Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
SI
ORIENTUL MIJLOCIU
1
I. INTRODUCERE
2
Persic,dureroasa experienta cu arabii si evreii anterior crearii statului Izrael in
1948, criza din 1951 cu Iranul cu privire la nationalizarea companiei petroliere
anglo-iraniene si deasemenea cateva crize politice cu Egiptul din 1971.
Europa s-a angajat in cateva initiative in stabilirea politicilor independente
europene de-alungul Orientului Mijlociu.In 1980 Comunitatea Economica
Europeana (CEE) a lansat o initiatiza in Venetia pentru solutionarea crizei
izraeliano-palestiniana,dar Statele Unite si Izraelul s-a opus acestei initiative.
Europa recunoaste ca cea mai buna metoda de a stopa imigratia ilegala din
Orientul Mijlociu este sa incurajeze dezvoltarea economica si modernizarea in
regiune. Europa a facut cativa pasi pentru indeplinirea acestui obiectiv dar pana
la urma aceste eforturi au fost subminate de acele provocari pe care politica
europeana nu s-a ocupat suficient de mult.
Parteneriatul Euro-Mediteranian, de exemplu, lansat in Barselona in
noiembrie 1995 a fost creeat cu scopul de a transforma bazinul mediteranian intr-
o regiune pentru dialog,schimb si cooperare cu obiectivul principal de a stabilii
pacea,stabilitatea si prosperitatea.Parteneriatul s-a limitat la 15 membrii din
Uniunea Europeana si 12 state vecine ― Turcia, Cipru, Malta, Maroc, Algeria,
Tunisia, Egipt, Autoritatea Nationala Palestiniana, Izrael, Siria, Liban si
Iordania.Libia a fost exclusa dar i s-a permis sa aiba statutul de observator
deoarece se afla inca sub sanctiunile ONU pentru complicitatea in dezastrul din
Lockerbie din 1988.Statele Unite si Rusia au fost excluse deoarece nu au
indeplinit criteriile geografice si politice pentru parteneriat.Ce a rezultat din acest
proces au fost asa numitele “Trei Coloane” :
3
Geoffrey Kemp : “The Washington Quarterly” pag. 167
3
III. PROBLEMA ISLAMICA DIN EUROPA
5
Omer Taspinar, “Europe’s Muslim Street,” Foreign Policy, March–April 2003.
6
Centrul de Monitorizare a Rasismului si Xenofobismului European “Islamophobia in the EU
After September 11,” http://eumc.ec.int
4
pozitiv in modernizarea Orientului Mijlociu.Candidatura Turciei pentru aderarea
la Uniunea Europeana este luata in serios acum, ca rezultatul unor reforme
instituite de guvernul turc in ultimii ani cu privire la cateva probleme politice si
care indeplinesc cererile Uniunii Europene.Conform cu deciziile luate la Consiliul
European din Copenhaga din iunie 1993, viitoarele tari care vor sa adere la
Uniunea Europeana trebuie sa indeplineasca un set de criterii politice si
economice ; criterii care mai tarziu au fost cunoscute ca si “Criteriile din
Copenhaga” : “Tara candidata va avea calitatea de membru daca a realizat
stabilitatea institutiilor care garanteaza democratia, aplicarea legilor, drepturile
omului si respectul si protectia minoritatiilor, existenta unei piete economice
functionale si deasemenea de a face fata cu presiunile competitive si fortele pietii
din Uniune. Calitatea de membru presupune abilitatea tarii canditate sa isi asume
obligatiile de membru,incluzand aderarea la telurile politice,economice si
monetare ale Uniunii”7.Crescand numarul guvernelor democratice in Orientul
Mijlociu,impreuna cu dezvoltarile economice care ar putea fi rezultatul
imbunatatirii legatiurii cu economiile din vestul Europei,va fi una din cele mai
productive cai de a oprii “chemarea” Islamului radicalist.
IV. CONCLUZII
7
“Excerpt from the Copenhagen Presidency Conclusion,” www.mfa.gov.tr/grupa/ad/
adab/copenhagen.htm