IANUARIE

19n
24 PAGINI-2 . lEI
- v
IN ACEST NUMAR:
• Accesorii pentru ţ de ă
soida' AF •. Voltmetruelectronic .• · ă ş ster, ..
unealti ă • Laboratorul foto ă re;",,'" __ _
service _. iarna • Tir electronic
Ing.
8
7
25
11
Z=Z4dinti R 8'

Il7ift/01 kIZ/J TI
rj;26
_________ ... I"':l -------- .. t. . ..... _--
Z =: 24 dmtl
:0 m::::: 1 >
I

1,
, /
-1--.--.-... ---A-___ ...I.!L...--I.._.......L..
2 gauri
Cf 2.5
receptoarelor de ă -
•• i; diverselor comenzi pe care le
- servomecanismele ă
dispozitive electromecanice apte ă
electrice ă liniare
leviere.
servomecanlsme la statiile de tele-
ă canale, co'nstructorul
modelul, ţ la
filtre acordate care ă
,",ro ... '''', .. ",,,,, instalatieÎ.
schemelor' selectionat cîteva
servomecanisme, ă
conditii: constructii
ţ ă în fune·
de transmisie 1/10. Piese-
15
7
le servomecanismului se ă pe o ă
de ă de OL 38, ă de 1 mm,
O ă a servomecanismului SM 1 este con-
ţ ă în figura 2, unde levierul 8 este
legat cu un resort spiral 9, pentru readucerea la zero
a levierului 8 în momentul ă semnalului elec-
tric.
În ă ă SM 1. 1 se va utiliza un receptor
cu ă canale (fig. 3),
Levierul 8 este legat printr-o ă 10 de mecanismul
de directie al modelului.
Tot pentru un cu ă canale este ş
servomecaniSlYlul SM 2 format dintr-un
eiectromotorl (3 ţ minut)
pe axul ă este un melc 2 ce ă cu
o ă ă 3, ă liber pe un ax 4. Eiectro-
motorul 1 este montat colier 5, articulat
Într-o 6, pe o 7, colier care este
într-o unuÎ contact
Între unui resort spirala.
La a mecanismului
de melcul 2 rotindu-se în continuare se va
de roata 3.
Servomecanismu! SM
receptoarelor mc,nocar1ai.
mecanismului de
de
ş de ţ
o ă 3 ă
se lIa monta liber pe un ax 5
este ă .'a rîndul ei
.-" .. nn .. , 4 ă roata 8 pe
al ă ax 9 este montat un disc programator 10
un levier 11. Axul 9 este ghidat în ş 12,
10
7
cu o ţ ă 13 tot pe placa 7. Pe discul programator 10
ă trei perii 14, 15 ş 16, fixate în ă piese 17
Ş 18, cu ajutorul a ă ş 19.
Din figura 6 ă modul de functionare a servo-
mecanismului SM 2. La un impuls, releul R (a! recep-
torului) închide circuitul de alimentare electro-
motorului 1 prin perii le 14 ş 15, rotind levieru! 11 spre
stînga, care ă in ă ţ atîta cît
ă impulsuL la încetarea acestui impuls
motorul 1 ş tensÎunea de alimentare
periile 14 ş 16, aducînd levierul 11 pe ţ «O».
impuls ş levierul11 spre dreapta, circuitul
de alimentare al electromotorului 1 fiind închis
periile 14 ş 15.
Deoarece cele ă variante SM 2.2 ş SM
constau numai în modificarea discurilor programa-
toare, le vom analiza numai schemele (fig. a ş
electrice de ă ă
La un impuls scurt (fig. 7a) se închide circuitul
schimbînd sensul de alimentare a
MP al iar la un
lamelele 14 este
alimentare
Deci, servomecanÎsmul SM 2.2
ă comenzi: drept
stînga; dreapta.
nu.-
ru-
li
În cazul servomecanismului SM 2.3,pe ă comen-
zile ţ se mai poate ţ ş comanda
stop (fig. 7b) ă cum ă
- primul impuls de ă ă - comanda
stop (peria 15 întrerupe alimentarea motorului de
propulsie MP);
- al doilea impuls de ă ă - comanda
înapoi (peria 16 inchide circuitul de alimentare al
releului R?! !nversind polaritatea ă electro-
motoruluiIVlP);
- un impuls cu o ă relativ mare de timp -
comanda stînga (peria 20 Închide circuitul de alimen-
tare al electromotorului 1, rotind levierul 11 spre
stinga);
- un impuls de ă ă - comanda stînga
inapoi (peria 16 Închide circuitul de alimentare al
R
2
).
In continuare, comenzile se succed avînd ă
torul ciclu: mers în linie ă înainte; stop; mers
În linie ă înapoi; stînga; mers la stînga înapoi;
mers în linie ă înainte; stop; mers În linie
ă înapoi; dreapta; mers la dreapta inapoi.
ă cum ă din figura 7, pentru ţ
acestor ă servomecanisme sînt necesare patru
perii de contact, ceea ce conduce la redimensiona-
rea reperelor 17 ş 18, conform figurii 8.
Se ă ca eiectromotoarele utilizate la
ţ servomecanismelor ă fie .. Jncasetate,
caseta ă jucînd rolul unui ecran de ţ
pentru receptorul de ă care ar putea
ţ întrerupe riie (scînteile) rotorului.
)oL
A
MHz
1":
L:: 75 splre tjJ
Punerea la punct a ţ de ă ă
utilizarea unei aparaturi de controi cu o mare diversi-
tate de ţ Începînd cu instrumente univer-
sale ş terminind. cu osciloscopul catodic cu spoturi
multipie.
Desigur ă de o asemenea dotare nu poate dispune
orice amator, dar un minimum de aparate ţ
nate În acest scop, cu materiale ş procurabile
1
nu
mai constituie o ă ă
Acordarea circuitelor osci!ante din etajele ţ ă
tOârelor de ă se poate realiza cu ajutorul
unui undamefru cu ţ (fig. 1) format dintr-un
circuit Le care În momentu! ă ţ frecventelor
fi =f
2
ă un semnal maxim de ă ă ia
intrarea diode; 09 V. Prin detectarea semnalului, pe
instrumentul de ă ă se va ţ o devia tie ă
a acului indicator, Undametrul se ă Într-o
ă ă pe al ă capac se ă o ă
ă (26-28 MHz) cu ajutorul unui undametru
de ţ ă ă
Pentru verificarea acordului final al unui ţ ă
se ă un ă ă de cîmp (fig. 2) format tot
dintr-un circuit LC, de la care semna!ul de ă frec-
ţ ă este aplicat printr-o ă pe baza unui tranzistor
P 403 (f3> 100). ţ semnalului este ă de
instrumentul de ă ă (35J4A de la magnetofoanele
B 41). ţ de «o» a acului indicator este ă cu
r-__________________ __
DZJ08 ?c1
i
SRF *
ţ
80 splre </Jo,lCuEm
r'A ...

5 spire g; 1 mm cu Ag
priza la 2,5 spfre de la punctul!
ţ P.
Circuitele oscilante pot fi acordate
ajutorul unui undametru dinamic (fig,
cipiu de ţ este bine curwscut
de specialitate de ă amator!,
Undametrul ă de fapt
venta de 27 MHz, avînd posibilitatea de
ţ cu un ecart de ±1 MHz (26--2S
Tranzistorul P 403 ($, 120) este
oscilator cu emitorul la ă
nare fiind stabilit de
ă a ur-ui circuit
o modificare a fi-'"''''''''''
iui care poate ă pe
ţ acului indicator este maxIma
ă ţ ţ undameirului
lant Pentru a asigura o ă """"-'''",C.'' ..;;'
s-a utilizat o ă Zenner, D,2.
torului variabil (2-12 pF) va fi efalonaV'i
metru de precizie.
Bobina L se ă «în aer» (0=14 avînd 6
spire din ă de Cu-Ag cu 0 =1 mm, lungimea bobi-
ne; fiind de 14 mm, iar priza ă la 2,5 spire de la
colector.
Montajul se introduce într-o ă care este ă
din punct de vedere electric la polul pozitiv al sursei
de alimentare (baterie de 9 V),
f+
Cv
AUREl C. IONESCU
cupru, v a r i a z ă cu tempe-
I
care
ţ
Tensiunea de este ă
de pe sarCina ae 2,7 a colectorulu!.
O parte din ă tensiune este
ă în ă ă baza tranzistoru-
lui capacitatea de .JAF ş cele
celule Re formate ă ţ
de 0,1 fi ş ţ de 1K.n., care
constituie bucla de ţ a oscila-
torului, ţ ţ care este
inversul constantei de timp a circuitu-
ă ă ţ unui lIolt-
metru electronic ce poate ă ten-
sÎuni continue de la 1 V la 500 V pe
6 scale, anume: 1; 5; 10; 60; 100; 500 V.
i"'Ij..IICU':UUI are o ă ă de
100 krl/V, ceea ce il ă în
clasa aparatelor cu ţ bune.
Pentru citirea tensiunilor se va folosi
un miliampermetru cu cadru mobil de
1 mA ă scala. În ţ de dimen-
siunile acestui aparat ă dimen-
siunile întregului montaj, deoarece se
minusului bateriei ă
tensiunea ă
ă folosirea a ă fire
flexibile de ă culori pentru
semnal ş alta pentru termînate
cu ă banane sau ă cleme
codi!.
Montajul se poate realiza
ţ ă dt. pertinax sau textolit de
grosime. Piesele utilizate sint de di-
mensiuni reduse. ţ pot
M. BAGHaUS
vede ă se folosesc un ă mic de
piese (8 ţ ş 2 ţ
Intregul sistem se poate monta
cutie de material plastic. Pe
ă a cutiei se ă
mentul mA, comutatorul de ă
ţ de aducere la zero P
ş ă I (fig. 2): Comutatoru'
de ă K este simplu cu 6 ţ iar
ă este basculant sau un
comutator pentru ton de la aparatul
procura
se de la o
ă de",5 V. Pentru acest
vOltmetru se folosesc ă tranzis-
toaredetip AC 126, M1T41-42, EFT 353.
Pentru etalonarea aparatului se pun
inscurtdrcuit bornele de intrare ş cu
potentiometrul P1 se aduce instru-
mentulla zero. Apoi se ă la intrare
o tensiune ă de 1,5 sau 10 V,
ş scara ă
comutatorul Cu ajutorul ţ
P 2. se aduce instrumentu-
lUi la capatul scaler. Astfel, instru-
mentul este etalonat pe toate scalele
ă ţ R1--::R6 au valorile
IOdlcate pe ă In acest scop,
aceste ţ se vor monta ă
o ă ţ prin ă
din ţ cu valorile indicate (care
au o ă ţ ă ţ ă de valoarea
ă
A'p= Zei. '
8

]JTJitIiA
F/G. (J)
În numerele trecute am descris cîteva
sisteme de redare prin difuzoare a
ă de ă calitate. Siste-
mele descrise, in vederea ţ
unor rezultate optime, ă ş o
ă cu ă ţ acustice corespun-
ă Ascultarea prin ă ş ă
izolarea de mediul ambiant, asigurind
ă ş o redare ă ă se
folosesc ă ş ă În
acest scop, o serÎe de fabrici confec-
ţ ă ă ş dinamice speciale în
vederea ă muzicii stereofonice
de ă calitate.
Întrucît asemenea ă ş sînt foarte
costisitoare ş greu de procurat,
ă oferim în cele ce ă o ţ
pentru ţ lor din materiale
ş piese existente curent in ţ
ţ ă cit ş cu ă ş ţ
ă De remarcat ă la toate
aparatele cu autotransformator sau
care nu au transformator de alimen-
tare (Ia majoritatea televizoarelor), pen-
tru protejarea ă de o even-
ă electrocutare, este obligatorie
interconectarea unui transformator de
izolare. Raportul ă ş ă Între pri-
mar ş secundar este de 1:1 ă
ţ corespund ş se ă
ă ă ţ difera
Pe tole EI 42 se vor bobina din ă
ă cu {2) = 0,35 mm cîte 250 de
spire. Primarul ş secundarul se vor
izola Între ele ori cu zece straturi de
hîrtie condensator, ori ş mai bine cu
ă ă
, I I
i 1I1IJ!l1IiI li II II li I IllIiIj 1iII/I illiil/llilWlIIi ! Ii!i-K'PIJC f'>ERFORAT
Se vor folosi difuzoarele ă
de la aparatele de buzunar cu tranzis-
tori. La prima vedere, poate ă
ciudat ca aceste difuzoare, care redau
o ă de ţ ă ă fie
utilizate la redarea de ă fidelitate.
Acest lucru este ş posibil întrucît
cei ţ ţ necesari pentru as-
cultarea cu difuzorul la ureche nu mai
produc distorsiunile de ţ ă pro-
prie difuzorului ş nici ţ
membranei de diametru mic. Se va
folosi un dispozitiv de ţ a ampli-
tudinii, care se ă intre aparat
ş ă (vezi fig. 1). Valorile date sînt
pentru un difuzor cu ţ ă de
40hmi.
Dimensiunile date în figurile 2-3 se
ă în raport cu dimensiunile
difuzorului folosit. Cauciucul spongios
se taie cu dispozitivul ă În fig. 4.
Capetele se taie 1n ă ş se
lipesc cu ţ pentru lipit cauciuc
sau prenadez. Inelul ţ trebuie ă
ă dimensiunilor difuzorului,
acesta trebuind ă intre presat în
inel. În locul buretelui de cauciuc se
poate utiliza, la nevoie, ş burete de
plastic. În acest caz ă se ă
cu o ă de ţ ă ş ă cu
ajutorul curentului electric. Se vor
folosi o tensiune ă (sub 12 V) ş
curent mare. Se va lipi cu prenadez.
; ! ,PENTU rIX-4RE
!
I •
M.4TERIAL" TEXTOL / T
ă se dau formulele pentru
calcularea valorilor la alte ţ
Se ă casca conform figu-
rii 5. Trebuie avut ă ca piesele ă fie
bine strî"se, pentru a nu intra În rezo-
ţ ă
F/6. ®
CAf>AC
!lIN PLASTIC,
['cit/LOI/} J'AtI
PRL',.fP4N
.
ţ difuzorului trebuie ă
ă cu ţ ă de
amplificatorul folosit. ă acest lucru
nu este posibil, se vor cupla ă ş
printr-un transformator de adaptare,
in vederea ă ă ă ţ de
redare atît Drin difuzoare (pentru audi-
Fixarea ă ş pe urechile ă
torului se face cu ajutorul pieselor de
la o ă veche de care se ă
suportul ă ş lor noi sau se ţ
ă din ţ de arc sau ă de
ţ un dispozitiv adecvat.
I
tJISe' PER;:OIfAT /lIN TeXTOllT Olrt/ZOR
TERMOMETRU
ELECTRIC
(URMARE. DfN PAG. 4)
Aceasta este metoda cea mai ă ş care ă rezul-
tate din cele mai bune. ă ca ă o ă ă
ă ă ă exact pe valoarea de 53.Cl plus corec-
tia de ă
In final sonda ţ se introduce intr-un
tub metalic inchis la un ă pentru a i se asigura
ţ din punct de. vedere mecanic.
Galvanometrul necesar termometrului electric poate
fi ţ dintr-un milivoltmetru sau miliampermetru
magnetoelectric daccl, dupi ce i s-a inliturat din inte-
rior rezistenta ţ ă sau ş respectiv, acul
poate fi adus la cap ae ă cu circa 1-2 mA, rezis-
ţ aparatului ă ş 4On..
ă ţ fiind ă ă trecem la cele
trei modificiri ale instrumentului magnetoelectric pen-
tru a deveni galvanometru. Se ş din nou cadra-
nul cu alb, iar la mijloc se trage o linie, care se ă
cu O (zero) ş care va reprezenta de aici inainte ţ
de repaus a acului.
A doua ţ consti din aducerea ţ de
re'paus a acului indicator la mijlocul aparatului. Pentru
aceasta se ş suportul resortului din spatele echi-
pamentului mobil pini ce acul indicator vine pe ţ
de zero, nou trasati la mijlocul cadranului.
O piesi importanti ş care trebuie ă cu
mare griji este ţ variabili (reocordul). A-
ceasta se compune din ţ ă limba.
axul ş alte mici accesorii.
ţ propriu-zisi se executi prin bobinarea
unei sirme ţ de manganini, pe un suport drep-
tunghiular de material izolant, ă care se ă
prin introducerea intr-o cutie circulari. Pentru buna
ş ă vom expune datele unor termometre electrice
realizate ş care au dat bune rezultate.
ţ ă se ă pe un suport din
ş de 1 mm grosime, avind dimensiunile 5 x
125 mm.
Sirma de ă a fost ă cu diametrul de
m
0,1 mm, ă email. Bobinaju/ pe suport trebuie
executat perfect ordonat. Bobinajul poate fi executat
la ş ă sau manual, În care caz trebuie ţ
un dispozitiv care ă ţ ă Întins suportul permi-
ţ tn ş timp, ă fie rotit.
La capete se ă ă ţ ă din tabli ţ de
ă de care se lipesc, cu cositor, capetele firului
de ţ ă
ţ astfel ă trebuie ă ă de la cap
la cap, circa 400.0..
Pe de ă Darte se ă un ax. O ş ă ş O
ă conform celor din figurile 3. 4. 5, 6 ş 7
Limba trebuie ă fie ă ş ă preseze uniform.
ţ ă (reocordul) se ă ă
cum am mai spus, intr-o cutie ă care poate fi
ş o cutie de polistiren de ambalat medicamente (vita-
mina A). Cutia se ă in ă ţ astfel ca re-
ţ ă introducere ă ă 2 mm ă în
centrul cutiei, se ă ş din fig. 4. Totul se
ă fie cu lac de bacheliti, fie mai bine cu un lac
epoxidic (Nestrapol 450). ă ă se ă
cu ş fin ş cu ă ă muchea ă a
rezistentei, adiccl locul pe unde se va plimba limba.
Se monteazi apoi limba ş se ă valoarea rezis-
ţ cind limba se ş la extremitate ş se veri-
fici continuitatea cind limba se ş
In cazul nQstru, ţ variabili misurati ă
bobinare are valoarea 394.Q. Tinind seama ci limba
de contact are ş ea o dimensiune ş ci la ambele
capete trebuie ă aibi putini libertate pentru un even-
tual reglaj de ţ am luat in considerare numai
366.0..
ă observim acum ţ de echilibru a ţ
x a
Wheatstone fig. 1: -=-
d b
x reprezinti valoarea ţ electrice a sondei
(termorezistenta), d = C + R, unde R este ţ
reocordului ş C este ţ care se ă in
serie cu reocordul; a ş b stnt doui ţ fixe.
Trecem apoi la executarea celor trei rezistente fixe:
a = 51,7584.Q, b = 1 200Q, c = 1073,31fi.
Ele se vor executa din manganlna, fir izolat ş bobi-
nat antiinductiv, ş cum s-a ă la bobinarea termo-
ţ
In ceea ce ş montajul propriu-zis ş forma
aparatului, acestea ă la libera alegere a construc-
torului.
In cele ce ă vom face ş citeva sugestii.
O ţ ă este cea ă ă in fig. 8. Totul
este montat pe o ă de pertinax: galvanometrul În-
gropat, butonul in partea stingi, iar gradele de tem-
ă se citesc pe o serie de ţ in ă de
cerc ş in dreptul ă se plimbi o ă ce este in
ă ă ă cu cursorul reocordului (fig. 8).
ţ incep de la --3C1'C ş se ă la +400C.
Un alt aranjament, mai estetic, mai interesant, poate
fi cel ţ in fig. 9. Acesta are montat reocordul sub
galvanometru in ş ax geometric. ţ se
ă trasate pe un inel (a), care este centrat ş se
ş in jurul galvanometrului, ghidat de acesta.
Grupul galvanometru-reocord este sustinut in con-
ă de piesa (b) fixati de placa de ă (c) prin ă
ş solide ce stribat ş o piesi ă ceva
mai groasi decit inelul gradat, ţ astfel rotirea
liberi a inelului gradat. O limbi (1) In formi de L soli-
darizeazi ş inelului gradat de ş curso-
rului reocordului. Aparatul este completat cu butonul
(d) ş cu bornele (s) de legare a sondei. Bateriei elec-
trice de actionare i se prevede un ş in interiorul
aparatului. Aparatul ţ foarte bine cu ă
baterii de 4,5 V montate in serie.
Indiferent de felul de constructie a aparatului, pen-
tru o buni exactitate a indicatiilor ş pentru a se elimina
diferitele erori de ţ este bine si se traseze
gradatiile aparatului cu ajutorul unei decade de rezis-
tente. Pentru aceasta poate fi folositi chiar puntea
Wheatstone de care ne-am folosit pentru ă
ş tararea rezlstentelor. In acest scop se pun pe
decadi ţ corespunzitoare gradelor de tem-
peraturi ş se ă pe aparat, gradatiile respective.
Pentru verificarea periodici a termometrului electric
este bine si avem o ţ ă etalon de 53ll din man-
ganlni, cu care si ă ţ de OOa aparatului.
1111111R1A CAPIII
Amatorii care dispun o ă ă de dexte-
ritate pot aborda cu de
magnetofon cu tole ă ă
detaliat ş În figura 2, cu ajutorul ă se pot ţ
rezultate optime, comparabile cu ale produselor indus-
triale, prin folosirea UIUIl minim de utilaj ş de mano-
ă
Dintr-o ă de ă de permalloy sau miumetal,
ă dintr-un transformator de microfon dinamic
sau de transformator de ţ ă de tip vechi, se
ă un ă de tole conform desenului 1.
Tolele de permalloy sau mi u metal pot fi ş recu-
noscute ă aspectul lor. neavînd structura ă
a tablei de ferosiliciu, Îndoindu-se ş avînd de obicei
ţ ă argintie, ă cu un lac incolor, care se
ş la zgîrie re.
ă se face cu ajutorul unei ă ţ sau foarfeci
mici de ă În caz ă materialul este gros de 0,45 ...
0,6 mm, sînt necesare doar ă piese pentru fiecare
cap. În caz ă este mai ţ se vor decupa cîte 2-3
piese pentru fiecare ă ă cu grosimea ă de
0,5-1 mm.
Tolele ă se bat cu un ciocan de lemn pentru a fi
Îndreptate. Prelucrarea lor se face În continuare, prin
aducere la cote, cu ajutorul unei pile fine, fiind toate
suprapuse În bloc. Pentru o ş ă manipulare a lor se
admite o Jipire provizorie cu celolac. ă ce toate
tolele sînt riguros exacte, se dezlipesc ş se debavu-
ă cu ş fin.
Întrucît În cursul ţ de decupare, Îndrep-
tare ş pilire structura ă a materialului se ă
deteriorÎndu-se ş permeabilitatea, este necesar ă se
ă un tratament termic de revenire (recristalizare).
care totdeauna este util atunci cînd se ă asupra
materialelor cu permeabilitate ă mare.
În acest scop. fiecare ă se ţ În ă ă a
unui aragaz ă la ş aproape spre alb. Cu ţ
ş ă se retrage tola din ă ă Încetul cu incetul,
insistÎndu-se asupra unei ă lente. care trebuie ă
dureze cel ţ cinci minute. Se ă ş o ă
ă mult mai ă introducerea tolelor Într-un
creuzet de ţ umplut cu praf de talc (ars În
prealabil) sau praf de ă acoperirea creuzetului ă
CÎndu-se cu ă galben. Se ş ş creuzetul În
ă ă timp de 1/2 ă ş se scade treptat ă ă
trebuind ă dureze ce! ţ 1-2 ore. ă trata*
mentul termic este ă necesar ă se ă
stratul de oxizi de pe tole, prin plimbarea tolelor cu
degetul pe o foaie de ş fin. Nu se admite nici
un fel de Îndoire a toletor sau lovirea lor În cursul
acestei ţ ş al celor ce vor urma. Dar ş ă ă trata-
ment termic se ţ uneori rezultate ă ă
pentru ţ amatorilor.
Din carton lipit se ă ş o
capului. Pentru
;.....,. ...... i ...... .,,.,,_'" .. rl..,,..,\ ă de
spire este de 5 cu ă cu 0,05
diametru. Pentru montaje cu tranzistoare se vor bobina
1 000-1 500 de spire cu 0,05-0,07 mm diametru.
Pentru se ă 300 de spire cu
ă cu mm, Pentru un cap de ş
care are rolul de ă a osdlatorului, se ă
700 de spit:e cu ă cu 0,12 mm diametru,
fiecare 100 de spi re cîte lin strat de
decondensator.
Pentru asamblare se introduc
2.
În ă ca
a proteja bobina se lipesc lateral pe juguri ă ă ţ
de carton sau pertinax. În spatele capului se ă
tot prin lipire cu celoiac un capac, pe care se ă
ă capse ă nituri, ş sau sîrme de
0.7-1 mm, care servesc drept puncte de conexiune
cu capetele bobinei. Toate ă de lipire cu celolac
ş perfect, cu ţ ca pertinaxul ă fie ă
bine pe locul lipirii de stratul lucios de lac de ă
cu care este acoperit.
Înainte de asamblarea ă a capului de imprimare-
redare se pune În ţ ă Între cele ă ă o ă
ţ ă de ţ ă de aluminiu, cupru. ă sau bronz de
5-10 microni grosime (dintr-un condensator de cu-
plaj defect), în caz ă amatorul nu are ţ ă ş de ţ
o poate ţ prin ă pe un bloc de fier a
unei ţ de aluminiu sau bronz, ă cu o foaie
de hîrtie. ă cînd ţ devine ă la ă
ă ă putînd ă prezinte ş mici ă
ş un aspect srarîmicios. Astfel se ţ întrefierul.
care, fiind mai ţ permite ţ unei
ă mai bune a ţ Înalte. Intrefierul capului
de ş pentru ambele variante, se ţ prin
ţ ţ din ţ ă a capului cu o ţ ă de
aluminiu, bronz sau cupru de 0,1--0,2 mm grosime.
ţ ă este rigidizarea capului, care se
ţ prin ungerea cu ţ de celuloid a goluri lor
ă libere Între juguri, ă ş ă sau
folosirea unei ă ş sintetice. Capul se ă ă se usuce
strîns Într-o menghi ă o noapte, strîngerea ă
cît mai puternic, dar prin intermediul unor straturi
groase de carton sau de ă
ă uscare se ş tot capul, ca ă arate ca În
figura 3.Se va proceda cu ă ţ În regiunea
întrefierului, care se ş ş mai Întîi cu o foaie de
ş fin, ă pe o ă de ă sau plastic, apoi
pe ş cu ţ ş mai ă sau pe geam mat,
ultima ş ă prin trecerea între un deget
si întrefier a unei ă ţ de ă de magnetofon
ă (de exemplu, de tip CH ă ţ
ă În dreptul Întrefierului trebuie ă fie absolut
la ş nivel cu cel al suportului de pertinax ş ă pre-
zinte o ţ ă ă ca de ă În care ă nu se
observe cu ochiul liber ţ Întrefierului.
Pentru fixare ecranare se ş un blindaj-
suport (4) ă permalioy sau miumetal, la capul
universal (se va face tratamentul termic ă ă ş
îndoi re, ca în cazul tolelor pentru ă ş de
aluminiu, fier sau cupru, în cazul capului de
ş
Inainte de montare ,'n magnetofon, cele ă capete
Se ă prin ă unui condensator
de 10000 microfarazi, prin bobinajele respec-
tive, ă În prealabil de !a redresor, cu 200-300 V.
Prin ă condensatorului prin bobinaj. În
circuitul oseilam astfel improvizat are loc un fenomen
de amortizare a tensiunii, care ş destul de lent,
sens alternativ, producînd o ă a unei magne-
ă ă ţ ă pe parcursul ă
capului prin folosirea unor scule magnetizate,
care ar fi dus la ş ... oc· ... ""r .. ;"
În viitor se va evita atingerea ...o4';<>.·"f"
metale magnetice, ă ţ ă
du-se cu un chibrit (partea de
alcool.
1< 16
J?]/?MA TOLEI Of: PERMALLOY
UJPSE
0lJ lJ

f7J5TAIfTOR CAPAC JPATc
JUa 1./'._
:tJI/J (GROS/ME Ă 2 BtK)
PIESELE !le ;=/XARf OIN PERTlNAX
La cererea unui mare ă de
cititori, vom prezenta în cele ce ă
schema unui receptor simplu, cu per-
ţ bune ş cost relativ ă
Un avantaj suplimentar: este vorba de
un receptor cu ţ cuprinzînd în
schema sa tranzistoare curent utilizate.
Trecînd la analiza schemei, se consta-
ă ă primul etaj este un detector cu
reactie, ceea <;:e face ca receptorul ă
fie suficient de sensibil ş selectiv.
Circuitul selectiv este format din
bobina L
2
ş condensatorul variabil
Cv. Reactia se ă prin bobina
Circuhui selectiv este realizat pe
baston de ă ceea ce face ca
receptorul ă fie ş portabil. in cazul
CÎnd receptorul este folosit stationar,
se poate folosi ş o ă ă exte-
ă ă la borna A, ceea ce
face ă ă În conditii mai
bune. Bobinele LI L
2
se ă pe o
ă de ă ă de lungime
120 mm si diametrul de mm.
Bobina are 40 de din ă
de Cu-Em cu diametrul 0,3 mm. Ea
se ă direct pe o ă de
carton ă ş ă direct bara. de
ă ş se ă din
lungimea bare! de ă Bobina
10 spire din ă de Cu-Em
metrul de mm. Ea se ă
o ă carton ce poate
pe bara de ă Condensatorul yaria-
bil Cv are valoarea ă de 500
iar trimerul CT 50
Bobina de ş ce
trecerea tensiunii
receptorului se ă
200 de
Cu-Em cu de
ă din material
de ă Semnalul amplifiicat
tat de etajul I este
Ing. M. IVANCIOVIC&
de ţ ă prin intermediul
transformatorului Tr. Acesta este un
transformator de cuplaj cu raportul
de 1/2-1/3 cu ă ş ţ
ă tranzistorul T 2' EI se poate rea-
liza ş de ă radioamator pe un
miez cu o ţ de 0,5 cm
2
. Primarul
are 1 600-2000 de spire, iar secun-
darul 600 de spire. Pentru primar
se ş ă din Cu-Em cu 0 =
= 0,15 mm, iar pentru secundar cu
= 0,2 mm.
Tranzistorul este de tip TI 402,
EFT 317, 319, iar T
2
este
121, lf 13, lT 16, ac 72.
Pentru ţ se va folosi o ă
ă cu ţ mai mare de
500. sau difuzor ş de 4.a folo-
transformator de adaptare
cel de radioficare). Intre-,
se poate introduce într-o
plastic sau într-o ă
II
E CONDINSIJOAH
(IrlDare>
de asemenea. tensiunea ă ca fiind
valoarea eficace a tensiunii de lucru ce
poate fi ă permanent la bornele con-
densatorului la temperatura ă de
lucru. in acest caz, cele mai folosite ten-
siuni nominale sint: 220, 380,
1 500 Vef.
de aparat «Zefir». Acordul se ă
din condensatorui variabil Cv. Apara-
tul ă În gama de unde medii.
Se va Încerca intii ă sistemullucrea-
ă avînd ţ ă corect. ă
la modificarea trimerului
Ţ
sau a
potentiometrului P receptorul nu ({a-
ş ă se vor inversa bo-
binei Cu potentiometrul
medie se ă C
T
ca ă
limita de ş Alimentarea monta.-
se face de la o tensÎune
6-9 consumul redtlS'.
Una dintre caracteristicile principale ale
condensatoarelor este tensiunea ă
U , ă tensiunea ă care poate
fi ă În ţ ă la bornele con-
densatorului ş care ă o ă de
serviciu ă La condensatoarele
cu hîrtie, cele peliculare (cu polistiren),
tensiunea ă este ă la tempe-
ratura de +40
o
e, pe CÎnd la cele ceramice
si electrolitice ă tensiune este defi-
ă la temperatura ă de lucru. La
alegerea unui condensator trebuie ă se
ă seama de ă ă În
ă În cazul CÎnd peste tensiunea
ă ă se suprapune ş o com-
ă pulsatorie, suma dintre tensiunea
ă si valoarea de vîrf a tensiunii
pulsatorii . nu tre"buie ă ă ş ă ten-
siunea ă in general. tensiunile no-
minale au fost standardizate pe plan inter-
Pe uneori se
a conden-
in gradului
De obicei, tensiunea
IPIIIII
RbU,,11
national si ele sînt: 6, 25. 40, 63.
250, 400: 630, 000
În cazul condensatoarelor destinate a
lucra numai În curent alternativ, se ş
a
zistel1ta in curent continuu dintre tensiunea
la borne ş curentul ce trece prin
condensator un minut de la aplicarea
ternDler.lltulr3 de lucru fiind + 20
o
e.
la barne este de 10 V
cu 100 V;
100 V V; 500 V
De ţ
scade cu ş ă ţ
N.
În numerele trecute ale revistei am descris citeva
sisteme acustice in vederea ă fidele a muzicii.
Aceste sisteme ă difuzoare de calitate, care
sînt costisitoare.
Pentru cei cu mijloace mai modeste descriem un
sistem care este ş de executat, iar difuzoarele
folosite sînt la un ţ accesibil. Cutia difuzorului
este ă în ş fel Încît ă fie ă sau ă
în ţ camerei, de preferat in ţ superior format
de tavan ş ţ Acest loc este foarte favorabil din
punct de vedere acustic, folosindu-se confor-matia
ă a camerei În vederea unui sunet ţ
ă difuzoare de
ă iar în cazul folosirii a
se ţ ă cont de începutul bobinaju-
evitarea vibratiilor ă
fig. 2). în ă se ă de
asemenea, cum legate difuzoarele în paralel
ş serie pentru ţ ţ totale optime
care se cere la ş pentru amplificatorul folosit.
Fig 1

Fig2
Se
(g) Suportul
ă cu ă
ă
de ant"ena"e
Pentru a nu complica in mod inutil ţ picupului, schimba-
rea vitezelor la o turatie ă a moiorului se face prin variatia ţ
dintre roata de antrenare ş axul de ţ a ă de picup. In
ţ ă se vor fixa În placa ă a picupuiui un ă de
ş pentru suportul ă la ţ ă vitezei
dorite (fig. 4).
Formula de calcul pentru determinarea ţ respective esie
ă
N.D
= ---, unde:
n
ă D - dia metrul axului
ă ş roata de antrenare.
Oscilatiile proprii ale se pot amortiza prin suspendarea
blocului de antrenare de carcasa picupului ă «canoanele clasice»,
prin intermediul amortizoare de cauciuc sau metal. ă
motorul sînt de ia ş set de baterii,
cele elemente, atenuarea eventua-
de colector, un de tipul «trece-jos».
În
intre 0,5 W ş 3 W,
de alimentare În
4,5 V. Acest tip motoare, recomandat în nume-
prE!cedelrlte ale ţ noastre, se ă În majoritatea
magazinelor ă
Avînd În vedere ţ ţ de picup ş al motorului de antre-
nare, costul Intregii ţ se va cifra În jurul sumei de 100 de lei.
ATELIER •
ATElIER·A
T
E
L
T
E
L
I
E
R- ATELIER
I
E
-ATELIER
I
I IllI'
I IIIIIIll
ă ş ţ de scule, ă ă
ă cu abrazive, ă - ă ce poate realiza
ă ă ş ă ă ă ş de
construit în atelierul ă ş
Elementul principal al ş este un ş elec-
tric de 80 W la 4000 de ţ 220 V ş
de ş ă de cusut), care se ă de un colier cu
ă ş M 8, care ă ă rolul de ax.
ţ cu ă strînge motorul pe colier, iar maneta
îl ă În ţ ă sau ă
gere, M 8, cu cap nexagonal. Pe acest ş s-a intro-
dus o ă de ă cu o ă Acest ş
trece prin baza de material plastic, ă scula de
motor ş colierul de ş ă Baza de material plastic
are un canal in ă de T, in care ă ghidajul
zontal pe care se ă motorul cu scula. In
ş de ă a bazei (gaura ă se introduce
un ax, care ă paharul, colierul ş motorul, for-
mînd axul intregului subansamblu. Pe capul ă al
axului se ă o ă ă cu un ş
Maneta, ă sub colier, ş Ip fixarea
colierului cu motorul in ţ ă In lungul
ă ţ superioare a canalului bazei de material plastic,
in partea ă se ă ş o ă de strîngere, care
ă intreg subansamblul cu motor pe ghidajul
orizontal. ă ă se strînge cu o ă cu
ş M 6. Ghidajul orizontal cu ţ T, din dura-
luminiu, are ia un ă o ă (21 36, În care se pre-
ă o ş ă de bronz ă ş ă
ă se tace ş la ghidaj ş ş la strîngerea pe
ă La ă ă al ghidajului se ă o
ă de ţ ă care ă intreg subansamblul
împotriva ă
Scula se ă pe ghidajul orizontal ş se fixea-
ă cu o ă ă cu 4 ş M 3 ă sus
ş ă JOS) in partea ă a colierului.
in ţ ă (sus-jos) întreg subansamblul
cu motorul ş scula ş se ă pe
coloana de duraluminiu (15). Batiul, tot din duralumi-
niu, se ă pe o cutie din duraluminiu, În care se
vor ă sculele ş dispozitivele.
Cutia ă pe ş de cauciuc, care ă
ţ ş Gabaritul motorului ă di-
mensiunile tuturor pieselor ş subansamblelor ş
Toti cei care ă la ă ş ă trebuie ă
ă regulile de ţ a muncii. Nu ţ ă
ţ la ă ş
Pe axul motorului se ă o ş ă cu filet pe
care se vor monta diferite scule sau dispozitive. Pen-
tru fixarea sculelor se folosesc rondele de diferite
grosimi. Scula ă trebuie ă fie ă
contra ş ă în timpul rotirii ş ă ă o ă ă
toare. Colierul, În ă de U, se ă din dura-
luminiu ş are un canal în partea ă pentru monta-
rea ş demontarea ş ţ ă se ă
între ele cu ă ş M 6. In partea ă
colierul are trei orificii, dintre prin cel central
trece axul, iar prin cele laterale se ă de batiu. A-
ceasta ă posibilitatea motorului ă cu colierul
sa se ă În plan orÎzontal cu orice unghi. Paharul,.
tot din duraluminiu, are in fund 3 ă ţ fixarea
de colier, iar in partea ă un ă gros de
2 mm. Tot un asemenea ă are ş ş de ă
care ă În pahar. Intre ă ş ş ă paha-
rului se ă un canal pentru ş de strin-
ş ă ă ă 1 - batiu; 2 - ş electric; 3 - ş ă pentru montarea diferitelor
scule; 4 - axa de rotire a motorului; 5 - ş cu ă 6 - maneta ă motorului În ţ ă
ş ă 7 - colier; 8 - pahar cu ş ă de ă 9 - ă (cu ş pentru fixarea bazei de material
plastic; 10 - ă de material plastic cu canal ş ă de stringere; 11 - ă de deplasare a bazei din
material plastic; 12 - ă de ţ ă 13 - ghidaj orizontal; 14 - ă de fixare a ghidajului orizontal;
15 - ă 16 ş coloanei; 17 - ă
SFATURI PRACTICE. SFATURI PRACTICE. SFATURI PRACTICE. SFATURI
• ă - ţ foarte ă - se ă cu bor-
ş de ă sau electrice, ,care pot fi montate pe ţ
pentru a ă precizia ţ

Unghiul de vÎrf k(de ţ re) al burghiului ş unghiul de
inclinare al elicei canalelor (fig. t) ă in ţ de natura
materialului de ă astfel:
pentru ţ ş ă 2DC= 120°
'"""= 23-25°
w= 8-13
0
w= 35-450
" ă bronz k= 130"
aluminiu k= 140°
ă
rm
plexiglas 2ac= 85-80'
ă materiale
friabile W
• ă ţ de ă drept un car-
ton sau foi de hirtie, pentru a nu ciupi
cu lama ţ rigla, infigeti virfu'
ţ intr-un chibrit.
• ă ţ de ă o ţ ă folo-
ţ un colier din ă care va ghida
pÎnza ă ă lui, asigurind o ă
ă perfect ă pe axa
ţ
• Cuiele care au ş de
ă parte a scindurii le
ţ indoi cu ajutorul
unei bare metalice În care
ţ practicat o ă ă
In acest fel ş imbinarea
este ă
• Pentru ca scindura
ă nu crape sub efectul
de ă al cuiului,
ţ prin batere (pu-
tin) virful cuiului sau
chiar ă ţ Înainte de
a-I bate •.
De multe ori, în atelier, la ă
de ă care cer precizie, nu se
mai poate ţ piesa în ă sau într-un
ş Atunci c1nd se ă cu
burghie de 8 sau 10 mm, este chiar
periculos acest mod de a ţ piesa.
De aceea, pentru a realiza o lucrare
ă ş pentru ţ muncii,
este ă folosirea unei menghine
fixat! pe masa ş de ă
Placa de ă a menghinei va cores-
punde ca lungime cu diagonala mesei
ş de ă ă ţ ă din_
deschiderea ă ă la care se
ă grosimea ă menghinei.
Ca material pentru ă ă de-
ă se ş ă de ţ de
CUM
v
FABRICAM
STICLA
4-5 mm grosime. Este suficient ă
ţ ă a ă de ă
este bine ă
Pe axul longitudinal al ă de ă
se ă de ambele ă ţ ă la
10 mm ţ ă de ă menghinei,
ş canale cu ă ţ ă cu dimen-
siunea ş de fixare a menghi-
nei pe masa ş de ă în ţ
ă
ă menghinei, avînd cel ţ
25 mm grosime, se ă din ţ
ş
Înainte de a prevedea cele ă
ă ale menghinei cu ă pentru
barele de ghidaj ş pentru ş de
strîngere (central) a menghinei, se
E
StiCla ş ă ă pe ă de nisip (bioxid de siliciu), ă ă
(carbonat de sodiu) ş ţ ţ se ş la 1 400
o
C. Atingerea unei astfel
de temperaturi În laboratorul chimistului amator este ă
Se cunosc ă o serie de compozitii care ne permit ă obtinem ă la tem-
mai ă pe care le putem atinge În laborator. .
ă în nostru. Mai Întîi ă ames-
'"'"''''' "''', 20 acid horle ş 70 ă ţ oxid de plumb.
completa omogenizare si se introduce într-un
ă puternic la ă 'unui bec Bunsen sau
acoperit cu un capac se pune în ă becului de gaz
un metalic, iar acesta pe un trepied).
, ţ in ă ce amestecul se ş ş ă
ce bulele de gaz Inceteaza se mai din masa de ă Se obtine o ă
ă ă .
de laborator
.... se ş ş se ă
ca o miere de albine.
se ia un tub metalic sau de
"irn(irt",,,,j'o ca sticla ă adere
La ă
se pot
capul
se va obtine un
introducem În masa ă din
Sticla la aer se ă ş vom forma -tire.
ţ ă introducem ţ vom obtine ă de
. vor prelucra curat cele ă ţ
pe care se ş ă piesa. De ă se
pot prelucra plan toate aceste supra-
ţ pe un strung. Apoi se ă
ă cele ă ă ale menghi-
nei ş se ă pentru barele de
ghidaj Ş pentru tiletul ş cen-
tral.
1n falca ă pe placa de ă se ă
gaura pentru ş central la dimen-
siunea ă a ş iar în'
ă ă se taie filetul pentru
ş central.
Pentru ş central se va folosi
ţ rotund, de 14 mm diametru. Deci
va fi un ş M14. în corpul acestui
ş se taie un canal de 3mm ă ţ
ş 2 mm adincime. La montajul final
al menghinei, în acest cana! va intra
o ă de ţ ă ă în ş
de falca ă a menghinci.
Barele de ghidaj se ă din ţ
rotund cu 0 de 14-,,·15 mm, lungimea
lor ă ş cu ţ deschiderea
menghinei plus grosimea ă Axele
barelor de ghidaj se ă cu 1-2 mm
mai sus decît axul ş central,
astfel înc1t atunci dnd menghina se
ă piesele ă nu stea pe ş
central. ă ce s-au dat, in blocul
celor ă ă ă pentru barele
de ghidaj, se introduc barele ş se
ă prin ă ş sau mai bine
ă ş M 14 de partea ă
a ă fixe. De-abia ă aceea se
ă ş care ă
cele ă ă In felul acesta se pre-
vine o blocare a ă mobile pe barele
de ghidaj ş se ă o ghidare
foarte ă
Ş cu ţ servesc la fixa-
rea ă de ă a menghinei, în
ţ ă pe masa ş O
ă pentru aceasta este ca masa
ş ă ă canale de ghidare.
Dimensiunile ş sînt deter-
minate de grosimea mesei ş
de ă ţ canalelor de ghidare, de
grosimea ă de ă a menghinei,
de ă ţ canalelor ei ş de ă ţ
ţ care se folosesc.
In orice caz, trebuie
ă fie suficient pentru se
putea pili ă ţ paralele. ţ
dintre aceste ţ trebuie ă fie ţ
mai ă decît ă canalelor. de
ghidare din masa ş Aceste ă
ţ paralele ă rotirea ş
lui atunci cînd se strînge ţ
I == lungimea diagonalei ş de
ă (masa ş
s = deschiderea ă a Illtmllllllltll
plus grosimea ă
n = ă ţ canalelor de ghidare din
masa ş
t = adîncimea canalelor de ghidare
din masa ş
IIOAI
eu I
V. CAUNESCU
ţ unui sistem de ă cu cifru nu este o ă
chiar atît de ă cum ar putea ă la prima vedere. Amatorul
ş poate ţ singur un astfel de sistem, bineînteles, într-o varian-
ă ă ceea ce ă nu exclude eficacitatea.
În rîndurile de ţ ă este ă o ţ cu ţ ă
fiind posibil de format un ă de ş cifre. ă ţ
posibile este foarte mare, respectiv C
7
70
ă de ş luate
cîte ş C
7
70
= 17 892 160. Acest ă ne atrage ţ ă nu
trebuie ă ţ de deschidere.
Principiul de ţ este relativ
din fig. 1. Pe un tub despicat (R) se ş un
un prag, acesta, la rîndul ă are o degajare. Ce se··mlmIOla
ducem piesa (T)? Se vede ă ă ă are
ale ă dimensiuni permit intrarea pragului (inel În
este În ţ din desen, piesa (T) poate intrarea r;U'!n,rlll .• <::t>
cînd decuparea vine în dreptul pragului. inelul
ă ă pragul ţ ş ă
rind 10 ţ pentru inel (numerotate de la O la numai
este ă deblocarea. ă loc
În cazul nostru), piesa T avînd un ă de decu-
ă este ş de ă ă blocarea se ţ chiar pentru un singur
inel neadus În ţ ă
ă sistemul ar fi ă ş este ă o ă
ce nu este avantajos. Modificarea cifrului se face utilizînd
(O). Se ă ă ă canelurilor semicirculare ă
dintre inelele de tip (O) ş ceie de tip (N) poate fi ă cu ajutorul unui
ş (P) introdus într-o ă Canelurile se ă practic ş
montînd inelul (1\1) În (O) ş executînd 10 ă cu centrele pe cercul de
ţ dintre cele ă piese Divizarea ineleior se face pe un
divizor oarecare sau chiar ţ ă realizînd
figura 2 este ă o ţ prin ansamblul de ş inele,
fiecare inel fiind într-o ţ oarecare (astfel se ă ă
diferite ale ă inel). Montarea inelelor pe piesa tub (R) se face prin
ş capetelor tubului pe reperele (M), conform desenului. ă
ş tubuiui În conicitatea pieselor (M), se ş cu ă Este
evident ă ă ţ de montaj se filce ă ce s-au ş inelele
(1\1). Se va avea ă ca ă tubului ă fie în continuarea ă
piesei (M).
în figura 3 sînt date cotele pentru toate reperele ţ anterior.
Materialul recomandat alama; ţ corespunde ca ţ ă
ă dar poate rugini ş ţ mecanismul; aluminiul este ş
ş nu ă dar are ţ ă ă Cu recomandarea de a
unge ş toate ă ţ În contact aie mecanismului se poate folosi
ţ Se ă fiecare inel in partea diametral ă ă
pentru a ş ţ de deschidere la schimbarea cifru lui.
Figura 4 ă modul de ţ a ansamblului de ă
EI poate fi montat În partea ă ş sau În cea ă (tocul). Nu se
dau cote, deoarece multitudinea cazurilor practice le-ar face inutile.
Blocul cifru se ă pe ă ă (P), care se prind cu ş
de piesele (M). Aceste ă ţ au o deschidere ă care
permite trecerea piesei (T). Cote le pentru ă de prindere sint ace-
ş ca ale piesei- D. Celelalte dimensiuni sînt dictate de ă ţ
practice de montaj.
Se scoate de la o ă ş ă ş ă E cu o ă B.
Aceasta se ă În X
2
cu pirghia A, al ă cap se ă pe una
dintre ă ţ piesei (T). Atîta vreme cît blocul cifru ă
piesa T, ţ clantei F este ă Deoarece cursa «s» a
ă ş este relativ mare (10-15 mm) ş cursa piesei T se
ă a fi 2,8 mm ă ş cu 3 mm poate duce la blocaje ţ
cît timp ş este ă fiind ă o reformare a ţ
de deschidere), se face o demultiplicare cu pirghia A.
ţ ţ Xl ă raportul de demultipiicare dorit.
s a
Raportul ţ esie egal cu raportul curselor Ţ Alegind a,
a.t 2,8
b = --, b = -- (toate dimensiunile în mm).
s s
Arcul lametor C ă revenirea piesei T În ţ ţ ă EI se
ă cu o ă pretensionare ş trebuie ă fie suficient de puternic,
lungimea sa se ă a ă ş 8 cm.
In ş trei ă
- o ş ă ungere a pieselor În contact sau în ş este de dorit;
- atîta vreme cît nu este utilizat o ş ă
care ă se ă ă foarte tipul
000 000 000 O, 111 111 111 1
- fereastra cifruiui se va
ă ş ă În realizarea
rE,zr rrrr 777 EFi_-
I
'_::::
IJ
t 4 O 2 8
?_ 1 3_ 9
J 6 2 4 O
4 ? 3 5 1
5 8 4 8 2
I
8
_- __ J - -
_---J---\/
I ;=
I
I BROASCA-
_.1
TIIIII
flllll·
OROSEL
5DO
Ă CE

7J!!! ________________ _____
ş economice si extrem de lumi-
noase, implicînd un' consum minim de
energ.ie ă fluorescente
nu au ş ă ă În am-
apartamentelor.
de iluminat pe care vi-I
ă ă inconvenie'nte!e o-
aie tuburilor fluorescente, per-
o iluminare ă a ă
la gradul de luminozitate dorit.
O ă ă de ţ
a ă ă o ă ă di-
ă care ă ă ş unei
ă ţ ş ă ă ă deranjeze
ă pe cei care ă emisiunile
de televiziune. ă iluminare este
ă cu ajutorul unui tub de 20
R/J1'1'4-Pel'lTRO 6RATIJR
--eLcMI5VTELE
Ing. M. ZAMFIR
ă a
ş fel ÎnCÎt
plafonul camerei
unei lumini intense,
pe partea a
tate ă ă tuburi
a acestora este lucirea prea
ă instalarea grilaj
de care ă un
ă atit În timpul ţ ă
ei CÎt si atunci CÎnd aceasta este ă
este executat din benzi de
plexiglas sau un material similar, vop-
site În alb, ă cu ă
(fig.2), care permit îmbinarea lor în
forma ă ă descris
ornamente, mai greu de ţ
ă de un efect estetic
Ş fi
dintr-o ă eventual
miniu, care se ă cele trei
fi Înlocuit cu o ă de ă cu tuburi ş droselele cores-
Decorarea holului devine cel mai simplu
lucru: o ă (de exemplu, de ia o
ă veche) ş un metru ă de ă
de 2 mm grosime (de ia «Ferometal») - Cli
ţ ă Îndemînare - un ornament modern
ş deosebit de util pentru holul d\'.
Placa din ă (2) (figura ă ă va
servi la fixarea unor bilete, notite sau foto-
grafii cu ajutorul unor mici ţ per-
ţ Asamblarea se face cu ajutorul
unor suruburi de lemn.
se ş cu duca (vopsea de
ă din ţ Chiar ş o cutie veche
de ă ă poate deveni un ş de hîrtii ori-
ginal ş decorativ.
Culorile contrastante ă o ă
ă ă ă negru, alb, ş
albastru.
Din elementele descrise se pot ţ
na, Cll ă ş ţ ă ş celelalte variante
prezentate În fotografii.
ă Rama de lemn, ă de
aproximativ 150
ă
cca. 4 mm
Grilaju! se
acestei
ă de
intermediul a
fie cu
ş tip. primul
caz, accesul la tuburile fluorescente SE
face rotirea abajurului În bafa-
male. de-a doua ţ ş mai
ţ ă permite ş com-
ă a ramei pentru Înlocuirea ă
a tubului superior.
Pentru cresterea reflectiei si obti-
nerea unei ă cît m'ai
se interiorul În alb ş
se cu un lac
Fig. 2
MATERIALU.L
NEGATIV
FORTE
Sorturile de materiale negative produse de industria
ă sint:
Filme, format de 6 x 9 cm;
Forte Chrom -: Superfilm - 30: Film ortocroma-
tic; sensibilitate 2OUDIN: se ă la ă ş
ă factor de contrast: 0,9-1,0; putere de sepa-
rare: 70 linii/mm; ţ k' = 28.
Fortepan-Film - 27: Film ortopancromatic; sensi-
bH!tate 17°DIN; se ă la ă verde ă
ă factor de contrast: 0,9-1,0; putere de sepa-
rare: 80 linii/mm: ţ k = 25.
Forte Pan - Superfilm - 30: film ortopancroma-
tic; sensibiiitate 20
o
DIN; se ă la ă verde
ă ă factor de contrast: 0,8-0,9; putere
de separare: 10 linii/mm: ţ k = 29.
Forte Pan - Rapid Film - 34: Film pancromatic;
sensibi.litate 23°0'IN; se ă la intuneric; fac-
tor de contrast: 0,8-0,9; putere de separare: 65 linii/mm;
ţ k = 32.
Forte Pan - Ultrarapid Film - 37: Film pancro-
matic; sensibiHtate 26°DIN; se ă la intune-
ric; factor de contrast: 0,8; putere separare: 60 liniil
mm; ţ k=35.
FILME FORMAT 24x36 mm:
Forte Pan 21': Film sensiibilitate
l1°DIN; se ă
ă factor de contrast; 1,0; de separare: 85
linii/mm: granul.atie: k=23.
Forte Pan Super 300: Film ortopancromatic; sensi-
bilitate 20°DIN; se ă la ă verde ă
ă factor de contrast: 0,8; putere de separare:
75 linii/mm; ţ k=27.
Forte Pan 34°: Film nAr"lc:rO!l1l'lfic:
tate 2SODIN; ă la înt .. "",rir·
trast: 0,8; separare:
k=30.
PROCEDEE SIMPLIFICATE
PENTRU FOTOGRAFIA
a........--C LOR
Se ş ă pentru ţ fotografii lor În culori
este necesar ă se ă în ă de materialele
respective color - film ş hîrtie - cîteva ă pentru
prelucrare, care se ă repede, o ă
foarte ă a ă ş ă pierdere de timp pentru
ţ unor rezultate nu totdeauna încurajatoare.
Metoda ă ă mai jos, foloseste o
ă ţ de developare, atît la developarea fil-
mului cît ş la prelucrarea hîrtiei color, indiferent de
marca de ţ ca ş de vechimea materialului
ţ ţ unor rezultate ă ă
fru cei care nu sînt prea ţ ş ş doresc ă ţ ă
fotografii de familie tehnicolore.
Cum se face fotografierea?
Se ă aparatul fotografic cu film negativ color
pentru ă zi. ă se ş ţ de
fotografii «in aer liber», se fac fotografiile dimineata
preferabil ă la. ora 10, redarea culorilor fiind ă
la alte ore existînd dominante de culoare.
se face pentru sensibilitatea ă pe cutia filmului
cu precizie, ca ş la filmul alb-negru, folosindu-se
tabel de expunere sau, ş mai bine, un exponometru
fotoelectric. i
În ă ş ţ de fotografii-portret,
la lumina artIfIcIala, este preferabil ă se ă
film negativ color pentru ă ă (tungsten
nitrafot). Se poate folosi ş filmul color'pentru
de zi, utilizînd un reflector ă ş cu ţ ă reflectori-
ă ă sau acoperit cu celofan albastru. ExptJ-
nerea se face, ţ ă ţ unui expo-
nometru fotoelectric.
La expunerea filmului color negativ se va observa
cu ţ ca subiectul fotografiat ă fie integral
luminat. La fotografierea la ă ă soarele va fi
totdeauna În spatele fotografului. Atunci cind se fac
fotografii la ă ă se folosesc cel putin
ă reflectoare, cu becuri nitrafot de 500 W, În ş
luminos». Fotografiile la fulger electronic (<<flash»)
cer o ă sau ă ţ ă de cea s-ar
la un alb-negru de aceeasi selnsibiliitate.
fotografii cu electronic pe o
pentru ă
o.vn" .... olro tiimul se ă ă proce-
ă uscare negativ
copii alb-negru,
.10 minute
.1-2 minute
.5 minute
.5 minute
.5 minute
.5-10 minute
G.D.O.
Procedeul de developare este ă
Developare . . . .1-3 minute (control vizual)
ă . . . . . . maximum 1 minut
Fixare . . .. '!' •• 5-10 minute
Uscarea se face prin tamponarea foi/or de hirtie cu
ă pentru extragerea excesului de ă apoi se
ă la uscat cu ţ În sus pe o ă de jurnal.
Uscarea pozelor se poate face ş pe ă electric,
înseriat ă cu un bec de 100 W, pentru ca ă fie ă
zit doar moderat, altfel stratele de ă de pe hîrtia
color se pot topi.
Pentru ţ se ş ă ă
Revelator color universal-negativ ş pozitiv
ţ ă de developare pentru color 3,5 grame
Sulfit ae sodiu anhidru . . . .2- grame
Carbonat de sodiu anhidru. . . . 40 grame
ă de potasiu ă ... 0,5 grame
Benzotriazol •••..... , ..... 0,015 grame
ă . . .. . . . . . . . . . ă ia 1 litru.
Ca ţ ă de developare pentru color se folo-
ş fie dietil parafenilen diamin sUlfat, fie etil oxietil
parafenilen diamin sulfat sau colorat. Asemenea sub-
ţ se ă În ţ În plicuri de cîte 10 g.
De asemenea, ş benzotriazolul, care are un puternic
efect antivoal. Prezenta lui este ă mai
atunci cînd se ă pe materiale trecute de terme-
nul de ţ Pe material ă benzotriazolul
nu este necesar, dar ţ lui ş de surprize
ă O dozare ă se poate ţ astfel:
se ă 1 g de ţ ă În 100 de ă Din
ţ ă - ă inainte de folosire - se
pune În revelator 1,5 cm
3
• Metoda este ă pentru
orice fel de revelator alb-negru sau color atunci cînd
materialul pozitiV sau negativ este trecut de termenul
de ţ
Temperatura ţ nu este ă Pentru deve-
lopare se ă o ă În jurul a 11fC. Este
necesar .. ă se ă temperatura ă În
camera în care se ă sticla cu revelator pentru ă
este In functie
+utc
200% 130% 100%
deveiool'lrl'l În procente:
+2Z'C
80% 70%
+1SOC,
gelatina
RELEU 'DETIMP PENTRU'
LABORATORUL
FOTO
Releul de timp propus are aplicabili-
tate la copieri ş ă putînd stabili cu
precizie orice timp de expunere între
0,5 ş 100 de secunde.
In varianta ă releul poate fi
utilizat la aparate de copiat ş de ă
ă cu bec de 6, 12 sau 220 V,
prezentînd principalul avantaj al obiec-
ă ţ in ceea ce ş efectuareâ
timpului reglat (acest timp nu depinde
de durata ă ă butonului de pornire,
ci scurgerea lui începe de-abia din
momentul ă acestui buton).
Partea ă a releului de timp
o constituie o ă ă de tipul
ECC-82 în montaj basculant, monostabil,
avînd ca element de temporizare un
circuit R-c (format din condensatorul
C care se ă în ţ de ă
prin redresarea ă 1n cir-
cuitul de ă al primei triode). Eliberînd
butonul BP, acesta revine de la sine În
ţ ţ ă comutînd condensatorul
CI ă În regim de ă pe
Ing. BOER ZOl TAN
ţ RI ţ +R3 fixate la o
valoare ă de timpul de expunere
necesar. Pe durata ă ă conden-
satorului, grila primei triode se poziti-
ă acesta Începe ă ă ş face
. ă basculeze ş trioda a doua, În al ă
circuit anodic este conectat releul R.
Astfel, releul se ă ş ş inchide
contactul ă doar atîta timp cît ă
ă condensatorului CI'
Montajul se pune în ţ pnn
închiderea ă K,l' Întreru-
ă în momentul încniderii lui,
ş ă contactul releului, servind pen-
tru efectuarea ă imaginii. În-
ă K3 ş K
4
ş ă ă ne-
voie, ţ f\ ş Ra' Condensa-
torul C
3
ă ţ ă re-
leului excitat.
Transformatorul Tr ş la ali-
mentarea filamentului tubului ECC-82
ş la alimentarea aparatelor de ă
sau copiat, posedînd bec de 6 sau 12 V.
MICA BIOGRAFIE A
SUBSTANTELOR CHIMICE
UTILIZATE DE
FOTOAMATORI
Pentru majoritatea fotoamatorilor chi-
mia ă un domeniu În care se
pot spune multe, dar ă obtinute
sint discutabile. Idealul ar fi ă facem
fotografii ă ă ă ş nimic din
ceea ce se petrece in laborator. Aproape
toate manualele ă o atentie
ă pentru problemele de foto-
compozitie, luminare ş «utilizarea sub-
stantelor gata preparate de ă
de materiale foto».· Ş ş rezultatele
obtinute sint strict dependente de micile
mistere ale chimiei foto, ă ă a ă
ş nici cele mai bune substante
«gata preparate» nu ă ş ă
rile. ă vom prezenta in acest ciclu de
articole acele ş care sint strict
necesare ă inteligente a substan-
telor chimice, ă ă riscul de a transforma
laboratorul foto În laborator de chimie.
Unele lucruri este bine ă le ş pe
ă pentru a ne da seama de posi-
ă care ne stau la dispozitie, la
altele nu vom face apel decit in cazuri
de accident sau cind ă procedee
speciale. De aceea, ordinea de tratare
ă nu va fi nici cea ă nici
aceea pe care o impune tehnologia
foto, ci ordinea pe care' o impun frec-
venta ş ţ ă anumitor
substante in practica ă
EMULSIA FOTOGRAFICA
Primul ş poate cel mai important com-
plex de substante chimice de care de-
pinde rezultatul final este emulsia foto"
ă De· structura ei depind in princi-
pal granulatia, factorul de contrast'A
terea de separare ş tot de structup
depinde uneori pOSibilitatea de a explica
ş remedia anumite defecte ale negati-
vului sau pozitivului. Emulsia fotogra-
ă este ă dintr-un strat subtire
de ă in care sint incorporate
ă de argint sensibile la ă
in emulsie se mai ă incorporate
ş alte substante care ă defectele
de turnare ale gelatinei sau care extind
sensibilitatea ă de argint pentru
diferite componente ale spectrului lu-
minos.
J,PI?E AP't)EMAI?IT

Pentru miez se vor folosi tole de tipul
E-16 cu grosimea pachetului de 30 mm.
Primarul pentru 220 V va avea 980 de
spire din ă de Cu-Em 0,4 mm. Se-
cundarul pentru alimentarea filamentu-
lui de 6,3 V al ă ECC-82 va avea 30
de spire din ă de Cu-Em 0,5 mm.
Secundarul pentru alimentarea aparatu-
lui de copiat sau de ă pentru 12 V
va avea 60 de spire din ă de Cu-Em
1,5 mm, cu ă la 30 de spire pentru
6 V.
ă se ţ ă a se folosi
releul de timp numai la un aparat de
ă sau de copiere cu bec de iluminare
In stare ă stratul de emulsie
depus pe suportul de celuloid sau pe
placa de ă a negativului are o grosi-
me de 10-20)1, iar pentru pozitive 3--6)-'0.
GELATINA FOTOGRAFICA
Este ă dintr-un amestec de
gelatine care contin ş alte ă ţ
Aceste ă ţ au o ţ ă esen-
ţ ă din punct de vedere chimic ş a-
vînd În vedere ă obtinerea gelatinei nu
se face prin ă ci prin prelucrarea
unor produse animale, este bine ă ne
ă la un sort de ;Ume ale ă carac-
te('istici sint constante. Accidentele po-
sibile sint de genul: un ă fur-
ă gelatine cu un grad de umflare
mai mare decît un altul, astfel incit o
ş ă care intr-un caz a dat
rezultate bune poate fi prea ă
pentru ă caz. Gelatina ţ ă
ca prote.lor al ă de argint, men-
tinindu-Ie in stare ă ş impiedi-
cind reducerea ă a acesteia ă ă
actiunea luminii) sub actiunea revelato-
rilor.
In mod normal (stare ă gelatina
contine 10-200h ă 1n ă rece volu-
mul ă ş de citeva ori, iar la 400c
amestecul ă ă trece in ţ
de ă In orice' caz, din punct de
vedere practic este foarte important ca
orice prelucrare a filmului In laborator ă
se execute la temperaturi sub 2SOC.
Grosimea stratului de ă influen-
Ro
1QDK
f?RE
AP.
...-____ mMA/?/T
2RtJv
de 220 V, În locul transtormatorului Tr
se poate utiliza un transformator de so-
nerie ş cu secundarul rebobinat
pentru tensiunea de filament de 6,3 V.
ţ Cu ajutorul ţ
trului P în montaj reostatic se pot regla
continuu timpi intre 0,5 ş 25 de secunde.
ş (prin deschiderea intrerup-
torilor K3' respectiv K
4
) rezistentelor
R
2
• respectiv R3' ă direct 25, res-
pectiv 50 de secunde.
Schimbind valorile lui C
1
, respectiv
ale lui P+R2+R3' se poate modifica cu
ş ţ ă domeniul de lucru al releului.
ţ ă puterea de ţ a peliculei,
ca urmare a ă halouri/or de difu-
zie. Peliculele mai sensibile au o emul-
sie mai ă ş din ă ă
puterea lor de separare este in mod
inerent ă
ă materialelor foto este ă
direct de gelatina ă De cali-
tatea ă ă depinde in cea mai mare
ă ă rezistenta emulsiei la degrada-
rea ă ă incheierea ă
rii in laborator. Prin ă se ă
produsele secundare ă in strat
ă prelucrare, care pot ... fecta ima-
ginea ă
Temperatura ş puritatea apei de ă
lare ţ ă viteza de in ă
a tiosulfatului din emulsie. Durata ă
ă ar trebui ă fie cu atît mai mare cu
cît stratul de ă este mai gros,
dar in realitate apar abateri destul de
puternice. Cea mai mare ă de ă
lare se atinge la temperaturi de 14-
2O"C. Este important de ţ ă viteza
de ă scade la temperaturi de peste
2O"C (prin umflarea stratului de gela-
ă ceea ce poate ă paradoxal la
prima ",edere.
in anumite conditii, ă unor pro-
cese de tip fizico-chimic, se poate atinge
o ă ă folosind solutii de NaCI,
NH OH, ă de mare etc.
p1i-ul apei de ă ă
puternic viteza de ă De exemplu,
de la un pH==4,4 la pH==7,8, durata ă
ă poate ă se ă ă ă
CARE SÎNT CONSTRUCTIILE PE CARE
LE Ş
Care sint domeniile pe care ţ dori ă le abordim
in numerele noastre viitoare? Cum ţ gradul
lor de tehnicitate?
ţ scrisorile dv. pe adresa: «Tehnium 72»,
ţ Scinteii nr. t, ş
I
Un film are un ritm propriu, ă ţ
se ă ş ă În timpi ţ de cei care le
corespund 11"'1 realitate. Amatorul trebuie ă
ş ă În general, durata ă unui plan
este de CÎteva secunde. Numai planurile care
cuprind o ţ ă ă mai mult
de 10 secunde. Astfel, un film artistic profe-
sional care ă 90 de minute are 10-20 de
ţ 40-80 de cadre ş CÎteva sute de
planuri. Cifrele prezentate au o valoare strict
ă ţ care pot fi întîlnite fiind
ă Duratele sînt determinate de ca-
racterul ţ puterea de concentrare a spec-
tatorului ş În ă ţ ă de «stilul» fil-
mului. ţ ă ă principalul pericol la care
ne expunem la stabilirea timpiior ţ fie-
ă plan este lungimea ă
duce plictiseala asupra In o
ă principiul economiei de timp nu este atit
de strict ca În cinematografie.
Prin «ritmul propriu» al unui film se
ş succesiunea, ş felul În care sînt
ele planurile sau cadrele. Aceste elemente sînt
determinate de logica ţ ş a modului de
prezentare a ei.
Pentru concentrarea tuturor acestor expli-
ţ vom cita dintr-un manual de film, care,
de altfel, este de dorit ă fie citit de orice cine-
amator, ş procedeele, aparatura ş tehnologia
descrise nu pot fi Întotdeauna adoptate de cine-
amatorii din tara ă
«Cu toate ci o imagine ă bine
ă este, În principiu, ţ ă imediat,
restituirea În sala de cinema a imaginilor parti-
ci pante la povestirea ă ă
le În mod continuu, pe o cale ă ă
care nu admite nici cea mai ă Întrerupere,
mintea spectatorului nu poate comanda oprirea
ă pentru a se gîndi, ş cum ş Între-
rupe un cititor lectura ca ă ă asupra unui
pasaj al ă ţ Filmul este acela care, prin con-
sa, trebuie ă ofere momente de ă
de situare În timp necesare
.n.,lIJ.'_.-'"'' cineastului amator - P
ş ţ
ă de
se ă de sau ş
ă de aparat, ă etc. Acestor procedee
le doi termeni, care nu este
exact, ş anume:
Este ă o descriere a
manevrare a de
o deplasare a aparatului de filmat de
subiect, ă modificarea de la care se
ă se ş ă sensul
acesta poate fi lateral,
nu realiza cu aparatul
«În deCÎt În unele cazuri
Se ă de obicei, un
ă care ă pe ş ş pe care se ş ă
trepiedul cu aparatul de ă Desigur ă
utilajul acesta este ţ pentru amator,
dar ţ la ş ă de traveling ă ă
ş considerabil ă ţ de exprimare
ă Tehnica ă pune la În-
ă amatorului transfocatorul, care permite
modificarea unghiului de Încadrare cu aparatul
Într-un punct de ţ fix, dar trebuie spus ă
{<traveling»-ul ţ prin transfocare ă
ţ aparente intre planuri, dînd un efect
foarte caracteristic de apropiere foarte ă
a planurilor ă la traveling-ul Înainte.
Se spune ă o filmare este În plongee atunci
cînd aparatul este situat mai sus decît subiectul
ş cu axa ă ă În jos. ă ţ
ă cadrajul subiectului, ş impor-
ţ care acesta o are in ansamblul cuprins
În caracterul ţ luminii
al felului În care se la ă
filmare, scena poate
rea de o actiune care a format' interesul specta-
torului cu un cadru înainte
de
va
nuntul sau asupra
se concentreze ţ
Atunci CÎnd aparatul este mai jos decît subiec-
axa ă ă În sus, se ă un
Subiectul ă ă o pondere
În cadru, dar ş ă care îi
pot da un aspect caricatural sau chiar ă
Concursul nostru - ţ de ă solicitare ă angajînd În ă ă ă ş ţ
fantezia cit ş spiritul practic al ţ - a intrat În etapa ă
ţ ă (pe baza ă la chestionarele-test) cit Ş prE!se,lee;fia
cel mai adesea veritabile anteproiecte ale ă cu care ă
I"n .... l"il'r.,,\ au· ă ţ noastre ă Înscrie În etapa ă un ă de
dintre care:
di!:;pc)ziti\l'e ş de fotografiere;
ţ ă practice foto ţ
Conclurentii ş in etapa ă ă ă ş ă ă pe adresa ţ ă
cazul În care ă dintr-un motiv sau altul, se dovedesc netransportabile (sau nu
intermediul ş juriul ă a fi informat din timp pentru a ă ţ ă
Cele mai bune ă În afara premierii lor ă vor fi prezentate ţ
spe,clale, sub egida C.C. al U.T.C.
continuare, ă numele ţ ş În faza ă ş denumirile foarte succin-
ă a ă retinute pentru concurs.
Ă
2. Balogh Vendel
Sighetul ţ
3. Bodesc Vasile
ş
4. Filipescu C. Gheorghe
Prezentarea ă
Magnetofon adaptabil
o ţ ă
Dispozitiv de expune
ă
Teletermometru
nic tranzistorizat
ţ - ă ă «Ceas vorbitor»
5. Sergiu ă
ş
9. Gheorghe Pu
ş
Numele ş prenumele
(localitatea)
1. Amon Francisc
Lugoj
2. ă ă Marcel
Oradea
3. Costache Dumitru
ş
4. Crivilaru Mihai
Giurgiu
5. Ciurescu Toma
ş
ţ de telec
ă pentru navomodele (hi
droglisor)
ş ă ă
ă
Vehicul amfibiu
Aparat de zbor pliabil
Dulap (stativ) mini
rator
Autogir În varianta
«DAV»
Marta Florian
ş
ă Leontin
ă - Hunedoara
4. State Gheorghe
ş
8.
Stoenescu ţ
ş
9. Martin C.
ş
o.
6. Gheorghe Puiu
ş ţ
7. Horhat Gheorghe
Sibiu - ş ă
8. Jonesculon
ş
9. Kaszoni Bencze
Covasna
Prezentarea ă
Amplificator
niar
Magnetofon adaptor
Receptor
ă
ă
tron» 8
Receptor UM
5 tranzistori
Stabilizator de tensi
cu semiconductoare
Convertor pentru benzii
de amatori
ă originale cu
nu este limitat.
fost admis În
ă ţ su-
pe care le consi-
de valoare sau supe-
celol inscrise in concurs
(dar care nu au fost gata terminate
la 31 decembrie 1911), juriul
de acord ă le ă direct
in etapa ă
R
dar dorim

1
II
R
ă cu autoturismuB
Din ă majoritatea dintre noi nu ne ă ă
printre ţ posesori ai unui garaj ă
Dar ş ş o ă de schi
intr-o ă la Predeal, de ex:el'1i1p!u.
ne ă ă ă ă ş in
ă deci de ce ne va preocupa pro·'
blema circuitului de ă a motorului
nostru. ş fabricantul ne-a asigurat
ă circuitul de ă este «sigilat» ş ă
Înainte de cel ţ 2 ani sau 30 000 km
nici nu trebuie ă ne gîndim ă la el,
practica ă auto ne-a demonstrat
ă lucrurile nu stau tocmai ş
ă nivelului de lichid din vasul
de expansiune ă de ş ă ţ
insesizabile ş virarea culorii spre un
ş suspect ne ă la un
minimum de ţ
Cele de mai sus ă nu trebuie ă ne
sperie, putînd fi considerate normale
cll;,:.. Ia un automobil de ultimul tip.
Ne vom ocupa deci de ţ ameste-
cului cu care vom completa sau chiar
vom Înlocui antigelul «uzat» din motor.
Amestecul respectiv trebuie ă îndepli-
ă CÎteva ţ pentru a putea fi
utilizat ca antigel:
- punct de congelare CÎt mai coborit;
- stabilitate ă În timp a pro-
ă ţ fizico-ch i m ice:
CARTE DE
Autoturism cu 5 locuri - motor
sub cerul liber.
_____ ____
O 10 20 30 40 DC
rEMPER4TURA IJE
A AN7ESTeCUi.LIIf ANT/(jEt,'
- corozivitate ă eventual ă
anticoroziv ;
- ţ ă a ă ţ cu
tem peratu ra ;
- punct de fierbere Înalt;
- ă ă ă CÎt mai mare;
- ţ de cost minim.
ţ de mai sus le corespund
În cea mai mare ă ă amestecul de
etilenglicol, ţ ă ă din
ţ
Cîteva ă ţ fizico-chimice ale
etilenglicolului
Diagrama din fig. 1 ă ţ
punctului de ţ al amestecului În
ţ de ţ acestuia. Dia-
grama din fig. 2 ă o ă caracte-
ă ş anume ţ temperaturii
de fierbere a amestecului de etilengli-
ă În ţ de ţ Tot
aiCI. avînd În vedere ă majoritatea
autoturismelor moderne ă cir-
cuite de ă sub presiune. s-a indicat
ţ temperaturii de fierbere
Formula ă
Prezentare
Punct de solidificare
ţ 100%)
Punct de fierbere
. Densitate la 20°C
ş de suprapresiunea de reglaj a supapei
vasului de expansiune.
Din cele ă diagrame se ă
ă nu s-au indicat valori pentru o con-
ţ peste 50%. întrucît ridicarea
În continuare a parametrilor de mai
sus devine ă practic, iar
ţ de cost ş sensibil.
Prepararea amestecuJui antigel În pro-
ţ ă (conform diagramei din
figura 1) se face prin diluarea etilengli-
colului (100%) cu ă ă sau, În
lichid "iropos - dulce
19T'C
1,43 g/cm
3
lipsa acesteia, cu ă de ploaie sau rezul-
ă din topirea ă
Deoarece amestecul astfel ţ este
ş acid, pentru neutralizare se ă
cîte ţ bor;lX4Î) se ă ă indicele
de aciditate «pH», care trebuie ă urce
ă la ă cu 6,5 ă la 7,5.
Ne trebuie ţ ă ă ÎntruCÎt bo-
raxul În amestecul de etilenglicol se
ă cam Încet. Hirtia indicatoare de
pH se poate procura de la orice labora-
tor de chimie.
sincronizate, ma.neta de ă 1n mijloc,
la podea. din cu suspensie indepen-
ă amortizoare telescopice cu
dublu efect.
Axa din spate ă cu arcuri semieliptice
ş amortizoare telles,coipic:e cu dublu efect. Ca-
roseria cu 4 metalice. Dimensiunile:
mea 1 490 mm, ampatament 2800 mm; ecar-
tament ţ ă 1 470/1 420 mm; garda la
sol 180 mm; raza de viraj 5,5 m; cauciucuri
7,35-14. Greutate proprie 1 400 kl'; ă
ă 450- 500 kg. Alternator 12 V W;
acumulator 12V -54Ah; accelerare de la O ia
100 km/h În 21 de secunde.
7 1 800 mm, ă ţ ă ă 145 kmjh.
ş
- -- - - --
.......-
-- - ---
- -
....-
---

B a
-- -- -- -- -- ---
- -- - -- -- -- -
- -- - -- - -- -
- -- - -- - -- -
- -- - - -
- -- - -- -
- -- -- -
B 1
- -- -- --
- ------ -
- --- ----- -
- -- -- -- -
- -- -- -- -
-
---
-

-
- ---- - --- -
=== --- - - -- -

--- --- -- -
alDlnaJarl
-
Vom descrie În cele ce ă citeva mici ă care vor ă ă ţ
considerabil ţ de conducere ş ă ă În autoturism.
Ele au fost realizate pe un autoturism «Trabanb> 601,
ă se pot extinde ş la alte tipuri de autoturisme.
Aceste ă ă ţ de conducere sau cele de confort ş se ă la:
reglarea ă ţ aparatelor de bord, un indicator optic al fazei lungi
mai vizibil decit la «Trabantul» cu kilometraj rotund, sesizor optic al frÎnei de ă
ă retrovizoare cu ă din ţ zi-noapte,
adaptarea unei brichete electrice etc .
a
fiG.!
REGLAREA Ă
APARATELOR OE BORD
Pentru autoturismele ce nu sînt pre-
ă cu ă posibilitate, se poate
construi dispozitivul descris mai jos,
In principal, dispozitivul este ă
dintr-un potentiometru bobinat plasat
În partea ă a volanului, sub bord
Se poate tolosi cu SUCCes un poten-
ţ avind o ţ ă de cca 15-50
ohmi, in ţ de tensiunea de ali-
mentare, puterea ş ă becurilor.
U
Astfel, R = - (ohmi), unde U - ten-
I
siunea de alimentare ţ I - intensi-
tatea curentului de alimentare (am peri).
P .n
I = --, P - puterea ă de
U
un bec ţ n - ă de becuri.
Din ţ se ă ă un ţ
metru pentru difuzoarele de radioficare,
la care se face o ă modificare, in-
trucît rezistenta ţ ă a acestuia este
de 100 de ohmi. Pentru aceasta vom
ş pe care este bobinat
firul de ă ş vom debobina acest
fir. Din lungimea ă firului elimi-
ă o lungime ţ ă cu valoa-
rea (100 - R) ohmi, ţ astfel un
fir a ă lungime va avea ţ
ă de valoare R ă anterior.
Acest fir il vom rebobina pe bucata
de ş ă ce in prealabil am re-
dus ă acesteia (reducerea ă
se face numai pe o ă ă nu-
mai la capete la valoarea ţ ă astfel
tncît firul ă fie distribuit uniform pe
ă lungimea ş cu pas de
cca 1 mm. Pentru a stabili noua ă ţ
ne putem folosi de un fir de ă de 'o
lungime ă cu a firului de ă
ţ astfel modificat ţ vom
monta pe o ă de material izolant,
iar conexiunile le vom face cu ă
fire scurte fixate pe ă cu ş
M 3 sau M 4. La aceste ş se vor
prinde, cu ajutorul unor papuci, firele
a ş b (fig. 1).
ţ conductorului b va fi intre
Q,75 ş 1 mm
2
, acesta ţ
la lungimea ă
Tot ansamblul astfel realizat se fixea-
ă la locul dorit, pe axul potentiometru-
lui montîndu-se ş un buton.
INDICATOR OPTIC
AL FAZEI lUNGI
la autoturisnele «Trabant» 600 ş
601, ce sînt ech ipate cu kilometraj ro-
tund, ecranul albastru ce se ă
la aprinderea fazei lungi este ascuns,
observarea lui ă mai dificil.
Pentru ă acestui dezavantaj,
pe peretele frontal al bordului a fost
instalat În imediata apropiere a kilome-
trajului un mic disc din stiplex, iar În
spatele bordului, În dreptul acestui nou
ecran, un suport În care a fost montat
becul scos din kilometraj. ţ
ă În acel loc bordul a fost ă cores-
ă Montajul se poate face ş pe
partea ă a bordului, În axa
kilometrajului, alegerea locului ă
la latitudinea constructorului.
Se mai poate utiliza În acest scop Ş o
ă de semnalizare cu suport, exis-
ă la «Fiat» 600, ă in fig. 2.
Aceasta are avantajul ă ă nu-
mai a fi ă pe bord ş ă posi-
bilitatea ă ă ţ
I
55
.se lndoait!
I
I

I
M
n
/t
t
Gras.2mm

/ + 1 '1:
I
4.13
I
4. gour: q,5
!
60
I t=/8.J
Ă RETROVIZOARE
Unele autoturisme nu sînt ă
cu ă retrovizoare ă (pentru
noapte, cînd În spate ă aproape
un alt autoturism ce are faza ă
ă iar la autoturismul «Trabant»
schimbarea oglinzii se face incomod,
aceasta trebuind a fi ă cu 180° ş
ă în noua ţ Efectuarea
acestor manevre în timpul mersului
este ă ă iar continuarea dru-
mului cu lumina in ochi de asemenea.
Personal, În locul oglinzii retrovizoare
originale a ş am montat, cu
ajutorul unei ă ţ de ă de 2mm
grosime, o ă pentru autoturis-
mul «Fiat» 124 sau 125, fiind pe deplin
ă de rezultate. Suportul de
prindere pentru autoturismul «Tra-
bant» este ilustrat În fig. 3.
SESIZOR OPTIC AL FRINEI DE Ă
rn scopul ă mersului cu frina de ă ă este bine a echipa autoturis-
mul cu un avertizor optic. Aceasta se poate face prin instalarea la bord a· unui
bec cu ecnm galben, aprinderea lui ă de ă un contact normal închis
ce va fi ţ de ă pirghia frinei de ă
Se poate utiliza foarte bine ca contact normal inchis un ă de ş ă
de frigider «Fram», montat pe un suport ă astfel incit atunci cind
pirghia frinei de ă este putin ă din pozitia de repaus contactUl electric ă
fie stabilit sau orice alt contact care satisface ă conditie.
ă electrice se vor face astfel:
Conductorul cu tensiune se ă la o ă a ă de la ă
ă ă ă un conductor la bec, iar prin bec circuitul se
inchide la ă
Alimentarea cu tensiune se va face dintr-un punct unae aceasta apare la sta-
bilirea contactului aprinderii. Cind vom dori ă pornim 'autoturismul, becul aprins
ne va avertiza ă frina de ă este ă ş vom proceda in ţ ă
De asemenea se poate utiliza ş ă cu suport mentionatA anterior.
o
BRUCHETA ELECTRiCA DE 6 V
Pentru cei ce doresc ă instaleze
bordul unui autoturism cu insta'
ă de 6 V o ă ă
jos ţ ce trebuie efect\"
acest scop.
Bricheta auto ă este cea care·-
ă autoturismul «Moskvici» 408,
ă de la magazinul cu piese de
schimb, la care ă lungimea rezisten-
ţ se reduce la ă Modulln care
se ă ă ţ este
ă
Se desprinde din ă ă exte-
rior al rezistentei ş ă cu ă se
ă ţ ă la atingerea
lungimii de 260-270 mm. ă lungi-
me se ă prin ă ă
restul În stare ă in peretele de
care a fost fixat ă exterior al rezis-
ţ se ă ă ă cu (f) de
2 mm, cu ţ dintre centre de
aproximativ 4 mm, ţ mai Înapoi ă
de locul in care ajunge noul ă al
ţ Acesta se ţ prin cele
ă ă ă cum se ă in
fig. 4, iar apoi, cu o ă ă se
Îndoaie ă ţ astfel incit
spirala ă fie ă
ă ă sub ornamentul din
material plastic al butonului, se poate
plasa unul dintre simbolurile prezentate
in fig. 5. Pentru aceasta este ă
scoaterea ornamentului, care se poate
face ţ cu ajutorul unui ac sub-
ţ ş bine ţ pe conturul orna-
mentului. ă scoaterea acestuia se
va ă stratul argintat prin frecare
pe o ă ă
Simbolul se ă cu ş negru,
pe un disc din hirtie de calitate, avînd
diametrul ş
Montarea brichetei se poate face in-
tr-un ş avind (f) de 23 mm practicat
in bord sau pe un suport suplimentar
imaginat ă ţ ă Este preferabil
ca ea ă fie ă in ş fel incit ş
pasa gerul ă ă acces Up'. Racordul
electric se face cu ajutorul unui conduc-
tor avind cel pufin ţ de 2 mm
2
la
o ă unde ă permanent tensiune.
ă astfel ă bricheta rezisten-
ţ nu este ş ă la ş se va
mai scoate o ă din lungimea ă ă
Ing. MARIN PETRESCU
R 5
ş bocanci pentru schi ia Jocurile
lenta alunecare pe ă ă a schiorilor ă ţ În pantaloni
ă ş molefiere sportiv de rigoare acum vreo
decenii - la noilor stiluri
a parcurs un
modern au adus
În material decisiv: scniul
ş corolar inerent, ă ţ ă pentru schi.
care lemnul lame-
ţ de
CI ă În
cu fibre longi-
ş (de obicei,
a-i aduce soliditatea ş
o ă
(8 Momentul ă
ă ş nu se
se inerentele ă ă
ă Cu ajutorul
ă
În urma ă
este
II
Ajustarea ă pe dimensiunile bocanc ului numai
în ţ ă cuplajul magnetic fiind fix. De subliniat ă
magnetilor - de 75 kp, 90 kp sau 110 kp - se ş noilor
riale magnetice ă ţ ş dimensiuni reduse la ţ magnetice
marQ puse la punct nu pentru schiori, ci ... pentru ţ
Sania pe care
canadian -
ă ofr\rt., ... ilio
Pe trasee
pe cele " ... ''' .... '''ril·o
ă in
ţ ă o posibilitate
recreare în aerul ă ş
al iernii.
Pentru a o ţ
de o ă cu lungimea
Clasicul peisaj de ă dominat de albul
imaculat al ă ă definitiv împins
spre ă violent contrastante ş
implicit, spre o anume «elementarizare».
Dar ş În fotografia colol'
acceptat, se pare, ă
coloristice ale iernii.
Un Întreg arsenal tehnic - În care filtrelo\\'
de culoare revenit un rol decisiv
- a intrat in actiune ...
aceste ă fotografii,
rei ntrol:BucÎru:B culoarea!
realizate?
care le vom ă cu metal
aluneca mai bine, vor asigura aeDlcIS,,!-
rea saniei.
În
ă ţ de cca 30 cm. Pe lungimea
În ă ţ se ă
care le face dintr-o
cu grosimea de 2 mm ş ă ţ
'TIm. Peste aceste suporturi
'" orijin - se trece o
"IL! un cabiu
virajeior
<lole,
'sale ne
partea ei
24 PAGINI ă pe
ă ă ţ cu sania ş
cele acoperite
de
este
nu ţ ă in-
cu schiuri, ş ele
o asemenea sanie
ţ cu ţ din metal
în schimb devin necesare supor-
lemn.
1
. INSTR.U·C-';UJNI: ţ care ă in. mod' ţ
Nu ă ă ţ ş ţ ă ţ ţ ·rezohrare.
.. .... . . ţ ă ş Z din . acest ţ .
.. ' . Roata X .are ş ţ ă roata Y.
Roata. Yare40 ş ă roata ţ 1.09 de ţ
1 •. ă X se ş mdirectia ă ă ă ă
Y seva ş in: .
q) ş ţ cu ă
b) directia ă ă ţ
2. ă X se ş În ţ ă ă de ă ă
Z se va ş În:
a) ş ţ cu ă
b) directia ă ă ţ
3. ă Z face o ţ ă X va face:
a) 1/5 dintr-o ţ
b) 5 ţ
c) 1 1/4 ţ
4. ă X face o ţ ă Z va face:
i'I) 115 dintr-o ţ
b) 5 ţ
e) 1 1/4 rotatii.
S. ă X face o rotatie ă cîte ţ va
face Y?
a) 9.. ţ
b) 1/2 rotatii;
c) 20 de ţ
6. ă o a patra ă ţ ă este ă între
X ş V, cum se va ş roata Z:
a) mai repede;
b) nici mai repede, nici mai încet;
c) aceasta depinde de ă celei de-a patra roti.
7. ţ desenul de mai sus. Roata A are 4
ţ ş roata Bare 1 dinte. Cînd nu este ă ă se
ă B este ă inapoi în ţ ă prin
ţ arcului de ţ C. De
a) deoarece A se ă cu B ş deoarece B
nu se poate roti continuu din cauza arcului C, ă
col A nu se poate rofi continuu;
b) ă roata A se ş in sensul acelor
nicului mai mult decit o ă afunci sau B va întinde
arcui prea mult ş astfel va forta aparatul ă se ă
sau arcul se va rupe ă tensiunii;
c) A va putea continua rotirea. provocind dintelui
ţ B o ş în jos ş În sus de 4 ori la fiecare rotin
a lui A.
o SUGESTIE Ă
SAPPORO
Cu ocazia. fOC:Urllor Oliil1nice de ă de
la Sapporo ă În vînzare
o ă emisiune ă din 6
ă ş o ţ ă
Cele 6 valori ale seriei ă simbolic
discipHnefe principale ale acestor jocuri -
patinaj artistic femei, hochei pe ă biat-
Ion, bob, schi ş emblema J.O
ţ emisiunii - grafician Eugen Palade
- ă ă ă ă pe
un fundal format dintr-un fulg de ă ă
ş cele 5 cercuri olimpica.
• ţ ă dv. cu SOlutiile
corecte ale testului, ă cite 5 puncte
pentru fiecare ă corect. Totalul de puncte
realizat ţ cu punctete ţ la
ă spatiale» ş ţ inventivi»
publicate in numerele 11 ş 12 ale revistei ş
apoi raportati-I la ă etalon:
CapaCitate foarte ă de ţ
gere a mecanismelor .•.•..
Capacitate ă de intelegere a
mecanismeior •.• • • . • . .
Capacitate ă ă de ţ
legere a mecanismelor . . • . .
Cap.acîtate ă ă de in-
telegere a.mecal'lismetor ..
pe dintele care ă ţ B
ceastâ. ă pp lovea!snainreid/t),r'I'1"1"/>:,
pivotat e, la care .unul dintre
Încît ă ă ppp, orovcJCÎnd·r'o·tij
ţ ă Ar putea acest mecanism ţ
formitate cu descrierea ă ă
a) Nu;
b) nu, ă ă
c) da, ă mingea este destul de grea.
9. De cîte ori se ş În jurul ei
de 5' bani pe care o rostogolim pe
monede de 5 bani:
a. o ă ă
b. de trei ori
c. de ă ori
10. În figura ă ă roata ţ ă din stînga se
ş
a. În sensul acelor de ceasornic
b. În sens contrar acelor de ceasornic
c. nu se ş de loc
11. Cum se ă un automobil pe o ă cu
polei?
a. prin introducere in ă
b. prin frinare cu frina de ă
c. prin pietre puse la toate 4 ţ
12. Automobilul tiv. a ă În ă prin spargerea
unuia dintre cauciucuri. Care este prima ţ pe
care o ţ
a. demontarea ţ in ă
b. ridicarea automobilului pe cric
c. ş ţ la roata În ă
13. O cutie ă ă În cuie este mai ă decît
ş cutie ă
a) Desigur;
b) nu;
c) nu ă
14) Desenu! de mai jos ă 3 tipuri de combinare
a ţ Fiecare scripete ă ş 1 kg. Greu-
ă ţ ă ţ la o greutate de 500 kg. Alege1i
tipul de scripete care va solicita o ţ ă
În ţ ă de ă ă pentru a ridica greu-
tatea.

Ing.

8

7

25

11
Z=Z4dinti R 8'

'~

~cl

~WI~~~~~~~~~.~l~-

~""'-'-U..t.."4-:-,,:,,'"j~~;'Z::J--r;/f Il7ift/01 kIZ/J TI~
~_.

_________I"':l ...
I

rj;26 -------.
Z =: 24

:0

m::::: 1

dmtl
>

t.

. ....._ - -

r--~"';'----I----------r

~i

1,

-1--.--.-...---A-_ _ _
2

,

/

gauri

...I.!L...--I.._.......L..

Cf 2.5

10

15

7
7
"hti,,~•• i;

receptoarelor de telecomandă diverselor comenzi pe care le - servomecanismele reprezintă, dispozitive electromecanice apte să electrice deplasări liniare leviere. servomecanlsme la statiile de teledouă canale, co'nstructorul modelul, renunţînd la filtre acordate care măresc ,",ro... '''', .. ",,,,, instalatieÎ. schemelor' selectionat cîteva servomecanisme, căutînd conditii: constructii sigu'ranţă în fune·

de transmisie 1/10. Piese-

le servomecanismului se asamblează pe o bucată de tablă de OL 38, groasă de 1mm, O variantă a servomecanismului SM 1 este construcţia prezentată în figura 2, unde levierul 8 este legat cu un resort spiral 9, pentru readucerea la zero a levierului 8 în momentul încetării semnalului electric. În această variantă SM 1. 1 se va utiliza un receptor cu două canale (fig. 3), Levierul 8 este legat printr-o tijă 10 de mecanismul de directie al modelului. Tot pentru un cu două canale este şi servomecaniSlYlul SM 2 format dintr-un eiectromotorl (3 rotaţii/ minut) pe axul căruia este un melc 2 ce angrenează cu o roată malcată 3, montată liber pe un ax 4. Eiectrocolier 5, articulat motorul 1 este montat Într-o 6, pe o 7, colier care este într-o unuÎ contact Între unui resort spirala. La a mecanismului de melcul 2 rotindu-se în continuare se va de roata 3. Servomecanismu! SM receptoarelor mc,nocar1ai. mecanismului de de nr("\n!ll~ia mişcarea de rotaţie o roată 3 solidară se lIa monta liber pe un ax 5 este fixată .'a rîndul ei . - " .. nn .. , 4 antrenează roata 8 pe

al cărei ax 9 este montat un disc programator 10 un levier 11. Axul 9 este ghidat în bucşa 12, cu o piuliţă 13 tot pe placa 7. Pe discul programator 10 «calcă» trei perii 14, 15 şi 16, fixate în două piese 17 ŞI 18, cu ajutorul a două şuruburi 19. Din figura 6 rezultă modul de functionare a servomecanismului SM 2. La un impuls, releul R (a! receptorului) închide circuitul de alimentare ~I electromotorului 1 prin perii le 14 şi 15, rotind levieru! 11 spre stînga, care rămîne in această poziţie atîta cît durează impulsuL la încetarea acestui impuls motorul 1 primeşte tensÎunea de alimentare periile 14 şi 16, aducînd levierul 11 pe poziţia «O». impuls roteşte levierul11 spre dreapta, circuitul de alimentare al electromotorului 1 fiind închis periile 14 şi 15. Deoarece cele două variante SM 2.2 şi SM constau numai în modificarea discurilor programatoare, le vom analiza numai schemele (fig. a şi electrice de legătură. La un impuls scurt (fig. 7a) se închide circuitul schimbînd sensul de alimentare a MP al iar la un lamelele 14 este

alimentare Deci, servomecanÎsmul SM 2.2 ,următoarelor comenzi: drept stînga; dreapta.

lungimea bobine. mers În linie dreaptă înapoi.5 spfre de la punctul! P. iar priza mediană la 2.lCuEm Cv MHz 5 spire g. de la care semna!ul de înaltă frecvenţă este aplicat printr-o diodă pe baza unui tranzistor P 403 (f3> 100).' s-a utilizat o diodă Zenner. pe al cărei capac se fixează o scală etalonată (26-28 MHz) cu ajutorul unui undametru de provenienţă industrială. 09 V. 2 In continuare. Circuitele oscilante pot fi acordate ajutorul unui undametru dinamic (fig. D. . Prezenţa semnalului este indicată de instrumentul de măsură (35J4A de la magnetofoanele B 41). După cum rezultă din figura 7. cu osciloscopul catodic cu spoturi multipie. Undametrul se montează Într-o carcasă metaJică.un impuls de scurtă durată . 1 mm cu Ag priza la 2.Jncasetate..''. Prin detectarea semnalului.C.pe lîngă comenzile sus-enunţate. Acordarea circuitelor osci!ante din etajele emiţă­ tOârelor de telecomandă se poate realiza cu ajutorul unui undamefru cu absorbţie (fig. mers la stînga înapoi.al doilea impuls de scurtă durată . comenzile se succed avînd urmă­ torul ciclu: mers în linie dreaptă înainte. Bobina L se execută «în aer» (0=14 avînd 6 spire din sîrmă de Cu-Ag cu 0 =1 mm.. Desigur că de o asemenea dotare nu poate dispune orice amator. Se recomandă ca eiectromotoarele utilizate la construcţia servomecanismelor să fie.un impuls cu o durată relativ mare de timp comanda stînga (peria 20 Închide circuitul de alimentare al electromotorului 1.. cipiu de funcţionare este bine curwscut de specialitate de către amator!. nare fiind stabilit de coaxiaiă a ur-ui circuit iui care poate sesizată pe In~1nl. stop. se mai poate obţine şi comanda stop (fig.5 spire de la colector.3. 120) este oscilator cu emitorul la masă. stînga. Montajul se introduce într-o casetă care este legată din punct de vedere electric la polul pozitiv al sursei de alimentare (baterie de 9 V). SRF * L:: 75 splre tjJ O. Începînd cu instrumente universale şi terminind. 1) format dintr-un circuit Le care În momentu! egalităţii frecventelor fi =f2 asigură un semnal maxim de Ina\tă frecventă ia intrarea diode.. 7b) după cum urmează: . mers În linie dreaptă înapoi. potenţiometrul I~J~ r'A.comanda stop (peria 15 întrerupe alimentarea motorului de propulsie MP). ceea ce conduce la redimensionarea reperelor 17 şi 18. cu materiale uşor procurabile 1 nu mai constituie o problemă complicată.~'rHII!I Deviaţia acului indicator este maxIma egalităţii frecvenţei undameirului lant Pentru a asigura o bună """"-'''". Poziţia de «o» a acului indicator este reglată cu 1": A 80 splre </Jo..comanda stînga inapoi (peria 16 Închide circuitul de alimentare al re~eului R ).".-__~1=O=O~~.2. Undametrul reprezintă de fapt venta de 27 MHz. DZJ08 ?c1 i f+ )oL rlZmlCm~ţ4 În cazul servomecanismului SM 2. dreapta. . avînd posibilitatea de frecvenţe cu un ecart de ±1 MHz (26--2S Tranzistorul P 403 ($.3m-m~c~u'-E-m~"=""------"""'. /\~-E o modificare a fi-'"'''''''''' . Pentru verificarea acordului final al unui emiţător. conform figurii 8. 2) format tot dintr-un circuit LC. pentru construcţia acestor două servomecanisme sînt necesare patru perii de contact. se utilizează un măsurător de cîmp (fig. mers la dreapta inapoi.comanda înapoi (peria 16 inchide circuitul de alimentare al releului R?! !nversind polaritatea alimentării electromotoruluiIVlP). dar un minimum de aparate confecţio­ nate În acest scop. . fiind de 14 mm.' Punerea la punct a staţiilor de telecomandă reclamă utilizarea unei aparaturi de controi cu o mare diversitate de construcţii. caseta metalică jucînd rolul unui ecran de protecţie pentru receptorul de telecomandă care ar putea recepţiona întrerupe riie (scînteile) rotorului...primul impuls de scurtă durată . pe instrumentul de măsură se va obţine o devia tie maximă a acului indicator.ru- r-__________________-4~. stop. rotind levierul 11 spre stinga). torului variabil (2-12 pF) va fi efalonaV'i metru de precizie. mers în linie dreaptă înainte.li nu.

variază cu tempe- I . IONESCU cupru.AUREl C.

care reacţie Tensiunea de este culeasă de pe sarCina ae 2. ceea ce il situează în clasa aparatelor cu performanţe bune. Rezistenţele pot procura M. 5. iar Intrerupătorul este basculant sau un comutator pentru ton de la aparatul de la o de". aşezîndu-se scara corespunzătoare comutatorul Cu ajutorul potenţîom~trului P2. Montajul se poate realiza cuţă dt. 2): Comutatoru' de scală K este simplu cu 6 poziţii.n. care este inversul constantei de timp a circuitu- minusului bateriei către tensiunea sinusoidală recomandă folosirea a două fire flexibile de două culori pentru termînate semnal şi alta pentru cu două banane sau două cleme codi!.7 a colectorulu!. Frecvenţa oscilaţiilor. .1 f i şi rezistenţa de 1K. 100. M1T41-42. Apoi se aplică la intrare o tensiune continuă de 1.IICU':UUI are o rezistentă internă de 100 krl/V. Pentru etalonarea aparatului se pun inscurtdrcuit bornele de intrare şi cu potentiometrul P1 se aduce instrurotundă se mentulla zero. 60. Intregul sistem se poate monta cutie de material plastic.5 V. se aduce ~cul instrumentulUi la capatul scaler. In acest scop. aceste rezistenţe se vor monta după o prealabilă selecţionare prin măsurare din rezistenţe cu valorile indicate (care au o anumită toleranţă faţă de valoarea nominală). pertinax sau textolit de grosime.. O parte din această tensiune este întoarsă în fază către baza tranzistorului capacitatea de . instrumentul este etalonat pe toate scalele ?a~ă rezistenţele R1--::R6 au valorile IOdlcate pe schemă. BAGHaUS Vă prezentăm construcţia unui lIoltmetru electronic ce poate măsura tensÎuni continue de la 1 V la 500 V pe 6 scale. anume: 1. EFT 353. deoarece se vede că se folosesc un număr mic de piese (8 rezistenţe şi 2 potenţiometrl). comutatorul de scală potenţiometrul de aducere la zero P şi întrerupătorul I (fig.JAF şi cele celule Re formate capacităţi de 0. Pe superioară a cutiei se montează mentul mA. Pentru citirea tensiunilor se va folosi un miliampermetru cu cadru mobil de 1 mA toată scala. Pentru acest vOltmetru se folosesc două tranzistoaredetip AC 126.. i"'Ij. care constituie bucla de reacţie a oscilatorului. 10. Astfel. În funcţie de dimensiunile acestui aparat rezultă dimensiunile întregului montaj. Piesele utilizate sint de dimensiuni reduse. 500 V.5 sau 10 V..

la nevoie. să fie rotit. CAf>AC !lIN PLASTIC. Bateriei electrice de actionare i se prevede un locaş in interiorul aparatului.f 4N tJISe' PER. Totul se imbibă fie cu lac de bacheliti. La capete se fixează brăţări din tabli subţire de alamă. In final sonda (termorezistenţa) se introduce intr-un tub metalic inchis la un capăt pentru a i se asigura protecţia din punct de. se fixează bucşa din fig. O construcţie simplă este cea arătată in fig. intr-o cutie rotundă. tn acelaşi timp. pentru protejarea ascultătorului de o eventuală electrocutare. aşa cum s-a arătat la bobinarea termore~istenţei. Dacă acest lucru nu este posibil. M. 1). rezistenţa variabili misurati după bobinare are valoarea 394. Aparatul este completat cu butonul (d) şi cu bornele (s) de legare a sondei.Q. I 1I1IJ!l1IiI li II II li I IllIiIj 1iII/I illiil/llilWlIIi ! • I Ii!i-K'PIJC f'>ERFORAT . ]JTJitIiA ~-------4~------------~ A'p= Zei. Galvanometrul necesar termometrului electric poate fi obţinut dintr-un milivoltmetru sau miliampermetru magnetoelectric daccl. Tinind seama ci limba de contact are şi ea o dimensiune şi ci la ambele capete trebuie să aibi putini libertate pentru un eventual reglaj de corecţie. (J) 8 i~~' i . mai interesant. Se asamblează casca conform figurii 5. poate părea ciudat ca aceste difuzoare. Sirma de manganină a fost aleasă cu diametrul de 0. O limbi (1) In formi de L solidarizeazi mişcarea inelului gradat de mişcarea cursorului reocordului. este obligatorie interconectarea unui transformator de izolare. ori şi mai bine cu pînză uleiată. DfN PAG. Un alt aranjament. izo/atăîn email. În acest caz tăierea se execută cu o sîrmă de rezistenţă înroşită cu ajutorul curentului electric.1 mm. 1: d b x reprezinti valoarea rezistenţei electrice a sondei (termorezistenta). 4.În numerele trecute am descris cîteva sisteme de redare prin difuzoare a înregistrărilor de inaltă calitate. 8.. Pentru aceasta poate fi folositi chiar puntea Wheatstone de care ne-am folosit pentru măsurarea şi tararea rezlstentelor. A doua operaţie consti din aducerea poziţiei de re'paus a acului indicator la mijlocul aparatului. in inălţime. Să observim acum x ecuaţia de echilibru a punţii Wheatstone fig. Rezistenţa variabilă (reocordul) se montează.31fi. unde R este rezistenţa reocordului şi C este rezistenţa care se montează in serie cu reocordul. care se notează cu O (zero) şi care va reprezenta de aici inainte poziţia de repaus a acului. poate fi cel schiţat in fig. acul poate fi adus la cap ae scală cu circa 1-2 mA. 8). nou trasati la mijlocul cadranului. avind dimensiunile 5 x 125 mm. m . 4) Aceasta este metoda cea mai practică şi care dă rezultate din cele mai bune. necesită şi o cameră cu calităţi acustice corespunzătoare. Se vor folosi o tensiune mică (sub 12 V) şi curent mare. Bobinajul poate fi executat la maşină sau manual. Rezistenţa variabilă se bobinează pe un suport din preşpan de 1 mm grosime. O bucşă şi O limbă conform celor din figurile 3. Sistemele descrise. pentru o buni exactitate a indicatiilor şi pentru a se elimina diferitele erori de construcţie. capetele firului de rezistenţă. Aceasta se compune din rezistenţa propriu-zisă. care se conectează intre aparat şi cască (vezi fig. 4. Ascultarea prin căşti·conferă izolarea de mediul ambiant. Trebuie avut grijă ca piesele să fie bine strî"se. În care caz trebuie confecţionat un dispozitiv care să menţină Întins suportul permiţindu-i. Aparatul funcţioneazi foarte bine cu două baterii de 4. cu cositor. să fie utilizate la redarea de înaltă fidelitate. Acest lucru este totuşi posibil întrucît cei cîţiva miliwaţi necesari pentru ascultarea cu difuzorul la ureche nu mai produc distorsiunile de rezonanţă proprie difuzorului şi nici imperfecţiunile membranei de diametru mic. fie mai bine cu un lac epoxidic (Nestrapol 450). ® Fixarea căştilor pe urechile ascultă­ torului se face cu ajutorul pieselor de la o cască veche de care se fixează suportul căşti lor noi sau se confecţio­ nează din oţel de arc sau sîrmă de oţel un dispozitiv adecvat. adiccl locul pe unde se va plimba limba.4TERIAL" TEXTOL / T F/6. I Olrt/ZOR TERMOMETRU ELECTRIC (URMARE.~~ ~ ! ! I ~I ~/tHEL . La prima vedere. Rezistenţa propriu-zisi se executi prin bobinarea unei sirme subţiri de manganini. Cutia se ajustează. se vor cupla căşti/e printr-un transformator de adaptare. Rezistenţa astfel realizată trebuie să aibă.!f~ Dimensiunile date în figurile 2-3 se modifică în raport cu dimensiunile difuzorului folosit. o serÎe de fabrici confecţionează căşti dinamice speciale în vederea ascultării muzicii stereofonice de 1naItă calitate. ' F/G. vedere mecanic. Acesta are montat reocordul sub galvanometru in acelaşi ax geometric. in vederea obţinerii unor rezultate optime. acesta trebuind să intre presat în inel.5 V montate in serie. Pe de altă Darte se pregătesc un ax. de care se lipesc. 366. De remarcat că la toate aparatele cu autotransformator sau care nu au transformator de alimentare (Ia majoritatea televizoarelor). Inelul obţinut trebuie să corespundă dimensiunilor difuzorului. in vederea păstrării posibilităţii de redare atît Drin difuzoare (pentru audi- ţie colectivă) cit şi cu căşti (audiţie individuală). Se va lipi cu prenadez. circa 400. -=- a In ceea ce priveşte montajul propriu-zis şi forma aparatului. Pentru buna reuşită vom expune datele unor termometre electrice realizate şi care au dat bune rezultate. Primarul şi secundarul se vor izola Între ele ori cu zece straturi de hîrtie condensator. Gradaţi'ile se găsesc trasate pe un inel (a).. vă oferim în cele ce urmează o soluţie pentru confecţionarea lor din materiale şi piese existente curent in comerţ. In cazul nQstru. trecem la cele trei modificiri ale instrumentului magnetoelectric pentru a deveni galvanometru.35 mm cîte 250 de spire. este bine si se traseze gradatiile aparatului cu ajutorul unei decade de rezistente.Q. limba.7584. de la cap la cap. 9. Grupul galvanometru-reocord este sustinut in consolă de piesa (b) fixati de placa de bază (c) prin două şuruburi solide ce stribat şi o piesi distantieră. în centrul cutiei.Cl plus corectia de temperatură. După intărire se polizează cu şmirghel fin şi cu multă grijă muchea superioară a rezistentei. butonul in partea stingi. iar gradele de temperatură se citesc pe o serie de gradaţii in formă de cerc şi in dreptul cărora se plimbi o limbă ce este in legătură solidară cu cursorul reocordului (fig. mai estetic. 4. În acest scop. 6 şi 7 Limba trebuie să fie elastică şi să preseze uniform. gradatiile respective. Urmează ca după o nouă măsu­ rătoare să cădem exact pe valoarea de 53. vom face totuşi citeva sugestii. Pentru aceasta se roteşte suportul resortului din spatele echipamentului mobil pini ce acul indicator vine pe poziţia de zero. c = 1073. asigurind totodată şi o redare corectă dacă se folosesc căşti corespunzătoare. pentru a nu intra În rezonanţă. care este centrat şi se roteşte in jurul galvanometrului. fir izolat şi bobinat antiinductiv.PENTU rIX-4RE ~\ 5xfl'. In cele ce urmează. Se vopseşte din nou cadranul cu alb.0. Totul este montat pe o placă de pertinax: galvanometrul Îngropat. Se monteazi apoi limba şi se misoară valoarea rezistenţei cind limba se giseşte la extremitate şi se verifici continuitatea cind limba se roteşte. Totodată se dau formulele pentru calcularea valorilor la alte impedanţe. ghidat de acesta. In acest scop se pun pe decadi rezistenţele corespunzitoare gradelor de temperaturi şi se trasează. Impedanţa difuzorului trebuie să corespundă cu impedanţa cerută de amplificatorul folosit. axul şi alte mici accesorii. Această condiţie fiind satisfăcută. Cauciucul spongios se taie cu dispozitivul arătat În fig. după cum am mai spus. după care se curbează prin introducerea intr-o cutie circulari. b = 1 200Q. greu de procurat. permiţind astfel rotirea liberi a inelului gradat. 5.:OIfAT/lIN TeXTOllT . dupi ce i s-a inliturat din interior rezistenta adiţională sau şuntul respectiv. Se va folosi un dispozitiv de corecţie a amplitudinii. pe un suport dreptunghiular de material izolant. d = C + R.uneori. iar la mijloc se trage o linie. ['cit/LOI/} J'AtI P PRL'. Pentru verificarea periodici a termometrului electric este bine si avem o rezistenţă etalon de 53ll din manganlni. Capetele se taie 1n diagonală şi se lipesc cu soluţie pentru lipit cauciuc sau prenadez. astfel ca rezistenţa după introducere să rămini 2 mm afară. Raportul infăşurărilor Între primar şi secundar este de 1:1 dacă impedanţele corespund şi se modifică corespunzător dacă impedanţele difera Pe tole EI 42 se vor bobina din sirmă emailată cu {2) = 0. şi burete de plastic. Se vor folosi difuzoarele miniatură de la aparatele de buzunar cu tranzistori. Indiferent de felul de constructie a aparatului.0. Valorile date sînt pentru un difuzor cu impedanţă de 40hmi.:. care poate fi şi o cutie de polistiren de ambalat medicamente (vitamina A). acestea rămfn la libera alegere a constructorului. a şi b stnt doui rezistenţe fixe. pe aparat. am luat in considerare numai Ele se vor executa din manganlna. care redau o gamă de frecvenţe restrînsă. O piesi importanti şi care trebuie executată' cu mare griji este rezistenţa variabili (reocordul). În locul buretelui de cauciuc se poate utiliza.. Gradaţiile incep de la --3C1'C şi se termină la +400C. Trecem apoi la executarea celor trei rezistente fixe: a = 51. Bobinaju/ pe suport trebuie executat perfect ordonat. cu care si controlăm pOZiţia de OOa aparatului. Întrucît asemenea căşti sînt foarte costisitoare şi. rezistenţa aparatului nedepăşind 4On.. ceva mai groasi decit inelul gradat.

deteriorÎndu-se şi permeabilitatea. sînt necesare doar două piese pentru fiecare cap. Tolele tăiate se bat cu un ciocan de lemn pentru a fi Îndreptate. de tip CH neutilizată).. În caz că materialul este gros de 0.6 mm.... fiind toate suprapuse În bloc../'. pe care se fixează două capse miniatură.. Prin descărcarea condensatorului prin bobinaj. Nu se admite nici un fel de Îndoire a toletor sau lovirea lor În cursul acestei operaţii şi al celor ce vor urma. ultima şlefuire făcîndu-se prin trecerea între un deget si întrefier a unei bucăţi de bandă de magnetofon 'abrazivă (de exemplu. umplut cu praf de talc (ars În prealabil) sau praf de mică.. Tăierea se face cu ajutorul unei dălţi sau foarfeci mici de tablă.. În circuitul oseilam astfel improvizat are loc un fenomen de amortizare a tensiunii. fiecare 100 de spi re cîte lin strat de decondensator. prin bobinajele respec- tive._'". Îndreptare şi pilire structura cristalină a materialului se strică.<>.. Pentru se bobinează 300 de spire cu sîrmă cu mm. Toate lucrările de lipire cu celolac reuşesc perfect. Din carton lipit se alcătuieşte o capului. Tolele de permalloy sau mi u metal pot fi uşor recunoscute după aspectul lor. obţinută pe parcursul asamblării capului prin folosirea unor scule magnetizate. 0... cuişoare sau sîrme de 0. fiecare tolă se ţine În flacăra albastră a unui aragaz pînă la Înroşire.1111111R1A CAPIII Amatorii care dispun o doză suficientă de dexteritate pot aborda cu de magnetofon cu tole arătată detaliat şi În figura 2. În acest scop. După trata* mentul termic este neapărat necesar să se Înlăture stratul de oxizi de pe tole. strîngerea făcîndu-se cît mai puternic. încărcat În prealabil de !a redresor. Încetul cu incetul. se dezlipesc şi se debavurează cu şmirghel fin.. acoperită cu un lac incolor. ca în cazul tolelor pentru armături).._ ~ JUa ~. se obţine prin distanţarea porţiunii din faţă a capului cu o foiţă de aluminiu. cu ajutorul cărora se pot obţine rezultate optime. la capul universal (se va face tratamentul termic după tăiere şi îndoi re. 1< 16 UJPSE J?]/?MA TOLEI Of: PERMALLOY 0lJ lJ ~ :tJI/J . acoperirea creuzetului fă­ CÎndu-se cu pămînt galben. care. care descreşte destul de lent. 2. sens alternativ. care se obţine prin ungerea cu solUţie de celuloid a goluri lor rămase libere Între juguri. comparabile cu ale produselor industriale. o poate obţine prin ciocănirea pe un bloc de fier a unei foiţe de aluminiu sau bronz. bronz sau cupru de 0. este necesar să se facă un tratament termic de revenire (recristalizare). Pentru fixare ecranare se foloseşte un blindajsuport (4) făcut permalioy sau miumetal.. pînă cînd foiţa devine transparentă la lumină solară (puternică).... insistÎndu-se asupra unei răciri lente. ... curăţarea eventuală du-se cu un chibrit (partea de alcool. acoperită cu o foaie de hîrtie.05 diametru. Întrucît În cursul operaţiilor de decupare.. Îndoindu-se uşor. Înainte de asamblarea finală a capului de imprimareredare se pune În faţă. carcasă şi armături sau folosirea unei răşini sintetice. se bobinează 700 de spit:e cu sîrmă cu 0. Pentru montaje cu tranzistoare se vor bobina 1 000-1 500 de spire cu 0. Pentru .\ numărul de spire este de 5 cu sîrmă cu 0. cu condiţia ca pertinaxul să fie răzuit bine pe locul lipirii de stratul lucios de lac de bachelită cu care este acoperit. în caz că amatorul nu are foiţă aşa de subţire. se d~tupează un număr de tole conform desenului 1. ca să arate ca În figura 3. alamă sau bronz de 5-10 microni grosime (dintr-un condensator de cuplaj defect). prin plimbarea tolelor cu degetul pe o foaie de şmirghel fin. bucată de tată de permalloy sau miumetal. apoi pe şmirghel cu granulaţie şi mai fină sau pe geam mat. care servesc drept puncte de conexiune cu capetele bobinei.. cele de 10000 două capete Se demagnetizează prin descărcarea unui condensator microfarazi. care ar fi dus la micşorarea . permite obţinerea unei redări mai bune a frecvenţelor Înalte.=/XARf OIN PERTlNAX 1. fiind mai subţire.07 mm diametru. oc· . După uscare se pileşte tot capul. .2 mm grosime. ""r .1--0." În viitor se va evita atingerea ~". Se Înroşeşte creuzetul În flacără timp de 1/2 ară şi se scade treptat flacăra.. Cu atenţie şi răbdare se retrage tola din flacără. neavînd structura granulară a tablei de ferosiliciu. aproape spre alb. Operaţia următoare este rigidizarea capului. i . Intrefierul capului de ştergere.... dintr-un transformator de microfon dinamic sau de transformator de audiofrecvenţă de tip vechi.'n magnetofon. nituri.45 .4Rt1ĂT(jRA 2 ~ PIESELE !le . În spatele capului se fixează tot prin lipire cu celoiac un capac. prin aducere la cote. Se recomandă şi o altă metodă mult mai bună: introducerea tolelor Într-un creuzet de porţelan. Pentru asamblare se introduc În carcasă ca Dintr-o provenită a proteja bobina se lipesc lateral pe juguri două bucăţi de carton sau pertinax. care trebuie să dureze cel puţin cinci minute..o4'. cupru.. şi de aluminiu... care se şlefuieşte mai Întîi cu o foaie de şmirghel fin. avînd de obicei suprafaţă argintie.. prin folosirea UIUIl minim de utilaj şi de manoperă. Între cele două armături. f7J5TAIfTOR CAPAC JPATc BtK) (GROS/ME Inainte de montare . Pentru o uşoară manipulare a lor se admite o Jipire provizorie cu celolac. Suprafaţa armăturii În dreptul Întrefierului trebuie să fie absolut la acelaşi nivel cu cel al suportului de pertinax şi să prezinte o suprafaţă lucioasă ca de oglindă.. se vor decupa cîte 2-3 piese pentru fiecare armătură cu grosimea finală de 0. producînd o «spă!are» a unei magnetizări Întîmplătoare. care totdeauna este util atunci cînd se lucrează asupra materialelor cu permeabilitate magnetică mare.Se va proceda cu deosebită atenţie În regiunea întrefierului." ... o bucă­ ţică de foiţă de aluminiu. După ce toate tolele sînt riguros exacte. Prelucrarea lor se face În continuare. Capul se Iasă să se usuce strîns Într-o menghi nă o noapte. Pentru un cap de ştergere care are rolul de bobină a osdlatorului. dar prin intermediul unor straturi groase de carton sau de pislă. răcirea trebuind să dureze ce! pUţin 1-2 ore.05-0. care se cojeşte la zgîrie re. În care să nu se observe cu ochiul liber prezenţa Întrefierului..5-1 mm. Astfel se obţine întrefierul. Dar şi fără tratament termic se obţin uneori rezultate satisfăcătoare pentru exigenţa amatorilor. pentru ambele variante.. În caz că este mai subţire. cu ajutorul unei pile fine.. în cazul capului de şt~rgere.12 mm diametru.. . lipită pe o placă de sticlă sau plastic.. cu 200-300 V. fier sau cupru.7-1 mm. putînd să prezinte şi mici găurele şi un aspect srarîmicios.rl. .·"f" metale magnetice.

Pentru primar se foloseşte sîrmă din Cu-Em cu 0 = = 0. 500 V De rezistenţa scade cu c. se defineşte.2 mm. tensiunile nominale au fost standardizate pe plan international si ele sînt: 6.se face de la o tensÎune 6-9 consumul redtlS'. Pentru audiţie se va folosi o cască miniatură cu impedanţa mai mare de 500. iar pentru secundar cu = 0. iar difuzoarele folosite sînt la un preţ accesibil. Aparatul lucrează În gama de unde medii. Un avantaj suplimentar: este vorba de un receptor cu reacţie cuprinzînd în schema sa tranzistoare curent utilizate. La alegerea unui condensator trebuie să se tină seama de această caracteristică. tensiunea nominală este definită la tempeo ratura de +40 e. Reactia se realizează prin bobina Circuhui selectiv este realizat pe baston de ferită. Pe uneori se a condenin gradului De obicei. in acest caz. Trecînd la analiza schemei. in general. Dacă la modificarea trimerului C Ţ sau a potentiometrului P receptorul nu ({acroşează». adică tensiunea continuă care poate fi "kplicată În permanenţă la bornele condensatorului şi care asigură o durată de serviciu îndelungată. tensiunea Una dintre caracteristicile principale ale condensatoarelor este tensiunea nominală U . . in cazul CÎnd receptorul este folosit stationar. cele peliculare (cu polistiren). 400: 630. vom prezenta în cele ce urmează schema unui receptor simplu. cele mai folosite tensiuni nominale sint: 220. sau difuzor obişnuit de 4. Intre-. Tranzistorul este de tip TI 402. iar secundarul 600 de spire. cu performanţe bune şi cost relativ scăzut. 25. Cutia difuzorului este proiectată în aşa fel Încît să fie plasată sau fixată în colţul camerei. Bobinele LI L2 se realizează pe o bară de ferită cilindrică de lungime 120 mm si diametrul de mm.Ing. Acest loc este foarte favorabil din punct de vedere acustic. pe CÎnd la cele ceramice si electrolitice această tensiune este defi~ită la temperatura maximă de lucru. 72.. Alimentarea monta.11 N. lf 13. Se va Încerca intii dacă sistemullucrează avînd reacţia aplicată corect. ceea ce face ca receptorul să fie şi portabil. ceea <. Semnalul amplifiicat tat de etajul I este de audiofrecvenţă prin intermediul transformatorului Tr. IVANCIOVIC& La cererea unui mare număr de cititori. Condensatorul yariabil Cv are valoarea maximă de 500 iar trimerul CT 50 ce Bobina de şoc trecerea tensiunii receptorului se realizează 200 de de Cu-Em cu carcasă din material de ferită.5 cm 2. EFT 317. GO~LO~MiBIOS a 250. lT 16. 380. 100 V V. Pentru cei cu mijloace mai modeste descriem un sistem care este uşor de executat. Bobina 10 spire din sîrmă de Cu-Em metrul de mm. ~ În ~ensul că. cel de radioficare). Aceste sisteme necesită difuzoare de calitate. 319. nu tre"buie să depăşească tensiunea nominală. se vor inversa bobinei Cu potentiometrul medie se reglează CT ca să limita de acroşaj.3 mm. 40. 63. M.:e face ca receptorul să fie suficient de sensibil şi selectiv. se poate introduce într-o plastic sau într-o carcasă ac de aparat «Zefir».15 mm. se constată că primul etaj este un detector cu reactie. tensiunea nominală ca fiind valoarea eficace a tensiunii de lucru ce poate fi aplicată permanent la bornele condensatorului la temperatura maximă de lucru. 000 În cazul condensatoarelor destinate a lucra numai În curent alternativ. de ferită şi se amplasează din lungimea bare! de ferită. IPIIIII RbU. Ea se bobinează o carcasă carton ce poate pe bara de ferită. Acesta este un transformator de cuplaj cu raportul de 1/2-1/3 cu înfăşurarea coborîţoare către tranzistorul T 2' EI se poate realiza uşor de către radioamator pe un miez cu o secţiune de 0.lltulr3 de lucru fiind + 20o e. Circuitul selectiv este format din bobina L şi condensatorul variabil 2 Cv. ceea ce face să receptionăm În conditii mai bune. Ea se bobinează direct pe o carcasă de carton înfăşurată direct bara. iar T2 este 121. suma dintre tensiunea continuă si valoarea de vîrf a tensiunii pulsatorii . 1 500 Vef. Bobina ~ are 40 de din sîrmă de Cu-Em cu diametrul 0. la barne este de 10 V cu ~ 100 V. II (IrlDare> E CONDINSIJOAH de asemenea.reşterea capacităţii. În cazul CÎnd peste tensiunea continuă aplicată se suprapune şi o componentă pulsatorie. Primarul are 1 600-2000 de spire.a folotransformator de adaptare eXE~ml)!U. folosindu-se confor-matia naturală a camerei În vederea unui sunet spaţi~d. În numerele trecute ale revistei am descris citeva sisteme acustice in vederea redării fidele a muzicii. zistel1ta in curent continuu dintre tensiunea la borne şi curentul ce trece prin condensator un minut de la aplicarea ternDler. Acordul se reglează din condensatorui variabil Cv. de preferat in colţul superior format de tavan şi pereţi. La condensatoarele cu hîrtie. care sînt costisitoare. se poate folosi şi o bună antenă exterioară conectată la borna A.

. de asemenea.. prin intermediul amortizoare de cauciuc sau metal. un de tipul «trece-jos».dia metrul axului plăcii şi roata de antrenare. Acest tip motoare. atenuarea eventuanrn. Formula de calcul pentru determinarea distanţelor respective esie următoarea: N.D n = .5 W şi 3 W.5 V. schimbarea vitezelor la o turatie fixă a moiorului se face prin variatia distanţ~i dintre roata de antrenare şi axul de susţinere a plăcii de picup. cum legate difuzoarele în paralel şi serie pentru menţinerea impedanţei totale optime care se cere la ieşire pentru amplificatorul folosit.\u'l'~l'Iti de colector. se vor fixa În placa superioară a picupuiui un număr de ştifturi pentru suportul plăcii la distanţele corespunzătoare vitezei dorite (fig. D . 4). tolosleas. 2). unde: plăcii. Oscilatiile proprii ale se pot amortiza prin suspendarea blocului de antrenare de carcasa picupului după «canoanele clasice». se găsesc În majoritatea magazinelor jucării. recomandat în numeprE!cedelrlte ale publicaţiei noastre.că difuzoare de COre~. costul Intregii construcţii se va cifra În jurul sumei de 100 de lei. In consecinţă. cele elemente. Dacă motorul sînt de ia aceiaşi set de baterii. t"'l"l~il!l'H'J'! de alimentare În 4.olIn2:ăt(Jal'e iar în cazul folosirii a se ţină cont de începutul bobinajuevitarea vibratiilor antifază (g) Suportul plăciI cu lagă!' de ant"ena"e Roată Fig 1 2oomm-+-'5o~ ~ ~ Fig2 Pentru a nu complica in mod inutil construcţia picupului.fig.. în sche'mă se arată. Avînd În vedere preţul braţului de picup şi al motorului de antrenare.. În Se intre 0.

3 . iar maneta îl fixează În poziţie orizontală sau verticală.motoraş electric. are ia un capăt o gaură (21 36. are in fund 3 găuri penţru fixarea de colier.' 9 . Scula se deplasează pe ghidajul orizontal şi se fixează cu o manetă montată cu 4 şuruburi M 3 (două sus şi două JOS) in partea dreaptă a colierului. 15 . Scula propriu-zisă trebuie să fie asigurată contra deşurubării în timpul rotirii şi să aibă o apără­ toare. 2ac= 85-80' materiale 2~= friabile W • Pentru ca scindura nu crape sub efectul de papă al cuiului. 7 . 2 . prelucrări cu abrazive. 11 . rm . turtiţi prin batere (putin) virful cuiului sau chiar tăiaţi-1 Înainte de a-I bate• . Pe capul pătrat al axului se îmbracă o manetă fixată cu un şurub. care fixează intreg subansamblul cu motor pe ghidajul orizontal. În formă de U.manetă (cu şurub) pentru fixarea bazei de material plastic. 13 . se execută din duraluminiu şi are un canal în partea stîngă pentru montarea şi demontarea motoraşului. care joacă totodată rolul de ax. cu cap nexagonal. In partea superioară colierul are trei orificii. 16 -locaşul coloanei.coloană. 8 . se fixează pe o cutie din duraluminiu. Colierul. In lungul părţii superioare a canalului bazei de material plastic. Nu uitaţi să legaţi la pămînt maşina! coloană.ATELIER -ATELIER tură se tace şi la ghidaj şi serveşte la strîngerea pe in direcţie verticală (sus-jos) întreg subansamblul cu motorul şi scula aşchietoare se deplasează pe coloana de duraluminiu (15). SFATURI PRACTICE. placă de stringere.manetă de deplasare a bazei din material plastic. şlefuiri. serveşte Ip fixarea colierului cu motorul in direcţie orizontală. iar prin cele laterale se fixează de batiu.iată ce poate realiza această mică maşină-unealtă universală. Intre umărul bucşei şi umărul paharului se formează un canal pentru şurubul de strin- gere. Cutia stă pe picioruşe de cauciuc. 17 . Ghidajul orizontal cu secţiune T. Batiul.ghidaj orizontal. din duraluminiu. cealaltă parte puteţi indoi '"""= 23-25° w= 8-130 w= 35-450 plexiglas marmură. Elementul principal al maşinii este un motoraş electric de 80 W la 4000 de rotaţii/minut.. infigeti virfu' cuţitului intr-un chibrit. ~ Dacă aveţi de tăiat o ţeavă. tot din duraluminiu. Toti cei care lucrează la această maşină trebuie să cunoască regulile de protecţie a muncii. Gabaritul motorului determină dimensiunile tuturor pieselor şi subansamblelor maşinii. Unghiul de vÎrf k(de ascuţi re) al burghiului şi unghiul de inclinare al elicei canalelor (fig. În care se presează o bucşă de bronz despicată.bază de material plastic cu canal ş. Tot un asemenea umăr are şi bucşa de alamă. 4 .pahar cu bucşă de alamă. 14 . debitări. care fixează paharul.ATELIER • ATElIER·A T T E E L L I I E E R. uşor de I construit în atelierul oricărei şcoli. gravări. pentru a nu ciupi cu lama cuţitului rigla. Acest şurub. in partea stingă se găseşte o placă de strîngere. Baza de material plastic are un canal in formă de T.batiu. Pe axul motorului se presează o bucşă cu filet pe care se vor monta diferite scule sau dispozitive.manetă de fixare a ghidajului orizontal. aceeaşi despică- Maşină-unealtă universală: 1 . Paharul. bronz k= 130" aluminiu k= 140° ebonită.care trece prin baza de material plastic.colier. iar in partea superioară un umăr gros de 2 mm.operaţie foarte curentă meişini de mÎnă sau electrice. fixează scula de motor şi colierul de maşină.care pot pentru a mări . In acest fel şi imbinarea este asigurată. • Cuiele care au ieşit de a scindurii le cu ajutorul unei bare metalice În care aţi practicat o crestătură. tot din duraluminiu. Pe acest şurub s-a introdus o manetă de alamă cu o rondelă. 6 . .şurub cu manetă. care se fixează de un colier cu două şuruburi M 8.se execută cu borfi montate pe suporţi precizia execuţiei. t) variază in funcţie de natura materialului de găurit astfel: pentru oţel şi fontă 2DC= 120° " alamă.intrerupător. dintre c~re prin cel central trece axul. Această placă se strînge cu o manetă cu şur-ub M 6. care amortizează vibraţiile maşinii. 10 . 5 . in care intră ghidajul o~i­ zontal pe care se deplasează motorul cu scula.placă de siguranţă.bucşă pentru montarea diferitelor scule. Pentru fixarea sculelor se folosesc rondele de diferite grosimi. să • Dacă aveţi de tăiat drept un carton sau foi de hirtie. Piuliţa cu rondelă strînge motorul pe colier. 220 V {motoraş de maşină de cusut). 12 . care asigură intreg subansamblul împotriva căderii.axa de rotire a motorului. P~rţile tăiate se fixează între ele cu două şuruburi M 6. colierul şi motorul. In bucşa de alamă a bazei (gaura centrală) se introduce un ax. asigurind o tăie­ tură perfect perpendiculară pe axa • siţi ţevii. ascuţiri de scule.maneta fixării motorului În poziţii orizontală şi verticală. frezări . M 8. foloun colier din tablă care va ghida pÎnza ferăstrău lui. În care se vor păstra sculele şi dispozitivele. La celălalt capăt al ghidajului se fixează o placă de siguranţă. I IllI' I IIIIIIll Găuriri. SFATURI PRACTICE. Aceasta dă posibilitatea motorului împreună cu colierul sa se rotească În plan orÎzontal cu orice unghi. SFATURI PRACTICE. care intră În pahar. Maneta. SFATURI • Găurirea . amplasată sub colier. formînd axul intregului subansamblu.

O premisă pentru aceasta este ca masa maşinii să aibă canale de ghidare. sodă calcinată (carbonat de sodiu) şi alţi ingredienţi' se topeşte la 1 400oC. este necesară folosirea unei menghine fixat! pe masa maşinii de găurit. de 14 mm diametru. Se cunosc Însă o serie de compozitii care ne permit să obtinem sticlă la temmai scăzute. Dimensiunile şuruburilor sînt deter- minate de grosimea mesei maşinii. De pildă. iar acesta pe un trepied). Apoi se fixează împreună cele două fălci ale menghinei şi se găuresc pentru barele de ghidaj ŞI pentru tiletul şurubului central. Ca material pentru această placă debază se foloseşte tablă de oţel de 4-5 mm grosime. pe masa maşinii. de ambele părţi. în poziţia dorită. se pot prelucra plan toate aceste suprafeţe pe un strung. avînd cel puţin execută din oţel Înainte de a prevedea cele două fălci ale menghinei cu găuri pentru barele de ghidaj şi pentru şurubul de strîngere (central) a menghinei. de lăţimea canalelor ei şi de înălţimea pi!:l!iţelor care se folosesc. la care se adaugă grosimea fălci/or menghinei. în corpul acestui şurub se taie un canal de 3mm lăţime şi 2 mm adincime. Atingerea unei astfel de temperaturi În laboratorul chimistului amator este dificilă. sticlă în nostru.. in blocul celor două fălci. In felul acesta se previne o blocare a fălcii mobile pe barele de ghidaj şi se realizează o ghidare foarte bună. al~at. Fălcile menghinei. la lucrările de găurire. ~ ţine in pînă ce amestecul se topeşte şi pînă ce bulele de gaz Inceteaza se mai din masa de sticlă. De-abia după aceea se eliberează şuru~ul care solidarizează cele două fălci. I s n t == = = = lungimea diagonalei maşinii de (masa maşinii) deschiderea maximă a Illtmllllllltll plus grosimea fălcildr lăţimea canalelor de ghidare din masa maşinii adîncimea canalelor de ghidare din masa maşinii. Şuruburîle cu piuliţe servesc la fixarea plăcii de bază a menghinei. 20 acid horle şi 70 părţi oxid de plumb. în acest cana! va intra o placă de siguranţă fixată în şuruburi de falca fixă a menghinci. După ce s-au dat.. Deci va fi un şurub M14. Axele barelor de ghidaj se găsesc cu 1-2 mm mai sus decît axul şurubului central.ul. iniţială introducem anumiţi vom obtine sticlă de . nişte canale cu lăţimea egală cu dimensiunea şuruburilor de fixare a menghinei pe masa maşinii de găurit. de lăţimea canalelor de ghidare. se opreşte şi se Iasă ca o miere de albine.. trebuie să fie suficient pentru se putea pili două feţe paralele.. se introduc barele şi se fixează prin două ştifturi sau mai bine două şuruburi M 14 de partea inferioară a fălcii fixe. In orice caz. de grosimea plăcii de bază a menghinei. 25 mm grosime. lăţimea rezultă din_ deschiderea maximă dorită. La montajul final al menghinei.. se obişnuit. completa omogenizare si se introduce într-un nrl".lII~lhil încălzit puternic la flacăra 'unui bec Bunsen sau acoperit cu un capac se pune în flacăra becului de gaz metalic. vor prelucra curat cele două suprafeţe pe care se aşază piesa. în poziţia dorită. iar în' cealaltă falcă se taie filetul pentru şurubul central. pînă la 10 mm distanţă de fălcile menghinei. se CUM FABRICAM STICLA v E StiCla obişnuită fabricată pe bază de nisip (bioxid de siliciu). dacă a plăcii de bază Pe axul longitudinal al plăcii de bază se execută. Placa de bază a menghinei va corespunde ca lungime cu diagonala mesei maşinii de găurit. se ia un tub metalic sau de "irn(irt". găurit De multe ori. de ghidare din masa maşinii. este chiar periculos acest mod de a ţine piesa.. găurile pentru barele de ghidaj... Pentru şurubul central se va folosi oţel rotund. Barele de ghidaj se execută din oţel rotund cu 0 de 14-. Mai Întîi preparăm ames'"'"''''' "'''. pentru a realiza o lucrare precisă şi pentru protecţia muncii. în atelier. lungimea lor depăşind cu puţin deschiderea menghinei plus grosimea fălcilor. astfel înc1t atunci dnd menghina se uzează piesele să nu stea pe şurubul central. de laborator '''''J'~'''''I! . Este suficient suprafaţa superioară este bine netezită. Aceste două feţe paralele împiedică rotirea şurubu­ lui atunci cînd se strînge piu!iţa. Atunci c1nd se lucrează cu burghie de 8 sau 10 mm. nu se mai poate ţine piesa în mînă sau într-un cleşte. care cer precizie. De aceea. un .·15 mm. . 1n falca fixă pe placa de bază se dă gaura pentru şurubul central la dimensiunea nominală a şurubului..j'o ca sticla să adere capul La capătul se va obtine un se pot introducem În masa stieloasă din Sticla la aer se răceşte vom forma -tire. pe care le putem atinge În laborator. Se obtine o masă asemănătoare . Distanţa dintre aceste feţe trebuie să fie puţin mai mică decît Iăfimea canalelor.

Canelurile se realizează practic uşor. Principiul de funcţionare este relativ din fig. rind 10 poziţii pentru inel (numerotate de la O la numai loc este posibilă deblocarea. bineînteles. ceea ce Însă nu exclude eficacitatea.U'!n. piesa T avînd un număr de decupări. fiind posibil de format un număr de şapte cifre. deoarece multitudinea cazurilor practice le-ar face inutile. Acest număr ne atrage atenţia că nu 70 trebuie uitată combinaţia de deschidere. are o degajare... Deoarece cursa «s» a zăvorului broaştei este relativ mare (10-15 mm) şi cursa piesei T se recomandă a fi 2. Ce se··mlmIOla ducem piesa (T)? Se vede că această piesă are În ale cărei dimensiuni permit intrarea pragului (inel este În poziţia din desen. Este evident că această operaţie de montaj se filce după ce s-au aşezat inelele (1\1). a. inelul rămîne blocată. C 7 = 17 892 160.(toate dimensiunile în mm). Celelalte dimensiuni sînt dictate de posibilităţile practice de montaj.atîta vreme cît nu este utilizat o uşoară care să se poată găsi foarte tipul montează 8 I s _. În rîndurile de faţă este prezentată o construcţie cu combinaţie cifrică. Aceasta se articulează În X2 cu pirghia A. . într-o variantă simplă. Numărul combinaţiilor posibile este foarte mare. care se prind cu şuruburi de piesele (M). Se observă că datorită canelurilor semicirculare relativă dintre inelele de tip (O) şi ceie de tip (N) poate fi fixată cu ajutorul unui ştift (P) introdus într-o canelură. piesa (T) poate intrarea r. aluminiul este uşor şi nu oxideazăprogresiv. Modificarea cifrului se face utilizînd ~". Poziţia articulaţie. trei recomandări: .D. acţionarea clantei F este imposibilă. Xl realizează raportul de demultipiicare dorit. Amatorul Îşi poate confecţiona singur un astfel de sistem. 1. In sfîrşit.nr~lin''''''''t> (O).8 b = . conform desenului.. dar are rezistenţă mică. Dacă În cazul nostru). 111 111 111 1 . Materialul recomandat ~ste alama. Aceste plăcuţe au o deschidere dreptunghiulară.8 mm (depăşirea cu 3 mm poate duce la blocaje parţiale cît timp uşa este deschisă. care permite trecerea piesei (T).o uşoară ungere a pieselor În contact sau în mişcare este de dorit.. la rîndul său. pragul nepermiţîndu-Î mişcarea ax/ată.-.fereastra cifruiui se va Multă reuşită În realizarea . oţelul corespunde ca rezistenţă mecanică. acesta. b = . EI poate fi montat În partea mobilă (uşa) sau În cea fixă (tocul).. CAUNESCU Construcţia unui sistem de zăvorîre cu cifru nu este o problemă chiar atît de complicată cum ar putea apărea la prima vedere. este uşor de văzut că blocarea se menţine chiar pentru un singur inel neadus În poziţia convenabilă.i-rl.. cu centrele pe cercul de separaţie dintre cele două piese Divizarea ineleior se face pe un divizor oarecare sau chiar construcţie grafică realizînd figura 2 este redată o secţiune prin ansamblul de şapte inele.__ J . Atîta vreme cît blocul cifru blochează piesa T. se pileşîe cu grijă.~t. Se scoate de la o broască obişnuită mişcarea zăvorului E cu o tijă B.t s braţelor esie egal cu raportul curselor Ţ=1)' 2. Cu recomandarea de a unge uşor toate părţile În contact aie mecanismului se poate folosi oţelul. de deschidere). Nu se dau cote. se face o demultiplicare cu pirghia A. t 4 O 2 8 ?_ ~ 1 3_ 9 O J 6 2 4 4 ? 3 5 5 8 4 8 1 2 IJ s Raportul a Alegind a.= I 000 000 000 O. al cărei cap se sprijină pe una dintre extremităţile piesei (T). montînd inelul (1\1) În (O) şi executînd 10 găuri.1 I BROASCA- I . Arcul lametor C asigură revenirea piesei T În poziţia iniţială. în figura 3 sînt date cotele pentru toate reperele menţionate anterior. Montarea inelelor pe piesa tub (R) se face prin ştemuirea capetelor tubului pe reperele (M). este posibilă o singură ce nu este avantajos. respectiv C 7 (combinări de şaptezeci luate 70 cîte şapte).rlll .. Figura 4 prezintă modul de funcţionare a ansamblului de zăvorÎre. Se punctează fiecare inel in partea diametral opusă degajării. Cote le pentru găurile de prindere sint aceleaşi ca ale piesei. Dacă sistemul ar fi lăsat aşa. pentru a cunoaşte poziţia de deschidere la schimbarea cifru lui. fiecare inel fiind într-o poziţie oarecare (astfel se explică reprezentările diferite ale fiecărui inel). fiind necesară o reformare a combinaţie. Se va avea grijă ca despicătura tubului să fie în continuarea degajării piesei (M). După şternuirea tubuiui În conicitatea pieselor (M).<>'1 _.• <::t> cînd decuparea vine în dreptul pragului. lungimea sa se recomandă a depăşi 8 cm.nln". Pe un tub despicat (R) se roteşte un un prag. dar poate rugini şi Înţepeni mecanismul. EI se cu o mică pretensionare şi trebuie să fie suficient de puternic.IIOAI eu I V. Blocul cifru se fixează pe două plăcute (P).~\ _---J---\/ I .

Cli puţină Îndemînare un ornament modern şi deosebit de util pentru holul d\'. implicînd un' consum minim de energ. albastru. care îngăduie desfăşurarea unei activităţi obişnuite. O primă «treaptă de funcţionare» a lămpii asigură o lumină discretă. care permit îmbinarea lor în forma dorită. notite sau fotografii cu ajutorul unor mici ~agneţi permanenţi. deşi mai puţin estetică. ZAMFIR OROSEL PLACĂ CE /.2). Fig. fără să-. aproximativ 150 Înaltă de superioară economice si extrem de luminoase. Tot~1 se vopseşte cu duca (vopsea de bicicletă din comerţ). deranjeze Însă pe cei care urmăresc emisiunile de televiziune. se interiorul În alb şi se cu un lac Decorarea holului devine cel mai simplu lucru: o sCÎndură (de exemplu.E~I'Y 5DO 7J!!!________________ _____~~~ R/J1'1'4-Pel'lTRO 6RATIJR --eLcMI5VTELE punzătoare. vopsite În alb. Grătarul descris fi Înlocuit cu o placă de sticlă cu ornamente. prevăzute cu crestături (fig. primul caz. fluorescente nu au reuşit Încă să În amapartamentelor. Cll multă uşurinţă. a pe partea tate Încă două tuburi a acestora este lucirea prea instalarea grilaj estompată care conferă un de lămpii atit În timpul fUI1Cţiollăr'jj ei CÎt si atunci CÎnd aceasta este stinsă. alb. şi celelalte variante prezentate În fotografii. de iluminat pe care vi-I Înlătură inconvenie'nte!e oaie tuburilor fluorescente. Din elementele descrise se pot confecţio­ na. Culorile contrastante oferă o estetică deosebită: vă recomandăm negru. Chiar şi o cutie veche de pălării poate deveni un coş de hîrtii original şi decorativ. Pentru cresterea reflectiei si obtinerea unei iI~minări cît m'ai u~iform'e. Rama de lemn. difuză. Placa din tablă (2) (figura alăturată) va servi la fixarea unor bilete.flllll· Deşi TIIIII Ing. 2 . de-a doua soluţie. accesul la tuburile fluorescente SE face rotirea abajurului În bafamale. Grilaj~1 este executat din benzi de plexiglas sau un material similar. Această iluminare este realizată cu ajutorul unui tub de 20 superioară a aşa fel ÎnCÎt plafonul camerei nhl"inl<>"'~" unei lumini intense. M. la gradul de luminozitate dorit. de ia o mobilă veche) şi un metru pătrat de tablă de 2 mm grosime (de ia «Ferometal») . Asamblarea se face cu ajutorul unor suruburi de lemn. permite detaşarea completă a ramei pentru Înlocuirea comodă a tubului superior. mai greu de confecţionat. pero iluminare uniformă a încăperii. roşu. 4 mm Grilaju! se acestei prinsă de intermediul a fie cu acelaşi tip.ie eiectrică. Însă de un efect estetic Şasiul fi dintr-o placă eventual miniu. care se montează cele trei tuburi şi droselele cores- cca.

FILME FORMAT 24x36 mm: Forte Pan 21': Film ortODian(~romatic: sensiibilitate l1°DIN. sensibilitate 2OUDIN: se prelucrează la lumină roşie indirectă.. indirectă. . . Ca substanţă de developare pentru color se foloseşte fie dietil parafenilen diamin sUlfat.9-1. .5 minute . se prehzcmază radă.elucrează la înt . . . la lumina artIfIcIala. În «cleşte luminos». putere de separare: 80 linii/mm: granulaţie: k = 25. . Temperatura soluţiilor nu este critică. sensibiiitate 20oDIN.grame Carbonat de sodiu anhidru.0.5-10 minute După +1SOC.5 grame Sulfit ae sodiu anhidru .se pune În revelator 1.9. "". înseriat Însă cu un bec de 100 W. factor de contrast. foloseste o singură soluţie de developare. se prelucrează la intuneric. . '!' •• 5-10 minute Uscarea se face prin tamponarea foi/or de hirtie cu sugativă.5 grame Benzotriazol • • • . sensibiHtate 26°DIN.rir· trast: 0. se prelucrează la intuneric. ExptJnerea se face.litate 23°0'IN. pentru ca să fie încăl­ zit doar moderat. redarea culorilor fiind optimă' la alte ore existînd dominante de culoare. .37: Film pancromatic. factor de contrast: 0. Uscarea pozelor se poate face şi pe uscătorul electric. .. .--C LOR MATERIALU. . . .9-1. atît la developarea filmului cît şi la prelucrarea hîrtiei color. În plicuri de cîte 10 g.atie: k=23.8. 0. şi benzotriazolul. fie etil oxietil parafenilen diamin sulfat sau colorat.5 minute . care se epuizează repede. Forte Pan . .8-0. .10 minute . şi mai bine.. ora 10. putere de separare: 65 linii/mm. .vn" . dar prezenţa lui scuteşte de surprize neplăcute. . se folosesc cel putin două reflectoare. .5 minute .film şi hîrtie . format de 6 x 9 cm. d. Fotografiile la fulger electronic (<<flash») cer o dublă sau triplă faţă de cea s-ar la un alb-negru de aceeasi selnsibiliitate. sensibH!tate 17°DIN.. .0. factor de contrast: 0. Se poate folosi şi filmul color'pentru lumjn~ de zi. Forte Pan .... sensibilitate 20° DIN. bineînţeles. 1.a. altfel stratele de gelatină de pe hîrtia color se pot topi. indirectă. pînă ia 1 litru. ca şi de vechimea materialului permiţînd obţinerea unor rezultate satisfăcătoare pen~ fru cei care nu sînt prea pretenţioşi şi doresc să obţină fotografii de familie tehnicolore. putere de separare: 70 linii/mm. Cum se face fotografierea? Se încarcă aparatul fotografic cu film negativ color pentru lumină d~ zi. soarele va fi totdeauna În spatele fotografului..8. .0.. se fac fotografiile dimineata preferabil pînă la.1-2 minute . indirectă. putere de separare: 10 linii/mm: granulaţie: k = 29. pentru extragerea excesului de apă. . i În c~z ~că s~. Pentru soluţii se foloseşte următoarea formulă: Revelator color universal-negativ şi pozitiv Substanţă de developare pentru color 3.27: Film ortopancromatic.Ultrarapid Film . factor de contrast: 0. fie integral luminat. . 0. . Asemenea substanţe se găsesc În comerţ. factor de contrast: 0. putere separare: 60 liniil mm.Rapid Film . indiferent de marca de fabricaţie. fxpunere~ se face pentru sensibilitatea indicată pe cutia filmului cu precizie. factor de contrast: 0. . Procedeul de developare este următorul: Developare .30: Film ortocromatic. La fotografierea la lumină solară. o temperatură foarte precisă a băi/or şi multă pierdere de timp pentru obţinerea unor rezultate nu totdeauna încurajatoare. . separare: k=30. De asemenea.9. gelatina uscare negativ copii alb-negru.8-0. . . granulaţie: k=27. granulaţie: k=35. se prelucrează la lumină verde inchisă. un exponometru fotoelectric. fotografii cu electronic pe o pentru lumină o.1-3 minute (control vizual) Spălare . Forte Chrom -: Superfilm .34: Film pancromatic. Metoda simplificată. granulaţie: k' = 28.. după indicaţiile unui exponometru fotoelectric. este preferabil să se folosească film negativ color pentru lumină artificială (tungsten nitrafot). Din soluţia respectivă .2. Forte Pan Super 300: Film ortopancromatic. apoi se lasă la uscat cu faţa În sus pe o bucată de jurnal. . Dacă se doreşte obţinerea de fotografii «in aer liber». care are un puternic efect antivoal. cu becuri nitrafot de 500 W. Atunci cind se fac fotografii la lumină artificială. . se prelucrează la lumină verde închisă. .015 grame Apă . . . O dozare precisă se poate obţine astfel: se dizolvă 1 g de substanţă În 100 cm~ de apă.D..8. . Prezenta lui este necesară mai ale~ atunci cînd se lucrează pe materiale trecute de termenul de garanţie.30: film ortopancromatic. sensibi.cîteva băi pentru prelucrare. 40 grame Bromură de potasiu cristalizată . olro tiimul se developează după proce200% +utc 130% 100% +2Z'C 80% 70% . .O.L NEGATIV PROCEDEE SIMPLIFICATE PENTRU FOTOGRAFIA G. p. Fortepan-Film . publicată mai jos. utilizînd un reflector căptuşit cu foiţă reflectorizantă albastră sau acoperit cu celofan albastru. Forte Pan . factor de contrast: 0. folosindu-se u~ tabel de expunere sau. granulaţie: k = 32. . Pe material proaspăt benzotriazolul nu este necesar. să se cunoască temperatura existentă În camera în care se află sticla cu revelator pentru că este In functie deveiool'lrl'l În procente: FORTE Sorturile de materiale negative produse de industria sint: Filme. ca şi la filmul alb-negru.Superfilm . Pentru developare se preferă o temperatură În jurul a 11fC. maghiară Se ştie că pentru obţinerea fotografii lor În culori este necesar să se folosească în afară de materialele respective color . . se prelucrează la lumină verde închisă. La expunerea filmului color negativ se va observa cu stricteţe ca subiectul fotografiat să.agitată inainte de folosire .or:şte obţinerea de fotografii-portret. . putere de separare: 75 linii/mm. . .. .5 cm 3 • Metoda este valabilă pentru orice fel de revelator alb-negru sau color atunci cînd materialul pozitiV sau negativ este trecut de termenul de garanţie. Forte Pan R~r)id 34°: Film nAr"lc:rO!l1l'lfic: tate 2SODIN. maximum 1 minut Fixare . .. de separare: 85 linii/mm: granul. Este necesar .

RELEU 'DETIMP PENTRU' f?RE AP.. iar pentru pozitive 3--6)-'0. Grosimea stratului de gelatină influen- FOTOAMATORI Pentru majoritatea fotoamatorilor chimia reprezintă un domeniu În care se pot spune multe. Aceste impurităţi au o importanţă esenţială din punct de vedere chimic şi. t. pravăzute cu bec de 6. acesta Începe să conducă şi face . Secundarul pentru alimentarea filamentului de 6. Cea mai mare viteză de spă­ lare se atinge la temperaturi de 142O"C.PI?E AP't)EMAI?IT os/. ordinea de tratare adoptată nu va fi nici cea alfabetică. În al cărei circuit anodic este conectat releul R. după ne4 voie. Peliculele mai sensibile au o emulsie mai bogată şi. gelatina contine 10-200h apă. respectiv 1 ale lui P+R2+R3' se poate modifica cu uşurinţă domeniul de lucru al releului. Temperatura şi puritatea apei de spă­ lare influenţează viteza de in depărtare a tiosulfatului din emulsie. de la un pH==4. De· structura ei depind in principal granulatia. la altele nu vom face apel decit in cazuri de accident sau cind adoptăm procedee speciale. şuntează contactul releului. BOER ZOl TAN Releul de timp propus are aplicabilitate la copieri şi măriri. Secundarul pentru alimentarea aparatului de copiat sau de mărit pentru 12 V va avea 60 de spire din sîrmă de Cu-Em 1.5 şi 100 de secunde. monostabil. Durata spă­ lării ar trebui să fie cu atît mai mare cu cît stratul de gelatină este mai gros. grila primei triode se pozitivează. Este important de reţinut că viteza de spălare scade la temperaturi de peste 2O"C (prin umflarea stratului de gelatină). este bine să ne . mentinindu-Ie in stare dispersată şi impiedicind reducerea directă a acesteia (fără actiunea luminii) sub actiunea revelatorilor. Deşuntarea (prin deschiderea intreruptorilor K3' respectiv K ) rezistentelor 4 R2 • respectiv R3' adaugă direct 25. ci prin prelucrarea unor produse animale. In mod normal (stare uscată).· Şi totuşi rezultatele obtinute sint strict dependente de micile mistere ale chimiei foto.4 mm. stratul de emulsie depus pe suportul de celuloid sau pe placa de sticlă a negativului are o grosime de 10-20)1. dar in realitate apar abateri destul de puternice. Primarul pentru 220 V va avea 980 de spire din sîrmă de Cu-Em 0. avînd În vedere că obtinerea gelatinei nu se face prin sinteză. prezentînd principalul avantaj al obiectivităţii in ceea ce priveşte efectuareâ timpului reglat (acest timp nu depinde de durata apăsării butonului de pornire. Eliberînd butonul BP. pentru a ne da seama de posibilitătile care ne stau la dispozitie. Bucureşti.8. ceea ce poate părea paradoxal la prima ". NH OH. fără a cărei cunoaştere nici cele mai bune substante «gata preparate» nu realizează aşteptă­ rile. rezistenţele f\ şi Ra' Condensatorul C anulează Vibraţia armăturii re3 leului excitat.me­ trului P în montaj reostatic se pot regla continuu timpi intre 0. In stare uscată. Partea principală a releului de timp o constituie o dublă triodă de tipul ECC-82 în montaj basculant. ci ordinea pe care' o impun frecventa şi importanţa utilizării anumitor substante in practica fotografică. cu priză la 30 de spire pentru 6 V. Aproape toate manualele recomandă o atentie deosebită pentru problemele de fotocompozitie. In varianta propusă releul poate fi utilizat la aparate de copiat şi de mărit. luminare şi «utilizarea substantelor gata preparate de producătorii de materiale foto». factorul de contrast'A terea de separare şi tot de structup depinde uneori pOSibilitatea de a explica şi remedia anumite defecte ale negativului sau pozitivului. in care sint incorporate sărurile de argint sensibile la lumină. puterea lor de separare este in mod inerent limitată. Piaţa Scinteii nr.4 la pH==7. p1i-ul apei de spălare influentează puternic viteza de spălare. Întrerupătorii K3 şi K şuntează.-_ _ _ _mMA/?/T 2RtJv LABORATORUL FOTO Ing. apă de mare etc. De aceea. acesta revine de la sine În poziţia iniţială. dar realizările obtinute sint discutabile. Schimbind valorile lui C . .. Idealul ar fi să facem fotografii fără să cunoaştem nimic din ceea ce se petrece in laborator. avînd ca element de temporizare un circuit R-c (format din condensatorul C care se comută în poziţie de încărcare prin redresarea monoalternantă 1n circuitul de grilă al primei triode). Observaţie: Cu ajutorul potenţio.l' Întrerupătorul ~. Accidentele posibile sint de genul: un producător furnizează gelatine cu un grad de umflare mai mare decît un altul. Pe durata descărcării condensatorului. releul se excită şi îşi inchide contactul său doar atîta timp cît durează descărcarea condensatorului CI' Montajul se pune în funcţiune pnn închiderea întrerupătorului K.edere. ca urmare a formării halouri/or de difuzie.. se poate atinge o spălare rapidă folosind solutii de NaCI. putînd stabili cu precizie orice timp de expunere între 0. Transformatorul Tr serveşte la alimentarea filamentului tubului ECC-82 şi la alimentarea aparatelor de mărit sau copiat. posedînd bec de 6 sau 12 V. fără riscul de a transforma laboratorul foto În laborator de chimie. care pot .lor al săruri/or de argint. 1n apă rece volumul său creşte de citeva ori. Emulsia fotografică este formată dintr-un strat subtire de gelatină. din această cauză. după incheierea prelucră­ rii in laborator.(/~y Pentru miez se vor folosi tole de tipul E-16 cu grosimea pachetului de 30 mm. UTILIZATE DE EMULSIA FOTOGRAFICA Primul şi poate cel mai important complex de substante chimice de care depinde rezultatul final este emulsia foto" grafică. pe adresa: «Tehnium 72». comutînd condensatorul CI încărcat În regim de descărcare pe rezistenţele RI +P+1ţ +R3 fixate la o valoare impusă de timpul de expunere necesar. datorită unor procese de tip fizico-chimic. Astfel.. in emulsie se mai găsesc incorporate şi alte substante care elimină defectele de turnare ale gelatinei sau care extind sensibilitatea săruriior de argint pentru diferite componente ale spectrului luminos. În locul transtormatorului Tr se poate utiliza un transformator de sonerie obişnuit cu secundarul rebobinat pentru tensiunea de filament de 6. astfel incit o aceeaşi spălare care intr-un caz a dat rezultate bune poate fi prea puternică pentru celălalt caz. . durata spă­ lării poate să se injumătătească. CARE SÎNT CONSTRUCTIILE PE CARE LE AŞTEPTATI? Care sint domeniile pe care aţi dori să le abordim in numerele noastre viitoare? Cum apreciaţi gradul lor de tehnicitate? Trimiteţi scrisorile dv. în momentul încniderii lui. servind pentru efectuarea încadrărilor imaginii. Vă vom prezenta in acest ciclu de articole acele cunoştinte care sint strict necesare utilizării inteligente a substantelor chimice. iar la 400c amestecul gelatină-apă trece in soluţie de gelatină. din punct de vedere practic este foarte important ca orice prelucrare a filmului In laborator să se execute la temperaturi sub 2SOC. ţează puterea de separaţie a peliculei.5 şi 25 de secunde. Dacă' se intenţionează a se folosi releul de timp numai la un aparat de mărit sau de copiere cu bec de iluminare de 220 V.5 mm. Ro 1QDK J.3 V al lămpii ECC-82 va avea 30 de spire din sîrmă de Cu-Em 0. Gelatina acţionează ca prote. De exemplu.xăm la un sort de .3 V. In orice' caz. MICA BIOGRAFIE A SUBSTANTELOR CHIMICE GELATINA FOTOGRAFICA Este formată dintr-un amestec de gelatine care contin şi alte impurităţi. respectiv 50 de secunde. ci scurgerea lui începe de-abia din momentul eliberării acestui buton).fecta imaginea developată. Unele lucruri este bine să le ştim pe dinafară. in anumite conditii.5 mm. nici aceea pe care o impune tehnologia foto. De calitatea spălării depinde in cea mai mare măsură rezistenta emulsiei la degradarea chimică. Prin spălare se elimină produsele secundare rămase in strat după prelucrare. Spălarea materialelor foto este legată direct de gelatina fotografică. 12 sau 220 V. să basculeze şi trioda a doua..Ume ale căror caracte('istici sint constante.

Filmul este acela care. Tehnica modernă pune la Îndemînă amatorului transfocatorul. aparatura şi tehnologia descrise nu pot fi Întotdeauna adoptate de cineamatorii din tara noastră. deşi procedeele. Numai planurile care cuprind o acţiune complexă durează mai mult de 10 secunde. de obicei. Desigur că utilajul acesta este pretenţios pentru amator. şi felul În care sînt ele planurile sau cadrele.n. Înţeleasă imediat. Duratele sînt determinate de caracterul acţiunii. Acestor procedee doi termeni. Atunci CÎnd aparatul este mai jos decît subiecaxa optică Înclinată În sus. care. În principiu. acesta poate fi lateral.lIJ.I Un film are un ritm propriu. prin con"1""lIr1"l~ sa. durata filmării unui plan este de CÎteva secunde. Aceste elemente sînt determinate de logica acţiunii şi a modului de prezentare a ei. un film artistic profesional care durează 90 de minute are 10-20 de secvenţe. -şi anume: Este utilă o descriere a manevrare a de o deplasare a aparatului de filmat de subiect. Cifrele prezentate au o valoare strict orientativă. Se spune că o filmare este În plongee atunci cînd aparatul este situat mai sus decît subiectul şi cu axa optică înclinată În jos. dar şi deformări care îi pot da un aspect caricatural sau chiar Înfiorător.care duce plictiseala asupra In o artă principiul economiei de timp nu este atit de strict ca În cinematografie. de altfel.. dar trebuie spus că {<traveling»-ul obţinut prin transfocare modifică distanţele aparente intre planuri. restituirea În sala de cinema a imaginilor partici pante la povestirea cinematografică făcîndu­ le În mod continuu. luminii al felului În care se la această filmare. fări modificarea de la care se fUmează se numeşte După sensul . Această poziţie modifică cadrajul subiectului. aşa cum Îşi Întrerupe un cititor lectura ca să revină asupra unui pasaj al cărţii. de «stilul» filmului.-'"'' cineastului amator . micşonnd importanţa care acesta o are in ansamblul cuprins În caracterul acţiunii. nu «În Se se le realizează cări de aparat. care nu admite nici cea mai mică Întrerupere. mintea spectatorului nu poate comanda oprirea vizionării pentru a se gîndi. dar renunţarea la mişcările de traveling sără­ ceşte considerabil posibilităţile de exprimare cinematografică. care permite modificarea unghiului de Încadrare cu aparatul Într-un punct de staţie fix. vom cita dintr-un manual de film. trebuie să ofere momente de odihnă de situare În timp necesare .P şi alţii). se realizează un Subiectul capătă o pondere În cadru. pe o cale mecanică rigidă. dînd un efect foarte caracteristic de apropiere foarte rapidă a planurilor îndepărtate la traveling-ul Înainte. Menţionăm că principalul pericol la care ne expunem la stabilirea timpiior acordaţi fiecărui plan este lungimea nejustificată.'_. Amatorul trebuie să ştie că. «Cu toate ci o imagine cinematografică bine compusă este. excepţiile care pot fi întîlnite fiind nenumărate. este de dorit să fie citit de orice cineamator. Pentru concentrarea tuturor acestor explicaţii. realiza cu aparatul deCÎt În unele cazuri utilizează. În general. 40-80 de cadre şi CÎteva sute de planuri. puterea de concentrare a spectatorului şi. scena poate rea de o actiune care a format' interesul spectatorului cu un cadru înainte de va nuntul sau asupra se concentreze atenţia. Prin «ritmul propriu» al unui film se şi succesiunea. adică acţiunile se desfăşoară În timpi diferiţi de cei care le corespund 11"'1 realitate. care nu este exact. un cărucior care rulează pe şine şi pe care se aşază trepiedul cu aparatul de mărit. În ultimă instanţă. Astfel. lumină schimbările de de sau miş­ etc.

l"il'r. Costache Dumitru Bucureşti 8.Concursul nostru . juriul urmează a fi informat din timp pentru a găsi soluţii core~. În afara premierii lor corespunzătoare.clale. sub egida C. al U.pulnzăt()ar'e. Sergiu Florică Bucureşti de telec navomodele (hi Stoenescu Bucureşti Inocenţiu Magnetofon adaptor Receptor dină droglisor) 7. Conclurentii admişi in etapa finală urmează să-şi trimită lucrările pe adresa redacţiei pînă cazul În care lucrările. publicăm numele concurenţilor admişi În faza finală şi denumirile tă) a lucrărilor retinute pentru concurs. Kaszoni Bencze Radiocombină tron» 8 Receptor UM 5 tranzistori Stabilizator de tensi cu semiconductoare Covasna 9.ţla teoretică (pe baza răspunsurilor la chestionarele-test) cit ŞÎ prE!se. Balogh Vendel Sighetul Marmaţiei Dispozitiv de expune automată Marta Florian Bucureşti 3.C. 5..C.lee. Cele mai bune lucrări. fost admis În supe care le conside valoare sau supecelol inscrise in concurs (dar care nu au fost gata terminate la 31 decembrie 1911).a intrat În etapa finală.pc)ziti\l'e şi de fotografiere.\ au· îngăduit redacţiei noastre să Înscrie În etapa finală un număr de dintre care: di!:. BăJtărete Marcel Vehicul amfibiu Aparat de zbor pliabil 9..T.. Amon Francisc Lugoj Maşină-unealtă sală lucrări originale cu parti4~jpa nu este limitat. Crivilaru Mihai Giurgiu Dulap (stativ) mini rator Autogir În varianta «DAV» Bucureşti o. 4.competiţie de largă solicitare creativă. continuare. juriul de acord să le includă direct in etapa finală.fia cel mai adesea veritabile anteproiecte ale lucrărilor cu care urmează I"n . dintr-un motiv sau altul. se dovedesc netransportabile (sau nu intermediul poştei). vor fi prezentate spe.Hunedoara 4. Gheorghe Bistriţa . angajînd În egală măsură cunoştinţele fantezia cit şi spiritul practic al participanţilor . Bodesc Vasile Paroşeni-Hunedoara Teletermometru nic tranzistorizat «Ceas vorbitor» Instalaţie dă pentru Petrăiescu Leontin Călan . 2. Filipescu C.. Gheorghe Pu Reşi1a Convertor pentru benzii de amatori Numele şi prenumele (localitatea) 1. I-'nase~le(. Ciurescu Toma Iaşi . Gheorghe Puiu Reşiţa 5. Oradea 3.. Martin C. Jonesculon 9. soliuţiioniări practice foto (colecţii).Năsăud 4. să trimiteţi. MINIAUTOMATIZĂRi xpoziţii foarte succinPrezentarea lucrării Prezentarea lucrării Magnetofon adaptabil o instalaţie telefonică 2. State Gheorghe Bucureşti Amplificator niar 6. Horhat Gheorghe Sibiu Piteşti Copşa Mică 8..

avînd În vedere că majoritatea autoturismelor moderne utilizează circuite de răcire sub presiune. CARTE DE Autoturism cu 5 locuri motor şi port~ .cate. iar preţul de cost creşte sensibil. putînd fi considerate normale cll. Ne trebuie p\lţină răbdare ÎntruCÎt boraxul În amestecul de etilenglicol se dizolvă cam Încet.preţ de cost minim. ampatament 2800 mm. ne obligă să lăsăm maşina in sub cerul liber.5. accelerare de la O ia 100 km/h În 21 de secunde. Deşi fabricantul ne-a asigurat că circuitul de răcire este «sigilat» şi că Înainte de cel puţin 2 ani sau 30 000 km nici nu trebuie să ne gîndim măcar la el. Dar şi aşa o partidă de schi intr-o duminică la Predeal.LIIf ANT/(jEt. ma.neta de comandă 1n mijloc. ecartament faţă/spate 1 470/1 420 mm.variaţie minimă a vÎscozităţii cu tem peratu ra . . garda la sol 180 mm. raza de viraj 5. cu apă de ploaie sau rezuldin topirea zăpezii.lX4Î) se măsoară indicele de aciditate «pH».coipic:e cu dublu efect. Tot aiCI. . Ia un automobil de ultimul tip.corozivitate redusă.43 g/cm3 lipsa acesteia. cauciucuri 7. care trebuie să urce pînă la o-valoare. substanţă procurabilă din comerţ. sincronizate. Formula chimică Prezentare Punct de solidificare (concentraţie 100%) Punct de fierbere . . Condiţiilor de mai sus le corespund În cea mai mare măsură amestecul de etilenglicol. din cu suspensie independentă. amortizoare telescopice cu dublu efect.stabilitate ridicată În timp a proprietăţilor fizico-ch i mice: . Caroseria cu 4 metalice. de ex:el'1i1p!u.punct de congelare CÎt mai coborit. În ş~ tată lichid "iropos - dulce 19T'C Cîteva proprietăţi fizico-chimice ale etilenglicolului Diagrama din fig.500 kg. .căldură specifică CÎt mai mare.. Scăderea nivelului de lichid din vasul de expansiune cauzată de neetanşeităţi insesizabile şi virarea culorii spre un roşu-ruginiu suspect ne obligă la un minimum de atenţie. Din cele două diagrame se observă că nu s-au indicat valori pentru o concentraţie peste 50%. pentru neutralizare se adaugă cîte puţin bor.R dar dorim 1 • R II cu autoturismuB Din pă. Viteză maximă 145 kmjh. la podea. Alternator 12 V~450 W.egaIă cu 6. eventual să anticoroziv . Deoarece amestecul astfel obţinut este uşor acid. Prepararea amestecuJui antigel În proporţia dorită (conform diagramei din figura 1) se face prin diluarea etilenglicolului (100%) cu apă distilată sau. Axa din spate rigidă. înăiţi- mea 1 490 mm. Ne vom ocupa deci de reţeta amestecului cu care vom completa sau chiar vom Înlocui antigelul «uzat» din motor. sarcină utilă 450. Greutate proprie 1 400 kl'. Dimensiunile: 7 1 800 mm.:.să ~----~----~ _____ ~ ____ L-~~ O rEMPER4TURA IJE /N6I1ETAR~ A AN7ESTeCUi. Amestecul respectiv trebuie să îndeplinească CÎteva condiţii pentru a putea fi utilizat ca antigel: . şi anume variaţia temperaturii de fierbere a amestecului de etilenglicol-apă În funcţie de concentraţie. .' 10 20 30 40 DC Iată deci de ce ne va preocupa pro·' blema circuitului de răcire a motorului nostru. . acumulator 12V -54Ah. Densitate la 20°C de suprapresiunea de reglaj a supapei vasului de expansiune.punct de fierbere Înalt. practica exploatării auto ne-a demonstrat că lucrurile nu stau tocmai aşa. 1 prezintă variaţia punctului de îngheţ al amestecului În funcţie de concentraţia acestuia. Hirtia indicatoare de pH se poate procura de la orice laborator de chimie. majoritatea dintre noi nu ne numărăm printre fericiţii posesori ai unui garaj incăI:dt.. Cele de mai sus însă nu trebuie să ne sperie. s-a indicat dependenţa temperaturii de fierbere 1. cu arcuri semieliptice şi amortizoare telles. Diagrama din fig. 2 prezintă o altă caracteristică.5 m.35-14.5 pînă la 7. întrucît ridicarea În continuare a parametrilor de mai sus devine neinteresantă practic.

-. Aceasta are avantajul că necesită numai a fi montată pe bord şi prezintă posibilitatea reglării luminozităţii. cu pas de cca 1 mm.. Montajul se poate face şi pe partea superioară a bordului. De asemenea se poate utiliza aceeaşi lampă cu suport mentionatA anterior. in peretele de care a fost fixat capătul exterior al rezistenţei. Montarea brichetei se poate face intr-un locaş avind (f) de 23 mm practicat in bord sau pe un suport suplimentar imaginat după dorinţă. Pentru aceasta este necesară scoaterea ornamentului. se va mai scoate o spiră din lungimea rămasă.. cu distanţa dintre centre de aproximativ 4 mm. care se poate face acţionind cu ajutorul unui ac subţire şi bine ascuţit pe conturul ornamentului.-.. iar prin bec circuitul se inchide la masă. cu ajutorul unor papuci.. sub bord Se poate tolosi cu SUCCes un potenţiometru avind o rezistenţă de cca 15-50 ohmi. astfel incit atunci cind pirghia frinei de mînă este putin trasă din pozitia de repaus contactUl electric să fie stabilit sau orice alt contact care satisface această conditie.--. de la cealaltă bornăa intrerupătoruiui pleacă un conductor la bec. Acesta se «ţese» prin cele două găuri. iar conexiunile le vom face cu două fire scurte fixate pe placă cu şuruburi M 3 sau M 4. După dorintă. un indicator optic al fazei lungi mai vizibil decit la «Trabantul» cu kilometraj rotund.. Pentru a stabili noua lăţime ne putem folosi de un fir de sirmă de 'o lungime egală cu a firului de nichelină. obţinind astfel un fir a cărui lungime va avea rezistenţa electrică de valoare R calculată anterior. un suport În care a fost montat becul scos din kilometraj. Modulln care se efectuează această operaţie este următorul: Pentru autoturismele ce nu sînt precu această posibilitate. Aceste amenajări vizează condiţiile de conducere sau cele de confort şi se referă la: reglarea luminozităţii aparatelor de bord. U Astfel..-.. prezentată in fig. Din lungimea totală ~ firului eliminăm o lungime proporţională cu valoarea (100 . Dacă astfel realizată bricheta rezistenţa nu este inroşită la declanşare.(ohmi).-. avînd diametrul locaşului. se poate plasa unul dintre simbolurile prezentate in fig.. intrucît rezistenta iniţială a acestuia este de 100 de ohmi. se poate construi dispozitivul descris mai jos.---. o oglindă pentru autoturismul «Fiat» 124 sau 125. Cind vom dori să pornim 'autoturismul.nă şi vom debobina acest fir. Simbolul se realizează. În axa kilometrajului..n SESIZOR OPTIC AL FRINEI DE M1NĂ rn scopul evitării mersului cu frina de mÎnă trasă este bine a echipa autoturismul cu un avertizor optic. gour: q.-..-. acesta confecţionindu-se la lungimea necesară. Aceasta se poate face prin instalarea la bord a· unui bec cu ecnm galben.--.. I . Ing. redărr jos operaţiile ce trebuie efect\" acest scop. Efectuarea acestor manevre în timpul mersului este neplăcută. Pentru aceasta vom scoatepreşpanul pe care este bobinat firul de nkneli..13 ! 60 I t=/8. cu ajutorul unei bucăţi de tablă de 2mm grosime. Iăsind-o numai la capete la valoarea iniţială. spiră cu spiră. MARIN PETRESCU ..-. puţin mai Înapoi fată de locul in care ajunge noul capăt al rezistenţei. I = --. 5.. Racordul electric se face cu ajutorul unui conductor avind cel pufin secţiunea de 2 mm 2 la o bornă unde există permanent tensiune. iar În spatele bordului. puterea şi numărul becurilor. BRUCHETA ELECTRiCA DE 6 V Pentru cei ce doresc să instaleze bordul unui autoturism cu insta' electrică de 6 V o brichetă. oglindă retrovizoare cu s~himbare rapidă din poziţia zi-noapte. aprinderea lui făcÎndu-se de către un contact normal închis ce va fi acţionat de către pirghia frinei de mină. existentă la «Fiat» 600.. În locul oglinzii retrovizoare originale a maşinii.-.-.-. Această lungime se elimină prin tăiere.R) ohmi.se lndoait! /t / I Gras. sesizor optic al frÎnei de mină. sub ornamentul din material plastic al butonului. se practică două găuri cu (f) de 2 mm. Tot ansamblul astfel realizat se fixează la locul dorit. R = .-. În dreptul acestui nou ecran. La aceste şuruburi se vor prinde. 3. Se poate utiliza foarte bine ca contact normal inchis un intrerupător de uşă de frigider «Fram». iar apoi. 1). Din comerţ se cumpără un potenţio­ metru pentru difuzoarele de radioficare. P - P . după cum se observă in fig.5 n ~ I ~o I I . Acest fir il vom rebobina pe bucata de preşpan.. cu o mică pensetă. dispozitivul este alcătuit dintr-un potentiometru bobinat plasat În partea stîngă a volanului. pe peretele frontal al bordului a fost instalat În imediata apropiere a kilometrajului un mic disc din stiplex.--.2mm +~ + I 1 '1: t M o 4. 4.alDlnaJarl a fiG.----~ ~ Ba B1 Vom descrie În cele ce urmează citeva mici amenajări care vor Îmbunătăţi considerabil condiţiile de conducere şi călătorie În autoturism. văzute puterea absorbită de U un bec (waţi). adaptarea unei brichete electrice etc. Secţiunea conductorului b va fi intre Q.---. am montat.-. Legăturile electrice se vor face astfel: Conductorul cu tensiune se leagă la o bornă a intrerupătorului.-..--.-.---. pe un disc din hirtie de calitate. Personal. Se mai poate utiliza În acest scop ŞI o lampă de semnalizare cu suport. becul aprins ne va avertiza că frina de mină este trasă şi vom proceda in consecinţă..numărul de becuri.J REGLAREA LUMINOZITĂTU APARATELOR OE BORD INDICATOR OPTIC AL FAZEI lUNGI la autoturisnele «Trabant» 600 şi 601. alegerea locului rămînînd la latitudinea constructorului.. n .75 şi 1 mm 2 .--. In principal. iar continuarea drumului cu lumina in ochi de asemenea.=== . aceasta trebuind a fi rotită cu 180° şi reglată în noua poziţie. Bineînţeles că În acel loc bordul a fost găurit corespunzător. fiind pe deplin satisfăcut de rezultate. se Îndoaie capătul rezistenţei astfel incit spirala să fie centrată. astfel tncît firul să fie distribuit uniform pe toată lungimea preşpanului. procurată de la magazinul cu piese de schimb. in funcţie de tensiunea de alimentare.. I 55 4. Ele au fost realizate pe un autoturism «Trabanb> 601.-. Potenţiometrul astfel modificat ţi vom monta pe o bucată de material izolant. unde U ...-. la care Însă lungimea rezistenţei se reduce la jumătate. observarea lui făclndu-se mai dificil.intensitatea curentului de alimentare (am peri). Suportul de prindere pentru autoturismul «Trabant» este ilustrat În fig. firele a şi b (fig. Pentru inlăturarea acestui dezavantaj. cînd În spate circulă aproape un alt autoturism ce are faza lungă aprinsă).! • --. iar la autoturismul «Trabant» schimbarea oglinzii se face incomod. ecranul albastru ce se luminează la aprinderea fazei lungi este ascuns.-. se derulează rezistenţa pînă la atingerea lungimii de 260-270 mm. Însă se pot extinde şi la alte tipuri de autoturisme. Se desprinde din sudură capătul exterior al rezistentei şi.-. la care se face o mică modificare.. după ce in prealabil am redus Iătimea acesteia (reducerea Iătimii se face numai pe o latură).tenI siunea de alimentare (volţi). cu tuş negru.-. După scoaterea acestuia se va indepărta stratul argintat prin frecare pe o pinză aspră. ce sînt ech ipate cu kilometraj rotund. Alimentarea cu tensiune se va face dintr-un punct unae aceasta apare la stabilirea contactului aprinderii.-. rămînind restul În stare spiralată.-. Este preferabil ca ea să fie plasată in aşa fel incit şi pasa gerul să aibă acces Up'. Bricheta auto utilizată este cea care·echipează autoturismul «Moskvici» 408. 2.-. OGLINDĂ RETROVIZOARE Unele autoturisme nu sînt prevăzute cu oglindă retrovizoare dublă (pentru noapte. pe axul potentiometrului montîndu-se şi un buton. montat pe un suport corespunzător.

lenta alunecare pe molefiere decenii . corolar inerent.la zăpadă II (8 În şi. a-i aduce soliditatea şi o surpriză: În urma decl<m~~ăr'ii este Ajustarea legăturii pe dimensiunile bocanc ului numai în forţă. .R vÎf1Iătc:>aw'e şi 5 şi bocanci pentru schi ia Jocurile a schiorilor îmbrăcaţi În pantaloni sportiv de rigoare acum vreo noilor stiluri a parcurs un modern au adus material decisiv: scniul pentru schi.de 75 kp. cuplajul magnetic fiind fix. ci . 90 kp sau 110 kp .. înc:ălţălililltS!a Momentul legăturii «mla~IIU!!tic:e» Legăturile obişnuite nu se se inerentele căzături. tr~lt'tl"l"iilnl' n""n~lr". mc:epIăt4:>r!. De subliniat că magnetilor ..se datoreşte noilor riale magnetice (greutăţi şi dimensiuni reduse la forţe magnetice marQ puse la punct nu pentru schiori.I"'''' legăturile Cu ajutorul care lemnul lamegeneraţie de CI pătruns În cu fibre longiuşoare (de obicei. pentru cosmonauţi.

.!- 24 PAGINI cu sania şi cele acoperite de este nu aveţi să incu schiuri. . rei ntrol:BucÎru:B culoarea! realizate? Sania pe care canadian ... Pe lungimea În părţile se fixează care le face dintr-o ~ cu grosimea de 2 mm şi lăţimea 'TIm. vor asigura rea saniei. ofr\rt.a intrat in actiune . Un Întreg arsenal tehnic .. implicit. 'sale ne partea ei ~ tălpi. pe care le vom îmbrăca cu metal aluneca mai bine.. de o scîndură cu lungimea lăţimea de cca 30 cm. În aeDlcIS.. şi ele o asemenea sanie braţele cu ţevi din metal în schimb devin necesare suporlemn.. aceste două fotografii.1 Clasicul peisaj de iarnă.În care filtrelo\\' de culoare le~a revenit un rol decisiv . fotosimplificările coloristice ale iernii.. părea definitiv împins spre reprezentări violent contrastante şi. Dar specialiştii În fotografia colol' n~au acceptat. dominat de albul imaculat al zăpezii. Peste aceste suporturi '" orijin .. '''ril·o modificată in condiţii. să vă daţi .. ''' .. ilio Pe trasee pe cele " .1J1~~"'LII-'UIII'd' Îndoială. rămîne o posibilitate recreare în aerul proaspăt şi al iernii. spre o anume «elementarizare». se pare. Pentru a o confecţiona.se trece o "IL! un cabiu virajeior <lole.

n. prin frinare cu frina de mînă c. 10. o SUGESTIE FllATEUCĂ: 13. . pentrucă aveţi tUlt:. Roata A are 4 dinţi şi roata Bare 1 dinte.U·C-'. Totalul de puncte realizat adunaţi-I cu punctete obţinute la testel~ «Reprezentările spatiale» şi «Sinteţi inventivi» publicate in numerele 11 şi 12 ale revistei şi apoi raportati-I la următorul etalon: CapaCitate foarte bună de inţele­ gere a mecanismelor . ridicarea automobilului pe cric c. c) 1 1/4 rotaţii. . . b) directia opusă· săgeţii. c) da.acîtate nesatisfăcătoare de intelegere a. cu SOlutiile corecte ale testului. mod' c. demontarea roţii in pană b. • . b) 1/2 rotatii.· .grafician Eugen Palade .O Coliţa emisiunii .. schi -~precum şi emblema J. Cele 6 valori ale seriei reprezintă simbolic discipHnefe principale ale acestor jocuri patinaj artistic femei. cîte rotaţii va face Y? a) 9. a bătută În cuie este mai durabilă decît cutie încleiată? a) Desigur.aft~i monede de 5 bani: a.nelimitatf4d..pehb~ ·rezohrare. • . . 4.r'I'1"1"/>:. În sens contrar acelor de ceasornic c. pivotat e. Cum se asigură un automobil pe o pantă cu polei? a. cum se va mişca roata Z: a) mai repede. b) nici mai repede. Z va face: col A nu se poate rofi continuu. • • • . . q) aceeaşi direcţie cu săgeata. Alege1i tipul de scripete care va solicita o tracţiune minimă În direcţia indicată de săgeată pentru a ridica greutatea.l~fiecar~.u.exemplubifaţifraza care completează in. Greutăţile inclină balanţele la o greutate de 500 kg. Dacă 9. b) nu. o a patra roată dinţată este introdusă între X şi V. Dacă Z face o rotaţie a) 1/5 dintr-o rotaţie. . 11. Ar putea acest mecanism furlcţionia formitate cu descrierea făcută? a) Nu. Cînd nu este pusă să se rotească. c) 20 de rotaţii. . Capacitate bună de intelegere a mecanismeior • . . e) 1 1/4 rotatii. arătată de săgeată. Dacă X se învîrteşte În direcţia Z se va mişca În: a) aceeaşi direcţie cu săgeata. X va face: X face o rotaţie 115 dintr-o rotaţie: completă. În figura alăturată roata dinţată din stînga se E)(aminaţi desenul de mai sus. rotaţii.. . B este trasă inapoi în poziţia Înitia'ă prin forţa arcului de oţel C. fOC:Urllor Oliil1nice de iarnă de la Sapporo pusă În vînzare o nouă emisiune formată din 6 mărci şi o coliţă. Z din . Yare40 ~dedinti şi actionează roata :Z~R~at(ţ%. Dacă X se invfrteşte mdirectia arătată desăge~iă: mişca in: .neţi că X. de trei ori c.d.09 de dinţi. prin introducere in viteză b. În sensul acelor de ceasornic b.. b) directia opusă săgeţii. • . 12.irlt".UJNI: . . hochei pe ghl?ată.spoziţie·. roteşte: a..are ~d. Nu vă gr. O cutie aceeaşi SAPPORO Cu ocazia.reprezintă flacăra olimpică profilată pe un fundal format dintr-un fulg de zăpadă şi cele 5 cercuri olimpica. . INSTR. Y seva 1•. Capacitate satisfăcătoare de inţe­ legere a mecanismelor . bob. de două ori 2. determină. S.Vş. • . Care este prima operaţie pe care o faceţi? a. la care .c:iintele pp lovea!snainreid/t). sau arcul se va rupe datorită tensiunii. b) nu. b) 5 rotaţii. c) aceasta depinde de mărimea celei de-a patra roti. nici mai încet.UlllfE~r. Dacă X face o rotatie completă. nu se roteşte de loc 3. 6. a rămas În pană prin spargerea unuia dintre cauciucuri.. c) nu neapărat. b) 5 rotaţii. De cîte ori se roteşte În jurul ei de 5' bani pe care o rostogolim pe circ.ar~ 1. orovcJCÎnd·r'o·tij parţială. rezultă 7. c) A va putea continua rotirea.acest desen. De a) deoarece A se anloreneiElză cu B şi deoarece B nu se poate roti continuu din cauza arcului C. dacă mingea este destul de grea. ' . 14) Desenu! de mai jos prezintă 3 tipuri de combinare scripeţilor.ghiciţi. Automobilul tiv. Cap.unul dintre Încît să atil'!9ădintele ppp. provocind dintelui roţii B o mişcare în jos şi În sus de 4 ori la fiecare rotin a lui A.!~ect· afirmaţia. pe dintele p~ care provoacă 'roţii B ceastâ. i'I) Dacă completă.ntate .ăbiţi şi .e diry~. Fiecare scripete cîntăreşte 1 kg. deşurubarea piuliţelor la roata În pană.sÎn~\roţi. biatIon. Roata X . o singură dată b. şi acţionează roata Y.. afunci sau B va întinde arcui prea mult şi astfel va forta aparatul să se oprească. Roata.mp. ·Presup~. prin pietre puse la toate 4 roţi. datorită frecării. acordindu-vă cite 5 puncte pentru fiecare răspuns corect.• Comparaţi răspunsurile dv. b) dacă roata A se roteşte in sensul acelor cea~or­ nicului mai mult decit o dată.mecal'lismetor ~ .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful