P. 1
7201

7201

|Views: 44|Likes:
Published by dante7708

More info:

Published by: dante7708 on Dec 28, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

09/29/2011

pdf

text

original

IANUARIE

19n
24 PAGINI-2 . lEI
- v
IN ACEST NUMAR:
• Accesorii pentru ţ de ă
soida' AF •. Voltmetruelectronic .• · ă ş ster, ..
unealti ă • Laboratorul foto ă re;",,'" __ _
service _. iarna • Tir electronic
Ing.
8
7
25
11
Z=Z4dinti R 8'

Il7ift/01 kIZ/J TI
rj;26
_________ ... I"':l -------- .. t. . ..... _--
Z =: 24 dmtl
:0 m::::: 1 >
I

1,
, /
-1--.--.-... ---A-___ ...I.!L...--I.._.......L..
2 gauri
Cf 2.5
receptoarelor de ă -
•• i; diverselor comenzi pe care le
- servomecanismele ă
dispozitive electromecanice apte ă
electrice ă liniare
leviere.
servomecanlsme la statiile de tele-
ă canale, co'nstructorul
modelul, ţ la
filtre acordate care ă
,",ro ... '''', .. ",,,,, instalatieÎ.
schemelor' selectionat cîteva
servomecanisme, ă
conditii: constructii
ţ ă în fune·
de transmisie 1/10. Piese-
15
7
le servomecanismului se ă pe o ă
de ă de OL 38, ă de 1 mm,
O ă a servomecanismului SM 1 este con-
ţ ă în figura 2, unde levierul 8 este
legat cu un resort spiral 9, pentru readucerea la zero
a levierului 8 în momentul ă semnalului elec-
tric.
În ă ă SM 1. 1 se va utiliza un receptor
cu ă canale (fig. 3),
Levierul 8 este legat printr-o ă 10 de mecanismul
de directie al modelului.
Tot pentru un cu ă canale este ş
servomecaniSlYlul SM 2 format dintr-un
eiectromotorl (3 ţ minut)
pe axul ă este un melc 2 ce ă cu
o ă ă 3, ă liber pe un ax 4. Eiectro-
motorul 1 este montat colier 5, articulat
Într-o 6, pe o 7, colier care este
într-o unuÎ contact
Între unui resort spirala.
La a mecanismului
de melcul 2 rotindu-se în continuare se va
de roata 3.
Servomecanismu! SM
receptoarelor mc,nocar1ai.
mecanismului de
de
ş de ţ
o ă 3 ă
se lIa monta liber pe un ax 5
este ă .'a rîndul ei
.-" .. nn .. , 4 ă roata 8 pe
al ă ax 9 este montat un disc programator 10
un levier 11. Axul 9 este ghidat în ş 12,
10
7
cu o ţ ă 13 tot pe placa 7. Pe discul programator 10
ă trei perii 14, 15 ş 16, fixate în ă piese 17
Ş 18, cu ajutorul a ă ş 19.
Din figura 6 ă modul de functionare a servo-
mecanismului SM 2. La un impuls, releul R (a! recep-
torului) închide circuitul de alimentare electro-
motorului 1 prin perii le 14 ş 15, rotind levieru! 11 spre
stînga, care ă in ă ţ atîta cît
ă impulsuL la încetarea acestui impuls
motorul 1 ş tensÎunea de alimentare
periile 14 ş 16, aducînd levierul 11 pe ţ «O».
impuls ş levierul11 spre dreapta, circuitul
de alimentare al electromotorului 1 fiind închis
periile 14 ş 15.
Deoarece cele ă variante SM 2.2 ş SM
constau numai în modificarea discurilor programa-
toare, le vom analiza numai schemele (fig. a ş
electrice de ă ă
La un impuls scurt (fig. 7a) se închide circuitul
schimbînd sensul de alimentare a
MP al iar la un
lamelele 14 este
alimentare
Deci, servomecanÎsmul SM 2.2
ă comenzi: drept
stînga; dreapta.
nu.-
ru-
li
În cazul servomecanismului SM 2.3,pe ă comen-
zile ţ se mai poate ţ ş comanda
stop (fig. 7b) ă cum ă
- primul impuls de ă ă - comanda
stop (peria 15 întrerupe alimentarea motorului de
propulsie MP);
- al doilea impuls de ă ă - comanda
înapoi (peria 16 inchide circuitul de alimentare al
releului R?! !nversind polaritatea ă electro-
motoruluiIVlP);
- un impuls cu o ă relativ mare de timp -
comanda stînga (peria 20 Închide circuitul de alimen-
tare al electromotorului 1, rotind levierul 11 spre
stinga);
- un impuls de ă ă - comanda stînga
inapoi (peria 16 Închide circuitul de alimentare al
R
2
).
In continuare, comenzile se succed avînd ă
torul ciclu: mers în linie ă înainte; stop; mers
În linie ă înapoi; stînga; mers la stînga înapoi;
mers în linie ă înainte; stop; mers În linie
ă înapoi; dreapta; mers la dreapta inapoi.
ă cum ă din figura 7, pentru ţ
acestor ă servomecanisme sînt necesare patru
perii de contact, ceea ce conduce la redimensiona-
rea reperelor 17 ş 18, conform figurii 8.
Se ă ca eiectromotoarele utilizate la
ţ servomecanismelor ă fie .. Jncasetate,
caseta ă jucînd rolul unui ecran de ţ
pentru receptorul de ă care ar putea
ţ întrerupe riie (scînteile) rotorului.
)oL
A
MHz
1":
L:: 75 splre tjJ
Punerea la punct a ţ de ă ă
utilizarea unei aparaturi de controi cu o mare diversi-
tate de ţ Începînd cu instrumente univer-
sale ş terminind. cu osciloscopul catodic cu spoturi
multipie.
Desigur ă de o asemenea dotare nu poate dispune
orice amator, dar un minimum de aparate ţ
nate În acest scop, cu materiale ş procurabile
1
nu
mai constituie o ă ă
Acordarea circuitelor osci!ante din etajele ţ ă
tOârelor de ă se poate realiza cu ajutorul
unui undamefru cu ţ (fig. 1) format dintr-un
circuit Le care În momentu! ă ţ frecventelor
fi =f
2
ă un semnal maxim de ă ă ia
intrarea diode; 09 V. Prin detectarea semnalului, pe
instrumentul de ă ă se va ţ o devia tie ă
a acului indicator, Undametrul se ă Într-o
ă ă pe al ă capac se ă o ă
ă (26-28 MHz) cu ajutorul unui undametru
de ţ ă ă
Pentru verificarea acordului final al unui ţ ă
se ă un ă ă de cîmp (fig. 2) format tot
dintr-un circuit LC, de la care semna!ul de ă frec-
ţ ă este aplicat printr-o ă pe baza unui tranzistor
P 403 (f3> 100). ţ semnalului este ă de
instrumentul de ă ă (35J4A de la magnetofoanele
B 41). ţ de «o» a acului indicator este ă cu
r-__________________ __
DZJ08 ?c1
i
SRF *
ţ
80 splre </Jo,lCuEm
r'A ...

5 spire g; 1 mm cu Ag
priza la 2,5 spfre de la punctul!
ţ P.
Circuitele oscilante pot fi acordate
ajutorul unui undametru dinamic (fig,
cipiu de ţ este bine curwscut
de specialitate de ă amator!,
Undametrul ă de fapt
venta de 27 MHz, avînd posibilitatea de
ţ cu un ecart de ±1 MHz (26--2S
Tranzistorul P 403 ($, 120) este
oscilator cu emitorul la ă
nare fiind stabilit de
ă a ur-ui circuit
o modificare a fi-'"''''''''''
iui care poate ă pe
ţ acului indicator este maxIma
ă ţ ţ undameirului
lant Pentru a asigura o ă """"-'''",C.'' ..;;'
s-a utilizat o ă Zenner, D,2.
torului variabil (2-12 pF) va fi efalonaV'i
metru de precizie.
Bobina L se ă «în aer» (0=14 avînd 6
spire din ă de Cu-Ag cu 0 =1 mm, lungimea bobi-
ne; fiind de 14 mm, iar priza ă la 2,5 spire de la
colector.
Montajul se introduce într-o ă care este ă
din punct de vedere electric la polul pozitiv al sursei
de alimentare (baterie de 9 V),
f+
Cv
AUREl C. IONESCU
cupru, v a r i a z ă cu tempe-
I
care
ţ
Tensiunea de este ă
de pe sarCina ae 2,7 a colectorulu!.
O parte din ă tensiune este
ă în ă ă baza tranzistoru-
lui capacitatea de .JAF ş cele
celule Re formate ă ţ
de 0,1 fi ş ţ de 1K.n., care
constituie bucla de ţ a oscila-
torului, ţ ţ care este
inversul constantei de timp a circuitu-
ă ă ţ unui lIolt-
metru electronic ce poate ă ten-
sÎuni continue de la 1 V la 500 V pe
6 scale, anume: 1; 5; 10; 60; 100; 500 V.
i"'Ij..IICU':UUI are o ă ă de
100 krl/V, ceea ce il ă în
clasa aparatelor cu ţ bune.
Pentru citirea tensiunilor se va folosi
un miliampermetru cu cadru mobil de
1 mA ă scala. În ţ de dimen-
siunile acestui aparat ă dimen-
siunile întregului montaj, deoarece se
minusului bateriei ă
tensiunea ă
ă folosirea a ă fire
flexibile de ă culori pentru
semnal ş alta pentru termînate
cu ă banane sau ă cleme
codi!.
Montajul se poate realiza
ţ ă dt. pertinax sau textolit de
grosime. Piesele utilizate sint de di-
mensiuni reduse. ţ pot
M. BAGHaUS
vede ă se folosesc un ă mic de
piese (8 ţ ş 2 ţ
Intregul sistem se poate monta
cutie de material plastic. Pe
ă a cutiei se ă
mentul mA, comutatorul de ă
ţ de aducere la zero P
ş ă I (fig. 2): Comutatoru'
de ă K este simplu cu 6 ţ iar
ă este basculant sau un
comutator pentru ton de la aparatul
procura
se de la o
ă de",5 V. Pentru acest
vOltmetru se folosesc ă tranzis-
toaredetip AC 126, M1T41-42, EFT 353.
Pentru etalonarea aparatului se pun
inscurtdrcuit bornele de intrare ş cu
potentiometrul P1 se aduce instru-
mentulla zero. Apoi se ă la intrare
o tensiune ă de 1,5 sau 10 V,
ş scara ă
comutatorul Cu ajutorul ţ
P 2. se aduce instrumentu-
lUi la capatul scaler. Astfel, instru-
mentul este etalonat pe toate scalele
ă ţ R1--::R6 au valorile
IOdlcate pe ă In acest scop,
aceste ţ se vor monta ă
o ă ţ prin ă
din ţ cu valorile indicate (care
au o ă ţ ă ţ ă de valoarea
ă
A'p= Zei. '
8

]JTJitIiA
F/G. (J)
În numerele trecute am descris cîteva
sisteme de redare prin difuzoare a
ă de ă calitate. Siste-
mele descrise, in vederea ţ
unor rezultate optime, ă ş o
ă cu ă ţ acustice corespun-
ă Ascultarea prin ă ş ă
izolarea de mediul ambiant, asigurind
ă ş o redare ă ă se
folosesc ă ş ă În
acest scop, o serÎe de fabrici confec-
ţ ă ă ş dinamice speciale în
vederea ă muzicii stereofonice
de ă calitate.
Întrucît asemenea ă ş sînt foarte
costisitoare ş greu de procurat,
ă oferim în cele ce ă o ţ
pentru ţ lor din materiale
ş piese existente curent in ţ
ţ ă cit ş cu ă ş ţ
ă De remarcat ă la toate
aparatele cu autotransformator sau
care nu au transformator de alimen-
tare (Ia majoritatea televizoarelor), pen-
tru protejarea ă de o even-
ă electrocutare, este obligatorie
interconectarea unui transformator de
izolare. Raportul ă ş ă Între pri-
mar ş secundar este de 1:1 ă
ţ corespund ş se ă
ă ă ţ difera
Pe tole EI 42 se vor bobina din ă
ă cu {2) = 0,35 mm cîte 250 de
spire. Primarul ş secundarul se vor
izola Între ele ori cu zece straturi de
hîrtie condensator, ori ş mai bine cu
ă ă
, I I
i 1I1IJ!l1IiI li II II li I IllIiIj 1iII/I illiil/llilWlIIi ! Ii!i-K'PIJC f'>ERFORAT
Se vor folosi difuzoarele ă
de la aparatele de buzunar cu tranzis-
tori. La prima vedere, poate ă
ciudat ca aceste difuzoare, care redau
o ă de ţ ă ă fie
utilizate la redarea de ă fidelitate.
Acest lucru este ş posibil întrucît
cei ţ ţ necesari pentru as-
cultarea cu difuzorul la ureche nu mai
produc distorsiunile de ţ ă pro-
prie difuzorului ş nici ţ
membranei de diametru mic. Se va
folosi un dispozitiv de ţ a ampli-
tudinii, care se ă intre aparat
ş ă (vezi fig. 1). Valorile date sînt
pentru un difuzor cu ţ ă de
40hmi.
Dimensiunile date în figurile 2-3 se
ă în raport cu dimensiunile
difuzorului folosit. Cauciucul spongios
se taie cu dispozitivul ă În fig. 4.
Capetele se taie 1n ă ş se
lipesc cu ţ pentru lipit cauciuc
sau prenadez. Inelul ţ trebuie ă
ă dimensiunilor difuzorului,
acesta trebuind ă intre presat în
inel. În locul buretelui de cauciuc se
poate utiliza, la nevoie, ş burete de
plastic. În acest caz ă se ă
cu o ă de ţ ă ş ă cu
ajutorul curentului electric. Se vor
folosi o tensiune ă (sub 12 V) ş
curent mare. Se va lipi cu prenadez.
; ! ,PENTU rIX-4RE
!
I •
M.4TERIAL" TEXTOL / T
ă se dau formulele pentru
calcularea valorilor la alte ţ
Se ă casca conform figu-
rii 5. Trebuie avut ă ca piesele ă fie
bine strî"se, pentru a nu intra În rezo-
ţ ă
F/6. ®
CAf>AC
!lIN PLASTIC,
['cit/LOI/} J'AtI
PRL',.fP4N
.
ţ difuzorului trebuie ă
ă cu ţ ă de
amplificatorul folosit. ă acest lucru
nu este posibil, se vor cupla ă ş
printr-un transformator de adaptare,
in vederea ă ă ă ţ de
redare atît Drin difuzoare (pentru audi-
Fixarea ă ş pe urechile ă
torului se face cu ajutorul pieselor de
la o ă veche de care se ă
suportul ă ş lor noi sau se ţ
ă din ţ de arc sau ă de
ţ un dispozitiv adecvat.
I
tJISe' PER;:OIfAT /lIN TeXTOllT Olrt/ZOR
TERMOMETRU
ELECTRIC
(URMARE. DfN PAG. 4)
Aceasta este metoda cea mai ă ş care ă rezul-
tate din cele mai bune. ă ca ă o ă ă
ă ă ă exact pe valoarea de 53.Cl plus corec-
tia de ă
In final sonda ţ se introduce intr-un
tub metalic inchis la un ă pentru a i se asigura
ţ din punct de. vedere mecanic.
Galvanometrul necesar termometrului electric poate
fi ţ dintr-un milivoltmetru sau miliampermetru
magnetoelectric daccl, dupi ce i s-a inliturat din inte-
rior rezistenta ţ ă sau ş respectiv, acul
poate fi adus la cap ae ă cu circa 1-2 mA, rezis-
ţ aparatului ă ş 4On..
ă ţ fiind ă ă trecem la cele
trei modificiri ale instrumentului magnetoelectric pen-
tru a deveni galvanometru. Se ş din nou cadra-
nul cu alb, iar la mijloc se trage o linie, care se ă
cu O (zero) ş care va reprezenta de aici inainte ţ
de repaus a acului.
A doua ţ consti din aducerea ţ de
re'paus a acului indicator la mijlocul aparatului. Pentru
aceasta se ş suportul resortului din spatele echi-
pamentului mobil pini ce acul indicator vine pe ţ
de zero, nou trasati la mijlocul cadranului.
O piesi importanti ş care trebuie ă cu
mare griji este ţ variabili (reocordul). A-
ceasta se compune din ţ ă limba.
axul ş alte mici accesorii.
ţ propriu-zisi se executi prin bobinarea
unei sirme ţ de manganini, pe un suport drep-
tunghiular de material izolant, ă care se ă
prin introducerea intr-o cutie circulari. Pentru buna
ş ă vom expune datele unor termometre electrice
realizate ş care au dat bune rezultate.
ţ ă se ă pe un suport din
ş de 1 mm grosime, avind dimensiunile 5 x
125 mm.
Sirma de ă a fost ă cu diametrul de
m
0,1 mm, ă email. Bobinaju/ pe suport trebuie
executat perfect ordonat. Bobinajul poate fi executat
la ş ă sau manual, În care caz trebuie ţ
un dispozitiv care ă ţ ă Întins suportul permi-
ţ tn ş timp, ă fie rotit.
La capete se ă ă ţ ă din tabli ţ de
ă de care se lipesc, cu cositor, capetele firului
de ţ ă
ţ astfel ă trebuie ă ă de la cap
la cap, circa 400.0..
Pe de ă Darte se ă un ax. O ş ă ş O
ă conform celor din figurile 3. 4. 5, 6 ş 7
Limba trebuie ă fie ă ş ă preseze uniform.
ţ ă (reocordul) se ă ă
cum am mai spus, intr-o cutie ă care poate fi
ş o cutie de polistiren de ambalat medicamente (vita-
mina A). Cutia se ă in ă ţ astfel ca re-
ţ ă introducere ă ă 2 mm ă în
centrul cutiei, se ă ş din fig. 4. Totul se
ă fie cu lac de bacheliti, fie mai bine cu un lac
epoxidic (Nestrapol 450). ă ă se ă
cu ş fin ş cu ă ă muchea ă a
rezistentei, adiccl locul pe unde se va plimba limba.
Se monteazi apoi limba ş se ă valoarea rezis-
ţ cind limba se ş la extremitate ş se veri-
fici continuitatea cind limba se ş
In cazul nQstru, ţ variabili misurati ă
bobinare are valoarea 394.Q. Tinind seama ci limba
de contact are ş ea o dimensiune ş ci la ambele
capete trebuie ă aibi putini libertate pentru un even-
tual reglaj de ţ am luat in considerare numai
366.0..
ă observim acum ţ de echilibru a ţ
x a
Wheatstone fig. 1: -=-
d b
x reprezinti valoarea ţ electrice a sondei
(termorezistenta), d = C + R, unde R este ţ
reocordului ş C este ţ care se ă in
serie cu reocordul; a ş b stnt doui ţ fixe.
Trecem apoi la executarea celor trei rezistente fixe:
a = 51,7584.Q, b = 1 200Q, c = 1073,31fi.
Ele se vor executa din manganlna, fir izolat ş bobi-
nat antiinductiv, ş cum s-a ă la bobinarea termo-
ţ
In ceea ce ş montajul propriu-zis ş forma
aparatului, acestea ă la libera alegere a construc-
torului.
In cele ce ă vom face ş citeva sugestii.
O ţ ă este cea ă ă in fig. 8. Totul
este montat pe o ă de pertinax: galvanometrul În-
gropat, butonul in partea stingi, iar gradele de tem-
ă se citesc pe o serie de ţ in ă de
cerc ş in dreptul ă se plimbi o ă ce este in
ă ă ă cu cursorul reocordului (fig. 8).
ţ incep de la --3C1'C ş se ă la +400C.
Un alt aranjament, mai estetic, mai interesant, poate
fi cel ţ in fig. 9. Acesta are montat reocordul sub
galvanometru in ş ax geometric. ţ se
ă trasate pe un inel (a), care este centrat ş se
ş in jurul galvanometrului, ghidat de acesta.
Grupul galvanometru-reocord este sustinut in con-
ă de piesa (b) fixati de placa de ă (c) prin ă
ş solide ce stribat ş o piesi ă ceva
mai groasi decit inelul gradat, ţ astfel rotirea
liberi a inelului gradat. O limbi (1) In formi de L soli-
darizeazi ş inelului gradat de ş curso-
rului reocordului. Aparatul este completat cu butonul
(d) ş cu bornele (s) de legare a sondei. Bateriei elec-
trice de actionare i se prevede un ş in interiorul
aparatului. Aparatul ţ foarte bine cu ă
baterii de 4,5 V montate in serie.
Indiferent de felul de constructie a aparatului, pen-
tru o buni exactitate a indicatiilor ş pentru a se elimina
diferitele erori de ţ este bine si se traseze
gradatiile aparatului cu ajutorul unei decade de rezis-
tente. Pentru aceasta poate fi folositi chiar puntea
Wheatstone de care ne-am folosit pentru ă
ş tararea rezlstentelor. In acest scop se pun pe
decadi ţ corespunzitoare gradelor de tem-
peraturi ş se ă pe aparat, gradatiile respective.
Pentru verificarea periodici a termometrului electric
este bine si avem o ţ ă etalon de 53ll din man-
ganlni, cu care si ă ţ de OOa aparatului.
1111111R1A CAPIII
Amatorii care dispun o ă ă de dexte-
ritate pot aborda cu de
magnetofon cu tole ă ă
detaliat ş În figura 2, cu ajutorul ă se pot ţ
rezultate optime, comparabile cu ale produselor indus-
triale, prin folosirea UIUIl minim de utilaj ş de mano-
ă
Dintr-o ă de ă de permalloy sau miumetal,
ă dintr-un transformator de microfon dinamic
sau de transformator de ţ ă de tip vechi, se
ă un ă de tole conform desenului 1.
Tolele de permalloy sau mi u metal pot fi ş recu-
noscute ă aspectul lor. neavînd structura ă
a tablei de ferosiliciu, Îndoindu-se ş avînd de obicei
ţ ă argintie, ă cu un lac incolor, care se
ş la zgîrie re.
ă se face cu ajutorul unei ă ţ sau foarfeci
mici de ă În caz ă materialul este gros de 0,45 ...
0,6 mm, sînt necesare doar ă piese pentru fiecare
cap. În caz ă este mai ţ se vor decupa cîte 2-3
piese pentru fiecare ă ă cu grosimea ă de
0,5-1 mm.
Tolele ă se bat cu un ciocan de lemn pentru a fi
Îndreptate. Prelucrarea lor se face În continuare, prin
aducere la cote, cu ajutorul unei pile fine, fiind toate
suprapuse În bloc. Pentru o ş ă manipulare a lor se
admite o Jipire provizorie cu celolac. ă ce toate
tolele sînt riguros exacte, se dezlipesc ş se debavu-
ă cu ş fin.
Întrucît În cursul ţ de decupare, Îndrep-
tare ş pilire structura ă a materialului se ă
deteriorÎndu-se ş permeabilitatea, este necesar ă se
ă un tratament termic de revenire (recristalizare).
care totdeauna este util atunci cînd se ă asupra
materialelor cu permeabilitate ă mare.
În acest scop. fiecare ă se ţ În ă ă a
unui aragaz ă la ş aproape spre alb. Cu ţ
ş ă se retrage tola din ă ă Încetul cu incetul,
insistÎndu-se asupra unei ă lente. care trebuie ă
dureze cel ţ cinci minute. Se ă ş o ă
ă mult mai ă introducerea tolelor Într-un
creuzet de ţ umplut cu praf de talc (ars În
prealabil) sau praf de ă acoperirea creuzetului ă
CÎndu-se cu ă galben. Se ş ş creuzetul În
ă ă timp de 1/2 ă ş se scade treptat ă ă
trebuind ă dureze ce! ţ 1-2 ore. ă trata*
mentul termic este ă necesar ă se ă
stratul de oxizi de pe tole, prin plimbarea tolelor cu
degetul pe o foaie de ş fin. Nu se admite nici
un fel de Îndoire a toletor sau lovirea lor În cursul
acestei ţ ş al celor ce vor urma. Dar ş ă ă trata-
ment termic se ţ uneori rezultate ă ă
pentru ţ amatorilor.
Din carton lipit se ă ş o
capului. Pentru
;.....,. ...... i ...... .,,.,,_'" .. rl..,,..,\ ă de
spire este de 5 cu ă cu 0,05
diametru. Pentru montaje cu tranzistoare se vor bobina
1 000-1 500 de spire cu 0,05-0,07 mm diametru.
Pentru se ă 300 de spire cu
ă cu mm, Pentru un cap de ş
care are rolul de ă a osdlatorului, se ă
700 de spit:e cu ă cu 0,12 mm diametru,
fiecare 100 de spi re cîte lin strat de
decondensator.
Pentru asamblare se introduc
2.
În ă ca
a proteja bobina se lipesc lateral pe juguri ă ă ţ
de carton sau pertinax. În spatele capului se ă
tot prin lipire cu celoiac un capac, pe care se ă
ă capse ă nituri, ş sau sîrme de
0.7-1 mm, care servesc drept puncte de conexiune
cu capetele bobinei. Toate ă de lipire cu celolac
ş perfect, cu ţ ca pertinaxul ă fie ă
bine pe locul lipirii de stratul lucios de lac de ă
cu care este acoperit.
Înainte de asamblarea ă a capului de imprimare-
redare se pune În ţ ă Între cele ă ă o ă
ţ ă de ţ ă de aluminiu, cupru. ă sau bronz de
5-10 microni grosime (dintr-un condensator de cu-
plaj defect), în caz ă amatorul nu are ţ ă ş de ţ
o poate ţ prin ă pe un bloc de fier a
unei ţ de aluminiu sau bronz, ă cu o foaie
de hîrtie. ă cînd ţ devine ă la ă
ă ă putînd ă prezinte ş mici ă
ş un aspect srarîmicios. Astfel se ţ întrefierul.
care, fiind mai ţ permite ţ unei
ă mai bune a ţ Înalte. Intrefierul capului
de ş pentru ambele variante, se ţ prin
ţ ţ din ţ ă a capului cu o ţ ă de
aluminiu, bronz sau cupru de 0,1--0,2 mm grosime.
ţ ă este rigidizarea capului, care se
ţ prin ungerea cu ţ de celuloid a goluri lor
ă libere Între juguri, ă ş ă sau
folosirea unei ă ş sintetice. Capul se ă ă se usuce
strîns Într-o menghi ă o noapte, strîngerea ă
cît mai puternic, dar prin intermediul unor straturi
groase de carton sau de ă
ă uscare se ş tot capul, ca ă arate ca În
figura 3.Se va proceda cu ă ţ În regiunea
întrefierului, care se ş ş mai Întîi cu o foaie de
ş fin, ă pe o ă de ă sau plastic, apoi
pe ş cu ţ ş mai ă sau pe geam mat,
ultima ş ă prin trecerea între un deget
si întrefier a unei ă ţ de ă de magnetofon
ă (de exemplu, de tip CH ă ţ
ă În dreptul Întrefierului trebuie ă fie absolut
la ş nivel cu cel al suportului de pertinax ş ă pre-
zinte o ţ ă ă ca de ă În care ă nu se
observe cu ochiul liber ţ Întrefierului.
Pentru fixare ecranare se ş un blindaj-
suport (4) ă permalioy sau miumetal, la capul
universal (se va face tratamentul termic ă ă ş
îndoi re, ca în cazul tolelor pentru ă ş de
aluminiu, fier sau cupru, în cazul capului de
ş
Inainte de montare ,'n magnetofon, cele ă capete
Se ă prin ă unui condensator
de 10000 microfarazi, prin bobinajele respec-
tive, ă În prealabil de !a redresor, cu 200-300 V.
Prin ă condensatorului prin bobinaj. În
circuitul oseilam astfel improvizat are loc un fenomen
de amortizare a tensiunii, care ş destul de lent,
sens alternativ, producînd o ă a unei magne-
ă ă ţ ă pe parcursul ă
capului prin folosirea unor scule magnetizate,
care ar fi dus la ş ... oc· ... ""r .. ;"
În viitor se va evita atingerea ...o4';<>.·"f"
metale magnetice, ă ţ ă
du-se cu un chibrit (partea de
alcool.
1< 16
J?]/?MA TOLEI Of: PERMALLOY
UJPSE
0lJ lJ

f7J5TAIfTOR CAPAC JPATc
JUa 1./'._
:tJI/J (GROS/ME Ă 2 BtK)
PIESELE !le ;=/XARf OIN PERTlNAX
La cererea unui mare ă de
cititori, vom prezenta în cele ce ă
schema unui receptor simplu, cu per-
ţ bune ş cost relativ ă
Un avantaj suplimentar: este vorba de
un receptor cu ţ cuprinzînd în
schema sa tranzistoare curent utilizate.
Trecînd la analiza schemei, se consta-
ă ă primul etaj este un detector cu
reactie, ceea <;:e face ca receptorul ă
fie suficient de sensibil ş selectiv.
Circuitul selectiv este format din
bobina L
2
ş condensatorul variabil
Cv. Reactia se ă prin bobina
Circuhui selectiv este realizat pe
baston de ă ceea ce face ca
receptorul ă fie ş portabil. in cazul
CÎnd receptorul este folosit stationar,
se poate folosi ş o ă ă exte-
ă ă la borna A, ceea ce
face ă ă În conditii mai
bune. Bobinele LI L
2
se ă pe o
ă de ă ă de lungime
120 mm si diametrul de mm.
Bobina are 40 de din ă
de Cu-Em cu diametrul 0,3 mm. Ea
se ă direct pe o ă de
carton ă ş ă direct bara. de
ă ş se ă din
lungimea bare! de ă Bobina
10 spire din ă de Cu-Em
metrul de mm. Ea se ă
o ă carton ce poate
pe bara de ă Condensatorul yaria-
bil Cv are valoarea ă de 500
iar trimerul CT 50
Bobina de ş ce
trecerea tensiunii
receptorului se ă
200 de
Cu-Em cu de
ă din material
de ă Semnalul amplifiicat
tat de etajul I este
Ing. M. IVANCIOVIC&
de ţ ă prin intermediul
transformatorului Tr. Acesta este un
transformator de cuplaj cu raportul
de 1/2-1/3 cu ă ş ţ
ă tranzistorul T 2' EI se poate rea-
liza ş de ă radioamator pe un
miez cu o ţ de 0,5 cm
2
. Primarul
are 1 600-2000 de spire, iar secun-
darul 600 de spire. Pentru primar
se ş ă din Cu-Em cu 0 =
= 0,15 mm, iar pentru secundar cu
= 0,2 mm.
Tranzistorul este de tip TI 402,
EFT 317, 319, iar T
2
este
121, lf 13, lT 16, ac 72.
Pentru ţ se va folosi o ă
ă cu ţ mai mare de
500. sau difuzor ş de 4.a folo-
transformator de adaptare
cel de radioficare). Intre-,
se poate introduce într-o
plastic sau într-o ă
II
E CONDINSIJOAH
(IrlDare>
de asemenea. tensiunea ă ca fiind
valoarea eficace a tensiunii de lucru ce
poate fi ă permanent la bornele con-
densatorului la temperatura ă de
lucru. in acest caz, cele mai folosite ten-
siuni nominale sint: 220, 380,
1 500 Vef.
de aparat «Zefir». Acordul se ă
din condensatorui variabil Cv. Apara-
tul ă În gama de unde medii.
Se va Încerca intii ă sistemullucrea-
ă avînd ţ ă corect. ă
la modificarea trimerului
Ţ
sau a
potentiometrului P receptorul nu ({a-
ş ă se vor inversa bo-
binei Cu potentiometrul
medie se ă C
T
ca ă
limita de ş Alimentarea monta.-
se face de la o tensÎune
6-9 consumul redtlS'.
Una dintre caracteristicile principale ale
condensatoarelor este tensiunea ă
U , ă tensiunea ă care poate
fi ă În ţ ă la bornele con-
densatorului ş care ă o ă de
serviciu ă La condensatoarele
cu hîrtie, cele peliculare (cu polistiren),
tensiunea ă este ă la tempe-
ratura de +40
o
e, pe CÎnd la cele ceramice
si electrolitice ă tensiune este defi-
ă la temperatura ă de lucru. La
alegerea unui condensator trebuie ă se
ă seama de ă ă În
ă În cazul CÎnd peste tensiunea
ă ă se suprapune ş o com-
ă pulsatorie, suma dintre tensiunea
ă si valoarea de vîrf a tensiunii
pulsatorii . nu tre"buie ă ă ş ă ten-
siunea ă in general. tensiunile no-
minale au fost standardizate pe plan inter-
Pe uneori se
a conden-
in gradului
De obicei, tensiunea
IPIIIII
RbU,,11
national si ele sînt: 6, 25. 40, 63.
250, 400: 630, 000
În cazul condensatoarelor destinate a
lucra numai În curent alternativ, se ş
a
zistel1ta in curent continuu dintre tensiunea
la borne ş curentul ce trece prin
condensator un minut de la aplicarea
ternDler.lltulr3 de lucru fiind + 20
o
e.
la barne este de 10 V
cu 100 V;
100 V V; 500 V
De ţ
scade cu ş ă ţ
N.
În numerele trecute ale revistei am descris citeva
sisteme acustice in vederea ă fidele a muzicii.
Aceste sisteme ă difuzoare de calitate, care
sînt costisitoare.
Pentru cei cu mijloace mai modeste descriem un
sistem care este ş de executat, iar difuzoarele
folosite sînt la un ţ accesibil. Cutia difuzorului
este ă în ş fel Încît ă fie ă sau ă
în ţ camerei, de preferat in ţ superior format
de tavan ş ţ Acest loc este foarte favorabil din
punct de vedere acustic, folosindu-se confor-matia
ă a camerei În vederea unui sunet ţ
ă difuzoare de
ă iar în cazul folosirii a
se ţ ă cont de începutul bobinaju-
evitarea vibratiilor ă
fig. 2). în ă se ă de
asemenea, cum legate difuzoarele în paralel
ş serie pentru ţ ţ totale optime
care se cere la ş pentru amplificatorul folosit.
Fig 1

Fig2
Se
(g) Suportul
ă cu ă
ă
de ant"ena"e
Pentru a nu complica in mod inutil ţ picupului, schimba-
rea vitezelor la o turatie ă a moiorului se face prin variatia ţ
dintre roata de antrenare ş axul de ţ a ă de picup. In
ţ ă se vor fixa În placa ă a picupuiui un ă de
ş pentru suportul ă la ţ ă vitezei
dorite (fig. 4).
Formula de calcul pentru determinarea ţ respective esie
ă
N.D
= ---, unde:
n
ă D - dia metrul axului
ă ş roata de antrenare.
Oscilatiile proprii ale se pot amortiza prin suspendarea
blocului de antrenare de carcasa picupului ă «canoanele clasice»,
prin intermediul amortizoare de cauciuc sau metal. ă
motorul sînt de ia ş set de baterii,
cele elemente, atenuarea eventua-
de colector, un de tipul «trece-jos».
În
intre 0,5 W ş 3 W,
de alimentare În
4,5 V. Acest tip motoare, recomandat în nume-
prE!cedelrlte ale ţ noastre, se ă În majoritatea
magazinelor ă
Avînd În vedere ţ ţ de picup ş al motorului de antre-
nare, costul Intregii ţ se va cifra În jurul sumei de 100 de lei.
ATELIER •
ATElIER·A
T
E
L
T
E
L
I
E
R- ATELIER
I
E
-ATELIER
I
I IllI'
I IIIIIIll
ă ş ţ de scule, ă ă
ă cu abrazive, ă - ă ce poate realiza
ă ă ş ă ă ă ş de
construit în atelierul ă ş
Elementul principal al ş este un ş elec-
tric de 80 W la 4000 de ţ 220 V ş
de ş ă de cusut), care se ă de un colier cu
ă ş M 8, care ă ă rolul de ax.
ţ cu ă strînge motorul pe colier, iar maneta
îl ă În ţ ă sau ă
gere, M 8, cu cap nexagonal. Pe acest ş s-a intro-
dus o ă de ă cu o ă Acest ş
trece prin baza de material plastic, ă scula de
motor ş colierul de ş ă Baza de material plastic
are un canal in ă de T, in care ă ghidajul
zontal pe care se ă motorul cu scula. In
ş de ă a bazei (gaura ă se introduce
un ax, care ă paharul, colierul ş motorul, for-
mînd axul intregului subansamblu. Pe capul ă al
axului se ă o ă ă cu un ş
Maneta, ă sub colier, ş Ip fixarea
colierului cu motorul in ţ ă In lungul
ă ţ superioare a canalului bazei de material plastic,
in partea ă se ă ş o ă de strîngere, care
ă intreg subansamblul cu motor pe ghidajul
orizontal. ă ă se strînge cu o ă cu
ş M 6. Ghidajul orizontal cu ţ T, din dura-
luminiu, are ia un ă o ă (21 36, În care se pre-
ă o ş ă de bronz ă ş ă
ă se tace ş la ghidaj ş ş la strîngerea pe
ă La ă ă al ghidajului se ă o
ă de ţ ă care ă intreg subansamblul
împotriva ă
Scula se ă pe ghidajul orizontal ş se fixea-
ă cu o ă ă cu 4 ş M 3 ă sus
ş ă JOS) in partea ă a colierului.
in ţ ă (sus-jos) întreg subansamblul
cu motorul ş scula ş se ă pe
coloana de duraluminiu (15). Batiul, tot din duralumi-
niu, se ă pe o cutie din duraluminiu, În care se
vor ă sculele ş dispozitivele.
Cutia ă pe ş de cauciuc, care ă
ţ ş Gabaritul motorului ă di-
mensiunile tuturor pieselor ş subansamblelor ş
Toti cei care ă la ă ş ă trebuie ă
ă regulile de ţ a muncii. Nu ţ ă
ţ la ă ş
Pe axul motorului se ă o ş ă cu filet pe
care se vor monta diferite scule sau dispozitive. Pen-
tru fixarea sculelor se folosesc rondele de diferite
grosimi. Scula ă trebuie ă fie ă
contra ş ă în timpul rotirii ş ă ă o ă ă
toare. Colierul, În ă de U, se ă din dura-
luminiu ş are un canal în partea ă pentru monta-
rea ş demontarea ş ţ ă se ă
între ele cu ă ş M 6. In partea ă
colierul are trei orificii, dintre prin cel central
trece axul, iar prin cele laterale se ă de batiu. A-
ceasta ă posibilitatea motorului ă cu colierul
sa se ă În plan orÎzontal cu orice unghi. Paharul,.
tot din duraluminiu, are in fund 3 ă ţ fixarea
de colier, iar in partea ă un ă gros de
2 mm. Tot un asemenea ă are ş ş de ă
care ă În pahar. Intre ă ş ş ă paha-
rului se ă un canal pentru ş de strin-
ş ă ă ă 1 - batiu; 2 - ş electric; 3 - ş ă pentru montarea diferitelor
scule; 4 - axa de rotire a motorului; 5 - ş cu ă 6 - maneta ă motorului În ţ ă
ş ă 7 - colier; 8 - pahar cu ş ă de ă 9 - ă (cu ş pentru fixarea bazei de material
plastic; 10 - ă de material plastic cu canal ş ă de stringere; 11 - ă de deplasare a bazei din
material plastic; 12 - ă de ţ ă 13 - ghidaj orizontal; 14 - ă de fixare a ghidajului orizontal;
15 - ă 16 ş coloanei; 17 - ă
SFATURI PRACTICE. SFATURI PRACTICE. SFATURI PRACTICE. SFATURI
• ă - ţ foarte ă - se ă cu bor-
ş de ă sau electrice, ,care pot fi montate pe ţ
pentru a ă precizia ţ

Unghiul de vÎrf k(de ţ re) al burghiului ş unghiul de
inclinare al elicei canalelor (fig. t) ă in ţ de natura
materialului de ă astfel:
pentru ţ ş ă 2DC= 120°
'"""= 23-25°
w= 8-13
0
w= 35-450
" ă bronz k= 130"
aluminiu k= 140°
ă
rm
plexiglas 2ac= 85-80'
ă materiale
friabile W
• ă ţ de ă drept un car-
ton sau foi de hirtie, pentru a nu ciupi
cu lama ţ rigla, infigeti virfu'
ţ intr-un chibrit.
• ă ţ de ă o ţ ă folo-
ţ un colier din ă care va ghida
pÎnza ă ă lui, asigurind o ă
ă perfect ă pe axa
ţ
• Cuiele care au ş de
ă parte a scindurii le
ţ indoi cu ajutorul
unei bare metalice În care
ţ practicat o ă ă
In acest fel ş imbinarea
este ă
• Pentru ca scindura
ă nu crape sub efectul
de ă al cuiului,
ţ prin batere (pu-
tin) virful cuiului sau
chiar ă ţ Înainte de
a-I bate •.
De multe ori, în atelier, la ă
de ă care cer precizie, nu se
mai poate ţ piesa în ă sau într-un
ş Atunci c1nd se ă cu
burghie de 8 sau 10 mm, este chiar
periculos acest mod de a ţ piesa.
De aceea, pentru a realiza o lucrare
ă ş pentru ţ muncii,
este ă folosirea unei menghine
fixat! pe masa ş de ă
Placa de ă a menghinei va cores-
punde ca lungime cu diagonala mesei
ş de ă ă ţ ă din_
deschiderea ă ă la care se
ă grosimea ă menghinei.
Ca material pentru ă ă de-
ă se ş ă de ţ de
CUM
v
FABRICAM
STICLA
4-5 mm grosime. Este suficient ă
ţ ă a ă de ă
este bine ă
Pe axul longitudinal al ă de ă
se ă de ambele ă ţ ă la
10 mm ţ ă de ă menghinei,
ş canale cu ă ţ ă cu dimen-
siunea ş de fixare a menghi-
nei pe masa ş de ă în ţ
ă
ă menghinei, avînd cel ţ
25 mm grosime, se ă din ţ
ş
Înainte de a prevedea cele ă
ă ale menghinei cu ă pentru
barele de ghidaj ş pentru ş de
strîngere (central) a menghinei, se
E
StiCla ş ă ă pe ă de nisip (bioxid de siliciu), ă ă
(carbonat de sodiu) ş ţ ţ se ş la 1 400
o
C. Atingerea unei astfel
de temperaturi În laboratorul chimistului amator este ă
Se cunosc ă o serie de compozitii care ne permit ă obtinem ă la tem-
mai ă pe care le putem atinge În laborator. .
ă în nostru. Mai Întîi ă ames-
'"'"''''' "''', 20 acid horle ş 70 ă ţ oxid de plumb.
completa omogenizare si se introduce într-un
ă puternic la ă 'unui bec Bunsen sau
acoperit cu un capac se pune în ă becului de gaz
un metalic, iar acesta pe un trepied).
, ţ in ă ce amestecul se ş ş ă
ce bulele de gaz Inceteaza se mai din masa de ă Se obtine o ă
ă ă .
de laborator
.... se ş ş se ă
ca o miere de albine.
se ia un tub metalic sau de
"irn(irt",,,,j'o ca sticla ă adere
La ă
se pot
capul
se va obtine un
introducem În masa ă din
Sticla la aer se ă ş vom forma -tire.
ţ ă introducem ţ vom obtine ă de
. vor prelucra curat cele ă ţ
pe care se ş ă piesa. De ă se
pot prelucra plan toate aceste supra-
ţ pe un strung. Apoi se ă
ă cele ă ă ale menghi-
nei ş se ă pentru barele de
ghidaj Ş pentru tiletul ş cen-
tral.
1n falca ă pe placa de ă se ă
gaura pentru ş central la dimen-
siunea ă a ş iar în'
ă ă se taie filetul pentru
ş central.
Pentru ş central se va folosi
ţ rotund, de 14 mm diametru. Deci
va fi un ş M14. în corpul acestui
ş se taie un canal de 3mm ă ţ
ş 2 mm adincime. La montajul final
al menghinei, în acest cana! va intra
o ă de ţ ă ă în ş
de falca ă a menghinci.
Barele de ghidaj se ă din ţ
rotund cu 0 de 14-,,·15 mm, lungimea
lor ă ş cu ţ deschiderea
menghinei plus grosimea ă Axele
barelor de ghidaj se ă cu 1-2 mm
mai sus decît axul ş central,
astfel înc1t atunci dnd menghina se
ă piesele ă nu stea pe ş
central. ă ce s-au dat, in blocul
celor ă ă ă pentru barele
de ghidaj, se introduc barele ş se
ă prin ă ş sau mai bine
ă ş M 14 de partea ă
a ă fixe. De-abia ă aceea se
ă ş care ă
cele ă ă In felul acesta se pre-
vine o blocare a ă mobile pe barele
de ghidaj ş se ă o ghidare
foarte ă
Ş cu ţ servesc la fixa-
rea ă de ă a menghinei, în
ţ ă pe masa ş O
ă pentru aceasta este ca masa
ş ă ă canale de ghidare.
Dimensiunile ş sînt deter-
minate de grosimea mesei ş
de ă ţ canalelor de ghidare, de
grosimea ă de ă a menghinei,
de ă ţ canalelor ei ş de ă ţ
ţ care se folosesc.
In orice caz, trebuie
ă fie suficient pentru se
putea pili ă ţ paralele. ţ
dintre aceste ţ trebuie ă fie ţ
mai ă decît ă canalelor. de
ghidare din masa ş Aceste ă
ţ paralele ă rotirea ş
lui atunci cînd se strînge ţ
I == lungimea diagonalei ş de
ă (masa ş
s = deschiderea ă a Illtmllllllltll
plus grosimea ă
n = ă ţ canalelor de ghidare din
masa ş
t = adîncimea canalelor de ghidare
din masa ş
IIOAI
eu I
V. CAUNESCU
ţ unui sistem de ă cu cifru nu este o ă
chiar atît de ă cum ar putea ă la prima vedere. Amatorul
ş poate ţ singur un astfel de sistem, bineînteles, într-o varian-
ă ă ceea ce ă nu exclude eficacitatea.
În rîndurile de ţ ă este ă o ţ cu ţ ă
fiind posibil de format un ă de ş cifre. ă ţ
posibile este foarte mare, respectiv C
7
70
ă de ş luate
cîte ş C
7
70
= 17 892 160. Acest ă ne atrage ţ ă nu
trebuie ă ţ de deschidere.
Principiul de ţ este relativ
din fig. 1. Pe un tub despicat (R) se ş un
un prag, acesta, la rîndul ă are o degajare. Ce se··mlmIOla
ducem piesa (T)? Se vede ă ă ă are
ale ă dimensiuni permit intrarea pragului (inel În
este În ţ din desen, piesa (T) poate intrarea r;U'!n,rlll .• <::t>
cînd decuparea vine în dreptul pragului. inelul
ă ă pragul ţ ş ă
rind 10 ţ pentru inel (numerotate de la O la numai
este ă deblocarea. ă loc
În cazul nostru), piesa T avînd un ă de decu-
ă este ş de ă ă blocarea se ţ chiar pentru un singur
inel neadus În ţ ă
ă sistemul ar fi ă ş este ă o ă
ce nu este avantajos. Modificarea cifrului se face utilizînd
(O). Se ă ă ă canelurilor semicirculare ă
dintre inelele de tip (O) ş ceie de tip (N) poate fi ă cu ajutorul unui
ş (P) introdus într-o ă Canelurile se ă practic ş
montînd inelul (1\1) În (O) ş executînd 10 ă cu centrele pe cercul de
ţ dintre cele ă piese Divizarea ineleior se face pe un
divizor oarecare sau chiar ţ ă realizînd
figura 2 este ă o ţ prin ansamblul de ş inele,
fiecare inel fiind într-o ţ oarecare (astfel se ă ă
diferite ale ă inel). Montarea inelelor pe piesa tub (R) se face prin
ş capetelor tubului pe reperele (M), conform desenului. ă
ş tubuiui În conicitatea pieselor (M), se ş cu ă Este
evident ă ă ţ de montaj se filce ă ce s-au ş inelele
(1\1). Se va avea ă ca ă tubului ă fie în continuarea ă
piesei (M).
în figura 3 sînt date cotele pentru toate reperele ţ anterior.
Materialul recomandat alama; ţ corespunde ca ţ ă
ă dar poate rugini ş ţ mecanismul; aluminiul este ş
ş nu ă dar are ţ ă ă Cu recomandarea de a
unge ş toate ă ţ În contact aie mecanismului se poate folosi
ţ Se ă fiecare inel in partea diametral ă ă
pentru a ş ţ de deschidere la schimbarea cifru lui.
Figura 4 ă modul de ţ a ansamblului de ă
EI poate fi montat În partea ă ş sau În cea ă (tocul). Nu se
dau cote, deoarece multitudinea cazurilor practice le-ar face inutile.
Blocul cifru se ă pe ă ă (P), care se prind cu ş
de piesele (M). Aceste ă ţ au o deschidere ă care
permite trecerea piesei (T). Cote le pentru ă de prindere sint ace-
ş ca ale piesei- D. Celelalte dimensiuni sînt dictate de ă ţ
practice de montaj.
Se scoate de la o ă ş ă ş ă E cu o ă B.
Aceasta se ă În X
2
cu pirghia A, al ă cap se ă pe una
dintre ă ţ piesei (T). Atîta vreme cît blocul cifru ă
piesa T, ţ clantei F este ă Deoarece cursa «s» a
ă ş este relativ mare (10-15 mm) ş cursa piesei T se
ă a fi 2,8 mm ă ş cu 3 mm poate duce la blocaje ţ
cît timp ş este ă fiind ă o reformare a ţ
de deschidere), se face o demultiplicare cu pirghia A.
ţ ţ Xl ă raportul de demultipiicare dorit.
s a
Raportul ţ esie egal cu raportul curselor Ţ Alegind a,
a.t 2,8
b = --, b = -- (toate dimensiunile în mm).
s s
Arcul lametor C ă revenirea piesei T În ţ ţ ă EI se
ă cu o ă pretensionare ş trebuie ă fie suficient de puternic,
lungimea sa se ă a ă ş 8 cm.
In ş trei ă
- o ş ă ungere a pieselor În contact sau în ş este de dorit;
- atîta vreme cît nu este utilizat o ş ă
care ă se ă ă foarte tipul
000 000 000 O, 111 111 111 1
- fereastra cifruiui se va
ă ş ă În realizarea
rE,zr rrrr 777 EFi_-
I
'_::::
IJ
t 4 O 2 8
?_ 1 3_ 9
J 6 2 4 O
4 ? 3 5 1
5 8 4 8 2
I
8
_- __ J - -
_---J---\/
I ;=
I
I BROASCA-
_.1
TIIIII
flllll·
OROSEL
5DO
Ă CE

7J!!! ________________ _____
ş economice si extrem de lumi-
noase, implicînd un' consum minim de
energ.ie ă fluorescente
nu au ş ă ă În am-
apartamentelor.
de iluminat pe care vi-I
ă ă inconvenie'nte!e o-
aie tuburilor fluorescente, per-
o iluminare ă a ă
la gradul de luminozitate dorit.
O ă ă de ţ
a ă ă o ă ă di-
ă care ă ă ş unei
ă ţ ş ă ă ă deranjeze
ă pe cei care ă emisiunile
de televiziune. ă iluminare este
ă cu ajutorul unui tub de 20
R/J1'1'4-Pel'lTRO 6RATIJR
--eLcMI5VTELE
Ing. M. ZAMFIR
ă a
ş fel ÎnCÎt
plafonul camerei
unei lumini intense,
pe partea a
tate ă ă tuburi
a acestora este lucirea prea
ă instalarea grilaj
de care ă un
ă atit În timpul ţ ă
ei CÎt si atunci CÎnd aceasta este ă
este executat din benzi de
plexiglas sau un material similar, vop-
site În alb, ă cu ă
(fig.2), care permit îmbinarea lor în
forma ă ă descris
ornamente, mai greu de ţ
ă de un efect estetic
Ş fi
dintr-o ă eventual
miniu, care se ă cele trei
fi Înlocuit cu o ă de ă cu tuburi ş droselele cores-
Decorarea holului devine cel mai simplu
lucru: o ă (de exemplu, de ia o
ă veche) ş un metru ă de ă
de 2 mm grosime (de ia «Ferometal») - Cli
ţ ă Îndemînare - un ornament modern
ş deosebit de util pentru holul d\'.
Placa din ă (2) (figura ă ă va
servi la fixarea unor bilete, notite sau foto-
grafii cu ajutorul unor mici ţ per-
ţ Asamblarea se face cu ajutorul
unor suruburi de lemn.
se ş cu duca (vopsea de
ă din ţ Chiar ş o cutie veche
de ă ă poate deveni un ş de hîrtii ori-
ginal ş decorativ.
Culorile contrastante ă o ă
ă ă ă negru, alb, ş
albastru.
Din elementele descrise se pot ţ
na, Cll ă ş ţ ă ş celelalte variante
prezentate În fotografii.
ă Rama de lemn, ă de
aproximativ 150
ă
cca. 4 mm
Grilaju! se
acestei
ă de
intermediul a
fie cu
ş tip. primul
caz, accesul la tuburile fluorescente SE
face rotirea abajurului În bafa-
male. de-a doua ţ ş mai
ţ ă permite ş com-
ă a ramei pentru Înlocuirea ă
a tubului superior.
Pentru cresterea reflectiei si obti-
nerea unei ă cît m'ai
se interiorul În alb ş
se cu un lac
Fig. 2
MATERIALU.L
NEGATIV
FORTE
Sorturile de materiale negative produse de industria
ă sint:
Filme, format de 6 x 9 cm;
Forte Chrom -: Superfilm - 30: Film ortocroma-
tic; sensibilitate 2OUDIN: se ă la ă ş
ă factor de contrast: 0,9-1,0; putere de sepa-
rare: 70 linii/mm; ţ k' = 28.
Fortepan-Film - 27: Film ortopancromatic; sensi-
bH!tate 17°DIN; se ă la ă verde ă
ă factor de contrast: 0,9-1,0; putere de sepa-
rare: 80 linii/mm: ţ k = 25.
Forte Pan - Superfilm - 30: film ortopancroma-
tic; sensibiiitate 20
o
DIN; se ă la ă verde
ă ă factor de contrast: 0,8-0,9; putere
de separare: 10 linii/mm: ţ k = 29.
Forte Pan - Rapid Film - 34: Film pancromatic;
sensibi.litate 23°0'IN; se ă la intuneric; fac-
tor de contrast: 0,8-0,9; putere de separare: 65 linii/mm;
ţ k = 32.
Forte Pan - Ultrarapid Film - 37: Film pancro-
matic; sensibiHtate 26°DIN; se ă la intune-
ric; factor de contrast: 0,8; putere separare: 60 liniil
mm; ţ k=35.
FILME FORMAT 24x36 mm:
Forte Pan 21': Film sensiibilitate
l1°DIN; se ă
ă factor de contrast; 1,0; de separare: 85
linii/mm: granul.atie: k=23.
Forte Pan Super 300: Film ortopancromatic; sensi-
bilitate 20°DIN; se ă la ă verde ă
ă factor de contrast: 0,8; putere de separare:
75 linii/mm; ţ k=27.
Forte Pan 34°: Film nAr"lc:rO!l1l'lfic:
tate 2SODIN; ă la înt .. "",rir·
trast: 0,8; separare:
k=30.
PROCEDEE SIMPLIFICATE
PENTRU FOTOGRAFIA
a........--C LOR
Se ş ă pentru ţ fotografii lor În culori
este necesar ă se ă în ă de materialele
respective color - film ş hîrtie - cîteva ă pentru
prelucrare, care se ă repede, o ă
foarte ă a ă ş ă pierdere de timp pentru
ţ unor rezultate nu totdeauna încurajatoare.
Metoda ă ă mai jos, foloseste o
ă ţ de developare, atît la developarea fil-
mului cît ş la prelucrarea hîrtiei color, indiferent de
marca de ţ ca ş de vechimea materialului
ţ ţ unor rezultate ă ă
fru cei care nu sînt prea ţ ş ş doresc ă ţ ă
fotografii de familie tehnicolore.
Cum se face fotografierea?
Se ă aparatul fotografic cu film negativ color
pentru ă zi. ă se ş ţ de
fotografii «in aer liber», se fac fotografiile dimineata
preferabil ă la. ora 10, redarea culorilor fiind ă
la alte ore existînd dominante de culoare.
se face pentru sensibilitatea ă pe cutia filmului
cu precizie, ca ş la filmul alb-negru, folosindu-se
tabel de expunere sau, ş mai bine, un exponometru
fotoelectric. i
În ă ş ţ de fotografii-portret,
la lumina artIfIcIala, este preferabil ă se ă
film negativ color pentru ă ă (tungsten
nitrafot). Se poate folosi ş filmul color'pentru
de zi, utilizînd un reflector ă ş cu ţ ă reflectori-
ă ă sau acoperit cu celofan albastru. ExptJ-
nerea se face, ţ ă ţ unui expo-
nometru fotoelectric.
La expunerea filmului color negativ se va observa
cu ţ ca subiectul fotografiat ă fie integral
luminat. La fotografierea la ă ă soarele va fi
totdeauna În spatele fotografului. Atunci cind se fac
fotografii la ă ă se folosesc cel putin
ă reflectoare, cu becuri nitrafot de 500 W, În ş
luminos». Fotografiile la fulger electronic (<<flash»)
cer o ă sau ă ţ ă de cea s-ar
la un alb-negru de aceeasi selnsibiliitate.
fotografii cu electronic pe o
pentru ă
o.vn" .... olro tiimul se ă ă proce-
ă uscare negativ
copii alb-negru,
.10 minute
.1-2 minute
.5 minute
.5 minute
.5 minute
.5-10 minute
G.D.O.
Procedeul de developare este ă
Developare . . . .1-3 minute (control vizual)
ă . . . . . . maximum 1 minut
Fixare . . .. '!' •• 5-10 minute
Uscarea se face prin tamponarea foi/or de hirtie cu
ă pentru extragerea excesului de ă apoi se
ă la uscat cu ţ În sus pe o ă de jurnal.
Uscarea pozelor se poate face ş pe ă electric,
înseriat ă cu un bec de 100 W, pentru ca ă fie ă
zit doar moderat, altfel stratele de ă de pe hîrtia
color se pot topi.
Pentru ţ se ş ă ă
Revelator color universal-negativ ş pozitiv
ţ ă de developare pentru color 3,5 grame
Sulfit ae sodiu anhidru . . . .2- grame
Carbonat de sodiu anhidru. . . . 40 grame
ă de potasiu ă ... 0,5 grame
Benzotriazol •••..... , ..... 0,015 grame
ă . . .. . . . . . . . . . ă ia 1 litru.
Ca ţ ă de developare pentru color se folo-
ş fie dietil parafenilen diamin sUlfat, fie etil oxietil
parafenilen diamin sulfat sau colorat. Asemenea sub-
ţ se ă În ţ În plicuri de cîte 10 g.
De asemenea, ş benzotriazolul, care are un puternic
efect antivoal. Prezenta lui este ă mai
atunci cînd se ă pe materiale trecute de terme-
nul de ţ Pe material ă benzotriazolul
nu este necesar, dar ţ lui ş de surprize
ă O dozare ă se poate ţ astfel:
se ă 1 g de ţ ă În 100 de ă Din
ţ ă - ă inainte de folosire - se
pune În revelator 1,5 cm
3
• Metoda este ă pentru
orice fel de revelator alb-negru sau color atunci cînd
materialul pozitiV sau negativ este trecut de termenul
de ţ
Temperatura ţ nu este ă Pentru deve-
lopare se ă o ă În jurul a 11fC. Este
necesar .. ă se ă temperatura ă În
camera în care se ă sticla cu revelator pentru ă
este In functie
+utc
200% 130% 100%
deveiool'lrl'l În procente:
+2Z'C
80% 70%
+1SOC,
gelatina
RELEU 'DETIMP PENTRU'
LABORATORUL
FOTO
Releul de timp propus are aplicabili-
tate la copieri ş ă putînd stabili cu
precizie orice timp de expunere între
0,5 ş 100 de secunde.
In varianta ă releul poate fi
utilizat la aparate de copiat ş de ă
ă cu bec de 6, 12 sau 220 V,
prezentînd principalul avantaj al obiec-
ă ţ in ceea ce ş efectuareâ
timpului reglat (acest timp nu depinde
de durata ă ă butonului de pornire,
ci scurgerea lui începe de-abia din
momentul ă acestui buton).
Partea ă a releului de timp
o constituie o ă ă de tipul
ECC-82 în montaj basculant, monostabil,
avînd ca element de temporizare un
circuit R-c (format din condensatorul
C care se ă în ţ de ă
prin redresarea ă 1n cir-
cuitul de ă al primei triode). Eliberînd
butonul BP, acesta revine de la sine În
ţ ţ ă comutînd condensatorul
CI ă În regim de ă pe
Ing. BOER ZOl TAN
ţ RI ţ +R3 fixate la o
valoare ă de timpul de expunere
necesar. Pe durata ă ă conden-
satorului, grila primei triode se poziti-
ă acesta Începe ă ă ş face
. ă basculeze ş trioda a doua, În al ă
circuit anodic este conectat releul R.
Astfel, releul se ă ş ş inchide
contactul ă doar atîta timp cît ă
ă condensatorului CI'
Montajul se pune în ţ pnn
închiderea ă K,l' Întreru-
ă în momentul încniderii lui,
ş ă contactul releului, servind pen-
tru efectuarea ă imaginii. În-
ă K3 ş K
4
ş ă ă ne-
voie, ţ f\ ş Ra' Condensa-
torul C
3
ă ţ ă re-
leului excitat.
Transformatorul Tr ş la ali-
mentarea filamentului tubului ECC-82
ş la alimentarea aparatelor de ă
sau copiat, posedînd bec de 6 sau 12 V.
MICA BIOGRAFIE A
SUBSTANTELOR CHIMICE
UTILIZATE DE
FOTOAMATORI
Pentru majoritatea fotoamatorilor chi-
mia ă un domeniu În care se
pot spune multe, dar ă obtinute
sint discutabile. Idealul ar fi ă facem
fotografii ă ă ă ş nimic din
ceea ce se petrece in laborator. Aproape
toate manualele ă o atentie
ă pentru problemele de foto-
compozitie, luminare ş «utilizarea sub-
stantelor gata preparate de ă
de materiale foto».· Ş ş rezultatele
obtinute sint strict dependente de micile
mistere ale chimiei foto, ă ă a ă
ş nici cele mai bune substante
«gata preparate» nu ă ş ă
rile. ă vom prezenta in acest ciclu de
articole acele ş care sint strict
necesare ă inteligente a substan-
telor chimice, ă ă riscul de a transforma
laboratorul foto În laborator de chimie.
Unele lucruri este bine ă le ş pe
ă pentru a ne da seama de posi-
ă care ne stau la dispozitie, la
altele nu vom face apel decit in cazuri
de accident sau cind ă procedee
speciale. De aceea, ordinea de tratare
ă nu va fi nici cea ă nici
aceea pe care o impune tehnologia
foto, ci ordinea pe care' o impun frec-
venta ş ţ ă anumitor
substante in practica ă
EMULSIA FOTOGRAFICA
Primul ş poate cel mai important com-
plex de substante chimice de care de-
pinde rezultatul final este emulsia foto"
ă De· structura ei depind in princi-
pal granulatia, factorul de contrast'A
terea de separare ş tot de structup
depinde uneori pOSibilitatea de a explica
ş remedia anumite defecte ale negati-
vului sau pozitivului. Emulsia fotogra-
ă este ă dintr-un strat subtire
de ă in care sint incorporate
ă de argint sensibile la ă
in emulsie se mai ă incorporate
ş alte substante care ă defectele
de turnare ale gelatinei sau care extind
sensibilitatea ă de argint pentru
diferite componente ale spectrului lu-
minos.
J,PI?E AP't)EMAI?IT

Pentru miez se vor folosi tole de tipul
E-16 cu grosimea pachetului de 30 mm.
Primarul pentru 220 V va avea 980 de
spire din ă de Cu-Em 0,4 mm. Se-
cundarul pentru alimentarea filamentu-
lui de 6,3 V al ă ECC-82 va avea 30
de spire din ă de Cu-Em 0,5 mm.
Secundarul pentru alimentarea aparatu-
lui de copiat sau de ă pentru 12 V
va avea 60 de spire din ă de Cu-Em
1,5 mm, cu ă la 30 de spire pentru
6 V.
ă se ţ ă a se folosi
releul de timp numai la un aparat de
ă sau de copiere cu bec de iluminare
In stare ă stratul de emulsie
depus pe suportul de celuloid sau pe
placa de ă a negativului are o grosi-
me de 10-20)1, iar pentru pozitive 3--6)-'0.
GELATINA FOTOGRAFICA
Este ă dintr-un amestec de
gelatine care contin ş alte ă ţ
Aceste ă ţ au o ţ ă esen-
ţ ă din punct de vedere chimic ş a-
vînd În vedere ă obtinerea gelatinei nu
se face prin ă ci prin prelucrarea
unor produse animale, este bine ă ne
ă la un sort de ;Ume ale ă carac-
te('istici sint constante. Accidentele po-
sibile sint de genul: un ă fur-
ă gelatine cu un grad de umflare
mai mare decît un altul, astfel incit o
ş ă care intr-un caz a dat
rezultate bune poate fi prea ă
pentru ă caz. Gelatina ţ ă
ca prote.lor al ă de argint, men-
tinindu-Ie in stare ă ş impiedi-
cind reducerea ă a acesteia ă ă
actiunea luminii) sub actiunea revelato-
rilor.
In mod normal (stare ă gelatina
contine 10-200h ă 1n ă rece volu-
mul ă ş de citeva ori, iar la 400c
amestecul ă ă trece in ţ
de ă In orice' caz, din punct de
vedere practic este foarte important ca
orice prelucrare a filmului In laborator ă
se execute la temperaturi sub 2SOC.
Grosimea stratului de ă influen-
Ro
1QDK
f?RE
AP.
...-____ mMA/?/T
2RtJv
de 220 V, În locul transtormatorului Tr
se poate utiliza un transformator de so-
nerie ş cu secundarul rebobinat
pentru tensiunea de filament de 6,3 V.
ţ Cu ajutorul ţ
trului P în montaj reostatic se pot regla
continuu timpi intre 0,5 ş 25 de secunde.
ş (prin deschiderea intrerup-
torilor K3' respectiv K
4
) rezistentelor
R
2
• respectiv R3' ă direct 25, res-
pectiv 50 de secunde.
Schimbind valorile lui C
1
, respectiv
ale lui P+R2+R3' se poate modifica cu
ş ţ ă domeniul de lucru al releului.
ţ ă puterea de ţ a peliculei,
ca urmare a ă halouri/or de difu-
zie. Peliculele mai sensibile au o emul-
sie mai ă ş din ă ă
puterea lor de separare este in mod
inerent ă
ă materialelor foto este ă
direct de gelatina ă De cali-
tatea ă ă depinde in cea mai mare
ă ă rezistenta emulsiei la degrada-
rea ă ă incheierea ă
rii in laborator. Prin ă se ă
produsele secundare ă in strat
ă prelucrare, care pot ... fecta ima-
ginea ă
Temperatura ş puritatea apei de ă
lare ţ ă viteza de in ă
a tiosulfatului din emulsie. Durata ă
ă ar trebui ă fie cu atît mai mare cu
cît stratul de ă este mai gros,
dar in realitate apar abateri destul de
puternice. Cea mai mare ă de ă
lare se atinge la temperaturi de 14-
2O"C. Este important de ţ ă viteza
de ă scade la temperaturi de peste
2O"C (prin umflarea stratului de gela-
ă ceea ce poate ă paradoxal la
prima ",edere.
in anumite conditii, ă unor pro-
cese de tip fizico-chimic, se poate atinge
o ă ă folosind solutii de NaCI,
NH OH, ă de mare etc.
p1i-ul apei de ă ă
puternic viteza de ă De exemplu,
de la un pH==4,4 la pH==7,8, durata ă
ă poate ă se ă ă ă
CARE SÎNT CONSTRUCTIILE PE CARE
LE Ş
Care sint domeniile pe care ţ dori ă le abordim
in numerele noastre viitoare? Cum ţ gradul
lor de tehnicitate?
ţ scrisorile dv. pe adresa: «Tehnium 72»,
ţ Scinteii nr. t, ş
I
Un film are un ritm propriu, ă ţ
se ă ş ă În timpi ţ de cei care le
corespund 11"'1 realitate. Amatorul trebuie ă
ş ă În general, durata ă unui plan
este de CÎteva secunde. Numai planurile care
cuprind o ţ ă ă mai mult
de 10 secunde. Astfel, un film artistic profe-
sional care ă 90 de minute are 10-20 de
ţ 40-80 de cadre ş CÎteva sute de
planuri. Cifrele prezentate au o valoare strict
ă ţ care pot fi întîlnite fiind
ă Duratele sînt determinate de ca-
racterul ţ puterea de concentrare a spec-
tatorului ş În ă ţ ă de «stilul» fil-
mului. ţ ă ă principalul pericol la care
ne expunem la stabilirea timpiior ţ fie-
ă plan este lungimea ă
duce plictiseala asupra In o
ă principiul economiei de timp nu este atit
de strict ca În cinematografie.
Prin «ritmul propriu» al unui film se
ş succesiunea, ş felul În care sînt
ele planurile sau cadrele. Aceste elemente sînt
determinate de logica ţ ş a modului de
prezentare a ei.
Pentru concentrarea tuturor acestor expli-
ţ vom cita dintr-un manual de film, care,
de altfel, este de dorit ă fie citit de orice cine-
amator, ş procedeele, aparatura ş tehnologia
descrise nu pot fi Întotdeauna adoptate de cine-
amatorii din tara ă
«Cu toate ci o imagine ă bine
ă este, În principiu, ţ ă imediat,
restituirea În sala de cinema a imaginilor parti-
ci pante la povestirea ă ă
le În mod continuu, pe o cale ă ă
care nu admite nici cea mai ă Întrerupere,
mintea spectatorului nu poate comanda oprirea
ă pentru a se gîndi, ş cum ş Între-
rupe un cititor lectura ca ă ă asupra unui
pasaj al ă ţ Filmul este acela care, prin con-
sa, trebuie ă ofere momente de ă
de situare În timp necesare
.n.,lIJ.'_.-'"'' cineastului amator - P
ş ţ
ă de
se ă de sau ş
ă de aparat, ă etc. Acestor procedee
le doi termeni, care nu este
exact, ş anume:
Este ă o descriere a
manevrare a de
o deplasare a aparatului de filmat de
subiect, ă modificarea de la care se
ă se ş ă sensul
acesta poate fi lateral,
nu realiza cu aparatul
«În deCÎt În unele cazuri
Se ă de obicei, un
ă care ă pe ş ş pe care se ş ă
trepiedul cu aparatul de ă Desigur ă
utilajul acesta este ţ pentru amator,
dar ţ la ş ă de traveling ă ă
ş considerabil ă ţ de exprimare
ă Tehnica ă pune la În-
ă amatorului transfocatorul, care permite
modificarea unghiului de Încadrare cu aparatul
Într-un punct de ţ fix, dar trebuie spus ă
{<traveling»-ul ţ prin transfocare ă
ţ aparente intre planuri, dînd un efect
foarte caracteristic de apropiere foarte ă
a planurilor ă la traveling-ul Înainte.
Se spune ă o filmare este În plongee atunci
cînd aparatul este situat mai sus decît subiectul
ş cu axa ă ă În jos. ă ţ
ă cadrajul subiectului, ş impor-
ţ care acesta o are in ansamblul cuprins
În caracterul ţ luminii
al felului În care se la ă
filmare, scena poate
rea de o actiune care a format' interesul specta-
torului cu un cadru înainte
de
va
nuntul sau asupra
se concentreze ţ
Atunci CÎnd aparatul este mai jos decît subiec-
axa ă ă În sus, se ă un
Subiectul ă ă o pondere
În cadru, dar ş ă care îi
pot da un aspect caricatural sau chiar ă
Concursul nostru - ţ de ă solicitare ă angajînd În ă ă ă ş ţ
fantezia cit ş spiritul practic al ţ - a intrat În etapa ă
ţ ă (pe baza ă la chestionarele-test) cit Ş prE!se,lee;fia
cel mai adesea veritabile anteproiecte ale ă cu care ă
I"n .... l"il'r.,,\ au· ă ţ noastre ă Înscrie În etapa ă un ă de
dintre care:
di!:;pc)ziti\l'e ş de fotografiere;
ţ ă practice foto ţ
Conclurentii ş in etapa ă ă ă ş ă ă pe adresa ţ ă
cazul În care ă dintr-un motiv sau altul, se dovedesc netransportabile (sau nu
intermediul ş juriul ă a fi informat din timp pentru a ă ţ ă
Cele mai bune ă În afara premierii lor ă vor fi prezentate ţ
spe,clale, sub egida C.C. al U.T.C.
continuare, ă numele ţ ş În faza ă ş denumirile foarte succin-
ă a ă retinute pentru concurs.
Ă
2. Balogh Vendel
Sighetul ţ
3. Bodesc Vasile
ş
4. Filipescu C. Gheorghe
Prezentarea ă
Magnetofon adaptabil
o ţ ă
Dispozitiv de expune
ă
Teletermometru
nic tranzistorizat
ţ - ă ă «Ceas vorbitor»
5. Sergiu ă
ş
9. Gheorghe Pu
ş
Numele ş prenumele
(localitatea)
1. Amon Francisc
Lugoj
2. ă ă Marcel
Oradea
3. Costache Dumitru
ş
4. Crivilaru Mihai
Giurgiu
5. Ciurescu Toma
ş
ţ de telec
ă pentru navomodele (hi
droglisor)
ş ă ă
ă
Vehicul amfibiu
Aparat de zbor pliabil
Dulap (stativ) mini
rator
Autogir În varianta
«DAV»
Marta Florian
ş
ă Leontin
ă - Hunedoara
4. State Gheorghe
ş
8.
Stoenescu ţ
ş
9. Martin C.
ş
o.
6. Gheorghe Puiu
ş ţ
7. Horhat Gheorghe
Sibiu - ş ă
8. Jonesculon
ş
9. Kaszoni Bencze
Covasna
Prezentarea ă
Amplificator
niar
Magnetofon adaptor
Receptor
ă
ă
tron» 8
Receptor UM
5 tranzistori
Stabilizator de tensi
cu semiconductoare
Convertor pentru benzii
de amatori
ă originale cu
nu este limitat.
fost admis În
ă ţ su-
pe care le consi-
de valoare sau supe-
celol inscrise in concurs
(dar care nu au fost gata terminate
la 31 decembrie 1911), juriul
de acord ă le ă direct
in etapa ă
R
dar dorim

1
II
R
ă cu autoturismuB
Din ă majoritatea dintre noi nu ne ă ă
printre ţ posesori ai unui garaj ă
Dar ş ş o ă de schi
intr-o ă la Predeal, de ex:el'1i1p!u.
ne ă ă ă ă ş in
ă deci de ce ne va preocupa pro·'
blema circuitului de ă a motorului
nostru. ş fabricantul ne-a asigurat
ă circuitul de ă este «sigilat» ş ă
Înainte de cel ţ 2 ani sau 30 000 km
nici nu trebuie ă ne gîndim ă la el,
practica ă auto ne-a demonstrat
ă lucrurile nu stau tocmai ş
ă nivelului de lichid din vasul
de expansiune ă de ş ă ţ
insesizabile ş virarea culorii spre un
ş suspect ne ă la un
minimum de ţ
Cele de mai sus ă nu trebuie ă ne
sperie, putînd fi considerate normale
cll;,:.. Ia un automobil de ultimul tip.
Ne vom ocupa deci de ţ ameste-
cului cu care vom completa sau chiar
vom Înlocui antigelul «uzat» din motor.
Amestecul respectiv trebuie ă îndepli-
ă CÎteva ţ pentru a putea fi
utilizat ca antigel:
- punct de congelare CÎt mai coborit;
- stabilitate ă În timp a pro-
ă ţ fizico-ch i m ice:
CARTE DE
Autoturism cu 5 locuri - motor
sub cerul liber.
_____ ____
O 10 20 30 40 DC
rEMPER4TURA IJE
A AN7ESTeCUi.LIIf ANT/(jEt,'
- corozivitate ă eventual ă
anticoroziv ;
- ţ ă a ă ţ cu
tem peratu ra ;
- punct de fierbere Înalt;
- ă ă ă CÎt mai mare;
- ţ de cost minim.
ţ de mai sus le corespund
În cea mai mare ă ă amestecul de
etilenglicol, ţ ă ă din
ţ
Cîteva ă ţ fizico-chimice ale
etilenglicolului
Diagrama din fig. 1 ă ţ
punctului de ţ al amestecului În
ţ de ţ acestuia. Dia-
grama din fig. 2 ă o ă caracte-
ă ş anume ţ temperaturii
de fierbere a amestecului de etilengli-
ă În ţ de ţ Tot
aiCI. avînd În vedere ă majoritatea
autoturismelor moderne ă cir-
cuite de ă sub presiune. s-a indicat
ţ temperaturii de fierbere
Formula ă
Prezentare
Punct de solidificare
ţ 100%)
Punct de fierbere
. Densitate la 20°C
ş de suprapresiunea de reglaj a supapei
vasului de expansiune.
Din cele ă diagrame se ă
ă nu s-au indicat valori pentru o con-
ţ peste 50%. întrucît ridicarea
În continuare a parametrilor de mai
sus devine ă practic, iar
ţ de cost ş sensibil.
Prepararea amestecuJui antigel În pro-
ţ ă (conform diagramei din
figura 1) se face prin diluarea etilengli-
colului (100%) cu ă ă sau, În
lichid "iropos - dulce
19T'C
1,43 g/cm
3
lipsa acesteia, cu ă de ploaie sau rezul-
ă din topirea ă
Deoarece amestecul astfel ţ este
ş acid, pentru neutralizare se ă
cîte ţ bor;lX4Î) se ă ă indicele
de aciditate «pH», care trebuie ă urce
ă la ă cu 6,5 ă la 7,5.
Ne trebuie ţ ă ă ÎntruCÎt bo-
raxul În amestecul de etilenglicol se
ă cam Încet. Hirtia indicatoare de
pH se poate procura de la orice labora-
tor de chimie.
sincronizate, ma.neta de ă 1n mijloc,
la podea. din cu suspensie indepen-
ă amortizoare telescopice cu
dublu efect.
Axa din spate ă cu arcuri semieliptice
ş amortizoare telles,coipic:e cu dublu efect. Ca-
roseria cu 4 metalice. Dimensiunile:
mea 1 490 mm, ampatament 2800 mm; ecar-
tament ţ ă 1 470/1 420 mm; garda la
sol 180 mm; raza de viraj 5,5 m; cauciucuri
7,35-14. Greutate proprie 1 400 kl'; ă
ă 450- 500 kg. Alternator 12 V W;
acumulator 12V -54Ah; accelerare de la O ia
100 km/h În 21 de secunde.
7 1 800 mm, ă ţ ă ă 145 kmjh.
ş
- -- - - --
.......-
-- - ---
- -
....-
---

B a
-- -- -- -- -- ---
- -- - -- -- -- -
- -- - -- - -- -
- -- - -- - -- -
- -- - - -
- -- - -- -
- -- -- -
B 1
- -- -- --
- ------ -
- --- ----- -
- -- -- -- -
- -- -- -- -
-
---
-

-
- ---- - --- -
=== --- - - -- -

--- --- -- -
alDlnaJarl
-
Vom descrie În cele ce ă citeva mici ă care vor ă ă ţ
considerabil ţ de conducere ş ă ă În autoturism.
Ele au fost realizate pe un autoturism «Trabanb> 601,
ă se pot extinde ş la alte tipuri de autoturisme.
Aceste ă ă ţ de conducere sau cele de confort ş se ă la:
reglarea ă ţ aparatelor de bord, un indicator optic al fazei lungi
mai vizibil decit la «Trabantul» cu kilometraj rotund, sesizor optic al frÎnei de ă
ă retrovizoare cu ă din ţ zi-noapte,
adaptarea unei brichete electrice etc .
a
fiG.!
REGLAREA Ă
APARATELOR OE BORD
Pentru autoturismele ce nu sînt pre-
ă cu ă posibilitate, se poate
construi dispozitivul descris mai jos,
In principal, dispozitivul este ă
dintr-un potentiometru bobinat plasat
În partea ă a volanului, sub bord
Se poate tolosi cu SUCCes un poten-
ţ avind o ţ ă de cca 15-50
ohmi, in ţ de tensiunea de ali-
mentare, puterea ş ă becurilor.
U
Astfel, R = - (ohmi), unde U - ten-
I
siunea de alimentare ţ I - intensi-
tatea curentului de alimentare (am peri).
P .n
I = --, P - puterea ă de
U
un bec ţ n - ă de becuri.
Din ţ se ă ă un ţ
metru pentru difuzoarele de radioficare,
la care se face o ă modificare, in-
trucît rezistenta ţ ă a acestuia este
de 100 de ohmi. Pentru aceasta vom
ş pe care este bobinat
firul de ă ş vom debobina acest
fir. Din lungimea ă firului elimi-
ă o lungime ţ ă cu valoa-
rea (100 - R) ohmi, ţ astfel un
fir a ă lungime va avea ţ
ă de valoare R ă anterior.
Acest fir il vom rebobina pe bucata
de ş ă ce in prealabil am re-
dus ă acesteia (reducerea ă
se face numai pe o ă ă nu-
mai la capete la valoarea ţ ă astfel
tncît firul ă fie distribuit uniform pe
ă lungimea ş cu pas de
cca 1 mm. Pentru a stabili noua ă ţ
ne putem folosi de un fir de ă de 'o
lungime ă cu a firului de ă
ţ astfel modificat ţ vom
monta pe o ă de material izolant,
iar conexiunile le vom face cu ă
fire scurte fixate pe ă cu ş
M 3 sau M 4. La aceste ş se vor
prinde, cu ajutorul unor papuci, firele
a ş b (fig. 1).
ţ conductorului b va fi intre
Q,75 ş 1 mm
2
, acesta ţ
la lungimea ă
Tot ansamblul astfel realizat se fixea-
ă la locul dorit, pe axul potentiometru-
lui montîndu-se ş un buton.
INDICATOR OPTIC
AL FAZEI lUNGI
la autoturisnele «Trabant» 600 ş
601, ce sînt ech ipate cu kilometraj ro-
tund, ecranul albastru ce se ă
la aprinderea fazei lungi este ascuns,
observarea lui ă mai dificil.
Pentru ă acestui dezavantaj,
pe peretele frontal al bordului a fost
instalat În imediata apropiere a kilome-
trajului un mic disc din stiplex, iar În
spatele bordului, În dreptul acestui nou
ecran, un suport În care a fost montat
becul scos din kilometraj. ţ
ă În acel loc bordul a fost ă cores-
ă Montajul se poate face ş pe
partea ă a bordului, În axa
kilometrajului, alegerea locului ă
la latitudinea constructorului.
Se mai poate utiliza În acest scop Ş o
ă de semnalizare cu suport, exis-
ă la «Fiat» 600, ă in fig. 2.
Aceasta are avantajul ă ă nu-
mai a fi ă pe bord ş ă posi-
bilitatea ă ă ţ
I
55
.se lndoait!
I
I

I
M
n
/t
t
Gras.2mm

/ + 1 '1:
I
4.13
I
4. gour: q,5
!
60
I t=/8.J
Ă RETROVIZOARE
Unele autoturisme nu sînt ă
cu ă retrovizoare ă (pentru
noapte, cînd În spate ă aproape
un alt autoturism ce are faza ă
ă iar la autoturismul «Trabant»
schimbarea oglinzii se face incomod,
aceasta trebuind a fi ă cu 180° ş
ă în noua ţ Efectuarea
acestor manevre în timpul mersului
este ă ă iar continuarea dru-
mului cu lumina in ochi de asemenea.
Personal, În locul oglinzii retrovizoare
originale a ş am montat, cu
ajutorul unei ă ţ de ă de 2mm
grosime, o ă pentru autoturis-
mul «Fiat» 124 sau 125, fiind pe deplin
ă de rezultate. Suportul de
prindere pentru autoturismul «Tra-
bant» este ilustrat În fig. 3.
SESIZOR OPTIC AL FRINEI DE Ă
rn scopul ă mersului cu frina de ă ă este bine a echipa autoturis-
mul cu un avertizor optic. Aceasta se poate face prin instalarea la bord a· unui
bec cu ecnm galben, aprinderea lui ă de ă un contact normal închis
ce va fi ţ de ă pirghia frinei de ă
Se poate utiliza foarte bine ca contact normal inchis un ă de ş ă
de frigider «Fram», montat pe un suport ă astfel incit atunci cind
pirghia frinei de ă este putin ă din pozitia de repaus contactUl electric ă
fie stabilit sau orice alt contact care satisface ă conditie.
ă electrice se vor face astfel:
Conductorul cu tensiune se ă la o ă a ă de la ă
ă ă ă un conductor la bec, iar prin bec circuitul se
inchide la ă
Alimentarea cu tensiune se va face dintr-un punct unae aceasta apare la sta-
bilirea contactului aprinderii. Cind vom dori ă pornim 'autoturismul, becul aprins
ne va avertiza ă frina de ă este ă ş vom proceda in ţ ă
De asemenea se poate utiliza ş ă cu suport mentionatA anterior.
o
BRUCHETA ELECTRiCA DE 6 V
Pentru cei ce doresc ă instaleze
bordul unui autoturism cu insta'
ă de 6 V o ă ă
jos ţ ce trebuie efect\"
acest scop.
Bricheta auto ă este cea care·-
ă autoturismul «Moskvici» 408,
ă de la magazinul cu piese de
schimb, la care ă lungimea rezisten-
ţ se reduce la ă Modulln care
se ă ă ţ este
ă
Se desprinde din ă ă exte-
rior al rezistentei ş ă cu ă se
ă ţ ă la atingerea
lungimii de 260-270 mm. ă lungi-
me se ă prin ă ă
restul În stare ă in peretele de
care a fost fixat ă exterior al rezis-
ţ se ă ă ă cu (f) de
2 mm, cu ţ dintre centre de
aproximativ 4 mm, ţ mai Înapoi ă
de locul in care ajunge noul ă al
ţ Acesta se ţ prin cele
ă ă ă cum se ă in
fig. 4, iar apoi, cu o ă ă se
Îndoaie ă ţ astfel incit
spirala ă fie ă
ă ă sub ornamentul din
material plastic al butonului, se poate
plasa unul dintre simbolurile prezentate
in fig. 5. Pentru aceasta este ă
scoaterea ornamentului, care se poate
face ţ cu ajutorul unui ac sub-
ţ ş bine ţ pe conturul orna-
mentului. ă scoaterea acestuia se
va ă stratul argintat prin frecare
pe o ă ă
Simbolul se ă cu ş negru,
pe un disc din hirtie de calitate, avînd
diametrul ş
Montarea brichetei se poate face in-
tr-un ş avind (f) de 23 mm practicat
in bord sau pe un suport suplimentar
imaginat ă ţ ă Este preferabil
ca ea ă fie ă in ş fel incit ş
pasa gerul ă ă acces Up'. Racordul
electric se face cu ajutorul unui conduc-
tor avind cel pufin ţ de 2 mm
2
la
o ă unde ă permanent tensiune.
ă astfel ă bricheta rezisten-
ţ nu este ş ă la ş se va
mai scoate o ă din lungimea ă ă
Ing. MARIN PETRESCU
R 5
ş bocanci pentru schi ia Jocurile
lenta alunecare pe ă ă a schiorilor ă ţ În pantaloni
ă ş molefiere sportiv de rigoare acum vreo
decenii - la noilor stiluri
a parcurs un
modern au adus
În material decisiv: scniul
ş corolar inerent, ă ţ ă pentru schi.
care lemnul lame-
ţ de
CI ă În
cu fibre longi-
ş (de obicei,
a-i aduce soliditatea ş
o ă
(8 Momentul ă
ă ş nu se
se inerentele ă ă
ă Cu ajutorul
ă
În urma ă
este
II
Ajustarea ă pe dimensiunile bocanc ului numai
în ţ ă cuplajul magnetic fiind fix. De subliniat ă
magnetilor - de 75 kp, 90 kp sau 110 kp - se ş noilor
riale magnetice ă ţ ş dimensiuni reduse la ţ magnetice
marQ puse la punct nu pentru schiori, ci ... pentru ţ
Sania pe care
canadian -
ă ofr\rt., ... ilio
Pe trasee
pe cele " ... ''' .... '''ril·o
ă in
ţ ă o posibilitate
recreare în aerul ă ş
al iernii.
Pentru a o ţ
de o ă cu lungimea
Clasicul peisaj de ă dominat de albul
imaculat al ă ă definitiv împins
spre ă violent contrastante ş
implicit, spre o anume «elementarizare».
Dar ş În fotografia colol'
acceptat, se pare, ă
coloristice ale iernii.
Un Întreg arsenal tehnic - În care filtrelo\\'
de culoare revenit un rol decisiv
- a intrat in actiune ...
aceste ă fotografii,
rei ntrol:BucÎru:B culoarea!
realizate?
care le vom ă cu metal
aluneca mai bine, vor asigura aeDlcIS,,!-
rea saniei.
În
ă ţ de cca 30 cm. Pe lungimea
În ă ţ se ă
care le face dintr-o
cu grosimea de 2 mm ş ă ţ
'TIm. Peste aceste suporturi
'" orijin - se trece o
"IL! un cabiu
virajeior
<lole,
'sale ne
partea ei
24 PAGINI ă pe
ă ă ţ cu sania ş
cele acoperite
de
este
nu ţ ă in-
cu schiuri, ş ele
o asemenea sanie
ţ cu ţ din metal
în schimb devin necesare supor-
lemn.
1
. INSTR.U·C-';UJNI: ţ care ă in. mod' ţ
Nu ă ă ţ ş ţ ă ţ ţ ·rezohrare.
.. .... . . ţ ă ş Z din . acest ţ .
.. ' . Roata X .are ş ţ ă roata Y.
Roata. Yare40 ş ă roata ţ 1.09 de ţ
1 •. ă X se ş mdirectia ă ă ă ă
Y seva ş in: .
q) ş ţ cu ă
b) directia ă ă ţ
2. ă X se ş În ţ ă ă de ă ă
Z se va ş În:
a) ş ţ cu ă
b) directia ă ă ţ
3. ă Z face o ţ ă X va face:
a) 1/5 dintr-o ţ
b) 5 ţ
c) 1 1/4 ţ
4. ă X face o ţ ă Z va face:
i'I) 115 dintr-o ţ
b) 5 ţ
e) 1 1/4 rotatii.
S. ă X face o rotatie ă cîte ţ va
face Y?
a) 9.. ţ
b) 1/2 rotatii;
c) 20 de ţ
6. ă o a patra ă ţ ă este ă între
X ş V, cum se va ş roata Z:
a) mai repede;
b) nici mai repede, nici mai încet;
c) aceasta depinde de ă celei de-a patra roti.
7. ţ desenul de mai sus. Roata A are 4
ţ ş roata Bare 1 dinte. Cînd nu este ă ă se
ă B este ă inapoi în ţ ă prin
ţ arcului de ţ C. De
a) deoarece A se ă cu B ş deoarece B
nu se poate roti continuu din cauza arcului C, ă
col A nu se poate rofi continuu;
b) ă roata A se ş in sensul acelor
nicului mai mult decit o ă afunci sau B va întinde
arcui prea mult ş astfel va forta aparatul ă se ă
sau arcul se va rupe ă tensiunii;
c) A va putea continua rotirea. provocind dintelui
ţ B o ş în jos ş În sus de 4 ori la fiecare rotin
a lui A.
o SUGESTIE Ă
SAPPORO
Cu ocazia. fOC:Urllor Oliil1nice de ă de
la Sapporo ă În vînzare
o ă emisiune ă din 6
ă ş o ţ ă
Cele 6 valori ale seriei ă simbolic
discipHnefe principale ale acestor jocuri -
patinaj artistic femei, hochei pe ă biat-
Ion, bob, schi ş emblema J.O
ţ emisiunii - grafician Eugen Palade
- ă ă ă ă pe
un fundal format dintr-un fulg de ă ă
ş cele 5 cercuri olimpica.
• ţ ă dv. cu SOlutiile
corecte ale testului, ă cite 5 puncte
pentru fiecare ă corect. Totalul de puncte
realizat ţ cu punctete ţ la
ă spatiale» ş ţ inventivi»
publicate in numerele 11 ş 12 ale revistei ş
apoi raportati-I la ă etalon:
CapaCitate foarte ă de ţ
gere a mecanismelor .•.•..
Capacitate ă de intelegere a
mecanismeior •.• • • . • . .
Capacitate ă ă de ţ
legere a mecanismelor . . • . .
Cap.acîtate ă ă de in-
telegere a.mecal'lismetor ..
pe dintele care ă ţ B
ceastâ. ă pp lovea!snainreid/t),r'I'1"1"/>:,
pivotat e, la care .unul dintre
Încît ă ă ppp, orovcJCÎnd·r'o·tij
ţ ă Ar putea acest mecanism ţ
formitate cu descrierea ă ă
a) Nu;
b) nu, ă ă
c) da, ă mingea este destul de grea.
9. De cîte ori se ş În jurul ei
de 5' bani pe care o rostogolim pe
monede de 5 bani:
a. o ă ă
b. de trei ori
c. de ă ori
10. În figura ă ă roata ţ ă din stînga se
ş
a. În sensul acelor de ceasornic
b. În sens contrar acelor de ceasornic
c. nu se ş de loc
11. Cum se ă un automobil pe o ă cu
polei?
a. prin introducere in ă
b. prin frinare cu frina de ă
c. prin pietre puse la toate 4 ţ
12. Automobilul tiv. a ă În ă prin spargerea
unuia dintre cauciucuri. Care este prima ţ pe
care o ţ
a. demontarea ţ in ă
b. ridicarea automobilului pe cric
c. ş ţ la roata În ă
13. O cutie ă ă În cuie este mai ă decît
ş cutie ă
a) Desigur;
b) nu;
c) nu ă
14) Desenu! de mai jos ă 3 tipuri de combinare
a ţ Fiecare scripete ă ş 1 kg. Greu-
ă ţ ă ţ la o greutate de 500 kg. Alege1i
tipul de scripete care va solicita o ţ ă
În ţ ă de ă ă pentru a ridica greu-
tatea.

Ing.

8

7

25

11
Z=Z4dinti R 8'

'~

~cl

~WI~~~~~~~~~.~l~-

~""'-'-U..t.."4-:-,,:,,'"j~~;'Z::J--r;/f Il7ift/01 kIZ/J TI~
~_.

_________I"':l ...
I

rj;26 -------.
Z =: 24

:0

m::::: 1

dmtl
>

t.

. ....._ - -

r--~"';'----I----------r

~i

1,

-1--.--.-...---A-_ _ _
2

,

/

gauri

...I.!L...--I.._.......L..

Cf 2.5

10

15

7
7
"hti,,~•• i;

receptoarelor de telecomandă diverselor comenzi pe care le - servomecanismele reprezintă, dispozitive electromecanice apte să electrice deplasări liniare leviere. servomecanlsme la statiile de teledouă canale, co'nstructorul modelul, renunţînd la filtre acordate care măresc ,",ro... '''', .. ",,,,, instalatieÎ. schemelor' selectionat cîteva servomecanisme, căutînd conditii: constructii sigu'ranţă în fune·

de transmisie 1/10. Piese-

le servomecanismului se asamblează pe o bucată de tablă de OL 38, groasă de 1mm, O variantă a servomecanismului SM 1 este construcţia prezentată în figura 2, unde levierul 8 este legat cu un resort spiral 9, pentru readucerea la zero a levierului 8 în momentul încetării semnalului electric. În această variantă SM 1. 1 se va utiliza un receptor cu două canale (fig. 3), Levierul 8 este legat printr-o tijă 10 de mecanismul de directie al modelului. Tot pentru un cu două canale este şi servomecaniSlYlul SM 2 format dintr-un eiectromotorl (3 rotaţii/ minut) pe axul căruia este un melc 2 ce angrenează cu o roată malcată 3, montată liber pe un ax 4. Eiectrocolier 5, articulat motorul 1 este montat Într-o 6, pe o 7, colier care este într-o unuÎ contact Între unui resort spirala. La a mecanismului de melcul 2 rotindu-se în continuare se va de roata 3. Servomecanismu! SM receptoarelor mc,nocar1ai. mecanismului de de nr("\n!ll~ia mişcarea de rotaţie o roată 3 solidară se lIa monta liber pe un ax 5 este fixată .'a rîndul ei . - " .. nn .. , 4 antrenează roata 8 pe

al cărei ax 9 este montat un disc programator 10 un levier 11. Axul 9 este ghidat în bucşa 12, cu o piuliţă 13 tot pe placa 7. Pe discul programator 10 «calcă» trei perii 14, 15 şi 16, fixate în două piese 17 ŞI 18, cu ajutorul a două şuruburi 19. Din figura 6 rezultă modul de functionare a servomecanismului SM 2. La un impuls, releul R (a! receptorului) închide circuitul de alimentare ~I electromotorului 1 prin perii le 14 şi 15, rotind levieru! 11 spre stînga, care rămîne in această poziţie atîta cît durează impulsuL la încetarea acestui impuls motorul 1 primeşte tensÎunea de alimentare periile 14 şi 16, aducînd levierul 11 pe poziţia «O». impuls roteşte levierul11 spre dreapta, circuitul de alimentare al electromotorului 1 fiind închis periile 14 şi 15. Deoarece cele două variante SM 2.2 şi SM constau numai în modificarea discurilor programatoare, le vom analiza numai schemele (fig. a şi electrice de legătură. La un impuls scurt (fig. 7a) se închide circuitul schimbînd sensul de alimentare a MP al iar la un lamelele 14 este

alimentare Deci, servomecanÎsmul SM 2.2 ,următoarelor comenzi: drept stînga; dreapta.

120) este oscilator cu emitorul la masă. Undametrul reprezintă de fapt venta de 27 MHz. fiind de 14 mm.. . Pentru verificarea acordului final al unui emiţător.. 2 In continuare.''. Începînd cu instrumente universale şi terminind. Se recomandă ca eiectromotoarele utilizate la construcţia servomecanismelor să fie. Bobina L se execută «în aer» (0=14 avînd 6 spire din sîrmă de Cu-Ag cu 0 =1 mm. ceea ce conduce la redimensionarea reperelor 17 şi 18. mers la dreapta inapoi.li nu. caseta metalică jucînd rolul unui ecran de protecţie pentru receptorul de telecomandă care ar putea recepţiona întrerupe riie (scînteile) rotorului. nare fiind stabilit de coaxiaiă a ur-ui circuit iui care poate sesizată pe In~1nl. mers În linie dreaptă înapoi. potenţiometrul I~J~ r'A. .5 spire de la colector.3. Prezenţa semnalului este indicată de instrumentul de măsură (35J4A de la magnetofoanele B 41)..C.primul impuls de scurtă durată . cipiu de funcţionare este bine curwscut de specialitate de către amator!.5 spfre de la punctul! P.comanda stînga inapoi (peria 16 Închide circuitul de alimentare al re~eului R ). Circuitele oscilante pot fi acordate ajutorul unui undametru dinamic (fig. rotind levierul 11 spre stinga). lungimea bobine. Montajul se introduce într-o casetă care este legată din punct de vedere electric la polul pozitiv al sursei de alimentare (baterie de 9 V). iar priza mediană la 2. mers În linie dreaptă înapoi..' Punerea la punct a staţiilor de telecomandă reclamă utilizarea unei aparaturi de controi cu o mare diversitate de construcţii.pe lîngă comenzile sus-enunţate. torului variabil (2-12 pF) va fi efalonaV'i metru de precizie. 09 V. se utilizează un măsurător de cîmp (fig. Desigur că de o asemenea dotare nu poate dispune orice amator. se mai poate obţine şi comanda stop (fig. /\~-E o modificare a fi-'"'''''''''' . comenzile se succed avînd urmă­ torul ciclu: mers în linie dreaptă înainte. avînd posibilitatea de frecvenţe cu un ecart de ±1 MHz (26--2S Tranzistorul P 403 ($. stop. Prin detectarea semnalului. 7b) după cum urmează: . pe al cărei capac se fixează o scală etalonată (26-28 MHz) cu ajutorul unui undametru de provenienţă industrială. stop. mers la stînga înapoi. conform figurii 8. cu materiale uşor procurabile 1 nu mai constituie o problemă complicată. dreapta.al doilea impuls de scurtă durată .' s-a utilizat o diodă Zenner. .un impuls cu o durată relativ mare de timp comanda stînga (peria 20 Închide circuitul de alimentare al electromotorului 1. pe instrumentul de măsură se va obţine o devia tie maximă a acului indicator. stînga.3m-m~c~u'-E-m~"=""------"""'.. D.Jncasetate.comanda stop (peria 15 întrerupe alimentarea motorului de propulsie MP). SRF * L:: 75 splre tjJ O.2. de la care semna!ul de înaltă frecvenţă este aplicat printr-o diodă pe baza unui tranzistor P 403 (f3> 100). Undametrul se montează Într-o carcasă metaJică.un impuls de scurtă durată . dar un minimum de aparate confecţio­ nate În acest scop. DZJ08 ?c1 i f+ )oL rlZmlCm~ţ4 În cazul servomecanismului SM 2.".lCuEm Cv MHz 5 spire g. După cum rezultă din figura 7.. pentru construcţia acestor două servomecanisme sînt necesare patru perii de contact.comanda înapoi (peria 16 inchide circuitul de alimentare al releului R?! !nversind polaritatea alimentării electromotoruluiIVlP). cu osciloscopul catodic cu spoturi multipie. Acordarea circuitelor osci!ante din etajele emiţă­ tOârelor de telecomandă se poate realiza cu ajutorul unui undamefru cu absorbţie (fig. 1 mm cu Ag priza la 2. 1) format dintr-un circuit Le care În momentu! egalităţii frecventelor fi =f2 asigură un semnal maxim de Ina\tă frecventă ia intrarea diode.ru- r-__________________-4~.~'rHII!I Deviaţia acului indicator este maxIma egalităţii frecvenţei undameirului lant Pentru a asigura o bună """"-'''".-__~1=O=O~~. mers în linie dreaptă înainte.. Poziţia de «o» a acului indicator este reglată cu 1": A 80 splre </Jo. 2) format tot dintr-un circuit LC.

IONESCU cupru.AUREl C. variază cu tempe- I .

care reacţie Tensiunea de este culeasă de pe sarCina ae 2. Piesele utilizate sint de dimensiuni reduse. 500 V.5 V. EFT 353. Astfel. Pe superioară a cutiei se montează mentul mA.. ceea ce il situează în clasa aparatelor cu performanţe bune. i"'Ij. 60. iar Intrerupătorul este basculant sau un comutator pentru ton de la aparatul de la o de". BAGHaUS Vă prezentăm construcţia unui lIoltmetru electronic ce poate măsura tensÎuni continue de la 1 V la 500 V pe 6 scale. Pentru etalonarea aparatului se pun inscurtdrcuit bornele de intrare şi cu potentiometrul P1 se aduce instrurotundă se mentulla zero. Apoi se aplică la intrare o tensiune continuă de 1. 5. M1T41-42.. O parte din această tensiune este întoarsă în fază către baza tranzistorului capacitatea de . instrumentul este etalonat pe toate scalele ?a~ă rezistenţele R1--::R6 au valorile IOdlcate pe schemă.n. In acest scop. Pentru acest vOltmetru se folosesc două tranzistoaredetip AC 126. care este inversul constantei de timp a circuitu- minusului bateriei către tensiunea sinusoidală recomandă folosirea a două fire flexibile de două culori pentru termînate semnal şi alta pentru cu două banane sau două cleme codi!. aceste rezistenţe se vor monta după o prealabilă selecţionare prin măsurare din rezistenţe cu valorile indicate (care au o anumită toleranţă faţă de valoarea nominală). anume: 1. 100. Intregul sistem se poate monta cutie de material plastic. Pentru citirea tensiunilor se va folosi un miliampermetru cu cadru mobil de 1 mA toată scala.7 a colectorulu!. 10..JAF şi cele celule Re formate capacităţi de 0.IICU':UUI are o rezistentă internă de 100 krl/V.1 f i şi rezistenţa de 1K. Frecvenţa oscilaţiilor. comutatorul de scală potenţiometrul de aducere la zero P şi întrerupătorul I (fig. se aduce ~cul instrumentulUi la capatul scaler. .5 sau 10 V. Montajul se poate realiza cuţă dt. pertinax sau textolit de grosime. deoarece se vede că se folosesc un număr mic de piese (8 rezistenţe şi 2 potenţiometrl). 2): Comutatoru' de scală K este simplu cu 6 poziţii. aşezîndu-se scara corespunzătoare comutatorul Cu ajutorul potenţîom~trului P2. Rezistenţele pot procura M. care constituie bucla de reacţie a oscilatorului. În funcţie de dimensiunile acestui aparat rezultă dimensiunile întregului montaj.

Tinind seama ci limba de contact are şi ea o dimensiune şi ci la ambele capete trebuie să aibi putini libertate pentru un eventual reglaj de corecţie. Să observim acum x ecuaţia de echilibru a punţii Wheatstone fig. Cutia se ajustează. poate părea ciudat ca aceste difuzoare.uneori. ® Fixarea căştilor pe urechile ascultă­ torului se face cu ajutorul pieselor de la o cască veche de care se fixează suportul căşti lor noi sau se confecţio­ nează din oţel de arc sau sîrmă de oţel un dispozitiv adecvat. am luat in considerare numai Ele se vor executa din manganlna. de la cap la cap. este bine si se traseze gradatiile aparatului cu ajutorul unei decade de rezistente. acestea rămfn la libera alegere a constructorului. cu cositor. ' F/G. vă oferim în cele ce urmează o soluţie pentru confecţionarea lor din materiale şi piese existente curent in comerţ. Capetele se taie 1n diagonală şi se lipesc cu soluţie pentru lipit cauciuc sau prenadez. astfel ca rezistenţa după introducere să rămini 2 mm afară. CAf>AC !lIN PLASTIC. Galvanometrul necesar termometrului electric poate fi obţinut dintr-un milivoltmetru sau miliampermetru magnetoelectric daccl. Se vopseşte din nou cadranul cu alb. Urmează ca după o nouă măsu­ rătoare să cădem exact pe valoarea de 53. fie mai bine cu un lac epoxidic (Nestrapol 450). ceva mai groasi decit inelul gradat. 1: d b x reprezinti valoarea rezistenţei electrice a sondei (termorezistenta). Indiferent de felul de constructie a aparatului. A doua operaţie consti din aducerea poziţiei de re'paus a acului indicator la mijlocul aparatului. In acest scop se pun pe decadi rezistenţele corespunzitoare gradelor de temperaturi şi se trasează. tn acelaşi timp. În locul buretelui de cauciuc se poate utiliza. d = C + R. care se notează cu O (zero) şi care va reprezenta de aici inainte poziţia de repaus a acului. În acest scop. Se vor folosi difuzoarele miniatură de la aparatele de buzunar cu tranzistori. după care se curbează prin introducerea intr-o cutie circulari.f 4N tJISe' PER. 1). acesta trebuind să intre presat în inel.. Totul este montat pe o placă de pertinax: galvanometrul Îngropat. Se asamblează casca conform figurii 5. Totodată se dau formulele pentru calcularea valorilor la alte impedanţe. Pentru buna reuşită vom expune datele unor termometre electrice realizate şi care au dat bune rezultate.4TERIAL" TEXTOL / T F/6. 366. Acesta are montat reocordul sub galvanometru in acelaşi ax geometric. Se va lipi cu prenadez. iar gradele de temperatură se citesc pe o serie de gradaţii in formă de cerc şi in dreptul cărora se plimbi o limbă ce este in legătură solidară cu cursorul reocordului (fig.~~ ~ ! ! I ~I ~/tHEL . Bateriei electrice de actionare i se prevede un locaş in interiorul aparatului. care este centrat şi se roteşte in jurul galvanometrului. fir izolat şi bobinat antiinductiv. Impedanţa difuzorului trebuie să corespundă cu impedanţa cerută de amplificatorul folosit. Aparatul funcţioneazi foarte bine cu două baterii de 4. izo/atăîn email. unde R este rezistenţa reocordului şi C este rezistenţa care se montează in serie cu reocordul. În care caz trebuie confecţionat un dispozitiv care să menţină Întins suportul permiţindu-i. după cum am mai spus. se fixează bucşa din fig. 4. Această condiţie fiind satisfăcută. 4. Sirma de manganină a fost aleasă cu diametrul de 0. Aceasta se compune din rezistenţa propriu-zisă. intr-o cutie rotundă. pe un suport dreptunghiular de material izolant. in vederea păstrării posibilităţii de redare atît Drin difuzoare (pentru audi- ţie colectivă) cit şi cu căşti (audiţie individuală).:. care redau o gamă de frecvenţe restrînsă.:OIfAT/lIN TeXTOllT . Valorile date sînt pentru un difuzor cu impedanţă de 40hmi. O limbi (1) In formi de L solidarizeazi mişcarea inelului gradat de mişcarea cursorului reocordului. Bobinaju/ pe suport trebuie executat perfect ordonat. in inălţime. necesită şi o cameră cu calităţi acustice corespunzătoare. butonul in partea stingi.În numerele trecute am descris cîteva sisteme de redare prin difuzoare a înregistrărilor de inaltă calitate. 8). DfN PAG. Raportul infăşurărilor Între primar şi secundar este de 1:1 dacă impedanţele corespund şi se modifică corespunzător dacă impedanţele difera Pe tole EI 42 se vor bobina din sirmă emailată cu {2) = 0. avind dimensiunile 5 x 125 mm. să fie rotit. 9. 4. Cauciucul spongios se taie cu dispozitivul arătat În fig. După intărire se polizează cu şmirghel fin şi cu multă grijă muchea superioară a rezistentei. permiţind astfel rotirea liberi a inelului gradat.5 V montate in serie. Rezistenţa astfel realizată trebuie să aibă. Se va folosi un dispozitiv de corecţie a amplitudinii.0. pentru a nu intra În rezonanţă. Pe de altă Darte se pregătesc un ax. capetele firului de rezistenţă.Cl plus corectia de temperatură. O piesi importanti şi care trebuie executată' cu mare griji este rezistenţa variabili (reocordul).. dupi ce i s-a inliturat din interior rezistenta adiţională sau şuntul respectiv. La prima vedere. vom face totuşi citeva sugestii.0. La capete se fixează brăţări din tabli subţire de alamă. şi burete de plastic. Pentru aceasta se roteşte suportul resortului din spatele echipamentului mobil pini ce acul indicator vine pe poziţia de zero. vedere mecanic. rezistenţa aparatului nedepăşind 4On.31fi. Rezistenţa variabilă (reocordul) se montează. In final sonda (termorezistenţa) se introduce intr-un tub metalic inchis la un capăt pentru a i se asigura protecţia din punct de. este obligatorie interconectarea unui transformator de izolare. Inelul obţinut trebuie să corespundă dimensiunilor difuzorului. asigurind totodată şi o redare corectă dacă se folosesc căşti corespunzătoare. cu care si controlăm pOZiţia de OOa aparatului. gradatiile respective. O construcţie simplă este cea arătată in fig.. adiccl locul pe unde se va plimba limba. Gradaţiile incep de la --3C1'C şi se termină la +400C. in vederea obţinerii unor rezultate optime. I Olrt/ZOR TERMOMETRU ELECTRIC (URMARE. greu de procurat. acul poate fi adus la cap ae scală cu circa 1-2 mA.7584. iar la mijloc se trage o linie. Trecem apoi la executarea celor trei rezistente fixe: a = 51. în centrul cutiei. ori şi mai bine cu pînză uleiată. mai interesant.PENTU rIX-4RE ~\ 5xfl'. Sistemele descrise. pe aparat. Pentru verificarea periodici a termometrului electric este bine si avem o rezistenţă etalon de 53ll din manganlni. In cazul nQstru. Ascultarea prin căşti·conferă izolarea de mediul ambiant.Q.35 mm cîte 250 de spire. Dacă acest lucru nu este posibil. aşa cum s-a arătat la bobinarea termore~istenţei. nou trasati la mijlocul cadranului. mai estetic. Rezistenţa variabilă se bobinează pe un suport din preşpan de 1 mm grosime. m . limba. rezistenţa variabili misurati după bobinare are valoarea 394. Întrucît asemenea căşti sînt foarte costisitoare şi. pentru protejarea ascultătorului de o eventuală electrocutare. 6 şi 7 Limba trebuie să fie elastică şi să preseze uniform. să fie utilizate la redarea de înaltă fidelitate. ghidat de acesta. Acest lucru este totuşi posibil întrucît cei cîţiva miliwaţi necesari pentru ascultarea cu difuzorul la ureche nu mai produc distorsiunile de rezonanţă proprie difuzorului şi nici imperfecţiunile membranei de diametru mic. se vor cupla căşti/e printr-un transformator de adaptare. c = 1073. In cele ce urmează. ['cit/LOI/} J'AtI P PRL'. trecem la cele trei modificiri ale instrumentului magnetoelectric pentru a deveni galvanometru. Pentru aceasta poate fi folositi chiar puntea Wheatstone de care ne-am folosit pentru măsurarea şi tararea rezlstentelor. 4) Aceasta este metoda cea mai practică şi care dă rezultate din cele mai bune. 8.!f~ Dimensiunile date în figurile 2-3 se modifică în raport cu dimensiunile difuzorului folosit. Rezistenţa propriu-zisi se executi prin bobinarea unei sirme subţiri de manganini. 5. de care se lipesc. care poate fi şi o cutie de polistiren de ambalat medicamente (vitamina A).Q. circa 400. Totul se imbibă fie cu lac de bacheliti. la nevoie.1 mm. În acest caz tăierea se execută cu o sîrmă de rezistenţă înroşită cu ajutorul curentului electric. ]JTJitIiA ~-------4~------------~ A'p= Zei. Se monteazi apoi limba şi se misoară valoarea rezistenţei cind limba se giseşte la extremitate şi se verifici continuitatea cind limba se roteşte. pentru o buni exactitate a indicatiilor şi pentru a se elimina diferitele erori de construcţie. Trebuie avut grijă ca piesele să fie bine strî"se. Grupul galvanometru-reocord este sustinut in consolă de piesa (b) fixati de placa de bază (c) prin două şuruburi solide ce stribat şi o piesi distantieră. Primarul şi secundarul se vor izola Între ele ori cu zece straturi de hîrtie condensator. poate fi cel schiţat in fig. o serÎe de fabrici confecţionează căşti dinamice speciale în vederea ascultării muzicii stereofonice de 1naItă calitate. Un alt aranjament. (J) 8 i~~' i . O bucşă şi O limbă conform celor din figurile 3. De remarcat că la toate aparatele cu autotransformator sau care nu au transformator de alimentare (Ia majoritatea televizoarelor). Se vor folosi o tensiune mică (sub 12 V) şi curent mare. Aparatul este completat cu butonul (d) şi cu bornele (s) de legare a sondei. Gradaţi'ile se găsesc trasate pe un inel (a). axul şi alte mici accesorii. -=- a In ceea ce priveşte montajul propriu-zis şi forma aparatului. a şi b stnt doui rezistenţe fixe. I 1I1IJ!l1IiI li II II li I IllIiIj 1iII/I illiil/llilWlIIi ! • I Ii!i-K'PIJC f'>ERFORAT .. b = 1 200Q. M. Bobinajul poate fi executat la maşină sau manual. care se conectează intre aparat şi cască (vezi fig.

1111111R1A CAPIII Amatorii care dispun o doză suficientă de dexteritate pot aborda cu de magnetofon cu tole arătată detaliat şi În figura 2. 1< 16 UJPSE J?]/?MA TOLEI Of: PERMALLOY 0lJ lJ ~ :tJI/J . cu 200-300 V.. Tolele tăiate se bat cu un ciocan de lemn pentru a fi Îndreptate. După ce toate tolele sînt riguros exacte.. bucată de tată de permalloy sau miumetal._'". prin folosirea UIUIl minim de utilaj şi de manoperă.. este necesar să se facă un tratament termic de revenire (recristalizare). producînd o «spă!are» a unei magnetizări Întîmplătoare. care trebuie să dureze cel puţin cinci minute.. Prelucrarea lor se face În continuare. Se recomandă şi o altă metodă mult mai bună: introducerea tolelor Într-un creuzet de porţelan. În caz că este mai subţire.rl.. Tolele de permalloy sau mi u metal pot fi uşor recunoscute după aspectul lor. Operaţia următoare este rigidizarea capului. bronz sau cupru de 0.. care totdeauna este util atunci cînd se lucrează asupra materialelor cu permeabilitate magnetică mare. . cu condiţia ca pertinaxul să fie răzuit bine pe locul lipirii de stratul lucios de lac de bachelită cu care este acoperit.Se va proceda cu deosebită atenţie În regiunea întrefierului. Astfel se obţine întrefierul.. . cu ajutorul cărora se pot obţine rezultate optime. cele de 10000 două capete Se demagnetizează prin descărcarea unui condensator microfarazi. o bucă­ ţică de foiţă de aluminiu.. se bobinează 700 de spit:e cu sîrmă cu 0. care se obţine prin ungerea cu solUţie de celuloid a goluri lor rămase libere Între juguri.12 mm diametru. În spatele capului se fixează tot prin lipire cu celoiac un capac.2 mm grosime. Înainte de asamblarea finală a capului de imprimareredare se pune În faţă. f7J5TAIfTOR CAPAC JPATc BtK) (GROS/ME Inainte de montare .5-1 mm. Pentru asamblare se introduc În carcasă ca Dintr-o provenită a proteja bobina se lipesc lateral pe juguri două bucăţi de carton sau pertinax. care ar fi dus la micşorarea .. Intrefierul capului de ştergere. Prin descărcarea condensatorului prin bobinaj. Pentru montaje cu tranzistoare se vor bobina 1 000-1 500 de spire cu 0.. aproape spre alb... se obţine prin distanţarea porţiunii din faţă a capului cu o foiţă de aluminiu.. de tip CH neutilizată). pentru ambele variante.\ numărul de spire este de 5 cu sîrmă cu 0. obţinută pe parcursul asamblării capului prin folosirea unor scule magnetizate. fiind mai subţire. pe care se fixează două capse miniatură. ca în cazul tolelor pentru armături). umplut cu praf de talc (ars În prealabil) sau praf de mică. nituri. După trata* mentul termic este neapărat necesar să se Înlăture stratul de oxizi de pe tole.05 diametru. carcasă şi armături sau folosirea unei răşini sintetice. 2. i .. se vor decupa cîte 2-3 piese pentru fiecare armătură cu grosimea finală de 0.. . încărcat În prealabil de !a redresor. curăţarea eventuală du-se cu un chibrit (partea de alcool. Din carton lipit se alcătuieşte o capului. lipită pe o placă de sticlă sau plastic. În acest scop... oc· . comparabile cu ale produselor industriale.. Pentru fixare ecranare se foloseşte un blindajsuport (4) făcut permalioy sau miumetal. Îndreptare şi pilire structura cristalină a materialului se strică. răcirea trebuind să dureze ce! pUţin 1-2 ore. Tăierea se face cu ajutorul unei dălţi sau foarfeci mici de tablă. se dezlipesc şi se debavurează cu şmirghel fin. Se Înroşeşte creuzetul În flacără timp de 1/2 ară şi se scade treptat flacăra. acoperirea creuzetului fă­ CÎndu-se cu pămînt galben. Pentru un cap de ştergere care are rolul de bobină a osdlatorului..45 . Capul se Iasă să se usuce strîns Într-o menghi nă o noapte. dar prin intermediul unor straturi groase de carton sau de pislă.. la capul universal (se va face tratamentul termic după tăiere şi îndoi re._ ~ JUa ~. avînd de obicei suprafaţă argintie. sens alternativ." . care./'.. prin plimbarea tolelor cu degetul pe o foaie de şmirghel fin. În care să nu se observe cu ochiul liber prezenţa Întrefierului.4Rt1ĂT(jRA 2 ~ PIESELE !le .. Pentru .. fier sau cupru. Cu atenţie şi răbdare se retrage tola din flacără. cu ajutorul unei pile fine. în cazul capului de şt~rgere.7-1 mm. prin bobinajele respec- tive.·"f" metale magnetice. În caz că materialul este gros de 0. ca să arate ca În figura 3. care descreşte destul de lent.. Pentru o uşoară manipulare a lor se admite o Jipire provizorie cu celolac. apoi pe şmirghel cu granulaţie şi mai fină sau pe geam mat. Întrucît În cursul operaţiilor de decupare.6 mm.07 mm diametru. insistÎndu-se asupra unei răciri lente. Dar şi fără tratament termic se obţin uneori rezultate satisfăcătoare pentru exigenţa amatorilor. Pentru se bobinează 300 de spire cu sîrmă cu mm. sînt necesare doar două piese pentru fiecare cap. acoperită cu o foaie de hîrtie.. pînă cînd foiţa devine transparentă la lumină solară (puternică).. deteriorÎndu-se şi permeabilitatea. în caz că amatorul nu are foiţă aşa de subţire. . care se cojeşte la zgîrie re. Toate lucrările de lipire cu celolac reuşesc perfect.. În circuitul oseilam astfel improvizat are loc un fenomen de amortizare a tensiunii. strîngerea făcîndu-se cît mai puternic. acoperită cu un lac incolor. fiind toate suprapuse În bloc.. prin aducere la cote. ""r .. După uscare se pileşte tot capul. Între cele două armături.'n magnetofon. cuişoare sau sîrme de 0. Îndoindu-se uşor.05-0.. care se şlefuieşte mai Întîi cu o foaie de şmirghel fin. Suprafaţa armăturii În dreptul Întrefierului trebuie să fie absolut la acelaşi nivel cu cel al suportului de pertinax şi să prezinte o suprafaţă lucioasă ca de oglindă. 0. se d~tupează un număr de tole conform desenului 1. permite obţinerea unei redări mai bune a frecvenţelor Înalte. şi de aluminiu. Nu se admite nici un fel de Îndoire a toletor sau lovirea lor În cursul acestei operaţii şi al celor ce vor urma. dintr-un transformator de microfon dinamic sau de transformator de audiofrecvenţă de tip vechi.. o poate obţine prin ciocănirea pe un bloc de fier a unei foiţe de aluminiu sau bronz.<>.o4'..." În viitor se va evita atingerea ~".. Încetul cu incetul.=/XARf OIN PERTlNAX 1. care servesc drept puncte de conexiune cu capetele bobinei. fiecare 100 de spi re cîte lin strat de decondensator.. neavînd structura granulară a tablei de ferosiliciu. fiecare tolă se ţine În flacăra albastră a unui aragaz pînă la Înroşire. ultima şlefuire făcîndu-se prin trecerea între un deget si întrefier a unei bucăţi de bandă de magnetofon 'abrazivă (de exemplu. putînd să prezinte şi mici găurele şi un aspect srarîmicios.. alamă sau bronz de 5-10 microni grosime (dintr-un condensator de cuplaj defect). cupru.1--0...

2 mm. zistel1ta in curent continuu dintre tensiunea la borne şi curentul ce trece prin condensator un minut de la aplicarea ternDler. II (IrlDare> E CONDINSIJOAH de asemenea. Se va Încerca intii dacă sistemullucrează avînd reacţia aplicată corect. adică tensiunea continuă care poate fi "kplicată În permanenţă la bornele condensatorului şi care asigură o durată de serviciu îndelungată. in cazul CÎnd receptorul este folosit stationar. care sînt costisitoare. vom prezenta în cele ce urmează schema unui receptor simplu.3 mm.:e face ca receptorul să fie suficient de sensibil şi selectiv.11 N. Bobina ~ are 40 de din sîrmă de Cu-Em cu diametrul 0. 63. M. ~ În ~ensul că. iar difuzoarele folosite sînt la un preţ accesibil. cele mai folosite tensiuni nominale sint: 220. 40. suma dintre tensiunea continuă si valoarea de vîrf a tensiunii pulsatorii . cu performanţe bune şi cost relativ scăzut.lltulr3 de lucru fiind + 20o e. La alegerea unui condensator trebuie să se tină seama de această caracteristică. se defineşte. iar T2 este 121. La condensatoarele cu hîrtie. Reactia se realizează prin bobina Circuhui selectiv este realizat pe baston de ferită. lT 16. EFT 317. tensiunea nominală este definită la tempeo ratura de +40 e. În numerele trecute ale revistei am descris citeva sisteme acustice in vederea redării fidele a muzicii. 380. 400: 630. se poate introduce într-o plastic sau într-o carcasă ac de aparat «Zefir». in acest caz. lf 13. Aceste sisteme necesită difuzoare de calitate. cel de radioficare). Ea se bobinează o carcasă carton ce poate pe bara de ferită. 500 V De rezistenţa scade cu c. Semnalul amplifiicat tat de etajul I este de audiofrecvenţă prin intermediul transformatorului Tr.5 cm 2. se constată că primul etaj este un detector cu reactie. Bobinele LI L2 se realizează pe o bară de ferită cilindrică de lungime 120 mm si diametrul de mm. tensiunea Una dintre caracteristicile principale ale condensatoarelor este tensiunea nominală U . Primarul are 1 600-2000 de spire. Bobina 10 spire din sîrmă de Cu-Em metrul de mm. de preferat in colţul superior format de tavan şi pereţi. Cutia difuzorului este proiectată în aşa fel Încît să fie plasată sau fixată în colţul camerei. GO~LO~MiBIOS a 250. Pentru audiţie se va folosi o cască miniatură cu impedanţa mai mare de 500. În cazul CÎnd peste tensiunea continuă aplicată se suprapune şi o componentă pulsatorie. la barne este de 10 V cu ~ 100 V. Intre-. iar pentru secundar cu = 0. 72. 000 În cazul condensatoarelor destinate a lucra numai În curent alternativ. . Trecînd la analiza schemei. se vor inversa bobinei Cu potentiometrul medie se reglează CT ca să limita de acroşaj. IVANCIOVIC& La cererea unui mare număr de cititori. in general.a folotransformator de adaptare eXE~ml)!U. de ferită şi se amplasează din lungimea bare! de ferită. Acesta este un transformator de cuplaj cu raportul de 1/2-1/3 cu înfăşurarea coborîţoare către tranzistorul T 2' EI se poate realiza uşor de către radioamator pe un miez cu o secţiune de 0. Pentru cei cu mijloace mai modeste descriem un sistem care este uşor de executat. IPIIIII RbU. Dacă la modificarea trimerului C Ţ sau a potentiometrului P receptorul nu ({acroşează». Condensatorul yariabil Cv are valoarea maximă de 500 iar trimerul CT 50 ce Bobina de şoc trecerea tensiunii receptorului se realizează 200 de de Cu-Em cu carcasă din material de ferită. nu tre"buie să depăşească tensiunea nominală. ceea ce face să receptionăm În conditii mai bune. Pe uneori se a condenin gradului De obicei. pe CÎnd la cele ceramice si electrolitice această tensiune este defi~ită la temperatura maximă de lucru. iar secundarul 600 de spire. 25. Alimentarea monta. ceea <. cele peliculare (cu polistiren). sau difuzor obişnuit de 4. Ea se bobinează direct pe o carcasă de carton înfăşurată direct bara.. ceea ce face ca receptorul să fie şi portabil. Pentru primar se foloseşte sîrmă din Cu-Em cu 0 = = 0.Ing. se poate folosi şi o bună antenă exterioară conectată la borna A.se face de la o tensÎune 6-9 consumul redtlS'. tensiunile nominale au fost standardizate pe plan international si ele sînt: 6. Tranzistorul este de tip TI 402. Un avantaj suplimentar: este vorba de un receptor cu reacţie cuprinzînd în schema sa tranzistoare curent utilizate.15 mm. Acest loc este foarte favorabil din punct de vedere acustic. folosindu-se confor-matia naturală a camerei În vederea unui sunet spaţi~d. 100 V V. Circuitul selectiv este format din bobina L şi condensatorul variabil 2 Cv. Aparatul lucrează În gama de unde medii. tensiunea nominală ca fiind valoarea eficace a tensiunii de lucru ce poate fi aplicată permanent la bornele condensatorului la temperatura maximă de lucru. 1 500 Vef.reşterea capacităţii. Acordul se reglează din condensatorui variabil Cv. 319.

schimbarea vitezelor la o turatie fixă a moiorului se face prin variatia distanţ~i dintre roata de antrenare şi axul de susţinere a plăcii de picup. Formula de calcul pentru determinarea distanţelor respective esie următoarea: N. 2). se vor fixa În placa superioară a picupuiui un număr de ştifturi pentru suportul plăcii la distanţele corespunzătoare vitezei dorite (fig. In consecinţă. cele elemente. se găsesc În majoritatea magazinelor jucării. . prin intermediul amortizoare de cauciuc sau metal.. În Se intre 0. cum legate difuzoarele în paralel şi serie pentru menţinerea impedanţei totale optime care se cere la ieşire pentru amplificatorul folosit. atenuarea eventuanrn. Acest tip motoare. recomandat în numeprE!cedelrlte ale publicaţiei noastre. tolosleas.5 W şi 3 W. de asemenea. 4).D n = .că difuzoare de COre~. costul Intregii construcţii se va cifra În jurul sumei de 100 de lei. Oscilatiile proprii ale se pot amortiza prin suspendarea blocului de antrenare de carcasa picupului după «canoanele clasice».dia metrul axului plăcii şi roata de antrenare.5 V.olIn2:ăt(Jal'e iar în cazul folosirii a se ţină cont de începutul bobinajuevitarea vibratiilor antifază (g) Suportul plăciI cu lagă!' de ant"ena"e Roată Fig 1 2oomm-+-'5o~ ~ ~ Fig2 Pentru a nu complica in mod inutil construcţia picupului. un de tipul «trece-jos».fig. D .\u'l'~l'Iti de colector.. în sche'mă se arată. t"'l"l~il!l'H'J'! de alimentare În 4. unde: plăcii. Avînd În vedere preţul braţului de picup şi al motorului de antrenare.. Dacă motorul sînt de ia aceiaşi set de baterii.

Ghidajul orizontal cu secţiune T. In partea superioară colierul are trei orificii.batiu.bucşă pentru montarea diferitelor scule. din duraluminiu. fixează scula de motor şi colierul de maşină. Unghiul de vÎrf k(de ascuţi re) al burghiului şi unghiul de inclinare al elicei canalelor (fig. care joacă totodată rolul de ax. să • Dacă aveţi de tăiat drept un carton sau foi de hirtie. În care se vor păstra sculele şi dispozitivele. pentru a nu ciupi cu lama cuţitului rigla. Tot un asemenea umăr are şi bucşa de alamă. 7 .care trece prin baza de material plastic.manetă de fixare a ghidajului orizontal. tot din duraluminiu.ATELIER • ATElIER·A T T E E L L I I E E R. În formă de U.motoraş electric. 14 . 8 . Scula propriu-zisă trebuie să fie asigurată contra deşurubării în timpul rotirii şi să aibă o apără­ toare. SFATURI PRACTICE. iar prin cele laterale se fixează de batiu. Baza de material plastic are un canal in formă de T. colierul şi motorul. 17 . iar in partea superioară un umăr gros de 2 mm. placă de stringere. aceeaşi despică- Maşină-unealtă universală: 1 . In acest fel şi imbinarea este asigurată. ~ Dacă aveţi de tăiat o ţeavă. 3 . asigurind o tăie­ tură perfect perpendiculară pe axa • siţi ţevii. În care se presează o bucşă de bronz despicată. 11 . In lungul părţii superioare a canalului bazei de material plastic. se fixează pe o cutie din duraluminiu.manetă de deplasare a bazei din material plastic. SFATURI PRACTICE. serveşte Ip fixarea colierului cu motorul in direcţie orizontală. Această placă se strînge cu o manetă cu şur-ub M 6. 220 V {motoraş de maşină de cusut). foloun colier din tablă care va ghida pÎnza ferăstrău lui. Paharul. cealaltă parte puteţi indoi '"""= 23-25° w= 8-130 w= 35-450 plexiglas marmură. tot din duraluminiu. 16 -locaşul coloanei.se execută cu borfi montate pe suporţi precizia execuţiei. Acest şurub. formînd axul intregului subansamblu. care fixează intreg subansamblul cu motor pe ghidajul orizontal. Elementul principal al maşinii este un motoraş electric de 80 W la 4000 de rotaţii/minut. 2 .ATELIER -ATELIER tură se tace şi la ghidaj şi serveşte la strîngerea pe in direcţie verticală (sus-jos) întreg subansamblul cu motorul şi scula aşchietoare se deplasează pe coloana de duraluminiu (15). cu cap nexagonal. Colierul.pahar cu bucşă de alamă. 5 .care pot pentru a mări .intrerupător. Pe axul motorului se presează o bucşă cu filet pe care se vor monta diferite scule sau dispozitive. La celălalt capăt al ghidajului se fixează o placă de siguranţă.şurub cu manetă. gravări. 10 . Pe capul pătrat al axului se îmbracă o manetă fixată cu un şurub. I IllI' I IIIIIIll Găuriri. SFATURI PRACTICE. 15 . infigeti virfu' cuţitului intr-un chibrit. Intre umărul bucşei şi umărul paharului se formează un canal pentru şurubul de strin- gere. are ia un capăt o gaură (21 36. rm . ascuţiri de scule. M 8. iar maneta îl fixează În poziţie orizontală sau verticală. 4 . care se fixează de un colier cu două şuruburi M 8. frezări . in care intră ghidajul o~i­ zontal pe care se deplasează motorul cu scula. Nu uitaţi să legaţi la pămînt maşina! coloană. Maneta. in partea stingă se găseşte o placă de strîngere. Cutia stă pe picioruşe de cauciuc. Scula se deplasează pe ghidajul orizontal şi se fixează cu o manetă montată cu 4 şuruburi M 3 (două sus şi două JOS) in partea dreaptă a colierului. SFATURI • Găurirea . care intră În pahar. amplasată sub colier. care fixează paharul. care asigură intreg subansamblul împotriva căderii.maneta fixării motorului În poziţii orizontală şi verticală.iată ce poate realiza această mică maşină-unealtă universală. se execută din duraluminiu şi are un canal în partea stîngă pentru montarea şi demontarea motoraşului. şlefuiri. P~rţile tăiate se fixează între ele cu două şuruburi M 6. Batiul.manetă (cu şurub) pentru fixarea bazei de material plastic. Pentru fixarea sculelor se folosesc rondele de diferite grosimi. Piuliţa cu rondelă strînge motorul pe colier. turtiţi prin batere (putin) virful cuiului sau chiar tăiaţi-1 Înainte de a-I bate• .operaţie foarte curentă meişini de mÎnă sau electrice. 6 .' 9 . 12 . t) variază in funcţie de natura materialului de găurit astfel: pentru oţel şi fontă 2DC= 120° " alamă. Toti cei care lucrează la această maşină trebuie să cunoască regulile de protecţie a muncii.colier. In bucşa de alamă a bazei (gaura centrală) se introduce un ax. Pe acest şurub s-a introdus o manetă de alamă cu o rondelă. 2ac= 85-80' materiale 2~= friabile W • Pentru ca scindura nu crape sub efectul de papă al cuiului. Gabaritul motorului determină dimensiunile tuturor pieselor şi subansamblelor maşinii. • Cuiele care au ieşit de a scindurii le cu ajutorul unei bare metalice În care aţi practicat o crestătură.ghidaj orizontal. 13 .placă de siguranţă.coloană.bază de material plastic cu canal ş.axa de rotire a motorului. are in fund 3 găuri penţru fixarea de colier.. dintre c~re prin cel central trece axul. uşor de I construit în atelierul oricărei şcoli. . prelucrări cu abrazive. Aceasta dă posibilitatea motorului împreună cu colierul sa se rotească În plan orÎzontal cu orice unghi. bronz k= 130" aluminiu k= 140° ebonită. debitări. care amortizează vibraţiile maşinii.

sticlă în nostru. un . Placa de bază a menghinei va corespunde ca lungime cu diagonala mesei maşinii de găurit. Fălcile menghinei. . 25 mm grosime. Şuruburîle cu piuliţe servesc la fixarea plăcii de bază a menghinei. iar în' cealaltă falcă se taie filetul pentru şurubul central. pînă la 10 mm distanţă de fălcile menghinei. De aceea.·15 mm. Se cunosc Însă o serie de compozitii care ne permit să obtinem sticlă la temmai scăzute.ul. în poziţia dorită. de 14 mm diametru. sodă calcinată (carbonat de sodiu) şi alţi ingredienţi' se topeşte la 1 400oC. se opreşte şi se Iasă ca o miere de albine... de lăţimea canalelor de ghidare. se CUM FABRICAM STICLA v E StiCla obişnuită fabricată pe bază de nisip (bioxid de siliciu). Este suficient suprafaţa superioară este bine netezită. este chiar periculos acest mod de a ţine piesa. pentru a realiza o lucrare precisă şi pentru protecţia muncii. de ambele părţi. in blocul celor două fălci. completa omogenizare si se introduce într-un nrl". se ia un tub metalic sau de "irn(irt". care cer precizie. ~ ţine in pînă ce amestecul se topeşte şi pînă ce bulele de gaz Inceteaza se mai din masa de sticlă.. O premisă pentru aceasta este ca masa maşinii să aibă canale de ghidare. la lucrările de găurire. astfel înc1t atunci dnd menghina se uzează piesele să nu stea pe şurubul central. de laborator '''''J'~'''''I! . De-abia după aceea se eliberează şuru~ul care solidarizează cele două fălci. lungimea lor depăşind cu puţin deschiderea menghinei plus grosimea fălcilor. Apoi se fixează împreună cele două fălci ale menghinei şi se găuresc pentru barele de ghidaj ŞI pentru tiletul şurubului central. lăţimea rezultă din_ deschiderea maximă dorită. După ce s-au dat. La montajul final al menghinei. 20 acid horle şi 70 părţi oxid de plumb. găurit De multe ori. Barele de ghidaj se execută din oţel rotund cu 0 de 14-. al~at. nu se mai poate ţine piesa în mînă sau într-un cleşte. avînd cel puţin execută din oţel Înainte de a prevedea cele două fălci ale menghinei cu găuri pentru barele de ghidaj şi pentru şurubul de strîngere (central) a menghinei.lII~lhil încălzit puternic la flacăra 'unui bec Bunsen sau acoperit cu un capac se pune în flacăra becului de gaz metalic. Ca material pentru această placă debază se foloseşte tablă de oţel de 4-5 mm grosime. este necesară folosirea unei menghine fixat! pe masa maşinii de găurit. De pildă. Aceste două feţe paralele împiedică rotirea şurubu­ lui atunci cînd se strînge piu!iţa. Atingerea unei astfel de temperaturi În laboratorul chimistului amator este dificilă. Deci va fi un şurub M14. pe masa maşinii. de lăţimea canalelor ei şi de înălţimea pi!:l!iţelor care se folosesc.. de grosimea plăcii de bază a menghinei. dacă a plăcii de bază Pe axul longitudinal al plăcii de bază se execută.. în poziţia dorită. iniţială introducem anumiţi vom obtine sticlă de . 1n falca fixă pe placa de bază se dă gaura pentru şurubul central la dimensiunea nominală a şurubului. I s n t == = = = lungimea diagonalei maşinii de (masa maşinii) deschiderea maximă a Illtmllllllltll plus grosimea fălcildr lăţimea canalelor de ghidare din masa maşinii adîncimea canalelor de ghidare din masa maşinii.... Atunci c1nd se lucrează cu burghie de 8 sau 10 mm. vor prelucra curat cele două suprafeţe pe care se aşază piesa. în atelier. In orice caz. se pot prelucra plan toate aceste suprafeţe pe un strung. nişte canale cu lăţimea egală cu dimensiunea şuruburilor de fixare a menghinei pe masa maşinii de găurit. Axele barelor de ghidaj se găsesc cu 1-2 mm mai sus decît axul şurubului central. se obişnuit. găurile pentru barele de ghidaj. de ghidare din masa maşinii. se introduc barele şi se fixează prin două ştifturi sau mai bine două şuruburi M 14 de partea inferioară a fălcii fixe. Mai Întîi preparăm ames'"'"''''' "'''. la care se adaugă grosimea fălci/or menghinei.j'o ca sticla să adere capul La capătul se va obtine un se pot introducem În masa stieloasă din Sticla la aer se răceşte vom forma -tire. în acest cana! va intra o placă de siguranţă fixată în şuruburi de falca fixă a menghinci. în corpul acestui şurub se taie un canal de 3mm lăţime şi 2 mm adincime. pe care le putem atinge În laborator. Pentru şurubul central se va folosi oţel rotund. In felul acesta se previne o blocare a fălcii mobile pe barele de ghidaj şi se realizează o ghidare foarte bună. trebuie să fie suficient pentru se putea pili două feţe paralele. iar acesta pe un trepied). Se obtine o masă asemănătoare . Dimensiunile şuruburilor sînt deter- minate de grosimea mesei maşinii.. Distanţa dintre aceste feţe trebuie să fie puţin mai mică decît Iăfimea canalelor.

Dacă sistemul ar fi lăsat aşa. deoarece multitudinea cazurilor practice le-ar face inutile. După şternuirea tubuiui În conicitatea pieselor (M).= I 000 000 000 O.o uşoară ungere a pieselor În contact sau în mişcare este de dorit. Figura 4 prezintă modul de funcţionare a ansamblului de zăvorÎre.atîta vreme cît nu este utilizat o uşoară care să se poată găsi foarte tipul montează 8 I s _. Se observă că datorită canelurilor semicirculare relativă dintre inelele de tip (O) şi ceie de tip (N) poate fi fixată cu ajutorul unui ştift (P) introdus într-o canelură. respectiv C 7 (combinări de şaptezeci luate 70 cîte şapte).nln". EI poate fi montat În partea mobilă (uşa) sau În cea fixă (tocul). Cu recomandarea de a unge uşor toate părţile În contact aie mecanismului se poate folosi oţelul. Se scoate de la o broască obişnuită mişcarea zăvorului E cu o tijă B. . Blocul cifru se fixează pe două plăcute (P).. 1. care se prind cu şuruburi de piesele (M). piesa T avînd un număr de decupări. CAUNESCU Construcţia unui sistem de zăvorîre cu cifru nu este o problemă chiar atît de complicată cum ar putea apărea la prima vedere. Atîta vreme cît blocul cifru blochează piesa T.. Celelalte dimensiuni sînt dictate de posibilităţile practice de montaj. Dacă În cazul nostru).1 I BROASCA- I . într-o variantă simplă. b = . fiind necesară o reformare a combinaţie.8 b = . Deoarece cursa «s» a zăvorului broaştei este relativ mare (10-15 mm) şi cursa piesei T se recomandă a fi 2. Amatorul Îşi poate confecţiona singur un astfel de sistem.rlll . este uşor de văzut că blocarea se menţine chiar pentru un singur inel neadus În poziţia convenabilă. inelul rămîne blocată. Poziţia articulaţie.~\ _---J---\/ I . acesta.fereastra cifruiui se va Multă reuşită În realizarea . Nu se dau cote. Aceasta se articulează În X2 cu pirghia A.8 mm (depăşirea cu 3 mm poate duce la blocaje parţiale cît timp uşa este deschisă. Pe un tub despicat (R) se roteşte un un prag. ceea ce Însă nu exclude eficacitatea..nr~lin''''''''t> (O).. cu centrele pe cercul de separaţie dintre cele două piese Divizarea ineleior se face pe un divizor oarecare sau chiar construcţie grafică realizînd figura 2 este redată o secţiune prin ansamblul de şapte inele. Principiul de funcţionare este relativ din fig.__ J .i-rl.(toate dimensiunile în mm). In sfîrşit. de deschidere). dar are rezistenţă mică. fiecare inel fiind într-o poziţie oarecare (astfel se explică reprezentările diferite ale fiecărui inel). în figura 3 sînt date cotele pentru toate reperele menţionate anterior. Se va avea grijă ca despicătura tubului să fie în continuarea degajării piesei (M). Arcul lametor C asigură revenirea piesei T În poziţia iniţială. trei recomandări: . aluminiul este uşor şi nu oxideazăprogresiv. al cărei cap se sprijină pe una dintre extremităţile piesei (T). Canelurile se realizează practic uşor. Modificarea cifrului se face utilizînd ~". pragul nepermiţîndu-Î mişcarea ax/ată.. oţelul corespunde ca rezistenţă mecanică. Materialul recomandat ~ste alama. este posibilă o singură ce nu este avantajos. În rîndurile de faţă este prezentată o construcţie cu combinaţie cifrică. pentru a cunoaşte poziţia de deschidere la schimbarea cifru lui. C 7 = 17 892 160.U'!n. acţionarea clantei F este imposibilă.D. Acest număr ne atrage atenţia că nu 70 trebuie uitată combinaţia de deschidere.. Aceste plăcuţe au o deschidere dreptunghiulară. se pileşîe cu grijă. montînd inelul (1\1) În (O) şi executînd 10 găuri.-. are o degajare. Montarea inelelor pe piesa tub (R) se face prin ştemuirea capetelor tubului pe reperele (M). 111 111 111 1 . dar poate rugini şi Înţepeni mecanismul.• <::t> cînd decuparea vine în dreptul pragului. piesa (T) poate intrarea r. la rîndul său.t s braţelor esie egal cu raportul curselor Ţ=1)' 2. lungimea sa se recomandă a depăşi 8 cm. care permite trecerea piesei (T). Numărul combinaţiilor posibile este foarte mare. fiind posibil de format un număr de şapte cifre. Este evident că această operaţie de montaj se filce după ce s-au aşezat inelele (1\1). bineînteles. Se punctează fiecare inel in partea diametral opusă degajării. Cote le pentru găurile de prindere sint aceleaşi ca ale piesei. a. t 4 O 2 8 ?_ ~ 1 3_ 9 O J 6 2 4 4 ? 3 5 5 8 4 8 1 2 IJ s Raportul a Alegind a. EI se cu o mică pretensionare şi trebuie să fie suficient de puternic.IIOAI eu I V.<>'1 _.~t.. conform desenului. Xl realizează raportul de demultipiicare dorit. se face o demultiplicare cu pirghia A. Ce se··mlmIOla ducem piesa (T)? Se vede că această piesă are În ale cărei dimensiuni permit intrarea pragului (inel este În poziţia din desen. rind 10 poziţii pentru inel (numerotate de la O la numai loc este posibilă deblocarea.

Culorile contrastante oferă o estetică deosebită: vă recomandăm negru. de ia o mobilă veche) şi un metru pătrat de tablă de 2 mm grosime (de ia «Ferometal») . care îngăduie desfăşurarea unei activităţi obişnuite. la gradul de luminozitate dorit. ZAMFIR OROSEL PLACĂ CE /. Placa din tablă (2) (figura alăturată) va servi la fixarea unor bilete. Fig. O primă «treaptă de funcţionare» a lămpii asigură o lumină discretă. roşu. deranjeze Însă pe cei care urmăresc emisiunile de televiziune. Grătarul descris fi Înlocuit cu o placă de sticlă cu ornamente. care permit îmbinarea lor în forma dorită. Însă de un efect estetic Şasiul fi dintr-o placă eventual miniu. Rama de lemn. Pentru cresterea reflectiei si obtinerea unei iI~minări cît m'ai u~iform'e. accesul la tuburile fluorescente SE face rotirea abajurului În bafamale. difuză. Asamblarea se face cu ajutorul unor suruburi de lemn. şi celelalte variante prezentate În fotografii. mai greu de confecţionat. Chiar şi o cutie veche de pălării poate deveni un coş de hîrtii original şi decorativ.Cli puţină Îndemînare un ornament modern şi deosebit de util pentru holul d\'. de-a doua soluţie. notite sau fotografii cu ajutorul unor mici ~agneţi permanenţi. alb. prevăzute cu crestături (fig. deşi mai puţin estetică. permite detaşarea completă a ramei pentru Înlocuirea comodă a tubului superior. se interiorul În alb şi se cu un lac Decorarea holului devine cel mai simplu lucru: o sCÎndură (de exemplu. 2 . a pe partea tate Încă două tuburi a acestora este lucirea prea instalarea grilaj estompată care conferă un de lămpii atit În timpul fUI1Cţiollăr'jj ei CÎt si atunci CÎnd aceasta este stinsă. fără să-.E~I'Y 5DO 7J!!!________________ _____~~~ R/J1'1'4-Pel'lTRO 6RATIJR --eLcMI5VTELE punzătoare. primul caz. aproximativ 150 Înaltă de superioară economice si extrem de luminoase. 4 mm Grilaju! se acestei prinsă de intermediul a fie cu acelaşi tip.ie eiectrică. albastru. M. care se montează cele trei tuburi şi droselele cores- cca. pero iluminare uniformă a încăperii. vopsite În alb.flllll· Deşi TIIIII Ing. Această iluminare este realizată cu ajutorul unui tub de 20 superioară a aşa fel ÎnCÎt plafonul camerei nhl"inl<>"'~" unei lumini intense. Cll multă uşurinţă. Grilaj~1 este executat din benzi de plexiglas sau un material similar. fluorescente nu au reuşit Încă să În amapartamentelor. Din elementele descrise se pot confecţio­ na.2). Tot~1 se vopseşte cu duca (vopsea de bicicletă din comerţ). de iluminat pe care vi-I Înlătură inconvenie'nte!e oaie tuburilor fluorescente. implicînd un' consum minim de energ.

. factor de contrast: 0.9. . Forte Pan Super 300: Film ortopancromatic. folosindu-se u~ tabel de expunere sau.. publicată mai jos..34: Film pancromatic. factor de contrast: 0.0. indirectă. La fotografierea la lumină solară. . .vn" . Asemenea substanţe se găsesc În comerţ.8. se prelucrează la intuneric. să se cunoască temperatura existentă În camera în care se află sticla cu revelator pentru că este In functie deveiool'lrl'l În procente: FORTE Sorturile de materiale negative produse de industria sint: Filme. fie etil oxietil parafenilen diamin sulfat sau colorat. o temperatură foarte precisă a băi/or şi multă pierdere de timp pentru obţinerea unor rezultate nu totdeauna încurajatoare.9-1. 40 grame Bromură de potasiu cristalizată .cîteva băi pentru prelucrare. se fac fotografiile dimineata preferabil pînă la.a. .. .8. În plicuri de cîte 10 g. soarele va fi totdeauna În spatele fotografului. d. . Atunci cind se fac fotografii la lumină artificială. . se folosesc cel putin două reflectoare.D. ExptJnerea se face. şi benzotriazolul. Se poate folosi şi filmul color'pentru lumjn~ de zi. cu becuri nitrafot de 500 W. după indicaţiile unui exponometru fotoelectric. .grame Carbonat de sodiu anhidru. bineînţeles. . . factor de contrast: 0... Forte Pan . putere de separare: 80 linii/mm: granulaţie: k = 25.1-3 minute (control vizual) Spălare .Rapid Film . "". factor de contrast: 0.5 grame Benzotriazol • • • . pentru extragerea excesului de apă. separare: k=30. gelatina uscare negativ copii alb-negru. . 0. granulaţie: k=35. De asemenea. Pentru soluţii se foloseşte următoarea formulă: Revelator color universal-negativ şi pozitiv Substanţă de developare pentru color 3.rir· trast: 0.30: film ortopancromatic. utilizînd un reflector căptuşit cu foiţă reflectorizantă albastră sau acoperit cu celofan albastru.2. maghiară Se ştie că pentru obţinerea fotografii lor În culori este necesar să se folosească în afară de materialele respective color . atît la developarea filmului cît şi la prelucrarea hîrtiei color. .film şi hîrtie . care are un puternic efect antivoal. sensibiiitate 20oDIN. se prehzcmază radă. . un exponometru fotoelectric. . . granulaţie: k=27.8-0.5-10 minute După +1SOC.5 minute . . Fotografiile la fulger electronic (<<flash») cer o dublă sau triplă faţă de cea s-ar la un alb-negru de aceeasi selnsibiliitate.. altfel stratele de gelatină de pe hîrtia color se pot topi. . p.. apoi se lasă la uscat cu faţa În sus pe o bucată de jurnal. .8-0. . indirectă. putere de separare: 10 linii/mm: granulaţie: k = 29.litate 23°0'IN.5 minute .elucrează la înt . . Forte Pan . granulaţie: k = 32. se prelucrează la intuneric. se prelucrează la lumină verde inchisă. . Forte Pan R~r)id 34°: Film nAr"lc:rO!l1l'lfic: tate 2SODIN. Metoda simplificată. . . putere de separare: 75 linii/mm. . înseriat Însă cu un bec de 100 W. . factor de contrast: 0. Procedeul de developare este următorul: Developare . . olro tiimul se developează după proce200% +utc 130% 100% +2Z'C 80% 70% . O dozare precisă se poate obţine astfel: se dizolvă 1 g de substanţă În 100 cm~ de apă. este preferabil să se folosească film negativ color pentru lumină artificială (tungsten nitrafot). pentru ca să fie încăl­ zit doar moderat. 0..015 grame Apă .5 minute . sensibiHtate 26°DIN. Pe material proaspăt benzotriazolul nu este necesar. redarea culorilor fiind optimă' la alte ore existînd dominante de culoare.Ultrarapid Film . .5 grame Sulfit ae sodiu anhidru . În «cleşte luminos». se prelucrează la lumină verde închisă. de separare: 85 linii/mm: granul. Pentru developare se preferă o temperatură În jurul a 11fC.8.5 cm 3 • Metoda este valabilă pentru orice fel de revelator alb-negru sau color atunci cînd materialul pozitiV sau negativ este trecut de termenul de garanţie. . se prelucrează la lumină verde închisă. Temperatura soluţiilor nu este critică. . la lumina artIfIcIala. Prezenta lui este necesară mai ale~ atunci cînd se lucrează pe materiale trecute de termenul de garanţie. format de 6 x 9 cm.. care se epuizează repede. '!' •• 5-10 minute Uscarea se face prin tamponarea foi/or de hirtie cu sugativă. şi mai bine. fotografii cu electronic pe o pentru lumină o.agitată inainte de folosire . Cum se face fotografierea? Se încarcă aparatul fotografic cu film negativ color pentru lumină d~ zi. 1.9-1. Ca substanţă de developare pentru color se foloseşte fie dietil parafenilen diamin sUlfat.1-2 minute . factor de contrast: 0..10 minute . foloseste o singură soluţie de developare. FILME FORMAT 24x36 mm: Forte Pan 21': Film ortODian(~romatic: sensiibilitate l1°DIN. .. sensibi. .30: Film ortocromatic. Uscarea pozelor se poate face şi pe uscătorul electric. sensibilitate 20° DIN. . putere de separare: 65 linii/mm. Din soluţia respectivă . La expunerea filmului color negativ se va observa cu stricteţe ca subiectul fotografiat să..0. . Dacă se doreşte obţinerea de fotografii «in aer liber».L NEGATIV PROCEDEE SIMPLIFICATE PENTRU FOTOGRAFIA G. ora 10.atie: k=23. dar prezenţa lui scuteşte de surprize neplăcute. Fortepan-Film . Forte Chrom -: Superfilm .27: Film ortopancromatic.. factor de contrast. sensibilitate 2OUDIN: se prelucrează la lumină roşie indirectă. i În c~z ~că s~.O.or:şte obţinerea de fotografii-portret. ca şi la filmul alb-negru.Superfilm . Forte Pan . .9. . granulaţie: k' = 28.37: Film pancromatic. Este necesar . putere separare: 60 liniil mm. . fxpunere~ se face pentru sensibilitatea indicată pe cutia filmului cu precizie. fie integral luminat. pînă ia 1 litru.0. . maximum 1 minut Fixare .se pune În revelator 1. . indiferent de marca de fabricaţie.--C LOR MATERIALU. putere de separare: 70 linii/mm. . indirectă. . ca şi de vechimea materialului permiţînd obţinerea unor rezultate satisfăcătoare pen~ fru cei care nu sînt prea pretenţioşi şi doresc să obţină fotografii de familie tehnicolore. sensibH!tate 17°DIN.

gelatina contine 10-200h apă. ca urmare a formării halouri/or de difuzie. In orice' caz. acesta revine de la sine În poziţia iniţială. 12 sau 220 V. Accidentele posibile sint de genul: un producător furnizează gelatine cu un grad de umflare mai mare decît un altul. fără riscul de a transforma laboratorul foto În laborator de chimie. Spălarea materialelor foto este legată direct de gelatina fotografică. Idealul ar fi să facem fotografii fără să cunoaştem nimic din ceea ce se petrece in laborator. De· structura ei depind in principal granulatia. In stare uscată. De calitatea spălării depinde in cea mai mare măsură rezistenta emulsiei la degradarea chimică.5 şi 25 de secunde.5 mm.me­ trului P în montaj reostatic se pot regla continuu timpi intre 0. de la un pH==4.. ci prin prelucrarea unor produse animale. Cea mai mare viteză de spă­ lare se atinge la temperaturi de 142O"C. Schimbind valorile lui C . 1n apă rece volumul său creşte de citeva ori. BOER ZOl TAN Releul de timp propus are aplicabilitate la copieri şi măriri. UTILIZATE DE EMULSIA FOTOGRAFICA Primul şi poate cel mai important complex de substante chimice de care depinde rezultatul final este emulsia foto" grafică..5 şi 100 de secunde. dar in realitate apar abateri destul de puternice. În locul transtormatorului Tr se poate utiliza un transformator de sonerie obişnuit cu secundarul rebobinat pentru tensiunea de filament de 6. avînd În vedere că obtinerea gelatinei nu se face prin sinteză. în momentul încniderii lui.4 la pH==7. după incheierea prelucră­ rii in laborator. Transformatorul Tr serveşte la alimentarea filamentului tubului ECC-82 şi la alimentarea aparatelor de mărit sau copiat. NH OH. prezentînd principalul avantaj al obiectivităţii in ceea ce priveşte efectuareâ timpului reglat (acest timp nu depinde de durata apăsării butonului de pornire. ci scurgerea lui începe de-abia din momentul eliberării acestui buton).8. din această cauză.Ume ale căror caracte('istici sint constante. iar pentru pozitive 3--6)-'0. Observaţie: Cu ajutorul potenţio. cu priză la 30 de spire pentru 6 V. după ne4 voie. Grosimea stratului de gelatină influen- FOTOAMATORI Pentru majoritatea fotoamatorilor chimia reprezintă un domeniu În care se pot spune multe. in emulsie se mai găsesc incorporate şi alte substante care elimină defectele de turnare ale gelatinei sau care extind sensibilitatea săruriior de argint pentru diferite componente ale spectrului luminos. .(/~y Pentru miez se vor folosi tole de tipul E-16 cu grosimea pachetului de 30 mm. luminare şi «utilizarea substantelor gata preparate de producătorii de materiale foto». Temperatura şi puritatea apei de spă­ lare influenţează viteza de in depărtare a tiosulfatului din emulsie. monostabil. p1i-ul apei de spălare influentează puternic viteza de spălare. durata spă­ lării poate să se injumătătească. se poate atinge o spălare rapidă folosind solutii de NaCI. MICA BIOGRAFIE A SUBSTANTELOR CHIMICE GELATINA FOTOGRAFICA Este formată dintr-un amestec de gelatine care contin şi alte impurităţi. Gelatina acţionează ca prote. Secundarul pentru alimentarea aparatului de copiat sau de mărit pentru 12 V va avea 60 de spire din sîrmă de Cu-Em 1.lor al săruri/or de argint. De aceea.PI?E AP't)EMAI?IT os/. respectiv 50 de secunde. Pe durata descărcării condensatorului. Ro 1QDK J. rezistenţele f\ şi Ra' Condensatorul C anulează Vibraţia armăturii re3 leului excitat.. CARE SÎNT CONSTRUCTIILE PE CARE LE AŞTEPTATI? Care sint domeniile pe care aţi dori să le abordim in numerele noastre viitoare? Cum apreciaţi gradul lor de tehnicitate? Trimiteţi scrisorile dv. in anumite conditii.edere.. t. putînd stabili cu precizie orice timp de expunere între 0. apă de mare etc. şuntează contactul releului. grila primei triode se pozitivează.l' Întrerupătorul ~. Bucureşti.RELEU 'DETIMP PENTRU' f?RE AP. datorită unor procese de tip fizico-chimic. Partea principală a releului de timp o constituie o dublă triodă de tipul ECC-82 în montaj basculant. Eliberînd butonul BP. la altele nu vom face apel decit in cazuri de accident sau cind adoptăm procedee speciale. comutînd condensatorul CI încărcat În regim de descărcare pe rezistenţele RI +P+1ţ +R3 fixate la o valoare impusă de timpul de expunere necesar. Durata spă­ lării ar trebui să fie cu atît mai mare cu cît stratul de gelatină este mai gros. Întrerupătorii K3 şi K şuntează. pentru a ne da seama de posibilitătile care ne stau la dispozitie. pravăzute cu bec de 6. Unele lucruri este bine să le ştim pe dinafară. din punct de vedere practic este foarte important ca orice prelucrare a filmului In laborator să se execute la temperaturi sub 2SOC. acesta Începe să conducă şi face . servind pentru efectuarea încadrărilor imaginii. În al cărei circuit anodic este conectat releul R.fecta imaginea developată. Piaţa Scinteii nr. ordinea de tratare adoptată nu va fi nici cea alfabetică. astfel incit o aceeaşi spălare care intr-un caz a dat rezultate bune poate fi prea puternică pentru celălalt caz. care pot . respectiv 1 ale lui P+R2+R3' se poate modifica cu uşurinţă domeniul de lucru al releului. In mod normal (stare uscată). mentinindu-Ie in stare dispersată şi impiedicind reducerea directă a acesteia (fără actiunea luminii) sub actiunea revelatorilor. iar la 400c amestecul gelatină-apă trece in soluţie de gelatină. De exemplu.-_ _ _ _mMA/?/T 2RtJv LABORATORUL FOTO Ing. Dacă' se intenţionează a se folosi releul de timp numai la un aparat de mărit sau de copiere cu bec de iluminare de 220 V.xăm la un sort de . releul se excită şi îşi inchide contactul său doar atîta timp cît durează descărcarea condensatorului CI' Montajul se pune în funcţiune pnn închiderea întrerupătorului K. Este important de reţinut că viteza de spălare scade la temperaturi de peste 2O"C (prin umflarea stratului de gelatină).4 mm. ci ordinea pe care' o impun frecventa şi importanţa utilizării anumitor substante in practica fotografică. factorul de contrast'A terea de separare şi tot de structup depinde uneori pOSibilitatea de a explica şi remedia anumite defecte ale negativului sau pozitivului.· Şi totuşi rezultatele obtinute sint strict dependente de micile mistere ale chimiei foto. Emulsia fotografică este formată dintr-un strat subtire de gelatină. pe adresa: «Tehnium 72».3 V al lămpii ECC-82 va avea 30 de spire din sîrmă de Cu-Em 0. dar realizările obtinute sint discutabile. In varianta propusă releul poate fi utilizat la aparate de copiat şi de mărit. Astfel.3 V. . posedînd bec de 6 sau 12 V. puterea lor de separare este in mod inerent limitată. Aceste impurităţi au o importanţă esenţială din punct de vedere chimic şi. Secundarul pentru alimentarea filamentului de 6. stratul de emulsie depus pe suportul de celuloid sau pe placa de sticlă a negativului are o grosime de 10-20)1. Vă vom prezenta in acest ciclu de articole acele cunoştinte care sint strict necesare utilizării inteligente a substantelor chimice. fără a cărei cunoaştere nici cele mai bune substante «gata preparate» nu realizează aşteptă­ rile. Primarul pentru 220 V va avea 980 de spire din sîrmă de Cu-Em 0. Deşuntarea (prin deschiderea intreruptorilor K3' respectiv K ) rezistentelor 4 R2 • respectiv R3' adaugă direct 25. nici aceea pe care o impune tehnologia foto. Prin spălare se elimină produsele secundare rămase in strat după prelucrare. in care sint incorporate sărurile de argint sensibile la lumină. avînd ca element de temporizare un circuit R-c (format din condensatorul C care se comută în poziţie de încărcare prin redresarea monoalternantă 1n circuitul de grilă al primei triode).. ţează puterea de separaţie a peliculei. să basculeze şi trioda a doua. ceea ce poate părea paradoxal la prima ".5 mm. este bine să ne . Peliculele mai sensibile au o emulsie mai bogată şi. Aproape toate manualele recomandă o atentie deosebită pentru problemele de fotocompozitie.

un film artistic profesional care durează 90 de minute are 10-20 de secvenţe. Se spune că o filmare este În plongee atunci cînd aparatul este situat mai sus decît subiectul şi cu axa optică înclinată În jos. Cifrele prezentate au o valoare strict orientativă. acesta poate fi lateral. luminii al felului În care se la această filmare. Pentru concentrarea tuturor acestor explicaţii. aşa cum Îşi Întrerupe un cititor lectura ca să revină asupra unui pasaj al cărţii. aparatura şi tehnologia descrise nu pot fi Întotdeauna adoptate de cineamatorii din tara noastră. În general. Această poziţie modifică cadrajul subiectului. puterea de concentrare a spectatorului şi. se realizează un Subiectul capătă o pondere În cadru. pe o cale mecanică rigidă. un cărucior care rulează pe şine şi pe care se aşază trepiedul cu aparatul de mărit.n.lIJ. Filmul este acela care. scena poate rea de o actiune care a format' interesul spectatorului cu un cadru înainte de va nuntul sau asupra se concentreze atenţia. care nu este exact. dar şi deformări care îi pot da un aspect caricatural sau chiar Înfiorător. lumină schimbările de de sau miş­ etc. durata filmării unui plan este de CÎteva secunde. Duratele sînt determinate de caracterul acţiunii. Prin «ritmul propriu» al unui film se şi succesiunea. vom cita dintr-un manual de film.. realiza cu aparatul deCÎt În unele cazuri utilizează. Aceste elemente sînt determinate de logica acţiunii şi a modului de prezentare a ei. care nu admite nici cea mai mică Întrerupere. fări modificarea de la care se fUmează se numeşte După sensul . În principiu. Amatorul trebuie să ştie că. 40-80 de cadre şi CÎteva sute de planuri. Menţionăm că principalul pericol la care ne expunem la stabilirea timpiior acordaţi fiecărui plan este lungimea nejustificată.care duce plictiseala asupra In o artă principiul economiei de timp nu este atit de strict ca În cinematografie. de obicei. este de dorit să fie citit de orice cineamator. excepţiile care pot fi întîlnite fiind nenumărate. restituirea În sala de cinema a imaginilor partici pante la povestirea cinematografică făcîndu­ le În mod continuu.I Un film are un ritm propriu. Numai planurile care cuprind o acţiune complexă durează mai mult de 10 secunde. Înţeleasă imediat. În ultimă instanţă. de altfel. dînd un efect foarte caracteristic de apropiere foarte rapidă a planurilor îndepărtate la traveling-ul Înainte. Astfel. mintea spectatorului nu poate comanda oprirea vizionării pentru a se gîndi. care permite modificarea unghiului de Încadrare cu aparatul Într-un punct de staţie fix. trebuie să ofere momente de odihnă de situare În timp necesare .'_. micşonnd importanţa care acesta o are in ansamblul cuprins În caracterul acţiunii. Atunci CÎnd aparatul este mai jos decît subiecaxa optică Înclinată În sus. Acestor procedee doi termeni. Tehnica modernă pune la Îndemînă amatorului transfocatorul. «Cu toate ci o imagine cinematografică bine compusă este. -şi anume: Este utilă o descriere a manevrare a de o deplasare a aparatului de filmat de subiect. şi felul În care sînt ele planurile sau cadrele. dar renunţarea la mişcările de traveling sără­ ceşte considerabil posibilităţile de exprimare cinematografică. adică acţiunile se desfăşoară În timpi diferiţi de cei care le corespund 11"'1 realitate. care. dar trebuie spus că {<traveling»-ul obţinut prin transfocare modifică distanţele aparente intre planuri. prin con"1""lIr1"l~ sa.P şi alţii). deşi procedeele. nu «În Se se le realizează cări de aparat. Desigur că utilajul acesta este pretenţios pentru amator.-'"'' cineastului amator . de «stilul» filmului.

State Gheorghe Bucureşti Amplificator niar 6.. vor fi prezentate spe. Jonesculon 9. se dovedesc netransportabile (sau nu intermediul poştei). Gheorghe Bistriţa . fost admis În supe care le conside valoare sau supecelol inscrise in concurs (dar care nu au fost gata terminate la 31 decembrie 1911).a intrat În etapa finală. angajînd În egală măsură cunoştinţele fantezia cit şi spiritul practic al participanţilor . Ciurescu Toma Iaşi . dintr-un motiv sau altul. În afara premierii lor corespunzătoare.ţla teoretică (pe baza răspunsurilor la chestionarele-test) cit ŞÎ prE!se. sub egida C. Amon Francisc Lugoj Maşină-unealtă sală lucrări originale cu parti4~jpa nu este limitat. Horhat Gheorghe Sibiu Piteşti Copşa Mică 8.\ au· îngăduit redacţiei noastre să Înscrie În etapa finală un număr de dintre care: di!:.C. MINIAUTOMATIZĂRi xpoziţii foarte succinPrezentarea lucrării Prezentarea lucrării Magnetofon adaptabil o instalaţie telefonică 2.Hunedoara 4. Cele mai bune lucrări. l"il'r.. să trimiteţi. Oradea 3.Năsăud 4. juriul urmează a fi informat din timp pentru a găsi soluţii core~. Kaszoni Bencze Radiocombină tron» 8 Receptor UM 5 tranzistori Stabilizator de tensi cu semiconductoare Covasna 9. continuare.pc)ziti\l'e şi de fotografiere. Bodesc Vasile Paroşeni-Hunedoara Teletermometru nic tranzistorizat «Ceas vorbitor» Instalaţie dă pentru Petrăiescu Leontin Călan . soliuţiioniări practice foto (colecţii).fia cel mai adesea veritabile anteproiecte ale lucrărilor cu care urmează I"n . Costache Dumitru Bucureşti 8. Martin C.competiţie de largă solicitare creativă. Filipescu C.. I-'nase~le(.pulnzăt()ar'e.. juriul de acord să le includă direct in etapa finală. 5. Sergiu Florică Bucureşti de telec navomodele (hi Stoenescu Bucureşti Inocenţiu Magnetofon adaptor Receptor dină droglisor) 7.lee. Gheorghe Puiu Reşiţa 5..clale.. Crivilaru Mihai Giurgiu Dulap (stativ) mini rator Autogir În varianta «DAV» Bucureşti o. 4. Balogh Vendel Sighetul Marmaţiei Dispozitiv de expune automată Marta Florian Bucureşti 3. 2. Conclurentii admişi in etapa finală urmează să-şi trimită lucrările pe adresa redacţiei pînă cazul În care lucrările.Concursul nostru .C. publicăm numele concurenţilor admişi În faza finală şi denumirile tă) a lucrărilor retinute pentru concurs. BăJtărete Marcel Vehicul amfibiu Aparat de zbor pliabil 9. al U. Gheorghe Pu Reşi1a Convertor pentru benzii de amatori Numele şi prenumele (localitatea) 1.T.

putînd fi considerate normale cll.LIIf ANT/(jEt. . În ş~ tată lichid "iropos - dulce 19T'C Cîteva proprietăţi fizico-chimice ale etilenglicolului Diagrama din fig.căldură specifică CÎt mai mare. majoritatea dintre noi nu ne numărăm printre fericiţii posesori ai unui garaj incăI:dt. Din cele două diagrame se observă că nu s-au indicat valori pentru o concentraţie peste 50%. Scăderea nivelului de lichid din vasul de expansiune cauzată de neetanşeităţi insesizabile şi virarea culorii spre un roşu-ruginiu suspect ne obligă la un minimum de atenţie.5. Cele de mai sus însă nu trebuie să ne sperie. garda la sol 180 mm. ampatament 2800 mm. 1 prezintă variaţia punctului de îngheţ al amestecului În funcţie de concentraţia acestuia. amortizoare telescopice cu dublu efect. pentru neutralizare se adaugă cîte puţin bor. Greutate proprie 1 400 kl'.5 m. accelerare de la O ia 100 km/h În 21 de secunde. cauciucuri 7. Dar şi aşa o partidă de schi intr-o duminică la Predeal.să ~----~----~ _____ ~ ____ L-~~ O rEMPER4TURA IJE /N6I1ETAR~ A AN7ESTeCUi.coipic:e cu dublu efect. Axa din spate rigidă. Densitate la 20°C de suprapresiunea de reglaj a supapei vasului de expansiune. Ne vom ocupa deci de reţeta amestecului cu care vom completa sau chiar vom Înlocui antigelul «uzat» din motor.. înăiţi- mea 1 490 mm. .. Hirtia indicatoare de pH se poate procura de la orice laborator de chimie.lX4Î) se măsoară indicele de aciditate «pH». sarcină utilă 450. Viteză maximă 145 kmjh. practica exploatării auto ne-a demonstrat că lucrurile nu stau tocmai aşa. cu arcuri semieliptice şi amortizoare telles. Amestecul respectiv trebuie să îndeplinească CÎteva condiţii pentru a putea fi utilizat ca antigel: .punct de fierbere Înalt. şi anume variaţia temperaturii de fierbere a amestecului de etilenglicol-apă În funcţie de concentraţie. Dimensiunile: 7 1 800 mm. substanţă procurabilă din comerţ. Prepararea amestecuJui antigel În proporţia dorită (conform diagramei din figura 1) se face prin diluarea etilenglicolului (100%) cu apă distilată sau.:. Ia un automobil de ultimul tip. Deşi fabricantul ne-a asigurat că circuitul de răcire este «sigilat» şi că Înainte de cel puţin 2 ani sau 30 000 km nici nu trebuie să ne gîndim măcar la el. acumulator 12V -54Ah. iar preţul de cost creşte sensibil.35-14. care trebuie să urce pînă la o-valoare. Caroseria cu 4 metalice. . ma. s-a indicat dependenţa temperaturii de fierbere 1. sincronizate. . eventual să anticoroziv . Diagrama din fig.neta de comandă 1n mijloc. Condiţiilor de mai sus le corespund În cea mai mare măsură amestecul de etilenglicol. . CARTE DE Autoturism cu 5 locuri motor şi port~ . . ne obligă să lăsăm maşina in sub cerul liber. avînd În vedere că majoritatea autoturismelor moderne utilizează circuite de răcire sub presiune. raza de viraj 5. de ex:el'1i1p!u.egaIă cu 6.43 g/cm3 lipsa acesteia.R dar dorim 1 • R II cu autoturismuB Din pă. Deoarece amestecul astfel obţinut este uşor acid.stabilitate ridicată În timp a proprietăţilor fizico-ch i mice: .500 kg. ecartament faţă/spate 1 470/1 420 mm.preţ de cost minim. 2 prezintă o altă caracteristică. Tot aiCI.cate. la podea.variaţie minimă a vÎscozităţii cu tem peratu ra .' 10 20 30 40 DC Iată deci de ce ne va preocupa pro·' blema circuitului de răcire a motorului nostru. întrucît ridicarea În continuare a parametrilor de mai sus devine neinteresantă practic.punct de congelare CÎt mai coborit.5 pînă la 7. din cu suspensie independentă.corozivitate redusă. Ne trebuie p\lţină răbdare ÎntruCÎt boraxul În amestecul de etilenglicol se dizolvă cam Încet. cu apă de ploaie sau rezuldin topirea zăpezii. Formula chimică Prezentare Punct de solidificare (concentraţie 100%) Punct de fierbere . Alternator 12 V~450 W.

cu pas de cca 1 mm..-... se Îndoaie capătul rezistenţei astfel incit spirala să fie centrată. Racordul electric se face cu ajutorul unui conductor avind cel pufin secţiunea de 2 mm 2 la o bornă unde există permanent tensiune. În axa kilometrajului. Efectuarea acestor manevre în timpul mersului este neplăcută. 3.-. dispozitivul este alcătuit dintr-un potentiometru bobinat plasat În partea stîngă a volanului. Bineînţeles că În acel loc bordul a fost găurit corespunzător. Ele au fost realizate pe un autoturism «Trabanb> 601.-.. ce sînt ech ipate cu kilometraj rotund.---.se lndoait! /t / I Gras.-.. cu ajutorul unor papuci. cu o mică pensetă. puţin mai Înapoi fată de locul in care ajunge noul capăt al rezistenţei. cu ajutorul unei bucăţi de tablă de 2mm grosime. adaptarea unei brichete electrice etc. Dacă astfel realizată bricheta rezistenţa nu este inroşită la declanşare. pe axul potentiometrului montîndu-se şi un buton. iar conexiunile le vom face cu două fire scurte fixate pe placă cu şuruburi M 3 sau M 4. Montarea brichetei se poate face intr-un locaş avind (f) de 23 mm practicat in bord sau pe un suport suplimentar imaginat după dorinţă. Legăturile electrice se vor face astfel: Conductorul cu tensiune se leagă la o bornă a intrerupătorului.--. după ce in prealabil am redus Iătimea acesteia (reducerea Iătimii se face numai pe o latură). Din lungimea totală ~ firului eliminăm o lungime proporţională cu valoarea (100 .--. montat pe un suport corespunzător..-. redărr jos operaţiile ce trebuie efect\" acest scop. care se poate face acţionind cu ajutorul unui ac subţire şi bine ascuţit pe conturul ornamentului. sesizor optic al frÎnei de mină. prezentată in fig. sub bord Se poate tolosi cu SUCCes un potenţiometru avind o rezistenţă de cca 15-50 ohmi..-. Suportul de prindere pentru autoturismul «Trabant» este ilustrat În fig. P - P .-. Modulln care se efectuează această operaţie este următorul: Pentru autoturismele ce nu sînt precu această posibilitate.R) ohmi. Simbolul se realizează. Tot ansamblul astfel realizat se fixează la locul dorit. Alimentarea cu tensiune se va face dintr-un punct unae aceasta apare la stabilirea contactului aprinderii. Este preferabil ca ea să fie plasată in aşa fel incit şi pasa gerul să aibă acces Up'.nă şi vom debobina acest fir. U Astfel. iar la autoturismul «Trabant» schimbarea oglinzii se face incomod. Ing. ecranul albastru ce se luminează la aprinderea fazei lungi este ascuns. rămînind restul În stare spiralată.-.=== . avînd diametrul locaşului. intrucît rezistenta iniţială a acestuia este de 100 de ohmi. 1). procurată de la magazinul cu piese de schimb.5 n ~ I ~o I I . Pentru inlăturarea acestui dezavantaj... se practică două găuri cu (f) de 2 mm. Aceasta se poate face prin instalarea la bord a· unui bec cu ecnm galben. de la cealaltă bornăa intrerupătoruiui pleacă un conductor la bec.-.. cînd În spate circulă aproape un alt autoturism ce are faza lungă aprinsă). aprinderea lui făcÎndu-se de către un contact normal închis ce va fi acţionat de către pirghia frinei de mină.alDlnaJarl a fiG.-. oglindă retrovizoare cu s~himbare rapidă din poziţia zi-noapte. fiind pe deplin satisfăcut de rezultate.numărul de becuri. la care se face o mică modificare. becul aprins ne va avertiza că frina de mină este trasă şi vom proceda in consecinţă.. Iăsind-o numai la capete la valoarea iniţială. Se mai poate utiliza În acest scop ŞI o lampă de semnalizare cu suport.2mm +~ + I 1 '1: t M o 4. Însă se pot extinde şi la alte tipuri de autoturisme. astfel incit atunci cind pirghia frinei de mînă este putin trasă din pozitia de repaus contactUl electric să fie stabilit sau orice alt contact care satisface această conditie. iar În spatele bordului. De asemenea se poate utiliza aceeaşi lampă cu suport mentionatA anterior.-. in peretele de care a fost fixat capătul exterior al rezistenţei. observarea lui făclndu-se mai dificil.----~ ~ Ba B1 Vom descrie În cele ce urmează citeva mici amenajări care vor Îmbunătăţi considerabil condiţiile de conducere şi călătorie În autoturism. Aceste amenajări vizează condiţiile de conducere sau cele de confort şi se referă la: reglarea luminozităţii aparatelor de bord. se poate plasa unul dintre simbolurile prezentate in fig. firele a şi b (fig.. gour: q.n SESIZOR OPTIC AL FRINEI DE M1NĂ rn scopul evitării mersului cu frina de mÎnă trasă este bine a echipa autoturismul cu un avertizor optic. I 55 4. existentă la «Fiat» 600. Potenţiometrul astfel modificat ţi vom monta pe o bucată de material izolant. I = --...-.(ohmi)..---. astfel tncît firul să fie distribuit uniform pe toată lungimea preşpanului. Secţiunea conductorului b va fi intre Q.-. se va mai scoate o spiră din lungimea rămasă.--. 2. se poate construi dispozitivul descris mai jos. aceasta trebuind a fi rotită cu 180° şi reglată în noua poziţie. Cind vom dori să pornim 'autoturismul. BRUCHETA ELECTRiCA DE 6 V Pentru cei ce doresc să instaleze bordul unui autoturism cu insta' electrică de 6 V o brichetă. spiră cu spiră. puterea şi numărul becurilor. un suport În care a fost montat becul scos din kilometraj. sub ornamentul din material plastic al butonului.-.13 ! 60 I t=/8.--.-.-. pe un disc din hirtie de calitate. Acesta se «ţese» prin cele două găuri..-.--. cu distanţa dintre centre de aproximativ 4 mm... o oglindă pentru autoturismul «Fiat» 124 sau 125... MARIN PETRESCU . În dreptul acestui nou ecran. Montajul se poate face şi pe partea superioară a bordului.tenI siunea de alimentare (volţi). la care Însă lungimea rezistenţei se reduce la jumătate. OGLINDĂ RETROVIZOARE Unele autoturisme nu sînt prevăzute cu oglindă retrovizoare dublă (pentru noapte. un indicator optic al fazei lungi mai vizibil decit la «Trabantul» cu kilometraj rotund. văzute puterea absorbită de U un bec (waţi).-. In principal. Această lungime se elimină prin tăiere. R = . obţinind astfel un fir a cărui lungime va avea rezistenţa electrică de valoare R calculată anterior. am montat. iar prin bec circuitul se inchide la masă. n .-. acesta confecţionindu-se la lungimea necesară. in funcţie de tensiunea de alimentare.. Bricheta auto utilizată este cea care·echipează autoturismul «Moskvici» 408. După dorintă. Pentru aceasta vom scoatepreşpanul pe care este bobinat firul de nkneli.---. Din comerţ se cumpără un potenţio­ metru pentru difuzoarele de radioficare. Pentru a stabili noua lăţime ne putem folosi de un fir de sirmă de 'o lungime egală cu a firului de nichelină.! • --.-. pe peretele frontal al bordului a fost instalat În imediata apropiere a kilometrajului un mic disc din stiplex. Aceasta are avantajul că necesită numai a fi montată pe bord şi prezintă posibilitatea reglării luminozităţii. 4. După scoaterea acestuia se va indepărta stratul argintat prin frecare pe o pinză aspră.intensitatea curentului de alimentare (am peri). iar apoi. Se poate utiliza foarte bine ca contact normal inchis un intrerupător de uşă de frigider «Fram». Personal. 5. iar continuarea drumului cu lumina in ochi de asemenea. În locul oglinzii retrovizoare originale a maşinii. Acest fir il vom rebobina pe bucata de preşpan..-. unde U ..75 şi 1 mm 2 . Pentru aceasta este necesară scoaterea ornamentului. se derulează rezistenţa pînă la atingerea lungimii de 260-270 mm. I .-. după cum se observă in fig.J REGLAREA LUMINOZITĂTU APARATELOR OE BORD INDICATOR OPTIC AL FAZEI lUNGI la autoturisnele «Trabant» 600 şi 601. La aceste şuruburi se vor prinde. alegerea locului rămînînd la latitudinea constructorului. cu tuş negru. Se desprinde din sudură capătul exterior al rezistentei şi.

I"'''' legăturile Cu ajutorul care lemnul lamegeneraţie de CI pătruns În cu fibre longiuşoare (de obicei. . tr~lt'tl"l"iilnl' n""n~lr". înc:ălţălililltS!a Momentul legăturii «mla~IIU!!tic:e» Legăturile obişnuite nu se se inerentele căzături.de 75 kp. mc:epIăt4:>r!.la zăpadă II (8 În şi.. De subliniat că magnetilor .R vÎf1Iătc:>aw'e şi 5 şi bocanci pentru schi ia Jocurile a schiorilor îmbrăcaţi În pantaloni sportiv de rigoare acum vreo noilor stiluri a parcurs un modern au adus material decisiv: scniul pentru schi.se datoreşte noilor riale magnetice (greutăţi şi dimensiuni reduse la forţe magnetice marQ puse la punct nu pentru schiori. pentru cosmonauţi.. ci . 90 kp sau 110 kp . cuplajul magnetic fiind fix. a-i aduce soliditatea şi o surpriză: În urma decl<m~~ăr'ii este Ajustarea legăturii pe dimensiunile bocanc ului numai în forţă. corolar inerent. lenta alunecare pe molefiere decenii .

. ilio Pe trasee pe cele " .. pe care le vom îmbrăca cu metal aluneca mai bine.!- 24 PAGINI cu sania şi cele acoperite de este nu aveţi să incu schiuri. Dar specialiştii În fotografia colol' n~au acceptat. . Peste aceste suporturi '" orijin ..a intrat in actiune . vor asigura rea saniei. şi ele o asemenea sanie braţele cu ţevi din metal în schimb devin necesare suporlemn. Pe lungimea În părţile se fixează care le face dintr-o ~ cu grosimea de 2 mm şi lăţimea 'TIm... 'sale ne partea ei ~ tălpi.. spre o anume «elementarizare». rei ntrol:BucÎru:B culoarea! realizate? Sania pe care canadian .. să vă daţi . '''ril·o modificată in condiţii... Pentru a o confecţiona.se trece o "IL! un cabiu virajeior <lole. ''' .În care filtrelo\\' de culoare le~a revenit un rol decisiv .1J1~~"'LII-'UIII'd' Îndoială. se pare. implicit. rămîne o posibilitate recreare în aerul proaspăt şi al iernii. dominat de albul imaculat al zăpezii. Un Întreg arsenal tehnic .. fotosimplificările coloristice ale iernii. aceste două fotografii. În aeDlcIS. părea definitiv împins spre reprezentări violent contrastante şi. de o scîndură cu lungimea lăţimea de cca 30 cm.1 Clasicul peisaj de iarnă. ofr\rt..

!~ect· afirmaţia. prin introducere in viteză b.. Capacitate satisfăcătoare de inţe­ legere a mecanismelor .n. b) directia opusă· săgeţii.u. ·Presup~. B este trasă inapoi în poziţia Înitia'ă prin forţa arcului de oţel C. de două ori 2. c) aceasta depinde de mărimea celei de-a patra roti. Dacă 9. orovcJCÎnd·r'o·tij parţială. . provocind dintelui roţii B o mişcare în jos şi În sus de 4 ori la fiecare rotin a lui A. şi acţionează roata Y. b) 5 rotaţii. .l~fiecar~. 11. Dacă X face o rotatie completă. prin pietre puse la toate 4 roţi.unul dintre Încît să atil'!9ădintele ppp. prin frinare cu frina de mînă c. În sensul acelor de ceasornic b. i'I) Dacă completă.ar~ 1.· . b) directia opusă săgeţii. • .. b) 5 rotaţii.mp. • . datorită frecării. cîte rotaţii va face Y? a) 9. nu se roteşte de loc 3. c) 1 1/4 rotaţii. rotaţii.UJNI: . Dacă X se învîrteşte În direcţia Z se va mişca În: a) aceeaşi direcţie cu săgeata. În figura alăturată roata dinţată din stînga se E)(aminaţi desenul de mai sus. bob. o a patra roată dinţată este introdusă între X şi V. roteşte: a. • . 4. Automobilul tiv. afunci sau B va întinde arcui prea mult şi astfel va forta aparatul să se oprească..acîtate nesatisfăcătoare de intelegere a. c) 20 de rotaţii. hochei pe ghl?ată.r'I'1"1"/>:. fOC:Urllor Oliil1nice de iarnă de la Sapporo pusă În vînzare o nouă emisiune formată din 6 mărci şi o coliţă. b) nici mai repede. Dacă Z face o rotaţie a) 1/5 dintr-o rotaţie. .e diry~.U·C-'. Cele 6 valori ale seriei reprezintă simbolic discipHnefe principale ale acestor jocuri patinaj artistic femei.spoziţie·. S. o singură dată b. cum se va mişca roata Z: a) mai repede. rezultă 7. Cap. Cum se asigură un automobil pe o pantă cu polei? a. determină.. . arătată de săgeată. • • • . • . pivotat e.O Coliţa emisiunii . pe dintele p~ care provoacă 'roţii B ceastâ. b) nu. . Roata X . Z va face: col A nu se poate rofi continuu. Dacă X se invfrteşte mdirectia arătată desăge~iă: mişca in: . X va face: X face o rotaţie 115 dintr-o rotaţie: completă. În sens contrar acelor de ceasornic c. pentrucă aveţi tUlt:.nelimitatf4d. Nu vă gr.sÎn~\roţi. e) 1 1/4 rotatii. Care este prima operaţie pe care o faceţi? a. nici mai încet. acordindu-vă cite 5 puncte pentru fiecare răspuns corect. Roata..09 de dinţi. Totalul de puncte realizat adunaţi-I cu punctete obţinute la testel~ «Reprezentările spatiale» şi «Sinteţi inventivi» publicate in numerele 11 şi 12 ale revistei şi apoi raportati-I la următorul etalon: CapaCitate foarte bună de inţele­ gere a mecanismelor . Y seva 1•. . O cutie aceeaşi SAPPORO Cu ocazia. . Greutăţile inclină balanţele la o greutate de 500 kg.. De a) deoarece A se anloreneiElză cu B şi deoarece B nu se poate roti continuu din cauza arcului C. b) 1/2 rotatii.neţi că X. .mecal'lismetor ~ . 10.pehb~ ·rezohrare. Ar putea acest mecanism furlcţionia formitate cu descrierea făcută? a) Nu.aft~i monede de 5 bani: a. Fiecare scripete cîntăreşte 1 kg. Z din . sau arcul se va rupe datorită tensiunii. . 6. b) dacă roata A se roteşte in sensul acelor cea~or­ nicului mai mult decit o dată.ghiciţi.are ~d. q) aceeaşi direcţie cu săgeata. o SUGESTIE FllATEUCĂ: 13.grafician Eugen Palade . ' . a rămas În pană prin spargerea unuia dintre cauciucuri.• Comparaţi răspunsurile dv. c) A va putea continua rotirea. ridicarea automobilului pe cric c.Vş. 14) Desenu! de mai jos prezintă 3 tipuri de combinare scripeţilor. INSTR.UlllfE~r. 12. dacă mingea este destul de grea. deşurubarea piuliţelor la roata În pană. Cînd nu este pusă să se rotească. b) nu.ăbiţi şi . c) nu neapărat. Roata A are 4 dinţi şi roata Bare 1 dinte.irlt". a bătută În cuie este mai durabilă decît cutie încleiată? a) Desigur.d. la care . De cîte ori se roteşte În jurul ei de 5' bani pe care o rostogolim pe circ. cu SOlutiile corecte ale testului.. Alege1i tipul de scripete care va solicita o tracţiune minimă În direcţia indicată de săgeată pentru a ridica greutatea. mod' c. schi -~precum şi emblema J. Yare40 ~dedinti şi actionează roata :Z~R~at(ţ%. de trei ori c. .c:iintele pp lovea!snainreid/t).reprezintă flacăra olimpică profilată pe un fundal format dintr-un fulg de zăpadă şi cele 5 cercuri olimpica. Capacitate bună de intelegere a mecanismeior • . .exemplubifaţifraza care completează in.acest desen.ntate . c) da. demontarea roţii in pană b. biatIon.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->