IANUARIE

19n
24 PAGINI-2 . lEI
- v
IN ACEST NUMAR:
• Accesorii pentru ţ de ă
soida' AF •. Voltmetruelectronic .• · ă ş ster, ..
unealti ă • Laboratorul foto ă re;",,'" __ _
service _. iarna • Tir electronic
Ing.
8
7
25
11
Z=Z4dinti R 8'

Il7ift/01 kIZ/J TI
rj;26
_________ ... I"':l -------- .. t. . ..... _--
Z =: 24 dmtl
:0 m::::: 1 >
I

1,
, /
-1--.--.-... ---A-___ ...I.!L...--I.._.......L..
2 gauri
Cf 2.5
receptoarelor de ă -
•• i; diverselor comenzi pe care le
- servomecanismele ă
dispozitive electromecanice apte ă
electrice ă liniare
leviere.
servomecanlsme la statiile de tele-
ă canale, co'nstructorul
modelul, ţ la
filtre acordate care ă
,",ro ... '''', .. ",,,,, instalatieÎ.
schemelor' selectionat cîteva
servomecanisme, ă
conditii: constructii
ţ ă în fune·
de transmisie 1/10. Piese-
15
7
le servomecanismului se ă pe o ă
de ă de OL 38, ă de 1 mm,
O ă a servomecanismului SM 1 este con-
ţ ă în figura 2, unde levierul 8 este
legat cu un resort spiral 9, pentru readucerea la zero
a levierului 8 în momentul ă semnalului elec-
tric.
În ă ă SM 1. 1 se va utiliza un receptor
cu ă canale (fig. 3),
Levierul 8 este legat printr-o ă 10 de mecanismul
de directie al modelului.
Tot pentru un cu ă canale este ş
servomecaniSlYlul SM 2 format dintr-un
eiectromotorl (3 ţ minut)
pe axul ă este un melc 2 ce ă cu
o ă ă 3, ă liber pe un ax 4. Eiectro-
motorul 1 este montat colier 5, articulat
Într-o 6, pe o 7, colier care este
într-o unuÎ contact
Între unui resort spirala.
La a mecanismului
de melcul 2 rotindu-se în continuare se va
de roata 3.
Servomecanismu! SM
receptoarelor mc,nocar1ai.
mecanismului de
de
ş de ţ
o ă 3 ă
se lIa monta liber pe un ax 5
este ă .'a rîndul ei
.-" .. nn .. , 4 ă roata 8 pe
al ă ax 9 este montat un disc programator 10
un levier 11. Axul 9 este ghidat în ş 12,
10
7
cu o ţ ă 13 tot pe placa 7. Pe discul programator 10
ă trei perii 14, 15 ş 16, fixate în ă piese 17
Ş 18, cu ajutorul a ă ş 19.
Din figura 6 ă modul de functionare a servo-
mecanismului SM 2. La un impuls, releul R (a! recep-
torului) închide circuitul de alimentare electro-
motorului 1 prin perii le 14 ş 15, rotind levieru! 11 spre
stînga, care ă in ă ţ atîta cît
ă impulsuL la încetarea acestui impuls
motorul 1 ş tensÎunea de alimentare
periile 14 ş 16, aducînd levierul 11 pe ţ «O».
impuls ş levierul11 spre dreapta, circuitul
de alimentare al electromotorului 1 fiind închis
periile 14 ş 15.
Deoarece cele ă variante SM 2.2 ş SM
constau numai în modificarea discurilor programa-
toare, le vom analiza numai schemele (fig. a ş
electrice de ă ă
La un impuls scurt (fig. 7a) se închide circuitul
schimbînd sensul de alimentare a
MP al iar la un
lamelele 14 este
alimentare
Deci, servomecanÎsmul SM 2.2
ă comenzi: drept
stînga; dreapta.
nu.-
ru-
li
În cazul servomecanismului SM 2.3,pe ă comen-
zile ţ se mai poate ţ ş comanda
stop (fig. 7b) ă cum ă
- primul impuls de ă ă - comanda
stop (peria 15 întrerupe alimentarea motorului de
propulsie MP);
- al doilea impuls de ă ă - comanda
înapoi (peria 16 inchide circuitul de alimentare al
releului R?! !nversind polaritatea ă electro-
motoruluiIVlP);
- un impuls cu o ă relativ mare de timp -
comanda stînga (peria 20 Închide circuitul de alimen-
tare al electromotorului 1, rotind levierul 11 spre
stinga);
- un impuls de ă ă - comanda stînga
inapoi (peria 16 Închide circuitul de alimentare al
R
2
).
In continuare, comenzile se succed avînd ă
torul ciclu: mers în linie ă înainte; stop; mers
În linie ă înapoi; stînga; mers la stînga înapoi;
mers în linie ă înainte; stop; mers În linie
ă înapoi; dreapta; mers la dreapta inapoi.
ă cum ă din figura 7, pentru ţ
acestor ă servomecanisme sînt necesare patru
perii de contact, ceea ce conduce la redimensiona-
rea reperelor 17 ş 18, conform figurii 8.
Se ă ca eiectromotoarele utilizate la
ţ servomecanismelor ă fie .. Jncasetate,
caseta ă jucînd rolul unui ecran de ţ
pentru receptorul de ă care ar putea
ţ întrerupe riie (scînteile) rotorului.
)oL
A
MHz
1":
L:: 75 splre tjJ
Punerea la punct a ţ de ă ă
utilizarea unei aparaturi de controi cu o mare diversi-
tate de ţ Începînd cu instrumente univer-
sale ş terminind. cu osciloscopul catodic cu spoturi
multipie.
Desigur ă de o asemenea dotare nu poate dispune
orice amator, dar un minimum de aparate ţ
nate În acest scop, cu materiale ş procurabile
1
nu
mai constituie o ă ă
Acordarea circuitelor osci!ante din etajele ţ ă
tOârelor de ă se poate realiza cu ajutorul
unui undamefru cu ţ (fig. 1) format dintr-un
circuit Le care În momentu! ă ţ frecventelor
fi =f
2
ă un semnal maxim de ă ă ia
intrarea diode; 09 V. Prin detectarea semnalului, pe
instrumentul de ă ă se va ţ o devia tie ă
a acului indicator, Undametrul se ă Într-o
ă ă pe al ă capac se ă o ă
ă (26-28 MHz) cu ajutorul unui undametru
de ţ ă ă
Pentru verificarea acordului final al unui ţ ă
se ă un ă ă de cîmp (fig. 2) format tot
dintr-un circuit LC, de la care semna!ul de ă frec-
ţ ă este aplicat printr-o ă pe baza unui tranzistor
P 403 (f3> 100). ţ semnalului este ă de
instrumentul de ă ă (35J4A de la magnetofoanele
B 41). ţ de «o» a acului indicator este ă cu
r-__________________ __
DZJ08 ?c1
i
SRF *
ţ
80 splre </Jo,lCuEm
r'A ...

5 spire g; 1 mm cu Ag
priza la 2,5 spfre de la punctul!
ţ P.
Circuitele oscilante pot fi acordate
ajutorul unui undametru dinamic (fig,
cipiu de ţ este bine curwscut
de specialitate de ă amator!,
Undametrul ă de fapt
venta de 27 MHz, avînd posibilitatea de
ţ cu un ecart de ±1 MHz (26--2S
Tranzistorul P 403 ($, 120) este
oscilator cu emitorul la ă
nare fiind stabilit de
ă a ur-ui circuit
o modificare a fi-'"''''''''''
iui care poate ă pe
ţ acului indicator este maxIma
ă ţ ţ undameirului
lant Pentru a asigura o ă """"-'''",C.'' ..;;'
s-a utilizat o ă Zenner, D,2.
torului variabil (2-12 pF) va fi efalonaV'i
metru de precizie.
Bobina L se ă «în aer» (0=14 avînd 6
spire din ă de Cu-Ag cu 0 =1 mm, lungimea bobi-
ne; fiind de 14 mm, iar priza ă la 2,5 spire de la
colector.
Montajul se introduce într-o ă care este ă
din punct de vedere electric la polul pozitiv al sursei
de alimentare (baterie de 9 V),
f+
Cv
AUREl C. IONESCU
cupru, v a r i a z ă cu tempe-
I
care
ţ
Tensiunea de este ă
de pe sarCina ae 2,7 a colectorulu!.
O parte din ă tensiune este
ă în ă ă baza tranzistoru-
lui capacitatea de .JAF ş cele
celule Re formate ă ţ
de 0,1 fi ş ţ de 1K.n., care
constituie bucla de ţ a oscila-
torului, ţ ţ care este
inversul constantei de timp a circuitu-
ă ă ţ unui lIolt-
metru electronic ce poate ă ten-
sÎuni continue de la 1 V la 500 V pe
6 scale, anume: 1; 5; 10; 60; 100; 500 V.
i"'Ij..IICU':UUI are o ă ă de
100 krl/V, ceea ce il ă în
clasa aparatelor cu ţ bune.
Pentru citirea tensiunilor se va folosi
un miliampermetru cu cadru mobil de
1 mA ă scala. În ţ de dimen-
siunile acestui aparat ă dimen-
siunile întregului montaj, deoarece se
minusului bateriei ă
tensiunea ă
ă folosirea a ă fire
flexibile de ă culori pentru
semnal ş alta pentru termînate
cu ă banane sau ă cleme
codi!.
Montajul se poate realiza
ţ ă dt. pertinax sau textolit de
grosime. Piesele utilizate sint de di-
mensiuni reduse. ţ pot
M. BAGHaUS
vede ă se folosesc un ă mic de
piese (8 ţ ş 2 ţ
Intregul sistem se poate monta
cutie de material plastic. Pe
ă a cutiei se ă
mentul mA, comutatorul de ă
ţ de aducere la zero P
ş ă I (fig. 2): Comutatoru'
de ă K este simplu cu 6 ţ iar
ă este basculant sau un
comutator pentru ton de la aparatul
procura
se de la o
ă de",5 V. Pentru acest
vOltmetru se folosesc ă tranzis-
toaredetip AC 126, M1T41-42, EFT 353.
Pentru etalonarea aparatului se pun
inscurtdrcuit bornele de intrare ş cu
potentiometrul P1 se aduce instru-
mentulla zero. Apoi se ă la intrare
o tensiune ă de 1,5 sau 10 V,
ş scara ă
comutatorul Cu ajutorul ţ
P 2. se aduce instrumentu-
lUi la capatul scaler. Astfel, instru-
mentul este etalonat pe toate scalele
ă ţ R1--::R6 au valorile
IOdlcate pe ă In acest scop,
aceste ţ se vor monta ă
o ă ţ prin ă
din ţ cu valorile indicate (care
au o ă ţ ă ţ ă de valoarea
ă
A'p= Zei. '
8

]JTJitIiA
F/G. (J)
În numerele trecute am descris cîteva
sisteme de redare prin difuzoare a
ă de ă calitate. Siste-
mele descrise, in vederea ţ
unor rezultate optime, ă ş o
ă cu ă ţ acustice corespun-
ă Ascultarea prin ă ş ă
izolarea de mediul ambiant, asigurind
ă ş o redare ă ă se
folosesc ă ş ă În
acest scop, o serÎe de fabrici confec-
ţ ă ă ş dinamice speciale în
vederea ă muzicii stereofonice
de ă calitate.
Întrucît asemenea ă ş sînt foarte
costisitoare ş greu de procurat,
ă oferim în cele ce ă o ţ
pentru ţ lor din materiale
ş piese existente curent in ţ
ţ ă cit ş cu ă ş ţ
ă De remarcat ă la toate
aparatele cu autotransformator sau
care nu au transformator de alimen-
tare (Ia majoritatea televizoarelor), pen-
tru protejarea ă de o even-
ă electrocutare, este obligatorie
interconectarea unui transformator de
izolare. Raportul ă ş ă Între pri-
mar ş secundar este de 1:1 ă
ţ corespund ş se ă
ă ă ţ difera
Pe tole EI 42 se vor bobina din ă
ă cu {2) = 0,35 mm cîte 250 de
spire. Primarul ş secundarul se vor
izola Între ele ori cu zece straturi de
hîrtie condensator, ori ş mai bine cu
ă ă
, I I
i 1I1IJ!l1IiI li II II li I IllIiIj 1iII/I illiil/llilWlIIi ! Ii!i-K'PIJC f'>ERFORAT
Se vor folosi difuzoarele ă
de la aparatele de buzunar cu tranzis-
tori. La prima vedere, poate ă
ciudat ca aceste difuzoare, care redau
o ă de ţ ă ă fie
utilizate la redarea de ă fidelitate.
Acest lucru este ş posibil întrucît
cei ţ ţ necesari pentru as-
cultarea cu difuzorul la ureche nu mai
produc distorsiunile de ţ ă pro-
prie difuzorului ş nici ţ
membranei de diametru mic. Se va
folosi un dispozitiv de ţ a ampli-
tudinii, care se ă intre aparat
ş ă (vezi fig. 1). Valorile date sînt
pentru un difuzor cu ţ ă de
40hmi.
Dimensiunile date în figurile 2-3 se
ă în raport cu dimensiunile
difuzorului folosit. Cauciucul spongios
se taie cu dispozitivul ă În fig. 4.
Capetele se taie 1n ă ş se
lipesc cu ţ pentru lipit cauciuc
sau prenadez. Inelul ţ trebuie ă
ă dimensiunilor difuzorului,
acesta trebuind ă intre presat în
inel. În locul buretelui de cauciuc se
poate utiliza, la nevoie, ş burete de
plastic. În acest caz ă se ă
cu o ă de ţ ă ş ă cu
ajutorul curentului electric. Se vor
folosi o tensiune ă (sub 12 V) ş
curent mare. Se va lipi cu prenadez.
; ! ,PENTU rIX-4RE
!
I •
M.4TERIAL" TEXTOL / T
ă se dau formulele pentru
calcularea valorilor la alte ţ
Se ă casca conform figu-
rii 5. Trebuie avut ă ca piesele ă fie
bine strî"se, pentru a nu intra În rezo-
ţ ă
F/6. ®
CAf>AC
!lIN PLASTIC,
['cit/LOI/} J'AtI
PRL',.fP4N
.
ţ difuzorului trebuie ă
ă cu ţ ă de
amplificatorul folosit. ă acest lucru
nu este posibil, se vor cupla ă ş
printr-un transformator de adaptare,
in vederea ă ă ă ţ de
redare atît Drin difuzoare (pentru audi-
Fixarea ă ş pe urechile ă
torului se face cu ajutorul pieselor de
la o ă veche de care se ă
suportul ă ş lor noi sau se ţ
ă din ţ de arc sau ă de
ţ un dispozitiv adecvat.
I
tJISe' PER;:OIfAT /lIN TeXTOllT Olrt/ZOR
TERMOMETRU
ELECTRIC
(URMARE. DfN PAG. 4)
Aceasta este metoda cea mai ă ş care ă rezul-
tate din cele mai bune. ă ca ă o ă ă
ă ă ă exact pe valoarea de 53.Cl plus corec-
tia de ă
In final sonda ţ se introduce intr-un
tub metalic inchis la un ă pentru a i se asigura
ţ din punct de. vedere mecanic.
Galvanometrul necesar termometrului electric poate
fi ţ dintr-un milivoltmetru sau miliampermetru
magnetoelectric daccl, dupi ce i s-a inliturat din inte-
rior rezistenta ţ ă sau ş respectiv, acul
poate fi adus la cap ae ă cu circa 1-2 mA, rezis-
ţ aparatului ă ş 4On..
ă ţ fiind ă ă trecem la cele
trei modificiri ale instrumentului magnetoelectric pen-
tru a deveni galvanometru. Se ş din nou cadra-
nul cu alb, iar la mijloc se trage o linie, care se ă
cu O (zero) ş care va reprezenta de aici inainte ţ
de repaus a acului.
A doua ţ consti din aducerea ţ de
re'paus a acului indicator la mijlocul aparatului. Pentru
aceasta se ş suportul resortului din spatele echi-
pamentului mobil pini ce acul indicator vine pe ţ
de zero, nou trasati la mijlocul cadranului.
O piesi importanti ş care trebuie ă cu
mare griji este ţ variabili (reocordul). A-
ceasta se compune din ţ ă limba.
axul ş alte mici accesorii.
ţ propriu-zisi se executi prin bobinarea
unei sirme ţ de manganini, pe un suport drep-
tunghiular de material izolant, ă care se ă
prin introducerea intr-o cutie circulari. Pentru buna
ş ă vom expune datele unor termometre electrice
realizate ş care au dat bune rezultate.
ţ ă se ă pe un suport din
ş de 1 mm grosime, avind dimensiunile 5 x
125 mm.
Sirma de ă a fost ă cu diametrul de
m
0,1 mm, ă email. Bobinaju/ pe suport trebuie
executat perfect ordonat. Bobinajul poate fi executat
la ş ă sau manual, În care caz trebuie ţ
un dispozitiv care ă ţ ă Întins suportul permi-
ţ tn ş timp, ă fie rotit.
La capete se ă ă ţ ă din tabli ţ de
ă de care se lipesc, cu cositor, capetele firului
de ţ ă
ţ astfel ă trebuie ă ă de la cap
la cap, circa 400.0..
Pe de ă Darte se ă un ax. O ş ă ş O
ă conform celor din figurile 3. 4. 5, 6 ş 7
Limba trebuie ă fie ă ş ă preseze uniform.
ţ ă (reocordul) se ă ă
cum am mai spus, intr-o cutie ă care poate fi
ş o cutie de polistiren de ambalat medicamente (vita-
mina A). Cutia se ă in ă ţ astfel ca re-
ţ ă introducere ă ă 2 mm ă în
centrul cutiei, se ă ş din fig. 4. Totul se
ă fie cu lac de bacheliti, fie mai bine cu un lac
epoxidic (Nestrapol 450). ă ă se ă
cu ş fin ş cu ă ă muchea ă a
rezistentei, adiccl locul pe unde se va plimba limba.
Se monteazi apoi limba ş se ă valoarea rezis-
ţ cind limba se ş la extremitate ş se veri-
fici continuitatea cind limba se ş
In cazul nQstru, ţ variabili misurati ă
bobinare are valoarea 394.Q. Tinind seama ci limba
de contact are ş ea o dimensiune ş ci la ambele
capete trebuie ă aibi putini libertate pentru un even-
tual reglaj de ţ am luat in considerare numai
366.0..
ă observim acum ţ de echilibru a ţ
x a
Wheatstone fig. 1: -=-
d b
x reprezinti valoarea ţ electrice a sondei
(termorezistenta), d = C + R, unde R este ţ
reocordului ş C este ţ care se ă in
serie cu reocordul; a ş b stnt doui ţ fixe.
Trecem apoi la executarea celor trei rezistente fixe:
a = 51,7584.Q, b = 1 200Q, c = 1073,31fi.
Ele se vor executa din manganlna, fir izolat ş bobi-
nat antiinductiv, ş cum s-a ă la bobinarea termo-
ţ
In ceea ce ş montajul propriu-zis ş forma
aparatului, acestea ă la libera alegere a construc-
torului.
In cele ce ă vom face ş citeva sugestii.
O ţ ă este cea ă ă in fig. 8. Totul
este montat pe o ă de pertinax: galvanometrul În-
gropat, butonul in partea stingi, iar gradele de tem-
ă se citesc pe o serie de ţ in ă de
cerc ş in dreptul ă se plimbi o ă ce este in
ă ă ă cu cursorul reocordului (fig. 8).
ţ incep de la --3C1'C ş se ă la +400C.
Un alt aranjament, mai estetic, mai interesant, poate
fi cel ţ in fig. 9. Acesta are montat reocordul sub
galvanometru in ş ax geometric. ţ se
ă trasate pe un inel (a), care este centrat ş se
ş in jurul galvanometrului, ghidat de acesta.
Grupul galvanometru-reocord este sustinut in con-
ă de piesa (b) fixati de placa de ă (c) prin ă
ş solide ce stribat ş o piesi ă ceva
mai groasi decit inelul gradat, ţ astfel rotirea
liberi a inelului gradat. O limbi (1) In formi de L soli-
darizeazi ş inelului gradat de ş curso-
rului reocordului. Aparatul este completat cu butonul
(d) ş cu bornele (s) de legare a sondei. Bateriei elec-
trice de actionare i se prevede un ş in interiorul
aparatului. Aparatul ţ foarte bine cu ă
baterii de 4,5 V montate in serie.
Indiferent de felul de constructie a aparatului, pen-
tru o buni exactitate a indicatiilor ş pentru a se elimina
diferitele erori de ţ este bine si se traseze
gradatiile aparatului cu ajutorul unei decade de rezis-
tente. Pentru aceasta poate fi folositi chiar puntea
Wheatstone de care ne-am folosit pentru ă
ş tararea rezlstentelor. In acest scop se pun pe
decadi ţ corespunzitoare gradelor de tem-
peraturi ş se ă pe aparat, gradatiile respective.
Pentru verificarea periodici a termometrului electric
este bine si avem o ţ ă etalon de 53ll din man-
ganlni, cu care si ă ţ de OOa aparatului.
1111111R1A CAPIII
Amatorii care dispun o ă ă de dexte-
ritate pot aborda cu de
magnetofon cu tole ă ă
detaliat ş În figura 2, cu ajutorul ă se pot ţ
rezultate optime, comparabile cu ale produselor indus-
triale, prin folosirea UIUIl minim de utilaj ş de mano-
ă
Dintr-o ă de ă de permalloy sau miumetal,
ă dintr-un transformator de microfon dinamic
sau de transformator de ţ ă de tip vechi, se
ă un ă de tole conform desenului 1.
Tolele de permalloy sau mi u metal pot fi ş recu-
noscute ă aspectul lor. neavînd structura ă
a tablei de ferosiliciu, Îndoindu-se ş avînd de obicei
ţ ă argintie, ă cu un lac incolor, care se
ş la zgîrie re.
ă se face cu ajutorul unei ă ţ sau foarfeci
mici de ă În caz ă materialul este gros de 0,45 ...
0,6 mm, sînt necesare doar ă piese pentru fiecare
cap. În caz ă este mai ţ se vor decupa cîte 2-3
piese pentru fiecare ă ă cu grosimea ă de
0,5-1 mm.
Tolele ă se bat cu un ciocan de lemn pentru a fi
Îndreptate. Prelucrarea lor se face În continuare, prin
aducere la cote, cu ajutorul unei pile fine, fiind toate
suprapuse În bloc. Pentru o ş ă manipulare a lor se
admite o Jipire provizorie cu celolac. ă ce toate
tolele sînt riguros exacte, se dezlipesc ş se debavu-
ă cu ş fin.
Întrucît În cursul ţ de decupare, Îndrep-
tare ş pilire structura ă a materialului se ă
deteriorÎndu-se ş permeabilitatea, este necesar ă se
ă un tratament termic de revenire (recristalizare).
care totdeauna este util atunci cînd se ă asupra
materialelor cu permeabilitate ă mare.
În acest scop. fiecare ă se ţ În ă ă a
unui aragaz ă la ş aproape spre alb. Cu ţ
ş ă se retrage tola din ă ă Încetul cu incetul,
insistÎndu-se asupra unei ă lente. care trebuie ă
dureze cel ţ cinci minute. Se ă ş o ă
ă mult mai ă introducerea tolelor Într-un
creuzet de ţ umplut cu praf de talc (ars În
prealabil) sau praf de ă acoperirea creuzetului ă
CÎndu-se cu ă galben. Se ş ş creuzetul În
ă ă timp de 1/2 ă ş se scade treptat ă ă
trebuind ă dureze ce! ţ 1-2 ore. ă trata*
mentul termic este ă necesar ă se ă
stratul de oxizi de pe tole, prin plimbarea tolelor cu
degetul pe o foaie de ş fin. Nu se admite nici
un fel de Îndoire a toletor sau lovirea lor În cursul
acestei ţ ş al celor ce vor urma. Dar ş ă ă trata-
ment termic se ţ uneori rezultate ă ă
pentru ţ amatorilor.
Din carton lipit se ă ş o
capului. Pentru
;.....,. ...... i ...... .,,.,,_'" .. rl..,,..,\ ă de
spire este de 5 cu ă cu 0,05
diametru. Pentru montaje cu tranzistoare se vor bobina
1 000-1 500 de spire cu 0,05-0,07 mm diametru.
Pentru se ă 300 de spire cu
ă cu mm, Pentru un cap de ş
care are rolul de ă a osdlatorului, se ă
700 de spit:e cu ă cu 0,12 mm diametru,
fiecare 100 de spi re cîte lin strat de
decondensator.
Pentru asamblare se introduc
2.
În ă ca
a proteja bobina se lipesc lateral pe juguri ă ă ţ
de carton sau pertinax. În spatele capului se ă
tot prin lipire cu celoiac un capac, pe care se ă
ă capse ă nituri, ş sau sîrme de
0.7-1 mm, care servesc drept puncte de conexiune
cu capetele bobinei. Toate ă de lipire cu celolac
ş perfect, cu ţ ca pertinaxul ă fie ă
bine pe locul lipirii de stratul lucios de lac de ă
cu care este acoperit.
Înainte de asamblarea ă a capului de imprimare-
redare se pune În ţ ă Între cele ă ă o ă
ţ ă de ţ ă de aluminiu, cupru. ă sau bronz de
5-10 microni grosime (dintr-un condensator de cu-
plaj defect), în caz ă amatorul nu are ţ ă ş de ţ
o poate ţ prin ă pe un bloc de fier a
unei ţ de aluminiu sau bronz, ă cu o foaie
de hîrtie. ă cînd ţ devine ă la ă
ă ă putînd ă prezinte ş mici ă
ş un aspect srarîmicios. Astfel se ţ întrefierul.
care, fiind mai ţ permite ţ unei
ă mai bune a ţ Înalte. Intrefierul capului
de ş pentru ambele variante, se ţ prin
ţ ţ din ţ ă a capului cu o ţ ă de
aluminiu, bronz sau cupru de 0,1--0,2 mm grosime.
ţ ă este rigidizarea capului, care se
ţ prin ungerea cu ţ de celuloid a goluri lor
ă libere Între juguri, ă ş ă sau
folosirea unei ă ş sintetice. Capul se ă ă se usuce
strîns Într-o menghi ă o noapte, strîngerea ă
cît mai puternic, dar prin intermediul unor straturi
groase de carton sau de ă
ă uscare se ş tot capul, ca ă arate ca În
figura 3.Se va proceda cu ă ţ În regiunea
întrefierului, care se ş ş mai Întîi cu o foaie de
ş fin, ă pe o ă de ă sau plastic, apoi
pe ş cu ţ ş mai ă sau pe geam mat,
ultima ş ă prin trecerea între un deget
si întrefier a unei ă ţ de ă de magnetofon
ă (de exemplu, de tip CH ă ţ
ă În dreptul Întrefierului trebuie ă fie absolut
la ş nivel cu cel al suportului de pertinax ş ă pre-
zinte o ţ ă ă ca de ă În care ă nu se
observe cu ochiul liber ţ Întrefierului.
Pentru fixare ecranare se ş un blindaj-
suport (4) ă permalioy sau miumetal, la capul
universal (se va face tratamentul termic ă ă ş
îndoi re, ca în cazul tolelor pentru ă ş de
aluminiu, fier sau cupru, în cazul capului de
ş
Inainte de montare ,'n magnetofon, cele ă capete
Se ă prin ă unui condensator
de 10000 microfarazi, prin bobinajele respec-
tive, ă În prealabil de !a redresor, cu 200-300 V.
Prin ă condensatorului prin bobinaj. În
circuitul oseilam astfel improvizat are loc un fenomen
de amortizare a tensiunii, care ş destul de lent,
sens alternativ, producînd o ă a unei magne-
ă ă ţ ă pe parcursul ă
capului prin folosirea unor scule magnetizate,
care ar fi dus la ş ... oc· ... ""r .. ;"
În viitor se va evita atingerea ...o4';<>.·"f"
metale magnetice, ă ţ ă
du-se cu un chibrit (partea de
alcool.
1< 16
J?]/?MA TOLEI Of: PERMALLOY
UJPSE
0lJ lJ

f7J5TAIfTOR CAPAC JPATc
JUa 1./'._
:tJI/J (GROS/ME Ă 2 BtK)
PIESELE !le ;=/XARf OIN PERTlNAX
La cererea unui mare ă de
cititori, vom prezenta în cele ce ă
schema unui receptor simplu, cu per-
ţ bune ş cost relativ ă
Un avantaj suplimentar: este vorba de
un receptor cu ţ cuprinzînd în
schema sa tranzistoare curent utilizate.
Trecînd la analiza schemei, se consta-
ă ă primul etaj este un detector cu
reactie, ceea <;:e face ca receptorul ă
fie suficient de sensibil ş selectiv.
Circuitul selectiv este format din
bobina L
2
ş condensatorul variabil
Cv. Reactia se ă prin bobina
Circuhui selectiv este realizat pe
baston de ă ceea ce face ca
receptorul ă fie ş portabil. in cazul
CÎnd receptorul este folosit stationar,
se poate folosi ş o ă ă exte-
ă ă la borna A, ceea ce
face ă ă În conditii mai
bune. Bobinele LI L
2
se ă pe o
ă de ă ă de lungime
120 mm si diametrul de mm.
Bobina are 40 de din ă
de Cu-Em cu diametrul 0,3 mm. Ea
se ă direct pe o ă de
carton ă ş ă direct bara. de
ă ş se ă din
lungimea bare! de ă Bobina
10 spire din ă de Cu-Em
metrul de mm. Ea se ă
o ă carton ce poate
pe bara de ă Condensatorul yaria-
bil Cv are valoarea ă de 500
iar trimerul CT 50
Bobina de ş ce
trecerea tensiunii
receptorului se ă
200 de
Cu-Em cu de
ă din material
de ă Semnalul amplifiicat
tat de etajul I este
Ing. M. IVANCIOVIC&
de ţ ă prin intermediul
transformatorului Tr. Acesta este un
transformator de cuplaj cu raportul
de 1/2-1/3 cu ă ş ţ
ă tranzistorul T 2' EI se poate rea-
liza ş de ă radioamator pe un
miez cu o ţ de 0,5 cm
2
. Primarul
are 1 600-2000 de spire, iar secun-
darul 600 de spire. Pentru primar
se ş ă din Cu-Em cu 0 =
= 0,15 mm, iar pentru secundar cu
= 0,2 mm.
Tranzistorul este de tip TI 402,
EFT 317, 319, iar T
2
este
121, lf 13, lT 16, ac 72.
Pentru ţ se va folosi o ă
ă cu ţ mai mare de
500. sau difuzor ş de 4.a folo-
transformator de adaptare
cel de radioficare). Intre-,
se poate introduce într-o
plastic sau într-o ă
II
E CONDINSIJOAH
(IrlDare>
de asemenea. tensiunea ă ca fiind
valoarea eficace a tensiunii de lucru ce
poate fi ă permanent la bornele con-
densatorului la temperatura ă de
lucru. in acest caz, cele mai folosite ten-
siuni nominale sint: 220, 380,
1 500 Vef.
de aparat «Zefir». Acordul se ă
din condensatorui variabil Cv. Apara-
tul ă În gama de unde medii.
Se va Încerca intii ă sistemullucrea-
ă avînd ţ ă corect. ă
la modificarea trimerului
Ţ
sau a
potentiometrului P receptorul nu ({a-
ş ă se vor inversa bo-
binei Cu potentiometrul
medie se ă C
T
ca ă
limita de ş Alimentarea monta.-
se face de la o tensÎune
6-9 consumul redtlS'.
Una dintre caracteristicile principale ale
condensatoarelor este tensiunea ă
U , ă tensiunea ă care poate
fi ă În ţ ă la bornele con-
densatorului ş care ă o ă de
serviciu ă La condensatoarele
cu hîrtie, cele peliculare (cu polistiren),
tensiunea ă este ă la tempe-
ratura de +40
o
e, pe CÎnd la cele ceramice
si electrolitice ă tensiune este defi-
ă la temperatura ă de lucru. La
alegerea unui condensator trebuie ă se
ă seama de ă ă În
ă În cazul CÎnd peste tensiunea
ă ă se suprapune ş o com-
ă pulsatorie, suma dintre tensiunea
ă si valoarea de vîrf a tensiunii
pulsatorii . nu tre"buie ă ă ş ă ten-
siunea ă in general. tensiunile no-
minale au fost standardizate pe plan inter-
Pe uneori se
a conden-
in gradului
De obicei, tensiunea
IPIIIII
RbU,,11
national si ele sînt: 6, 25. 40, 63.
250, 400: 630, 000
În cazul condensatoarelor destinate a
lucra numai În curent alternativ, se ş
a
zistel1ta in curent continuu dintre tensiunea
la borne ş curentul ce trece prin
condensator un minut de la aplicarea
ternDler.lltulr3 de lucru fiind + 20
o
e.
la barne este de 10 V
cu 100 V;
100 V V; 500 V
De ţ
scade cu ş ă ţ
N.
În numerele trecute ale revistei am descris citeva
sisteme acustice in vederea ă fidele a muzicii.
Aceste sisteme ă difuzoare de calitate, care
sînt costisitoare.
Pentru cei cu mijloace mai modeste descriem un
sistem care este ş de executat, iar difuzoarele
folosite sînt la un ţ accesibil. Cutia difuzorului
este ă în ş fel Încît ă fie ă sau ă
în ţ camerei, de preferat in ţ superior format
de tavan ş ţ Acest loc este foarte favorabil din
punct de vedere acustic, folosindu-se confor-matia
ă a camerei În vederea unui sunet ţ
ă difuzoare de
ă iar în cazul folosirii a
se ţ ă cont de începutul bobinaju-
evitarea vibratiilor ă
fig. 2). în ă se ă de
asemenea, cum legate difuzoarele în paralel
ş serie pentru ţ ţ totale optime
care se cere la ş pentru amplificatorul folosit.
Fig 1

Fig2
Se
(g) Suportul
ă cu ă
ă
de ant"ena"e
Pentru a nu complica in mod inutil ţ picupului, schimba-
rea vitezelor la o turatie ă a moiorului se face prin variatia ţ
dintre roata de antrenare ş axul de ţ a ă de picup. In
ţ ă se vor fixa În placa ă a picupuiui un ă de
ş pentru suportul ă la ţ ă vitezei
dorite (fig. 4).
Formula de calcul pentru determinarea ţ respective esie
ă
N.D
= ---, unde:
n
ă D - dia metrul axului
ă ş roata de antrenare.
Oscilatiile proprii ale se pot amortiza prin suspendarea
blocului de antrenare de carcasa picupului ă «canoanele clasice»,
prin intermediul amortizoare de cauciuc sau metal. ă
motorul sînt de ia ş set de baterii,
cele elemente, atenuarea eventua-
de colector, un de tipul «trece-jos».
În
intre 0,5 W ş 3 W,
de alimentare În
4,5 V. Acest tip motoare, recomandat în nume-
prE!cedelrlte ale ţ noastre, se ă În majoritatea
magazinelor ă
Avînd În vedere ţ ţ de picup ş al motorului de antre-
nare, costul Intregii ţ se va cifra În jurul sumei de 100 de lei.
ATELIER •
ATElIER·A
T
E
L
T
E
L
I
E
R- ATELIER
I
E
-ATELIER
I
I IllI'
I IIIIIIll
ă ş ţ de scule, ă ă
ă cu abrazive, ă - ă ce poate realiza
ă ă ş ă ă ă ş de
construit în atelierul ă ş
Elementul principal al ş este un ş elec-
tric de 80 W la 4000 de ţ 220 V ş
de ş ă de cusut), care se ă de un colier cu
ă ş M 8, care ă ă rolul de ax.
ţ cu ă strînge motorul pe colier, iar maneta
îl ă În ţ ă sau ă
gere, M 8, cu cap nexagonal. Pe acest ş s-a intro-
dus o ă de ă cu o ă Acest ş
trece prin baza de material plastic, ă scula de
motor ş colierul de ş ă Baza de material plastic
are un canal in ă de T, in care ă ghidajul
zontal pe care se ă motorul cu scula. In
ş de ă a bazei (gaura ă se introduce
un ax, care ă paharul, colierul ş motorul, for-
mînd axul intregului subansamblu. Pe capul ă al
axului se ă o ă ă cu un ş
Maneta, ă sub colier, ş Ip fixarea
colierului cu motorul in ţ ă In lungul
ă ţ superioare a canalului bazei de material plastic,
in partea ă se ă ş o ă de strîngere, care
ă intreg subansamblul cu motor pe ghidajul
orizontal. ă ă se strînge cu o ă cu
ş M 6. Ghidajul orizontal cu ţ T, din dura-
luminiu, are ia un ă o ă (21 36, În care se pre-
ă o ş ă de bronz ă ş ă
ă se tace ş la ghidaj ş ş la strîngerea pe
ă La ă ă al ghidajului se ă o
ă de ţ ă care ă intreg subansamblul
împotriva ă
Scula se ă pe ghidajul orizontal ş se fixea-
ă cu o ă ă cu 4 ş M 3 ă sus
ş ă JOS) in partea ă a colierului.
in ţ ă (sus-jos) întreg subansamblul
cu motorul ş scula ş se ă pe
coloana de duraluminiu (15). Batiul, tot din duralumi-
niu, se ă pe o cutie din duraluminiu, În care se
vor ă sculele ş dispozitivele.
Cutia ă pe ş de cauciuc, care ă
ţ ş Gabaritul motorului ă di-
mensiunile tuturor pieselor ş subansamblelor ş
Toti cei care ă la ă ş ă trebuie ă
ă regulile de ţ a muncii. Nu ţ ă
ţ la ă ş
Pe axul motorului se ă o ş ă cu filet pe
care se vor monta diferite scule sau dispozitive. Pen-
tru fixarea sculelor se folosesc rondele de diferite
grosimi. Scula ă trebuie ă fie ă
contra ş ă în timpul rotirii ş ă ă o ă ă
toare. Colierul, În ă de U, se ă din dura-
luminiu ş are un canal în partea ă pentru monta-
rea ş demontarea ş ţ ă se ă
între ele cu ă ş M 6. In partea ă
colierul are trei orificii, dintre prin cel central
trece axul, iar prin cele laterale se ă de batiu. A-
ceasta ă posibilitatea motorului ă cu colierul
sa se ă În plan orÎzontal cu orice unghi. Paharul,.
tot din duraluminiu, are in fund 3 ă ţ fixarea
de colier, iar in partea ă un ă gros de
2 mm. Tot un asemenea ă are ş ş de ă
care ă În pahar. Intre ă ş ş ă paha-
rului se ă un canal pentru ş de strin-
ş ă ă ă 1 - batiu; 2 - ş electric; 3 - ş ă pentru montarea diferitelor
scule; 4 - axa de rotire a motorului; 5 - ş cu ă 6 - maneta ă motorului În ţ ă
ş ă 7 - colier; 8 - pahar cu ş ă de ă 9 - ă (cu ş pentru fixarea bazei de material
plastic; 10 - ă de material plastic cu canal ş ă de stringere; 11 - ă de deplasare a bazei din
material plastic; 12 - ă de ţ ă 13 - ghidaj orizontal; 14 - ă de fixare a ghidajului orizontal;
15 - ă 16 ş coloanei; 17 - ă
SFATURI PRACTICE. SFATURI PRACTICE. SFATURI PRACTICE. SFATURI
• ă - ţ foarte ă - se ă cu bor-
ş de ă sau electrice, ,care pot fi montate pe ţ
pentru a ă precizia ţ

Unghiul de vÎrf k(de ţ re) al burghiului ş unghiul de
inclinare al elicei canalelor (fig. t) ă in ţ de natura
materialului de ă astfel:
pentru ţ ş ă 2DC= 120°
'"""= 23-25°
w= 8-13
0
w= 35-450
" ă bronz k= 130"
aluminiu k= 140°
ă
rm
plexiglas 2ac= 85-80'
ă materiale
friabile W
• ă ţ de ă drept un car-
ton sau foi de hirtie, pentru a nu ciupi
cu lama ţ rigla, infigeti virfu'
ţ intr-un chibrit.
• ă ţ de ă o ţ ă folo-
ţ un colier din ă care va ghida
pÎnza ă ă lui, asigurind o ă
ă perfect ă pe axa
ţ
• Cuiele care au ş de
ă parte a scindurii le
ţ indoi cu ajutorul
unei bare metalice În care
ţ practicat o ă ă
In acest fel ş imbinarea
este ă
• Pentru ca scindura
ă nu crape sub efectul
de ă al cuiului,
ţ prin batere (pu-
tin) virful cuiului sau
chiar ă ţ Înainte de
a-I bate •.
De multe ori, în atelier, la ă
de ă care cer precizie, nu se
mai poate ţ piesa în ă sau într-un
ş Atunci c1nd se ă cu
burghie de 8 sau 10 mm, este chiar
periculos acest mod de a ţ piesa.
De aceea, pentru a realiza o lucrare
ă ş pentru ţ muncii,
este ă folosirea unei menghine
fixat! pe masa ş de ă
Placa de ă a menghinei va cores-
punde ca lungime cu diagonala mesei
ş de ă ă ţ ă din_
deschiderea ă ă la care se
ă grosimea ă menghinei.
Ca material pentru ă ă de-
ă se ş ă de ţ de
CUM
v
FABRICAM
STICLA
4-5 mm grosime. Este suficient ă
ţ ă a ă de ă
este bine ă
Pe axul longitudinal al ă de ă
se ă de ambele ă ţ ă la
10 mm ţ ă de ă menghinei,
ş canale cu ă ţ ă cu dimen-
siunea ş de fixare a menghi-
nei pe masa ş de ă în ţ
ă
ă menghinei, avînd cel ţ
25 mm grosime, se ă din ţ
ş
Înainte de a prevedea cele ă
ă ale menghinei cu ă pentru
barele de ghidaj ş pentru ş de
strîngere (central) a menghinei, se
E
StiCla ş ă ă pe ă de nisip (bioxid de siliciu), ă ă
(carbonat de sodiu) ş ţ ţ se ş la 1 400
o
C. Atingerea unei astfel
de temperaturi În laboratorul chimistului amator este ă
Se cunosc ă o serie de compozitii care ne permit ă obtinem ă la tem-
mai ă pe care le putem atinge În laborator. .
ă în nostru. Mai Întîi ă ames-
'"'"''''' "''', 20 acid horle ş 70 ă ţ oxid de plumb.
completa omogenizare si se introduce într-un
ă puternic la ă 'unui bec Bunsen sau
acoperit cu un capac se pune în ă becului de gaz
un metalic, iar acesta pe un trepied).
, ţ in ă ce amestecul se ş ş ă
ce bulele de gaz Inceteaza se mai din masa de ă Se obtine o ă
ă ă .
de laborator
.... se ş ş se ă
ca o miere de albine.
se ia un tub metalic sau de
"irn(irt",,,,j'o ca sticla ă adere
La ă
se pot
capul
se va obtine un
introducem În masa ă din
Sticla la aer se ă ş vom forma -tire.
ţ ă introducem ţ vom obtine ă de
. vor prelucra curat cele ă ţ
pe care se ş ă piesa. De ă se
pot prelucra plan toate aceste supra-
ţ pe un strung. Apoi se ă
ă cele ă ă ale menghi-
nei ş se ă pentru barele de
ghidaj Ş pentru tiletul ş cen-
tral.
1n falca ă pe placa de ă se ă
gaura pentru ş central la dimen-
siunea ă a ş iar în'
ă ă se taie filetul pentru
ş central.
Pentru ş central se va folosi
ţ rotund, de 14 mm diametru. Deci
va fi un ş M14. în corpul acestui
ş se taie un canal de 3mm ă ţ
ş 2 mm adincime. La montajul final
al menghinei, în acest cana! va intra
o ă de ţ ă ă în ş
de falca ă a menghinci.
Barele de ghidaj se ă din ţ
rotund cu 0 de 14-,,·15 mm, lungimea
lor ă ş cu ţ deschiderea
menghinei plus grosimea ă Axele
barelor de ghidaj se ă cu 1-2 mm
mai sus decît axul ş central,
astfel înc1t atunci dnd menghina se
ă piesele ă nu stea pe ş
central. ă ce s-au dat, in blocul
celor ă ă ă pentru barele
de ghidaj, se introduc barele ş se
ă prin ă ş sau mai bine
ă ş M 14 de partea ă
a ă fixe. De-abia ă aceea se
ă ş care ă
cele ă ă In felul acesta se pre-
vine o blocare a ă mobile pe barele
de ghidaj ş se ă o ghidare
foarte ă
Ş cu ţ servesc la fixa-
rea ă de ă a menghinei, în
ţ ă pe masa ş O
ă pentru aceasta este ca masa
ş ă ă canale de ghidare.
Dimensiunile ş sînt deter-
minate de grosimea mesei ş
de ă ţ canalelor de ghidare, de
grosimea ă de ă a menghinei,
de ă ţ canalelor ei ş de ă ţ
ţ care se folosesc.
In orice caz, trebuie
ă fie suficient pentru se
putea pili ă ţ paralele. ţ
dintre aceste ţ trebuie ă fie ţ
mai ă decît ă canalelor. de
ghidare din masa ş Aceste ă
ţ paralele ă rotirea ş
lui atunci cînd se strînge ţ
I == lungimea diagonalei ş de
ă (masa ş
s = deschiderea ă a Illtmllllllltll
plus grosimea ă
n = ă ţ canalelor de ghidare din
masa ş
t = adîncimea canalelor de ghidare
din masa ş
IIOAI
eu I
V. CAUNESCU
ţ unui sistem de ă cu cifru nu este o ă
chiar atît de ă cum ar putea ă la prima vedere. Amatorul
ş poate ţ singur un astfel de sistem, bineînteles, într-o varian-
ă ă ceea ce ă nu exclude eficacitatea.
În rîndurile de ţ ă este ă o ţ cu ţ ă
fiind posibil de format un ă de ş cifre. ă ţ
posibile este foarte mare, respectiv C
7
70
ă de ş luate
cîte ş C
7
70
= 17 892 160. Acest ă ne atrage ţ ă nu
trebuie ă ţ de deschidere.
Principiul de ţ este relativ
din fig. 1. Pe un tub despicat (R) se ş un
un prag, acesta, la rîndul ă are o degajare. Ce se··mlmIOla
ducem piesa (T)? Se vede ă ă ă are
ale ă dimensiuni permit intrarea pragului (inel În
este În ţ din desen, piesa (T) poate intrarea r;U'!n,rlll .• <::t>
cînd decuparea vine în dreptul pragului. inelul
ă ă pragul ţ ş ă
rind 10 ţ pentru inel (numerotate de la O la numai
este ă deblocarea. ă loc
În cazul nostru), piesa T avînd un ă de decu-
ă este ş de ă ă blocarea se ţ chiar pentru un singur
inel neadus În ţ ă
ă sistemul ar fi ă ş este ă o ă
ce nu este avantajos. Modificarea cifrului se face utilizînd
(O). Se ă ă ă canelurilor semicirculare ă
dintre inelele de tip (O) ş ceie de tip (N) poate fi ă cu ajutorul unui
ş (P) introdus într-o ă Canelurile se ă practic ş
montînd inelul (1\1) În (O) ş executînd 10 ă cu centrele pe cercul de
ţ dintre cele ă piese Divizarea ineleior se face pe un
divizor oarecare sau chiar ţ ă realizînd
figura 2 este ă o ţ prin ansamblul de ş inele,
fiecare inel fiind într-o ţ oarecare (astfel se ă ă
diferite ale ă inel). Montarea inelelor pe piesa tub (R) se face prin
ş capetelor tubului pe reperele (M), conform desenului. ă
ş tubuiui În conicitatea pieselor (M), se ş cu ă Este
evident ă ă ţ de montaj se filce ă ce s-au ş inelele
(1\1). Se va avea ă ca ă tubului ă fie în continuarea ă
piesei (M).
în figura 3 sînt date cotele pentru toate reperele ţ anterior.
Materialul recomandat alama; ţ corespunde ca ţ ă
ă dar poate rugini ş ţ mecanismul; aluminiul este ş
ş nu ă dar are ţ ă ă Cu recomandarea de a
unge ş toate ă ţ În contact aie mecanismului se poate folosi
ţ Se ă fiecare inel in partea diametral ă ă
pentru a ş ţ de deschidere la schimbarea cifru lui.
Figura 4 ă modul de ţ a ansamblului de ă
EI poate fi montat În partea ă ş sau În cea ă (tocul). Nu se
dau cote, deoarece multitudinea cazurilor practice le-ar face inutile.
Blocul cifru se ă pe ă ă (P), care se prind cu ş
de piesele (M). Aceste ă ţ au o deschidere ă care
permite trecerea piesei (T). Cote le pentru ă de prindere sint ace-
ş ca ale piesei- D. Celelalte dimensiuni sînt dictate de ă ţ
practice de montaj.
Se scoate de la o ă ş ă ş ă E cu o ă B.
Aceasta se ă În X
2
cu pirghia A, al ă cap se ă pe una
dintre ă ţ piesei (T). Atîta vreme cît blocul cifru ă
piesa T, ţ clantei F este ă Deoarece cursa «s» a
ă ş este relativ mare (10-15 mm) ş cursa piesei T se
ă a fi 2,8 mm ă ş cu 3 mm poate duce la blocaje ţ
cît timp ş este ă fiind ă o reformare a ţ
de deschidere), se face o demultiplicare cu pirghia A.
ţ ţ Xl ă raportul de demultipiicare dorit.
s a
Raportul ţ esie egal cu raportul curselor Ţ Alegind a,
a.t 2,8
b = --, b = -- (toate dimensiunile în mm).
s s
Arcul lametor C ă revenirea piesei T În ţ ţ ă EI se
ă cu o ă pretensionare ş trebuie ă fie suficient de puternic,
lungimea sa se ă a ă ş 8 cm.
In ş trei ă
- o ş ă ungere a pieselor În contact sau în ş este de dorit;
- atîta vreme cît nu este utilizat o ş ă
care ă se ă ă foarte tipul
000 000 000 O, 111 111 111 1
- fereastra cifruiui se va
ă ş ă În realizarea
rE,zr rrrr 777 EFi_-
I
'_::::
IJ
t 4 O 2 8
?_ 1 3_ 9
J 6 2 4 O
4 ? 3 5 1
5 8 4 8 2
I
8
_- __ J - -
_---J---\/
I ;=
I
I BROASCA-
_.1
TIIIII
flllll·
OROSEL
5DO
Ă CE

7J!!! ________________ _____
ş economice si extrem de lumi-
noase, implicînd un' consum minim de
energ.ie ă fluorescente
nu au ş ă ă În am-
apartamentelor.
de iluminat pe care vi-I
ă ă inconvenie'nte!e o-
aie tuburilor fluorescente, per-
o iluminare ă a ă
la gradul de luminozitate dorit.
O ă ă de ţ
a ă ă o ă ă di-
ă care ă ă ş unei
ă ţ ş ă ă ă deranjeze
ă pe cei care ă emisiunile
de televiziune. ă iluminare este
ă cu ajutorul unui tub de 20
R/J1'1'4-Pel'lTRO 6RATIJR
--eLcMI5VTELE
Ing. M. ZAMFIR
ă a
ş fel ÎnCÎt
plafonul camerei
unei lumini intense,
pe partea a
tate ă ă tuburi
a acestora este lucirea prea
ă instalarea grilaj
de care ă un
ă atit În timpul ţ ă
ei CÎt si atunci CÎnd aceasta este ă
este executat din benzi de
plexiglas sau un material similar, vop-
site În alb, ă cu ă
(fig.2), care permit îmbinarea lor în
forma ă ă descris
ornamente, mai greu de ţ
ă de un efect estetic
Ş fi
dintr-o ă eventual
miniu, care se ă cele trei
fi Înlocuit cu o ă de ă cu tuburi ş droselele cores-
Decorarea holului devine cel mai simplu
lucru: o ă (de exemplu, de ia o
ă veche) ş un metru ă de ă
de 2 mm grosime (de ia «Ferometal») - Cli
ţ ă Îndemînare - un ornament modern
ş deosebit de util pentru holul d\'.
Placa din ă (2) (figura ă ă va
servi la fixarea unor bilete, notite sau foto-
grafii cu ajutorul unor mici ţ per-
ţ Asamblarea se face cu ajutorul
unor suruburi de lemn.
se ş cu duca (vopsea de
ă din ţ Chiar ş o cutie veche
de ă ă poate deveni un ş de hîrtii ori-
ginal ş decorativ.
Culorile contrastante ă o ă
ă ă ă negru, alb, ş
albastru.
Din elementele descrise se pot ţ
na, Cll ă ş ţ ă ş celelalte variante
prezentate În fotografii.
ă Rama de lemn, ă de
aproximativ 150
ă
cca. 4 mm
Grilaju! se
acestei
ă de
intermediul a
fie cu
ş tip. primul
caz, accesul la tuburile fluorescente SE
face rotirea abajurului În bafa-
male. de-a doua ţ ş mai
ţ ă permite ş com-
ă a ramei pentru Înlocuirea ă
a tubului superior.
Pentru cresterea reflectiei si obti-
nerea unei ă cît m'ai
se interiorul În alb ş
se cu un lac
Fig. 2
MATERIALU.L
NEGATIV
FORTE
Sorturile de materiale negative produse de industria
ă sint:
Filme, format de 6 x 9 cm;
Forte Chrom -: Superfilm - 30: Film ortocroma-
tic; sensibilitate 2OUDIN: se ă la ă ş
ă factor de contrast: 0,9-1,0; putere de sepa-
rare: 70 linii/mm; ţ k' = 28.
Fortepan-Film - 27: Film ortopancromatic; sensi-
bH!tate 17°DIN; se ă la ă verde ă
ă factor de contrast: 0,9-1,0; putere de sepa-
rare: 80 linii/mm: ţ k = 25.
Forte Pan - Superfilm - 30: film ortopancroma-
tic; sensibiiitate 20
o
DIN; se ă la ă verde
ă ă factor de contrast: 0,8-0,9; putere
de separare: 10 linii/mm: ţ k = 29.
Forte Pan - Rapid Film - 34: Film pancromatic;
sensibi.litate 23°0'IN; se ă la intuneric; fac-
tor de contrast: 0,8-0,9; putere de separare: 65 linii/mm;
ţ k = 32.
Forte Pan - Ultrarapid Film - 37: Film pancro-
matic; sensibiHtate 26°DIN; se ă la intune-
ric; factor de contrast: 0,8; putere separare: 60 liniil
mm; ţ k=35.
FILME FORMAT 24x36 mm:
Forte Pan 21': Film sensiibilitate
l1°DIN; se ă
ă factor de contrast; 1,0; de separare: 85
linii/mm: granul.atie: k=23.
Forte Pan Super 300: Film ortopancromatic; sensi-
bilitate 20°DIN; se ă la ă verde ă
ă factor de contrast: 0,8; putere de separare:
75 linii/mm; ţ k=27.
Forte Pan 34°: Film nAr"lc:rO!l1l'lfic:
tate 2SODIN; ă la înt .. "",rir·
trast: 0,8; separare:
k=30.
PROCEDEE SIMPLIFICATE
PENTRU FOTOGRAFIA
a........--C LOR
Se ş ă pentru ţ fotografii lor În culori
este necesar ă se ă în ă de materialele
respective color - film ş hîrtie - cîteva ă pentru
prelucrare, care se ă repede, o ă
foarte ă a ă ş ă pierdere de timp pentru
ţ unor rezultate nu totdeauna încurajatoare.
Metoda ă ă mai jos, foloseste o
ă ţ de developare, atît la developarea fil-
mului cît ş la prelucrarea hîrtiei color, indiferent de
marca de ţ ca ş de vechimea materialului
ţ ţ unor rezultate ă ă
fru cei care nu sînt prea ţ ş ş doresc ă ţ ă
fotografii de familie tehnicolore.
Cum se face fotografierea?
Se ă aparatul fotografic cu film negativ color
pentru ă zi. ă se ş ţ de
fotografii «in aer liber», se fac fotografiile dimineata
preferabil ă la. ora 10, redarea culorilor fiind ă
la alte ore existînd dominante de culoare.
se face pentru sensibilitatea ă pe cutia filmului
cu precizie, ca ş la filmul alb-negru, folosindu-se
tabel de expunere sau, ş mai bine, un exponometru
fotoelectric. i
În ă ş ţ de fotografii-portret,
la lumina artIfIcIala, este preferabil ă se ă
film negativ color pentru ă ă (tungsten
nitrafot). Se poate folosi ş filmul color'pentru
de zi, utilizînd un reflector ă ş cu ţ ă reflectori-
ă ă sau acoperit cu celofan albastru. ExptJ-
nerea se face, ţ ă ţ unui expo-
nometru fotoelectric.
La expunerea filmului color negativ se va observa
cu ţ ca subiectul fotografiat ă fie integral
luminat. La fotografierea la ă ă soarele va fi
totdeauna În spatele fotografului. Atunci cind se fac
fotografii la ă ă se folosesc cel putin
ă reflectoare, cu becuri nitrafot de 500 W, În ş
luminos». Fotografiile la fulger electronic (<<flash»)
cer o ă sau ă ţ ă de cea s-ar
la un alb-negru de aceeasi selnsibiliitate.
fotografii cu electronic pe o
pentru ă
o.vn" .... olro tiimul se ă ă proce-
ă uscare negativ
copii alb-negru,
.10 minute
.1-2 minute
.5 minute
.5 minute
.5 minute
.5-10 minute
G.D.O.
Procedeul de developare este ă
Developare . . . .1-3 minute (control vizual)
ă . . . . . . maximum 1 minut
Fixare . . .. '!' •• 5-10 minute
Uscarea se face prin tamponarea foi/or de hirtie cu
ă pentru extragerea excesului de ă apoi se
ă la uscat cu ţ În sus pe o ă de jurnal.
Uscarea pozelor se poate face ş pe ă electric,
înseriat ă cu un bec de 100 W, pentru ca ă fie ă
zit doar moderat, altfel stratele de ă de pe hîrtia
color se pot topi.
Pentru ţ se ş ă ă
Revelator color universal-negativ ş pozitiv
ţ ă de developare pentru color 3,5 grame
Sulfit ae sodiu anhidru . . . .2- grame
Carbonat de sodiu anhidru. . . . 40 grame
ă de potasiu ă ... 0,5 grame
Benzotriazol •••..... , ..... 0,015 grame
ă . . .. . . . . . . . . . ă ia 1 litru.
Ca ţ ă de developare pentru color se folo-
ş fie dietil parafenilen diamin sUlfat, fie etil oxietil
parafenilen diamin sulfat sau colorat. Asemenea sub-
ţ se ă În ţ În plicuri de cîte 10 g.
De asemenea, ş benzotriazolul, care are un puternic
efect antivoal. Prezenta lui este ă mai
atunci cînd se ă pe materiale trecute de terme-
nul de ţ Pe material ă benzotriazolul
nu este necesar, dar ţ lui ş de surprize
ă O dozare ă se poate ţ astfel:
se ă 1 g de ţ ă În 100 de ă Din
ţ ă - ă inainte de folosire - se
pune În revelator 1,5 cm
3
• Metoda este ă pentru
orice fel de revelator alb-negru sau color atunci cînd
materialul pozitiV sau negativ este trecut de termenul
de ţ
Temperatura ţ nu este ă Pentru deve-
lopare se ă o ă În jurul a 11fC. Este
necesar .. ă se ă temperatura ă În
camera în care se ă sticla cu revelator pentru ă
este In functie
+utc
200% 130% 100%
deveiool'lrl'l În procente:
+2Z'C
80% 70%
+1SOC,
gelatina
RELEU 'DETIMP PENTRU'
LABORATORUL
FOTO
Releul de timp propus are aplicabili-
tate la copieri ş ă putînd stabili cu
precizie orice timp de expunere între
0,5 ş 100 de secunde.
In varianta ă releul poate fi
utilizat la aparate de copiat ş de ă
ă cu bec de 6, 12 sau 220 V,
prezentînd principalul avantaj al obiec-
ă ţ in ceea ce ş efectuareâ
timpului reglat (acest timp nu depinde
de durata ă ă butonului de pornire,
ci scurgerea lui începe de-abia din
momentul ă acestui buton).
Partea ă a releului de timp
o constituie o ă ă de tipul
ECC-82 în montaj basculant, monostabil,
avînd ca element de temporizare un
circuit R-c (format din condensatorul
C care se ă în ţ de ă
prin redresarea ă 1n cir-
cuitul de ă al primei triode). Eliberînd
butonul BP, acesta revine de la sine În
ţ ţ ă comutînd condensatorul
CI ă În regim de ă pe
Ing. BOER ZOl TAN
ţ RI ţ +R3 fixate la o
valoare ă de timpul de expunere
necesar. Pe durata ă ă conden-
satorului, grila primei triode se poziti-
ă acesta Începe ă ă ş face
. ă basculeze ş trioda a doua, În al ă
circuit anodic este conectat releul R.
Astfel, releul se ă ş ş inchide
contactul ă doar atîta timp cît ă
ă condensatorului CI'
Montajul se pune în ţ pnn
închiderea ă K,l' Întreru-
ă în momentul încniderii lui,
ş ă contactul releului, servind pen-
tru efectuarea ă imaginii. În-
ă K3 ş K
4
ş ă ă ne-
voie, ţ f\ ş Ra' Condensa-
torul C
3
ă ţ ă re-
leului excitat.
Transformatorul Tr ş la ali-
mentarea filamentului tubului ECC-82
ş la alimentarea aparatelor de ă
sau copiat, posedînd bec de 6 sau 12 V.
MICA BIOGRAFIE A
SUBSTANTELOR CHIMICE
UTILIZATE DE
FOTOAMATORI
Pentru majoritatea fotoamatorilor chi-
mia ă un domeniu În care se
pot spune multe, dar ă obtinute
sint discutabile. Idealul ar fi ă facem
fotografii ă ă ă ş nimic din
ceea ce se petrece in laborator. Aproape
toate manualele ă o atentie
ă pentru problemele de foto-
compozitie, luminare ş «utilizarea sub-
stantelor gata preparate de ă
de materiale foto».· Ş ş rezultatele
obtinute sint strict dependente de micile
mistere ale chimiei foto, ă ă a ă
ş nici cele mai bune substante
«gata preparate» nu ă ş ă
rile. ă vom prezenta in acest ciclu de
articole acele ş care sint strict
necesare ă inteligente a substan-
telor chimice, ă ă riscul de a transforma
laboratorul foto În laborator de chimie.
Unele lucruri este bine ă le ş pe
ă pentru a ne da seama de posi-
ă care ne stau la dispozitie, la
altele nu vom face apel decit in cazuri
de accident sau cind ă procedee
speciale. De aceea, ordinea de tratare
ă nu va fi nici cea ă nici
aceea pe care o impune tehnologia
foto, ci ordinea pe care' o impun frec-
venta ş ţ ă anumitor
substante in practica ă
EMULSIA FOTOGRAFICA
Primul ş poate cel mai important com-
plex de substante chimice de care de-
pinde rezultatul final este emulsia foto"
ă De· structura ei depind in princi-
pal granulatia, factorul de contrast'A
terea de separare ş tot de structup
depinde uneori pOSibilitatea de a explica
ş remedia anumite defecte ale negati-
vului sau pozitivului. Emulsia fotogra-
ă este ă dintr-un strat subtire
de ă in care sint incorporate
ă de argint sensibile la ă
in emulsie se mai ă incorporate
ş alte substante care ă defectele
de turnare ale gelatinei sau care extind
sensibilitatea ă de argint pentru
diferite componente ale spectrului lu-
minos.
J,PI?E AP't)EMAI?IT

Pentru miez se vor folosi tole de tipul
E-16 cu grosimea pachetului de 30 mm.
Primarul pentru 220 V va avea 980 de
spire din ă de Cu-Em 0,4 mm. Se-
cundarul pentru alimentarea filamentu-
lui de 6,3 V al ă ECC-82 va avea 30
de spire din ă de Cu-Em 0,5 mm.
Secundarul pentru alimentarea aparatu-
lui de copiat sau de ă pentru 12 V
va avea 60 de spire din ă de Cu-Em
1,5 mm, cu ă la 30 de spire pentru
6 V.
ă se ţ ă a se folosi
releul de timp numai la un aparat de
ă sau de copiere cu bec de iluminare
In stare ă stratul de emulsie
depus pe suportul de celuloid sau pe
placa de ă a negativului are o grosi-
me de 10-20)1, iar pentru pozitive 3--6)-'0.
GELATINA FOTOGRAFICA
Este ă dintr-un amestec de
gelatine care contin ş alte ă ţ
Aceste ă ţ au o ţ ă esen-
ţ ă din punct de vedere chimic ş a-
vînd În vedere ă obtinerea gelatinei nu
se face prin ă ci prin prelucrarea
unor produse animale, este bine ă ne
ă la un sort de ;Ume ale ă carac-
te('istici sint constante. Accidentele po-
sibile sint de genul: un ă fur-
ă gelatine cu un grad de umflare
mai mare decît un altul, astfel incit o
ş ă care intr-un caz a dat
rezultate bune poate fi prea ă
pentru ă caz. Gelatina ţ ă
ca prote.lor al ă de argint, men-
tinindu-Ie in stare ă ş impiedi-
cind reducerea ă a acesteia ă ă
actiunea luminii) sub actiunea revelato-
rilor.
In mod normal (stare ă gelatina
contine 10-200h ă 1n ă rece volu-
mul ă ş de citeva ori, iar la 400c
amestecul ă ă trece in ţ
de ă In orice' caz, din punct de
vedere practic este foarte important ca
orice prelucrare a filmului In laborator ă
se execute la temperaturi sub 2SOC.
Grosimea stratului de ă influen-
Ro
1QDK
f?RE
AP.
...-____ mMA/?/T
2RtJv
de 220 V, În locul transtormatorului Tr
se poate utiliza un transformator de so-
nerie ş cu secundarul rebobinat
pentru tensiunea de filament de 6,3 V.
ţ Cu ajutorul ţ
trului P în montaj reostatic se pot regla
continuu timpi intre 0,5 ş 25 de secunde.
ş (prin deschiderea intrerup-
torilor K3' respectiv K
4
) rezistentelor
R
2
• respectiv R3' ă direct 25, res-
pectiv 50 de secunde.
Schimbind valorile lui C
1
, respectiv
ale lui P+R2+R3' se poate modifica cu
ş ţ ă domeniul de lucru al releului.
ţ ă puterea de ţ a peliculei,
ca urmare a ă halouri/or de difu-
zie. Peliculele mai sensibile au o emul-
sie mai ă ş din ă ă
puterea lor de separare este in mod
inerent ă
ă materialelor foto este ă
direct de gelatina ă De cali-
tatea ă ă depinde in cea mai mare
ă ă rezistenta emulsiei la degrada-
rea ă ă incheierea ă
rii in laborator. Prin ă se ă
produsele secundare ă in strat
ă prelucrare, care pot ... fecta ima-
ginea ă
Temperatura ş puritatea apei de ă
lare ţ ă viteza de in ă
a tiosulfatului din emulsie. Durata ă
ă ar trebui ă fie cu atît mai mare cu
cît stratul de ă este mai gros,
dar in realitate apar abateri destul de
puternice. Cea mai mare ă de ă
lare se atinge la temperaturi de 14-
2O"C. Este important de ţ ă viteza
de ă scade la temperaturi de peste
2O"C (prin umflarea stratului de gela-
ă ceea ce poate ă paradoxal la
prima ",edere.
in anumite conditii, ă unor pro-
cese de tip fizico-chimic, se poate atinge
o ă ă folosind solutii de NaCI,
NH OH, ă de mare etc.
p1i-ul apei de ă ă
puternic viteza de ă De exemplu,
de la un pH==4,4 la pH==7,8, durata ă
ă poate ă se ă ă ă
CARE SÎNT CONSTRUCTIILE PE CARE
LE Ş
Care sint domeniile pe care ţ dori ă le abordim
in numerele noastre viitoare? Cum ţ gradul
lor de tehnicitate?
ţ scrisorile dv. pe adresa: «Tehnium 72»,
ţ Scinteii nr. t, ş
I
Un film are un ritm propriu, ă ţ
se ă ş ă În timpi ţ de cei care le
corespund 11"'1 realitate. Amatorul trebuie ă
ş ă În general, durata ă unui plan
este de CÎteva secunde. Numai planurile care
cuprind o ţ ă ă mai mult
de 10 secunde. Astfel, un film artistic profe-
sional care ă 90 de minute are 10-20 de
ţ 40-80 de cadre ş CÎteva sute de
planuri. Cifrele prezentate au o valoare strict
ă ţ care pot fi întîlnite fiind
ă Duratele sînt determinate de ca-
racterul ţ puterea de concentrare a spec-
tatorului ş În ă ţ ă de «stilul» fil-
mului. ţ ă ă principalul pericol la care
ne expunem la stabilirea timpiior ţ fie-
ă plan este lungimea ă
duce plictiseala asupra In o
ă principiul economiei de timp nu este atit
de strict ca În cinematografie.
Prin «ritmul propriu» al unui film se
ş succesiunea, ş felul În care sînt
ele planurile sau cadrele. Aceste elemente sînt
determinate de logica ţ ş a modului de
prezentare a ei.
Pentru concentrarea tuturor acestor expli-
ţ vom cita dintr-un manual de film, care,
de altfel, este de dorit ă fie citit de orice cine-
amator, ş procedeele, aparatura ş tehnologia
descrise nu pot fi Întotdeauna adoptate de cine-
amatorii din tara ă
«Cu toate ci o imagine ă bine
ă este, În principiu, ţ ă imediat,
restituirea În sala de cinema a imaginilor parti-
ci pante la povestirea ă ă
le În mod continuu, pe o cale ă ă
care nu admite nici cea mai ă Întrerupere,
mintea spectatorului nu poate comanda oprirea
ă pentru a se gîndi, ş cum ş Între-
rupe un cititor lectura ca ă ă asupra unui
pasaj al ă ţ Filmul este acela care, prin con-
sa, trebuie ă ofere momente de ă
de situare În timp necesare
.n.,lIJ.'_.-'"'' cineastului amator - P
ş ţ
ă de
se ă de sau ş
ă de aparat, ă etc. Acestor procedee
le doi termeni, care nu este
exact, ş anume:
Este ă o descriere a
manevrare a de
o deplasare a aparatului de filmat de
subiect, ă modificarea de la care se
ă se ş ă sensul
acesta poate fi lateral,
nu realiza cu aparatul
«În deCÎt În unele cazuri
Se ă de obicei, un
ă care ă pe ş ş pe care se ş ă
trepiedul cu aparatul de ă Desigur ă
utilajul acesta este ţ pentru amator,
dar ţ la ş ă de traveling ă ă
ş considerabil ă ţ de exprimare
ă Tehnica ă pune la În-
ă amatorului transfocatorul, care permite
modificarea unghiului de Încadrare cu aparatul
Într-un punct de ţ fix, dar trebuie spus ă
{<traveling»-ul ţ prin transfocare ă
ţ aparente intre planuri, dînd un efect
foarte caracteristic de apropiere foarte ă
a planurilor ă la traveling-ul Înainte.
Se spune ă o filmare este În plongee atunci
cînd aparatul este situat mai sus decît subiectul
ş cu axa ă ă În jos. ă ţ
ă cadrajul subiectului, ş impor-
ţ care acesta o are in ansamblul cuprins
În caracterul ţ luminii
al felului În care se la ă
filmare, scena poate
rea de o actiune care a format' interesul specta-
torului cu un cadru înainte
de
va
nuntul sau asupra
se concentreze ţ
Atunci CÎnd aparatul este mai jos decît subiec-
axa ă ă În sus, se ă un
Subiectul ă ă o pondere
În cadru, dar ş ă care îi
pot da un aspect caricatural sau chiar ă
Concursul nostru - ţ de ă solicitare ă angajînd În ă ă ă ş ţ
fantezia cit ş spiritul practic al ţ - a intrat În etapa ă
ţ ă (pe baza ă la chestionarele-test) cit Ş prE!se,lee;fia
cel mai adesea veritabile anteproiecte ale ă cu care ă
I"n .... l"il'r.,,\ au· ă ţ noastre ă Înscrie În etapa ă un ă de
dintre care:
di!:;pc)ziti\l'e ş de fotografiere;
ţ ă practice foto ţ
Conclurentii ş in etapa ă ă ă ş ă ă pe adresa ţ ă
cazul În care ă dintr-un motiv sau altul, se dovedesc netransportabile (sau nu
intermediul ş juriul ă a fi informat din timp pentru a ă ţ ă
Cele mai bune ă În afara premierii lor ă vor fi prezentate ţ
spe,clale, sub egida C.C. al U.T.C.
continuare, ă numele ţ ş În faza ă ş denumirile foarte succin-
ă a ă retinute pentru concurs.
Ă
2. Balogh Vendel
Sighetul ţ
3. Bodesc Vasile
ş
4. Filipescu C. Gheorghe
Prezentarea ă
Magnetofon adaptabil
o ţ ă
Dispozitiv de expune
ă
Teletermometru
nic tranzistorizat
ţ - ă ă «Ceas vorbitor»
5. Sergiu ă
ş
9. Gheorghe Pu
ş
Numele ş prenumele
(localitatea)
1. Amon Francisc
Lugoj
2. ă ă Marcel
Oradea
3. Costache Dumitru
ş
4. Crivilaru Mihai
Giurgiu
5. Ciurescu Toma
ş
ţ de telec
ă pentru navomodele (hi
droglisor)
ş ă ă
ă
Vehicul amfibiu
Aparat de zbor pliabil
Dulap (stativ) mini
rator
Autogir În varianta
«DAV»
Marta Florian
ş
ă Leontin
ă - Hunedoara
4. State Gheorghe
ş
8.
Stoenescu ţ
ş
9. Martin C.
ş
o.
6. Gheorghe Puiu
ş ţ
7. Horhat Gheorghe
Sibiu - ş ă
8. Jonesculon
ş
9. Kaszoni Bencze
Covasna
Prezentarea ă
Amplificator
niar
Magnetofon adaptor
Receptor
ă
ă
tron» 8
Receptor UM
5 tranzistori
Stabilizator de tensi
cu semiconductoare
Convertor pentru benzii
de amatori
ă originale cu
nu este limitat.
fost admis În
ă ţ su-
pe care le consi-
de valoare sau supe-
celol inscrise in concurs
(dar care nu au fost gata terminate
la 31 decembrie 1911), juriul
de acord ă le ă direct
in etapa ă
R
dar dorim

1
II
R
ă cu autoturismuB
Din ă majoritatea dintre noi nu ne ă ă
printre ţ posesori ai unui garaj ă
Dar ş ş o ă de schi
intr-o ă la Predeal, de ex:el'1i1p!u.
ne ă ă ă ă ş in
ă deci de ce ne va preocupa pro·'
blema circuitului de ă a motorului
nostru. ş fabricantul ne-a asigurat
ă circuitul de ă este «sigilat» ş ă
Înainte de cel ţ 2 ani sau 30 000 km
nici nu trebuie ă ne gîndim ă la el,
practica ă auto ne-a demonstrat
ă lucrurile nu stau tocmai ş
ă nivelului de lichid din vasul
de expansiune ă de ş ă ţ
insesizabile ş virarea culorii spre un
ş suspect ne ă la un
minimum de ţ
Cele de mai sus ă nu trebuie ă ne
sperie, putînd fi considerate normale
cll;,:.. Ia un automobil de ultimul tip.
Ne vom ocupa deci de ţ ameste-
cului cu care vom completa sau chiar
vom Înlocui antigelul «uzat» din motor.
Amestecul respectiv trebuie ă îndepli-
ă CÎteva ţ pentru a putea fi
utilizat ca antigel:
- punct de congelare CÎt mai coborit;
- stabilitate ă În timp a pro-
ă ţ fizico-ch i m ice:
CARTE DE
Autoturism cu 5 locuri - motor
sub cerul liber.
_____ ____
O 10 20 30 40 DC
rEMPER4TURA IJE
A AN7ESTeCUi.LIIf ANT/(jEt,'
- corozivitate ă eventual ă
anticoroziv ;
- ţ ă a ă ţ cu
tem peratu ra ;
- punct de fierbere Înalt;
- ă ă ă CÎt mai mare;
- ţ de cost minim.
ţ de mai sus le corespund
În cea mai mare ă ă amestecul de
etilenglicol, ţ ă ă din
ţ
Cîteva ă ţ fizico-chimice ale
etilenglicolului
Diagrama din fig. 1 ă ţ
punctului de ţ al amestecului În
ţ de ţ acestuia. Dia-
grama din fig. 2 ă o ă caracte-
ă ş anume ţ temperaturii
de fierbere a amestecului de etilengli-
ă În ţ de ţ Tot
aiCI. avînd În vedere ă majoritatea
autoturismelor moderne ă cir-
cuite de ă sub presiune. s-a indicat
ţ temperaturii de fierbere
Formula ă
Prezentare
Punct de solidificare
ţ 100%)
Punct de fierbere
. Densitate la 20°C
ş de suprapresiunea de reglaj a supapei
vasului de expansiune.
Din cele ă diagrame se ă
ă nu s-au indicat valori pentru o con-
ţ peste 50%. întrucît ridicarea
În continuare a parametrilor de mai
sus devine ă practic, iar
ţ de cost ş sensibil.
Prepararea amestecuJui antigel În pro-
ţ ă (conform diagramei din
figura 1) se face prin diluarea etilengli-
colului (100%) cu ă ă sau, În
lichid "iropos - dulce
19T'C
1,43 g/cm
3
lipsa acesteia, cu ă de ploaie sau rezul-
ă din topirea ă
Deoarece amestecul astfel ţ este
ş acid, pentru neutralizare se ă
cîte ţ bor;lX4Î) se ă ă indicele
de aciditate «pH», care trebuie ă urce
ă la ă cu 6,5 ă la 7,5.
Ne trebuie ţ ă ă ÎntruCÎt bo-
raxul În amestecul de etilenglicol se
ă cam Încet. Hirtia indicatoare de
pH se poate procura de la orice labora-
tor de chimie.
sincronizate, ma.neta de ă 1n mijloc,
la podea. din cu suspensie indepen-
ă amortizoare telescopice cu
dublu efect.
Axa din spate ă cu arcuri semieliptice
ş amortizoare telles,coipic:e cu dublu efect. Ca-
roseria cu 4 metalice. Dimensiunile:
mea 1 490 mm, ampatament 2800 mm; ecar-
tament ţ ă 1 470/1 420 mm; garda la
sol 180 mm; raza de viraj 5,5 m; cauciucuri
7,35-14. Greutate proprie 1 400 kl'; ă
ă 450- 500 kg. Alternator 12 V W;
acumulator 12V -54Ah; accelerare de la O ia
100 km/h În 21 de secunde.
7 1 800 mm, ă ţ ă ă 145 kmjh.
ş
- -- - - --
.......-
-- - ---
- -
....-
---

B a
-- -- -- -- -- ---
- -- - -- -- -- -
- -- - -- - -- -
- -- - -- - -- -
- -- - - -
- -- - -- -
- -- -- -
B 1
- -- -- --
- ------ -
- --- ----- -
- -- -- -- -
- -- -- -- -
-
---
-

-
- ---- - --- -
=== --- - - -- -

--- --- -- -
alDlnaJarl
-
Vom descrie În cele ce ă citeva mici ă care vor ă ă ţ
considerabil ţ de conducere ş ă ă În autoturism.
Ele au fost realizate pe un autoturism «Trabanb> 601,
ă se pot extinde ş la alte tipuri de autoturisme.
Aceste ă ă ţ de conducere sau cele de confort ş se ă la:
reglarea ă ţ aparatelor de bord, un indicator optic al fazei lungi
mai vizibil decit la «Trabantul» cu kilometraj rotund, sesizor optic al frÎnei de ă
ă retrovizoare cu ă din ţ zi-noapte,
adaptarea unei brichete electrice etc .
a
fiG.!
REGLAREA Ă
APARATELOR OE BORD
Pentru autoturismele ce nu sînt pre-
ă cu ă posibilitate, se poate
construi dispozitivul descris mai jos,
In principal, dispozitivul este ă
dintr-un potentiometru bobinat plasat
În partea ă a volanului, sub bord
Se poate tolosi cu SUCCes un poten-
ţ avind o ţ ă de cca 15-50
ohmi, in ţ de tensiunea de ali-
mentare, puterea ş ă becurilor.
U
Astfel, R = - (ohmi), unde U - ten-
I
siunea de alimentare ţ I - intensi-
tatea curentului de alimentare (am peri).
P .n
I = --, P - puterea ă de
U
un bec ţ n - ă de becuri.
Din ţ se ă ă un ţ
metru pentru difuzoarele de radioficare,
la care se face o ă modificare, in-
trucît rezistenta ţ ă a acestuia este
de 100 de ohmi. Pentru aceasta vom
ş pe care este bobinat
firul de ă ş vom debobina acest
fir. Din lungimea ă firului elimi-
ă o lungime ţ ă cu valoa-
rea (100 - R) ohmi, ţ astfel un
fir a ă lungime va avea ţ
ă de valoare R ă anterior.
Acest fir il vom rebobina pe bucata
de ş ă ce in prealabil am re-
dus ă acesteia (reducerea ă
se face numai pe o ă ă nu-
mai la capete la valoarea ţ ă astfel
tncît firul ă fie distribuit uniform pe
ă lungimea ş cu pas de
cca 1 mm. Pentru a stabili noua ă ţ
ne putem folosi de un fir de ă de 'o
lungime ă cu a firului de ă
ţ astfel modificat ţ vom
monta pe o ă de material izolant,
iar conexiunile le vom face cu ă
fire scurte fixate pe ă cu ş
M 3 sau M 4. La aceste ş se vor
prinde, cu ajutorul unor papuci, firele
a ş b (fig. 1).
ţ conductorului b va fi intre
Q,75 ş 1 mm
2
, acesta ţ
la lungimea ă
Tot ansamblul astfel realizat se fixea-
ă la locul dorit, pe axul potentiometru-
lui montîndu-se ş un buton.
INDICATOR OPTIC
AL FAZEI lUNGI
la autoturisnele «Trabant» 600 ş
601, ce sînt ech ipate cu kilometraj ro-
tund, ecranul albastru ce se ă
la aprinderea fazei lungi este ascuns,
observarea lui ă mai dificil.
Pentru ă acestui dezavantaj,
pe peretele frontal al bordului a fost
instalat În imediata apropiere a kilome-
trajului un mic disc din stiplex, iar În
spatele bordului, În dreptul acestui nou
ecran, un suport În care a fost montat
becul scos din kilometraj. ţ
ă În acel loc bordul a fost ă cores-
ă Montajul se poate face ş pe
partea ă a bordului, În axa
kilometrajului, alegerea locului ă
la latitudinea constructorului.
Se mai poate utiliza În acest scop Ş o
ă de semnalizare cu suport, exis-
ă la «Fiat» 600, ă in fig. 2.
Aceasta are avantajul ă ă nu-
mai a fi ă pe bord ş ă posi-
bilitatea ă ă ţ
I
55
.se lndoait!
I
I

I
M
n
/t
t
Gras.2mm

/ + 1 '1:
I
4.13
I
4. gour: q,5
!
60
I t=/8.J
Ă RETROVIZOARE
Unele autoturisme nu sînt ă
cu ă retrovizoare ă (pentru
noapte, cînd În spate ă aproape
un alt autoturism ce are faza ă
ă iar la autoturismul «Trabant»
schimbarea oglinzii se face incomod,
aceasta trebuind a fi ă cu 180° ş
ă în noua ţ Efectuarea
acestor manevre în timpul mersului
este ă ă iar continuarea dru-
mului cu lumina in ochi de asemenea.
Personal, În locul oglinzii retrovizoare
originale a ş am montat, cu
ajutorul unei ă ţ de ă de 2mm
grosime, o ă pentru autoturis-
mul «Fiat» 124 sau 125, fiind pe deplin
ă de rezultate. Suportul de
prindere pentru autoturismul «Tra-
bant» este ilustrat În fig. 3.
SESIZOR OPTIC AL FRINEI DE Ă
rn scopul ă mersului cu frina de ă ă este bine a echipa autoturis-
mul cu un avertizor optic. Aceasta se poate face prin instalarea la bord a· unui
bec cu ecnm galben, aprinderea lui ă de ă un contact normal închis
ce va fi ţ de ă pirghia frinei de ă
Se poate utiliza foarte bine ca contact normal inchis un ă de ş ă
de frigider «Fram», montat pe un suport ă astfel incit atunci cind
pirghia frinei de ă este putin ă din pozitia de repaus contactUl electric ă
fie stabilit sau orice alt contact care satisface ă conditie.
ă electrice se vor face astfel:
Conductorul cu tensiune se ă la o ă a ă de la ă
ă ă ă un conductor la bec, iar prin bec circuitul se
inchide la ă
Alimentarea cu tensiune se va face dintr-un punct unae aceasta apare la sta-
bilirea contactului aprinderii. Cind vom dori ă pornim 'autoturismul, becul aprins
ne va avertiza ă frina de ă este ă ş vom proceda in ţ ă
De asemenea se poate utiliza ş ă cu suport mentionatA anterior.
o
BRUCHETA ELECTRiCA DE 6 V
Pentru cei ce doresc ă instaleze
bordul unui autoturism cu insta'
ă de 6 V o ă ă
jos ţ ce trebuie efect\"
acest scop.
Bricheta auto ă este cea care·-
ă autoturismul «Moskvici» 408,
ă de la magazinul cu piese de
schimb, la care ă lungimea rezisten-
ţ se reduce la ă Modulln care
se ă ă ţ este
ă
Se desprinde din ă ă exte-
rior al rezistentei ş ă cu ă se
ă ţ ă la atingerea
lungimii de 260-270 mm. ă lungi-
me se ă prin ă ă
restul În stare ă in peretele de
care a fost fixat ă exterior al rezis-
ţ se ă ă ă cu (f) de
2 mm, cu ţ dintre centre de
aproximativ 4 mm, ţ mai Înapoi ă
de locul in care ajunge noul ă al
ţ Acesta se ţ prin cele
ă ă ă cum se ă in
fig. 4, iar apoi, cu o ă ă se
Îndoaie ă ţ astfel incit
spirala ă fie ă
ă ă sub ornamentul din
material plastic al butonului, se poate
plasa unul dintre simbolurile prezentate
in fig. 5. Pentru aceasta este ă
scoaterea ornamentului, care se poate
face ţ cu ajutorul unui ac sub-
ţ ş bine ţ pe conturul orna-
mentului. ă scoaterea acestuia se
va ă stratul argintat prin frecare
pe o ă ă
Simbolul se ă cu ş negru,
pe un disc din hirtie de calitate, avînd
diametrul ş
Montarea brichetei se poate face in-
tr-un ş avind (f) de 23 mm practicat
in bord sau pe un suport suplimentar
imaginat ă ţ ă Este preferabil
ca ea ă fie ă in ş fel incit ş
pasa gerul ă ă acces Up'. Racordul
electric se face cu ajutorul unui conduc-
tor avind cel pufin ţ de 2 mm
2
la
o ă unde ă permanent tensiune.
ă astfel ă bricheta rezisten-
ţ nu este ş ă la ş se va
mai scoate o ă din lungimea ă ă
Ing. MARIN PETRESCU
R 5
ş bocanci pentru schi ia Jocurile
lenta alunecare pe ă ă a schiorilor ă ţ În pantaloni
ă ş molefiere sportiv de rigoare acum vreo
decenii - la noilor stiluri
a parcurs un
modern au adus
În material decisiv: scniul
ş corolar inerent, ă ţ ă pentru schi.
care lemnul lame-
ţ de
CI ă În
cu fibre longi-
ş (de obicei,
a-i aduce soliditatea ş
o ă
(8 Momentul ă
ă ş nu se
se inerentele ă ă
ă Cu ajutorul
ă
În urma ă
este
II
Ajustarea ă pe dimensiunile bocanc ului numai
în ţ ă cuplajul magnetic fiind fix. De subliniat ă
magnetilor - de 75 kp, 90 kp sau 110 kp - se ş noilor
riale magnetice ă ţ ş dimensiuni reduse la ţ magnetice
marQ puse la punct nu pentru schiori, ci ... pentru ţ
Sania pe care
canadian -
ă ofr\rt., ... ilio
Pe trasee
pe cele " ... ''' .... '''ril·o
ă in
ţ ă o posibilitate
recreare în aerul ă ş
al iernii.
Pentru a o ţ
de o ă cu lungimea
Clasicul peisaj de ă dominat de albul
imaculat al ă ă definitiv împins
spre ă violent contrastante ş
implicit, spre o anume «elementarizare».
Dar ş În fotografia colol'
acceptat, se pare, ă
coloristice ale iernii.
Un Întreg arsenal tehnic - În care filtrelo\\'
de culoare revenit un rol decisiv
- a intrat in actiune ...
aceste ă fotografii,
rei ntrol:BucÎru:B culoarea!
realizate?
care le vom ă cu metal
aluneca mai bine, vor asigura aeDlcIS,,!-
rea saniei.
În
ă ţ de cca 30 cm. Pe lungimea
În ă ţ se ă
care le face dintr-o
cu grosimea de 2 mm ş ă ţ
'TIm. Peste aceste suporturi
'" orijin - se trece o
"IL! un cabiu
virajeior
<lole,
'sale ne
partea ei
24 PAGINI ă pe
ă ă ţ cu sania ş
cele acoperite
de
este
nu ţ ă in-
cu schiuri, ş ele
o asemenea sanie
ţ cu ţ din metal
în schimb devin necesare supor-
lemn.
1
. INSTR.U·C-';UJNI: ţ care ă in. mod' ţ
Nu ă ă ţ ş ţ ă ţ ţ ·rezohrare.
.. .... . . ţ ă ş Z din . acest ţ .
.. ' . Roata X .are ş ţ ă roata Y.
Roata. Yare40 ş ă roata ţ 1.09 de ţ
1 •. ă X se ş mdirectia ă ă ă ă
Y seva ş in: .
q) ş ţ cu ă
b) directia ă ă ţ
2. ă X se ş În ţ ă ă de ă ă
Z se va ş În:
a) ş ţ cu ă
b) directia ă ă ţ
3. ă Z face o ţ ă X va face:
a) 1/5 dintr-o ţ
b) 5 ţ
c) 1 1/4 ţ
4. ă X face o ţ ă Z va face:
i'I) 115 dintr-o ţ
b) 5 ţ
e) 1 1/4 rotatii.
S. ă X face o rotatie ă cîte ţ va
face Y?
a) 9.. ţ
b) 1/2 rotatii;
c) 20 de ţ
6. ă o a patra ă ţ ă este ă între
X ş V, cum se va ş roata Z:
a) mai repede;
b) nici mai repede, nici mai încet;
c) aceasta depinde de ă celei de-a patra roti.
7. ţ desenul de mai sus. Roata A are 4
ţ ş roata Bare 1 dinte. Cînd nu este ă ă se
ă B este ă inapoi în ţ ă prin
ţ arcului de ţ C. De
a) deoarece A se ă cu B ş deoarece B
nu se poate roti continuu din cauza arcului C, ă
col A nu se poate rofi continuu;
b) ă roata A se ş in sensul acelor
nicului mai mult decit o ă afunci sau B va întinde
arcui prea mult ş astfel va forta aparatul ă se ă
sau arcul se va rupe ă tensiunii;
c) A va putea continua rotirea. provocind dintelui
ţ B o ş în jos ş În sus de 4 ori la fiecare rotin
a lui A.
o SUGESTIE Ă
SAPPORO
Cu ocazia. fOC:Urllor Oliil1nice de ă de
la Sapporo ă În vînzare
o ă emisiune ă din 6
ă ş o ţ ă
Cele 6 valori ale seriei ă simbolic
discipHnefe principale ale acestor jocuri -
patinaj artistic femei, hochei pe ă biat-
Ion, bob, schi ş emblema J.O
ţ emisiunii - grafician Eugen Palade
- ă ă ă ă pe
un fundal format dintr-un fulg de ă ă
ş cele 5 cercuri olimpica.
• ţ ă dv. cu SOlutiile
corecte ale testului, ă cite 5 puncte
pentru fiecare ă corect. Totalul de puncte
realizat ţ cu punctete ţ la
ă spatiale» ş ţ inventivi»
publicate in numerele 11 ş 12 ale revistei ş
apoi raportati-I la ă etalon:
CapaCitate foarte ă de ţ
gere a mecanismelor .•.•..
Capacitate ă de intelegere a
mecanismeior •.• • • . • . .
Capacitate ă ă de ţ
legere a mecanismelor . . • . .
Cap.acîtate ă ă de in-
telegere a.mecal'lismetor ..
pe dintele care ă ţ B
ceastâ. ă pp lovea!snainreid/t),r'I'1"1"/>:,
pivotat e, la care .unul dintre
Încît ă ă ppp, orovcJCÎnd·r'o·tij
ţ ă Ar putea acest mecanism ţ
formitate cu descrierea ă ă
a) Nu;
b) nu, ă ă
c) da, ă mingea este destul de grea.
9. De cîte ori se ş În jurul ei
de 5' bani pe care o rostogolim pe
monede de 5 bani:
a. o ă ă
b. de trei ori
c. de ă ori
10. În figura ă ă roata ţ ă din stînga se
ş
a. În sensul acelor de ceasornic
b. În sens contrar acelor de ceasornic
c. nu se ş de loc
11. Cum se ă un automobil pe o ă cu
polei?
a. prin introducere in ă
b. prin frinare cu frina de ă
c. prin pietre puse la toate 4 ţ
12. Automobilul tiv. a ă În ă prin spargerea
unuia dintre cauciucuri. Care este prima ţ pe
care o ţ
a. demontarea ţ in ă
b. ridicarea automobilului pe cric
c. ş ţ la roata În ă
13. O cutie ă ă În cuie este mai ă decît
ş cutie ă
a) Desigur;
b) nu;
c) nu ă
14) Desenu! de mai jos ă 3 tipuri de combinare
a ţ Fiecare scripete ă ş 1 kg. Greu-
ă ţ ă ţ la o greutate de 500 kg. Alege1i
tipul de scripete care va solicita o ţ ă
În ţ ă de ă ă pentru a ridica greu-
tatea.

Ing.

8

7

25

11
Z=Z4dinti R 8'

'~

~cl

~WI~~~~~~~~~.~l~-

~""'-'-U..t.."4-:-,,:,,'"j~~;'Z::J--r;/f Il7ift/01 kIZ/J TI~
~_.

_________I"':l ...
I

rj;26 -------.
Z =: 24

:0

m::::: 1

dmtl
>

t.

. ....._ - -

r--~"';'----I----------r

~i

1,

-1--.--.-...---A-_ _ _
2

,

/

gauri

...I.!L...--I.._.......L..

Cf 2.5

10

15

7
7
"hti,,~•• i;

receptoarelor de telecomandă diverselor comenzi pe care le - servomecanismele reprezintă, dispozitive electromecanice apte să electrice deplasări liniare leviere. servomecanlsme la statiile de teledouă canale, co'nstructorul modelul, renunţînd la filtre acordate care măresc ,",ro... '''', .. ",,,,, instalatieÎ. schemelor' selectionat cîteva servomecanisme, căutînd conditii: constructii sigu'ranţă în fune·

de transmisie 1/10. Piese-

le servomecanismului se asamblează pe o bucată de tablă de OL 38, groasă de 1mm, O variantă a servomecanismului SM 1 este construcţia prezentată în figura 2, unde levierul 8 este legat cu un resort spiral 9, pentru readucerea la zero a levierului 8 în momentul încetării semnalului electric. În această variantă SM 1. 1 se va utiliza un receptor cu două canale (fig. 3), Levierul 8 este legat printr-o tijă 10 de mecanismul de directie al modelului. Tot pentru un cu două canale este şi servomecaniSlYlul SM 2 format dintr-un eiectromotorl (3 rotaţii/ minut) pe axul căruia este un melc 2 ce angrenează cu o roată malcată 3, montată liber pe un ax 4. Eiectrocolier 5, articulat motorul 1 este montat Într-o 6, pe o 7, colier care este într-o unuÎ contact Între unui resort spirala. La a mecanismului de melcul 2 rotindu-se în continuare se va de roata 3. Servomecanismu! SM receptoarelor mc,nocar1ai. mecanismului de de nr("\n!ll~ia mişcarea de rotaţie o roată 3 solidară se lIa monta liber pe un ax 5 este fixată .'a rîndul ei . - " .. nn .. , 4 antrenează roata 8 pe

al cărei ax 9 este montat un disc programator 10 un levier 11. Axul 9 este ghidat în bucşa 12, cu o piuliţă 13 tot pe placa 7. Pe discul programator 10 «calcă» trei perii 14, 15 şi 16, fixate în două piese 17 ŞI 18, cu ajutorul a două şuruburi 19. Din figura 6 rezultă modul de functionare a servomecanismului SM 2. La un impuls, releul R (a! receptorului) închide circuitul de alimentare ~I electromotorului 1 prin perii le 14 şi 15, rotind levieru! 11 spre stînga, care rămîne in această poziţie atîta cît durează impulsuL la încetarea acestui impuls motorul 1 primeşte tensÎunea de alimentare periile 14 şi 16, aducînd levierul 11 pe poziţia «O». impuls roteşte levierul11 spre dreapta, circuitul de alimentare al electromotorului 1 fiind închis periile 14 şi 15. Deoarece cele două variante SM 2.2 şi SM constau numai în modificarea discurilor programatoare, le vom analiza numai schemele (fig. a şi electrice de legătură. La un impuls scurt (fig. 7a) se închide circuitul schimbînd sensul de alimentare a MP al iar la un lamelele 14 este

alimentare Deci, servomecanÎsmul SM 2.2 ,următoarelor comenzi: drept stînga; dreapta.

cu osciloscopul catodic cu spoturi multipie.. stînga. Circuitele oscilante pot fi acordate ajutorul unui undametru dinamic (fig. fiind de 14 mm.3. se utilizează un măsurător de cîmp (fig. SRF * L:: 75 splre tjJ O.lCuEm Cv MHz 5 spire g. D. După cum rezultă din figura 7. iar priza mediană la 2. DZJ08 ?c1 i f+ )oL rlZmlCm~ţ4 În cazul servomecanismului SM 2..comanda înapoi (peria 16 inchide circuitul de alimentare al releului R?! !nversind polaritatea alimentării electromotoruluiIVlP).5 spfre de la punctul! P.5 spire de la colector.comanda stop (peria 15 întrerupe alimentarea motorului de propulsie MP).C. Bobina L se execută «în aer» (0=14 avînd 6 spire din sîrmă de Cu-Ag cu 0 =1 mm.3m-m~c~u'-E-m~"=""------"""'. Poziţia de «o» a acului indicator este reglată cu 1": A 80 splre </Jo. nare fiind stabilit de coaxiaiă a ur-ui circuit iui care poate sesizată pe In~1nl. mers la dreapta inapoi.ru- r-__________________-4~. dreapta. dar un minimum de aparate confecţio­ nate În acest scop. 2 In continuare.comanda stînga inapoi (peria 16 Închide circuitul de alimentare al re~eului R ). 1) format dintr-un circuit Le care În momentu! egalităţii frecventelor fi =f2 asigură un semnal maxim de Ina\tă frecventă ia intrarea diode. Undametrul reprezintă de fapt venta de 27 MHz. /\~-E o modificare a fi-'"'''''''''' . .primul impuls de scurtă durată . stop. comenzile se succed avînd urmă­ torul ciclu: mers în linie dreaptă înainte. mers În linie dreaptă înapoi. 1 mm cu Ag priza la 2. .pe lîngă comenzile sus-enunţate.li nu. caseta metalică jucînd rolul unui ecran de protecţie pentru receptorul de telecomandă care ar putea recepţiona întrerupe riie (scînteile) rotorului.un impuls cu o durată relativ mare de timp comanda stînga (peria 20 Închide circuitul de alimentare al electromotorului 1..' s-a utilizat o diodă Zenner. Prezenţa semnalului este indicată de instrumentul de măsură (35J4A de la magnetofoanele B 41). se mai poate obţine şi comanda stop (fig. mers la stînga înapoi.2.un impuls de scurtă durată .". mers În linie dreaptă înapoi. 09 V. Montajul se introduce într-o casetă care este legată din punct de vedere electric la polul pozitiv al sursei de alimentare (baterie de 9 V).~'rHII!I Deviaţia acului indicator este maxIma egalităţii frecvenţei undameirului lant Pentru a asigura o bună """"-'''". cipiu de funcţionare este bine curwscut de specialitate de către amator!.-__~1=O=O~~.. 120) este oscilator cu emitorul la masă. Prin detectarea semnalului. Pentru verificarea acordului final al unui emiţător. Începînd cu instrumente universale şi terminind. Acordarea circuitelor osci!ante din etajele emiţă­ tOârelor de telecomandă se poate realiza cu ajutorul unui undamefru cu absorbţie (fig.' Punerea la punct a staţiilor de telecomandă reclamă utilizarea unei aparaturi de controi cu o mare diversitate de construcţii. cu materiale uşor procurabile 1 nu mai constituie o problemă complicată. rotind levierul 11 spre stinga).Jncasetate. conform figurii 8.''. Se recomandă ca eiectromotoarele utilizate la construcţia servomecanismelor să fie. stop. potenţiometrul I~J~ r'A. ceea ce conduce la redimensionarea reperelor 17 şi 18. 2) format tot dintr-un circuit LC. de la care semna!ul de înaltă frecvenţă este aplicat printr-o diodă pe baza unui tranzistor P 403 (f3> 100). 7b) după cum urmează: . Undametrul se montează Într-o carcasă metaJică. mers în linie dreaptă înainte.. pe instrumentul de măsură se va obţine o devia tie maximă a acului indicator. avînd posibilitatea de frecvenţe cu un ecart de ±1 MHz (26--2S Tranzistorul P 403 ($. pentru construcţia acestor două servomecanisme sînt necesare patru perii de contact.. torului variabil (2-12 pF) va fi efalonaV'i metru de precizie.. . Desigur că de o asemenea dotare nu poate dispune orice amator. lungimea bobine. pe al cărei capac se fixează o scală etalonată (26-28 MHz) cu ajutorul unui undametru de provenienţă industrială.al doilea impuls de scurtă durată .

IONESCU cupru. variază cu tempe- I .AUREl C.

.. anume: 1. deoarece se vede că se folosesc un număr mic de piese (8 rezistenţe şi 2 potenţiometrl). In acest scop.n. Pentru acest vOltmetru se folosesc două tranzistoaredetip AC 126. Pentru etalonarea aparatului se pun inscurtdrcuit bornele de intrare şi cu potentiometrul P1 se aduce instrurotundă se mentulla zero. O parte din această tensiune este întoarsă în fază către baza tranzistorului capacitatea de . Apoi se aplică la intrare o tensiune continuă de 1. iar Intrerupătorul este basculant sau un comutator pentru ton de la aparatul de la o de". se aduce ~cul instrumentulUi la capatul scaler. Montajul se poate realiza cuţă dt. . 2): Comutatoru' de scală K este simplu cu 6 poziţii. Rezistenţele pot procura M..5 sau 10 V. pertinax sau textolit de grosime. 60.IICU':UUI are o rezistentă internă de 100 krl/V. aşezîndu-se scara corespunzătoare comutatorul Cu ajutorul potenţîom~trului P2.care reacţie Tensiunea de este culeasă de pe sarCina ae 2. 500 V.5 V. instrumentul este etalonat pe toate scalele ?a~ă rezistenţele R1--::R6 au valorile IOdlcate pe schemă. 5. Piesele utilizate sint de dimensiuni reduse. 10.JAF şi cele celule Re formate capacităţi de 0. M1T41-42. i"'Ij.7 a colectorulu!. În funcţie de dimensiunile acestui aparat rezultă dimensiunile întregului montaj. BAGHaUS Vă prezentăm construcţia unui lIoltmetru electronic ce poate măsura tensÎuni continue de la 1 V la 500 V pe 6 scale.1 f i şi rezistenţa de 1K. Astfel. aceste rezistenţe se vor monta după o prealabilă selecţionare prin măsurare din rezistenţe cu valorile indicate (care au o anumită toleranţă faţă de valoarea nominală). care este inversul constantei de timp a circuitu- minusului bateriei către tensiunea sinusoidală recomandă folosirea a două fire flexibile de două culori pentru termînate semnal şi alta pentru cu două banane sau două cleme codi!. ceea ce il situează în clasa aparatelor cu performanţe bune. comutatorul de scală potenţiometrul de aducere la zero P şi întrerupătorul I (fig. Pentru citirea tensiunilor se va folosi un miliampermetru cu cadru mobil de 1 mA toată scala. 100. Frecvenţa oscilaţiilor. care constituie bucla de reacţie a oscilatorului. EFT 353. Intregul sistem se poate monta cutie de material plastic. Pe superioară a cutiei se montează mentul mA.

Indiferent de felul de constructie a aparatului. Bobinaju/ pe suport trebuie executat perfect ordonat. dupi ce i s-a inliturat din interior rezistenta adiţională sau şuntul respectiv. La capete se fixează brăţări din tabli subţire de alamă. Galvanometrul necesar termometrului electric poate fi obţinut dintr-un milivoltmetru sau miliampermetru magnetoelectric daccl. poate părea ciudat ca aceste difuzoare. A doua operaţie consti din aducerea poziţiei de re'paus a acului indicator la mijlocul aparatului. Se va folosi un dispozitiv de corecţie a amplitudinii. 1: d b x reprezinti valoarea rezistenţei electrice a sondei (termorezistenta).5 V montate in serie. 6 şi 7 Limba trebuie să fie elastică şi să preseze uniform. Pentru aceasta poate fi folositi chiar puntea Wheatstone de care ne-am folosit pentru măsurarea şi tararea rezlstentelor. ori şi mai bine cu pînză uleiată. Un alt aranjament. 8). fie mai bine cu un lac epoxidic (Nestrapol 450). circa 400.0. O bucşă şi O limbă conform celor din figurile 3. mai interesant. Urmează ca după o nouă măsu­ rătoare să cădem exact pe valoarea de 53. am luat in considerare numai Ele se vor executa din manganlna. ® Fixarea căştilor pe urechile ascultă­ torului se face cu ajutorul pieselor de la o cască veche de care se fixează suportul căşti lor noi sau se confecţio­ nează din oţel de arc sau sîrmă de oţel un dispozitiv adecvat.0. acestea rămfn la libera alegere a constructorului. La prima vedere. Impedanţa difuzorului trebuie să corespundă cu impedanţa cerută de amplificatorul folosit. Rezistenţa propriu-zisi se executi prin bobinarea unei sirme subţiri de manganini. 9. pentru protejarea ascultătorului de o eventuală electrocutare. Inelul obţinut trebuie să corespundă dimensiunilor difuzorului. cu cositor. De remarcat că la toate aparatele cu autotransformator sau care nu au transformator de alimentare (Ia majoritatea televizoarelor). după care se curbează prin introducerea intr-o cutie circulari. Tinind seama ci limba de contact are şi ea o dimensiune şi ci la ambele capete trebuie să aibi putini libertate pentru un eventual reglaj de corecţie. avind dimensiunile 5 x 125 mm. I 1I1IJ!l1IiI li II II li I IllIiIj 1iII/I illiil/llilWlIIi ! • I Ii!i-K'PIJC f'>ERFORAT . ceva mai groasi decit inelul gradat. Să observim acum x ecuaţia de echilibru a punţii Wheatstone fig. In cazul nQstru. Bateriei electrice de actionare i se prevede un locaş in interiorul aparatului.:.uneori. ]JTJitIiA ~-------4~------------~ A'p= Zei. care poate fi şi o cutie de polistiren de ambalat medicamente (vitamina A). Capetele se taie 1n diagonală şi se lipesc cu soluţie pentru lipit cauciuc sau prenadez. limba. acesta trebuind să intre presat în inel. Ascultarea prin căşti·conferă izolarea de mediul ambiant. Se vor folosi o tensiune mică (sub 12 V) şi curent mare. rezistenţa aparatului nedepăşind 4On. Se va lipi cu prenadez. să fie rotit. În acest scop. o serÎe de fabrici confecţionează căşti dinamice speciale în vederea ascultării muzicii stereofonice de 1naItă calitate.Cl plus corectia de temperatură.. care se notează cu O (zero) şi care va reprezenta de aici inainte poziţia de repaus a acului. Sistemele descrise. m . cu care si controlăm pOZiţia de OOa aparatului. Se monteazi apoi limba şi se misoară valoarea rezistenţei cind limba se giseşte la extremitate şi se verifici continuitatea cind limba se roteşte.În numerele trecute am descris cîteva sisteme de redare prin difuzoare a înregistrărilor de inaltă calitate. vă oferim în cele ce urmează o soluţie pentru confecţionarea lor din materiale şi piese existente curent in comerţ. Pentru buna reuşită vom expune datele unor termometre electrice realizate şi care au dat bune rezultate. Bobinajul poate fi executat la maşină sau manual. Rezistenţa variabilă se bobinează pe un suport din preşpan de 1 mm grosime. poate fi cel schiţat in fig. Primarul şi secundarul se vor izola Între ele ori cu zece straturi de hîrtie condensator. mai estetic. În care caz trebuie confecţionat un dispozitiv care să menţină Întins suportul permiţindu-i. Pentru aceasta se roteşte suportul resortului din spatele echipamentului mobil pini ce acul indicator vine pe poziţia de zero. Pe de altă Darte se pregătesc un ax. pe aparat.:OIfAT/lIN TeXTOllT . Sirma de manganină a fost aleasă cu diametrul de 0. Dacă acest lucru nu este posibil. Acesta are montat reocordul sub galvanometru in acelaşi ax geometric. la nevoie. Totul este montat pe o placă de pertinax: galvanometrul Îngropat. Aparatul funcţioneazi foarte bine cu două baterii de 4. gradatiile respective. este obligatorie interconectarea unui transformator de izolare. 4. 4) Aceasta este metoda cea mai practică şi care dă rezultate din cele mai bune. I Olrt/ZOR TERMOMETRU ELECTRIC (URMARE. asigurind totodată şi o redare corectă dacă se folosesc căşti corespunzătoare. c = 1073. 1). fir izolat şi bobinat antiinductiv. -=- a In ceea ce priveşte montajul propriu-zis şi forma aparatului. ghidat de acesta. rezistenţa variabili misurati după bobinare are valoarea 394. Rezistenţa variabilă (reocordul) se montează. adiccl locul pe unde se va plimba limba. permiţind astfel rotirea liberi a inelului gradat.Q. Rezistenţa astfel realizată trebuie să aibă. care se conectează intre aparat şi cască (vezi fig. in vederea obţinerii unor rezultate optime. iar la mijloc se trage o linie. capetele firului de rezistenţă.. Întrucît asemenea căşti sînt foarte costisitoare şi. d = C + R. după cum am mai spus. Gradaţiile incep de la --3C1'C şi se termină la +400C. vom face totuşi citeva sugestii. Se asamblează casca conform figurii 5. Grupul galvanometru-reocord este sustinut in consolă de piesa (b) fixati de placa de bază (c) prin două şuruburi solide ce stribat şi o piesi distantieră. aşa cum s-a arătat la bobinarea termore~istenţei.1 mm. Totul se imbibă fie cu lac de bacheliti. pentru o buni exactitate a indicatiilor şi pentru a se elimina diferitele erori de construcţie. După intărire se polizează cu şmirghel fin şi cu multă grijă muchea superioară a rezistentei. Aceasta se compune din rezistenţa propriu-zisă. a şi b stnt doui rezistenţe fixe. în centrul cutiei. Acest lucru este totuşi posibil întrucît cei cîţiva miliwaţi necesari pentru ascultarea cu difuzorul la ureche nu mai produc distorsiunile de rezonanţă proprie difuzorului şi nici imperfecţiunile membranei de diametru mic. În acest caz tăierea se execută cu o sîrmă de rezistenţă înroşită cu ajutorul curentului electric. O construcţie simplă este cea arătată in fig. Această condiţie fiind satisfăcută.. M. Totodată se dau formulele pentru calcularea valorilor la alte impedanţe. 4. unde R este rezistenţa reocordului şi C este rezistenţa care se montează in serie cu reocordul. vedere mecanic.35 mm cîte 250 de spire. in inălţime. trecem la cele trei modificiri ale instrumentului magnetoelectric pentru a deveni galvanometru. In acest scop se pun pe decadi rezistenţele corespunzitoare gradelor de temperaturi şi se trasează.~~ ~ ! ! I ~I ~/tHEL . Trecem apoi la executarea celor trei rezistente fixe: a = 51.7584. Raportul infăşurărilor Între primar şi secundar este de 1:1 dacă impedanţele corespund şi se modifică corespunzător dacă impedanţele difera Pe tole EI 42 se vor bobina din sirmă emailată cu {2) = 0. Se vopseşte din nou cadranul cu alb. care redau o gamă de frecvenţe restrînsă. pe un suport dreptunghiular de material izolant. Pentru verificarea periodici a termometrului electric este bine si avem o rezistenţă etalon de 53ll din manganlni. În locul buretelui de cauciuc se poate utiliza. ['cit/LOI/} J'AtI P PRL'.31fi. tn acelaşi timp. 8. pentru a nu intra În rezonanţă. 366. Se vor folosi difuzoarele miniatură de la aparatele de buzunar cu tranzistori. In final sonda (termorezistenţa) se introduce intr-un tub metalic inchis la un capăt pentru a i se asigura protecţia din punct de. CAf>AC !lIN PLASTIC.Q. 4. In cele ce urmează. necesită şi o cameră cu calităţi acustice corespunzătoare.PENTU rIX-4RE ~\ 5xfl'. Cutia se ajustează. acul poate fi adus la cap ae scală cu circa 1-2 mA.4TERIAL" TEXTOL / T F/6. nou trasati la mijlocul cadranului. este bine si se traseze gradatiile aparatului cu ajutorul unei decade de rezistente. intr-o cutie rotundă. axul şi alte mici accesorii. astfel ca rezistenţa după introducere să rămini 2 mm afară.f 4N tJISe' PER. Valorile date sînt pentru un difuzor cu impedanţă de 40hmi. să fie utilizate la redarea de înaltă fidelitate. de care se lipesc. de la cap la cap. 5. se vor cupla căşti/e printr-un transformator de adaptare. butonul in partea stingi. se fixează bucşa din fig. Cauciucul spongios se taie cu dispozitivul arătat În fig. greu de procurat. ' F/G. care este centrat şi se roteşte in jurul galvanometrului. in vederea păstrării posibilităţii de redare atît Drin difuzoare (pentru audi- ţie colectivă) cit şi cu căşti (audiţie individuală). DfN PAG. Gradaţi'ile se găsesc trasate pe un inel (a).. iar gradele de temperatură se citesc pe o serie de gradaţii in formă de cerc şi in dreptul cărora se plimbi o limbă ce este in legătură solidară cu cursorul reocordului (fig. O limbi (1) In formi de L solidarizeazi mişcarea inelului gradat de mişcarea cursorului reocordului. O piesi importanti şi care trebuie executată' cu mare griji este rezistenţa variabili (reocordul). izo/atăîn email. Trebuie avut grijă ca piesele să fie bine strî"se. şi burete de plastic. Aparatul este completat cu butonul (d) şi cu bornele (s) de legare a sondei. (J) 8 i~~' i .!f~ Dimensiunile date în figurile 2-3 se modifică în raport cu dimensiunile difuzorului folosit. b = 1 200Q.

=/XARf OIN PERTlNAX 1.. dar prin intermediul unor straturi groase de carton sau de pislă. fiecare 100 de spi re cîte lin strat de decondensator. producînd o «spă!are» a unei magnetizări Întîmplătoare. permite obţinerea unei redări mai bune a frecvenţelor Înalte. Pentru asamblare se introduc În carcasă ca Dintr-o provenită a proteja bobina se lipesc lateral pe juguri două bucăţi de carton sau pertinax. cupru.7-1 mm. Nu se admite nici un fel de Îndoire a toletor sau lovirea lor În cursul acestei operaţii şi al celor ce vor urma.." .07 mm diametru. Toate lucrările de lipire cu celolac reuşesc perfect. în caz că amatorul nu are foiţă aşa de subţire. se bobinează 700 de spit:e cu sîrmă cu 0.. După uscare se pileşte tot capul. acoperirea creuzetului fă­ CÎndu-se cu pămînt galben.. care se obţine prin ungerea cu solUţie de celuloid a goluri lor rămase libere Între juguri. bucată de tată de permalloy sau miumetal. Pentru montaje cu tranzistoare se vor bobina 1 000-1 500 de spire cu 0. fiind toate suprapuse În bloc. insistÎndu-se asupra unei răciri lente. care se cojeşte la zgîrie re. deteriorÎndu-se şi permeabilitatea.. de tip CH neutilizată). 2. strîngerea făcîndu-se cît mai puternic.1--0. ultima şlefuire făcîndu-se prin trecerea între un deget si întrefier a unei bucăţi de bandă de magnetofon 'abrazivă (de exemplu.. dintr-un transformator de microfon dinamic sau de transformator de audiofrecvenţă de tip vechi. Încetul cu incetul. În care să nu se observe cu ochiul liber prezenţa Întrefierului. Prelucrarea lor se face În continuare. .. ca în cazul tolelor pentru armături). se obţine prin distanţarea porţiunii din faţă a capului cu o foiţă de aluminiu.45 .. cu ajutorul unei pile fine. alamă sau bronz de 5-10 microni grosime (dintr-un condensator de cuplaj defect)... bronz sau cupru de 0. pe care se fixează două capse miniatură.·"f" metale magnetice.. Îndoindu-se uşor.2 mm grosime. Îndreptare şi pilire structura cristalină a materialului se strică. cu ajutorul cărora se pot obţine rezultate optime.'n magnetofon.. lipită pe o placă de sticlă sau plastic. se d~tupează un număr de tole conform desenului 1. 0. care.\ numărul de spire este de 5 cu sîrmă cu 0.Se va proceda cu deosebită atenţie În regiunea întrefierului. Astfel se obţine întrefierul. pentru ambele variante. Înainte de asamblarea finală a capului de imprimareredare se pune În faţă. acoperită cu un lac incolor.1111111R1A CAPIII Amatorii care dispun o doză suficientă de dexteritate pot aborda cu de magnetofon cu tole arătată detaliat şi În figura 2.._ ~ JUa ~. putînd să prezinte şi mici găurele şi un aspect srarîmicios.. În circuitul oseilam astfel improvizat are loc un fenomen de amortizare a tensiunii. cu condiţia ca pertinaxul să fie răzuit bine pe locul lipirii de stratul lucios de lac de bachelită cu care este acoperit. curăţarea eventuală du-se cu un chibrit (partea de alcool. răcirea trebuind să dureze ce! pUţin 1-2 ore.05 diametru.4Rt1ĂT(jRA 2 ~ PIESELE !le . acoperită cu o foaie de hîrtie. care ar fi dus la micşorarea .. . ""r . neavînd structura granulară a tablei de ferosiliciu. sens alternativ.. Capul se Iasă să se usuce strîns Într-o menghi nă o noapte. nituri. este necesar să se facă un tratament termic de revenire (recristalizare). o bucă­ ţică de foiţă de aluminiu... se vor decupa cîte 2-3 piese pentru fiecare armătură cu grosimea finală de 0. avînd de obicei suprafaţă argintie.. care descreşte destul de lent. În caz că materialul este gros de 0. la capul universal (se va face tratamentul termic după tăiere şi îndoi re. Tolele de permalloy sau mi u metal pot fi uşor recunoscute după aspectul lor. Tăierea se face cu ajutorul unei dălţi sau foarfeci mici de tablă. prin plimbarea tolelor cu degetul pe o foaie de şmirghel fin.. Suprafaţa armăturii În dreptul Întrefierului trebuie să fie absolut la acelaşi nivel cu cel al suportului de pertinax şi să prezinte o suprafaţă lucioasă ca de oglindă.. o poate obţine prin ciocănirea pe un bloc de fier a unei foiţe de aluminiu sau bronz. cu 200-300 V. Dar şi fără tratament termic se obţin uneori rezultate satisfăcătoare pentru exigenţa amatorilor.5-1 mm. f7J5TAIfTOR CAPAC JPATc BtK) (GROS/ME Inainte de montare . se dezlipesc şi se debavurează cu şmirghel fin. .. apoi pe şmirghel cu granulaţie şi mai fină sau pe geam mat. care se şlefuieşte mai Întîi cu o foaie de şmirghel fin. Întrucît În cursul operaţiilor de decupare. Operaţia următoare este rigidizarea capului.. comparabile cu ale produselor industriale.. Prin descărcarea condensatorului prin bobinaj.. prin aducere la cote. . oc· .rl. care totdeauna este util atunci cînd se lucrează asupra materialelor cu permeabilitate magnetică mare. obţinută pe parcursul asamblării capului prin folosirea unor scule magnetizate. şi de aluminiu.. Între cele două armături. Pentru se bobinează 300 de spire cu sîrmă cu mm. Pentru o uşoară manipulare a lor se admite o Jipire provizorie cu celolac.../'. sînt necesare doar două piese pentru fiecare cap. fiecare tolă se ţine În flacăra albastră a unui aragaz pînă la Înroşire. fiind mai subţire.o4'. 1< 16 UJPSE J?]/?MA TOLEI Of: PERMALLOY 0lJ lJ ~ :tJI/J . În spatele capului se fixează tot prin lipire cu celoiac un capac... Tolele tăiate se bat cu un ciocan de lemn pentru a fi Îndreptate.6 mm.. fier sau cupru.05-0. Cu atenţie şi răbdare se retrage tola din flacără. După trata* mentul termic este neapărat necesar să se Înlăture stratul de oxizi de pe tole.. Intrefierul capului de ştergere. pînă cînd foiţa devine transparentă la lumină solară (puternică)." În viitor se va evita atingerea ~". prin bobinajele respec- tive. carcasă şi armături sau folosirea unei răşini sintetice.. Pentru fixare ecranare se foloseşte un blindajsuport (4) făcut permalioy sau miumetal.. aproape spre alb. care servesc drept puncte de conexiune cu capetele bobinei. După ce toate tolele sînt riguros exacte.<>.. În caz că este mai subţire. care trebuie să dureze cel puţin cinci minute.12 mm diametru. umplut cu praf de talc (ars În prealabil) sau praf de mică. prin folosirea UIUIl minim de utilaj şi de manoperă.. Se recomandă şi o altă metodă mult mai bună: introducerea tolelor Într-un creuzet de porţelan. i . ca să arate ca În figura 3. Pentru un cap de ştergere care are rolul de bobină a osdlatorului. Din carton lipit se alcătuieşte o capului.. încărcat În prealabil de !a redresor. cuişoare sau sîrme de 0. În acest scop. Pentru . în cazul capului de şt~rgere. Se Înroşeşte creuzetul În flacără timp de 1/2 ară şi se scade treptat flacăra._'". cele de 10000 două capete Se demagnetizează prin descărcarea unui condensator microfarazi..

:e face ca receptorul să fie suficient de sensibil şi selectiv. Bobina ~ are 40 de din sîrmă de Cu-Em cu diametrul 0. 63. se poate introduce într-o plastic sau într-o carcasă ac de aparat «Zefir». Pe uneori se a condenin gradului De obicei. Circuitul selectiv este format din bobina L şi condensatorul variabil 2 Cv. Acordul se reglează din condensatorui variabil Cv. Aparatul lucrează În gama de unde medii. Ea se bobinează direct pe o carcasă de carton înfăşurată direct bara. IVANCIOVIC& La cererea unui mare număr de cititori. Cutia difuzorului este proiectată în aşa fel Încît să fie plasată sau fixată în colţul camerei. 319. Tranzistorul este de tip TI 402. nu tre"buie să depăşească tensiunea nominală.se face de la o tensÎune 6-9 consumul redtlS'. tensiunea nominală ca fiind valoarea eficace a tensiunii de lucru ce poate fi aplicată permanent la bornele condensatorului la temperatura maximă de lucru. in general. tensiunile nominale au fost standardizate pe plan international si ele sînt: 6. 1 500 Vef. iar secundarul 600 de spire. IPIIIII RbU. Aceste sisteme necesită difuzoare de calitate. 400: 630.Ing. 72. iar T2 este 121. 40. in cazul CÎnd receptorul este folosit stationar. Reactia se realizează prin bobina Circuhui selectiv este realizat pe baston de ferită. În cazul CÎnd peste tensiunea continuă aplicată se suprapune şi o componentă pulsatorie. Intre-. În numerele trecute ale revistei am descris citeva sisteme acustice in vederea redării fidele a muzicii. Dacă la modificarea trimerului C Ţ sau a potentiometrului P receptorul nu ({acroşează».lltulr3 de lucru fiind + 20o e.reşterea capacităţii. La condensatoarele cu hîrtie. iar pentru secundar cu = 0. de preferat in colţul superior format de tavan şi pereţi. sau difuzor obişnuit de 4.3 mm. Pentru primar se foloseşte sîrmă din Cu-Em cu 0 = = 0. cele peliculare (cu polistiren). folosindu-se confor-matia naturală a camerei În vederea unui sunet spaţi~d. lT 16. Se va Încerca intii dacă sistemullucrează avînd reacţia aplicată corect. ceea <. Pentru cei cu mijloace mai modeste descriem un sistem care este uşor de executat. Pentru audiţie se va folosi o cască miniatură cu impedanţa mai mare de 500. 100 V V. 25.15 mm. cele mai folosite tensiuni nominale sint: 220. care sînt costisitoare. pe CÎnd la cele ceramice si electrolitice această tensiune este defi~ită la temperatura maximă de lucru. tensiunea Una dintre caracteristicile principale ale condensatoarelor este tensiunea nominală U . tensiunea nominală este definită la tempeo ratura de +40 e. se poate folosi şi o bună antenă exterioară conectată la borna A. II (IrlDare> E CONDINSIJOAH de asemenea. adică tensiunea continuă care poate fi "kplicată În permanenţă la bornele condensatorului şi care asigură o durată de serviciu îndelungată. EFT 317. Un avantaj suplimentar: este vorba de un receptor cu reacţie cuprinzînd în schema sa tranzistoare curent utilizate. La alegerea unui condensator trebuie să se tină seama de această caracteristică. Bobinele LI L2 se realizează pe o bară de ferită cilindrică de lungime 120 mm si diametrul de mm. Semnalul amplifiicat tat de etajul I este de audiofrecvenţă prin intermediul transformatorului Tr. in acest caz. se vor inversa bobinei Cu potentiometrul medie se reglează CT ca să limita de acroşaj. cu performanţe bune şi cost relativ scăzut.5 cm 2. . 500 V De rezistenţa scade cu c. vom prezenta în cele ce urmează schema unui receptor simplu. Trecînd la analiza schemei.. 000 În cazul condensatoarelor destinate a lucra numai În curent alternativ. Acest loc este foarte favorabil din punct de vedere acustic. GO~LO~MiBIOS a 250. Bobina 10 spire din sîrmă de Cu-Em metrul de mm.2 mm. Primarul are 1 600-2000 de spire. se defineşte. ceea ce face ca receptorul să fie şi portabil. Alimentarea monta. se constată că primul etaj este un detector cu reactie. Condensatorul yariabil Cv are valoarea maximă de 500 iar trimerul CT 50 ce Bobina de şoc trecerea tensiunii receptorului se realizează 200 de de Cu-Em cu carcasă din material de ferită. lf 13. Acesta este un transformator de cuplaj cu raportul de 1/2-1/3 cu înfăşurarea coborîţoare către tranzistorul T 2' EI se poate realiza uşor de către radioamator pe un miez cu o secţiune de 0. ceea ce face să receptionăm În conditii mai bune. M. iar difuzoarele folosite sînt la un preţ accesibil.a folotransformator de adaptare eXE~ml)!U.11 N. 380. cel de radioficare). zistel1ta in curent continuu dintre tensiunea la borne şi curentul ce trece prin condensator un minut de la aplicarea ternDler. la barne este de 10 V cu ~ 100 V. ~ În ~ensul că. de ferită şi se amplasează din lungimea bare! de ferită. Ea se bobinează o carcasă carton ce poate pe bara de ferită. suma dintre tensiunea continuă si valoarea de vîrf a tensiunii pulsatorii .

Avînd În vedere preţul braţului de picup şi al motorului de antrenare. în sche'mă se arată. de asemenea. unde: plăcii. Acest tip motoare.5 W şi 3 W. prin intermediul amortizoare de cauciuc sau metal. cum legate difuzoarele în paralel şi serie pentru menţinerea impedanţei totale optime care se cere la ieşire pentru amplificatorul folosit. un de tipul «trece-jos».că difuzoare de COre~.D n = . schimbarea vitezelor la o turatie fixă a moiorului se face prin variatia distanţ~i dintre roata de antrenare şi axul de susţinere a plăcii de picup. Oscilatiile proprii ale se pot amortiza prin suspendarea blocului de antrenare de carcasa picupului după «canoanele clasice». atenuarea eventuanrn. Formula de calcul pentru determinarea distanţelor respective esie următoarea: N. tolosleas.. 4).fig. t"'l"l~il!l'H'J'! de alimentare În 4. se găsesc În majoritatea magazinelor jucării. În Se intre 0.5 V.. Dacă motorul sînt de ia aceiaşi set de baterii. 2). In consecinţă.. costul Intregii construcţii se va cifra În jurul sumei de 100 de lei. D . se vor fixa În placa superioară a picupuiui un număr de ştifturi pentru suportul plăcii la distanţele corespunzătoare vitezei dorite (fig. recomandat în numeprE!cedelrlte ale publicaţiei noastre.dia metrul axului plăcii şi roata de antrenare.\u'l'~l'Iti de colector. .olIn2:ăt(Jal'e iar în cazul folosirii a se ţină cont de începutul bobinajuevitarea vibratiilor antifază (g) Suportul plăciI cu lagă!' de ant"ena"e Roată Fig 1 2oomm-+-'5o~ ~ ~ Fig2 Pentru a nu complica in mod inutil construcţia picupului. cele elemente.

manetă (cu şurub) pentru fixarea bazei de material plastic. Această placă se strînge cu o manetă cu şur-ub M 6. frezări . SFATURI • Găurirea . pentru a nu ciupi cu lama cuţitului rigla. cu cap nexagonal. 220 V {motoraş de maşină de cusut). formînd axul intregului subansamblu.care pot pentru a mări .' 9 . care intră În pahar. cealaltă parte puteţi indoi '"""= 23-25° w= 8-130 w= 35-450 plexiglas marmură. 4 . În formă de U. care asigură intreg subansamblul împotriva căderii. Scula se deplasează pe ghidajul orizontal şi se fixează cu o manetă montată cu 4 şuruburi M 3 (două sus şi două JOS) in partea dreaptă a colierului. Nu uitaţi să legaţi la pămînt maşina! coloană. 14 . asigurind o tăie­ tură perfect perpendiculară pe axa • siţi ţevii. serveşte Ip fixarea colierului cu motorul in direcţie orizontală. SFATURI PRACTICE. care fixează intreg subansamblul cu motor pe ghidajul orizontal.intrerupător. in partea stingă se găseşte o placă de strîngere. 7 . debitări. La celălalt capăt al ghidajului se fixează o placă de siguranţă.placă de siguranţă. din duraluminiu. 10 . să • Dacă aveţi de tăiat drept un carton sau foi de hirtie. şlefuiri. ~ Dacă aveţi de tăiat o ţeavă.manetă de fixare a ghidajului orizontal.ghidaj orizontal.maneta fixării motorului În poziţii orizontală şi verticală. turtiţi prin batere (putin) virful cuiului sau chiar tăiaţi-1 Înainte de a-I bate• . Gabaritul motorului determină dimensiunile tuturor pieselor şi subansamblelor maşinii.axa de rotire a motorului. Elementul principal al maşinii este un motoraş electric de 80 W la 4000 de rotaţii/minut.bucşă pentru montarea diferitelor scule. care joacă totodată rolul de ax. 8 . Pentru fixarea sculelor se folosesc rondele de diferite grosimi. In lungul părţii superioare a canalului bazei de material plastic. Unghiul de vÎrf k(de ascuţi re) al burghiului şi unghiul de inclinare al elicei canalelor (fig. are ia un capăt o gaură (21 36. Tot un asemenea umăr are şi bucşa de alamă. Maneta. care fixează paharul. P~rţile tăiate se fixează între ele cu două şuruburi M 6.batiu.ATELIER • ATElIER·A T T E E L L I I E E R. placă de stringere.iată ce poate realiza această mică maşină-unealtă universală. Baza de material plastic are un canal in formă de T. in care intră ghidajul o~i­ zontal pe care se deplasează motorul cu scula. Cutia stă pe picioruşe de cauciuc. Piuliţa cu rondelă strînge motorul pe colier. SFATURI PRACTICE. 2ac= 85-80' materiale 2~= friabile W • Pentru ca scindura nu crape sub efectul de papă al cuiului. In bucşa de alamă a bazei (gaura centrală) se introduce un ax.. • Cuiele care au ieşit de a scindurii le cu ajutorul unei bare metalice În care aţi practicat o crestătură. colierul şi motorul. rm . M 8. Colierul. are in fund 3 găuri penţru fixarea de colier. care se fixează de un colier cu două şuruburi M 8. iar in partea superioară un umăr gros de 2 mm. Pe capul pătrat al axului se îmbracă o manetă fixată cu un şurub. t) variază in funcţie de natura materialului de găurit astfel: pentru oţel şi fontă 2DC= 120° " alamă. prelucrări cu abrazive. fixează scula de motor şi colierul de maşină. iar maneta îl fixează În poziţie orizontală sau verticală. gravări. Ghidajul orizontal cu secţiune T. Pe acest şurub s-a introdus o manetă de alamă cu o rondelă.ATELIER -ATELIER tură se tace şi la ghidaj şi serveşte la strîngerea pe in direcţie verticală (sus-jos) întreg subansamblul cu motorul şi scula aşchietoare se deplasează pe coloana de duraluminiu (15). care amortizează vibraţiile maşinii. 13 . Paharul. uşor de I construit în atelierul oricărei şcoli. SFATURI PRACTICE.operaţie foarte curentă meişini de mÎnă sau electrice.şurub cu manetă.manetă de deplasare a bazei din material plastic. 16 -locaşul coloanei. 17 .se execută cu borfi montate pe suporţi precizia execuţiei. 2 . 11 . I IllI' I IIIIIIll Găuriri. 3 .bază de material plastic cu canal ş. ascuţiri de scule. 5 .pahar cu bucşă de alamă. Aceasta dă posibilitatea motorului împreună cu colierul sa se rotească În plan orÎzontal cu orice unghi. În care se vor păstra sculele şi dispozitivele. Acest şurub. tot din duraluminiu.colier. Pe axul motorului se presează o bucşă cu filet pe care se vor monta diferite scule sau dispozitive. 12 . amplasată sub colier. Intre umărul bucşei şi umărul paharului se formează un canal pentru şurubul de strin- gere. iar prin cele laterale se fixează de batiu. bronz k= 130" aluminiu k= 140° ebonită. infigeti virfu' cuţitului intr-un chibrit. . foloun colier din tablă care va ghida pÎnza ferăstrău lui.coloană. 15 . In partea superioară colierul are trei orificii. tot din duraluminiu. Toti cei care lucrează la această maşină trebuie să cunoască regulile de protecţie a muncii. 6 . se fixează pe o cutie din duraluminiu. se execută din duraluminiu şi are un canal în partea stîngă pentru montarea şi demontarea motoraşului. Scula propriu-zisă trebuie să fie asigurată contra deşurubării în timpul rotirii şi să aibă o apără­ toare. In acest fel şi imbinarea este asigurată. În care se presează o bucşă de bronz despicată. Batiul.care trece prin baza de material plastic. aceeaşi despică- Maşină-unealtă universală: 1 . dintre c~re prin cel central trece axul.motoraş electric.

lungimea lor depăşind cu puţin deschiderea menghinei plus grosimea fălcilor. se ia un tub metalic sau de "irn(irt".j'o ca sticla să adere capul La capătul se va obtine un se pot introducem În masa stieloasă din Sticla la aer se răceşte vom forma -tire.·15 mm. In felul acesta se previne o blocare a fălcii mobile pe barele de ghidaj şi se realizează o ghidare foarte bună. Ca material pentru această placă debază se foloseşte tablă de oţel de 4-5 mm grosime.. avînd cel puţin execută din oţel Înainte de a prevedea cele două fălci ale menghinei cu găuri pentru barele de ghidaj şi pentru şurubul de strîngere (central) a menghinei. Placa de bază a menghinei va corespunde ca lungime cu diagonala mesei maşinii de găurit.... Barele de ghidaj se execută din oţel rotund cu 0 de 14-. este necesară folosirea unei menghine fixat! pe masa maşinii de găurit.. După ce s-au dat. 20 acid horle şi 70 părţi oxid de plumb. nu se mai poate ţine piesa în mînă sau într-un cleşte. la lucrările de găurire. Axele barelor de ghidaj se găsesc cu 1-2 mm mai sus decît axul şurubului central. in blocul celor două fălci. dacă a plăcii de bază Pe axul longitudinal al plăcii de bază se execută.lII~lhil încălzit puternic la flacăra 'unui bec Bunsen sau acoperit cu un capac se pune în flacăra becului de gaz metalic. de ambele părţi... de laborator '''''J'~'''''I! . vor prelucra curat cele două suprafeţe pe care se aşază piesa. Apoi se fixează împreună cele două fălci ale menghinei şi se găuresc pentru barele de ghidaj ŞI pentru tiletul şurubului central.. trebuie să fie suficient pentru se putea pili două feţe paralele. iniţială introducem anumiţi vom obtine sticlă de . lăţimea rezultă din_ deschiderea maximă dorită. de ghidare din masa maşinii. sticlă în nostru. se opreşte şi se Iasă ca o miere de albine. de lăţimea canalelor de ghidare. Dimensiunile şuruburilor sînt deter- minate de grosimea mesei maşinii. ~ ţine in pînă ce amestecul se topeşte şi pînă ce bulele de gaz Inceteaza se mai din masa de sticlă.. La montajul final al menghinei. Aceste două feţe paralele împiedică rotirea şurubu­ lui atunci cînd se strînge piu!iţa. 1n falca fixă pe placa de bază se dă gaura pentru şurubul central la dimensiunea nominală a şurubului. în atelier. O premisă pentru aceasta este ca masa maşinii să aibă canale de ghidare. se pot prelucra plan toate aceste suprafeţe pe un strung. al~at. se CUM FABRICAM STICLA v E StiCla obişnuită fabricată pe bază de nisip (bioxid de siliciu). în poziţia dorită. astfel înc1t atunci dnd menghina se uzează piesele să nu stea pe şurubul central. De pildă. de grosimea plăcii de bază a menghinei. completa omogenizare si se introduce într-un nrl". pînă la 10 mm distanţă de fălcile menghinei. găurile pentru barele de ghidaj. găurit De multe ori. se introduc barele şi se fixează prin două ştifturi sau mai bine două şuruburi M 14 de partea inferioară a fălcii fixe. de lăţimea canalelor ei şi de înălţimea pi!:l!iţelor care se folosesc. în acest cana! va intra o placă de siguranţă fixată în şuruburi de falca fixă a menghinci. Se cunosc Însă o serie de compozitii care ne permit să obtinem sticlă la temmai scăzute. Atingerea unei astfel de temperaturi În laboratorul chimistului amator este dificilă. Fălcile menghinei. Este suficient suprafaţa superioară este bine netezită. iar acesta pe un trepied). de 14 mm diametru. I s n t == = = = lungimea diagonalei maşinii de (masa maşinii) deschiderea maximă a Illtmllllllltll plus grosimea fălcildr lăţimea canalelor de ghidare din masa maşinii adîncimea canalelor de ghidare din masa maşinii. este chiar periculos acest mod de a ţine piesa.ul. 25 mm grosime. Distanţa dintre aceste feţe trebuie să fie puţin mai mică decît Iăfimea canalelor. De-abia după aceea se eliberează şuru~ul care solidarizează cele două fălci. pe masa maşinii. se obişnuit. nişte canale cu lăţimea egală cu dimensiunea şuruburilor de fixare a menghinei pe masa maşinii de găurit. care cer precizie. pe care le putem atinge În laborator. Atunci c1nd se lucrează cu burghie de 8 sau 10 mm. iar în' cealaltă falcă se taie filetul pentru şurubul central. Pentru şurubul central se va folosi oţel rotund. De aceea. pentru a realiza o lucrare precisă şi pentru protecţia muncii. un . In orice caz. în poziţia dorită. Şuruburîle cu piuliţe servesc la fixarea plăcii de bază a menghinei. sodă calcinată (carbonat de sodiu) şi alţi ingredienţi' se topeşte la 1 400oC. în corpul acestui şurub se taie un canal de 3mm lăţime şi 2 mm adincime. Deci va fi un şurub M14. Se obtine o masă asemănătoare . la care se adaugă grosimea fălci/or menghinei. Mai Întîi preparăm ames'"'"''''' "'''. .

Cote le pentru găurile de prindere sint aceleaşi ca ale piesei. lungimea sa se recomandă a depăşi 8 cm.1 I BROASCA- I . al cărei cap se sprijină pe una dintre extremităţile piesei (T).atîta vreme cît nu este utilizat o uşoară care să se poată găsi foarte tipul montează 8 I s _. dar poate rugini şi Înţepeni mecanismul.. Blocul cifru se fixează pe două plăcute (P). deoarece multitudinea cazurilor practice le-ar face inutile. rind 10 poziţii pentru inel (numerotate de la O la numai loc este posibilă deblocarea. Numărul combinaţiilor posibile este foarte mare.• <::t> cînd decuparea vine în dreptul pragului.<>'1 _. t 4 O 2 8 ?_ ~ 1 3_ 9 O J 6 2 4 4 ? 3 5 5 8 4 8 1 2 IJ s Raportul a Alegind a. Principiul de funcţionare este relativ din fig. Deoarece cursa «s» a zăvorului broaştei este relativ mare (10-15 mm) şi cursa piesei T se recomandă a fi 2.~t. În rîndurile de faţă este prezentată o construcţie cu combinaţie cifrică. CAUNESCU Construcţia unui sistem de zăvorîre cu cifru nu este o problemă chiar atît de complicată cum ar putea apărea la prima vedere. Poziţia articulaţie. în figura 3 sînt date cotele pentru toate reperele menţionate anterior. Canelurile se realizează practic uşor. aluminiul este uşor şi nu oxideazăprogresiv.8 b = . Materialul recomandat ~ste alama. Aceasta se articulează În X2 cu pirghia A. Dacă sistemul ar fi lăsat aşa. piesa T avînd un număr de decupări.-.. C 7 = 17 892 160. se face o demultiplicare cu pirghia A. Se va avea grijă ca despicătura tubului să fie în continuarea degajării piesei (M). Atîta vreme cît blocul cifru blochează piesa T. pentru a cunoaşte poziţia de deschidere la schimbarea cifru lui. 111 111 111 1 . EI poate fi montat În partea mobilă (uşa) sau În cea fixă (tocul). Nu se dau cote. acesta.. Dacă În cazul nostru). a. bineînteles. într-o variantă simplă.fereastra cifruiui se va Multă reuşită În realizarea .. trei recomandări: .U'!n. In sfîrşit. inelul rămîne blocată. EI se cu o mică pretensionare şi trebuie să fie suficient de puternic. se pileşîe cu grijă.rlll . Amatorul Îşi poate confecţiona singur un astfel de sistem.D. ceea ce Însă nu exclude eficacitatea. de deschidere). După şternuirea tubuiui În conicitatea pieselor (M). Este evident că această operaţie de montaj se filce după ce s-au aşezat inelele (1\1). 1..nr~lin''''''''t> (O).= I 000 000 000 O. Arcul lametor C asigură revenirea piesei T În poziţia iniţială. Modificarea cifrului se face utilizînd ~". . dar are rezistenţă mică. care permite trecerea piesei (T). care se prind cu şuruburi de piesele (M). oţelul corespunde ca rezistenţă mecanică. cu centrele pe cercul de separaţie dintre cele două piese Divizarea ineleior se face pe un divizor oarecare sau chiar construcţie grafică realizînd figura 2 este redată o secţiune prin ansamblul de şapte inele.~\ _---J---\/ I . Cu recomandarea de a unge uşor toate părţile În contact aie mecanismului se poate folosi oţelul. fiind necesară o reformare a combinaţie.(toate dimensiunile în mm). Celelalte dimensiuni sînt dictate de posibilităţile practice de montaj.. la rîndul său. Ce se··mlmIOla ducem piesa (T)? Se vede că această piesă are În ale cărei dimensiuni permit intrarea pragului (inel este În poziţia din desen. respectiv C 7 (combinări de şaptezeci luate 70 cîte şapte). montînd inelul (1\1) În (O) şi executînd 10 găuri. Aceste plăcuţe au o deschidere dreptunghiulară. are o degajare.nln".i-rl. este posibilă o singură ce nu este avantajos.o uşoară ungere a pieselor În contact sau în mişcare este de dorit. conform desenului. Acest număr ne atrage atenţia că nu 70 trebuie uitată combinaţia de deschidere. Figura 4 prezintă modul de funcţionare a ansamblului de zăvorÎre..8 mm (depăşirea cu 3 mm poate duce la blocaje parţiale cît timp uşa este deschisă. Pe un tub despicat (R) se roteşte un un prag. acţionarea clantei F este imposibilă. pragul nepermiţîndu-Î mişcarea ax/ată. fiind posibil de format un număr de şapte cifre. b = .IIOAI eu I V. Se scoate de la o broască obişnuită mişcarea zăvorului E cu o tijă B. Se observă că datorită canelurilor semicirculare relativă dintre inelele de tip (O) şi ceie de tip (N) poate fi fixată cu ajutorul unui ştift (P) introdus într-o canelură. fiecare inel fiind într-o poziţie oarecare (astfel se explică reprezentările diferite ale fiecărui inel).t s braţelor esie egal cu raportul curselor Ţ=1)' 2. Se punctează fiecare inel in partea diametral opusă degajării. este uşor de văzut că blocarea se menţine chiar pentru un singur inel neadus În poziţia convenabilă. Montarea inelelor pe piesa tub (R) se face prin ştemuirea capetelor tubului pe reperele (M). piesa (T) poate intrarea r.__ J . Xl realizează raportul de demultipiicare dorit.

albastru. implicînd un' consum minim de energ. fără să-. care se montează cele trei tuburi şi droselele cores- cca. deranjeze Însă pe cei care urmăresc emisiunile de televiziune. Fig. vopsite În alb. se interiorul În alb şi se cu un lac Decorarea holului devine cel mai simplu lucru: o sCÎndură (de exemplu. difuză. de iluminat pe care vi-I Înlătură inconvenie'nte!e oaie tuburilor fluorescente.Cli puţină Îndemînare un ornament modern şi deosebit de util pentru holul d\'. care îngăduie desfăşurarea unei activităţi obişnuite. Culorile contrastante oferă o estetică deosebită: vă recomandăm negru. Grilaj~1 este executat din benzi de plexiglas sau un material similar.ie eiectrică. Pentru cresterea reflectiei si obtinerea unei iI~minări cît m'ai u~iform'e. Din elementele descrise se pot confecţio­ na. accesul la tuburile fluorescente SE face rotirea abajurului În bafamale. Această iluminare este realizată cu ajutorul unui tub de 20 superioară a aşa fel ÎnCÎt plafonul camerei nhl"inl<>"'~" unei lumini intense. O primă «treaptă de funcţionare» a lămpii asigură o lumină discretă. şi celelalte variante prezentate În fotografii.flllll· Deşi TIIIII Ing. Însă de un efect estetic Şasiul fi dintr-o placă eventual miniu. M. Cll multă uşurinţă. pero iluminare uniformă a încăperii.2). de ia o mobilă veche) şi un metru pătrat de tablă de 2 mm grosime (de ia «Ferometal») . de-a doua soluţie. alb. deşi mai puţin estetică. Chiar şi o cutie veche de pălării poate deveni un coş de hîrtii original şi decorativ. notite sau fotografii cu ajutorul unor mici ~agneţi permanenţi. 4 mm Grilaju! se acestei prinsă de intermediul a fie cu acelaşi tip. fluorescente nu au reuşit Încă să În amapartamentelor. care permit îmbinarea lor în forma dorită. Asamblarea se face cu ajutorul unor suruburi de lemn. prevăzute cu crestături (fig. Rama de lemn. 2 .E~I'Y 5DO 7J!!!________________ _____~~~ R/J1'1'4-Pel'lTRO 6RATIJR --eLcMI5VTELE punzătoare. Grătarul descris fi Înlocuit cu o placă de sticlă cu ornamente. Tot~1 se vopseşte cu duca (vopsea de bicicletă din comerţ). ZAMFIR OROSEL PLACĂ CE /. aproximativ 150 Înaltă de superioară economice si extrem de luminoase. permite detaşarea completă a ramei pentru Înlocuirea comodă a tubului superior. roşu. Placa din tablă (2) (figura alăturată) va servi la fixarea unor bilete. a pe partea tate Încă două tuburi a acestora este lucirea prea instalarea grilaj estompată care conferă un de lămpii atit În timpul fUI1Cţiollăr'jj ei CÎt si atunci CÎnd aceasta este stinsă. la gradul de luminozitate dorit. mai greu de confecţionat. primul caz.

sensibiiitate 20oDIN. foloseste o singură soluţie de developare. atît la developarea filmului cît şi la prelucrarea hîrtiei color. sensibiHtate 26°DIN. redarea culorilor fiind optimă' la alte ore existînd dominante de culoare. care are un puternic efect antivoal. granulaţie: k = 32. dar prezenţa lui scuteşte de surprize neplăcute. este preferabil să se folosească film negativ color pentru lumină artificială (tungsten nitrafot). Se poate folosi şi filmul color'pentru lumjn~ de zi. cu becuri nitrafot de 500 W. utilizînd un reflector căptuşit cu foiţă reflectorizantă albastră sau acoperit cu celofan albastru.37: Film pancromatic. înseriat Însă cu un bec de 100 W. un exponometru fotoelectric.0... care se epuizează repede.a. . . se prelucrează la lumină verde închisă. putere de separare: 10 linii/mm: granulaţie: k = 29. Pe material proaspăt benzotriazolul nu este necesar. indirectă. factor de contrast: 0. indiferent de marca de fabricaţie. 1.Rapid Film . . '!' •• 5-10 minute Uscarea se face prin tamponarea foi/or de hirtie cu sugativă. d. . p. putere de separare: 75 linii/mm. Procedeul de developare este următorul: Developare . .cîteva băi pentru prelucrare.9-1. . Atunci cind se fac fotografii la lumină artificială.agitată inainte de folosire . se prelucrează la intuneric. fxpunere~ se face pentru sensibilitatea indicată pe cutia filmului cu precizie. fotografii cu electronic pe o pentru lumină o. Ca substanţă de developare pentru color se foloseşte fie dietil parafenilen diamin sUlfat. maximum 1 minut Fixare . .O. La fotografierea la lumină solară. . .D. factor de contrast: 0. fie etil oxietil parafenilen diamin sulfat sau colorat. Din soluţia respectivă . . şi benzotriazolul. . Asemenea substanţe se găsesc În comerţ. Metoda simplificată. indirectă. o temperatură foarte precisă a băi/or şi multă pierdere de timp pentru obţinerea unor rezultate nu totdeauna încurajatoare.litate 23°0'IN. .grame Carbonat de sodiu anhidru. Fortepan-Film . . . În «cleşte luminos». Forte Chrom -: Superfilm . Forte Pan R~r)id 34°: Film nAr"lc:rO!l1l'lfic: tate 2SODIN. se fac fotografiile dimineata preferabil pînă la. .2. pînă ia 1 litru.0.5 grame Sulfit ae sodiu anhidru .5 grame Benzotriazol • • • .. Dacă se doreşte obţinerea de fotografii «in aer liber».. bineînţeles. şi mai bine. se prehzcmază radă. putere de separare: 80 linii/mm: granulaţie: k = 25. se folosesc cel putin două reflectoare. factor de contrast: 0. . . 0. folosindu-se u~ tabel de expunere sau. separare: k=30. . Uscarea pozelor se poate face şi pe uscătorul electric.1-3 minute (control vizual) Spălare .Superfilm . .9-1. . O dozare precisă se poate obţine astfel: se dizolvă 1 g de substanţă În 100 cm~ de apă. . olro tiimul se developează după proce200% +utc 130% 100% +2Z'C 80% 70% ... ca şi la filmul alb-negru. .8. .34: Film pancromatic. 40 grame Bromură de potasiu cristalizată .film şi hîrtie . . putere de separare: 70 linii/mm.atie: k=23. Pentru developare se preferă o temperatură În jurul a 11fC. . În plicuri de cîte 10 g. sensibi. ..5 minute .9. Temperatura soluţiilor nu este critică. granulaţie: k=35.5 minute . ExptJnerea se face. Pentru soluţii se foloseşte următoarea formulă: Revelator color universal-negativ şi pozitiv Substanţă de developare pentru color 3. Este necesar . gelatina uscare negativ copii alb-negru. maghiară Se ştie că pentru obţinerea fotografii lor În culori este necesar să se folosească în afară de materialele respective color . ora 10. La expunerea filmului color negativ se va observa cu stricteţe ca subiectul fotografiat să.8. i În c~z ~că s~.. apoi se lasă la uscat cu faţa În sus pe o bucată de jurnal. putere de separare: 65 linii/mm.8-0.L NEGATIV PROCEDEE SIMPLIFICATE PENTRU FOTOGRAFIA G. format de 6 x 9 cm. Prezenta lui este necesară mai ale~ atunci cînd se lucrează pe materiale trecute de termenul de garanţie.5-10 minute După +1SOC. . granulaţie: k=27. .30: Film ortocromatic. Forte Pan ..or:şte obţinerea de fotografii-portret. indirectă. Forte Pan . putere separare: 60 liniil mm.se pune În revelator 1. Cum se face fotografierea? Se încarcă aparatul fotografic cu film negativ color pentru lumină d~ zi.5 minute . factor de contrast: 0. pentru extragerea excesului de apă. sensibilitate 2OUDIN: se prelucrează la lumină roşie indirectă. .30: film ortopancromatic. . soarele va fi totdeauna În spatele fotografului. de separare: 85 linii/mm: granul. publicată mai jos. se prelucrează la lumină verde închisă. . fie integral luminat.elucrează la înt . la lumina artIfIcIala. . . Forte Pan . . .--C LOR MATERIALU. factor de contrast.Ultrarapid Film .015 grame Apă .vn" . . să se cunoască temperatura existentă În camera în care se află sticla cu revelator pentru că este In functie deveiool'lrl'l În procente: FORTE Sorturile de materiale negative produse de industria sint: Filme. se prelucrează la intuneric. după indicaţiile unui exponometru fotoelectric. sensibilitate 20° DIN. sensibH!tate 17°DIN..rir· trast: 0. pentru ca să fie încăl­ zit doar moderat. 0.8-0. se prelucrează la lumină verde inchisă.0. ca şi de vechimea materialului permiţînd obţinerea unor rezultate satisfăcătoare pen~ fru cei care nu sînt prea pretenţioşi şi doresc să obţină fotografii de familie tehnicolore.5 cm 3 • Metoda este valabilă pentru orice fel de revelator alb-negru sau color atunci cînd materialul pozitiV sau negativ este trecut de termenul de garanţie... FILME FORMAT 24x36 mm: Forte Pan 21': Film ortODian(~romatic: sensiibilitate l1°DIN. granulaţie: k' = 28.. Forte Pan Super 300: Film ortopancromatic.9. . .10 minute . Fotografiile la fulger electronic (<<flash») cer o dublă sau triplă faţă de cea s-ar la un alb-negru de aceeasi selnsibiliitate. altfel stratele de gelatină de pe hîrtia color se pot topi. . .8. "".1-2 minute .27: Film ortopancromatic. factor de contrast: 0. De asemenea. factor de contrast: 0. .

Durata spă­ lării ar trebui să fie cu atît mai mare cu cît stratul de gelatină este mai gros.5 mm. respectiv 1 ale lui P+R2+R3' se poate modifica cu uşurinţă domeniul de lucru al releului. şuntează contactul releului. UTILIZATE DE EMULSIA FOTOGRAFICA Primul şi poate cel mai important complex de substante chimice de care depinde rezultatul final este emulsia foto" grafică. Dacă' se intenţionează a se folosi releul de timp numai la un aparat de mărit sau de copiere cu bec de iluminare de 220 V. releul se excită şi îşi inchide contactul său doar atîta timp cît durează descărcarea condensatorului CI' Montajul se pune în funcţiune pnn închiderea întrerupătorului K. Transformatorul Tr serveşte la alimentarea filamentului tubului ECC-82 şi la alimentarea aparatelor de mărit sau copiat. Vă vom prezenta in acest ciclu de articole acele cunoştinte care sint strict necesare utilizării inteligente a substantelor chimice. apă de mare etc. dar realizările obtinute sint discutabile.l' Întrerupătorul ~.5 şi 25 de secunde.. De calitatea spălării depinde in cea mai mare măsură rezistenta emulsiei la degradarea chimică. durata spă­ lării poate să se injumătătească. ordinea de tratare adoptată nu va fi nici cea alfabetică. luminare şi «utilizarea substantelor gata preparate de producătorii de materiale foto». in emulsie se mai găsesc incorporate şi alte substante care elimină defectele de turnare ale gelatinei sau care extind sensibilitatea săruriior de argint pentru diferite componente ale spectrului luminos. De aceea. Unele lucruri este bine să le ştim pe dinafară.. prezentînd principalul avantaj al obiectivităţii in ceea ce priveşte efectuareâ timpului reglat (acest timp nu depinde de durata apăsării butonului de pornire. De exemplu. Accidentele posibile sint de genul: un producător furnizează gelatine cu un grad de umflare mai mare decît un altul. comutînd condensatorul CI încărcat În regim de descărcare pe rezistenţele RI +P+1ţ +R3 fixate la o valoare impusă de timpul de expunere necesar. gelatina contine 10-200h apă. iar la 400c amestecul gelatină-apă trece in soluţie de gelatină.RELEU 'DETIMP PENTRU' f?RE AP.3 V. ci prin prelucrarea unor produse animale. pentru a ne da seama de posibilitătile care ne stau la dispozitie. avînd ca element de temporizare un circuit R-c (format din condensatorul C care se comută în poziţie de încărcare prin redresarea monoalternantă 1n circuitul de grilă al primei triode). din punct de vedere practic este foarte important ca orice prelucrare a filmului In laborator să se execute la temperaturi sub 2SOC. . Astfel. . respectiv 50 de secunde.4 la pH==7. din această cauză. este bine să ne . ci ordinea pe care' o impun frecventa şi importanţa utilizării anumitor substante in practica fotografică. monostabil. Gelatina acţionează ca prote.xăm la un sort de . Spălarea materialelor foto este legată direct de gelatina fotografică. datorită unor procese de tip fizico-chimic. ţează puterea de separaţie a peliculei. se poate atinge o spălare rapidă folosind solutii de NaCI. pravăzute cu bec de 6. Secundarul pentru alimentarea filamentului de 6. In varianta propusă releul poate fi utilizat la aparate de copiat şi de mărit. BOER ZOl TAN Releul de timp propus are aplicabilitate la copieri şi măriri. Întrerupătorii K3 şi K şuntează. fără a cărei cunoaştere nici cele mai bune substante «gata preparate» nu realizează aşteptă­ rile. ci scurgerea lui începe de-abia din momentul eliberării acestui buton).Ume ale căror caracte('istici sint constante. Grosimea stratului de gelatină influen- FOTOAMATORI Pentru majoritatea fotoamatorilor chimia reprezintă un domeniu În care se pot spune multe. după ne4 voie.3 V al lămpii ECC-82 va avea 30 de spire din sîrmă de Cu-Em 0. la altele nu vom face apel decit in cazuri de accident sau cind adoptăm procedee speciale.. mentinindu-Ie in stare dispersată şi impiedicind reducerea directă a acesteia (fără actiunea luminii) sub actiunea revelatorilor.· Şi totuşi rezultatele obtinute sint strict dependente de micile mistere ale chimiei foto.5 mm. ceea ce poate părea paradoxal la prima ". Emulsia fotografică este formată dintr-un strat subtire de gelatină. acesta revine de la sine În poziţia iniţială. In mod normal (stare uscată). În al cărei circuit anodic este conectat releul R. În locul transtormatorului Tr se poate utiliza un transformator de sonerie obişnuit cu secundarul rebobinat pentru tensiunea de filament de 6.5 şi 100 de secunde.fecta imaginea developată. De· structura ei depind in principal granulatia.4 mm. de la un pH==4. nici aceea pe care o impune tehnologia foto. puterea lor de separare este in mod inerent limitată. t. p1i-ul apei de spălare influentează puternic viteza de spălare. Pe durata descărcării condensatorului. Este important de reţinut că viteza de spălare scade la temperaturi de peste 2O"C (prin umflarea stratului de gelatină). in anumite conditii. pe adresa: «Tehnium 72». Aproape toate manualele recomandă o atentie deosebită pentru problemele de fotocompozitie. CARE SÎNT CONSTRUCTIILE PE CARE LE AŞTEPTATI? Care sint domeniile pe care aţi dori să le abordim in numerele noastre viitoare? Cum apreciaţi gradul lor de tehnicitate? Trimiteţi scrisorile dv. Primarul pentru 220 V va avea 980 de spire din sîrmă de Cu-Em 0. Temperatura şi puritatea apei de spă­ lare influenţează viteza de in depărtare a tiosulfatului din emulsie.. avînd În vedere că obtinerea gelatinei nu se face prin sinteză. MICA BIOGRAFIE A SUBSTANTELOR CHIMICE GELATINA FOTOGRAFICA Este formată dintr-un amestec de gelatine care contin şi alte impurităţi. Cea mai mare viteză de spă­ lare se atinge la temperaturi de 142O"C. posedînd bec de 6 sau 12 V. astfel incit o aceeaşi spălare care intr-un caz a dat rezultate bune poate fi prea puternică pentru celălalt caz. să basculeze şi trioda a doua. Prin spălare se elimină produsele secundare rămase in strat după prelucrare. Aceste impurităţi au o importanţă esenţială din punct de vedere chimic şi. rezistenţele f\ şi Ra' Condensatorul C anulează Vibraţia armăturii re3 leului excitat. Peliculele mai sensibile au o emulsie mai bogată şi. In stare uscată. 12 sau 220 V. dar in realitate apar abateri destul de puternice.lor al săruri/or de argint. Ro 1QDK J. Partea principală a releului de timp o constituie o dublă triodă de tipul ECC-82 în montaj basculant.-_ _ _ _mMA/?/T 2RtJv LABORATORUL FOTO Ing. stratul de emulsie depus pe suportul de celuloid sau pe placa de sticlă a negativului are o grosime de 10-20)1. Piaţa Scinteii nr. Observaţie: Cu ajutorul potenţio. servind pentru efectuarea încadrărilor imaginii. In orice' caz.. NH OH. Deşuntarea (prin deschiderea intreruptorilor K3' respectiv K ) rezistentelor 4 R2 • respectiv R3' adaugă direct 25.edere. fără riscul de a transforma laboratorul foto În laborator de chimie. putînd stabili cu precizie orice timp de expunere între 0. in care sint incorporate sărurile de argint sensibile la lumină. după incheierea prelucră­ rii in laborator. Schimbind valorile lui C . iar pentru pozitive 3--6)-'0. acesta Începe să conducă şi face .PI?E AP't)EMAI?IT os/. ca urmare a formării halouri/or de difuzie. 1n apă rece volumul său creşte de citeva ori.(/~y Pentru miez se vor folosi tole de tipul E-16 cu grosimea pachetului de 30 mm. care pot . Secundarul pentru alimentarea aparatului de copiat sau de mărit pentru 12 V va avea 60 de spire din sîrmă de Cu-Em 1. Bucureşti. cu priză la 30 de spire pentru 6 V.me­ trului P în montaj reostatic se pot regla continuu timpi intre 0. Eliberînd butonul BP. grila primei triode se pozitivează.8. factorul de contrast'A terea de separare şi tot de structup depinde uneori pOSibilitatea de a explica şi remedia anumite defecte ale negativului sau pozitivului. Idealul ar fi să facem fotografii fără să cunoaştem nimic din ceea ce se petrece in laborator. în momentul încniderii lui.

dar trebuie spus că {<traveling»-ul obţinut prin transfocare modifică distanţele aparente intre planuri. prin con"1""lIr1"l~ sa. În ultimă instanţă. durata filmării unui plan este de CÎteva secunde. În principiu. puterea de concentrare a spectatorului şi. Astfel. de obicei.n. trebuie să ofere momente de odihnă de situare În timp necesare .lIJ. Tehnica modernă pune la Îndemînă amatorului transfocatorul. care. care nu admite nici cea mai mică Întrerupere. un cărucior care rulează pe şine şi pe care se aşază trepiedul cu aparatul de mărit. Menţionăm că principalul pericol la care ne expunem la stabilirea timpiior acordaţi fiecărui plan este lungimea nejustificată. dînd un efect foarte caracteristic de apropiere foarte rapidă a planurilor îndepărtate la traveling-ul Înainte. mintea spectatorului nu poate comanda oprirea vizionării pentru a se gîndi. lumină schimbările de de sau miş­ etc. un film artistic profesional care durează 90 de minute are 10-20 de secvenţe.care duce plictiseala asupra In o artă principiul economiei de timp nu este atit de strict ca În cinematografie. luminii al felului În care se la această filmare. de altfel. care nu este exact. Înţeleasă imediat. pe o cale mecanică rigidă. Acestor procedee doi termeni. Filmul este acela care.I Un film are un ritm propriu. Această poziţie modifică cadrajul subiectului. restituirea În sala de cinema a imaginilor partici pante la povestirea cinematografică făcîndu­ le În mod continuu. dar şi deformări care îi pot da un aspect caricatural sau chiar Înfiorător. acesta poate fi lateral. aşa cum Îşi Întrerupe un cititor lectura ca să revină asupra unui pasaj al cărţii. 40-80 de cadre şi CÎteva sute de planuri. Desigur că utilajul acesta este pretenţios pentru amator. Duratele sînt determinate de caracterul acţiunii. excepţiile care pot fi întîlnite fiind nenumărate. vom cita dintr-un manual de film.. Cifrele prezentate au o valoare strict orientativă. adică acţiunile se desfăşoară În timpi diferiţi de cei care le corespund 11"'1 realitate. Se spune că o filmare este În plongee atunci cînd aparatul este situat mai sus decît subiectul şi cu axa optică înclinată În jos. şi felul În care sînt ele planurile sau cadrele.-'"'' cineastului amator .'_. realiza cu aparatul deCÎt În unele cazuri utilizează. Aceste elemente sînt determinate de logica acţiunii şi a modului de prezentare a ei. care permite modificarea unghiului de Încadrare cu aparatul Într-un punct de staţie fix. Pentru concentrarea tuturor acestor explicaţii. scena poate rea de o actiune care a format' interesul spectatorului cu un cadru înainte de va nuntul sau asupra se concentreze atenţia. nu «În Se se le realizează cări de aparat. este de dorit să fie citit de orice cineamator. Numai planurile care cuprind o acţiune complexă durează mai mult de 10 secunde. Atunci CÎnd aparatul este mai jos decît subiecaxa optică Înclinată În sus. se realizează un Subiectul capătă o pondere În cadru. -şi anume: Este utilă o descriere a manevrare a de o deplasare a aparatului de filmat de subiect. deşi procedeele. În general. Prin «ritmul propriu» al unui film se şi succesiunea. aparatura şi tehnologia descrise nu pot fi Întotdeauna adoptate de cineamatorii din tara noastră.P şi alţii). «Cu toate ci o imagine cinematografică bine compusă este. de «stilul» filmului. fări modificarea de la care se fUmează se numeşte După sensul . dar renunţarea la mişcările de traveling sără­ ceşte considerabil posibilităţile de exprimare cinematografică. Amatorul trebuie să ştie că. micşonnd importanţa care acesta o are in ansamblul cuprins În caracterul acţiunii.

Oradea 3.C. Filipescu C. Jonesculon 9. Crivilaru Mihai Giurgiu Dulap (stativ) mini rator Autogir În varianta «DAV» Bucureşti o.. să trimiteţi.. soliuţiioniări practice foto (colecţii). Balogh Vendel Sighetul Marmaţiei Dispozitiv de expune automată Marta Florian Bucureşti 3. MINIAUTOMATIZĂRi xpoziţii foarte succinPrezentarea lucrării Prezentarea lucrării Magnetofon adaptabil o instalaţie telefonică 2. 5. În afara premierii lor corespunzătoare. juriul urmează a fi informat din timp pentru a găsi soluţii core~. Ciurescu Toma Iaşi . Conclurentii admişi in etapa finală urmează să-şi trimită lucrările pe adresa redacţiei pînă cazul În care lucrările..clale.\ au· îngăduit redacţiei noastre să Înscrie În etapa finală un număr de dintre care: di!:.ţla teoretică (pe baza răspunsurilor la chestionarele-test) cit ŞÎ prE!se. BăJtărete Marcel Vehicul amfibiu Aparat de zbor pliabil 9.Năsăud 4. Horhat Gheorghe Sibiu Piteşti Copşa Mică 8. al U.Concursul nostru . Gheorghe Pu Reşi1a Convertor pentru benzii de amatori Numele şi prenumele (localitatea) 1. angajînd În egală măsură cunoştinţele fantezia cit şi spiritul practic al participanţilor . Gheorghe Bistriţa .. State Gheorghe Bucureşti Amplificator niar 6. Kaszoni Bencze Radiocombină tron» 8 Receptor UM 5 tranzistori Stabilizator de tensi cu semiconductoare Covasna 9.pc)ziti\l'e şi de fotografiere.pulnzăt()ar'e.fia cel mai adesea veritabile anteproiecte ale lucrărilor cu care urmează I"n . dintr-un motiv sau altul. Amon Francisc Lugoj Maşină-unealtă sală lucrări originale cu parti4~jpa nu este limitat. publicăm numele concurenţilor admişi În faza finală şi denumirile tă) a lucrărilor retinute pentru concurs. sub egida C..T.C. l"il'r. Gheorghe Puiu Reşiţa 5.a intrat În etapa finală. se dovedesc netransportabile (sau nu intermediul poştei).lee. Costache Dumitru Bucureşti 8. Martin C. Sergiu Florică Bucureşti de telec navomodele (hi Stoenescu Bucureşti Inocenţiu Magnetofon adaptor Receptor dină droglisor) 7. 4. I-'nase~le(. continuare. juriul de acord să le includă direct in etapa finală. Cele mai bune lucrări.Hunedoara 4. vor fi prezentate spe.. 2. Bodesc Vasile Paroşeni-Hunedoara Teletermometru nic tranzistorizat «Ceas vorbitor» Instalaţie dă pentru Petrăiescu Leontin Călan .competiţie de largă solicitare creativă. fost admis În supe care le conside valoare sau supecelol inscrise in concurs (dar care nu au fost gata terminate la 31 decembrie 1911).

neta de comandă 1n mijloc.R dar dorim 1 • R II cu autoturismuB Din pă.egaIă cu 6. amortizoare telescopice cu dublu efect.:.punct de congelare CÎt mai coborit. şi anume variaţia temperaturii de fierbere a amestecului de etilenglicol-apă În funcţie de concentraţie. Greutate proprie 1 400 kl'. În ş~ tată lichid "iropos - dulce 19T'C Cîteva proprietăţi fizico-chimice ale etilenglicolului Diagrama din fig. ma. ne obligă să lăsăm maşina in sub cerul liber. accelerare de la O ia 100 km/h În 21 de secunde. Deşi fabricantul ne-a asigurat că circuitul de răcire este «sigilat» şi că Înainte de cel puţin 2 ani sau 30 000 km nici nu trebuie să ne gîndim măcar la el. . Deoarece amestecul astfel obţinut este uşor acid.. la podea. putînd fi considerate normale cll. garda la sol 180 mm.coipic:e cu dublu efect. Condiţiilor de mai sus le corespund În cea mai mare măsură amestecul de etilenglicol. de ex:el'1i1p!u. Dimensiunile: 7 1 800 mm.stabilitate ridicată În timp a proprietăţilor fizico-ch i mice: .500 kg.5 pînă la 7. Ia un automobil de ultimul tip. întrucît ridicarea În continuare a parametrilor de mai sus devine neinteresantă practic.5 m. care trebuie să urce pînă la o-valoare. . CARTE DE Autoturism cu 5 locuri motor şi port~ . substanţă procurabilă din comerţ. ecartament faţă/spate 1 470/1 420 mm. Scăderea nivelului de lichid din vasul de expansiune cauzată de neetanşeităţi insesizabile şi virarea culorii spre un roşu-ruginiu suspect ne obligă la un minimum de atenţie.corozivitate redusă. 2 prezintă o altă caracteristică. pentru neutralizare se adaugă cîte puţin bor.35-14. raza de viraj 5. înăiţi- mea 1 490 mm. Prepararea amestecuJui antigel În proporţia dorită (conform diagramei din figura 1) se face prin diluarea etilenglicolului (100%) cu apă distilată sau. din cu suspensie independentă.LIIf ANT/(jEt. cu arcuri semieliptice şi amortizoare telles.punct de fierbere Înalt. cu apă de ploaie sau rezuldin topirea zăpezii. sarcină utilă 450. . . .variaţie minimă a vÎscozităţii cu tem peratu ra . Viteză maximă 145 kmjh. Axa din spate rigidă. cauciucuri 7.preţ de cost minim. Diagrama din fig.să ~----~----~ _____ ~ ____ L-~~ O rEMPER4TURA IJE /N6I1ETAR~ A AN7ESTeCUi. Ne trebuie p\lţină răbdare ÎntruCÎt boraxul În amestecul de etilenglicol se dizolvă cam Încet. practica exploatării auto ne-a demonstrat că lucrurile nu stau tocmai aşa. .5. s-a indicat dependenţa temperaturii de fierbere 1.lX4Î) se măsoară indicele de aciditate «pH». acumulator 12V -54Ah. Formula chimică Prezentare Punct de solidificare (concentraţie 100%) Punct de fierbere . ampatament 2800 mm. Ne vom ocupa deci de reţeta amestecului cu care vom completa sau chiar vom Înlocui antigelul «uzat» din motor. 1 prezintă variaţia punctului de îngheţ al amestecului În funcţie de concentraţia acestuia. iar preţul de cost creşte sensibil. Alternator 12 V~450 W. eventual să anticoroziv . Cele de mai sus însă nu trebuie să ne sperie. majoritatea dintre noi nu ne numărăm printre fericiţii posesori ai unui garaj incăI:dt. sincronizate.căldură specifică CÎt mai mare.' 10 20 30 40 DC Iată deci de ce ne va preocupa pro·' blema circuitului de răcire a motorului nostru. Dar şi aşa o partidă de schi intr-o duminică la Predeal. avînd În vedere că majoritatea autoturismelor moderne utilizează circuite de răcire sub presiune. Densitate la 20°C de suprapresiunea de reglaj a supapei vasului de expansiune.. Caroseria cu 4 metalice. Tot aiCI. Amestecul respectiv trebuie să îndeplinească CÎteva condiţii pentru a putea fi utilizat ca antigel: .cate. Hirtia indicatoare de pH se poate procura de la orice laborator de chimie.43 g/cm3 lipsa acesteia. Din cele două diagrame se observă că nu s-au indicat valori pentru o concentraţie peste 50%.

se poate construi dispozitivul descris mai jos.. ce sînt ech ipate cu kilometraj rotund. puterea şi numărul becurilor.! • --..--.-. sesizor optic al frÎnei de mină. adaptarea unei brichete electrice etc. pe peretele frontal al bordului a fost instalat În imediata apropiere a kilometrajului un mic disc din stiplex.2mm +~ + I 1 '1: t M o 4. care se poate face acţionind cu ajutorul unui ac subţire şi bine ascuţit pe conturul ornamentului. Bineînţeles că În acel loc bordul a fost găurit corespunzător. aceasta trebuind a fi rotită cu 180° şi reglată în noua poziţie.-. alegerea locului rămînînd la latitudinea constructorului. iar prin bec circuitul se inchide la masă. Alimentarea cu tensiune se va face dintr-un punct unae aceasta apare la stabilirea contactului aprinderii. 1). se va mai scoate o spiră din lungimea rămasă. Legăturile electrice se vor face astfel: Conductorul cu tensiune se leagă la o bornă a intrerupătorului. Însă se pot extinde şi la alte tipuri de autoturisme. cînd În spate circulă aproape un alt autoturism ce are faza lungă aprinsă). cu tuş negru. o oglindă pentru autoturismul «Fiat» 124 sau 125. cu o mică pensetă. se derulează rezistenţa pînă la atingerea lungimii de 260-270 mm. Din comerţ se cumpără un potenţio­ metru pentru difuzoarele de radioficare. Aceste amenajări vizează condiţiile de conducere sau cele de confort şi se referă la: reglarea luminozităţii aparatelor de bord. prezentată in fig.. 3. Aceasta are avantajul că necesită numai a fi montată pe bord şi prezintă posibilitatea reglării luminozităţii. oglindă retrovizoare cu s~himbare rapidă din poziţia zi-noapte.J REGLAREA LUMINOZITĂTU APARATELOR OE BORD INDICATOR OPTIC AL FAZEI lUNGI la autoturisnele «Trabant» 600 şi 601. la care se face o mică modificare. P - P . După scoaterea acestuia se va indepărta stratul argintat prin frecare pe o pinză aspră. in peretele de care a fost fixat capătul exterior al rezistenţei. Potenţiometrul astfel modificat ţi vom monta pe o bucată de material izolant. Pentru a stabili noua lăţime ne putem folosi de un fir de sirmă de 'o lungime egală cu a firului de nichelină. Pentru inlăturarea acestui dezavantaj.75 şi 1 mm 2 .nă şi vom debobina acest fir. iar conexiunile le vom face cu două fire scurte fixate pe placă cu şuruburi M 3 sau M 4.. În axa kilometrajului. În dreptul acestui nou ecran. I = --.--. redărr jos operaţiile ce trebuie efect\" acest scop.. 4.se lndoait! /t / I Gras. rămînind restul În stare spiralată.-.-..---. Se poate utiliza foarte bine ca contact normal inchis un intrerupător de uşă de frigider «Fram».---.tenI siunea de alimentare (volţi). Pentru aceasta vom scoatepreşpanul pe care este bobinat firul de nkneli. văzute puterea absorbită de U un bec (waţi). Ing. la care Însă lungimea rezistenţei se reduce la jumătate. gour: q. Racordul electric se face cu ajutorul unui conductor avind cel pufin secţiunea de 2 mm 2 la o bornă unde există permanent tensiune. dispozitivul este alcătuit dintr-un potentiometru bobinat plasat În partea stîngă a volanului.-. firele a şi b (fig.-. Simbolul se realizează.-. se Îndoaie capătul rezistenţei astfel incit spirala să fie centrată. iar apoi. cu ajutorul unor papuci. Personal. spiră cu spiră. aprinderea lui făcÎndu-se de către un contact normal închis ce va fi acţionat de către pirghia frinei de mină...--. iar la autoturismul «Trabant» schimbarea oglinzii se face incomod.. I .. iar continuarea drumului cu lumina in ochi de asemenea. Montajul se poate face şi pe partea superioară a bordului. fiind pe deplin satisfăcut de rezultate. n . după ce in prealabil am redus Iătimea acesteia (reducerea Iătimii se face numai pe o latură). se practică două găuri cu (f) de 2 mm. R = . În locul oglinzii retrovizoare originale a maşinii.. cu pas de cca 1 mm. 2. Pentru aceasta este necesară scoaterea ornamentului. Ele au fost realizate pe un autoturism «Trabanb> 601. BRUCHETA ELECTRiCA DE 6 V Pentru cei ce doresc să instaleze bordul unui autoturism cu insta' electrică de 6 V o brichetă.--. MARIN PETRESCU . cu distanţa dintre centre de aproximativ 4 mm.-.-. Acest fir il vom rebobina pe bucata de preşpan. Este preferabil ca ea să fie plasată in aşa fel incit şi pasa gerul să aibă acces Up'.=== .-. In principal. Cind vom dori să pornim 'autoturismul. Se mai poate utiliza În acest scop ŞI o lampă de semnalizare cu suport.-.-. un indicator optic al fazei lungi mai vizibil decit la «Trabantul» cu kilometraj rotund. Efectuarea acestor manevre în timpul mersului este neplăcută.n SESIZOR OPTIC AL FRINEI DE M1NĂ rn scopul evitării mersului cu frina de mÎnă trasă este bine a echipa autoturismul cu un avertizor optic. De asemenea se poate utiliza aceeaşi lampă cu suport mentionatA anterior.. sub bord Se poate tolosi cu SUCCes un potenţiometru avind o rezistenţă de cca 15-50 ohmi.intensitatea curentului de alimentare (am peri).5 n ~ I ~o I I .. Se desprinde din sudură capătul exterior al rezistentei şi.-.--. astfel incit atunci cind pirghia frinei de mînă este putin trasă din pozitia de repaus contactUl electric să fie stabilit sau orice alt contact care satisface această conditie. sub ornamentul din material plastic al butonului. după cum se observă in fig. se poate plasa unul dintre simbolurile prezentate in fig. acesta confecţionindu-se la lungimea necesară.-.----~ ~ Ba B1 Vom descrie În cele ce urmează citeva mici amenajări care vor Îmbunătăţi considerabil condiţiile de conducere şi călătorie În autoturism. 5. de la cealaltă bornăa intrerupătoruiui pleacă un conductor la bec. La aceste şuruburi se vor prinde. puţin mai Înapoi fată de locul in care ajunge noul capăt al rezistenţei. am montat. pe axul potentiometrului montîndu-se şi un buton. Modulln care se efectuează această operaţie este următorul: Pentru autoturismele ce nu sînt precu această posibilitate. astfel tncît firul să fie distribuit uniform pe toată lungimea preşpanului. Dacă astfel realizată bricheta rezistenţa nu este inroşită la declanşare. montat pe un suport corespunzător.-. observarea lui făclndu-se mai dificil. cu ajutorul unei bucăţi de tablă de 2mm grosime... pe un disc din hirtie de calitate. Tot ansamblul astfel realizat se fixează la locul dorit. Această lungime se elimină prin tăiere..(ohmi).. După dorintă.-.-. obţinind astfel un fir a cărui lungime va avea rezistenţa electrică de valoare R calculată anterior. OGLINDĂ RETROVIZOARE Unele autoturisme nu sînt prevăzute cu oglindă retrovizoare dublă (pentru noapte..-. Montarea brichetei se poate face intr-un locaş avind (f) de 23 mm practicat in bord sau pe un suport suplimentar imaginat după dorinţă.numărul de becuri..-. Acesta se «ţese» prin cele două găuri. Suportul de prindere pentru autoturismul «Trabant» este ilustrat În fig.-.R) ohmi. intrucît rezistenta iniţială a acestuia este de 100 de ohmi. un suport În care a fost montat becul scos din kilometraj. Iăsind-o numai la capete la valoarea iniţială. procurată de la magazinul cu piese de schimb.-. becul aprins ne va avertiza că frina de mină este trasă şi vom proceda in consecinţă. iar În spatele bordului. existentă la «Fiat» 600. in funcţie de tensiunea de alimentare. avînd diametrul locaşului. I 55 4. Secţiunea conductorului b va fi intre Q.---.13 ! 60 I t=/8.alDlnaJarl a fiG. unde U . Bricheta auto utilizată este cea care·echipează autoturismul «Moskvici» 408. Aceasta se poate face prin instalarea la bord a· unui bec cu ecnm galben. Din lungimea totală ~ firului eliminăm o lungime proporţională cu valoarea (100 .. ecranul albastru ce se luminează la aprinderea fazei lungi este ascuns...-.. U Astfel.

se datoreşte noilor riale magnetice (greutăţi şi dimensiuni reduse la forţe magnetice marQ puse la punct nu pentru schiori.la zăpadă II (8 În şi. corolar inerent.de 75 kp. ci ..I"'''' legăturile Cu ajutorul care lemnul lamegeneraţie de CI pătruns În cu fibre longiuşoare (de obicei. mc:epIăt4:>r!. a-i aduce soliditatea şi o surpriză: În urma decl<m~~ăr'ii este Ajustarea legăturii pe dimensiunile bocanc ului numai în forţă. De subliniat că magnetilor . înc:ălţălililltS!a Momentul legăturii «mla~IIU!!tic:e» Legăturile obişnuite nu se se inerentele căzături. . lenta alunecare pe molefiere decenii .R vÎf1Iătc:>aw'e şi 5 şi bocanci pentru schi ia Jocurile a schiorilor îmbrăcaţi În pantaloni sportiv de rigoare acum vreo noilor stiluri a parcurs un modern au adus material decisiv: scniul pentru schi. tr~lt'tl"l"iilnl' n""n~lr". 90 kp sau 110 kp . cuplajul magnetic fiind fix.. pentru cosmonauţi.

vor asigura rea saniei. se pare.. '''ril·o modificată in condiţii. Dar specialiştii În fotografia colol' n~au acceptat. de o scîndură cu lungimea lăţimea de cca 30 cm. Pentru a o confecţiona. rei ntrol:BucÎru:B culoarea! realizate? Sania pe care canadian . În aeDlcIS.. rămîne o posibilitate recreare în aerul proaspăt şi al iernii..... Peste aceste suporturi '" orijin . Pe lungimea În părţile se fixează care le face dintr-o ~ cu grosimea de 2 mm şi lăţimea 'TIm. implicit.1J1~~"'LII-'UIII'd' Îndoială. spre o anume «elementarizare». fotosimplificările coloristice ale iernii. să vă daţi . părea definitiv împins spre reprezentări violent contrastante şi.În care filtrelo\\' de culoare le~a revenit un rol decisiv ..se trece o "IL! un cabiu virajeior <lole. aceste două fotografii. Un Întreg arsenal tehnic .a intrat in actiune . şi ele o asemenea sanie braţele cu ţevi din metal în schimb devin necesare suporlemn. 'sale ne partea ei ~ tălpi..1 Clasicul peisaj de iarnă.!- 24 PAGINI cu sania şi cele acoperite de este nu aveţi să incu schiuri. pe care le vom îmbrăca cu metal aluneca mai bine.. ilio Pe trasee pe cele " . ofr\rt. dominat de albul imaculat al zăpezii... ''' . .

o a patra roată dinţată este introdusă între X şi V. acordindu-vă cite 5 puncte pentru fiecare răspuns corect. Alege1i tipul de scripete care va solicita o tracţiune minimă În direcţia indicată de săgeată pentru a ridica greutatea. Nu vă gr.U·C-'.e diry~. Dacă X se invfrteşte mdirectia arătată desăge~iă: mişca in: . sau arcul se va rupe datorită tensiunii. orovcJCÎnd·r'o·tij parţială. Cînd nu este pusă să se rotească.neţi că X. În sensul acelor de ceasornic b.09 de dinţi.Vş.acest desen. • . ridicarea automobilului pe cric c. S. . pe dintele p~ care provoacă 'roţii B ceastâ. Roata. o singură dată b.· . nu se roteşte de loc 3. pivotat e. • . B este trasă inapoi în poziţia Înitia'ă prin forţa arcului de oţel C.l~fiecar~. şi acţionează roata Y. Y seva 1•. cîte rotaţii va face Y? a) 9. 12.. . • . b) nu. . Yare40 ~dedinti şi actionează roata :Z~R~at(ţ%. ' .exemplubifaţifraza care completează in. c) A va putea continua rotirea. b) nici mai repede. În figura alăturată roata dinţată din stînga se E)(aminaţi desenul de mai sus. Care este prima operaţie pe care o faceţi? a. • • • ..• Comparaţi răspunsurile dv. Cele 6 valori ale seriei reprezintă simbolic discipHnefe principale ale acestor jocuri patinaj artistic femei. demontarea roţii in pană b. Dacă 9.spoziţie·.irlt".ar~ 1. Totalul de puncte realizat adunaţi-I cu punctete obţinute la testel~ «Reprezentările spatiale» şi «Sinteţi inventivi» publicate in numerele 11 şi 12 ale revistei şi apoi raportati-I la următorul etalon: CapaCitate foarte bună de inţele­ gere a mecanismelor . De a) deoarece A se anloreneiElză cu B şi deoarece B nu se poate roti continuu din cauza arcului C. b) 1/2 rotatii.r'I'1"1"/>:. Z va face: col A nu se poate rofi continuu.reprezintă flacăra olimpică profilată pe un fundal format dintr-un fulg de zăpadă şi cele 5 cercuri olimpica. o SUGESTIE FllATEUCĂ: 13.mecal'lismetor ~ . Dacă X se învîrteşte În direcţia Z se va mişca În: a) aceeaşi direcţie cu săgeata.u. Dacă X face o rotatie completă. prin introducere in viteză b. c) da. Dacă Z face o rotaţie a) 1/5 dintr-o rotaţie. i'I) Dacă completă. 10. . arătată de săgeată. c) aceasta depinde de mărimea celei de-a patra roti. b) directia opusă săgeţii.UJNI: . Roata A are 4 dinţi şi roata Bare 1 dinte. rezultă 7. În sens contrar acelor de ceasornic c. de trei ori c. 11..aft~i monede de 5 bani: a. Greutăţile inclină balanţele la o greutate de 500 kg. dacă mingea este destul de grea. Z din . 4. c) 20 de rotaţii. prin frinare cu frina de mînă c.ăbiţi şi . Capacitate satisfăcătoare de inţe­ legere a mecanismelor .acîtate nesatisfăcătoare de intelegere a. afunci sau B va întinde arcui prea mult şi astfel va forta aparatul să se oprească. q) aceeaşi direcţie cu săgeata. datorită frecării. bob. .c:iintele pp lovea!snainreid/t).grafician Eugen Palade .. .d. • .ntate . e) 1 1/4 rotatii. .sÎn~\roţi. fOC:Urllor Oliil1nice de iarnă de la Sapporo pusă În vînzare o nouă emisiune formată din 6 mărci şi o coliţă. ·Presup~.unul dintre Încît să atil'!9ădintele ppp. Cum se asigură un automobil pe o pantă cu polei? a. deşurubarea piuliţelor la roata În pană.O Coliţa emisiunii . de două ori 2.UlllfE~r.!~ect· afirmaţia.. b) directia opusă· săgeţii. schi -~precum şi emblema J. rotaţii. a bătută În cuie este mai durabilă decît cutie încleiată? a) Desigur. . De cîte ori se roteşte În jurul ei de 5' bani pe care o rostogolim pe circ. . 6. b) 5 rotaţii. INSTR.n. prin pietre puse la toate 4 roţi. hochei pe ghl?ată. cum se va mişca roata Z: a) mai repede. c) nu neapărat. 14) Desenu! de mai jos prezintă 3 tipuri de combinare scripeţilor.mp.. nici mai încet. b) 5 rotaţii. Ar putea acest mecanism furlcţionia formitate cu descrierea făcută? a) Nu. O cutie aceeaşi SAPPORO Cu ocazia..are ~d. c) 1 1/4 rotaţii. a rămas În pană prin spargerea unuia dintre cauciucuri. pentrucă aveţi tUlt:. Roata X . mod' c.ghiciţi. biatIon. roteşte: a. cu SOlutiile corecte ale testului.nelimitatf4d. . Fiecare scripete cîntăreşte 1 kg. la care . determină. provocind dintelui roţii B o mişcare în jos şi În sus de 4 ori la fiecare rotin a lui A. X va face: X face o rotaţie 115 dintr-o rotaţie: completă. Cap. b) nu. Capacitate bună de intelegere a mecanismeior • . Automobilul tiv. b) dacă roata A se roteşte in sensul acelor cea~or­ nicului mai mult decit o dată.pehb~ ·rezohrare. .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful