în faţa comisiilor competente. Neconsemnarea în raportul de arbitraj a motivului pentru care se presupune că se face vinovată echipa adversă sau jucătorul acesteia, duce la respingerea contestaţiei. 69.4. În cazul în care se face contestaţie pentru substituire de jucători şi dacă jucătorul în cauză refuză să se prezinte în faţa arbitrului, să se legitimeze cu buletinul de identitate sau alt document, să semneze raportul de arbitraj, să prezinte carnetul de legitimare, să fie fotografiat împreună cu arbitrii, sau, dacă nu se prezintă pentru confruntare la prima şedinţă a comisiei competente de la disputarea jocului, jucătorul respectiv este considerat vinovat

de substituire. În această situaţie, ca şi în cazul în care substituirea a fost dovedită cu prilejul judecării de către comisia organizatoare, echipa respectivă şi jucătorul vinovat vor fi sancţionaţi conform prevederilor regulamentare. 69.5. Taxele de contestaţie se depun la FRF, LPF. sau la AJF, după caz, în numerar, prin virament, cec, sau prin mandat poştal, în termen de 48 de ore de la disputarea jocului. 69.6. Nedepunerea taxei de contestaţie atrage după sine respingerea ei ca netaxată şi omologarea jocului cu rezultatul de pe teren. 69.7. Cluburile care prin delegaţii lor introduc contestaţii nejustificate, de rea credinţă, lipsite de motivaţie sau neachitate, sunt obligate să suporte cheltuielile de deplasare ale tuturor persoanelor citate în faţa comisiei organizatoare (delegaţi, jucători, arbitri, etc.). În asemenea cazuri, echipa contestatară va fi sancţionată cu avertisment, iar în caz de recidivă va fi obligată la plata unei penalităţi cu un cuantum reprezentând dublul taxei de contestaţie. 69.8. Fac excepţie de la sancţiunile arătate în alineatul precedent, echipele care, după terminarea jocului, în cel mult 10 minute, renunţă la contestaţie, specificând acest lucru în raportul de arbitraj. 69.9. Taxele de contestaţie, indiferent de modul de soluţionare a cauzei, nu se restituie. CAPITOLUL XI DISPOZIŢII FINALE Art. 70. – ALTE DISPOZIŢII APLICABILE 70.1. Prezentul regulament se completează în mod corespunzător cu dispoziţiile Legii educaţiei fizice şi sportului nr.69/2000, Regulamentului de punere în aplicare a dispoziţiilor Legii nr.69/2000, Statutului FRF, Regulamentului disciplinar, Regulamentului privind statutul şi transferul jucătorilor, Regulamentului privind organizarea şi desfăşurarea activităţii arbitrilor, Regulamentului privind activitatea observatorilor, Legilor jocului pentru fotbalul în 11 şi în sală şi altor norme specifice activităţii competiţionale, după caz. 70.2. În conţinutul prezentului regulament, referirile la genul masculin sunt valabile şi pentru genul feminin, iar referirile la asociaţiile judeţene de fotbal ( AJF ) sunt valabile şi pentru Asociaţia Municipală de Fotbal Bucureşti ( AMF ). Art. 71. - INTRAREA ÎN VIGOARE (1) Prezentul regulament a fost aprobat de Comitetul Executiv al Federaţiei Române de Fotbal şi intră în vigoare la data de 29.07.2006. (2) Odată cu intrarea în vigoare a prezentului regulament orice dispoziţie contrară se abrogă.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->